Influenta Impozitelor Directe Asupra Rezultatelor Economico Financiare ale Societatii Vie Mondial Srl

Introducere

Tema acestei lucrari este reprezentata de influenta impozitelor directe asupra rezultatelor economico financiare ale societatii Vie-Mondial SRL . Aceasta tema constituie un aspect important atat pentru stat intrucat asigura la constituirea veniturilor bugetare intrucat impozitele directe asigura un venit sigur pentru stat , fiind preferabile impozitelor indirecte , cat si pentru persoanele juridice ,aceastea din urma luand parte la procesele derulate in cadrul unei activitati economice . Impozitele constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale , fiind instrumente ale politicii economice , prin care se redistribuie astfel o parte a veniturilor , putand fi stimulate investitiile si inviorarea conjucturii economice.

Impozitele sunt stabilite numai prin lege si faptul ca sunt impuse tutror persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri din activitati economice , ii determina caracterul obligatoriu .

Lucrarea de fata este sintetizata pe trei capitole , urmarindu-se astfel prezentarea cadrului legal al aplicarii impozitelor directe ,al modului de determinare al acestora in cadrul unei societati comerciale precum si a impactului acestora asupra societatii .

In acest sens , primul capitol aduce informatii teoretice cu privire la impozitele directe si anume:clasificare, mod de determinare precum si obligatiile contribuabililor /platitorilor de impozite directe .

In capitolul al doi-lea am prezentat societatea in urma careia am aplicat studiul de caz si am evidentiat anumite aspecte economice ale acesteia astfel : am analizat amanuntit diagnosticul situatiei financiare pe baza bilantului contabil si am realizat o analizat lichiditatea si solvabilitatea societatii , ambele analize realizandu-se pe o perioada de trei ani ( 2012-2015 ).

Studiul de caz este realizat in partea treia a acestei lucrari , prin prezentarea in detaliu a modului de calcul al impozitelor directe , al evolutiei acestora pe o perioada de trei ani precum si a impactului lor asupra societatii analizate in cadrul societatii Vie-Mondial SRL pe o perioada de trei ani .

In finalul lucrarii am prezentat concluziile ce au fost desprinse ca urmare a studiului efectuat . Concluziile fac referire la schimbarile si modificarile sistemului fiscal romanesc cu privire la impozitele directe precum si la reglementarile fiscale intrate in vigoare la 1 Ianuarie 2009 .

Bibliografia incheie lucrarea de fata.

Capitolul 1

Notiuni fundamentale privind impozitele directe

Definitia si catacteristicile impozitelor directe

Impozitele directe sunt nominative si reprezinta forma cea mai simpla si veche de impunere practicata inca dinaintea epocii moderne , dar extinsa si diversificata in capitalism .

Impozitele directe se percep direct de la subiectii impozabili ( persoane fizice si personae juridice ) stabilite de catre organele fiscal potrivit informatiilor cu privire la : venituri , salarii , profit , renta , avere ( mobiliara si imobiliara ) si acitvitati comerciale.

Caracteristicile impozitelor directe

– Sunt suportate direct de subiectii impozabili ( cunoscut si sub denumirea de platitor );

– Sunt nominale , determinate pentru fiecare platitor in parte ;

-Sunt calculate in functie de : marimea veniturilor , avere , situatia sociala si sarcina familiala , avand in vedere capacitatea contributive a platitorului ;

– Au o functie antiinflationista deoarece , prin cresterea veniturilor , creste si volumul impozitelor directe care determina reducerea veniturilor platitorilor si implicit reducerea preturilor ;

– Sunt destul de rigide , in sensul ca ele pot fi majorate doar prin modificarea legislatiei fiscale;

-Stabilesc un minim impozabil ;

-Constituie un venit sigur pentru stat , acestea fiind preferabile impozitelor indirecte ;

1.2. Clasificarea impozitelor directe

In functie de criteriile care stau la baza asezarii lor, impozitele directe pot fi grupate in doua categorii :

Impozite reale ;

Impozite personale ;

Impozitele reale

Impozitele reale au fost aplicate cu preponderenta in perioada capitalismului premonopolist , cand pamantul constituia atat principalul mijloc de productie cat si elemental de baza al bogatiei.

Specific acestor tipuri de impozite este faptul ca sunt stabilite pe baza unor criterii exterioare , criterii ce dau o anumita imagine despre materia impozabila dar nu si despre puterea economica a subiectului impozitului.

In cazul impozitului funciar , pentru stabilirea masurii impozitului, se aveau in vedere criterii precum: suprafata terenurilor , pretul pamantului , numarul animalelor de munca , marimea arenzii etc. Cu toate acestea , aceste criterii nu permiteau determinarea corecta si reala a sumelor de plata , intrucat se luau in considerare numai anumiti factori care influentau nivelul productiei agricole , astfel , un pas important atat pentru imbunatatirea cat si pentru modificarea impozitului funciar, l-a constituit introducerea cadastrului. El reprezinta actiunea de descriere si inventariere a bunurilor din fiecare localitate, cu precizarea suprafetei de teren , a valorii fiecarei parcele de teren si a veniturilor pe care le produc dar si registrele in care figureaza contribuabilii averile lor , pe baza carora se stabileau impozitele directe.

Cladirile ( utilizate ca locuinte , magazine, birouri etc. ) , alaturi de pamant , devin un alt element al averii imobiliare , cee ace face ca si asupra acestora sa se instituie un impozit – Impozitul pe cladiri , acesta fiind introdus mai ales in mediul urban.

Pentru determinarea acestui impozit , baza impunerii se facea baza unor criterii exterioare , precum : suprafata construita , numarul si destinatia data incaperilor , numarul usilor si ferestrelor , chiria etc , insa aceste criterii nu permiteau o impunere echitabila , neoferind o imagine completa (deoarece se aplicau indirect si izolat) asupra marimii obiectului impozabil .

Odata cu dezvoltarea manufacturilor , fabricilor , comertului si profesiilor libere, a aparut impozitul pe veniturile din activitatile industriale , comerciale si din profesii libere. La baza stabilirii acestui impozit , s-au urmarit criterii precum : natura intreprinderilor ( atelier, fabrica, comert ) ,marimea localitatii in care se desfasoara activitatea , numarul muncitorilor etc. Astfel, nici in acest caz nu s-a tinut cont de capacitatea contributiva a platitorului.

Impozitul pe capitalurile banesti s-a produs odata cu dezvoltarea industriei si comertului care au atras dezvoltarea sistemului de credit ,a bancilor si a comertului cu hartii de valoare , acesta stabilindu-se in functie de valoarea dobanzii platite care debitor pentru capitalul imprumutat sau in functie de valoarea dobanzii incasate de catre creditor .

Trecerea de la impozitele reale la cele personale s-a facut treptat , incepand ,in a doua jumatate a secolului XIX si continuand pana in primele decenii ale secolului XX-lea , cauzele fiind multiple: cresterea cheltuielilor publice , randamentul fiscal scazut al impozitelor reale dar si neplata impozitelor reale de catre muncitorii lipsiti de proprietati funciare , cladiri sau capitaluri mobiliare.

Aparitia impozitului pe venit s-a datorat diferentelor de venituri realizate de diferite categorii sociale, acest moment fiind marcat datorita cresterii numarului de muncitor si functionari, care realizau venituri sub forma de salarii , a comerciantilor, bancherilor, care realizau venituri sub forma de profit etc.

Subiectii impozitului pe venit sunt atat persoanele fizice cat si cele juridice ( societati de capital si de persoane) , care realizeaza venituri din diferite surse.

Introducerea impozitelor pe avere a fost facuta in stransa legatura cu dreptul de proprietate al diferitelor persoane asupra anumitor bunuri mobile sau imobile .

1.3. Principalele impozite directe platite de catre intreprinderi

Orice activitate desfasurata de catre o intreprindere duce la intrarea ei sub incidenta impozitelor , astfel, cele mai importante impozite directe , care actioneaza asupra intreprinderii sunt : impozitul pe salarii, impozitul pe profit,impozitul pe dividende , impozitul pe veniturile microintreprinderilor si impozitul pe cladiri/terenuri/mijloace de transport.

1.3.1. Impozitul pe salarii

Este reprezentat ca fiind un alt venit bugetar , cel mai adesea fiind intalnit la agentii economici . Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si / sau natura obtinute de catre o persoana care desfasoara , in baza unui contract de munca o activitate .

Subiectul impozitului pe salarii il constituie atat persoanele fizice romane, cat si cele straine care realizeaza venituri sub forma de salarii si alte drepturi sociale , pe teritoriul Romaniei.

Venitul brut din salarii este definit ca fiind suma veniturilor realizate de catre salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.Salariul cuprinde atat salariul de baza , cat si indemnizatiile , sporurile si alte adaosuri.

Venitul net din salariu se calculeaza prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

Contributia salariatilor la asigurarile sociale ( pentru protectia sociala a somerilor , pentru asigurarile de sanatate ) , precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege ;

Deducerea personala de baza acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile , numai pentru veniturile din salarii , la locul unde se afla functia de baza ;

Impozitul lunar se determina astfel:

Potrivit locatiei unde se afla functia de baza , se aplica cota de 16% asupra bazei de calcul , determinata ca diferenta intre venitul net din salarii , calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni , datorate potrivit legii in Romania sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte , precum si , dupa caz , a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii si urmatoarele : deducerea personala acordata pentru luna respectiva , cotizatia sindicala , care este platita in luna respectiva, contributiile la fondurile de pensii facultative si primele de asigurare voluntara de sanatate.

Potrivit legii,contributiile obligatorii aferente unei luni sunt urmatoarele :

– Contributia pentru ajutorul de somaj (AS) – 0,5% ;

– Contributia pentru asigurarile sociale (CAS) – 10,5%

– Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CASS) – 5,5 %

1.3.2. Impozitul pe profit

Unul dintre principalele venituri bugetare il reprezinta impozitul pe profit , acesta avand o pondere relativ mare in totalul impozitelor directe .

Persoanele obligate la plata impozitului pe profit se numesc contribuabili si potrivit art.13 din Codul Fiscal sunt sistematizate in urmatorul tabel :

Potrivit art.17 din Codul Fiscal “Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16% “ .

Pentru detalierea modului de calcul a impozitului pe profit , pornesc de la urmatoarea formula de calcul:

Impozit pe profit = Profit impozabil x cota de impozitare

In vederea impozitarii profitului , trebuie pornit de la realitatea ca nu toate cazurile principiile contabile sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale , tocmai din acest motiv , trebuie facuta o distinctie intre profitul contabil si profitul fiscal ( impozabil ).

Determinarea profitului contabil se face prin diferenta intre totalul veniturilor realizate si totalul cheltuielilor efectuate in cursul exercitiului financiar .

Baza de calcul a impozitului pe profit este reprezentata de catre profitul fiscal , calculat ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri , dintr-un an fiscal , din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Modelul de calcul al profitului contabil se poate reda astfel :

Pc= ( Ve + Vf + Vex ) – ( Ce + Cf + Cex ) ,

Unde: Pc= Profitul contabil , Ve= venituri din exploatare , Vf=venituri financiare , Vex=venituri exceptionale , Ce=cheltuieli din exploatare , Cf=cheltuieli financiare , Cex=cheltuieli exceptionale.

Profitul impozabil sau profitul fiscal se determina in functie de profitul contabil , veniturile neimpozabile si cheltuielile nedeductibile , astfel :

Pi = Pc – Vn + Cn ,

Unde: Pi=Profit impozabil , Cn=cheltuieli nedeductibile , Vn=Venituri neimpozabile.

Veniturile neimpozabile ( elementele deductibile fiscale ) sunt :

Dividendele primate de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana romana sau straina ;

Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor , a beneficiilor sau a primelor de emisiune ;

Veniturile din anularea cheltuielilor pentru pentru care nu s-a acordat deducere;

Veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere ;

Veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile ;

1.3.4. Impozitul pe dividende

Dupa stabilirea bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere , o parte din profitul obtinut se distribuie actionarilor sau asociatilor in bani sau in natura proportional cu cota lor de participare la capitalul social .

Aceste cote parti din profit distribuite actionarilor sau asociatilor poarta numele de dividende.

Potrivit art. 43 din noul cod fiscal , capitolul V – impozitul pe dividende , alin. 2 , impozitul pe dividend se stabileste plin aplicarea unei cote de impozit de 5 % asupra dividendului brut platit unei persoane juridice romane .

Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat , pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul .

Actuala legislatie stabileste ca o persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse catre bugetul de stat impozitul retinut pe dividende .

In cazul impozitului pe dividende , subiectul impunerii este beneficiarul dividendelor iar platitorul este o alta persoana , nu subiectul impunerii .

Obligatia calcularii , retinerii , si varsarii impozitului pe dividende revine societatii comerciale distribuitoare a dividendelor deoarece dividendele sunt supuse impozitarii prin procedeul stopajului la sursa .

1.3.3. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Potrivit legislatiei din tara noastra , un agent economic , poate alege ( in cazul respectarii anumitor conditii ) pentru plata unui impozit pe venit sau pentru plata unui impozit pe profit.

Microintreprinderea este definita ca fiind o persoana juridica romana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii :

Au inscris in obiectul de activitate productia de bunuri materiale/ prestarea de servicii si/sau comertul ;

– Au de la 1 pana la 9 salariati inclusiv ;

Microintreprinderile – Au capital integral privat ;

– Au realizat venituri reprezentand echivalentul in lei de

pana la 100.000 euro inclusiv ;

Nu se afla in dizolvare cu lichidare înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești ;

Potrivit codului fiscal , art. 51, titlul III-Impozitul pe veniturile microintreprinderilor, cotele de impozitare sunt: 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv , 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

Plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial , pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

1.3.5. Impozitul pe cladiri/terenuri si mijloace de transport

Cel mai des intalnite ca si impozite locale , platite de catre un agent economic sunt impozitele pe : cladire, teren si mijloc de transport.

Impozitul pe cladire este datorat pentru cladirile aflate in proprietatea agentului economic , exceptie facand cladirile considerate constructii speciale.

Determinarea impozitului pe cladire se stabileste prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea de inventar.

Cota de impozitare stabilita prin hotararea consiliului locat atat pentru persoanele fizice cat si cele juridice este cuprinsa intre 0,08%-0,2% .

Valoarea de inventar a cladirii , pentru determinarea impozitului pe cladiri , este reprezentata ca si valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu , fiind inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii si care, dupa caz , poate fi :

Costul de achizitie , pentru cladirile cu titlu oneros ;

Costul de productie , pentru cladirile construite de persoana juridica ;

Valoarea actuala , estimate la inscrierea lor in activ , tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice similar sau apropiate , pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit ;

Valoarea de aport pentru cladirile intrate in patrimoniu in cazul asocierii /fuziunii , determinate prin expertiza , potrivit legii ;

Valoarea rezultata in urma reevaluarii , pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale ;

La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor și instalațiilor funcționale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele, instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de telecomunicații prin fir și altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor și instalațiilor funcționale ale clădirii.

Plata impozitului pe cladiri se face anual , in doua rate egale , pana la datele de 31 Martie si 30 Septembrie inclusiv.

Impozitul pe teren este datorat la bugetul de stat de catre orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania.

Pentru determinarea impozitului pe teren situat in intravilan se iau in vedere urmatoarele elemente : suprafata terenului , suprafata de sol a cladirilor ( in cazul terenurilor cu destinatie de teren de constructii ) , rangul localitatii unde este amplasat terenul respectiv , zona si/sau categoria de folosinta si majorarea de impozit stabilita de consiliile locale

Impozit pe teren = Suprafata impozabila • impozitul unitar ; ( Se mai poate adauga si un coeficient de corectie )

Impozitul pe teren este datorat pentru intregul an fiscal de persoana care are in proprietate terenul la data de 31 Decembrie a anului fiscal anterior.

Impozitul pentru mijloacele de transport , este datorat la bugetul de stat de catre toti cei care detin mijloace de transport care trebuie inmatriculate in Romania .

Calculul impozitului pentru mijloacele de transport se face diferentiat in functie de categoriile de mijloace de transport , de capacitatea cilindrica a acestora , prin inmultirea fiecarei grupe cu 200 cm3 sau fractiune din aceasta cu impozitul unitar afferent capacitatii cilindrice.

Plata impozitului se face anual , in doua rate egale ,pana la datele de 31 Martie si 30 Septembrie inclusiv.

Capitolul 2 . Prezentarea societatii S.C. Vie-Mondial S.R.L.

2.1. Identificarea societatii

FIRMA: S.C. Vie-Mondial S.R.L.

SEDIU SOCIAL: Constanta , strada Hatman – Arbore, numarul 79

COD UNIC DE ÎNREGISTRARE: RO18874623

NR. DE ORDINE ÎN REGISTRUL COMERȚULUI: J13/2282/2006

COD CAEN : 0111

ACTIVITATE PRINCIPALA : Cultivarea cerealelor ( exclusiv orez ) , plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

2.2. Scurt istoric al societatii

Societatea , ca persoana juridica romana ,a luat nastere prin pronuntarea sentintei Tribunalului Constanta si inregistrarii la Oficiul Registrul Comertului sub nr J13/2282/2006.

Asociatul Vieriu Lenuta , ca reprezentant al societatii , a solicitat sa se autorizeze functionarea S.C. Vie-Mondial ca societate cu raspundere limitata .

Fiind lipsita de orice alta baza materiala, societatea a inceput cu un capital social de 200 Ron ,astfel, s-a optat pentru elaborarea unui proiect de investitii SAPARD care a avut ca scop achizitionarea masinilor agricole (o combina si un tractor) necesare lucrarilor agricole necesarii efectuarii lucrarilor agricole aferente terenului arabil detinut de societate.

In urmatorii ani, datorita acumularii de resurse financiare proprii , care au fost orientate catre dezvoltare – si prin resurse atrase – constand in credite bancare – s-a marit numarul de masini si utilaje agricole necesare acoperirii intregului volum al productiei. Astfel au fost cumparate inca 2 tractoare , 2 remorci , 2 discuri , o masina de ierbicidat , 2 semanatori si o masina fertilizat .

In vederea extinderii dimensiunii, societatea a preluat in arenda teren arabil conform legii arendarii nr.16/1994, publicată în Monitorul Oficial al României.

S.C. Vie-Mondial SRL a desfasurat o activitate fara intrerupere , rentabila si in continua dezvoltare , astfel , cifra de afaceri din anul 2015 , atingand o valoare de 151753 RON .

In prezent , societatea detine teren agricol in suprafata de ….., din care:

…. ha proprietate privata

…..ha teren arenda

2.3. Domeniul de activitate si produsele oferite

Conform statutului si obiectivelor , SC Vie-Mondial SRL cuprinde o gama destul de larga de activitati precum :

Activitati de productie in domeniul agricol, constand in cultura cerealelor ( orz, porumb, grau );

Diverse lucrari asupra solului precum : aratura , lucrari de semanare,plantare,recoltare ;

Lucrari privind chimizarea solului : administrarea fungicidelor,ierbicidelor precum si a altor produse chimice ;

Operatiuni privind comercializarea materiilor prime agricole ;

Servicii privind productia culturii , spre exemplu : tratamentul paioaselor si a prasitoarelor.

Principalii furnizori de unde societatea achizitioneaza seminte, fungicide,ierbicide precum si motorina sunt: Agricover SRL, Adev Oil SRL, Agro International SRL, Agro Selva SRL, Agro Sori-Star SRL, Ecodelm 77 SRL si Manred Inter SRL.

Clientii carora li s-au vandut produsele finite obtinute in urma productiei din agricultura ( grau, orz, floarea soarelui,rapita ) sunt: Agricover SRL, Ameropa Grains SA, Barter Trading SRL, Magura Siloz SRL si Uni Grains Trading SRL.

2.3.1. Structura productiei

Datorita structurii productiei, creste si competitivitatea societatii pe piata. Structura culturilor societatii agricole este specifica zonei de campine din regiunile Dobrogei, societatea cultivand doar culturi de camp.

Astfel,in prezent ,repartizarea terenului arabil aflat la dispozitia societatii a fost structurata in conformitate cu urmatorul tabel :

2.4 Analiza-diagnostic a situatiei financiare pe baza bilantului

2.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului

Ratele de structura a bilantului contabil se obtin in urma analizei pe verticala si se efectueaza prin raportarea posturilor de active si a posturilor de capitaluri ale bilantului la totalul acestora .

Aceste rate evidentiaza caracteristicile financiare ale intreprinderii , precum : capacitatea activelor de a se transforma in lichiditati , autonomia si independenta financiara a intreprinderii , calitatea echilibrului financiar pe termen scurt sau structura financiara ( de finantare ) a intreprinderii

Structura activelor poate fi caracterizata prin compozitia patrimoniului economic al intreprinderii in concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin “capitalistic” al acesteia dar si vulnerabilitatea ei la evolutiile inflationiste .

Ratele de structura a activelor sunt in concordanta cu natura activitatii acesteia , reflecta apartenenta sectoriala a intreprinderii si vizeaza aspecte precum : Ponderea imobilizarilor si ponderea activelor circulante .

Pe baza datelor din bilanturile contabile ( 2013-2015 ) am determinat structura activelor si a capitalurilor prin intermediul ratelor procentuale :

Pe baza calculelor efectuate se pot desprinde urmatoarele concluzii:

Structura activelor reflecta ponderea in crestere a activelor circulante de la 91,58% in anul 2013 la 95,39% in anul 2015 prin reducerea ponderii activelor imobilizate de la 8,412 % in anul 2013 la 4,601% in anul 2015 , in conformitate cu activitatea de productie si comercializare a intreprinderii.

Ponderea cea mai mare ( peste 90% ) in toti anii este ocupata de activele circulate , acestea depind de sectorul de activitate si de durata ciclului de productie ( prin ponderea stocurilor) , de durata termenelor de plata convenite cu clientela ( prin ponderea creantelor ) si reflecta esenta trezoreriei ( prin ponderea lichiditatilor in patrimoniu ) .

Activele imobilizate , dupa cum se poate observa detin ponderea cea mai redusa din totalul activelor ,ponderea lor crescand de la 8,412% in 2013 la 8,451% in 2014 , insa in anul 2015 aceasta a scazut la 4,601%.

Structura pasivelor degaja politica de finantare a intreprinderii si pune in evidenta atat autonomia financiara cat si gradul de stabilitate a finantarii , pe care le asigura combinatia de resurse continand maturitati si origini diverse ( capitaluri proprii, datorii pe termen lung sau scurt ).

Ratele de structura a capitalurilor reflecta autonomia financiara si gradul de indatorare a intreprinderii prin : Ponderea capitalurilor permanente si ponderea datoriilor pe termen scurt.

Structura capitalurilor arata cresterea ponderii capitalurilor permanente de la 18,75% la 65,32% in anul 2015 , pe seama cresterii ponderii capitalurilor proprii de la 62238 in anul 2013 la 201674 in anul 2015 , fapt ce reflecta cresterea autonomiei ( independentei ) financiare.

Reducerea datoriilor sub 1 an la 34,67% in anul 2015 a dus la cresterea trezoreriei si s-a realizat in conditiile scaderii ponderii datoriilor totale la 44,47% , ceea ce a redus gradul de risc financiar, comparativ cu anii precedenti.

2.4.2 Analiza corelatiilor dintre activele si pasivele bilantului

Pe baza analizei verticale a bilanturlor , am determinat corelatiile intre posturile de activ si posturile de pasiv , avand in vedere ca structura capitalurilor trebuie sa fie adecvata structurii activelor pe care le finanteaza. Astfel , am analizat pe baza unor rate de sinteza care coreleaza posturile de activ cu posturile de capitaluri , fapt ce exprima indirect echilibrul financiar.

Rata de finantare stabila a impobilizarilor – In cazul in care este supraunitara , se coreleaza cu fondul de rulment pozitiv iar rolul ei este de a masura stabilirea resurselor afectate finantarii activelor durabile . Rfi= ≥ 1, din care:

Rata de finantare din resurse proprii are rolul de a exprima autonomia financiara de care dispune entitatea si se coreleaza cu fondul de rulment propriu pozitiv. Rfp=≥1.

Rata de finantare din resurse straine se coreleaza cu fondul de rulment strain pozitiv si are rolul de a exprima insecuritatea financiara a entitatii. Rfs=.

Rata de lichiditate generala , in conditiile in care este supraunitara , se coreleaza cu fondul de rulment pozitiv si exprima gradul de lichiditate potentiala. Rlg=≥1, din care:

Rata de lichiditate relativa (redusa) in cazul in care este supraunitara are rolul de a exprima capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile pe termen scurt.Rlr=≥1.

Rata de lichiditate imediata cunoscuta si sub denumirea de “test acid” , exprima aptitudinea intreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta mai mica de un an si se coreleaza cu fondul de rulment pozitiv daca este supraunitara.Rli=≥1.

Din datele tabelului , constat urmatoarele:

Valoarile in crestere si supraunitare ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor confirma marja de securitate consecutiva a fondului de rulment pozitiv crescator.

Valorile supraunitare si in crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv crescator .

Rata de finantare din resurse straine este cea care exprima gradul de insecuritate financiara a intreprinderii si se coreleaza cu fondul de rulment strain pozitiv. In urma calculelor efectuate , am constatat ca valorile sunt in crestere , cu exceptia anului 2014 in care nu au existat datorii pe termen mediu si lung .

Valorile in crestere ale ratelor de lichiditate generala si relativa confirma un echilibru financiar pe termen scurt , intrucat un fond de rulment pozitiv asigura capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt .

Rata de lichiditate imediata cunoscuta si sub denumirea de testul acid , a prezentat valori subunitare si in crestere, fapt ce reflecta o insuficienta a disponibilitatilor banesti pentru acoperirea datoriilor cu scadenta mai mica de 1 an.

In concluzie , ratele de sinteza in perioada analizata au reflectat o situatie favorabila din punct de vedere financiar pentru desfasurarea unei activitati in afara riscului financiar .

2.4.3. Analiza solvabilitatii si lichiditatii

Consecinta indatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii poate implica riscul intreprinderii indatorate de a nu-si onora angajamentele si se exprima prin efectul de levier financiar.

Solvabilitatea se poate defini ca fiind aptitudinea unei intreprinderi de a face fata scadentelor pe termen mediu si lung .

Solvabilitatea rezulta din echilibrul dintre fluxurile de incasari , fluxurile de plati si dintr-un fond de rulment pozitiv , aceasta se defineste de obicei in perpectiva unei lichidari a intreprinderii daca se afla in incetare de plata datorata lipsei de lichiditati .

In concluzie, o intreprindere este solvabila daca activul real este suficient pentru plata tuturor datoriilor .

O prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin compararea intre lichiditatea activelor si exigibilitatea capitalurilor , respectiv a activelor totale cu datoriile totale.

Pentru aprecierea sanatatii financiare a firmei , trebuie sa urmarim nu numai solvabilitatea ci si lichiditatea.

Calculul ratelor de solvabilitate-lichiditate pe baza datelor din bilanturile firmei :

Ratele de solvabilitate

Activul net contabil pozitiv (ANC) a inregistrat o crestere cu 49,38% in anul 2014, comparativ cu 2013 si o crestere de 29,93% in anul 2015 fata de anul 2014 . Cresterile continue a anilor , arata existenta solvabilitatii necesare acoperirii datoriilor din activele nete, fapt ce confirma si cresterea capitalurilor proprii.

Ratele de solvabilitate patrimoniala ( Rsp ) , exprimand ponderea capitalului propriu in capitalul total nu au inregistrat nici o valoare normala ( mai mare decat 0, 5 ) , intrucat valoarea capitalului propriu este egala cu cea a capitalului total , insa rata de solvabilitate generala ( Rsg ) cu valori peste limitele admisibile reflecta un bun echilibru financiar pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net.

Ratele de indatorare reflecta indirect solvabilitatea prin rata indatorarii totale ( levierul financiar ) ( Rd ) si prin rata indatorarii la termen ( Rdtl ) au cunoscut reduceri in anul 2015 comparativ cu anul 2014 , fapt ce confirma cresterea autonomiei financiare a intreprinderii.

In consens cu ratele de indatorare , care au cunoscut o scadere , rata privind capacitatea de indatorare ( Cd ) a ramas la o valoare constanta ( exceptie facand anul 2014, din cauza lipsa datoriilor pe termen lung ) , dar totusi valorile din anii 2013 si 2015 au fost peste 0,5 , prin cresterea ponderii capitalului propriu in capitalul permanent .

Rata cheltuielilor financiare ( Rcf ) exprima indirect solvabilitatea , prin ponderea cheltuielilor financiare in rezultatul exploatarii. Acesta trebuie sa fie cat mai mica, pentru a evita riscul de nonplata. Dupa cum se poate observa in tabel , ratele contin valori reduse , fapt ce reflecta o diminuare a riscului de nonplata.

Rata cheltuielilor financiare in rezultatul exploatarii ( Rcf1 ) , nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,03 , in caz contrar , intreprinderea este vulnerabila si se expune riscului de insolvabilitate . In anul 2014 , aceasta a depasit valoarea de referinta ( societatea a avut valoarea de 0,033) insa in anul 2015 , cheltuielile au fost sub pragul de referinta si anume , au avut valoarea de 0,021.

Ratele de lichiditate

Ca si urmare a unui fond de rulment financiar – FRF in crestere si pozitiv , ratele de lichiditate generala – Rlg si de lichiditate redusa – Rlr au avut valori in crestere , fapt ce atesta o lichiditate satisfacatoare pentru rambursarea datoriilor cu scadenta sub un an .

Ratele de lichiditate imediata – Rli , au reflectat in anii 2013 si 2014 usoare dificultati in trezoreria imediata ( au fost mentinute sub limita minima de 0,2 ) , ca urmare a decalajelor dintre incasari si plati , insa in anul 2015 a cunoscut o crestere ce a deposit valoarea de 0, 2 ( 0, 215 ) .

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ. Determinarea , evoluatia si impactul impozitelor directe asupra rezultatelor economico-financiare ale societatii Vie-Mondial SRL

3.1. Evolutia impozitelor directe in perioada 2013-2015

Tabel 3.2. Impozite directe plătite de catre intreprindere

Societatea Vie-Mondial SRL are datoria de a plati urmatoarele impozite directe : impozit pe profit,impozite si taxe locale , impozite pe salarii si contributii sociale. Sumele respective sunt prezentate in tabelul de mai sus,avand o pondere importanta in totalul obligatiilor aferente platirii impozitelor de catre societatea analizata .

In anul 2013 , cea mai mare pondere din totalul impozitelor directe este ocupata de catre impozitul pe profit , detinand o pondere de 55,85% , pe locul doi se situeaza impozitele si taxele locale avand o pondere de 21,57% , acestea din urma fiind urmate de contributiile sociale (15,48%)si de impozitul pe salarii (7,08%).

In urmatorul an , ponderea cea mai semnificativa (81,07%) este detinuta tot de impozitul pe profit.Se poate remarca ca anul 2014 ocupa cea mai mare valoare pe care societatea a platit-o pentru impozitul pe profit (17782 lei ) datorita valorii remarcabile ale profitului brut (110757 lei).

Pe locul doi se situeaza impozitele si taxele locale (13,45%) , fiind urmate de contributiile sociale(3,83%) si de impozitul pe salarii(1,64%) . Motivul scaderii remarcabile a impozitului pe salarii si a contributiilor platite de catre societate a fost reducerea numarului de angajati sau chiar lipsa acestora , insa anul 2014 detine cea mai mare valoare privind impozitele directe platite de catre societate , comparativ cu anii precedenti.

Anul 2015 inregistreaza valori destul de echilibrate comparativ cu anii anteriori. Primul loc este detinut tot de impozitul pe profit (44,31%), fiind urmat de contributiile sociale (25,29%), locul trei este ocupat de impozitele si taxele locale (19,63%) iar locul patru fiind ocupat de impozitul pe salarii (10,76%).

Tabel 3.3.-Evolutia impozitelor directe in anul 2014 comparativ cu anul 2013

Pentru a afla modificările apărute în acest caz, am calculat astfel:

Modificările absolute au fost calculate ca diferență între valoarea din anul 2014 și valoarea avută în anul 2013. MA = V 2014 – V 2013

Modificarea relativă a fost calculată ca raportul dintre valoarea avută în anul 2014 și valoarea din 2013. MR = × 100.

Comparativ cu anul 2013, din tabelul de mai sus se poate observa ca impozitul pe profit a inregistrat o crestere semnificativa, detinand ponderea cea mai mare(293,5%),impreuna cu impozitele si taxele locale (126,06%) iar cea mai mica pondere fiind ocupata de impozitul pe salarii (-46,87%) , respectiv o micsorare de 408 lei , iar contributiile sociale au scazut si ele la randul lor cu 50,05% , aceasta modificare fiind influentata de numarul redus al salariatilor comparativ cu anul 2013.

Dupa modelul prezentat mai sus , am realizat aceeasi comparatie , dar a anului 2015 fata de 2014.

Tabel 3.4.-Evolutia impozitelor directe in anul 2015 comparativ cu anul 2014

In anul 2015 a avut loc o scadere semnificativa de 50,10% a impozitului pe profit datorat la bugetul de stat , insa ponderea cea mai mare a fost ocupata de contributiile sociale , inregistrand o crestere cu 604,75% . Cea mai mica pondere este detinuta de impozitele si taxele locale , inregistrand o crestere doar de 999 lei , crestere datorata achizitonarii de noi terenuri si de autoturism.

3.2 Calculul impozitelor directe ale societatii Vie-Mondial SRL

3.2.1. Determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit

Aspectele referitoare la calculul impozitului pe profit au la baza normele impozse de Legea 571/2003. Astfel , in prezent , cota de impozit pe profit este de 16 % , fiind aplicata asupra profitului impozabil .

Profitul impozabil este rezultatul diferentei dintre totalul veniturilor si cel al cheltuielilor , la acesta adaugandu-se cheltuielile nedeductibile , urmand scaderea tuturor veniturilor neimpozabile , astfel , se atrage dupa sine si datoria de a plati impozit catre stat .

De asemenea , pot exista insa si inregistrari de pierderi , aceste pierderi , fiind recuperate din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutiv , potrivit prevederilor legale in vigoare .

Pentru exemplificare , prezint in continuare modul de calcul al impozitului pe profit , pe o perioada de 3 ani , perioada care incepe in anul 2013 si se incheie in anul 2015 , in cele ce urmeaza,am prezentat prezentat modificarile aparute in decursul acestei perioade analizate :

Pe baza tabelului putem remarca ca lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea rezultatului brut cu profitul obtinut . Se poate constata ca in anul 2014 acesta a atins valoarea cea mai ridicata datorita cresterii mai rapide a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale .

Cresterea rezultatului net al exercitiului constituie in primul rand consecinta cresterii rezultatului brut , ca semn al cresterii performantelor financiare .

Ca urmare a rezultatelor prezentate mai sus , primul an in cadrul caruia am preluat datele necesare este anul 2013 .

Calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit in anul 2013 :

Anul 2013 se prezinta avand urmatoarele inregistrari:

Venituri totale = Venituri din exploatare + Venituri financiare + Venituri extraordinare = 233423 + 5595 + 0 = 239018

Cheltuieli totale = Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare + Cheltuieli extraordinare = 194866 + 6436 + 0 = 201302

Venituri neimpozabile = 0

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea au o valoare de 155 de lei din care :

-Cheltuieli privind dobanzile in valoare de 155 lei .

Profit impozabil = Venituri realizate – Cheltuieli efectuate – venituri neimpozabile

+ cheltuieli nedeductibile = 239018 – 201302 + 155 = 37871

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, astfel:

37871 × 16 % = 6059 .

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin diferenta intre profitul brut (rezultatul contabil) al exercitiului financiar si impozitul de profit datorat; astfel, profitul net din anul 2013 este de 31657 lei .

Profit contabil = ( Venituri din exploatare + Venituri financiare ) – ( Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare ) = (233423 + 5595) – (194866+5595) = 239018 – 201302 = 37716 lei

Profit net = 37716 – 6059 = 31657

Calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit in anul 2014 :

Al doilea an supus studiului este anul 2014 , unde avem urmatoarele inregistrari :

Venituri totale = Venituri din exploatare + Venituri financiare + Venituri extraordinare = 200468 + 0 + 0 = 200468

Cheltuieli totale = Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare + Cheltuieli extraordinare = 82044 + 7667 + 0 = 89711

Venituri neimpozabile = 0

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea au o valoare de 383 de lei din care :

Alte cheltuieli din exploatare in valoare de 383 lei .

Profit impozabil = Venituri realizate – Cheltuieli efectuate – venituri neimpozabile

+ cheltuieli nedeductibile = 200468 – 89711 + 383 = 111140

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, astfel:

111140 × 16% = 17782

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin diferenta intre profitul brut (rezultatul contabil) al exercitiului financiar si impozitul de profit datorat; astfel, profitul net din anul 2013 este de 92975 lei .

Profit contabil = ( Venituri din exploatare + Venituri financiare ) – ( Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare ) = (200468 + 0 ) – (82044 + 7667) = 200468 – 89711 = 110757 lei

Profit net = 110757 – 17782 = 92975

Calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit in anul 2015 :

Ultimul an prezentat este anul 2015 , unde avem urmatoarele inregistrari :

Venituri totale = Venituri din exploatare + Venituri financiare + Venituri extraordinare = 292154 + 0 + 0 = 292154

Cheltuieli totale = Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare + Cheltuieli extraordinare = 241535 + 3194 + 0 = 244729

Venituri neimpozabile = 0

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea au o valoare de 8262 lei , din care :

-Cheltuieli cu materiale nestocate in valoare de 101 lei ;

-Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile in valoare de 292 lei ;

-Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti in valoare de 24 lei ;

-Cheltuieli privind dobanzile in valoare de 205 lei .

-Cheltuieli cu impozitul pe profit in valoare de 7640 lei .

Profit impozabil = Venituri realizate – Cheltuieli efectuate – venituri neimpozabile

+ cheltuieli nedeductibile = 292154 – 244729 + 8262 = 55687 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, astfel:

55687 × 16 % = 8909 lei .

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin diferenta intre profitul brut (rezultatul contabil) al exercitiului financiar si impozitul de profit datorat; astfel, profitul net din anul 2015 este de .

Profit contabil = ( Venituri din exploatare + Venituri financiare ) – ( Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare ) = (292154 + 0 ) – (241535 + 3194 ) = 292154 – 244729 = 47425 lei

Profit net =

Contabilitatea impozitului pe profit :

Se inregistreaza impozitul pe profit datorat la bugetul de stat

691 = 441

Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

Se inchide contul 691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit “

121 = 691

Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit

Pe baza extrasului de cont , se inregistreaza achitarea impozitului pe profit

441 = 5121

Impozit pe profit Contul la banci in lei

3.2.2. Determinarea impozitului pe venitul din salarii si a contributiilor platite de catre societate

Societatea Vie-Mondial SRL , unde am efectuat studiul de caz , functioneaza cu forta de munca salariata pe baza unui contract individual de munca pentru fiecare salariat in parte.

Pentru a exemplifica modul de impozitare a salariului platit pentru angajat ,am prezentat un salariu de baza lunar conform statului de plata – lichiditate pe luna Martie 2016 al salariatului , ocupand functia de paznic si neavand copii in intretinere :

Nr Numele Salariul Vechime Venit C.A.S. Aj. As. Venit

crt prenumele de baza brut ang. somaj sociale net

0 1 2 3 4 =2+3 5=4×10,5% 6=2×0,5% 7=4×5,5% 8=(5+6+7) 1 – 1050 0 1050 110 5 58 877

Nr.pers. D.P. V.B. Imp. Sal. Alte Rest Semnatura

Intretinere baza calcul total net. retineri plata

9 10 11=8-10 12=11×16% 13 14 15=13-14 16

0 300 577 92 785 – 785 –

1. Salariul de baza: 1050

2. Spor vechime: –

3 .Venit brut : Col.3= col.1 + col.2 = 1050

4. Contributia individuala la la asigurarile sociale: Col.4 = col.3 × 10,5% = 1050 × 10,5% =110

5. Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj: Col.5 = col.1 × 0,5% = 1050 × 0,5% = 5

6. Contributia asiguratului la asigurarile sociale de sanatate: Col.6 = col.3 × 5,5% = 1050 × 5,5% = 58

7. Total contributii obligatorii:Col.7= col.4 + col.5 + col.6 = 110 + 5 + 58 = 173

8. Venit net impozabil-se stabileste ca diferenta intre venitul brut si contributiile individuale:

Col 8. = col. 3 – col. 7 = 1050 – 173 = 877

9. Deducerile personale de baza-se stabilesc pentru fiecare angajat in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere si salariul brut : 300

10. Venit-baza de calcul – se stabileste ca diferenta intre venitul net impozabil si deducerile personale de baza : Col.10 = col.8 – col.9 = 877 – 300 = 577

11. Impozitul calculat si retinut se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului ca baza de calcul : Col.11= col.10 × 16% = 577 × 16% = 92

12. Salariul net – se stabileste prin scaderea din venitul net impozabil a impozitului pe venit din salarii : Col.12= col.8 – col.11 = 877 – 92 = 785

13. Rest de plata : 785

Conform statului de salarii , este inregistrata datorita intreprinderii fata de angajat privind venitul brut datorat pe luna expirata , in suma de 1050 :

641 = 421 1050

Cheltuieli cu salariile Personal-salarii datorate

personalului

Urmeaza sa se inregistreze retinerea contributiilor sociale aferente , a impozitului asupra venitului salariat si achitarea restului de plata:

421 = %

Personal-salarii datorate 4312 110

Contributia personalului la

asigurarile sociale

4372 5

Contributia personalului la fondul

de somaj

4314 58

Contributia angajatilor pentru

asigurarile sociale de sanatate

444 92

Impozitul pe veniturile de

natura salariilor

5311 785

Casa in lei

Pe baza extrasului de cont , se achita impozitul retinut din veniturile salariale si asimilate acestora in suma de 92 lei :

444 = 5121 92

Impozitul pe veniturile Conturi la banci in lei

de natura salariilor

Societatea dispune de 2 angajati , petru cel de-al doilea angajat, ocupand functia de manager general , modul de calcul se face conform modelului prezentat mai sus , intrucat venitul brut al acestuia , este tot de 1050 lei , astfel , societatea plateste o suma totala de 2100 lei , la care se mai adauga si :

Contributiile pentru asigurarile sociale (CAS) in valoare de 332 lei.

Contributia la fondul de somaj (CFS) in valoare de 11 lei.

Contributia la asigurarile sociale de sanatate (CASS) in valoare de 109 lei.

Impozitul pe veniturile de natura salariala in valoare de 184 lei.

Contributiile societatii catre bugetul statului pot fi calculate astfel :

Contributia la asigurarile sociale ( CAS ) datorate de firma = 15,8% × Total salarii = 2100 × 15,8 % = 332 lei

Contributia la fondul se somaj ( CFS ) = Total salarii × 0,5% = 2100 × 0,5% = 11

Contributia la asigurarile sociale de sanatate ( CASS ) = Total salarii × 5,2% = 2100 × 5,2% = 109

Contributia pentru concedii medicale si indemnizatii ( CCI ) = Total salarii × 0,85% = 2100 × 0,85% = 18

Contributia la fondul de accidente de munca si boli profesionale = Total salarii × 0,27% = 2100 × 0,270 = 6

Contributii la fondul de garantare al platii creantelor salariale = Total salarii × 0,25% = 2100 × 0,25% = 5

Astfel , se platesc obligatiile fiscale si sociale aferente salariilor :

1010

% = 5121

Conturi la banci in lei

4311 332

Contributia unitatii la asigurarile sociale

4311 18

Contributia unitatii la asigurarile sociale

4313 109

Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate

4371 11

Contributia unitatii la fondul de somaj

447 6

Fonduri speciale – taxe si varsaminte

asimilate

4381 5

Alte datorii sociale

444 184

Impozitul pe venituri de natura salariilor

4312 220

Contributia personalului la asigurarile sociale

4314 116

Contributia angajatilor pentru asigurarile

sociale de sanatate

4372 10

Contributia personalului la fondul de somaj

3.2.3. Determinarea impozitului pe teren 2013-2015

Determinarea impozitului pe teren se stabileste anual , potrivit normelor din codul fiscal , ale anului respectiv, astfel , vom analiza impozitul datorat . Fiind societate agricola , terenul este situat in extravilan , deci impozitul este stabilit in suma fixa pe hectar .

In anul 2013,societatea Sc Vie-Mondial SRL detinea 47,6 ha teren arabil , localizat in rangul V ( sat componenta al unei comune ) , astfel , modul de calcul este stabilit in modul urmator :

Se inmulteste suprafata terenului exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare stabilita de catre Consiliul Local urmand sa se inmulteasca cu coeficientul de corectie pentru rangul localitatii.

47,6 × 45 lei × 1 ( coeficient corectie ) = 2122 lei .

In anul 2014 , societatea a mai achizitionat inca 10,2 hectare , astfel : 57,8 × 45 × 1 = 2601 lei .

In anul 2015, s-au mai achizitionat alte 4 hectare , astfel : 61,8 × 45 × 1 = 2781 lei .

Inregistrarile contabile privind impozitul pe teren vor fi urmatoarele:

Pentru inceput se inregistreaza obligatia fata de bugetul local privind impozitul pe teren

635 = 446

Cheltuieli cu alte impozite, taxe Alte impozite, taxe si varsaminte

si varsaminte asimilate asimilate

Urmeaza sa se inregistreze decontarea obligatiilor privind alte impozite , taxe si varsaminte asimilate (impozitul pe teren).

446 = 5311

Alte impozite,taxe si varsaminte Casa in lei

asimilate

3.2.4. Determinarea impozitului pe mijloace de transport

In anul 2013 , socitatea dispunea in patrimoniu un autoturism Renault megane , achizitionat in anul 2012 . La sfarsitul anului 2013 , societatea datoreaza la bugetul de stat o suma de **** lei , stabilita astfel :

Pentru inceput , impozitul pentru mijloacele de transport se stabileste diferentiat pe diferite categorii de mijloace transport , in functie de capacitatea cilindrica a acestora , prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm3 sau fractiune din aceasta cu impozitul unitar.

Numarul unitatilor de 200 cm3 luate in calcul pentru stabilirea impozitului se determina prin rotunjire in plus la intreg rezultatul obtinut prin impartirea capacitatii cilindrice a autoturismului la 200 .

Autoturismul societatii are o capacitate cilindrica de ***** , impozitul pentru mijlocul de transport va fi egal cu *****

Evidentierea in contabilitate a datoriei privind impozitul auto si a platii acestuia :

Se inregistreaza datoria privind impozitul auto:

635 = 446

Cheltuieli cu alte impozite,taxe si Alte impozite, taxe si varsaminte

varsaminte asimilate asimilate

Se plateste impozitul auto:

446 = 5121

Alte impozite , taxe si varsaminte Conturi la banci in lei

asimilate

3.3. Influenta impozitelor directe asupra rezultatelor economico-financiare ale societatii Vie-Mondial SRL

Obligatiile bugetare , atat cele fiscale cat si cele sociale cu o influenta relevanta asupra costului fiscal al intreprinderii Sc Vie-Mondial , sunt:

Impozitul pe profit -o cheltuială ce afectează atât rezultatul exercițiului cât și trezoreria întreprinderii. Baza de calcul a impozitului pe profit sintetizează atât influențele tuturor obligațiilor bugetare înregistrate în cursul exercițiului direct în costurile de exploatare, cât și elementele de ajustare a profitului contabil generatoare de diferențe între profitul contabil și cel impozabil;

Impozitele si taxele locale – Sunt constituite din costuri de exploatare ale agentului economic , si ii afecteaza atat trezoreria cat si rezultatele financiare . Cheltuielile din exploatare detin ponderea dominanta in totalul cheltuielilor din contul de profit si pierdere si sunt legate direct de activitatea curenta a intreprinderii. Obligatiile privind contributiile sociale care sunt suportate direct de catre intreprindere , constituie cheltuieli de personal , care afecteaza in mod considerabil indicatorii de performanta financiara cat si trezoreria .

Astfel , putem constata ca sarcinile fiscale afecteaza trezoreria intreprinderii prin diminuarea disponibilului monetar .

Plata rezultatelor fiscale este inscrisa in categoria cheltuielilor , deci , impozitarea rezultatelor firmei are relevanta asupra fluxurilor de trezorerie ( cash-flow ) .

In tabelul alaturat , am prezentat categoriile cheltuielilor efectuate de catre socitate , pe parcursul a celor 3 ani analizati . Cheltuielile sunt impartite in 3 categorii : de exploatare , financiare si extraordinare . Potrivit balantelor de plati intocmite la sfarsitul exercitiului financiar aferent anului analizat , am prezentat situatia cheltuielilor efectuate de catre societate astfel :

In totalul cheltuielilor efectuate , ponderea cea mai semnificativa este ocupata de catre cheltuielile din exploatare , acestea detinand o pondere constanta de peste 90% pe parcursul celor trei ani .

In totalul cheltuielilor din exploatare , sunt dominante cheltuielie cu materiale consumabile ( cheltuieli privind combustibilul , cheltuieli privind piesele de schimb , cheltuieli cu semintele ) , acestea inregistrand in anul 2013 o pondere de 64,4% urmand o usoara scadere in anul 2014 la 46,29% si atingand maximul de 73,65% in anul 2015 . O crestere semnificativa o intalnim la cheltuielile cu salariile, acestea evoluand de la 2,99% in anul 2013 la 9,07% in anul 2015 . Printre cele mai putine cheltuieli pot fi enumerate cheltuielile privind primele de asigurare si cheltuielile postale si taxele privind telecomunicatiile inregistrand ponderi de sub 1% pe parcursul perioadei analizate.

In tabelul de mai jos este prezentata situatia veniturilor obtinute de catre societate pe parcursul perioadei analizate . Veniturile din exploatare sunt generate de activitatea de baza a intreprinderii iar veniturile financiare cuprind veniturile din dobanzi.

Dupa cum se observa , ponderea cea mai semnificativa o ocupa veniturile din exploatare , acestea detinand o pondere de 100% din totalul veniturilor in anul 2014 , iar in anii 2013 si 2015 , ponderea a depasit 97% din totalul veniturilor inregistrate .

Veniturile financiare detin o pondere redusa din veniturile totale , inregistrand in anul 2013 o pondere de 2,34% iar in anul 2015 o pondere de 1,88% .

Influenta impozitului pe profit , precum si a diferitelor cheltuieli asupra rezultatului brut se pot evidentia prin evidentierea marjelor de rentabilitate precum si prin analiza rentabilitatii economice si a rentabilitatii financiare.

Intrucat exista o relatie directa intre cheltuielile din exploatare si veniturile din exploatare ( ambele ocupand ponderea cea mai semnificativa ) . Tabloul soldurilor intermediare de gestiune permite masurarea fluxului global de activitate , rezultatul pe diferitele tipuri de activitati fiind determinat prin marje de rentabilitate. In cele ce urmeaza am analizat in tabelul alaturat marjele de rentabilitate preluate din conturile de profit si pierdere , astfel :

Pe baza tabelului prezentat mai sus , putem constata urmatoarele :

Toate marjele, cu exceptia celor financiare au cunoscut rezultate pozitive , ceea ce reflecta o situatie financiara pozitiva .

Rezultatul din exploatare a crescut in anul 2014 cu 79867 lei fata de anul 2013, ca urmare a decalajului favorabil intre dinamica veniturilor si a cheltuielilor din exploatare si o scadere de 67805 lei comparativ cu anul 2014 .

Rezultatele financiare , au devenit negative in anii 2013 si 2014 .

Rezultatul curent (profit ) a atins valoarea cea mai mare in anul 2014 datorita decalajului favorabil intre ritmul de crestere a veniturilor si a cheltuielilor de exploatare cumulate cu cheltuielile financiare .

Rezultatul net a crescut cu 29,4% in anul 2014 , comparativ cu 2013 si a inregistrat o scadere de 49% in anul 2015 , comparativ cu anul 2014 .

Rata rentabilitatii economice masoara performantele activitatii unei intreprinderi si se exprima prin raportul dintre rezultatul din exploatare si resursele economice ale societatii generatoare de beneficii economice viitoare. Acest indicator reflecta raportul dintre rezultatul economic si mijloacele financiare utilizate pentru obtinerea acestuia.

Rata rentabilitatii economice = × 100

Pentru anul 2013: ×100 =10,23 %

Pentru anul 2014: ×100 = 28,85%

Pentru anul 2015: ×100 =13,94%

In urma analizei rentabilitatii economice , se poate constata faptul ca valoarea cea mai mare a acestui indicator a fost inregistrata in anul 2014 urmand sa se reduca constant in anul 2015.

Rata rentabilitatii financiare masoara aptitudinea capitalurilor proprii de a degaja un venit dupa finantarea cheltuielilor financiare , a impozitului pe profit si a altor obligatii fata de salariati.

Rentabilitatea financiara neta = × 100 , astfel :

R fin 2013= ×100=50,86%

R fin 2014= ×100=59,90%

R fin 2015= ×100=23,03%

Rata rentabilitatii financiare inainte de impozit = × 100 , astfel :

R fb 2013=×100%=60,6%

R fb 2014=×100%=71,35%

R fb 2015=×100%=27,46%

In cazul rentabilitatii financiare , valoarea cea mai mare a fost intalnita in anul 2014 , atingand un procent de 59,90% , urmand sa inregistreze o scadere remarcabila la 23,03% in anul 2015 .

Se poate observa o direnta intre rentabilitatea financiara neta si rentabilitatea inainte de impozitare, aceasta din urma italnind valori mai mari , fapt ce pune in evidenta impactul impozitului pe profit.