Influenta Neoclasica asupra esteticii Manastirii Franciscane [307046]

[anonimizat][anonimizat]

[anonimizat]

ABSTRACT Articolul demonstreaza anul constructiei Manastirii Franciscane efectuata cu mult inainte decat cel cunoscut pana in acest moment.Studierea oramentatiei si a influentei neoclasice asupra arhitecturii baroce a Manastirii Franciscane.

Keywords:Baroc,[anonimizat],Anul Constructiei.

Numele de baroc i s-a [anonimizat], [anonimizat]. Cuvantul desemneaza o [anonimizat], la fel fiind si liniile stilului baroc.

Imprejurarile care favorizeaza aparitia barocului apartin la trei categorii diferite. [anonimizat].

S-a afirmat de multe ori ca stilul Baroc a fost o arta Contrareformei.

Contrareforma sau Reforma Catolică a fost o mișcare inițiată în anul 1545 , [anonimizat] a [anonimizat] . Între anii 1545 și 1563 , [anonimizat] , [anonimizat] a luat măsuri pentru :

-oprirea răspândirii protestantismului;

-[anonimizat];

-combaterea abuzurilor și corupției din sânul Bisericii;

-impunerea unor noi discipline severe clerului catolic;

-reorganizarea Inchiziției;

-interzicerea cărților eretice (consemnate în Indexul din 1543);

-crearea de noi ordine religioase care să combată protestantismul și să răspândească catolicismul;

Ca modalitate artistică, a excelat în arhitectură între 1600 și 1780 [anonimizat] o revitalizare ulterioară în decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori ([anonimizat], a reînflorit până în ani premergători Primului război mondial) până în deceniile 1901 – 1910 și 1911 – 1920.

Declinul Imperiului Otoman si marirea sferi de influenta a [anonimizat] o reflexie a Iluminismului ca o ideologie oficiala a Curtii Imperiale.

Contrar concepţiei turceşti, Imperiul Habsburgic ridica interdicţia de a [anonimizat]̧[anonimizat]̆năţenilor şi o alternativă [anonimizat]-o arhitectură practică, europeană, o arhitectură spectaculoasa de zid.

Arta barocului s-a desfasurat in acord cu dispozitia publicului caruia i [anonimizat] ¨teorie a efectelor¨ expusa in cea dea doua carte a [anonimizat] a bisericii.

Maretia bisericii catolice confirmata de arta vremii decurge din construirea de biserici si manastiri la o scara spectaculoasa care sa glorifice atat simbolurile religiei crestine dar si ideea majestatii imperiale.

In barocul austriac cel care a dat nastere acestui stil in banat se intrevad doua justificarii ale artei sale:slavirea celer doua puteri:divina si imperiala.

Intreaga evolutie a secolului se focuseaza pe o [anonimizat],de inlocuire a vechiului medieval.

In prima faza Imperiul Habsburgic timite in provincie ingineri si anteprenori militari care sa refortifice cetatile pe baze moderne si constructii cu caracter militar.In anul 1751 serviciul de constructii civile se va separa de cel Militar.

Patrunderea stilului baroc in arhitectura ecleziastica romaneasca banateana la inceput de secol optsprezece o putem urmarii pe doua cai,transformari ale monumentelor din epoci anterioare si ridicarea de noi biserici.

Ridicarea noilor biserici si anumitor cladiri publice din zona de studiu Arad avem cunostinta ca au fost ridicate cu ajutorul soldatilor,dar sursa informarii nu este foarte certa,istoriografia maghiara in documentatia perioadelor in care Banatul era ocupat de regatul Ungariei nu are toatele datele complete iar sursa nu este citata de aceea necesita studii mai amanuntite.

Cronicele româneşti respectiv cea a lui Nicolae Stoica şi a lui Nicolae Tincu Velea în măsura în care oferă astfel de date, sunt bazate pe interpretarea personală şi tradiţia orală. Perioada interbelică marchează o preocupare mai susţinută în acest domeniu, care rămâne însă pentru autor cu excepţia lui Ioachim Miloia, un auxiliar al istoriei, laice sau bisericeşti. Cercetările recente, publicate independent sau incluse în cadrul unor lucrări de sinteză, rămânând însă sporadic şi nereuşind să acopere întrega suprafaţă a fenomenului. Sursele de arhivă, în general, au fost pierdute în vicisitudinile timpului, arhivele din Viena şi fostele arhive al Districtului de Construcţii ale Timişoarei nemenţionând despre bisericile catolice cu atat mai putin despre Manastirea Franciscanilor din Cetatea Aradului.

Constructia manastirii conform datelor din documentele studiate si a hartilor .

Manastirea de garnizoana din Arad este o biserică cu o singură înălțime, cu abside trapezoidale. Zidul de vest al bisericii a fost proiectat ca un zid de afișaj. Ambele turnuri ale manastirii depăsesc clar conturul. Partea din mijloc a sistemului este ușor retrasă de clădire. Poziția verticală a fațadei acesteia este făcută la etajul inferior prin pilaștri plati, duplicati la marginea părții centrale. Cea de-a doua ordine a manastirii este structurată pe verticală cu pilaștri plati, care abia se desprind de perete. Cu toate acestea, aici lipsesc capitalele volute, dar acestea sunt reproduse pe pilaștrii turnului.

Structura orizontală a fațadei este accentuata fiind realizată printr-o cornișă largă cu coroane multiple. Această cornișă corespunde bazelor masive alungite ale pilaștrilor. Un fronton trunghiular care ati atrage atentia completează secțiunea intermediară. Ferestrele rectangulare au un cadru de ureche sub acoperișul orizontal. Doar turnul este prevăzut cu ferestre arcuite,toate celelalte ferestre care accentuează uniformitatea și nemișcarea fațadei sunt rectangulare. Punctul central de referință al fațadei este frontonul de intrare dreptunghiular care uneste cele doua turnuri.

Manastirea este dispusa pe axa nord-est. Fațada principală este deschisă înspre piata centrala și est e încadrată lateral cu două turnuri masive descrise, cu ceas, inaltimea acestora este de 34,75 de metri fiecare. Fatada este impartita prin cornisa in trei registre.Turnurile sunt articulate vertical dupa cum am spus cu câte două perechi de pilaștri monumentali.Pilaștrii turnurior au capiteluri corintice(vezi Fig.1).Partea inferioara a acestora este imbracata intr-un sir de frunze de acant stilizate care sa restrang sprijinind volutele . In cel de-al doilea regisru cele două turnuri sunt unite printr-un fronton triunghiular străpuns de o fereastră,cornisa nu este atat de proieminenta iar capiteliul pilastrilor lipseste. Practic pare a se dorii o aerisire,o simplitate,ceea ce ne indeparteaza de stilul baroc,de opulenta sa.Ornamentul baroc lipseste,dar constructia edificiului te duce cu gandul catre stilul baroc in momentul in care o privesti.

Cu un registru mai jos, fațada este prevăzută cu o altă cornișă,proeminentă, care se sprijină pe două perechi de capiteluri ionice(vezi Fig.2) ale pilaștrilor monumentali.

Capiteliul ionic are doua fete frontale si doua laterale,acesta este decorat cu palmete verticale legat printr-un vrej curent.

O funcție lexicală este dată de frontoanele situate deasupra celor trei ferestre verticale din partea centrală a fațadei; Sub fereastra centrală se arcuiește cu grație înspre exterior un mic balcon cu baluștri. Sub acest balcon se află frontolul arcuit de deasupra intrării principale.

Fig. 1 Schita – Capitel corintic Manastirea Franciscana Arad

Fig. 2 Schita – Capitel Ionic Manastirea Franciscana Arad

Despicătura frontonului este amplă, dar lipseste orice insemn sau basorelief care reprezintă Sfânta Treime cu inscripția „HONORI SANCTISSIMAE TRINITATIS” (lat. – „ÎN ONOAREA SFINTEI TREIMI”)pe care il regasim pe manastirile sau bisericile catolice .

Echilibrul dintre elansarea verticală și elementele orizontale conferă fațadei Manastirii Franciscane un aspect sobru, solemn, pe care accentele monumentale introduse de golurile intrărilor, ferestrelor și nișelor nu fac decât să-l sublinieze.

La o analiza amanuntita din punct de vedere ornamental ajungem la concluzia ca acest edificiu este ca arhitectura incadrat in stilul baroc,iar din punct de vedere al ornamentatiei este de factura neoclasica,un stil care evidentiaza virtutile patriotice,regandind valorile antice in termeni morali.Coloana nu inlocuieste pilastrul dar insasi neoclasicul este stilul care copie cele mai bune elemente decorative de pana atunci in ideea de a atinge perfectiunea arhitecturala.

Cromatica suprafetei Manastirii Franciscane avem cunoastine de existenta nuantei de galben imperial sau galben de schonbrunn,la acea vreme fiind data si o lege de catre Imparateasa Maria Theresa ca toate edificiile publice sa aiba aceasta cromatica.Din vederile existente(vezi Fig.3) observam urmele de galben imperial pe acest edificiu.

Fig. 3 Vedere – Manastirea Franciscana. Sursa Muzeul Arad.

Cercetarea istorica efectuata pe zona ne arata o perioada de desfasurare a stilului baroc in Europa ca si influenta intre anii1600-1780.In Banat dezvoltarea acestuia ca si expresie artisica a fost dupa anul 1718 odata cucerit si integrat in Imperiul Habsburgic.

Neoclasicismul a avut o perioada de desfasurare ca stil artistic si arhitectural intre anii 1760-1840.Observam o perioada de aproximativ douazeci de ani in care cele doua stiluri isi exercita concomitent influenta asupra zonei studiate.

“S-a discutatat si se discuta inca despre o eventuala opozitie clasic-baroc si despre folosirea termenului de baroc.Dar clasicismul secolului saptecprezece trebuie inteles ca parte integranta a intregului baroc.”

Conform studiului efectuat constructia manastirii nu s-a efectuat pe perioada celor douazeci de ani mentionati in majoritatea surselor de pana acum,cercetarea documentelor puse la dispozitie de Episcopia Romano-Catolica Timisoara ne-a demonstrat acesta s-a efectuat cu aproximativ 50 de ani mai devreme decat data de 1775-1781,data presupusa a constructiei.In acest sens ne este prezentata harta din 1778(vezi Fig.4) reprezentand Manastirea fara cetate de aici reiesind faptul ca la data de 1778 manastirea exista,cetatea fiind construita ulterior .O alta harta mai veche nu avem la cunostinta ca exista.

Fig. 4 Harta – Manastirea fara cetate 1778. Sursa Primaria Arad.

Dar intre anii 1759-1780 Manastirea l-a avut ca si cantor si orgist pe Anton Finger ceea ce ne confirma constructia si utilizarea edificiului in scopul pentru care a fost construit inainte de 1781.

Cel mai vechi document cu privire la Manastirea Franciscana din Cetatea Aradului pe care al detinem in acest moment si ne-a fost pus la dispozitie de Episcopia Romano-Catolica face referire la Sfintirea Manastirii in data de 10 Augus 1734(vezi Fig.5).Aceasta s-a numit Sfanta Maria Ingerilor sintirea a fost facuta de catre Episcopul Adalbert von Falkenstein ,episcop de Timisoara.Acest manuscris a fost gasit in spatele unei icoane care se presupune ca a fost in altarul manastirii.Icoana nu avem la cunostint a ca este in posesia Episcopiei Romane-Catolice Timisoara,doar documentul este in arhiva acestora.

In conluzie in urma studiului efectuat asupra Manastirii franciscane din Cetatea Aradului ne demonstreaza ca aceasta se inadreaza intr-un arc stilistic difuz, acel proces de imbogatire a limbajului formal care se face prin folosirea concomitenta sau consecutiva a mai multor sisteme de forme.

Putem mentiona in urma cercetarii efectuate ca Manastirea Franciscana este un edificiu construit in stil baroc dar ornamentatia se incadreaza arcului stilistic difuz,neoclasic.Exista posibilitaea ca edificiul sa aiba ornamentatiile aplicate pe fatada la o data mult ulterioara finalizarii constructiei,acest lucru fiind un factor care a influentat estetica ornamentului,prin renuntarea la elementele baroce si simplificarea stilului.

Notiz zur Weihe der Kirche Maria von den Engeln in der Arader Festung durch Bischof Falkenstein am 10.August 1734

Fig. 5 Document – Sfintire Manastirea Franciscana 10 august 1734. Sursa Arhiepiscopia Romano – Catolica Timisoara, Episcop Martin Ross

Bibliografie:

1.Nicolae Bocşan, Contribuţii la istoria ilumunismului românesc, Timişoara, 1986.

2. Pesty Frigyes, Krassó vármegye története, vol II, Budapesta. 3. Popiţi Gr., Conspectul arhivelor din Banat, Bucureşti, 1950. 4. Rupert John Martin, Barocul, Bucureşti, 1982.
4. Stoica Nicolae, Cronica Banatului, Timişoara, 1981

5.Buzilă Adriana, Pătrunderea stilului baroc îm arhitectura tradiţională românească a Banatului în secolul al XVIII-lea, în Analele Banatului, Etnografie-Artă vol. II, Muzeul Banatului Timişoara, 1984.

6.Istoria artelor plastice în România, Bucureşti, 1970, vol. II.

7.Molin V., Surse de istorie bisericească bănţeană nefolosite, în Mitropolia Banatului, 1-4, 1962.

8.Vlăsceanu Mihaela, Istoriografia artei baroce bănăţene, în Studii de istorie a Banatului XXI-XXII (1997-1998), Timişoara, 2000.

9.Berariu Ileana,Biblioteca Judeteana Timisoara,Sectia Arte.