. Influenta Jocurilor Olimpice Asupra Dezvoltarii Turismului Mondial

Motivația alegerii temei

Deoarece voi absolvi în anul 2004 (an olimpic) asociat cu faptul că specializarea aleasă este “Turism și servicii” mi s-a părut interesant să combin cele două fapte, rezultând astfel alegerea temei “Influența competițiilor sportive internaționale asupra dezvoltării turismului mondial”, studiu de caz asupra Jocurilor Olimpice.

Încă din antichitate Jocurile Olimpice au reprezentat o atracție pentru atleți și pentru suporterii acestora, generând migrații temporare a oamenilor, implicit dezvoltând (inițial în mai mică măsură, apoi din ce în ce mai puternic) turismul.

De-a lungul timpului, sportul a evoluat la nivelul societății, de la un mod de petrecere a timpului liber la o industrie majoră, el având o contribuție directă la creșterea bunăstării sociale (prin efectele de socializare pe care le generează, prin modalitățile de petrecere a timpului liber) și a bunăstării economice (prin aportul său la consum, venituri, încadrarea în muncă și dezvoltarea economică locală, regională și națională.

Pentru mulți Jocurile Olimpice reprezintă competiția supremă; în antichitate câștigătorul primea o cunună de măslin (devenind aproape erou), în zilele noastre aurul olimpic fiind cel mai râvnit.

Sportul este o creație de neprețuit a umanității care are puterea de a reuni oameni fără să țină cont de vârstă, rasă, religie sau poziția geografică. El contribuie la promovarea păcii mondiale și aduce împlinire atât participanților cât și spectatorilor. Sportul este un drept din naștere.

Jocurile Olimpice au reunit dintotdeauna oamenii în pace și respect pentru principiile morale universale, fiind în același timp modul ideal de a educa.

Dintre sectoarele economiei unei țări organizatoare de Jocuri Olimpice, sectorul turismului este cel mai influențat prin construirea de infrastructură specifică (șosele, capacități de cazare, telecomunicații, etc), dar în special prin promovarea obiectivelor turistice din acea țară (se atrage atenția asupra țării), care va aduce o dezvoltare pe termen lung în acest domeniu.

CAPITOLUL I

TURISMUL. PRODUSUL TURISTIC

1.1. Conceptul de turism. Definiții

Termenul turism își are originile lingvistice în semnificațiile următoarelor cuvinte latine: “tornare” – a se întoarce și “tornus” – mișcare circulară care nu presupune schimbarea rezidenței. Limbile europene moderne au reținut termenul din franțuzescul “tour” care înseamnă călătorie în circuit, deci cu revenirea la punctul de plecare, semnificație care stă la baza cuvintelor “tourisme” – la francezi, “tourismo” – la italieni, “tourismus” – la germani, “tourism” – la englezi sau “turism” – la români.

Ca orice activitate în plină evoluție și afirmare, turismul a fost obiect de cercetare pentru numeroși specialiști, care o dată cu semnalarea lui ca fenomen, au îmcercat să-i stabilească dimensiunile în timp și spațiu și conținutul, adică să-l definească.

În 1905, R. Guyer-Freuler arăta că “turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii” [5, 9].

Profesorul elvețian W. Hunziker a elaborat, în 1940 o definiție a turismului, acceptată pe plan mondial: “Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare” [10].

Această definiție a fost ulterior criticată, întrucât exclude călătoria de afaceri, ca și cele pentru congrese, conferințe, simpozioane și, de asemenea, ignoră latura psihologică a turismului.

Inițial, ea a fost totuși adoptată și de IASET (International Association of Scientific Experts in Tourism) până în 1981, când a fost modificată astfel : “Turismul poate fi definit în termeni de activități particulare, selectate prin alegere și desfășurate în afara mediului clasic. Turismul poate sau nu poate implica înnoptări departe de domiciliu” [10].

O altă definiție în care primează aspectul social este dată de Institutul Olandez de Cercetare în Turism: “Fenomenul turismului cuprinde toate formele de comportament axate în întregime sau parțial pe dorința de destindere și în care sejurul într-un anturaj diferit este esențial” [1,12].

În concluzie, prin turism se înțelege, în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament, etc., iar în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiși la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ, și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general [5, 18].

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic influențat de evoluția societății. Acesta se caracterizează printr-un puternic dinamism, deoarece se adresează unor segmente sociale largi, răspunzând pe deplin nevoilor acestora. De asemenea, prin caracterul său de masă și conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicații importante asupra evoluției economiei și societății.

1.2. Produsul turistic

Majoritatea specialiștilor definesc produsul prin ceea ce oferă el unuia sau mai multor clienți. În această viziune, el cuprinde un ansamblu de elemente tangibile și intangibile, care procură anumite beneficii, căutate de unul sau mai mulți clienți bine precizați [10].

Această definiție este perfect adaptabilă și domeniului turistic.

În abordarea clasică a marketingului, produsul poate fi privit ca un ansamblu de trei nivele:

PRODUSUL ESENȚIAL PRODUSUL FORMAL PRODUSUL EXTINS

Produsul esențial se referă la ceea ce dorește efectiv clientul să obțină. Acest “scop” poate fi exprimat pe scurt într-un singur cuvânt: plajă, cazare, mâncare într-un restaurant, etc. În același timp, se recomandă mai ales în turism ca produsul esențial să nu fie definit printr-o componentă principală, ci în termeni de necesități satisfăcute.

Produsul formal se referă la toate elementele care permit produsului esențial să fie operaționalizat. În general, este vorba de elemente tangibile (suporturi materiale) și elemente intangibile (servicii propriu-zise), care fac produsul comercializabil și utilizabil. Dacă, de exemplu, produsul esențial este plaja, hotelurile, restaurantele și alte echipamente, împreună cu serviciile aferente, reprezintă produsul formal, care este oferit spre consum clienților.

Produsul în sens larg se referă la rezultatul final obținut în urma combinării tuturor elementelor tangibile și intangibile ale ofertei făcute turiștilor. El se traduce în final în satisfacțiile psihologice aduse de consumul produsului (destindere, divertisment), dar și în imaginea produsului care se formează, ținând cont de mecanismele perceptuale subiective ale turiștilor. Imaginea este constituită din elemente fizice legate de arhitectură, climat, relief, dar și psihologice: ambianță, estetică, atitudine față de clientelă, etc. În final, produsul în sens larg este un produs adaptat clientului.

Elementele componente ale produsului turistic sunt:

Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice sau tehnologice care tind să atragă turistul și să-l incite să voiajeze;

Echipamentele, care prin ele însele nu sunt factori care să motiveze călătoria, dar care, lipsind, o inhibează: echipamente de cazare, de refacere, culturale, de distracții, sportive;

Facilități de acces, care sunt în relație directă cu modul de transport pe care-l va utiliza turistul pentru a ajunge la destinația aleasă. Aceste facilități țin mai mult de accesibilitatea lor economică decât de distanța fizică.

Acestor trei grupe de bază li se pot atașa serviciile prestate și, implicit, satisfacțiile create prin utilizarea și valorizarea lor.

Figura 1.1 Componentele produsului turistic [10].

1.2.Motivația participării la Jocurile Olimpice

Cercetări considerabile în domeniul călătoriilor și turismului au fost realizate cu ocazia Jocurilor Olimpice și altor evenimente de asemenea amploare.

Literatura de specialitate, din păcate neglijează rolul spectatorului olimpic. S-au scris și s-au realizat multe cercetări asupra organizațiilor olimpice, atleților și sponsorilor și s-a neglijat rolul spectatorului. Totuși, odată cu creșterea prețului biletelor competițiilor olimpice, includerea atleților profesioniști în aceste competiții și masiva comercializare a Jocurilor Olimpice, a făcut posibilă acordarea unei atenții sporite rolului spectatorului.

Jocurile Olimpice sunt exemplul perfect de eveniment sportiv grandios cu un impact mondial (cu o atracție mondială). 91% din spectatorii intervievați la Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 au răspuns că au participat deoarece Olimpiada a reprezentat cel mai mare eveniment sportiv din lume.[11; 1997]. Nici un alt eveniment de acest fel de până atunci nu a avut atâtea bilete disponibile pentru spectatori. La Jocurile Olimpice din Atlanta 1996, mai mult de 11 milioane de bilete au fost vândute și mai mult de 2 milioane de oameni au vizitat Atlanta cu ocazia desfășurării competiției [11; 1996].

Jocurile Olimpice din Sydney 2000 au avut 5,5 milioane de bilete disponibile pentru spectatori [11; 2000].

Numărul mare de bilete disponibile pentru Jocurile Olimpice face posibilă hotărârea unui spectator motivat de a participa și de a duce la capăt planul de acțiune. Acest lucru fiind implementat, de ce aleg oamenii să participe la Jocurile Olimpice și ce motivează participarea lor ca spectatori? La această întrebare voi încerca să răspund folosind diferite cărți de specialitate și articole editate de Comitetul Internațional Olimpic.

Marketingul îndreptat asupra spectatorului în general nu a fost niciodată o prioritate pentru Comitetul Olimpic de Organizare. S-a presupus întotdeauna că biletele se vor vinde pe baza notorietății Jocurilor Olimpice și a eforturilor de marketing a sponsorilor și televiziunilor.

Pentru a concluziona de ce participă oamenii la Jocurile Olimpice s-a studiat mai întâi motivele pentru care călătoresc oamenii în general.

Lundberg (1971) a indicat o listă de 18 motivații care se crede că influențează călătoriile și le-a categorizat în 4 grupe principale:

motive educaționale și culturale;

motive de relaxare și agrement;

motive etnice;

alte motive ( aici incluzându-se criterii de vreme, sănătate, sporturi și motive sociale).[7, 75-81]

Alți cercetători și-au fundamentat lucrările pe presupunerea implicită: consumatorii își aleg destinațiile de călătorie sau tipul de vacanță pentru a-și împlini nevoile, cerințele și dorințele.

Recent Moutinho (1987) a demonstrat că decizia de a călători este afectată/influențată de ocupația individului și a influenței familiei, a grupurilor de referință, a claselor sociale, și a culturii și subculturii acestuia. Tot el a arătat că deciziile turistice presupun interacții complexe a liderilor de opinie, a imaginii de sine a turistultui, a informațiilor deținute, a surselor de comunicații turistice, a motivatorilor călătoriei, a atitudinilor și a riscului perceput.[8; 5-44]

Literatura de specialitate a identificat categoriile generale ale factorilor motivaționali pentru spectatorii sportivi:

▲ atmosfera de festival, de petrecere, culturală și rituală a evenimentului;

▲ asocierea cu atleții sau cu evenimentul în sine;

▲ patriotism sau naționalism.

Aceste motivații apar în special la spectatorii asociați marilor evenimente sportive cum ar fi Jocurile Olimpice [12; 32-50]].

Un studiu efectuat de călătorii japonezi a arătat că vârsta și educația sjaponezi a arătat că vârsta și educația sunt variabile semnificative în orice model motivațional de călătorie. Un alt studiu efectuat asupra călătorilor Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 a relevat 4 segmente de marketing a călătorilor:

cei care au participat deoarece atracția era aproape de ei;

cei care au considerat că participarea la Jocurile Olimpice reprezintă o șansă unică în viață;

cei care au fost interesați de dimensiunile globale, internaționale ale Jocurilor Olimpice;

cei care au fost intrigați de posibilitatea vederii de legende sportive.[7,75-81].

Printr-o cercetare de piață efectuată pe un eșantion de spectatori, cărora le-au fost adresate o serie de întrebări în ceea ce privește procesul decizional și motivația participării la Jocurile Olimpice, s-a ajuns la o serie de rezultate care se intenționează a fi folosite pentru dezvoltarea unui cadru inițial pentru creșterea motivației spectatorilor în participarea la Jocurile Olimpice sau alte evenimente sportive de mare anvergură.

Acest studiu poate contribui la literatura de specialitate a călătoriilor și turismului în ceea ce privește motivația spectatorilor de a participa la Jocurile Olimpice.

Au fost identificate următoarele întrebări incluse în acest studiu, ca fiind centrale în a determina motivația spectatorilor:

Care este motivul principal al participării la Jocurile Olimpice?

Participarea la Jocurile olimpice anterioare v-a influențat decizia de participare la Jocurile Olimpice curente?

Când v-ați decis să participați la Jocurile Olimpice?

Participarea la Jocurile Olimpice are legătură cu un nivel de activitate fizică?

Există o relație între istoria sportivă specifică a spectatorilor și comportamentul actual al consumatorilor în participarea la evenimente similare Jocurilor Olimpice?

Ce factori sunt considerați a avea cea mai mare influență în luarea deciziei de participare la Jocurile Olimpice?

Ce factori considerați a fi cei mai atractivi când se ia decizia de participare la Jocurile Olimpice?

Studiul s-a limitat la vorbitorii de limbă engleză prezenți la Jocurile Olimpice din 1992, 1996 și 2000. Datele obținute au fost analizate folosindu-se softul Statistical Package for the Social Science (SPSS) și au fost transmise analize descriptive. Statisticile au fost folosite pentru crearea unor profile ale respondenților în ceea ce privește motivația spectatorilor de participare la Jocurile Olimpice.

Rezultatele studiului au fost:

Aproximativ 78 % dintre spectatori au fost rezidenți ai țărilor în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice;

52,9 % dintre spectatori au fost bărbați și doar 47,1 % au fost femei;

cei mai mulți chestionați s-au încadrat în segmantul de vârstă 18-44;

cel mai mare segment de vârstă a fost 25-34;

aproximativ 20 % dintre respondenți au fost din zonele apropiate sau chiar din orașele organizatoare.

Motivația olimpică s-a urmărit din următoarele puncte de vedere:

Principalul motiv de participare:

Motivul principal de participare a spectatorilor intervievați la Jocurile Olimpice a fost faptul că erau fani ai unor sporturi sau în general a Olimpiadei (51,3 %);

16,6 % dintre respondenți au fost simpli turiști.

Participare anterioară:

92,5 % nu au mai participat la Jocuri Olimpice, dintre aceștia 30 % au mai călătorit pentru alte evenimente sportive, în timp ce 68 % nu au mai făcut acest lucru;

7,5 % au mai participat la alte Jocuri Olimpice.

Perioada în care s-a luat decizia de participare:

30,9 % s-au hotărât să participe în perioada 6 luni-1 an;

18,1 % cu 4 ani înainte;

12,2 % cu 2-3 ani înainte;

18,4 5 în urmă cu câteva luni (<6 luni);

18,8 5 cu mai puțin de o lună înainte de începerea Jocurilor Olimpice.

Activitatea fizică:

79,2 % dintre respondenți practică un sport (cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână);

21 % dintre respondenți practică ocazional un sport;

3,2 % dintre respondenți nu practică nici un sport.

Interesul spectatorului și comportamentul consumatorului:

Basket-ul, gimnastica și atletismul s-au dovedit a fi în topul preferințelor spectatorilor.

Factorii principali care au influențat decizia de participare:

Ocazie unică în viață (29,7 %);

Disponibilități de cazare (11,3 %);

Disponibilitatea biletelor (8,4 %).

Factorii care atrag spectatorii după ce s-a luat decizia de participare la Jocurile Olimpice:

Competiția atletică de excepție (33,8 %);

Experiență culturală (10,6 %);

Semnificație istorică (10 %);

Atmosferă de petrecere internațională (14,1 %);

Ceremonii grandioase (4 %);

Întâlnirea cu celebrități (1 %);

Rețeaua de afaceri (4,7 %).

Jocurile Olimpice viitoare:

Deși 92,5 % nu au mai participat la nici un astfel de eveniment și 30 % au susținut că a fost o ocazie unică în viață, 55,7 % dintre bărbații respondenți și 44,3 % dintre femeile respondente au afirmat că vor mai participa pe viitor la un Joc Olimpic (de vară sau chiar de iarnă).

CAPITOLUL II

JOCURILE OLIMPICE

2.1. Scurt istoric al evenimentelor olimpice

De-a lungul timpului Jocurile Olimpice au cunoscut multe schimbări, lucru care a dus la o evoluție în timp a acestora. Pentru a evidenția faptul că istoria Jocurilor Olimpice prezintă multe momente importante, vă voi atrage atenția asupra unora dintre acestea:

1896 primele Jocuri Olimpice moderne care au avut loc în Atena; introducerea eliberării porumbeilor pentru a simboliza pacea;

1900 femeile au avut voie, pentru prima dată, să participe la Jocuri;

1906 s-a inovat primul sat olimpic;

1908 introducerea defilării atleților în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor arborând steagul propriilor țări; prima încercare a Jocurilor Olimpice de iarnă;

1912 introducerea cronometrării electronice; primii gemeni care au câștigat aurul olimpic (frații Carlberg – tir); introducerea purtării unui semn ce avea numele țării pe care o reprezenta atletul respectiv;

1920 steagul olimpic a fost arborat la Jocuri; a fost introdus jurământul olimpic;

1924 motto – ul olimpic a fost folosit pentru prima oară; primele transmisiuni radio în direct; prima ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă (Chamonix, Franța);

1928 prima flacără olimpică ce a fost aprinsă și a ars pe toată perioada Jocurilor Olimpice; prima participare a Greciei în fruntea defilării țărilor; prima ridicare a marelui tabel cu rezultate; femeile au avut voie să participe la probele de pistă și teren;

1932 utilizarea pentru prima dată a cronometrării automatice pentru probele de pistă; a fost cântat pentru prima dată imnul țării atletului învingător și steagurile țărilor medaliate au fost înălțate; primul logo olimpic;

1936 prima ediție a Jocurilor televizată; prima torță olimpică văzută ca ștafetă;

1956 primele Jocuri care s-au desfășurat în Emisfera Sudică (Melbourne); pentru prima dată atleții au intrat în masă pe teren, după terminarea jocurilor, pentru a demonstra prietenia ce unește aceste Jocuri Olimpice;

1959 imnul olimpic adoptat de IOC;

1960 prima transmisie TV în direct care să aibă acoperire pe întregul glob;

1964 au fost utilizate oficial reclamele cu sponsori;

1967 a fost introdus testul antidoping;

1968 prima femeie care a aprins flacăra olimpică (Norma Enriqueta Basilio); prima mascotă oficială a jocurilor (jaquarul roșu);

1972 a fost introdus jurământul pentru juriu;

1981 prima femeie care a ajuns membru IOC (d-na Pirjo Haggman, Finlanda).

Crezul olimpic

"Cel mai important lucru în Jocurile Olimpice nu este să câștigi ci să participi, așa cum cel mai important lucru în viață nu este triumful, ci lupta. Ideea principală nu este să cucerești, ci să fi luptat bine." Cuvintele crezului olimpic au fost atribuite baronului Pierre de Coubertin, fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne.

Motto-ul olimpic

"Citius, Altius, Fortius" este varianta în latină la „cel mai rapid, cel mai înalt, cel mai curajos”, dar este universal acceptată traducerea „Mai iute, mai sus, mai puternic”.

Jurământul olimpic

Este un gest simbolic al sportivilor care își are originea în Jocurile Olimpice din 1920. Un atlet din țara gazdă spune jurământul la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, în numele tuturor atleților.

Imnul olimpic

Este reprezentat de “Cantata”. Versurile au fost scrise de Costias Palamas din Grecia în 1896, muzica fiind compusă de Spirou Samara. Imnul a fost adoptat de CIO în 1958 la sesiunea de la Tokyo. Imnul este intonat ori de câte ori este ridicat steagul olimpic.

Spirit antic și nemuritor, adevărat părinte,

Al frumosului, al măreției și al adevărului,

Coboară, apari și dă acestui loc

Gloria pământului și cerului tău.

În curse, în lupte, la aruncări,
Aprinde flacăra în toate concursurile demne,
Dăruiește coroana permanentă,
Și modelează corpul demn și de oțel.

Dealuri, munți și mări strălucesc în prezența ta
Ca în fața unui altar minunat,
Și fiecare națiune se grăbește către templul tău
Pentru rugăciune, spirit antic și nemuritor!

Torța olimpică și flacăra

Unul dintre cele mai durabile simboluri ale Jocurilor Olimpice este flacăra olimpică. Flacăra a apărut pentru prima dată la Jocurile Olimpice de la Berlin în 1936 și de atunci aceasta a devenit un punct principal pentru fiecare ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice. Ideea arderii flacărei pe toată durata Jocurilor Olimpice provine din Grecia Antică care a folosit o flacără aprinsă de razele soarelui la Olimpia – locul de origine a Jocurilor Olimpice. Torța olimpică este considerată element unic, cu valoare istorică.

Inelele olimpice

Inelele olimpice sunt acum singurul simbol care este sinonim cu Jocurile Olimpice. Proiectate în 1913 de către Pierre de Coubertin, inelele simbolizează cele 5 continente : Africa, America, Asia, Europa și Oceania, nu câte o culoare pentru fiecare continent. Inelele reprezintă uniunea celor cinci continente și semnifică întâlnirea sportivilor din întreaga lume la Jocurile Olimpice. Cele cinci culori ale cercurilor olimpice pot fi găsite în majoritatea steagurilor țărilor lumii și oficial ele nu au altă semnificație, deși mulți cred că fiecare culoare reprezintă un anumit continent.

Inelele olimpice sunt văzute ca cel mai puternic simbol de marketing dintre toate. Într-o cercetare condusă de Sponsorship Research International, în 1996, 78% din populația lumii recunoaște inelele olimpice și semnificația lor pentru evenimentele olimpice.

Drapelul olimpic

Este simbol al Mișcării Olimpice, fondul de culoare albă al steagului olimpic simbolizează pacea pe parcursul Jocurilor Olimpice.

Medaliile olimpice

Medaliile – aur, argint și bronz – reprezintă cel mai înalt nivel al realizărilor atletice din cadrul Jocurilor. Designul variază la fiecare olimpiadă și sunt în responsabilitatea Comitetului de Organizare din orașul gazdă. Medaliile olimpice trebuie să aibă cel puțin 60 mm în diametru și să fie de cel puțin 3 mm grosime. Cele din aur și argint trebuie să fie făcute 92.5 % din argint pur; medalia de aur trebuie aurită cu cel puțin 6 grame de aur.

2.2.Jocurile Olimpice antice

Originele Jocurilor Olimpice se regăsesc în numeroasele mituri la care fac referire sursele antice, dar în anii istorici de glorie se spune că fondatorul lor ar fi Oxylos a cărui descendent Ifitos a revigorat Jocurile.

Conform tradiției, Jocurile Olimpice și-au început activitatea (au început să fie practicate) în anul 776 î.e.n. când Ifitos a făcut un pact cu Lycourgos, regele și faimosul legislator al Spartei și Cleistene, regele Pissei. Textul tratatului a fost înscris pe un disc și păstrat în Heraion. Acest tratat, care a fost evenimentul decisiv al dezvoltării Jocurilor, a fost acceptat ca ”armistițiu sacru”.

Acesta se spune că ar fi fost pactul pentru încetarea luptelor în toată Grecia pe durata Jocurilor Olimpice.

Ca recompensă, premiu pentru victorie, se oferea o coroană, care era confecționată dintr-o ghirlandă din ramuri de măslin sălbatec care creștea lângă Templul lui Zeus, în sacrul Altis; coroana a fost introdusă ca premiu la sugestia Oracolului din Delphi.

Jocurile Olimpice se desfășurau o dată la patru ani în lunile iulie sau august. Perioada dintre două Jocuri Olimpice se numea Olimpiadă.

În antichitate Jocurile Olimpice se desfășurau într-o singură zi și cuprindeau doar o singură probă sportivă – alergarea pe stadion, dar treptat s-au adăugat și alte probe, ajungându-se ca în secolul al-V-lea e.n. Jocurile Olimpice să se desfășoare pe durata a cinci zile.

În total Jocurile Olimpice au fost alcătuite din zece probe:

– alergare;

– pentatlon;

– sărituri;

– aruncarea discului;

– aruncarea suliței;

– lupte corp la corp;

– box;

– pancration (lupte grecești, o combinație de box cu wrestling);

– curse de care;

– curse de cai.

Toți grecii care erau cetățeni liberi și care nu au comis crime sau erezii aveau dreptul să participe la Jocurile Olimpice. În acele vremuri femeile nu aveau dreptul de a participa, dar aveau dreptul de a fi proprietarii cailor din curse, deși nu li se permitea nici măcar să privească Jocurile Olimpice din tribune.

Atleții se prezentau cu o lună înainte de începerea Jocurilor Olimpice la Elis, orașul organizator, dar organizarea și supravegherea respectării legilor și regulilor competiției erau misiunea unui grup ales din cetățenii de vază din Elis, numiți Hellanodikes.

Două zile după începerea Jocurilor Olimpice, procesiunea atleților și a judecătorilor/arbitrilor începea din Elis și ajungea în Olimpia unde era întâmpinată de mulțimea care venise să privească Jocurile.

Ceremoniile începeau prin depunerea jurământului oficial de către atleți la altarul lui Zeus, jurând că vor concura cu onoare și că vor respecta regulile Jocurilor.

Învingătorii erau primiți cu bucurie și onoare în orașele lor natale, unde compatrioții lor dărâmau părți din zidurile cetăților pentru ca ei să intre în orașe. De asemenea li se acordau privilegii speciale și ranguri înalte.

Evenimentele istorice mari care s-au petrecut de-a lungul secolelor în teritoriul elen, și-au pus amprenta și asupra idealurilor atleților Jocurilor Olimpice, rezultând o degradare graduală a valorilor morale, valori care au decăzut și mai mult din anul 146 e.n. când majoritatea teritoriului grecesc căzuse sub dominația romană și elenii își pierduseră independența.

Instituția Jocurilor Olimpice a existat timp de 12 secole și a fost desființată în 393 e.n. (a 293- a Olimpadă) din ordinul lui Teodosiu I când s-a interzis venerarea tuturor idolilor, și a fost urmată de distrugerea monumentelor din Altia sub dominația lui Teodosiu II.

Unitatea națională, rasială și spirituală a Greciei a fost făurită datorită Jocurilor Olimpice. Acestea au combinat spiritul profund religios cu trecutul eroic al grecilor, astfel unind la cel mai înalt nivel trupul, mintea și sufletul conform cu valorile universale și filozofice, punând în valoare atât indivizii cât și orașele spre cele mai mari idealuri de libertate.

2.3. Jocurile Olimpice moderne

Eforturile pentru reînvierea Jocurilor Olimpice în timpurile moderne au atins punctul culminant la sfârșitul secolului al XIX- a, o dată cu contribuția adusă de baronul francez Pierre De Coubertin și a grecului Dimitrios Vikelas.

Primul Joc Olimpic contemporan s-a desfășurat cu mare strălucire în 1896 în Atena, pe Stadionul Panathenaic.

Sediul Academiei Internaționale Olimpice se găsește în Olimpia. Tot în Olimpia se găsește și Altarul Flacării, care se mută la fiecare patru ani în orașul gazdă al Jocurilor Olimpice. Aprinderea flacării olimpice se face la Altarul Templului Hera și se realizează prin convergența luminii soarelui pe un metal refractar.

Acest proces este parte dintr-o combinație rituală care include ruga și imnul lui Apollo. Marea preoteasă intră pe stadion ținând torța pe care o înmânează mai apoi primului alergător care își începe lunga călătorie spre marginile pământului.

Tabel nr. 1 Jocurile Olimpice de vară

Tabel nr. 2 Jocurile Olimpice de iarnă

2.4. Comitetul Internațional Olimpic

Comitetul Olimpic Internațional (IOC) este grupul mondial care administrează mișcările olimpice, cu sediul în Lausanne, Elveția. Membrii deja cunoscuți ai IOC (din toate colțurile lumi) sunt responsabili de alegerea orașelor gazdă ale Jocurilor Olimpice, atât cele de vară cât și de iarnă. Organizația deține, de asemenea, multe proiecte comerciale, de educație și dezvoltare ce au legatură cu evenimentul olimpic.

Figura 2.1 Legăturile dintre sportivi și IOC.

CAPITOLUL III

INFLUENȚA JOCURILOR OLIMPICE

ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISMULUI MONDIAL

3.1. Dezvoltarea turismului mondial datorită ultimelor 3 ediții ale Jocurilor olimpice

3.1.1. Jocurile Olimpice de la Barcelona 1992

BARCELONA  1992

Cea de-a XXV- a Olimpiadă

Participare:

– 169 de Comitete Internaționale Olimpice;

– 9.367 atleți (2.708 femei și 6.659 bărbați);

– 257 probe sportive;

– 34.548 voluntari;

– 13.082 media (5.131 presă scrisă și 7.951 rețele de transmisie a televiziunilor) .

Ceremoniile

Barcelona, 25 Iulie 1992. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.

Deschiderea Jocurilor Olimpice a fost oficiată de: Maiestatea Sa Regele Juan Carlos I.

Aprinderea flacării olimpice a fost oficiată de: Antonio Rebollo (campion arcaș paralimpic )
Jurământul olimpic a fost depus de: Luis Doreste Blanco (canotaj)
Jurământul arbitrilor a fost depus de: Eugeni Asensio (fotbalist)

Medaliile Jocurilor Olimpice

de la Barcelona 1992

Mascota Jocurilor Olimpice de la Barcelona 1992

În ceea ce privește organizarea Jocurilor Olimpice din Barcelona 1992, domnul Ignacio de Delas, managerul Organizației de Promovare a Turismului, a afirmat: “Doar nominalizarea Spaniei ca țară organizatoare a Jocurilor Olimpice, a adus-o în atenția mediilor internaționale. De-a lungul anilor Oficiul de Turism din Barcelona a oferit asistență la mai mult de 2.000 de jurnaliști și rețele de televiziune. Nimeni nu dispută impactul pe care l-au avut Jocurile Olimpice asupra orașului. Toată lumea este de acord că Jocurile Olimpice au plasat Barcelona între orașele de top ale lumii, deoarece Olimpiada a oferit o expunere masivă prin prisma marketingului și a relațiilor publice”.

Din acest motiv se impune să facem o analiză a strategiei de comunicare a autorităților turistice spaniole înainte și după Jocurile Olimpice din 1992.

Strategia utilizată poate fi divizată în două părți:

în prima fază (1983-1992) Spania s-a aflat în faza inițială în eforturile de a deveni o forță în câmpul turistic și pentru a deveni un punct de referință pentru competitorii săi. Un studiu cuprinzător a arătat că motivele principale pentru a vizita Spania erau climatul și soarele. În încercarea de a satisface nevoile clienților s-a adoptat logo-ul “Everything under the sun” (Totul sub soare). S-a luat decizia de a se investi masiv într-o campanie promoțională de lungă durată. Logo-ul campaniei a fost folosit pentru a comunica plasarea strategică a produsului în raport cu competiția în sine, prezența atmosferei plăcute a soarelui pe tot cuprinsul anului (în Insulele Canare chiar și în perioada de iarnă vremea este plăcută). Campania “Totul sub soare” a fost prezentată pe piețe majore (Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda, Asia și S.U.A.) aproximativ 7 ani, având un buget de aproape 4 miliarde pesetas.

în a doua fază : în 1992 nu numai Jocurile Olimpice au reprezentat un eveniment de clasă mondială care a avut loc în Spania. Madrid a fost desemnat capitala culturală a Europei iar Sevilla a fost gazda Expo 1992. În același an Spania a realizat nevoia de a-și repoziționa principalul produs turistic. Ideea de bază a fost de a dezvolta produse turistice noi în legătură cu soarele și marea, produse ce au fost promovate în timpul campaniei anterioare. De aceea se făceau puține trimiteri directe la evenimentele majore (Olimpiada, Capitala culturală sau Expo). În anii anteriori 1992, Spania a atras atenția internațională datorită acestor evenimente. Acest fapt a fost folosit pentru a promova țara ca destinație capabilă să ofere o gamă de produse turistice datorită varietății culturale și geografice. O misiune secundară a campaniei a fost crearea unei imagini destinație cu o personalitate distinctă și a unei pasiuni pentru viață. Sloganul “Pasiune pentru viață” a fost utilizat și a devenit miezul întregii campanii încercându-se să se redea acea “pasiune pentru viață” oricărei activități turistice.

Barcelona s-a bucurat atât de mult că a găzduit Olimpiada din 1992 încât 40.000 de oameni au venit pe Stadionul Montjuic în iulie, pentru a sărbători cea de-a 10-a aniversare a Jocurilor Olimpice de vară. Și au avut într-adevăr ce să sărbătorească: nu numai un triumf sportiv ( primele Jocuri Olimpice la care nu s-a înregistrat nici un boicot) dar și un succes social și economic durabil.

În ciuda recesiunii care a ținut până la mijlocul anilor ’90, Barcelona a fost capabilă să crească, să se reconstruiască pe fondul Olimpiadei. Orașul a folosit Jocurile Olimpice pentru a implementa un plan urban de reînnoire extins, care a transformat industria decadentă a orașului și l-a transformat într-un oraș de litoral iubit de turiști.

Aeroportul din Barcelona a fost folosit de 2,9 milioane de pasageri în 1991; anul 2001 înregistrând 21 milioane de pasageri. Turismul, care justifica doar 2 % din PIB-ul orașului în perioada pre-olimpică, acum justifică 12,5 % , cu o creștere a locurilor în hoteluri generată de Olimpiadă și cu realizarea 12.500 de noi slujbe.

Barcelona a costruit infrastructură de 50 de ani în doar 8 ani, investind 8 miliarde dolari într-o șosea circulară, un aeroport nou, un sistem de telecomunicații și un sistem îmbunătățit de canalizare. Zona portului a fost transformată prin investirea a 2,4 miliarde dolari, efectuându-se curățirea apei, construirea celor mai înalte două turnuri din Spania, un hotel de lux și alte clădiri cu birouri.

Pasqual Maragall, fost primar al Barcelonei, care a fost reales pentru încă un mandat 4 ani după Jocurile Olimpice, le-a văzut ca pe un pretext pentru a realiza schimbări, altfel ar fi fost o ocazie pierdută.

3.1.2. Jocurile Olimpice de la Atlanta 1996

ATLANTA  1996
Cea de-a XXVI – a Olimpiadă

Participare:
– 197 Națiuni ;
– 10.318 atleți (3.512 femei și 6.806 bărbați);
– 271 evenimente sportive;
– 47.466 voluntari;
– 15.108 media (5.695 presă scrisă și 9.413 rețele de televiziune).

Deschiderea a fost oficiată de : Președintele Bill Clinton
Aprinderea flacărei olimpice a fost oficiată de: Muhammad Ali (box)

Jurământul olimpic a fost depus de către: Teresa Edwards (basketball)
Jurământul arbitrilor a fost depus de către: Hobie Billingsly (sărituri în apă).

Medaliile olimpice Atlanta 1996

Pe o parte a medaliei este reprezentată Niké, zeița victoriei, care într-o mână are un mănunchi de spice de grâu iar cu cealaltă mână ține o creangă de măslin deasupra capului ( designul a fost folosit încă de la Jocurile Olimpice Amsterdam 1928).

Pe reversul medaliei este reprezentat logo-ul Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 și o ramură de măslin stilizată. În total au fost realizate 633 medalii de aur, 635 medalii de argint și 661 medalii de bronz.

Mascota Atlanta 1996

Mascota a fost reprezentată de o figură fantastică abstractă. A fost numită “Izzy” care a derivat din “Whatizit?” deoarece nimeni nu știa ce era “Izzy" de fapt.

Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 au avut și ele un impact asupra economiei statului Georgia, precum și asupra întregii țări. Experiența trăită de Atlanta oferă importante informații necesare altor orașe care licitează pentru organizarea de Jocuri Olimpice sau a altor evenimente sportive de asemenea amploare, mai ales dacă scopul principal este de a încuraja creșterea economică.

Au fost inițiate diferite studii care să evidențieze scopurile diferite la care un oraș olimpic se poate aștepta să le indeplinească în asocierea cu un asemenea eveniment sportiv și îndeosebi tipurile de țeluri ale dezvoltării care sunt mult mai greu de atins.

Astfel s-au sugerat 4 tipuri majore de beneficii asociate cu desfășurarea unui asemenea eveniment sportiv cum ar fi Jocurile Olimpice, acestea fiind:

stimuli economici de scurtă durată;

facilități sportive de durată;

oportunități de marketing superior;

redezvoltare urbană semnificativă.

Cu ocazia Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 s-au făcut investiții de 8,1 miliarde dolari americani în infrastructură și construirea de locuințe care au revitalizat semnificativ zona.

Înainte de a discuta în detaliu implicațiile dezvoltării împrejurimilor orașului Atlanta asociate desfășurării Jocurilor Olimpice din 1996, se propune sublinierea pașilor făcuți de către Consiliul orașului Atlanta și a organizatorilor în timpul procesului de câștigare a dreptului de organizare a Olimpiadei și de pregătire a facilităților sportive ale orașului (existente și noi) și a infrastructurii. Se evidențiază faptul că deși Jocurile Olimpice erau finanțate în principal din fonduri private, au fost cerute și fonduri publice pentru pregătirea orașului și găzduirea Olimpiadei, totuși nu au existat fonduri directe publice pentru facilitățile olimpice.

Organizatorii Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 au instituit o politică “fără noi taxe” pentru a nu împovăra populația cu alte noi cheltuieli.

S-a evidențiat faptul că sarcina cea mai dificilă de îndeplinit cu care s-a confruntat orașul a fost aceea de a folosi Jocurile Olimpice ca un catalizator pentru dezvoltarea unor împrejurimi mai sărace ale orașului.

Pentru a prelua proiectele de dezvoltare și progresele urbane, comunitatea orașului și cea de afaceri au format Corporația pentru Dezvoltarea Olimpică în Atlanta (Corporation for Olympic Development in Atlanta – CODA) o corporație publică non-profit.

Includerea oamenilor de afaceri în CODA, a fost ceea ce s-a dovedit a fi una din puținele oportunități de implicare a membrilor comunității în organizarea și planificarea Jocurilor Olimpice.

Misiunea CODA a fost de a răspândi beneficiile Jocurilor Olimpice și asupra împrejurimilor mai sărace și de a crea o îmbunătățire durabilă a infrastructurii. Dezvoltarea a fost încununată de succes în două din cele cinci zone înconjurătoare ale Atlantei. S-a sugerat că unul din obstacolele majore în implementarea cu succes a planurilor de dezvoltare CODA a fost separarea acestuia de departamentele orașului care se ocupau cu planificarea și construirea de locuințe.

Ca o concluzie, deși Jocurile Olimpice din 1996 au avut succes în crearea de stimuli economici de scurtă durată, facilități sportive durabile și locații noi de marketing turistic și de afaceri, s-a observat o dezvoltare minimală în zonele cu venituri relativ scăzute.

Jocurile Olimpice s-au dovedit a avea un impact imens asupra economiei statului Georgia, precum și a imaginii acestuia în întreaga lume. De asemenea acestea au adus o creștere de 4,34 miliarde de dolari americani orașului Atlanta, acesta ajungând o destinație turistică și un oraș mult mai recunoscut în întreaga lume.

Per ansamblu, cele trei săptămâni în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice au adus 64.214 de slujbe permanente și o creștere de 1,43 miliarde dolari în veniturile rezidenților Atlantei. În acest fel banii vor fi reinvestiți și își vor aduce aportul la dezvoltarea pe termen lung a zonei. Mai mult chiar, Jocurile Olimpice vor aduce o sumă suplimentară de 939 milioane de dolari de la vizitatorii din afara orașului care altfel nu ar fi vizitat Atlanta.

Dar poate cel mai mare impact olimpic suportat de Atlanta este ceea ce se numește “efectul moștenirii”. Atenția mondială a oferit Atlantei beneficii pe o durată de mai mulți ani după terminarea Jocurilor Olimpice. Acestea au lăsat orașului o infrastructură nouă și îmbunătățită (parcuri, facilități sportive, etc.) – o recunoaștere internațională care va duce la creșterea turismului și mediului de afaceri.

Acest fenomen va aduce beneficii Atlantei ani de zile după terminarea Jocurilor Olimpice:

turismul se dezvoltă mai rapid decât în restul țării;

ratele de ocupare a hotelurilor rămân mai mari decât înainte de Jocurile Olimpice.

Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 au adus o sumă de 756 milioane dolari zonei în următorul an desfășurării Jocurilor Olimpice.

3.1.3. Jocurile Olimpice de la Sydney 2000

SYDNEY  2000

Cea de-a XXVII –a Olimpiadă

Jocurile Olimpice Sydney 2000 au fost cele mai mari de până acum, cu o participare de 10.651 atleți care au concurat în 300 evenimente sportive. În ciuda mărimii lor ele au fost bine organizate, reînnoindu-se încrederea în Mișcarea Olimpică.

Participare:
– 199 națiuni participante;
– 10.651 atleți (4.069 femei și 6.l582 bărbați);
– 300 evenimente sportive;
– 46.967 voluntari;
– 16.033 media (5.298 presă scrisă și 10.735 rețele de transmisiune).

Sydney, Stadionul Olimpic, 15 Septembrie 2000-Ceremonia de deschidere.

Emlema Jocurilor Olimpice Sydney 2000 este reprezentată de imaginea unui atlet abstractizat care folosește culorile tipice australiene.

Medaliile olimpice

Pe reversul medaliei din Sydney este reprezentată Opera, cea mai recunoscută imagine a Australiei, cu cercurile olimpice suprapuse.

Mascotele olimpice australiene

Pentru organizatorii Jocurilor Olimpice din 2000, acestea au fost considerate de departe o oportunitate de a prezenta orașul întregii lumi. Australia a mai fost gazda unor Jocuri Olimpice (Melbourne 1952) profitând de acest lucru pentru a se plasa pe harta turistică.

Unul din punctele forte de care are parte orice oraș sau țară care găzduiește Jocuri Olimpice este “moștenirea” care va fi lăsată generațiilor următoare. Pentru Australia unul dintre beneficiile cele mai importante care va fi lăsat este expansiunea turismului – nu doar în timpul Jocurilor Olimpice, dar și în anii anteriori și următori Olimpiadei. Ca rezultat Australia a pus în practică o arie substanțială de strategii și tactici proiectate pentru orientarea Jocurilor Olimpice spre turism. Turismul justifică 5 % din economia Australiei, iar numărul de vizitatori a crescut cu 11 % în 2000. Nu toți dintre aceștia au reprezentat turiști olimpici, deoarece cea mai populară lună a fost decembrie și nu septembrie, luna în care s-a desfășurat Olimpiada.

Oricum, majoritatea acestor câștiguri s-au dovedit a fi greu de menținut după 11 septembrie și după colapsul celei de-a doua linii aeriene australiene Ansett.

Este cel mai ambițios efort de promovare asociat cu un astfel de eveniment sportiv. Liderii australieni din domeniul turismului se așteaptă la acumularea de cunoștințe importante – nu doar pentru viitorii organizatorii de Jocuri Olimpice, dar și pentru organizarea de evenimente sportive în general.

Prin urmare s-au făcut investiții substanțiale în examinarea și evaluarea eforturilor de dezvoltare impuse. Nu este de mirare că această preocupare pentru dezvoltarea durabilă s-a transformat într-un interes cu o semnificație importantă pentru organizatorii Jocurilor Olimpice (de aceea s-a și investit foarte mult în organizarea acestora).

Australia oferă câteva exemple bune în ceea ce privește avantajele prilejuite de organizarea unor Jocuri Olimpice. Pentru aceasta a fost implementat un program promoțional care a durat 10 ani. Faza de studiu s-a finalizat în decembrie 1999, iar programul a intrat în faza de implementare în 2000. În fiecare an în perioada 1997- 2000 a fost organizat câte un festival tematic, găzduite de aceleași orașe care au găzduit și Jocurile Olimpice.

În 1997 a avut loc “The Festival of Dreaming” (Festivalul Visurilor) și a fost dedicat culturii indigene din Australia.

În 1998 a avut loc festivalui “Sea of Change” (Marea Schimbării) care se focaliza pe migrația oamenilor pe mare. Scopul a fost de a onora imigranții și de a celebra identitatea multiculturală a societății australiene.

În 1999 în timpul activității “Reaching for the World” (Atingerea Lumii) spiritul Australiei a fost prezentat prin lucrările artiștilor australieni.

În 2000 un program care a durat 4 luni a prezentat arta nouă prin intermediul artiștilor australieni dar și străini.

Activitățile prezentate anterior au fost integrate într-o campanie promoțională a Consiliului Turistic Australian.

În timpul celor 10 ani premergători Jocurilor Olimpice din Sydney 2000 investițiile private australiene au fost de 1,2 miliarde dolari australieni iar investițiile publice au fost de 2,3 miliarde dolari australieni. Investițiile totale au reprezentat 0,6 % din PIB – o investiție uriașă pentru un eveniment care a durat doar 3 săptămâni. Deci este normal să ne întrebăm de rentabilitatea acestei investiții (beneficiile așteptate).

Cele mai notabile beneficii sunt facilitățile sportive de înaltă calitate care rămân generațiilor viitoare. Totuși multe echipamente sportive sunt sub-utilizate sau trebuie să fie închise deoarece sunt prea costisitoare. În Barcelona, de exemplu, piscina olimpică și stadionul olimpic de baseball nu mai sunt operaționale.

Alte beneficii durabile ale infrastructurii sunt îmbunătățirile aduse orașului gazdă. În Sydney guvernatorul orașului a investit 115 milioane de dolari australieni în perioada 1998-1999 în înfrumusețarea orașului pentru Jocurile Olimpice din 2000. Pe lângă aceasta, străzile s-au intensificat și aeroportul din Sydney s-a mărit, aceste investiții publice fiind complementate de investiții private.

Din momentul în care Sydney a câștigat cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice până în momentul ceremoniei de deschidere, orașul și-a mărit capacitatea de cazare cu 25 %. Rezultatul așteptat a fost ca orașul să devină un loc atractiv și vizitat, precum și o locație de desfășurare și încheiere a unor afaceri.

În ceea ce privește construcția de clădiri a orașului, toate proiectele care trebuiau să se realizeze de-a lungul unei perioade lungi de timp au fost comprimate în câțiva ani. Rezultatul imediat este că avântul economic în domeniul construcțiilor va fi urmat de o perioadă de declin. O dată cu terminarea stadionului olimpic și a majorității hotelurilor s-a înregistrat o scădere de 18 % în costruirea de clădiri non-rezidențiale între 1999-2000 și se prevede încă o scădere de 13 % în 2000-2001.

Mai mult chiar, datorită faptului că s-au construit atât de multe elemente de infrastructură în același timp, se așteaptă ca această infrastructură se va degrada în același timp, ducând la o amenințare cu declinul pe termen lung.

Gradul de ocupare în Sydney în 2000 a fost puternic, ajungându-se aproape de 100 % în perioada Jocurilor Olimpice. Totuși, gradul de ocupare în 2001 a fost în jurul a 65 % – 70 %, prin urmare se așteaptă ca o parte din micii întreprinzători și operatorii independenți să ajungă la faliment. Astfel, micii întreprinzători pot avea de suferit în timp, pe când marile corporații își vor mări segmentul de piață.

Având în vedere aceste aspecte se pune întrebarea : se merită organizarea de Jocuri Olimpice? În termeni complecși, se pare că da. S-a estimat și s-a dovedit că Australia va câștiga 6,5 miliarde de dolari australieni de pe urma Jocurilor Olimpice, în perioada 1994-2004, (5,1 miliarde se vor duce spre New South Wales, a cărui capitală este Sydney).

În concluzie, pentru fiecare 1 miliard de dolari australieni investiți se estimează o rentabilitate a investiției de la 3 la 86 miliarde dolari australieni.

Cu toate acestea rămâne întrebarea dacă acest eveniment a revigorat economia țării. Jocurile Olimpice din 2000 au fost considerate cele mai reușite din timpurile moderne și mulți australieni consideră că ele au marcat o perioadă de viitor a țării și o oportunitate de a demonstra încrederea unei economii și culturi reînnoite.

3.2. Analiză comparativă a influenței Jocurilor Olimpice anterioare

Studiile realizate asupra efectelor Jocurilor Olimpice ale țărilor organizatoare de astfel de evenimente sportive pot oferi o imagine/privire psihologică în dinamica perioadei pre olimpică, în timpul și post olimpică. Totuși, datorită diferențelor geografice, tehnologice, mărimii și naturii industriei turistice a țărilor organizatoare, pot duce la comparații directe eronate. Un sumar al experiențelor orașelor gazde anterioare sunt prezentate în cele ce urmează.

Sydney (2000). Rolul orașului Sydney ca gazdă a Jocurilor Olimpice din 2000 oferă acestuia și întregii națiuni ocazii excepționale, în mod particular în marketing. ATC (Australian Tourism Comission) a cheltuit 360 milioane dolari australieni în 4 ani până în 2001/2002 și un buget de 80 milioane de dolari australieni anual pentru planificarea expunerii țării întregii lumi.

Promovarea Sydney-ului prin intermediul a 1.500 de jurnaliști acreditați, la aproximativ 4 miliarde de oameni, se așteaptă să aducă beneficii pe termen lung pentru piață, așa cum s-a observat și prin analizarea ultimelor orașe organizatoare de Jocuri Olimpice. Olimpiada va lăsa o “moștenire” semnificativă în domeniul sportului, turismului și infrastructurii generale.

Atlanta (1996). Majoritatea câștigurilor din turism au fost segmentate în câțiva ani premergători Jocurilor Olimpice; totuși creșterea substanțială privind desfășurarea turismului de afaceri după Jocurile Olimpice (1997 a înregistrat un număr record de convenții și conferințe) au sugerat posibile beneficii post olimpice.

Barcelona (1992). A experimentat o contradicție a vizitatorilor în timpul Jocurilor Olimpice; oricum cererea de conferințe a crescut cu 129 % în anul următor.

Seul (1988). A înregistrat o creștere de piață în sosirile turiștilor în timpul anului olimpic, această creștere fiind susținută și în următorii doi ani. Este de remarcat că înainte de Jocurile Olimpice, cererea avea un sector limitat deschis turismului, o dată cu desfășurarea Olimpiadei țara având o deschidere mai mare spre piața internațională.

Los Angeles (1984). A înregistrat un declin în ceea ce privește numărul vizitatorilor în timpul anului olimpic, datorită “efectului de aversiune”. Statele Unite ale Americii au experimentat o descreștere sosirilor turiștilor și în următorii doi ani.

O examinare particulară a pieței hotelurilor a oferit câteva paralele interesante între orașele olimpice menționate anterior. Analiza următoare se orientează asupra ultimelor 5 orașe olimpice, în ceea ce privește cererea, oferta și gradul de ocupare hotelier înainte, în timpul și după Jocurile Olimpice.

În termeni de ofertă hotelieră măsurată prin camere disponibile ( RNA- room nights available):

Toate orașele olimpice (excepție făcând Los Angeles) au înregistrat o creștere în RNA cu 2 ani înainte de Jocurile Olimpice ( Los Angeles 8 %, Seul 64 %, Barcelona 34 %, Atlanta 14 %, Sydney 20 %).

Toate orașele olimpice au înregistrat o creștere considerabilă în RNA în timpul anului olimpic.

Două dintre orașele olimpice (Seul și Los Angeles) au înregistrat o contradicție în RNA în anul următor Jocurilor Olimpice.

Toate orașele olimpice au înregistrat o creștere în al doilea an după Jocurile Olimpice.

În termeni de cerere hotelieră măsurată prin camere cerute (RND-room nights demanded):

Două dintre orașele olimpice (Seul și Atlanta) au înregistrat o creștere substanțială a RND în anul premergător olimpic, Sydney înregistrând o creștere ușoară.

Toate orașele olimpice au înregistrat o creștere în RND în timpul anului olimpic, Seul înregistrând o explozie a sosirilor (Jocurile Olimpice au fost ca un catalizator de a deschide piața vizitatorilor).

Toate orașele olimpice (excepție făcând Atlanta) au înregistrat un declin în RND în anul următor anului olimpic.

Toate orașele olimpice ( mai ales Seul și Barcelona) au înregistrat o creștere în RND în timpul celui de-al doilea an după Jocurile Olimpice. Aceeași tendință a avut-o și Sydney.

Figura 3.2.1 Creșterea RND a hotelurilor înainte, în timpul și după Jocurile Olimpice

Graficul următor demonstreză relația dintre RNA și RND (Room Night Available și Room Night Demanded).

Este interesant de remarcat că toate orașele organizatoare de Jocuri Olimpice au suferit un declin în ceea ce privește gradul de ocupare în timpul anului olimpic, excepție făcând Los Angeles care a suferit un declin și în anul următor Jocurilor Olimpice; de asemenea se remarcă dezvoltarea slabă a pieței hoteliere a Barcelonei în timpul anului olimpic.

Figura 3.2.2 Gradul de ocupare hotelier înainte, în timpul și după Jocurile Olimpice

În termeni de cost mediu pe cameră (ADR- average room rate):

Toate orașele olimpice au înregistrat o creștere a ADR în anul premergător anului olimpic; Sydney înregistrând o descreștere.

Toate orașele olimpice au înregistrat o creștere substanțială a ADR în timpul anului olimpic, cu o creștere medie de 22,6 %. Sydney nu a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor medii pe cameră.

Toate orașele olimpice au înregistrat o descreștere a ADR în anul următor anului olimpic, Barcelona înregistrând un declin serios. Sydney a înregistrat un declin dar nu foarte semnificativ.

Două orașe olimpice (Atlanta și Los Angeles) au înregistrat o creștere a ADR în cel de-al doilea an după anul olimpic, Sydney înregistrând o creștere modestă.

Combinând informațiile anterioare și măsurându-le prin calcularea venitului disponibil pe cameră (RevPAR- revenue per available room) doi ani înainte și doi ani după Jocurile Olimpice, se ajunge la următoarele informații:

Los Angeles a crescut cu 15,1 %;

Seul a crescut masiv cu 27,5 %;

Barcelona a înregistrat o descreștere dezastruoasă de 56,9 %, determinate de o substanțială creștere a ofertei după Jocurile Olimpice;

Atlanta a crescut cu 5,3 %;

Sydney a crescut cu 8,5 %.

Figura 3.2.3 Evoluția Revpar a hotelurilor din orașele olimpice – înainte, în timpul și după Jocurile Olimpice.

CAPITOLUL IV

DEZVOLTAREA TURISMULUI

DATORITĂ JOCURILOR OLIMPICE DIN ATENA 2004

4.1. Informații generale Grecia. Turismul în Grecia

Geografic, Grecia este situată în sud-estul Europei, având o suprafață de 131.940 de kilometri pătrați și o populație de 10.645.343 de locuitori. Din punct de vedere etnic grecii reprezintă 98 % din populație, celelalte 2 % fiind reprezentate de alte naționalități. Religia predominantă este ortodoxismul (98 %), musulmanii reprezintă 1,3 % iar alte religii reprezintă doar 0,7 %.

Limba oficială este greaca, dar se mai vorbește și limbile engleză și franceză.

Capitala Greciei este Atena, alte mari orașe fiind Patras, Pireu, Larisa, Salonic; moneda țării fiind Euro (€) – în luna ianuarie 2002 euro a înlocuit drahma ca monedă oficială a Greciei.

Economia țării este concentrată pe turism, procesarea tutunului și a mâncării, industria chimică și a produselor din metal, industria minieră și extragerea petrolului.

Turismul în Grecia reprezintă unul dintre sectoarele cheie ale economiei și are tendință de creștere pe termen lung. Turismul, unul dintre sectoarele cele mai importante și dinamice ale Greciei, oferă investitorilor oportunități incomparabile. Piața turistică a Greciei s-a dezvoltat considerabil de-a lungul ultimelor două decenii; totuși, dezvoltarea turistică reprezintă astăzi una dintre oportunitățile cele mai atractive din țară.

Guvernul grec, prin intermediul agențiilor de turism (ELKE, Asociația Națională Turistică a Greciei și Proprietățile Turistice Elene) instituie progresiv politici și programe destinate să ridice calitatea proprietăților și a utilităților deja existente, pentru a atrage investitori într-o gamă largă de noi proiecte și de a diversifica produsul turistic pentru ca o alternativă hotelieră, din punct de vedere turistic, să devină parte componentă a identității turistice naționale.

Frecvent, investitorii care sunt interesați de Grecia sunt încurajați să investească în hoteluri de lux și stațiuni, în turismul sportiv, turismul ecologic, în utilități de afaceri și conferințe, talasoterapie și alte forme de stațiuni de tratament.

Țara se situează pe locul 15 în ceea ce privește atractivitatea, pe o listă de destinații turistice globale și a atras un număr de mai mult de 14 milioane vizitatori în 2001, un număr cu 30% mai mare decât populația țării.

Cifrele preliminarii pentru 2002, an care prevede un declin al pieței turistice pe plan mondial, arată o desconsiderare de 2% în cifre, dar veniturile, care se ridică la mai mult de 10 miliarde €, pot fi la fel sau chiar mai multe decât în anul precedent. Mai mult de 10% din forța de lucru a fost angajată în turism și în industrie și contribuie cu aproape 8% la GDP (Global Development of Personnel), făcându-l unul dintre sectoarele vitale ale economiei.

Majoritatea turiștilor provin din Europa de Vest, deși eforturile de a atrage mai mulți vizitatori din alte părți ale lumii: asiatici, americani și europeni estici sunt considerabile; aceștia începând să sosească în număr tot mai mare.

Organizația Națională Turistică a Greciei a semnat recent înțelegeri cu China pentru a stimula interesul celui mai populat stat din lume pentru Grecia.

Creșterea calității diferitelor piețe turistice arată că atracțiile trebuie să se extindă peste formula tradițională: soare, nisip și mare.

Pe lângă acestea climatul temperat și divers al Greciei poate permite ușor desfășurarea de activități pe toată durata anului. Interesul pentru trekking și sporturi de iarnă, gastronomie și vin, turismul de pelerinaj și o gamă largă de activități culturale extind foarte mult orizonturile. De aceea o mulțime de oportunități sunt disponibile, însoțite de stimulente ca alocații, reduceri de taxe și subvenții pentru dobânda împrumuturilor.

Ca răspuns la recentele oferte din partea Societății de Proprietăți Turistice Elene, agenția de stat care administrează proprietatea publică a statului, a atras atenția mai multor companii străine dornice să investească în infrastructura turistică din Grecia. Una în special, PDI Hospitality din Statele Unite ale Americii s-a oferit să construiască un parc ce are ca temă mitologia greacă, parc ce se întinde pe aproape 1,4 milioane de m², într-un proiect care va mai cuprinde hoteluri, un centru de congrese, utilități sportive, magazine și alte opțiuni de divertisment.

O a doua ofertă de investiții pentru mărirea capacității de cazare pe litoral a atras interesul din partea Europei, Africii de Sud și Australiei. O altă ofertă investițională pentru un compex hotelier cu teren de golf inclus în Insula Rodos stimulează participarea mandatarilor de către un partener străin cu o experiență adecvată în domeniu.

Unul dintre beneficiile importante ale potențialului turistic al Greciei este răspândirea construcțiilor în infrastructură, superioare celei de astăzi. După cum șoselele naționale, aeroporturile, porturile, golfurile și utilitățile pentru telecomunicații devin de categorie mondială, ele vor sprijini nevoile crescânde și complexe ale cerințelor călătorilor din zilele noastre.

Jocurile Olimpice din Atena 2004 vor concentra atenția mondială asupra țării. După cum spectatorii din întreaga lume își concentrează atenția asupra Greciei, investitorii care s-au concentrat și ei asupra investițiilor în una din țările cu destinații turistice dintre cele mai atractive, se vor afla în poziția de a profita de pe urma unui exod neașteptat de turiști. Subvențiile pentru investițiile turistice oferite de Guvernul grec acoperă o largă arie teritorială, regiuni și categorii de investiții. Acestea includ garanții în numerar de o valoare mai mare de 45% din cheltuielile eligibile, alocații pentru taxe de 40%-100% și programe de ajutor pentru costurile muncii. Categoriile investiționale includ extinderea clădirilor sau modernizarea hotelurilor, construirea de centre de conferințe, stațiuni de munte pentru ski, stațiuni litorale, centre de talasoterapie și stațiuni pentru tratamente, terenuri de golf și reamenajarea clădirilor vechi și transformarea acestora în hoteluri.

Grecia oferă o multitudine de situri atractive în zonele urbane, rurale, insulare și montane ale țării.

4.2. Jocurile Olimpice Atena 2004

ATENA 2004
Cea de-a XXVIII Olimpadă
13- 29 August 2004

Grecia a fost locul nașterii Jocurilor Olimpice Antice. Primele Jocuri Olimpice s-au desfășurat în Atena în anul 1896. În 2004, Jocurile Olimpice se vor întoarce la originile lor, atunci când Atena va fi gazda celei de-a XXVIII-a Olimpiade. Atena a fost aleasă la cea de-a 106 a sesiune IOC în Lausanne, Elveția, pe 5 septembrie 1997 din cinci orașe finaliste : Atena, Buenos Aires, Cape Town, Roma și Stockholm.

Emblema Jocurilor Olimpice din Atena 2004 este reprezentată de o ghirlandă din ramuri de măslin – “kotinos”, cu care era încoronat învingătorul în vremurile antice. Este un simbol legat de idealurile olimpice, pace și orașul Atena, al cărui copac sfânt era considerat măslinul. Forma sa circulară proiectează înțelesuri universale a unității lumii, cercul vieții și legătura dintre trecut și prezent.

Date generale :

• 301 de ceremonii de premiere se vor desfășura în 16 zile;
• 28 de discipline sportive vor fi reprezentate în 38 de întâlniri sportive;
• 10.500 de atleți și 5.500 de oficiali ai echipelor din 201 de Comitete Naționale Olimpice vor fi prezenți la Jocurile Olimpice de la Atena;

Disciplinele sportive care sunt acceptate la Atena sunt: sporturile nautice (sărituri în apă, înot, înot sincron și polo pe apă) ; tir cu arcul; badminton; baseball; baschet; box; caiac-canoe; ciclism; călărie; scrimă; hochei pe iarbă; gimnastică; handball; judo; pentathlon modern; vâsle; navigație; tir cu arma; softball; fotbal; tenis de masă; tenis de câmp; probe de atletism triathlon; volei; ridicareagreutății;wrestling;
• 21.500 de membrii media vor fi așteptați (16.000 rețele de transmisie din întreaga lume și 5.500 membri din presa scrisă/foto);
• Satul Olimpic va putea găzdui 16.000 de atleți și oficiali ai echipelor pe toată durata Jocurilor Olimpice și Paralimpice (se desfășoară timp de două săptămâni după încheierea Jocurilor Olimpice) care se vor desfășura la Atena;
• 45.000 de oameni vor lucra ca personal de securitate în timpul Olimpiadei: 25.000 din cadrul poliției, 7.000 din cadrul armatei, 3.000 din paza de coastă, 1.500 pompieri, 3.500 agenți de securitate privați și 5.000 voluntari antrenați pentru acest lucru. Grecia a investit suma de 650 milioane € în măsuri de securitate, cerând în acest scop și ajutorul trupelor NATO, această organizație trimițând 50.000 de soldați din 7 țări (Germania, S.U.A., Regatul Unit al Marii Britanii, Australia, Israel, Franța și Spania). Această desfășurare de forțe armate este cea mai importantă pe timp de pace.

Medaliile olimpice

Elementul principal al medaliei îl reprezintă caracterele grecești inscripționate pe ambele părți, mai ales că inscripțiile de pe medalii nu au mai fost schimbate încă de la Jocurile Olimpice din Amsterdam 1928. Acest lucru prezintă o importanță aparte deoarece aceste inscripții se vor perpetua de acum înainte pentru a reflecta originea și renașterea Jocurilor Olimpice.

Pe medaliile olimpice din 1928 și până la Jocurile Olimpice din Sydney, zeița Niké era reprezentată așezat, într-o mână ținând un mănunchi de spice grâu iar în cealaltă mână ținând o ramură de măslin deasupra capului. Pe medaliile olimpice de la Atena, zeița Niké este reprezentată zburând deasupra unui stadion, aducând victoria celor mai buni atleți. Comitetul de Organizare a ales Stadionul Panathenic, acolo unde s-au susținut pentru prima oară Jocurile Olimpice moderne în 1896. Pe reversul medaliei sunt gravate trei elemente: flacăra olimpică (care va fi aprinsă în Olimpia și va călători prin cele 5 continente până ce va ajunge la locul de desfășurare a Jocurilor Olimpice 2004); primele versuri ale odei lui Pindar compusă de acesta în anul 460 î.e.n.; și emblema Jocurilor Olimpice din Atena 2004.

Numărul total de medalii care va fi realizat este: 1.130 medalii de aur; 1.130 medalii de argint și 1.150 medalii de bronz.

Athena și Phevos, mascotele Jocurilor Olimpice Atena 2004, sunt frate și soră, simboluri ale valorilor olimpice și reprezintă ideea generală de frăție între toți oamenii și ambasadori ai participării, nobleței competiției și egalității. Cele două tricouri pe care le poartă cei doi frați sunt de culoare roșu și albastru, culori care reprezintă soarele și marea, amintindu-ne că umanitatea este și va fi mereu în inima Jocurilor Olimpice.

Sursa de inspirație pentru Athena și Phevos a reprezentat-o o păpușă greacă străveche, datând încă din secolul al VII-lea î.e.n.

Majoritatea evenimentelor se vor desfășura în două mari locații : Complexul Sporturilor Olimpice de la Atena și în zona coastei, pe țărm. Satul olimpic, care va fi la poalele muntelui Parnitha, la o mică distanță de Complexul Sporturilor Olimpice de la Atena, va găzdui toți sportivii pe toată perioada Jocurilor Olimpice.

4.2.1. Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice Atena 2004

Comitetul Olimpic de Organizare se ocupă cu organizarea desfășurării în bune condiții a Jocurilor Olimpice.

Misiunea Comitetului de Organizare

Organizarea Jocurilor Olimpice este încredințată de către Comitetul Internațional Olimpic (IOC), Comitetului Național Olimpic (CNO) a țării care găzduiește orașul în care au loc Jocurile Olimpice.

Comitetul Național Olimpic formează, în acest scop, un Comitet Organizatoric al Jocurilor Olimpice care din momentul în care este constituit comunică direct cu Comitetul Internațional Olimpic de la care primește instrucțiuni.

Comitetul Organizatoric Național al Jocurilor Olimpice include:

Un membru al CIO sau alți membri din țară;

Președintele și Secretarul General al Comitetului Național Olimpic;

Cel puțin un membru reprezentant și desemnat de orașul gazdă al Jocurilor Olimpice. Pe lângă aceștia, în general se includ reprezentanți ai autorităților locale și alte persoane lideri.

Din momentul constituirii și până în momentul lichidării, Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice trebuie să se supună Cartei Olimpice; contractul se semnează de către Comitetul Internațional Olimpic, Comitetul Național Olimpic și orașul în care se desfășoară Jocurile Olimpice (Acordul Orașului Gazdă) și instrucțiunile Consiliului Executiv ale Comitetului Internațional Olimpic.

Mai recent însă, aceste Comitete Organizatorice s-au transformat în entități administrative enorme care au angajate sute de oameni.

Comitetul Organizatoric al Jocurilor Olimpice își începe munca cu o perioadă de planificare, urmată de o perioadă de organizare care culmină cu faza de implementare și operare.

Preocupări ale Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice

► De a acorda aceeași atenție fiecărui sport din program și să se asigure că întâlnirile competiționale se desfășoară conform regulilor Federațiilor Sportive Internaționale (IFS);

► De a se asigura că nici o demonstrație sau miting politic nu se desfășoară în Orașul Olimpic sau în împrejurimi;

► De a alege, și dacă este necesar, să creeze instalațiile necesare: situri competiționale, stadioane și săli de antrenamente;

► De a găzdui atleții cu echipele lor, precum și oficialii;

► De a pune la dispoziție servicii medicale;

► De a rezolva problemele de transport;

► De a lua la cunoștință necesitățile mass-mediei pentru a oferi publicului informații exacte legate de Jocurile Olimpice;

► De a organiza evenimente culturale care sunt un element esențial a celebrării Jocurilor Olimpice;

► De a scrie Raportul final al celebrării Jocurilor Olimpice în două limbi oficiale și să-l distribuie în doi ani de la încheierea Jocurilor Olimpice.

Tabel nr.3 Comitetul Olimpic de Organizare Atena 2004

4.2.2. Noul program de dezvoltare al sectorului turismului în Grecia datorat desfășurării Jocurilor Olimpice Atena 2004

Programul de dezvoltare a turismului

Serviciul Comercial din Grecia a identificat o varietate de noi oportunități pentru firmele grecești de a participa ca investitori, parteneri, consultanți, subcontractanți sau furnizori de echipamente și produse, de a-i atrage într-un program anunțat de Ministerul Dezvoltării ce se va desfășura în perioada 2001-2006.

Țintele programului de dezvoltare în turism sunt de a investi în modernizarea calitativă a utilităților și firmelor de turism, de a dezvolta turismul tematic, ca turismul cultural să ia amploare, de a promova elementele tradiționale ale țării și de a întări competitivitatea în firmele mici și mijlocii.

Programul mai include de asemenea construcția unor noi stațiuni de litoral, noi centre de conferință și centre de terapie marină.

Acest program va fi finanțat direct și indirect prin:

Cadrul de Susținere al Sectorului Terțiar;

Proprietățile Turistice Elene, (ETA – este noua proprietate auxiliară reală a Organizației de Turism Elene);

Legea Greacă de Dezvoltare nr. 2601/98.

Dezvoltării infrastructurii i se acordă o parte semnificativă din fonduri – proiectelor care sunt în directă legătură cu Jocurile Olimpice din Atena 2004.

O sumă suplimentară de aproape $ 24 miliarde va fi atribuită Greciei de Cadrul de Susținere a Sectorului Terțiar înainte de 2004 pentru susținerea Jocurilor Olimpice.

Cadrul de Susținere al Sectorului Terțiar

În 12 octombrie 2000, Ministrul Dezvoltării, domnul Nikos Christodoulakis anunța un nou program de dezvoltare a industriei turistice grecești în perioada 2001-2006 în valoare de $ 1,5 miliarde. Acest program a fost apărat de Cadrul de Susținere al Sectorului Terțiar.

În prezentarea priorităților în acest plan strategic de 6 ani, ministrul a accentuat necesitatea accelerării procedurilor de modernizare și îmbunătățirilor calitative ale turismului grec.

Primele 5 obiective ale acestui program sunt:

Schimbarea a 165.000 de paturi de hotel în hotelurile deja existente și susținerea a 12.500 de firme mijlocii de turism;

Îmbogățirea serviciilor turistice cu introducerea și dezvoltarea unor noi forme alternative de turism;

Realizarea cu succes a 12 luni de turism activ în Grecia;

Întărirea activităților de promovare a turismului grecesc în străinătate;

Reformarea programelor educaționale și de training pentru resursele umane ce vor fi implicate în industria turistică.

Analiza programului este redată detaliat în cele ce urmează:

(Cifre în milioane de dolari americani)

Tabel nr.4 Programul de dezvoltare turistică

Proprietățile Turistice Elene (ETA)

Unei noi companii de stat, Proprietățile Turistice Elene (ETA), i s-a acordat controlul asupra proprietăților EOT ( Organizația Națională de Turism Grecească), care valorează $ 6,8 miliarde.

Cu ajutorul consultantului financiar japonez al EOT, Fuji Bank, și împreună cu companiile private, ETA speră să realizeze cu succes utilizarea eficientă a numeroaselor sale bunuri și să dezvolte și să ofere produse noi în sectorul turismului în următorii ani.

Ministrul Dezvoltării, Nikos Christodoulakis și Managerul ETA, Anastasios Homenidis, anunțau o investiție de $ 756 milioane care va fi realizată în perioada 2000-2004 și se așteaptă apariția a 6.500 de noi locuri de muncă.

Proiectul global presupune următoarele proiecte de infrastructură:

Extinderea stațiunilor de litoral existente în zona Atenei, cu accentuarea acestora în zonele Flisvos, Alimos, Zeas și Vouliagmeni, pentru a se ridica calitativ la standarde europene. Investiția se estimează că va ajunge la $ 38 milioane. Conform cu oficialii ETA capacitatea existentă a slujbelor din docuri în zona Atenei este de 2.300 când sunt necesare încă 1.200 de slujbe.

Un parc tematic în Anavyssos, estul Atenei. Investiția este estimată la $ 88 miliarde.

Un parc tehnologic în Voula (suburbia sudică a Atenei), care va cuprinde un acvariu cu faună mediteraneană și un centru de cercetare marină, precum și un parc de distracții. Investiția este estimată la $ 38 milioane.

Îmbunătățiri ale plajelor și coastelor marine cu eradicarea construirii ilegale de-a lungul coastelor. Investiția este estimată la $ 12,6 milioane.

Lucrări de îmbunătățire a stațiunilor din Edipsos în Insula Evia, Kaiafa în Pelopones și Nigrita în nordul Greciei. Investiția este estimată la $ 76 milioane.

Modernizarea și dezvoltarea cazinoului și hotelului de la Muntele Parnass. Investiția estimată este de $ 1,8 miliarde.

Dezvoltarea utilităților din turism în regiunile Attica, Creta, Tracia, Rodos, Pelopones, Halkidiki, Komotini, Paernas și Pieria, incluzând lucrările de amenajare a terenurilor de camping din nordul Greciei în scopul atragerii turiștilor din estul Europei. Valoarea investiției este estimată la $ 504 milioane.

ETA va premia concesionarea contractelor și va angaja închirierea și vinderea proprietăților, oferind scheme mixte de investiții.

Legea Greacă a Dezvoltării nr.2601/98

Această lege determină suma de bani oferită de Guvern pentru investițiile în turism. Proiectele private care sunt considerate “turistice” și care sunt eligibile pentru subvenții sunt hotelurile și stațiunile, incluzând și construirea de noi hoteluri, conversia clădirilor existente, stațiunile litorale, centrele de conferință, terenurile de golf, stațiunile balneare, centrele de talaso-terapie, centrele de turism de sănătate (balneare), centrele de ski și complexele de antrenament sportiv.

B. Schimbări în Organizația Grecească Națională de Turism (EOT)

Noul program de dezvoltare pentru turism coincide cu schimbările structurale radicale care sunt planificate de Ministerul Dezvoltării în EOT. Aceste schimbări sunt determinate în primul rând de organizarea Jocurilor Olimpice la Atena în 2004. Acestea includ formarea unui Secretariat al Turismului subordonat Ministerului Dezvoltării.

Noul Secretariat al Turismului va lua locul Secretariatului General. Planurile inițiale erau ca Secretariatul de Turism să coordoneze toate Oficiile Regionale Turistice și cazinourile țării, în așa fel încât să implementeze planurile guvernamentale asupra turismului.

Scopul Secretariatului de Turism este de a canaliza și înregistra performanțele generale ale turismului grecesc. În plus, va consilia investitorii și va atrage linii de investiții în acest program de dezvoltare.

Sarcina de marketing majoră a Secretariatului de Turism este de a implementa campanii de promovare turistică guvernamentală, atât în Grecia cât și în afara granițelor. Mai mult însă, Guvernul nu va mai elibera permise turistice pentru întreprinderi în desfășurarea operațiunilor lor. În schimb, sarcina aceasta va fi preluată de autoritățile locale.

C. Infrastructura turistică existentă a Greciei

Popularitatea Greciei ca destinație de vacanță s-a bazat multă vreme pe frumusețea naturală a țării și a poziției sale geografice. Ambundența siturilor istorice joacă rolul de atracție suplimentară pentru turist, care poate nu vizitează aceste situri ca prioritate.

Grecia are un climat care include cele patru anotimpuri ale anului, fiecare cu o frumusețe distinctă, dar cu o variație considerabilă în condiții meteorologice. Aceste variații fac ca țara să fie plăcută în a fi vizitată, dar de asemenea restricționează perioada de vară la trei sau patru luni. Acest lucru este important pentru că majoritatea investițiilor turistice din Grecia au fost construite pentru perioada de vară, ținându-se cont de faptul că majoritatea investițiilor vor fi recuperate în aceste trei –patru luni ale anului.

Elementele cheie ale infrastructurii turistice din Grecia au fost construite acum câteva decenii cu costuri foarte mari. Acum, Grecia are multe oportunități de expansiune, modernizare, reamenajare și în unele cazuri reconstruire a unor utilități incomplete sau inadecvate, care servesc industria turistică ca: aeroporturi, porturi, stațiuni litorale, terminale de autobuz, hoteluri, stațiuni montane, etc.

Sunt de asemenea și alte nevoi, ca de exemplu îmbunătățirea infrastructurii generale a țării.

O dată cu noul program de dezvoltare și cu apropierea Jocurilor Olimpice din Atena 2004, există o doză mare de optimism și anticipare în industria turistică din Grecia, iar aceste provocări vor fi întâmpinate cu succes.

Pentru o mai bună înțelegere a a importanței noului program de dezvoltare turistică, se prezintă o sinteză a infrastructurii turistice existente în Grecia.

Hoteluri: Există 7.500 de hoteluri mari cu o capacitate de 573.500 de locuri de cazare și mai mult de 30.000 de alte unități de cazare: camere de închiriat, apartamente sau vile cu 415.916 locuri de cazare.

Infrastructură turistică specială:

16 centre de ski cu 732 pârtii de ski;

62 cabane montane cu o capacitate de 2.300 de locuri de cazare;

3 centre de talaso-terapie;

17 stațiuni balneare cu o capacitate de 100.000 de locuri de cazare;

o stațiune balneară nouă care se află în construcție;

15 stațiuni litorale cu o capacitate de 6.300 de slujbe (când există un necesar de 15.000 de slujbe);

20 stațiuni litorale aflate în construcție cu o capacitate de 4.634 de slujbe (proiecte guvernamentale);

86 de muzee care primesc anual 2.500.000 de vizitatori;

64 de situri arheologice care primesc anual 5.200.000 de vizitatori;

600 de așezări tradiționale;

10.000 de monumente;

13 Centre de Conferințe Independente cu o capacitate de 1.200 de locuri fiecare;

2 Centre de Conferință Independente care sunt încă într-un proces de reamenajare;

51 Centre de Conferințe în interiorul hotelurilor;

11 Centre de Conferințe aflate încă în proces de construcție;

5 terenuri de golf la standarde internaționale;

6 Parcuri Acvatice.

4.2.3. Capacitățile de cazare oferite cu ocazia Jocurilor Olimpice 2004

Grecia a fost dintotdeauna cunoscută pentru modalitatea sa de a primi vizitatorii din toate colțurile lumii. Organizatorii Jocurilor Olimpice, Comitetul Organizatoric al Jocurilor Olimpice din Atena 2004 (ATHOC-Athens 2004 Organising Committee for the Olympic Games), continuă această tradiție a ospitalității prin contribuirea la dezvoltarea unei vaste rețele de hoteluri și facilități de cazare pregătite pentru întâmpinarea nevoilor oricărui turist.

ATHOC (Athens 2004 Organising Committee for the Olympic Games – Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice Atena 2004) a semnat contracte cu hotelierii din capitală pentru construirea a 17.200 de camere disponibile în perioada 10 iulie-10 septembrie 2004. Aceste camere vor găzdui membrii așa numitei “Familii Olimpice” și anume:

Oficiali ai Comitetului Internațional Olimpic;

Oficiali ai Comitetelor Naționale Olimpice;

Reprezentanți ai Federațiilor Sportive Naționale;

Sponsori și invitații lor.

Pe lângă acestea 11 nave de croazieră cu o capacitate de 6.000 locuri de cazare au fost “consemnate” în portul Pireu în perioada Jocurilor Olimpice.

De asemenea ATHOC va comanda 2.500 locuri de cazare cu toate facilitățile la bordul noii nave de croazieră de lux Queen Mary II, aflată încă în construcție în Franța la Chantiers, care va servi ca hotel plutitor în Grecia, înainte de a fi autorizat carierei ei de drept.

Capacitățile de cazare prezentate mai sus acoperă 48.700 de cereri din numărul total de vizitatori așteptați în Atena în anul desfășurării Jocurilor Olimpice 2004. Un număr de 23.000 de camere se speră a fi folosite, 3.000 dintre acestea vor fi cabine pe vasele de croazieră. Alți 3.000 de oficiali pe probleme tehnice vor fi cazați în 18 dormitoare din campusurile universitare și școli militare.

Șapte sate de cazare medii sunt programate a accepta 10.000-11.000 de jurnaliști. Acestea vor cuprind apartamente și garsoniere care vor fi folosite drept locuri de cazare pe perioada Jocurilor Olimpice, iar apoi vor fi oferite pe piață spre vânzare.

Domnul Spyros Pappas, Managerul de Cazări al Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice din Atena 2004 (ATHOC) afirmă că cele 11 nave de croazieră reprezintă maximum de nave ce pot fi ancorate în portul Pireu ca facilități de cazare temporare. El mai afirmă că dacă este necesar mai multe nave vor fi rezervate și ancorate în alt port din Attica, și anume Lavrion.

Satul Olimpic este localizat la poalele Muntelui Parnitha, situat în Acharnes, loc aflat destul de aproape de centrul Atenei. Acest sat are o suprafață de 1.249 metri pătrați.

Proiectul conține planuri de design bioclimatic pentru a menține o medie a temperaturii cu 3o mai răcoroasă decât temperature aerului din zonă. Satul olimpic este realizat din materiale de construcție nepoluante care păstrează “o relație prietenoasă” cu mediul înconjurător.

16.000 de atleți și antrenori vor fi cazați în Satul Olimpic în perioada Jocurilor Olimpice.

Satul Olimpic este împărțit în două zone, atât cât permit problemele de securitate și acreditare, și anume:

O zonă rezidențială;

O zonă internațională.

Satul Olimpic mai include și facilități de recreere și activități sportive (30.000 m2), holuri interioare (3.000 m2), clădiri publice (80.000 m2), dintre acestea amintim: școli, grădinițe, secție de pompieri și 310.000 m2 de șosele asfaltate care pot fi folosite atât pentru zona rezidențială cât și pentru zona internațională.

În Satul Olimpic organizatorii au promis că vor construi 26 de centre de activități, Internet Café și un centru de transport intern. Este de așteptat ca Satul Olimpic să fie terminat până în februarie 2004.

ATHOC a lucrat într-o strânsă legătură cu Guvernul Greciei pentru a proiecta și implementa o strategie de transport capabilă să facă față fluxului turistic din timpul Jocurilor Olimpice. Planul combină capacitățile extinse ale rețelei de căi ferate, metrouri, extensii ale unei noi linii de metrou, un sistem de căi ferate suburbane și de iluminare subterană.

După Jocurile Olimpice 10.000 de oameni se vor muta în case noi

Domnul Athanassios (Thanassis) Asimakopoulos este președintele Organizației Lucrătorilor în Construcții (Worker’s Housing Organisation-OEK), o organizație de stat grecească a forței de muncă care finanțează proiectul pentru Satul Olimpic. OEK este singurul acționar al Satului Olimpic 2004. După Jocurile Olimpice, complexul de case va fi dat spre folosință populației, creându-se astfel un oraș de 10.000 de locuitori.

Un studiu efectuat în 1999 de Institutul de Cercetări în Turism (ITEP), Institutul de Cercetări al Camerei Elene a Hotelurilor au ajuns la concluzia că 147.000 de turiști vor vizita Atena în perioada Jocurilor Olimpice 2004. Dintre aceștia 87.000 vor fi participanți și spectatori. Alți 60.000 de turiști vor fi atrași de publicitatea făcută pentru a vizita Atena în 2004, dar care nu vor asista neapărat la Jocurile Olimpice.

Capacitatea de cazare din Atena este de 80.000 de locuri pe o rază de 1h și 30’ de capitală; plus încă 3.500 de locuri disponibile pe liniile de croazieră.

Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice din Atena 2004 (ATHOC) a încheiat contracte pentru a furniza capacități de cazare în case particulare cu două firme asociate:

Alpha Philoxenia SA;

Elliniki Philoxenia SA.

Fiecare dintre aceste firme trebuie să furnizeze minimum 1.500 de locații. Aceste locații vor fi înmânate clienților care vor semna acte de inventar a acestor case, se va asigura că acestea nu vor fi deteriorate sau nu vor fi jefuite. Companiile de management a acestor locații vor fi responsabile de serviciile prestate.

Conform cu declarațiile domnului Spyros Pappas (manager de cazări a ATHOC), există 60.000 de case secundare în Attica …” Există un mare potențial în aceste reședințe secundare, din moment ce mulți oameni își pot închiria casele de vacanță și să locuiască în reședințele principale sau să închirieze reședințele principale și să locuiască în casele de vacanță.” El mai afirmă că ATHOC contează pe faptul ca cel puțin 10.000 de astfel de case să fie disponibile.

Tabel nr.5 Capacitatea de cazare disponibilă pentru Jocurile Olimpice 2004

Statul grec estimează costurile totale pentru Jocurile Olimpice din Atena 2004 la 4,4 miliarde €, în timp ce o mențiune mai realistă estimează costurile la 5,3 miliarde €.

Oportunitățile de afaceri care se ivesc în ceea ce privește desfășurarea Jocurilor Olimpice din Atena sunt enorme:

• cumpărători • ofertanți • securitate • managementul proiectelor • marketing • reclamă • relații publice • catering • finanțatori • firme de consultanță • conferințe • evenimente • comerț • comerț electronic, etc.

Foarte multe firme externe doresc să profite de oportunitățile de afaceri din Grecia.

4.2.4. Impactul organizării Jocurilor Olimpice asupra sectoarelor economiei grecești

Aspectele economice ale organizării Jocurilor Olimpice și impactul acestora se așteaptă să se regăsească în diferite sectoare ale economiei țării.

Este evident faptul că pe durata Jocurilor Olimpice, unele sectoare ale economiei se vor ridica, nivelurile de calificare ale angajaților va fi mai ridicat deoarece se cere un nivel de pregătire specializat iar surse de venituri vor fi generate pentru fondurile publice.

Posibilitatea folosirii forței de muncă specializată obținută prin organizarea de Jocuri Olimpice în alte sfere de activitate este examinată în diferite studii economice speciale.

Principalele sectoare ale economiei afectate de pulsul Jocurilor Olimpice sunt:

Prin organizarea Jocurilor Olimpice din Atena 2004, sectorul care va beneficia cel mai mult este turismul, care va aduce un profit de cel puțin $140 milioane în 2004 (aproximativ 2 milioane de nopți de cazare pentru turiști în perioada 13- 29 august 2004).

Industria va beneficia direct, deoarece industria greacă va furniza sponsorizări, în felul acesta promovându-și propria imagine pe piețele internaționale. Creșterea totală a profitului pentru industrie se așteaptă să atingă cifra de $ 650 milioane în perioada 2001-2004.

Sectorul construcțiilor va fi influențat favorabil, intrând și pe alte noi piețe și obținând expertize tehnice care vor fi mobilizate pentru completarea proiectelor direct legate de Jocurile Olimpice, cu o valoare totală de $ 500-600 milioane.

Sectorul de telecomunicații va experimenta schimbări semnificative favorabile, deoarece se va înregistra o cerere spectaculoasă crescândă pentru serviciile de telecomunicații.

Sectorul serviciilor va beneficia de asemenea de o creștere a cererii, care, atașată cerințelor organizării Jocurilor Olimpice va desfășura o rețea de servicii care va cuprinde: serviciile de transport, serviciile financiare, comerțul, serviciile de consultanță, serviciile profesionale, servicii de traducere și alte servicii.

Se face simțit și un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă organizând Jocurile Olimpice, deoarece se vor crea 140.000 de noi locuri de muncă semi-specializate și specializate.

Jocurile Olimpice reprezintă o afacere generatoare de profit pentru bugetul public grecesc, care până la sfârșitul procesului se așteaptă un venit în exces de $ 1 miliard.

Figura 4.2.4.1. Sectoarele economiei influențate de organizarea de Jocuri Olimpice

Ca o concluzie, organizarea Jocurilor Olimpice din Atena 2004 va avea un efect benefic asupra întregii economii a Greciei.

A. Cerințe referitoare la pregătirile principalelor facilități de cazare

Cerințele cu privire la pregătirile principalelor utilități de primire pentru programul sportiv oficial al Jocurilor Olimpice (în ciuda faptului că mai bine de 70% din facilitățile de cazare cerute deja există la standardul olimpic) determină o cantitate suplimentară și administrarea de echipament special (pe lângă cerințele de construcție care implică fie adaptarea facilităților deja existente, fie înălțarea unor noi clădiri reprezentând capacități de cazare).

Pentru preîntâmpinarea necesităților vizitatorilor care vor veni în Grecia în perioada Jocurilor Olimpice, Comitetul Organizatoric Olimpic a prognozat necesitatea următoarelor echipamente:

500 de cabine telefonice care ocupă o suprafață de 8.000 m2;

200 de corturi mari din baldachin cu iluminare ușoară cu o suprafață de 40.000 m2;

1.500 de chioșcuri cu o suprafață de cel puțin 12.000 m2.

Dintre acestea 50% se vor împărți astfel:

500 pentru băuturi și fast-food;

120 pentru suveniruri;

40 pentru produse ale sponsorilor;

40 pentru produse foto și video;

30 pentru înghețată;

20 pentru cărți, ghiduri turistice, etc.

Celelalte 50% vor fi alocate Comitetului Organizatoric Olimpic Atena 2004 astfel:

400 pentru controlul de recunoaștere;

150 pentru scopuri speciale (stații de monitorizare);

100 pentru organizarea de puncte de prim ajutor;

50 pentru organizarea de puncte de informare;

50 pentru vânzări de bilete.

100.000 până la 120.000 de scaune în scopul extinderii temporare a capacităților stadioanelor;

100 kilometri de garduri de orice tip;

4.000 de stații de lucru pentru jurnaliști și comentatori radio/TV în Centrele de Presă;

instalarea de achipamente de iluminare de mai mult de 7.000 Kw; trebuie să se ia în considerare faptul că Complexul Sportiv Olimpic din Atena suferă de o lipsă generală a sistemului de iluminare și devine un ghetou întunecat pe timpul nopții.

Vor fi necesare 200 de generatoare (pentru asigurarea iluminatului de urgență și/sau a aerului condiționat) în zonele de acțiune a oficialilor olimpici;

1.200-1.500 kilometri de cabluri; 15.000 de suprafețe de lucru; 40.000 de locuri; 5.000 de fotolii; 30.000 de dulapuri; 10.000 de coșuri de gunoi; 1.500 de grupuri sanitare și cel puțin 200 de puncte de traducere.

Toate cele menționate anterior, care vor costa în totalitate 8-10 miliarde de drahme, sunt necesare doar pentru utilarea facilităților sportive și a centrelor administrative.

Totuși, instalarea acestor echipamente speciale trebuie să fie combinată cu modernizarea și reamenajarea spațiilor din jurul complexelor sportive olimpice și a capacităților de cazare, pentru ca după încheierea Jocurilor Olimpice aceste utilități să poată fi folosite ca zone urbane îmbunătățite pentru publicul larg (atât de populația grecească cât și de turiști); atât pe plan local (care includ în primul rând utilitățile de antrenament aflate în locațiile din zona bazinului Attica), cât și pe plan regional/național (care includ principalele facilități pentru competiția olimpică).

B. Cerințele Resurselor Administrative

Resursele necesare organizării Jocurilor Olimpice și administrarea acestor resurse reprezintă o problemă complexă, atât în termeni calitativi cât și în termeni cantitativi.

Procedurile de import-export necesită pregătire și planificare specială. Pentru a comanda tot necesarul, mai mult de 15.000 de comenzi trebuie să fie onorate cu 6 luni înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice.

De asemenea trebuie să se rezolve și problema croirii și furnizării la timp a 150.000 de uniforme pentru personalul angajat al Jocurilor Olimpice ( dacă și voluntarii sunt luați în considerare) și faptul că aceste uniforme trebuie să fie stocate în spații adecvat amenajate.

C. Cerințele Echipamentului Tehnologic

Echipamentele tehnologice necesare au fost determinate în următoarele etape:

Stabilirea de cerințe generale;

Un studiu pentru desemnarea contractanților pentru design hardware și software;

Plan de dezvoltare tehnologic;

Etape aplicative;

Planuri de organizare a echipamentuluitehnologic pe sectoare;

Strategia de aplicare și organizare a unităților administrative speciale;

Resurse umane;

Computerizare;

Sisteme informaționale de management pentru următoarele sectoare:

Acreditare;

Cazare;

Transport;

Recepție;

Servicii de presă;

Servicii medicale;

Achiziționarea de bilete;

Sistem de administrare a rezultatelor evenimentelor.

Telecomunicații;

Aplicații electronice: sunet, traduceri simultane, echipamente electronice pentru zonele competiționale, securitate electronică, controlul intrărilor.

Activitățile curente au fost preluate de către Comitetul Organizatoric Olimpic Atena 2004, acestea putând fi rezumate astfel:

Design-ul, dezvoltarea și instalarea unei rețele de televiziune internă, în circuit închis;

Pregătirea specificațiilor tehnice și stabilirea unui sistem care are un avantaj asupra resurselor de afaceri;

Determinarea unui design al tuturor sistemelor necesare pentru desfășurarea în bune condiții a Jocurilor Olimpice;

Determinarea nevoilor de telecomunicații și pregătirea unui plan strategic de telecomunicații.

Cerințele tehnologice ale Jocurilor Olimpice Atena 2004 vor necesita o pregătire sistematică a resurselor umane implicate în acest proiect, ceea ce le va permite acestora să deruleze și să administreze programe speciale de control calitativ. Acești oameni vor constitui o adevărată “armată” de personal specializat pentru afaceri și organizații, mai ales după ce se vor încheia Jocurile Olimpice.

4.2.5. Resurse umane specializate necesare desfășurării în bune condiții a Jocurilor Olimpice Atena 2004

Inspectori de calitate (ISO 9000 și ISO 10001);

Experți în managementul crizelor (Recunoașterea și previziunea situațiilor de criză, Continuitatea afacerii, Planificarea probabilităților);

Inspectori ai managementului mediului înconjurător.

Trebuie subliniat faptul că acești specialiști vor permite dezvoltarea după Jocurilor Olimpice a unei forțe de muncă capabilă să modernizeze sectoare ale economiei generale grecești.

Necesarul de resurse umane pe durata Jocurilor Olimpice s-au calculat a fi de 55.000 oameni, dintre care:

14.000 salariați;

41.000 voluntari.

Tabel nr.6 Resurse umane alocate pentru desfășurarea în bune condiții a Jocurilor Olimpice

Estimarea resurselor umane care vor lucra pentru furnizarea de echipamente necesare bunei desfășurări a Jocurilor Olimpice sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr.7 Resurse umane care vor lucra indirect pentru desfășurarea în bune condiții a Jocurilor Olimpice.

Din cifrele enumerate anterior se remarcă cât de mare este sarcina specializării pentru a asigura necesarul de resurse umane instruite pentru a lucra pentru buna desfășurare a Jocurilor Olimpice.

Conform programului preliminar de instruire al Comitetului Organizatoric Olimpic Atena 2004, există două obiective principale atașate programului de instruire a personalului, și anume:

Instruirea celor direct implicați în organizarea Jocurilor Olimpice, care include:

Instruirea personalului Comitetului Organizatoric Olimpic Atena 2004;

Instruirea voluntarilor;

Instruirea arbitrilor și a altor oficiali ai Jocurilor Olimpice.

Instruirea celor indirect implicați în desfășurarea Jocurilor Olimpice, care include:

Instruirea pentru introducerea imediată de programe speciale pentru toate nivelurile;

Instruirea spectatorilor (programe speciale pentru contracararea violenței, dezvoltarea unui spirit sportiv, anti-semitism, anti-rasism, încurajarea de exercițiu fizic,etc.);

Instruirea în informarea publică;

Instruirea Forțelor Armate;

Instruirea executivilor administrativi, angajaților civili și a celor implicați în alte categorii de servicii publice;

Instruirea Sectorului de Afaceri și a Camerelor de Comerț și Asociațiilor care îl reprezintă.

De asemenea, pentru instruirea personalului implicat în desfășurarea Jocurilor Olimpice (direct și/sau indirect) s-au folosit informații rezultate din desfășurarea Jocurilor Olimpice anterioare. Aceste rezultate presupun implicarea a numeroase ministere în furnizarea de proiecte educaționale, după cum urmează:

Tabel nr.8 Ministerele implicate în programul de antrenare și specializare a resurselor umane.

Mai mult decât atât, se consideră a fi de mare ajutor atragerea întreprinderilor mari în sectoarele publice: Compania Elenă de Telecomunicații, băncile și afacerile private mari.

Devine clar că prin implementarea unui program educațional intensiv se va obține o îmbunătățire maximă posibilă în nivelurile de specializare în multe sectoare de activitate a forței de muncă, rezultând o îmbunătățire pe termen lung în serviciile furnizate de aproape toate sectoarele domeniului public.

4.2.6. Confluența marketingului olimpic cu marketingul turistic

În ceea ce privește Grecia, găzduirea Jocurilor Olimpice, oferirea unor condiții fiind îndeplinite, pot avea un impact extrem de pozitiv asupra economiei în general și asupra turismului în particular.

Studiile prezentate de IOVE (Foundation for Economic & Industrial Research) și ITEP (Research Institute for Tourism) au fost de acord că Jocurile Olimpice din 2004 oferă o oportunitate turismului grecesc. Această oportunitate poate oferi o creștere pozitivă dacă toate provocările sunt îndeplinite cu succes (atât în organizarea Jocurilor Olimpice, cât și în furnizarea serviciilor turistice cerute de turiști).

În caz contrar consecințele pe termen lung asupra industriei turistice grecești vor fi negative.

Ambele studii concluzionează faptul că Jocurile Olimpice din 2004 vor avea un impact pozitiv asupra cererii turistice pentru Atena, asupra ariei din jurul ei și asupra întregii țări.

În ceea ce privește cererea și oferta turistică, ITEP prevede o ofertă și o cerere a locurilor în hoteluri pentru perioada 1998-2011 și apreciază sosirile totale de turiști străini atât în Atena cât și în zona Attica. IOVE prevede oferta și cererea doar pentru perioada 1999-2009 exprimate în termeni de rate de ocupare și evaluează sosirile totale ale turiștilor străini doar în hotelurile din Attica și Atena.

IOVE mai estimează că pentru 2003 rata de ocupare va fi de 90% în perioadele de vârf de sezon și de 40% în extrasezon, referirea fiind făcută doar pentru hoteluri. În 2009 rata de ocupare a hotelurilor va fi de 120%.

În mod independent de cele două studii efectuate de ITEP și IOVE, o condiție necesară pentru o creștere constantă a cererii pentru turismul grecesc este implementerea precaută a unei campanii promoționale.

Ținta principală trebuie să fie maximizarea beneficiilor prin folosirea de acțiuni de marketing orientate spre promovarea Greciei ca destinație turistică, înainte și după Jocurile Olimpice, în perioada 2000-2010.

În acest scop Grecia a dezvoltat un mix de marketing al turismului și nevoia de repoziționare a produsului turistic grecesc.

În ceea ce privește produsul turistic principal, organizatorii Olimpiadei au adoptat oportunitatea îmbunătățirii acestuia prin completarea și ridicarea nivelului calitativ a numeroase facilități ca aeroporturi, șosele, sisteme de comunicații.

În măsura în care există o preocupare a poziționării produsului turistic, se orientează mai mult spre o problemă de repoziționare. GNTO (Greek National Tourism Organization – Organizația Națională a Turismului din Grecia) a oferit bazele segmentării de piață, ceea ce permite promovarea produselor turistice tematice alături de produsul curent disponibil.

Organizatorii Jocurilor Olimpice îmbogățesc rețeaua care ar putea fi utilizată pentru repoziționarea produselor turistice. Țintele principale includ:

Organizarea de congrese și expoziții destinate creșterii sosirilor turiștilor;

Prezentarea artei și istoriei țării;

Organizarea de evenimente atletice cu legături în întreaga țară;

Organizarea de vizite în locuri de atractivitatea sportivă din timpurile antice.

Politica de preț trebuie constant să fie centrată pe conceptul de „valoare a banilor” pentru a se percepe destinația ca ofertantă a serviciilor de calitate. Mai târziu s-a optat pentru conceptul de „more money for more value” (mai mulți bani pentru mai multă calitate).

Rămâne totuși problema cine va fi responsabil pentru conceperea și implementarea strategiei de comunicare. De aceea s-a propus crearea unei companii care să se dedice promovării turismului grecesc. Existența unei asemenea companii este imperios necesară acum mai mult ca oricând.

S-a estimat că în perioada 2004-2010 un număr de 1,6 milioane de turiști vor vizita Grecia datorită expunerii generate de Jocurile Olimpice. S-a demonstrat clar că impactul asupra turismului poate fi cel mai puternic, iar beneficiile turistice sunt cele mai importante în găzduirea Jocurilor Olimpice – nu doar în timpul Jocurilor, ci și înainte și în special după încheierea competiției.

Unul dintre obiectivele Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice îl reprezintă organizarea acestora astfel încât să se obțină cel mai bun impact turistic posibil.

Pentru a reuși acest lucru, zeci de milioane de euro au fost investiți de către sectorul public și privat grec, la nivel statal și local pentru formularea și implementarea de strategii pentru pregătirea Jocurilor Olimpice pentru turism. Nici un alt oraș olimpic anterior nu a depus un efort comparabil pentru a realiza acest lucru.

Din punct de vedere al marketingului turistic, două ar fi obiectivele:

De a obține cele mai bune beneficii posibile în timpul pregătirii și desfășurării Jocurilor Olimpice;

De a munci pentru a capitaliza rezultatele obținute.

O altă problemă, care reiese din experiențele anterioare și din cercetările de piață, este aceea că există creșteri și scăderi ale interesului turistic. În anul olimpic, unii turiști văd Grecia ca pe un loc rezervat Olimpiadei. De aceea există o diversiune în fluxul turistic pe tot cuprinsul anului olimpic, în ciuda faptului că Olimpiada se desfășoară doar pe o perioadă de 3 săptămâni (și se desfășoară de obicei într-un singur oraș). Mai mult chiar, experiențele olimpice anterioare au demonstrat că imediat după terminarea Jocurilor Olimpice se va înregistra un declin (o criză economică ) în domeniul turistic. Acest lucru va fi atribuit unei varietăți de cauze – cea mai obișnuită fiind lipsa unei campanii de marketing pentru imediata perioadă post olimpică (lunile imediate după competiție). Astfel trebuie să se înștiințeze angrosiștii, tour-operatorii și potențialii vizitatori că țara este disponibilă pentru turism (de agrement și de afaceri) pe toată durata anului olimpic.

Au fost identificate 3 cerințe strategice în cazul Greciei:

Prima cerință strategică o reprezintă munca depusă pentru a convinge turiștii care vin pentru Jocurile Olimpice să călătorească și în alte zone ale Greciei – să folosească vizita olimpică ca oportunitate pentru turism;

A doua cerință strategică o reprezintă faptul că trebuie formate relații internaționale pentru a intensifica imaginea capabilității Greciei pentru turismul de afaceri;

A treia cerință strategică: Jocurile Olimpice trebuie să fie folosite ca un vehicul în construirea interesului potențialilor turiști.

Trei categorii de vizitatori sunt importanți:

Turiștii de agrement;

Turiștii de afaceri;

Turiștii MICE (meetings, incentives, conventions & exhibitions) – turiștii care au ca motivație a călătoriei : întâlnirile, convențiile, expoxiții sau alte stimulente).

Impactul turiștilor de afaceri își dovedește utilitatea prin aducerea de afaceri în țară.

Autoritățile turismului de la nivel național și local colaborează cu diferiți furnizori din turism pentru a vinde produse turistice și în perioada anterioară și ulterioară Jocurilor Olimpice. Aceste produse turistice vor fi promovate prin broșuri, pliante, cataloage turiștilor care au achiziționat bilete pentru Jocurile Olimpice sau care se așteaptă să sosească în timpul Jocurilor Olimpice.

Obiectivul principal este acela de a atrage atenția asupra țării care organizează Jocurile Olimpice pentru:

a obține o imagine mai sofisticată a țării;

a inocula ideea că Grecia nu este atât de îndepărtată (mai ales pentru turiștii din America de Nord, Australia și Asia);

a se arăta varietatea de experiențe și locuri turistice disponibile în Grecia.

Au fost puse la punct 5 strategii pentru atingerea acestor scopuri:

un program pentru creșterea numărului vizitatorilor prin intermediul jurnaliștilor străini;

colaborarea cu Organizația Olimpică Greacă a Audiovizualului;

acordarea de asistență sistemelor media neacreditate în timpul Jocurilor Olimpice;

construirea de afaceri MICE (meetings, incentives, conventions și exhibitions);

colaborarea cu sponsorii.

Intensificarea turismului este elementul cheie a beneficiilor Jocurilor Olimpice. Deschiderea Jocurilor Olimpice spre beneficiile turistice necesită o și mai puternică alianță organizațională – publică și privată, sportivă și turistică, organizatori în domeniul turismului și al evenimentelor, sponsori.

Expansiunea necesită o atenție sporită pentru relansarea și promovarea turismului în perioada Olimpiadei, utilizarea sistemelor media pentru poziționarea țării și a destinațiilor sale și folosirea strategică a relațiilor de afaceri.

Se ajunge la concluzia unanimă că examinarea și evaluarea acestor eforturi pentru a obține rezultate notabile, pot fi aplicate evenimentelor sportive viitoare.

4.2.7. Sponsorii oficiali ai Jocurilor Olimpice

În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, a început cea mai de succes perioadă pentru organizațiile de sponsorizare. Pentru prima dată, Comitetul de Organizare a stabilit trei categorii de sponsori : „Sponsori Oficiali”, „Furnizori Oficiali”, „Licențiați Oficiali”. Profitul de la această ediție a Jocurilor a fost de 215 milioane dolari USD. Sponsorizarea nu numai că oferă suportul finaciar de care este nevoie pentru Jocurile Olimpice, ci sprijină, de asemenea, serviciile, cum ar fi producția, suportul tehnic și îmbunătățirea personalului. Mai mult, prin activitățile promoționale ale sponsorilor, conștiința publică și sprijinul pentru evenimentul olimpic sunt în creștere.

Deoarece rolul sponsorilor a crescut, este necesar să se asigure că Jocurile nu devin, în mod necontrolabil, comerciale. În acest scop, IOC este responsabilă pentru managementul de supraveghere a programelor de marketing olimpic din cadrul Jocurilor. Este bine de observat că Jocurile Olimpice este singurul eveniment sportiv de mare importanță acolo unde nu există reclamă a firmelor și a concurenților.

În 1985, IOC a creat Partenerul Olimpic (TOP), programat să diversifice veniturile de bază pentru Jocurile Olimpice și evenimentul olimpic. TOP este alcătuit din organizații multi-naționale. Partenerii TOP, în schimbul înțelegerii financiare, au garantată exclusivitatea și șansele marketingului în lumea întreagă, asupra unei categorii cum ar fi băuturile fine, echipamente de birou, TV și audio, etc. Acesta este un beneficiu unic pentru Partenerii care se asigură că rivalii lor nu se aliază cu echipa olimpică sau cu Jocurile Olimpice oriunde în lume. Categoria de exclusivitate este asigurată în lumea întreagă. În conformitate cu exclusivitatea care le aparține, partenerii TOP au posibilitatea de a utiliza toate simbolurile olimpice, ca și numele olimpice necesare pentru produsele lor, posibilități de cazare ospitaliere la Jocuri, accesul preferențial la reclamele TV sau radio.

De la începutul acestui program, din 1985, TOP i-a fost atribuit un număr : TOP I (1985-1988), TOP II (1989-1992), etc. Următoarele corporații alcătuiesc TOP V (2001-2004) : Coca-Cola, John Hancock, Kodak, McDonald's, Panasonic, Samsung, SchlumbergerSema, Swatch, Time International, Visa, Xerox. Acest sprijin global asigură continuitatea sărbătoririi Jocurilor Olimpice și propagarea idealurilor olimpice.

Sponzorizarea olimpică nu este doar la nivel internațional. Programe naționale sunt dirijate de Comisiile de Organizare de la fiecare ediție a Jocurilor și de Comitetele Olimpice Naționale din fiecare țară .

Tabel nr.9 Sponsorii olimpici

4.3. Moștenirea Jocurilor Olimpice Atena 2004

Jocurile Olimpice din Atena 2004 vor lăsa o “moștenire” Atenei, Greciei și întregii lumi, care va rămâne generațiilor viitoare.

Așa cum s-a întâmplat și la Sydney, Atlanta și Barcelona, există multe beneficii tangibile și de lungă durată în organizarea și găzduirea unor Jocuri Olimpice.

Pentru locuitorii Greciei, “moștenirea” lăsată de Jocurile Olimpice din 2004 va consta în beneficii economice, investițiilor în extinderea infrastructurii de transport, sistemelor de telecomunicații și a mediului. Aceste investiții vor aduce beneficii Greciei în anii care vor urma.

Beneficiile se referă la următoarele aspecte:

» 65.000 de noi slujbe permanente;

» 120 de kilometri de noi străzi ;

» 290.000 de copaci plantați; 11 milioane de arbuști;

» un nou aeroport internațional;

» un sistem extins de metrou;

» un nou Centru de Management al Traficului ultra-modern;

» o creștere în sectorul turismului;

» un venit de 1,22 miliarde € în sectoarele publice;

» o ameliorare cu 35% a calității mediului înconjurător.

Pe lângă acestea, specializarea și formarea forței de muncă existentă în Grecia în fiecare sector al economiei vor fi intensificate. Forța de muncă va fi mobilizată să administreze proiecte complexe pe scară mare care necesită planificare integrală și coordonare detaliată. Noile specializări și formări vor reprezenta bunuri valoroase care vor susține desfășurarea în bune condiții a Jocurilor Olimpice.

Sporirea mândriei cetățenești și a masei de voluntari și reîntoarcerea Jocurilor Olimpice la originile antice, toate vor contura “moștenirea” lăsată Greciei de Olimpiada din 2004.

Când ultima medalie va fi înmânată și Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice se va termina, dinamismul și spiritul Jocurilor Olimpice din 2004 vor dăinui. Capitala Atena și zona înconjurătoare vor fi revigorate și va fi extins orice sector major al economiei, investițiile vor fi canalizate și se va revigora viața publică în toată Grecia.

În perioada premergătoare anului 2004, Grecia va primi 40,23 miliarde € de la Uniunea Europeană pentru reconstruirea autostrăzilor și a altor proiecte de infrastructură.

A. Scurtă retrospectivă

Barcelona

Înainte de Jocurile Olimpice din Barcelona 1992, orașul se afla pe locul 16 în topul celor mai populare destinații turistice din Europa; în 1999 se afla pe locul 3;

Olimpiada desfășurată în Barcelona 1992 a adus economiei spaniole 16,6 miliarde $ în perioada 1986-1993;

Din luna octombrie 1986 (luna în care Barcelona a câștigat cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1992) până în iulie 1992, rata generală a șomajului în Barcelona a scăzut de la 18,4 % la 9,6% (o scădere de aproape 50 %);

Noi căi de acces și tunele au redus traficul în centrul orașului cu 15%.

Atlanta

Jocurile Olimpice din Atlanta 1996 a adus un venit de 5,1 miliarde $ economiei Statului Georgia;

Ca rezultat al Jocurilor Olimpice din Atlanta 1996 cheltuielile realizate de vizitatorii din afara statului au adus 2,5 miliarde $ în economie.

Sydney

S-a estimat că Jocurile Olimpice din Sydney 2000 va aduce Produsului Intern Brut Australian 6,5 miliarde $ și 100.000 de slujbe permanente pe o perioadă de 12 ani – din 1994-2006;

Australia a înregistrat o creștere de 11% în totalul vizitatorilor în 2000. Luna care a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de vizitatori a fost în decembrie – 3 luni după încheierea Jocurilor Olimpice;

1,5 milioane de turiști internaționali se așteaptă să viziteze Australia până în 2006 datorită desfășurării Jocurilor Olimpice. Se estimează că acest lucru va aduce exporturilor turistice o sumă de 2,7 miliarde €.

B. Transportul olimpic

Experiența anterioară a Comitetelor Olimpice Organizatorice a arătat că transportul este critic pentru succesul unor Jocuri Olimpice. Transferul zilnic a mii de atleți, jurnaliști, spectatori și oficiali reprezintă o problemă complexă și va determina în mare succesul acestei competiții internaționale. Atena 2004 preîntâmpină această problemă metodic prin colaborarea cu Guvernul grec de a dezvolta și implementa o strategie de transport capabilă să rezolve problemele care vor apărea datorită Jocurilor Olimpice.

Transportul în timpul Jocurilor Olimpice:

Toți spectatorii, personalul olimpic și voluntarii vor utiliza transportul public (metroul, trenul subteran, autobuze) pentru a ajunge la și de la utilitățile sportive olimpice în august 2004;

Va exista un control strict și sistematic al parcărilor în zonele centrale, ca și în toate străzile din preajma sălilor olimpice;

Servicii programate pentru toate categoriile de transport public;

Liniile autobuzelor vor fi mărite de la 16 kilometri la 100 kilometri.

Restructurarea radicală a sistemului de transport în toată regiunea Attica va furniza infrastructura necesară până la Jocurile Olimpice-în timp pentru a pune în funcțiune Planul Strategic de Transport Olimpic Atena 2004.

În contextul Planului Operațional Olimpic pentru trafic și transport, o mare atenție i-a fost oferită implementării măsurilor și politicilor de trafic de care vor beneficia de asemenea și cetățenii Atenei după terminarea Jocurilor Olimpice.

Schimbările majore ale infrastructurii vor transforma orașul Atena, îmbunătățind fluxul traficului, precum și călătoria navetiștilor și vizitatorilor în anii ce vor urma.

Prioritate i se va da minimizării impactului operațiilor de transport în trafic asupra mediului înconjurător. În mod specific ceea ce rămâne Atenei după Jocurile Olimpice sunt:

120 kilometri de străzi noi și moderne;

90 kilometri de șosele îmbunătățite;

40 de pasaje suspendate;

7,7 kilometri de noi linii de metrou;

23,7 kilometri de rețea de tramvai;

32 kilometri de trenuri suburbane (care ajung până la Aeroportul Internațional din Atena, Eleftherios Venizelos);

locuri de parcare în locații centrale;

stații de tren moderne;

un nou și ultra-modern Centru de Management al Traficului.

Toate aceste schimbări vor duce la reducerea poluării atmosferice, îmbunătățirea condițiilor de securitate a străzilor și a unei noi culturi de transport.

Divizia de Transport Atena 2004:

Furnizează Familiei Olimpice (80.000 persoane) toate serviciile necesare de transport;

Administrează cererea de transport din timpul Jocurilor Olimpice;

Coordonează Agențiile Publice de Transport care vor furniza servicii de transport spectatorilor și forței de muncă implicați în desfășurarea Jocurilor Olimpice Atena 2004 (600.000 persoane zilnic);

Furnizează toate serviciile de transport într-o manieră prietenoasă față de mediul înconjurător.

C. Spațiile de cazare

ATHOC (Athens 2004 Organising Committee for the Olympic Games – Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice Atena 2004) a semnat contracte cu hotelierii din capitală pentru construirea a 17.200 de camere disponibile în perioada 10 iulie-10 septembrie 2004. Aceste camere vor găzdui membrii așa numitei “Familii Olimpice” și anume:

Oficiali ai Comitetului Internațional Olimpic;

Oficiali ai Comitetelor Naționale Olimpice;

Reprezentanți ai Federațiilor Sportive Naționale;

Sponsori și invitații lor.

Pe lângă acestea 11 nave de croazieră cu o capacitate de 6.000 locuri de cazare au fost “consemnate” în portul Pireu în perioada Jocurilor Olimpice.

De asemenea ATHOC va comanda 2.500 locuri de cazare cu toate facilitățile la bordul noii nave de croazieră de lux Queen Mary II, aflată încă în construcție în Franța la Chantiers, care va servi ca hotel plutitor în Grecia, înainte de a fi autorizat carierei ei de drept.

Capacitățile de cazare prezentate mai sus acoperă 48.700 de cereri din numărul total de vizitatori așteptați în Atena în anul desfășurării Jocurilor Olimpice 2004. Un număr de 23.000 de camere se speră a fi folosite, 3.000 dintre acestea vor fi cabine pe vasele de croazieră. Alți 3.000 de oficiali pe probleme tehnice vor fi cazați în 18 dormitoare din campusurile universitare și școli militare.

Șapte sate de cazare medii sunt programate a accepta 10.000-11.000 de jurnaliști. Acestea vor cuprind apartamente și garsoniere care vor fi folosite drept locuri de cazare pe perioada Jocurilor Olimpice, iar apoi vor fi oferite pe piață spre vânzare.

Domnul Spyros Pappas, Managerul de Cazări al Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice din Atena 2004 (ATHOC) afirmă că cele 11 nave de croazieră reprezintă maximum de nave ce pot fi ancorate în portul Pireu ca facilități de cazare temporare. El mai afirmă că dacă este necesar mai multe nave vor fi rezervate și ancorate în alt port din Attica, și anume Lavrion.

Satul Olimpic este localizat la poalele Muntelui Parnitha, situat în Acharnes, loc aflat destul de aproape de centrul Atenei. Acest sat are o suprafață de 1.249 metri pătrați; 16.000 de atleți și antrenori putând fi cazați în acest sat olimpic în perioada Jocurilor Olimpice.

Satul olimpic mai include și facilități de recreere și activități sportive (30.000 m2), holuri interioare (3.000 m2), clădiri publice (80.000 m2), dintre acestea amintim: școli, grădinițe, secție de pompieri și 310.000 m2 de șosele asfaltate.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Atena 2004 “Nicăieri nu-i mai bine ca acasă”

În 2004 Jocurile Olimpice se întorc la locul unde au luat naștere, unde au reînviat și unde vor fi reînnoite. Jocurile Olimpice de la Atena reprezintă mai mult decât o oportunitate de a participa la cea mai mare celebrare a umanității, acestea reprezintă o oportunitate de a face parte dintr-o poveste care este la fel de veche ca istoria însăși. Și când vine vorba de a face istorie “Nicăieri nu este mai bine ca acasă”.

Jocurile Olimpice au fost întemeiate acum mai bine de 2.500 de ani în Olimpia, sudul Greciei, pentru a-l onora pe Zeus, ca urmare a unei tradiții create de Hercule, care a concurat aici, premiul fiind o ramură de măslin. Secole mai târziu toate orașele grecești au onorat un armistițiu la fiecare 4 ani pentru ca cei mai buni atleți să poată concura în Olimpia. Se estimează că primul Joc Olimpic oficial s-a desfășurat în anul 776 î.e.n., anul care marchează de fapt și data de la care Jocurile Olimpice au început să fie datate.

Jocurile Olimpice au fost considerate păgâne în anul 396 î.e.n. de către împăratul roman Teodosiu. 15 secole mai târziu, în 1896, Jocurile Olimpice au fost readuse la viață în Atena (Grecia) – atunci o țară mică și săracă, cu o populație de aproximativ 130.000 locuitori – de către omul de sport de origine franceză, Pierre de Coubertin.

Stadionul antic al orașului a fost reconstruit de către George Averoff, un om de afaceri bogat care a donat $ 200.000 pentru refacerea acestui stadion (care reprezenta o emblemă a orașului).

Jocurile Olimpice din 1896 s-au bucurat de participarea a 311 atleți din 13 țări care au concurat în 9 probe sportive. Acestea au inclus și o cursă de maraton, alergarea de la istoricul câmp de luptă unde atenienii au înfrânt armatele Imperiului Persan în anul 490 î.e.n. până la stadionul de marmură din Atena, o cursă de 42 de kilometri. Cursa s-a ținut pentru a onora mesagerul necunoscut care a adus vestea victoriei și care a murit de epuizare după ce a reușit să împărtășească vestea victoriei.

Jocurile Olimpice din 2004 vor fi foarte diferite. Atena – acum o metropolă cu 4 milioane de locuitori – va găzdui mai mult de 10.000 de atleți care participă în 300 de probe, mii de oficiali sportivi, 30.000 de jurnaliști și oameni de media și sute de mii de fani sportivi.

Președintele Comitetului Internațional Olimpic (IOC) Jacques Rogge a recunoscut că Jocurile Olimpice “ar putea deveni prea mari pentru a fi organizate de un singur oraș”, argumentând cu faptul că din anul 1948 IOC a adoptat câte 20 de probe sportive la fiecare Olimpiadă.

“Am propus Consiliului Executiv al Comitetului Internațional Olimpic să facă un studiu amănunțit al tuturor elementelor care ar putea înclina balanța, fără să afecteze Jocurile Olimpice”, a declarat Jacques Rogge. El a mai recunoscut și faptul că Jocurile Olimpice nu vor beneficia de nici o schimbare, dar că există speranțe mari de succes. “Grecii au inventat Jocurile Olimpice, acestea făcând parte din moștenirea lor culturală, de aceea există un real suport pentru ei”.

Orașul Atena

Nu este ușor să trăiești în Atena. Capitala Greciei prezintă multe din problemele orașelor moderne care se zbat să le rezolve prin abordarea problemelor infrastructurii cu maximum de perspective și determinare. Pentru a preîntâmpina problemele ce pot să apară cu ocazia desfășurării Jocurilor Olimpice de vară din Atena s-au adus o serie de îmbunătățiri infrastructurii deja existente:

Atena a construit un nou aeroport internațional la standarde înalte, capabil să manipuleze 16 milioane de pasageri anual.

Grecii au mai costruit 117 kilometri de noi șosele care susțin rețelele de șosele deja existente.

Au amenajat numeroase spații de parcare, atât în centrul orașului cât și la periferii.

Două noi linii de metrou au fost construite, o nouă linie de tramvai, o linie de metrou de 32 kilometri care face legătura cu aeroportul internațional.

Grecii au implementat de asemenea un Sistem de Management al Controlului Traficului Rutier.

În fiecare dimineață începând cu ora 5:30, 155.000 de oameni trebuie să se îndrepte spre serviciu. În jur de 200.000 de oameni trebuie să fie acreditați și aproximativ 50.000 de mese trebuie să fie furnizate (aproximativ 100 de tone de mâncare fiind consumată zilnic doar în Satul Olimpic). Mai mult de atât, 25 de spitale, 270 de ambulanțe, 35 de unități medicale mobile și 5 elicoptere vor fi disponibile pentru orice eventualitate.

Gianna Angelopoulou Daskalaki, președinta Comitetului Olimpic Organizatoric Atena 2004, cea care a depus toate eforturile în readucerea Jocurilor Olimpice în Grecia, nu are nici o îndoială asupra beneficiilor: “Mișcarea Olimpică are de câștigat prin readucerea Jocurilor Olimpice la locul lor de naștere; poporul grec câștigă prin crearea de noi locuri de muncă și construirea de utilități publice; lumea întreagă câștigă deoarece descoperă ce a realizat Grecia în procesul de modernizare aplicat; atleții au de câștigat prin participarea la un eveniment sportiv în locul în care cea mai nobilă competiție a fost descoperită”.

Câteva dintre proiecte vor fi finalizate cu doar câteva săptămâni înainte de deschiderea oficială, dar Angelopoulou – Daskalaki este convinsă că toate proiectele vor fi realizate complet, în stare de funcționare până pe date de 13 august 2004.

Proiectele cheie sunt deja finalizate pentru cazarea a 17.000 de sportivi și oficiali, iar construcția Centrului de Canotaj Schinias și a Stadionului Olimpic a fost realizată cu materiale nepoluante.

În ceea ce privește transportul, noul aeroport internațional din Atena reprezintă unul din cele mai mderne și eficiente aeroporturi din Europa, în timp ce metroul din Atena va oferi noi linii de transport între capitală și suburbie. Comitetul Olimpic de Organizare a realizat peste 120 kilometri de noi străzi, iar alți 90 kilometri de șosele au fost renovate. Gianna Angelopuolou – Daskalaki a declarat că: “ vom fi capabili să transportăm un milion de oameni zilnic până în anul 2004”.

Problema securității

În ciuda aprobării unanime pentru ca Atena să fie gazda Jocurilor Olimpice, țări ca Statele Unite ale Americii au ridicat problema securității. Totuși, arestarea a 17 membri ai Organizației teroriste 17 Noiembrie, inclusiv liderul acestei organizații, au reușit să aplaneze aceste preocupări. Ministrul grec al Ordinii Publice N. Chnssohoidis a subliniat că aceasta a fost doar prima fază în neutralizarea rămășițelor terorismului pe teritoriul Greciei. Angelopoulou – Daskalaki a declarat că securitatea rămâne principala problemă pentru organizatori. “Am alocat mai multe resurse financiare pentru asigurarea securității decât orice altă țară organizatoare de Jocuri Olimpice”.

Guvernul grec a încredințat suma de $ 650 milioane pentru infrastructura de securitate. Comitetul Organizatoric Olimpic Atena 2004 l-au angajat și pe Peter Ryan care a fost șeful Departamentului de Securitate al Jocurilor Olimpice de la Sydney 2000; de asemenea se cooperează cu guvernele și agențiile de securitate din întreaga lume.

Grecia a cerut chiar și ajutorul NATO care va trimite 50.000 de soldați din 7 țări: Germania, S.U.A., Regatul Unit al Marii Britanii, Australia, Israel, Franța și Spania, aceasta fiind cea mai importantă desfășurare de forțe armate pe timp de pace.

Grecia a încheiat tratate de securitate cu 22 de țări. Gianna Angelopoulou – Daskalaki a declarat “Nu ne asumăm nici un risc. Un plan strategic complet, care cupride 50.000 de oameni care folosesc cel mai sofisticat achipament este deja pregătit”.

În ceea ce privește impactul pe termen lung, beneficiile unor astfel de evenimente constă în aproximativ 65.000 de noi slujbe permanente. Mai important chiar, tehnica de “know-how” și experiența muncitorilor greci pe care le vor câștiga în timpul desfășurării Jocurilor Olimpice va ajuta la consolidarea economiei și a pieței muncii din Grecia.

Capacități de cazare

Grecia a construit un oraș capabil să găzduiască 17.000 de atleți și oficiali sportivi, în timp ce un spațiu de 200.000 metri pătrați care a costat € 400 milioane a fost amenajat pentru presa scrisă și mass-media în apropierea Stadionului Olimpic.

Spectatorii vor putea fi cazați în hoteluri și case private. Hotelurile din Atena, incusiv Hotelul Grande Britannia folosit de Comitetul Internațional Olimpic drept sediu la Jocurile Olimpice din 1896, au fost renovate cu un buget de € 300 milioane, oferite de guvernul grec. Acestea vor fi finalizate până în august 2004 conform declarației domnului Ioannis Patelis, președintele Organizației Turistice Grecești (EOT).

Grecohotel, un lanț de 24 de hoteluri (6 dintre acestea situându-se în Atena și în zonele apropiate) și-a pus capacitățile de cazare la dispoziția Comitetului de Organizare Olimpic Atena 2004.

Nave de croazieră;

Pacheboturi (fac legătura între insule și continent).

Au fost puse în circulație vase de mare tonaj care pot transporta pasageri și vehicule de toate tipurile spre majoritatea insulelor considerate atracții turistice. Chiar o parte dintre insulele grecești nelocuite vor fi transformate în centre de destinații turistice dacă companiile de transport maritime și agențiile de turism colaborează.

Serviciile de alimentație

Makis Phokas, șeful Departamentului Serviciilor de Catering 2004, are propriile obiective. El trebuie să asigure bucătari care pot prepara mâncăruri și regimuri alimentare pentru 50 de regiuni și națiuni diferite. Atleții în mod distinct trebuie să urmeze regimurile alimentare specifice.

Dacă în urmă cu 30 de ani cu greu găseai un restaurant chinezesc în Atena, astăzi se pot găsi de la restaurante cu specific arab până la cel vietnamez; cât și fast-food-uri din rețeaua McDonald’s.

Olimpiada culturală

Poporul grec a fost dintotdeauna cunoscut pentru ospitalitatea sa. Hotelurile elegante, bucătăria delicioasă grecească și vinurile fine vor transforma orice sejur al vizitatorilor în Grecia într-o experiență culturală și culinară unică.

Insulele grecești combină frumusețea naturală cu un sejur confortabil și care oferă transport rapid și frecvent spre Atena și alte orașe. La distanțe mai scurte de o jumătate de oră cu vaporul de Atena, insulele oferă relaxarea ideală de litoral pe lângă agitația și emoția olimpică.

În Grecia, Jocurile Olimpice sunt strâns legate de originalitatea peisajelor și cu veridicitatea idealurilor olimpice. Aprinderea și ruta flacărei olimpice în 2004 are o importanță deosebită dat fiind și faptul că Jocurile Olimpice se desfășoară în Grecia, țara de origine a acestor evenimente sportive.

Oportunitatea vizitatorilor de se regăsi sub cerul însorit al Greciei, să meargă la Marathon, la Stadionul Panathenian, în antica Olimpia, la Delphi, reprezintă o adevărată ocazie ce nu trebuie ratată.

Această dimensiune culturală nu este limitată doar la evenimente artistice care se vor desfășura în timpul Jocurilor Olimpice. Acestea au adoptat o imagine mai constructivă și sistematică datorită Olimpiadei Culturale 2001-2004.

Olimpiada Culturală reprezintă un pachet de evenimente și programe desfășurate în Grecia și pe toate continentele, ca urmare a unei înțelegeri cu Comitetul Internațional Olimpic. Această Olimpiadă Culturală cuprinde expoziții, evenimente muzicale, conferințe, spectacole de teatru și operă, transmițându-și mesajul de a reuni o civilizație internațională. Grecii consideră că Mișcarea Olimpică are nevoie de o ameliorare morală, “o renovare și restaurare” a idealurilor olimpice.

Reîntoarcerea Jocurilor Olimpice la originile sale oferă o ocazie unică de a boteza din nou atât Jocurile cât și idealurile olimpice și apoi să fie returnate omenirii reînnoite, cu o înfățișare demnă de încredere și cu fundamente morale mai presus de orice îndoială.

Ca parte integrantă a Olimpiadei Culturale este Festivalul Atenei, care dovedește că Grecia nu este doar o țară cu soare și mare, cu monumente de marmură și peisaje superbe, ci este o țară cu o bogăție culturală importantă.

Celebrând sportul și cultura

Jocurile Olimpice din Atena 2004 vor reprezenta o celebrare a sportului și a culturii, plasând elementul uman în centrul tuturor activităților. În spiritul olimpismului, Jocurile Olimpice vor promova legătura dintre sport și cultură sau ceea ce este cunoscut sub denumirea generică de „minte sănătoasă în corp sănătos”.

În perioada Jocurilor Olimpice 2004, Grecia va găzdui multiple evenimente culturale, expoziții, spectacole live și alte festivități. De la teatrele antice de la poalele Acropolei, la fiecare parc, piață, concert și sală de expoziție din toată Atena și din restul Greciei, artiștii greci și internaționali vor concerta în fiecare zi, sporind caracterul cultural unic revenirii acasă a Jocurilor Olimpice.

Moștenirea sa culturală unică, multitudinea de insule care-ți taie respirația și un peisaj variat, fac ca Grecia să fie recunoscută ca destinație ideală pentru călătoriile de vară și iarnă.

Consecințe

Cei mai mulți dintre greci nu văd Jocurile Olimpice ca un festival sau un eveniment sportive temporar. Olimpiada poate fi de o valoare imensă și diacronică pentru Grecia în toate sectoarele – de politică externă, de imagine a țării, economia, cultura, infrastructura, mediul înconjurător, telecomunicațiile și standardul de viață al populației.

Se așteaptă ca Jocurile Olimpice să joace rolul de catalizator în dezvoltarea socio-economică a Greciei, oferind locuri de muncă pentru mii de oameni și se accentuează faptul că 2004 este legat de viitorul țării și a liniei viitoare de acțiune, de dezvoltarea, modernizarea și influența țării pe plan mondial.

Marele obiectiv pentru greci îl reprezintă faptul că pentru prima oară când Grecia – atât sectorul public cât și cel privat – a fost aleasă pentru organizarea unui eveniment de asemenea amploare după un orar bine stabilit.

Găzduirea cu succes a Jocurilor Olimpice poate crea doar o încredere perfectă în abilitatea grecilor de a face față oricărei alte provocări (interne sau internaționale). Aceasta este un factor determinant, împreună cu intensificarea prestigiului țării în străinătate, consecințele fiind pozitive pentru viitorul Greciei.

Dacă anul 2004 reprezintă un reper în analele Jocurilor Olimpice, atunci anul 2005 și anii care vor urma reprezintă o piatră de hotar în istoria Greciei moderne, făcând-o mai puternică, actualizată și mai efectivă. Oamenii și-au câștigat dreptul unui standard de viață mai înalt și un optimism în viitor mai mare și mai de încredere.

Jocurile Olimpice din Atena oferă Greciei șansa unică de a-și crește profilul internațional. Ele reprezintă o oportunitate pentru oricine din Grecia, incluzând și sectorul bancar, care a făcut un efort și în același timp un pas înainte.

Pentru o țară mică ca Grecia, impactul promoțional al Jocurilor Olimpice poate fi de o valoare enormă și nu se sfârșește neapărat când Jocurile Olimpice se încheie. Acest lucru va ajuta la susținerea progresului mare acumulat de sectorul bancar în ultimii ani. Încă din 1996, Grecia a crescut considerabil mai rapid decât Zona Euro. Această creștere va continua și după ce Jocurile Olimpice se vor încheia, deoarece Grecia va fi centrul interesului mondial și acest lucru va promova turismul.

Dora Bakoyanni, care în octombrie a fost aleasă primar al Atenei (fiind prima femeie aleasă în acest post) , a declarat faptul că beneficiile /consecințele Jocurilor Olimpice sunt foarte importante în viața acestui oraș antic. “ Și mai important decât găzduirea actualelor Jocuri Olimpice, este funcționarea orașului după acest eveniment. Trebuie să acordăm și mai mare atenție proiectelor majore ale infrastructurii care vor îmbunătăți și rezolva problemele Atenei pe termen lung. Dacă vom organiza cu succes Jocurile Olimpice iar mai apoi vom utiliza infrastructura construită pentru binele întregului oraș, atunci într-adevăr vom avea justificare pentru a sărbători.” A declarat Dora Bakoyanni, primar al Atenei.

Astfel s-au sugerat 4 tipuri majore de beneficii asociate cu desfășurarea unui asemenea eveniment sportiv cum ar fi Jocurile Olimpice, acestea fiind:

stimuli economici de scurtă durată;

facilități sportive de durată;

oportunități de marketing superior;

redezvoltare urbană semnificativă.

Principalele sectoare ale economiei afectate de pulsul Jocurilor olimpice sunt:

Prin organizarea Jocurilor Olimpice din Atena 2004 va beneficia turismul, care va aduce un profit de cel puțin $140 milioane în 2004 (aproximativ 2 milioane de nopți de cazare pentru turiști în perioada 13- 29 august 2004).

Industria va beneficia direct, deoarece industria greacă va furniza sponsorizări, în felul acesta promovându-și propria imagine pe piețele internaționale. Creșterea totală a profitului pentru industrie se așteaptă să atingă cifra de $ 650 milioane în perioada 2001-2004.

Sectorul construcțiilor va fi afectat favorabil, intrând și pe alte noi piețe și obținând expertize tehnice care vor fi mobilizate pentru completarea proiectelor direct legate de Jocurile Olimpice, cu o valoare totală de $ 500-600 milioane.

Sectorul de telecomunicații va experimenta schimbări semnificative favorabile, deoarece se va înregistra o cerere spectaculoasă crescândă pentru serviciile de telecomunicații.

Sectorul serviciilor va beneficia de asemenea de o creștere a cererii, care, atașată cerințelor organizării Jocurilor Olimpice va desfășura o rețea de servicii care va cuprinde: serviciile de transport, serviciile financiare, comerțul, serviciile de consultanță, serviciile profesionale, servicii de traducere și alte servicii.

Se face simțit și un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă organizând Jocurile Olimpice, deoarece se vor crea 140.000 de noi locuri de muncă semi-specializate și specializate.

Jocurile Olimpice reprezintă o afacere generatoare de profit pentru bugetul public grecesc, care până la sfârșitul procesului se așteaptă un venit în exces de $ 1 miliard.

Ca o concluzie, organizarea Jocurilor Olimpice din Atena 2004 va avea un efect benefic asupra întregii economii a Greciei.

Aspecte negative privind organizarea Jocurilor Olimpice

Au fost inițiate diferite studii care să evidențieze scopurile diferite la care un oraș olimpic se poate aștepta să le indeplineasca în asocierea cu un asemenea eveniment sportiv și îndeosebi tipurile de țeluri ale dezvoltării care sunt mult mai greu de atins.

Totuși multe echipamente sportive sunt sub utilizate sau trebuie să fie închise deoarece sunt prea costisitoare. În Barcelona, de exemplu, piscina olimpică și stadionul olimpic de baseball nu mai sunt operaționale.

În ceea ce privește construcția de clădiri a orașului, toate proiectele care trebuiau să se producă de-a lungul unei perioade lungi de timp au fost comprimate în câțiva ani. Rezultatul imediat este că avântul economic în domeniul construcțiilor va fi urmat de o perioadă de declin. O dată cu terminarea stadionului olimpic și a majorității hotelurilor se va înregistrat o scădere în costruirea de clădiri non-rezidențiale în anii ulteriori Jocurilor Olimpice.

Mai mult chiar, datorită faptului că s-au construit atât de multe elemente de infrastructură în același timp, se așteaptă ca această infrastructură va fi depășită, se va degrada în același timp, ducând la o amenințare cu declinul pe termen lung.

Turismul – un motor pentru creșterea economică

S-a estimat că în perioada 2004-2010 un număr de 1,6 milioane de turiști vor vizita Grecia datorită expunerii generate de Jocurile Olimpice. S-a demonstrat clar că impactul asupra turismului poate fi cel mai puternic, iar beneficiile turistice sunt cele mai importante în găzduirea Jocurilor Olimpice – nu doar în timpul Jocurilor, ci și înainte și în special după încheierea competiției.

Obiectivul principal al Comitetului de Organizare al Jocurilor Olimpice din Atena 2004 îl reprezintă organizarea Jocurilor Olimpice astfel încât să se obțină cel mai bun impact turistic posibil.

Pentru a reuși acest lucru, zeci de milioane de euro au fost investiți de către sectorul public și privat grec, la nivel statal și local pentru implementarea de strategii pentru pregătirea Jocurilor Olimpice pentru turism. Nici un alt oraș olimpic anterior nu a depus un efort comparabil pentru a realiza acest lucru.

Suma de bani cheltuită de către un turist în Grecia a crescut de la $ 14 în 1950 la $ 738 în 2000. Dar acest sector este foarte fluctuant și predispus la șocuri. De la atacul terorist din New York din 11 septembrie s-a trecut printr-o perioadă de contradicții, iar anul 2004 se presupune a fi un an și mai greu pentru destinațiile turistice din bazinul mediteranean din cauza unei amenințări armate din Orientul Mijlociu.

Întrebarea care rămâne este: Cât va mai dura acest lucru? Piața grecească speră la un impuls în 2004 datorită organizării Jocurilor Olimpice din Atena. Companiile de turism speră să poată capitaliza acest lucru pentru a genera o creștere lentă dar sigură pe durata deceniului următor, iar autoritățile țintesc peste 19 milioane de sosiri în țară și încasări de $ 15 miliarde până în 2010.