Influența factorilor socio-economici asupra rezultatelor școlare ale elevilor de liceu la [622778]

1

INTRODUCERE

Pe fondul unei societăți în continuă schimbare, consider că educația este un element
cheie al dezvoltării acesteia. Lucrarea de față își propune să identifice relațiile cauzale dintre
factorii economici și rezultatele la învățătură ale elevilor de liceu. Din postura de profesor de
biologie, am ales ca grup țintă clasele de elevi de la Liceul Tehnologic”Sfântul Nicolae” Deta
acolo, unde am sesizat, în timpul actului educațional, probleme la nivelul rezultatelor. Ca
element de diferențiere, am optat pentru mediile generale și mediile la biologie în semestrul al
doilea din anul școlar 2017-2018.
De-a lungul timpului am întâlnit elevi cu situație economico-financiară bună cu rezultate
bune la învățătură, dar și cu rezultate mai puțin satisfăcătoare, atât din mediul urban, cât și din
mediul rural. De asemenea, am întâlnit elevi cu o situația economică precară, cu un trai decent
sau la limita subzistenței cu rezultate, la fel, satisfăcătoare și mai puțin satisfăcătoare, însă la
aceștia din urmă am observat faptul că există cazuri în care rezultatele școlare mai puțin
satisfăcătoare nu sunt cauza unui dezinteres față de școală, ci a unor extra îndatorări acasă.
Motivul pentru care am ales această temă este acela de a crea o imagine cvasi-exhaustivă a
situației acestor elevi, pe baza căreia ulterior, voi încerca să identific soluții pentru ca predarea
să devină mai eficientă, iar elevii să învețe, să acumuleze mai multe informații și cunoștințe
încă din clasă.
Principiul egalității de șanse și dreptul la educație susțin ideea că toți indivizii pot
concura, pe picior de egalitate din punctul de vedere al șanselor de succes și că succesul depinde
exclusiv de meritele individului, iar diferențele dintre clasele sociale în ceea ce privește succesul
școlar și ulterior, al reușitei sociale, nu există. Desigur, într-o abordare ideală, așa și este. Însă,
cercetările și rezultatele în domeniul științelor sociale, precum și realitatea socială,
demonstrează relația reală dintre reușita școlară și factorii socio-economici. Din acest punct de
vedere, copiii cu aptitudini egale, dar provenind din medii sociale, clase sociale diferite pot
obține performanțe diferite care le influențează în mod diferit parcursul ulterior în viață, clasa
socială fiind definită ca formă socială determinată economic, care cuprinde indivizi ce dețin
aproximativ aceleași tipuri și cantități de capital economic și uman; o grupare de indivizi care

2
împărtășesc resurse economice comune ce influențează puternic stilul de viață pe care au
posibilitatea să îl ducă (www.asociatia-profesorilor.ro).
Orice acțiune pe care o întreprindem este îndreptată spre o țintă, spre un rezultat, măsura
în care reușim să-l obținem ne va da satisfacția de a merge mai departe și ne va motiva,
rezultatele obținute îi motivează pe elevi și nu numai, ci și pei cei implicați în educarea lor.
Succesul are și o componentă externă, socială, adică să fii o persoană ale cărei realizări sunt
recunoscute în mediul social, în acest fel beneficiind de un statut social și economic potrivit cu
așteptările și aspirațiile sale.
Ideea conform căreia rezultatele școlare și obținerea unui anumit nivel educațional sunt
influențate de mediul familial de proveniență este o problemă ignorată în majoritatea politicilor
educaționale din România. Acest lucru are loc pentru că s-a considerat că instituția școlii oferă
din punct de vedere formal egalitate de șanse și ulterior aplică mecanisme generale de
ascensiune în sistem pe bază de abilități, talent și efort. Este important însă ca școlile să se
întrebe ce alți factori în afară de cei individuali pot avea un efect asupra performanțelor școlare
și asupra ascensiunii educaționale a elevilor și, mai ales, ce rol ar trebui să își asume instituțiile
educaționale pentru a oferi tuturor elevilor șanse egale de a obține performanță școlară.
Așa cum am menționat mai sus, lucrând într-o școală din mediul urban am contact cu
elevi care provin din diferite medii și cu situații materiale cât se poate de diverse și am observat
că acest lucru are ecou în rezultatele pe care le obțin, de aceea în lucrarea de față îmi propun să
cercetez și să analizez rolul pe care îl au familia, cercul de prieteni, dar și veniturile familiei în
legătură cu rezultatele elevilor.

3
1.Influența factorilor socio-economici asupra educației în literatura de specialitate
Bibliografia internațională de sociologie este vastă în ceea ce privește stabilirea
interdependenței dintre factorii sociali, economici și familiali care determină rezultatele școlare.
Teza reproducerii inegalităților sociale este rezultatul studiilor educaționale din ultimele decenii
(Boudon, 1973; Jencks, 1990, https://books.google.ro), conform căreia, rezultatele școlare sunt
dependente de înzestrările materiale, educaționale și culturale ale familiei de origine. Pe aceeași
temă, se poate aminti importanța genului – studiile atestând constant performanțe generale mai
bune ale fetelor (PISA, 2001, 2007) sau a vârstei, performanțele academice tinzând să scadă
odată cu înaintarea în vârstă la adolescenți . Modul de petrecere al timpului liber este, de
asemenea, consemnat de unele studii ca fiind o covariată a angajamentului sau a performanțelor
școlare, rezultatele școlare proaste, abandonul și delincvența juvenilă sunt corelate pozitiv cu
un loisir petrecăreț, social și de comportamente de risc (consum de alcool, droguri).
În majoritatea țărilor occidentale este acceptată mai degrabă teza conform căreia mediul
familial de proveniență este mai important decât resursele școlii, în prezicerea succesului școlar.
De asemenea, s-a discutat despre persistența inegalităților educaționale. În volumul coordonat
de Shavit și Blossfeld (1993), datele sugerează că în 13 țări industrializate mediul de
proveniență al elevilor a determinat constant rezultatele educaționale, în decursul secolului al
XX-lea. Studiul a fost replicat în diferite țări, în unele cazuri fiind confirmate rezultatele
(Irlanda), însă în alte cazuri ele au fost infirmate. Cu alte cuvinte, rezultatele școlare s-au
egalizat în timp (Franța, Germania, Italia, SUA) (Breen și alții, 2009: 1476–1477,
https://academic.oup.com). Un exemplu de astfel de studiu este cel realizat de Breen și alții
(2009), care indică faptul că dezavantajele de clasă socială în educație au devenit mai mici, cel
puțin în țări precum Suedia, Olanda, Marea Britanie, Germania și Franța. Însă chiar dacă efectul
asupra succesului școlar este mai mic decât în trecut, acest lucru nu înseamnă că nu continuă să
influențeze major traiectoriile educaționale ale elevilor, existând inclusiv strategii de combatere
a acestora prin politici și programe educaționale .
Unul dintre aspectele specifice ale testărilor PISA este construirea indexului statusului
economic, social și cultural (SESC) prin care se măsoară rolul mediului familial în determinarea
unor rezultate educaționale. Acest index este compus prin însumarea a altor indexuri: cel al
posesiunilor familiale (clasificat în categorii: una care măsoară bunăstarea familiei, una care
include posesiunile culturale, una ce include bunurile materiale), educația, statut ocupațional și

4
venitul familiei. Machin și McNally (2011) arată că statistic există o relație pozitivă și
semnificativă în toate țările incluse în PISA 2009 între indexul SESC, care este considerat un
indicator al mediului familial de proveniență și rezultatele obținute la teste, demonstrând astfel
că independent de particularitățile sistemelor educaționale și diferențele între ele, SESC are un
efect important.
În cazul României performanța școlară măsurată prin rezultatele la testările PISA este
influențată mai degrabă de mediul familial de proveniență și mai puțin de resursele școlare.
Dintre caracteristicile ce țin de familie, cel mai important efect l-a avut statusul ocupațional al
părinților, urmat de efectul capitalului cultural măsurat prin bunurile culturale deținute în
familie. Dintre resursele școlare, calitatea resurselor educaționale din școală are de asemenea
un efect asupra rezultatelor obținute la teste, însă semnificativ mai mic decât factorii ce țin de
familie.
În România, există puține cercetări care să se axeze pe legățura dintre factorii familiali
și performanțele școlare. Una dintre acestea este studiul național realizat în cadrul proiectului
„Diagnosticul social al performanței școlare prin scala socială a succesului școlar și proiectarea
unor metode de intervenție validate prin cercetare” (www.successcolar.ro). Proiectul a urmărit
validarea în România a chestionarului School Success Profile (Bowen and Richman, 2005) (
https://www.researchgate.net/), construit la Universitatea Chapel Hill din SUA. Baza de date
studiată a fost alcătuită din 2465 cazuri, obținute în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009,
constituind un eșantion reprezentativ pentru populația din gimnaziu și liceu din România.
Rezultatele au arătat că există diferențe între ciclurile școlare în ceea ce privește perceperea
factorilor familiali. Au fost găsite diferențe între niveluri școlare în ceea ce privește factorii
familiali corelați cu rezultatele școlare.

2. Factorii socio-economici
Factorii socio-economici considerați în lucrare sunt: situația socio-economică a familiei,
tipul familiei, nivelul de educație al părinților, statusul ocupațional al părinților, factorii
familiali și grupul de prieteni.

5
2.1. Statutul socio-economic
Conceptul de "statut socio-economic" evidențiază poziția unei persoane fizice, familii
sau alte unități și se referă la una sau mai multe dimensiuni ale stratificării sociale (Fergusson,
Horwood și Boden, 2008) sau "poziția socială generală a persoanei" la care contribuie atât la
domeniul social, cât și cel economic (Ainley și col., 1995).
Statutul socio-economic este determinat de realizările individului în: educație, ocuparea
forței de muncă și statutul ocupațional, veniturile și bogăția.
În relația dintre stratificarea socială și performanța școlară, cercetările efectuate de-a
lungul timpului au demonstrat că elevii care provin din clasele mai puțin avantajate socio-
economic au, în general, rezultate școlare mai modeste. De asemenea, abandonul școlar este
mai ridicat, la fel și absenteismul și își continuă studiile în proporție mai mică (liceu, studii
superioare de scurtă și lungă durată) din cauza faptului că au aspirații școlare mai scăzute, dar
și pentru că nu văd legătura dintre activitatea școlară susținută și realizarea ulterioară pe plan
profesional, economic și social ca fiind una determinantă (Neculau și Boncu, 1998).
Capacitatea copilului de a reuși în școală depinde de modul în care copilul este gestionat
cu succes de părinții săi în mediul de acasă. Este un mediu în care copilul învață abilitățile,
atitudinile și comportamentul care l-ar putea transforma într-un elev de succes. Cu toate acestea,
nu fiecare copil vine dintr-o casă care i-ar putea oferi resursele educaționale necesare pentru
succesul lor școlar. În conformitate cu aceasta, statutul socio-economic al unui părinte joacă un
rol important în furnizarea acestor resurse educaționale și pare să impună un mai mare impact
asupra rezultatelor educaționale ale copilului (www.rjeap.ro).
2.2. Structura familiei
Cu părinte unic (divorț sau deces) familiile au, în medie, niveluri mai scăzute de venit,
iar copiii de la aceste familii tind să aibă performanțe educaționale mai mici (Băncilă,
1999). Alți factori în familiile cu un singur părinte care pot afecta negativ rezultatele
educaționale ale copiilor comparativ cu cei din familiile cu doi părinți pot fi:
– contactul redus între copil și părintele care nu are custodia;
– părintele custode care are mai puțin timp să petreacă cu copiii în ceea ce privește
supravegherea muncii școlare și menținerea nivelurilor adecvate de disciplină;
– lipsa unui model adecvat, în special pentru băieți;

6
– creșterea responsabilităților în gospodărie care reduce timpul disponibil pentru activitatea
școlară;
– natura relațiilor părinte-copil în familiile monoparentale poate provoca probleme emoționale
și comportamentale copilului (Gal, 2002).
2.3. Nivelul de educație
Nivelul de educație atins de cel puțin unul dintre părinți este important în prezicerea
rezultatelor școlare. Este important de menționat că educația părinților, măsurată în anii de
școlaritate, influențează statutul ocupațional dobândit. Acest lucru este explicat de faptul că
scala statusului ocupațional este construită ținându-se cont de nivelul competențelor și
calificărilor obținute în sistemul educațional (http://gpseducation.oecd.org).
Părinții educați pot evalua punctele forte și punctele slabe ale fiului sau fiicei
sale pentru a ajuta copilul să îmbunătățească performanța academică generală. De
asemenea, părintele educat stabilește așteptările performanței școlare care îi propulsează
pe elevi în nivelurile lor de realizare. De menționat este că sunt și părinți cu studii medii
care reușesc să susțină cu succes activitatea de învățare a copiilor. (Hatos, 2006)
2.4. Statusul ocupațional al părinților
Are un important efect, urmat de bunurile culturale deținute în familie și de resursele
educaționale deținute acasă. Cel mai ridicat nivel de școlaritate măsurat prin numărul de ani
petrecuți în școală nu are un efect direct asupra rezultatelor școlare, ci mai degrabă indirect prin
efectul pe care educația îl are asupra statusului ocupațional al părinților, asupra bunurilor
culturale deținute în familie și resurselor educaționale deținute în familie (https://doi.org)
De foarte multe ori, influența părinților în alegerea carierei este decisivă. Modelele
comportamentale vehiculate în familie și atitudinile părinților vor fi preluate de copii,
contribuind la conturarea alegerilor.
Indiferent de nivelul educației și profesia pe care o au, părinții sunt conștienți și
recunosc că succesul școlar sunt cheia ascensiunii sociale și a atingerii unui nivel pozitiv al
realizării materiale și recunoașterii sociale (https://pascuadriana92.wordpress.com).
Mediul familial este unul dintre factorii care determină majoritatea raporturilor pe care
copilul le va stabili cu lumea exterioară din care va face parte la școală, acest mediu în care
trebuie să se ancoreze pentu a nu-și petrece copilăria la periferia grupului. (Jencks, Mayer,
1990)

7
Părinții sunt persoanele cele mai importante și mai influente asupra copiilor lor. Ei au
puterea, capacitatea de a modela, susține și dezvolta copiii lor care vor fi interesați, creativi și
toleranți, prin implicarea lor pozitivă în procesul de învățare și în activități educaționale.
Factorii familiali cu efect asupra evoluției școlare se împart în factori care se referă la
climatul emoțional din familie și stil parental (asigurarea unui mediu sigur și stabil, armonia
din familie și sprijinul emoțional oferit copilului și monitorizarea copilului în activitățile
extrașcolare, modele bune de valori sociale și educaționale) și comportamente educaționale
(așteptările familiei legate de conduita corespunzătoare la școală și convorbirile regulate cu
copilul despre teme curente, participarea la evenimente școlare). (Stănciulescu, 1997)
Implicarea părintească în educația școlară a copiilor este considerată a fi unul dintre
factorii cei mai importanți legați de succesul școlar. Această implicare de multe ori ajunge să
fie redusă la asistarea copilului la teme, ceea ce în cazul multor familii este nerealizabilă, ori
din lipsă de disponibilitate, ori din lipsa de cunoștințe corespunzătoare ale părinților. Cuprinde
comportamente educative, adică acele activități desfășurate de părinți prin care se creează un
mediu stimulativ din punct de vedere cognitiv în jurul copilului ( citirea poveștilor pentru copil,
interacțiuni verbale frecvente între părinți și copii) (www.ncbi.nlm.nih.gov).
Implicarea părintească în educație este procesul de bază prin care părinții influențează
succesul școlar al copiilor. Prin acest lucru stimulează motivația copiilor pentru școală, iar prin
activitățile de învățare desfășurate acasă contribuie la formarea unor abilități de învățare,
autoorganizare care influențează pozitiv rezultatele copiilor. (Zdrehuș, 2011).
Studiul lui Khajehpour (2011) ( https://www.researchgate.net/) privind relația dintre
implicarea părinților și performanța academică, susține că atunci când sunt implicați părinții
în activitățile copiilor, rezultatele lor școlare tind să crească.

8

Figura 1. Corelația dintre factorii socio-economici și performanțele școlare
(adaptat după Zhonglu Li Zeqi Qiu, 2018)

2.5. Grupul de prieteni
Aristotel spunea că omul este un animal social. Cu alte cuvinte ne dezvoltăm mult mai
armonios alături de alți oameni. Uneori aceștia ne încurajează, alteori ne fac să ne depășim
limitele prin competiție, dar, din păcate, se întâmplă deseori ca ei să aibă și o influență nefastă
asupra noastră.
Elevii de liceu nu sunt scutiți de influența anturajului și, la fel ca în cazul adulților,
suferă consecințele interacțiunii cu ceilalți ( www.sciencedirect.com).
Din experiența acumulată până acum, pot spune că, dacă o clasă de elevi are un nivel
ridicat de interes pentru învățătură, chiar și cei mai slabi dintre elevi își vor da silința să
participe la lecție și să rezolve diverse sarcini, astfel încât să le dovedească celorlalți și lor înșiși
că pot fi valoroși din punct de vedere intelectual. Într-o clasă mai slabă, în care interesul pentru Performanțele
școlare ale
copiilor Nivelul de
educație al
părinților Statusul
ocupațional al
părinților
Statutul socio-
economic al
familiei Cercul de
prieteni

9
învățătură este scăzut, elevii cei mai buni, vor dori să arate celorlalți că nu ies din tipare și, chiar
dacă învață, se vor simți descurajați de rezultatele lor, dacă acestea sunt bune. (Jigău,1998)
În principiu, în aceste cazuri este vorba despre nevoia adolescenților de a face parte
dintr-un grup, un colectiv. Știm că la această vârstă, elevii au nevoie de o atenție și afecțiune
sporită, dorindu-și să nu se simtă singuri. Pe acest fond și din cauza unui sistem de valori șubred
pot subestima importanța educației și pot ajunge în anturaje mai puțin benefice pentru ei. În
cele mai rele cazuri, elevii renunță la școală. (Cosmovici, Iacob, 1998).Aceștia sunt dificil de
recuperat și uneori este chiar imposibil să mai fie aduși pe calea cea dreaptă. De aceea este
esențial, ca de la vârste fragede, părinții și cadrele didactice să le insufle valori solide pentru ca
elevii să nu se lase influențați în mod distructiv de către anturaj.

10

MATERIALE ȘI METODE

1. Obiectivul și ipoteza lucrării

Obiectivul principal al studiului este identificarea efectelor statutului socio-economic
asupra performanței școlare ale elevilor de la Liceul Tehnologic”Sfântul Nicolae” Deta.
Ca obiective secundare propun:
 identificarea efectelor venitului asupra performanței școlare a elevilor de la Liceul
Tehnologic”Sfântul Nicolae” Deta;
 identificarea efectelor tipului de familie asupra performanței școlare a elevilor de la
Liceul Tehnologic”Sfântul Nicolae” Deta.
Ipotezele lucrării sunt:
1. Elevii cu statut socio-economic scăzut au performanțe școlare scăzute comparativ cu cei cu
statut socio-economic ridicat.
2. Fetele au performanțe școlare mai bune decât băieții.
3. Elevii din mediul rural au performanțe școlare scăzute comparativ cu elevii din mediul urban.
4. Elevii care provin din familii monoparentale sau se află în alte tipuri de grup de risc au
performanțe scăzute comparative cu elevii care provin din familii complete și nu se află într-
unul dintre grupurile de risc.
Notă: atunci când vorbim despre performanțele școlare luăm în calcul rezultatele generale,
media generală la învățătură și rezultatele obținute la disciplina biologie.

2. Materiale și metode
Metoda și procedeele folosite în cadrul unei cercetări este de cele mai multe ori vitală
pentru obținerea unor rezultate semnificative și corecte.
Metoda aleasă în cadrul acestei cercetări a fost ancheta socială pe bază de chestionar,
completată la sfârșitul perioadei de cercetare cu un focus- grup. Motivul pentru care am ales
ancheta ca metodă și chestionarul ca instrument este că aceasta permite culegerea unor
informații variate, într-un timp scurt și de la mai multe persoane o dată.
Procedeul de bază este chestionarea. Sunt aplicate chestionarele cu întrebări și enunțuri
formulate de către cercetător, la care respondenții răspund. Nu există răspunsuri adevărate sau

11
false; respondenții indică cunoștințe, opinii, atitudini, sentimente (în funcție de tematica
abordată) sau date factuale așa cum le percep ei.
Grupul țintă este format din populația de elevi ai Liceul Tehnologic”Sfântul Nicolae”
Deta, cu precădere elevii din clasele la care predau biologie.
Instrumentul folosit în cercetare a fost chestionarul socio-economic care acoperă mai
mulți indicatori și itemi, cum ar fi familia, nivelul academic, stilul de viață, influența familiei,
numărul de persoane din casă, măsurarea performanțelor școlare, datele factuale. Așadar,
cuprinde un set de întrebări conforme cu tematica abordată, care să furnizeze informațiile de
care avem nevoie.
Pentru a fi completat cu ușurință am optat pentru o formă aerisită, cu întrebări nu foarte
multe, dar relevante, clare și ușor de înțeles, întrebări închise, deschide și semi deschise, cu
variante de răspuns, ușor de citit.
Înainte de a începe să completeze chestionarele, participanții au fost informați despre
scopul cercetării și au fost instruiți în vederea completării chestionarului. De asemenea, li s-a
oferit asistență pe tot parcursul aplicării chestionarului.
Limite
Este cunoscut deja faptul că într-o cercetare nu putem controla toate variabilele, așadar
ca oricare alta și aceasta prezintă câteva limite:
– construirea și aplicarea chestionarului de către o persoană nespecializată în astfel de
cercetări);
– părtinirea participanților atunci când au completat chestionarele, deoarece nu putem fi
întotdeauna 100% siguri de onestitatea atunci când răspund la întrebări;
– aplicarea chestionarului la clasă, unde elevii au putut să mai vorbească între ei și unde
a fost posibilă influența unora dintre ei asupra altora;
– sentimentele elevilor față de situația familială și financiară, care au putut denatura
realitatea propriu-zisă în răspunsurile lor.
Notele la biologie au fost obținute prin metode de evaluare clasice- probă scrisă și
metode de evaluare moderne, respectiv referatul și proiectul.

12

Titlu: Influența factorilor socio-economici asupra rezultatelor școlare ale elevilor de liceu la
biologie
1. Cu ce medie ai încheiat anul anterior școlar?
……………………………………………………………………

2. Ești mulțumit de rezultatele tale la învățătură?
1. Foarte mult 2. Mult 3. Potrivit 4. Puțin

Dacă ai optat pentru puțin sau foarte puțin, care sunt motivele pentru care crezi că nu ai
reușit?
………………………………………………………………………………………………

3. Cum apreciezi rezultatele tale școlare la disciplina biologie?
1. Foarte bune 2. Bune 3. Medii 4.Slabe

4. Alege dintre aceste activități pe cea practicată cel mai des:
a) lectura
b) dansul
c) sportul. Care?……………………….
d) activități recreative în natură (drumeții, pescuit)
e) cântatul
f) alte activități. Care? …………………………………..

5. Provii dintr-o familie:
1. cu ambii părinți 2. Cu părinți divorțați
3. în care unul din părinți este decedat 4. Adoptivă
5a. Dacă ai bifat variantele 2 sau 3, răspunde la întrebarea:
In grija cui te afli?………………………

6. Câți frați și surori sunteți în familie (împreună cu tine)?

………………………………………

7. Care este nivelul de educație al părinților?
Nivel de educație Tata Mama
1. 8 clase sau mai puțin
2. 10 clase
3. școală profesională
4. liceu
5. învățământ postliceal
6. învățământ superior CHESTIONAR

13

8. Care este situația actuală a părinților tăi pe piața muncii?
Status profesional Tata Mama
1. este angajat
2. șomer (primește ajutor de șomaj)
3. pensionat medical/limită de vârstă
4. lucrează temporar în străinătate
5. se ocupă de gospodărie
6. fără ocupație

9. Familia ta beneficiază de ajutor social sau bursa Bani de liceu? DA/ NU

10. Uneori se întâmplă ca părinții/ tutorele să îți ceară ajutorul pentru?
Ție cât de des ți se
întâmplă să … ? Zilnic Cel puțin o
dată pe
săptamână De câteva ori
pe lună Foarte
rar Niciodată
a) Speli vasele
b) Faci curat în casă
c) Gătești
d) Ai grijă de frații mai
mici
e) Îngrijești animalele din
gospodărie
f) Muncești la câmp cu
părinții (săpat, semănat,
cules)
g) Alte activități. Care?
…………………………………..

11. Cât timp aloci zilnic următoarelor activități?
Activitate Una – două
ore Două -trei
ore Mai mult de trei
ore
a)Pe internet
b) La televizor
c) Cu prietenii
d) Cu familia
e) La realizarea
temelor
f) *Cu transportul
casă – școală
* Întrebarea este adresată elevilor navetiști

Sex: 1. Feminin 2. Masculin
Vârsta: ……
Locuiești în: 1.mediul rural 2. mediul urban

14
Test de evaluare sumativă
Funcțiile de nutriție, clasa a XI –a

Numele și prenume elev: ………………………….. Clasa :………….. Data: ………..
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
SUBIECTUL I 30 puncte
A. Scrieți, pe foaia de test, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația
următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. (8 puncte)
La realizarea funcțiilor de ……… participă sistemele: digestiv, ….….., circulator și …………
B. Numiți două afecțiuni ale sistemului circulator; asociați fiecare afecțiune numită cu câte o
caracteristică a acesteia. (6 puncte)
C. Scrieți pe foia de test, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură
variantă de răspuns. (6 puncte)
1. Organul situat în cavitatea abdominală este:
a) inima b) laringe c) stomacul d) plămânul
2. Componenata rinichiului în care se formează urina este:
a) uretra b) pelvis renal c) ureterul d) nefronul

D. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3. Dacă apreciați că
afirmația este adevărată, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera
A. Daca apreciați că afirmația este falsă, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare
afirmației, litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiți,
în acest scop, informația științifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negației. (10 puncte)
1. Ultrafiltrarea glomerulară are loc la nivelul tubului urinifer.
2. Diastola atrială se produce datorită relaxării miocardului atriilor.
3. Labfermentul este o enzimă din compoziția chimică a sucului pancreatic.

15
SUBIECTUL al – II-lea 15 puncte
În secția de terapie intensivă a unui spital se află un pacient care are nevoie de transfuzie cu
o cantitate mică de sânge. Pacientul are grupa de sânge A. La spital s-au prezentat doi posibili
donatori. Analiza sângelui donatorilor a evidențiat faptul că, la unul dintre donatori, în plasma
sângelui, se află aglutininele/anticorpii α și β, iar la celălalt donator se află doar
aglutinina/anticorpul α. Stabiliți următoarele:
a) aglutinogenul/antigenul de pe suprafața hematiilor din sângele pacientului; (3 puncte)
b) grupele de sânge ale celor doi donatori; (6 puncte )
c) consecința în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul
de vedere al sistemului OAB. (2 puncte)
d) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații
științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o. (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea 45 puncte
Funcțiile de nutriție asigură schimburile de substanțe dintre organism și mediu, dar și
transformările din interiorul organismului.
a) Enumerați volumele respiratorii componente ale capacității vitale. (6 puncte)
b) Explicați următoarea afirmație “frecvența respiratorie crește în timpul unei activităti fizice
intense a organismului”. (7 puncte)
c) Construiți 4 enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut: etapele formării urinei
și proprietățile miocardului . (12 puncte )
d) Alcătuiți un minieseu intitulat “Digestia intestinală” folosind informația științifică adecvată.
(20 puncte)
In acest scop, respectați următoarele etape:
– enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme;
– construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

16
Barem de evaluare și corectare
Funcțiile de nutriție, clasa a XI –a

SUBIECTUL I (30 puncte)
A. Se acordă câte 3p. pentru fiecare noțiune corectă ; 2 x 4 puncte = 8 puncte
B. numirea a două afecțiuni ale sistemului circulator; 2 x 1p. = 2 puncte – asocierea fiecărei
afecțiuni cu o caracteristică 2 x 2p = 4 puncte.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect ; 1. c), 2.d) 2 x 3puncte = 6 puncte
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect; 1. F, 2. A, 3. F; 3 x 2p.= 6 puncte
Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmații false; 2 x 2p.= 4 puncte

SUBIECTUL al II -lea (15 puncte)
a) aglutinogenul/antigenul de pe suprafața hematiilor din sângele pacientului; 3 puncte
b) grupele de sânge ale celor doi donatori; 2 x 3p.= 6 puncte
c) consecința în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul
de vedere al sistemului OAB; 2 puncte
d) formularea cerinței; 2 puncte – rezolvarea cerinței. 2 puncte

SUBIECTUL al III -lea (45 puncte)
a) enumerarea celor 3 volume respiratorii componente ale capacității vitale;
3 x 2puncte = 6 puncte
b) explicația corectă; 7 puncte
c) construirea a patru enunțuri afirmative , utilizând limbajul științific adecvat, folosind, în
acest scop, informații referitare la conținuturile indicate; 4 x 3 puncte = 12 puncte
d) alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se
cerințele:
– pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 2p. 6 x 2p.= 12 puncte
– pentru coerența textului, de maximum trei-patru fraze, în alcătuirea căruia fiecare noțiune
este folosită corect, în corelație cu celelalte noțiuni, se acordă 8 puncte.

17
Test de evaluare sumativă
Funcția de reproducere, clasa a XI-a

Numele și prenume elev: ………………………….. Clasa:………… Data: ………..
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
SUBIECTUL I 30 puncte
A. Scrieți, pe foaia de test, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația
următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. (8 puncte)
Ovarele produc ..……… . , iar ….…………… spermatozoizi.
B. Numiți doi hormoni care influențează dezvoltarea glandelor sexuale; asociați fiecărui
hormon numit un efect al acestuia. (6 puncte)
C. Scrieți pe foia de test, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură
variantă de răspuns. (6 puncte)
1. Gameții sunt:
a) gonade b) glande c) celule sexuale d) hormoni sexuali
2. La bărbați, organ comun sistemului reproducător și excretor este:
a) uretra b) ureterul c) prostata d) vezica urinară

D. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3. Dacă apreciați că
afirmația este adevărată, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera
A. Daca apreciați că afirmația este falsă, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare
afirmației, litera F și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiți,
în acest scop, informația științifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negației. (10 puncte)
1. Spermatozidul fecundează ovulul în uter.
2. Prin funcția exocrină, testiculele produc gameți masculini.
3. Anexita este o afecțiune a testiculelor.

SUBIECTUL al – II-lea 15 puncte
Reproducerea este o funcție fundamentală a organis melor.

18
a) Stabiliți o asemănare și o deosebire între ovare și testicule. (6 puncte)
b) Calculați numărul ovulațiilor unei femei de 25 de ani și vârsta la care se instalează
menopauza, știind că:
– din cei 450000 de foliculi ovarieni primordiali ajung la maturitate 426 de ovule, 12 pe an;
– prima ovulație a femeii a fost la 14 ani;
– un an si jumătate nu a avut ovulație datorită sarcinii și alaptării. (5 puncte)
c) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi,; rezolvați cerința pe
care ați propus-o. (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea 45 puncte
Funcția de reproducere asigură perpetuarea speciei.
a) Enumerați trei componente ale sistemului reproducător bărbătesc sau femeiesc. (6 puncte)
b) Explicați importanța planificării familiale pentru sănătatea reproducerii. (7 puncte)
c) Construiți 4 enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut: hormonii sexuali și
concepția . (12 puncte )
d) Alcătuiți un minieseu intitulat “Fiziologia sistemului reproducător femeiesc” folosind
informația științifică adecvată. (20 puncte)
In acest scop, respectați următoarele etape:
– enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme;
– construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

19
Barem de evaluare și corectare
Funcția de reproducere, clasa a XI-a

SUBIECTUL I (30 puncte)
A. Se acordă câte 3p. pentru fiecare noțiune corectă ; 2 x 4 p. = 8 puncte
B. numirea a doi hormoni; 2 x 1p. = 2 puncte – asocierea fiecărui hormon cu o acțiune
2 x 2p. = 4 puncte.
C. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect; 1.a), 2.d) 2 x 3puncte = 6 puncte
D. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect; 1. F, 2. A, 3. F; 3 x 2p.= 6 puncte
Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmații false; 2 x 2p.= 4 puncte

SUBIECTUL al II -lea (15 puncte)
a) stabilirea unei asemănări și a unei deosebiri între ovare și testicule; 2 x 3p.= 6 puncte
b) 25- 14 = 9 ani de ovulație x 12 ovulații/ an = 108 ovulații
426: 12 = 35,5 ani + 1,5 + 14 = 41 ani –menopauza; 5 puncte
Pentru raționamentul corect neînsotit de calcule se acordă jumătate din punctaj.
c) formularea cerinței; 2 puncte – rezolvarea cerinței. 2 puncte

SUBIECTUL al III -lea (45 puncte)
a) enumerarea celor trei componente ale sistemului reproducător bărbătesc sau femeiesc;
3 x 2 puncte = 6 puncte
b) explicația corectă; 7 puncte
c) construirea a patru enunțuri afirmative , utilizând limbajul științific adecvat, folosind, în
acest scop, informații referitare la conținuturile indicate; 4 x 3 puncte = 12 puncte
d) alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se
cerințele:
– pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 2p. 6 x 2p. = 12 puncte
– pentru coerența textului, de maximum trei-patru fraze, în alcătuirea căruia fiecare noțiune
este folosită corect, în corelație cu celelalte noțiuni, se acordă 8 puncte.

20
Test de evaluare sumativă
Funcția de relație, clasa a X-a

Nume și prenume elev:…………………….. Clasa :…………. Data:…………….
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
I.1. Completați spațiile punctate cu noțiunile corespunzătoare: (10 puncte)

I.2. Numiți două regiuni ale corpului și menționați pentru fiecare regiune câte un os și câte un
mușchi.(12 puncte)

II.1. Incercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: (12 puncte)
A. Animal plantigrad este: a) calul b) ursul c) lupul d) porcul
B. Substanța cenușie din măduva spinării:
a) este localizată la exterior c) are rol de conducere
b) este formată din axoni d) are forma literei H
C. Receptorii pentru echilibru se află în:
a) melcul osos b) vestibulul membranos c) urechea medie d) melcul membranos

II.2. Notați în fața propozițiilor A, dacă afirmația este adevărată și F, dacă afirmația este falsă.
Modificați parțial afirmația falsă pentru ca aceasta să devină adevărată. (10 puncte)
……..1. In hipermetropie imaginea se formează în fața retinei.
……..2. Sistemul nervos central este format din encefal și măduva spinării.
……..3. Encefalul controlează echilibrul și poziția corpului.

21

III. Organele de simț, sistemul nervos și sistemul locomtor participă la funcția de relație a
organismelor animale.
a) Construiți 4 enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut: chemoreceptorii la
mamifere și urechea la mamifere . (16 puncte)
b) Explicați importanța cunoașterii și respectării unor noțiuni elementare de igienă a
sistemului nervos. (10 puncte)
c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Actul și arcul reflex”. In acest scop, enumerați 6 noțiuni
specifice și construiți cu acestea 4 propoziții. (20 puncte)

22
Barem de evaluare și de notare
Funcția de relație, clasa a X-a
Se acordă 10 puncte din oficiu!
I.1. 10 puncte
– se acordă câte 2.5p pentru fiecare noțiune corectă : 1. sclerotica, 2. retina, 3. cornee, 4.
cristalin; 4 x 2.5 p. = 10 puncte
I.2. 12 puncte
– numirea celor 2 regiuni; 2 x 2p = 4 puncte
– câte un un os și câte un mușchi pentru fiecare din cele două regiuni numite;
4 x 2p = 8 puncte

II.1 12 puncte
– se acordă câte 4p pentru fiecare răspuns corect: A. b), B. d), C. b) ; 3 x 4p = 12 puncte
II.2. 10 puncte
– se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect : 1.F, 2.A, 3F; 3 x 2p = 6 puncte
– se acordă câte 2p pentru modificarea corectă a fiecărei afirmații false ; 2 x 2p = 4 puncte

III. a) 16 puncte
– construirea a 4 enunțuri afirmative folosind informațiile referitoare la conținuturile indicate
4 x 4p = 16 puncte
III. b) 10 puncte
– explicarea importanței cunoașterii și respectării unor noțiuni elementare de igienă a
sistemului nervos.

III. c) 20 puncte
– pentru fiecare noțiune enumerată se acordă câte 2p ; 6 x 2p = 12 puncte
– pentru coerența textului, în alcătuirea căruia fiecare noțiune este folosită corect, în corelație
cu celelalte noțiuni, se acordă 8p; 4 x 2p = 8puncte.

23
Test de evaluare sumativă
Funcția de reproducere, clasa a X-a

Nume și prenume elev:…………………….. Clasa :…………… Data:…………….
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

I.1. Completați spațiile punctate cu noțiunile corespunzătoare: (10 puncte)

I.2. Numiți două tipuri de înmulțire vegetativă la plante și menționați pentru fiecare tip câte
un exemplu.(12 puncte)

II.1. Incercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: (12 puncte)
A. Partea bărbătescă a florii este: a) ovarul b) stamina c) petala d) carpela
B. Din structura seminței face parte:
a) sacul embrionar b) embrionul c) tubul polinic d) oosfera
C. La mamifere, spermatozoizii se produc în:
a) conducte genitale b) vezicule seminale
c) tubii seminiferi d) canlul deferent

II.2. Notați în fața propozițiilor A, dacă afirmația este adevărată și F, dacă afirmația este falsă.
Modificați parțial afirmația falsă pentru ca aceasta să devină adevărată. (10 puncte)
……..1. La gimnosperme, sămânța este închisă în fruct.
……..2. Fructul se formează din ovar.

24
……..3. La mamiferele placentare, puii se dezvoltă incomplet în uter.

III. Reproducerea asigură perpetuarea speciei.
a) Construiți 4 enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut: planificarea familială
și tipuri de fructe . (16 puncte)
b) Explicați importanța cunoașterii și respectării unor noțiuni elementare de igienă a
sistemului reproducător la om. (10 puncte)
c) Alcătuiți un minieseu intitulat „Sistemul reproducător la mamifere”. In acest scop,
enumerați 6 noțiuni specifice și construiți cu acestea 4 propoziții. (20 puncte)

25
Barem de evaluare și de notare
Funcția de reproducere, clasa a X-a

Se acordă 10 puncte din oficiu!
I.1. 10 puncte
– se acordă câte 2.5p pentru fiecare noțiune corectă : 1.stamine, 2. sepale, 3. petale,
4.gineceu (ovar); 4 x 2.5 p. = 10 puncte
I.2. 12 puncte
– numirea celor 2 tipuri de înmulțire vegetativă; 2 x 2p = 4 puncte
– câte un exemplu pentru fiecare din cele două tipuri numite; 4 x 2p = 8 puncte

II.1. 12 puncte
– se acordă câte 4p pentru fiecare răspuns corect: A. b), B. b), C. c) ; 3 x 4p = 12 puncte
II.2. 10 puncte
– se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect : 1.F, 2.A, 3F; 3 x 2p = 6 puncte
– se acordă câte 2p pentru modificarea corectă a fiecărei afirmații false ; 2 x 2p = 4 puncte

III. a) 16 puncte
– construirea a 4 enunțuri afirmative folosind informațiile referitoare la conținuturile indicate
4 x 4p = 16 puncte
III. b) 10 puncte
– explicarea importanței cunoașterii și respectării unor noțiuni elementare de igienă a
sistemului reproducător.

III. c) 20 puncte
– pentru fiecare noțiune enumerată se acordă câte 2p ; 6 x 2p = 12 puncte
– pentru coerența textului, în alcătuirea căruia fiecare noțiune este folosită corect, în corelație
cu celelalte noțiuni, se acordă 8p; 4 x 2p = 8puncte.

26
3. Focus grup
Focus grup este o metodă folosită de cercetătorii care doresc să studieze mai în
profunzime un anumit subiect sau problemă. De natură calitativă, focus grup se bazează pe un
ghid de interviu, el fiind prin natura sa un interviu de grup. De obicei, numărul de persoane care
iau parte la focus grup nu este mai mare de 12, iar întrebările nu sunt numeroase, însă sunt bine
alese, astfel încât să poată pătrunde în profunzimea subiectului urmărit, aducând la suprafață
cauze, sensuri, explicații sau rezolvări la diferite probleme.
Am folosit această metodă ca una complementară la ceea ce am prezentat deja. După
aplicarea chestionarelor la interval de 5 luni am ales să realizez și acest interviu de grup prin
care să intru în profunzimea problemelor. Elevii care au luat parte la focus-grup, în număr de
12, au fost aleși aleatoriu din clasele pe care le-am studiat deja. Aceștia au dezbătut un șir de 5
întrebări, prin care am adus în discuție nivelul rezultatelor școlare, problemele sau activitățile
care îi abat de la studiu și dorințele pentru viitorul lor profesional. Totul s-a derulat în sala de
clasă, acordând inclusiv spațiului atenția cuvenită. Întrebările pe care le-am ales au fost simple
și concise:
– De ce credeți că majoritatea elevilor consideră că nivelul unei medii între 7 și 8 unul
satisfăcător?
– Care credeți că sunt principalii factori care influențează activitatea de studiu și studiul
individual al vostru?
– Cum apreciați următoarea afirmație: Elevii cu posibilități financiare mari au rezultate
școlare ridicate, elevii cu posibilități financiare scăzute au rezultate școlare mai scăzute?
– Care sunt proiecțiile voastre de viitor în plan profesional?
– Cum credeți că influențează situația dumneavoastră actuală viitorul profesional?
În urma acestuia am tras câteva concluzii coroborate cu rezultatele cantitative obținute
în urma procesării datelor obținute prin aplicarea chestionarelor.
Elevii consideră o medie bună aceea de 7-8 a clasei. Problema pe care o reperează este
aceea că există o diferență importantă între elevii cu note mici și elevii cu note mari, întrucât
chiar dacă într-un număr mai mic, elevii cu note peste 9 și elevii cu note de 10 ridică media
clasei. Atenția ar trebui îndreptată înspre elevii care abia trec clasa. Aceștia, după spusele
elevilor, fie nu sunt interesați, fie, în cea mai mare parte, au alte activități care să nu le permită
să învețe pe cât doresc (sunt angrenați în treburile casnice). De asemenea, aceștia afirmă că

27
elevii consideră un nivel bun ca fiind acela de 7-8, pentru că ei supraestimează rezultatele cu
scopul de a obține o imagine favorabilă lor sau pentru că le-ar fi rușine să afirme că sunt
rezultate proaste.
Menționez că toate aspectele menționate în acest capitol este exclusiv sinteza celor
discutate cu elevii la focus grup!
Întrebarea care vizează factorii ce influențează studiul a fost discutată îndelung. Desigur,
partea de motivare este foarte importantă. Astfel elevii consideră că motivarea lor atât
intrinsecă, cât și extrinsecă este esențială atunci când se apucă de învățat. Faptul că au țeluri ce
vizează cariera sau își doresc mult un lucru pe care părinții l-au promis cu condiția obținerii de
note bune, îi fac să își dea silința atunci când vine vorba de învățătură. Dar pe de altă parte, mai
sunt elevi care sunt angrenați în treburile casnice, ceea ce le ia considerabil timp. Astfel aceștia
nu reușesc să își facă temele sau să învețe, parțial sau total, sau încearcă să recupereze în pauze.
Ca un exercițiu de imaginație, am încercat să redăm imaginar un exemplu pesimist de program
al unui elev care trebuie să se îngrijească de treburile casnice. Am încercat să îi impulsionez să
vorbească despre ce știu ei despre unii elevi. Desigur, nu am mai luat în considerare un scenariu
optimist deoarece acela îl cunoaștem cu toții. Așadar, un elev care face naveta ar trebui să se
trezească 6 dimineața, să vină cu autobuzul sau la ocazie pentru a fi la școală la ora 8. Dacă
cursurile țin până la ora 14, ar însemna să ajungă acasă în jur de ora 15. În mod obișnuit, credem
că ar urma prânzul și o mică perioadă de relaxare. Considerăm o oră pentru acestea. La ora 16
trebuie să hrănească animalele, după care se ocupă de menajul zilnic în casă: spală vasele, curăță
bucătăria. Se face ora 17:30. Având în vedere că elevul este treaz de la ora 6 și a avut activitate
continuă acesta este obosit. Dacă mai trebuie să facă ceva, orele 18,19 sunt deja destul de târzii
pentru ca el să se apuce de teme sau învățat. Dacă reușește să mai învețe ceva în intervalul orar
19-20, ar însemna să își facă o parte din teme sau să învețe o parte din ceea ce are de învățat,
sau să le facă pe toate, dar incomplet și superficial. Între 20-21 probabil se pregătește pentru
ziua următoare, ceea ce ar însemna de ajuns pentru un elev care se trezește la ora 6.
În continuarea acestui exercițiu de imaginație se pune problema: au copiii mai bogați
rezultate mai bune? Nu neapărat. Și chiar așa este. Însă cu siguranță unele lipsuri care fac ca
elevii să nu aibă toate condițiile și care le răpesc din timp pentru a reduce din aceste lipsuri, duc
la rezultate puțin mai scăzute. Și am vorbit despre câteva exemple care le poate lua din timpul
acordat studiului: necesitatea de a face focul atunci când ajung acasă, poate chiar să taie lemne,

28
necesitatea de a găti când ajung acasă, necesitatea suplinirii unui membru al familiei în tot felul
de treburi casnice: curățenie, cumpărături, îngrijirea animalelor. De asemenea, acești elevi nu
au posibilitatea de a lua parte la toate activitățile extrașcolare sau excursii care se organizează.
Din acest punct de vedere, factorii economici și sociali care le influențează viața, le influențează
și rezultatele. Dar când vorbim despre motivație, intrinsecă îndeosebi, atunci acești factori au o
influență redusă sau absentă.
Referitor la planurile de viitor pe plan profesional, gândurile lor sunt diferite. Sunt câțiva
care doresc să continue studiile, optând pentru facultăți cu profil economic sau social:
administrarea afacerilor, finanțe bănci, psihologie, asistență socială. Alții nu doresc studii
superioare, însă se gândesc la meserii care le plac și pentru care doresc să facă cursuri de
calificare: manichiură, coafură, tâmplărie, mecanică auto, postliceală asistentă medicală.
În ceea ce privește situația actuală a rezultatelor școlare, elevii susțin că este de la sine
înțeles faptul că cei care au performanțe acum sunt cei care cel mai probabil continuă studiile
la facultate, ei având șanse mai mari de a intra la facultăți, iar cei care nu stau atât de bine la
capitolul învățătură au alte aptitudini pe care le vor valorifica în meseriile lor, în viitor.

29

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 95 de elevi ai Liceului Tehnologic “Sf.
Nicolae” Deta, din clasele a X-a cu specializarea technician în activități economice, filologie și
matematică – informatică și clasa a XI-a cu specializarea matematică – informatică. Perioada
de chestionare propriu-zisă a avut loc în semestrul al doilea din anul școlar 2017-2018.
În structura chestionarului s-au regăsit 14 întrebări, dintre care:
 9 întrebări închise (cu variantă de răspuns),
 2 întrebări semiînchise,
 3 întrebări deschise (cu completarea răspunsului de către elevi).
În cele ce urmează, vom discuta despre fiecare item în parte și despre relațiile cauzale
dintre aceștia. Vom începe cu universul populației sau grupul țintă. Mai întâi voi prezenta
repartiția în funcție de gen vârstă și mediul de rezidență.
Rерartiția еlеvilοr în funcțiе dе variabila gеn a fοst rеlativ еchilibrată, din tοtalul dе 95
dе subiеcți, au fοst selectate 41 fеtе și 54 băiеți. Αstfеl, рrοрοrția a fοst dе 57% băiеți și 43%
fеtе. Vârstеlе еlеvilοr au fοst cuрrinse întrе 16 și 19 ani.

Tabel 1. Repartiția elevilor în funcție de gen
Gen Număr total Procentaj
Feminin 41 43
Masculin 54 57

In ceea ce privește mediul de rezidență, în zona rurală locuiesc 26 de fete din totalul de
41, adică 63 % din totalul populației de fete. De cealaltă parte, din totalul de 54 de băieți, 30
locuiesc în mediul rural, adică aproximativ 55%. În mediul urban (și aici vorbim de elevi care
locuiesc în orașul Deta) locuiesc 15 fete din totalul de 41, adică aproximativ 37% și 24 băieți,
adică aproximativ 45% din totalul populației de băieți.
Dacă luăm în calcul populația per total, vom vedea că elevii cu mediul de rezidență în
rural constituie aproximativ 59% din populația la care ne referim în această cercetare (56 de

30
elevi din mediul rural). Cât despre elevii din mediul urban, aceștia reprezintă aproximativ 41%
din totalul populației studiate, concret, în cazul nostru, 39.

Tabel 2. Mediul de rezidență al elevilor
Mediul de rezidență Fete Băieți
Rural 26 30
Urban 15 24

Se observă, așadar o mai mare pondere a elevilor cu mediul de rezindeță în mediul rural.
Nu sunt cu mult mai mulți, însă un procent de aproximativ 10% este semnificativ pentru noi.
Faptul că sunt în școală mai mulți elevi care provin din mediul rural este explicabil prin prisma
faptului că orașul Deta este singurul care oferă studii liceale pe o arie de aproximativ 45 km.
Cel mai apropiat centru de învățământ este Timișoara la 44 de km distanță față de Deta. Motivul
pentru care majoritatea locuitorilor elevi din Deta rămân aici este pentru că e mai comod și
scutesc o serie de costuri cu naveta, chiria sau căminul. De asemenea, rezultatele care se înscriu
unei posibile înscrieri la un liceu de elită sunt puține, iar cei care obțin astfel de rezultate sunt
și cei care pleacă. Dacă vorbim despre mediul rural, despre comunele din apropiere, este o
opțiune, am zice noi, chiar firească ca elevii și părinții acestora din comunele din apropriere să
opteze pentru un liceu la Deta. Distanța mai mică față de alte centre de învățământ, costuri
reduse cu naveta, un control mai bun al părinților fac liceul nostru să fie prima opțiune a lor.
Subiectul pe care îl tratăm mai departe și care face parte tot din seria datelor factuale
este unul destul de sensibil. Este important pentru noi; de fapt este una dintre variabilele care
ne vor ajuta să tragem concluzii; să știm starea familiei din care provin elevii.

Tabel 3. Tipul familiei

Tipul familiei Fete Băieți
Ambii părinți 34 47
Părinți divorțați 6

custodia mamei
5 6 custodia mamei
4
custodia tată
1 custodia tată
2
Părinte decedat 1 1
Familie
adoptivă 0 0

31
Luând în calcul întregul grup, indiferent de mediul de rezidență, am obținut următoarele:
81 de elevi, dintre care 34 fete și 47 băieți au ambii părinți și locuiesc cu aceștia. Ceea ce
înseamnă că din totalul de 95, 85% provin din familii complete, de tip tradițional, formată din
mamă, tată și copii ( 35% fete, 50%). În cazul familiilor separate, luăm în calcul părinții
divorțați. În cazul acesta, avem 6 fete și 6 băieți, adică aproxmativ 12,5% din totalul populației
de elevi. Dintre aceștia 9 se află în custodia mamei; 5 fete și 4 băieți; și 3 se află în custodia
tatălui: 1 fată și 2 băieți. În cazul familiilor cu un părinte decedat, din sunt decât 2 elevi, o fată
și un băiat. Aceștia constituind 2,5% din totalul populației.
Nu este cazul să vorbim despre familii adoptivă în cazul de față, neavând elevi adoptați.
Din punctul de vedere al familiei sau al stabilității familiale, situația este destul de
lineară în cazul elevilor liceului nostru, ceea ce înseamnă că ne-am aștepta ca tipul de problemă
familială să nu influențeze rezultatele școlare din punct de vedere al formei familiale în care
trăiesc. Vom vedea mai departe cum membrii familiei, și aici vorbim despre educație în mare
parte și despre resurse materiale, influențează parcursul elevilor.
Un indicator esențial în cercetarea de față este cel al performațelor elevilor. În tabelul
de mai jos se regăsesc mediile generale, mediile anuale la disciplina biologie pentru anul școlar
2016-2017, mediile la disciplina biologie în semestrul I, mediile la disciplina biologie în
semestrul al II-lea, mediile anuale la disciplina biologie în anul școlar 2017-2018.
Performanțele școlare ale elevilor au fost evaluate prin mediile obținute la disciplina
biologie și media generală în anul anterior și anul școlar în curs.
În următorul tabel sunt prezentate rezultatele elevilor din clasa a X-a U la biologie, dar
și per total:

32
Tabel 4. Clasa a X-a U

Nr.crt. Elev M.G. M.A. M.I M.II M.B. M.F.
1 A.A. 9.13 8 10 10 10 9.60
2 B.D. 8.97 9 8 9 8.5 9.15
3 B.R. 8.33 8 7 5 6 8.50
4 B.I. 8.05 6.5 7 6 7.5 8.60
5 B.K. 7.80 7 6 7 6.5 8.21
6 B.D. 7.70 6.5 7 8 7.5 8.39
7 C.C. 9.00 9 8 10 9 9.21
8 C.M. 7.58 5.5 5 6 5.5 7.84
9 D.A. 9.38 9 9 10 9.5 9.71
10 D.I. 8.16 7 7 9 8 8.47
11 D.D. 7.05 6 7 7 7 7.77
12 F.G. 8.52 8 9 9 9 9.02
13 G.N. 7.94 6.5 6 7 5.5 8.42
14 G.I. 8.08 6 6 9 7.5 8.73
15 K.A. 7.20 6 6 6 6 8.13
16 M.D. 8.16 6.5 6 7 6.5 8.23
17 O.A. 7.80 6.5 6 6 6 7.78
18 P.I. 8.77 9 8 9 8.5 9.21
19 P.E. 7.86 6.5 6 6 6 8.05
20 P.C. 8.63 7.5 8 9 8.5 9.29
21 R.C. 7.36 5 5 7 6 8.31
22 S.V. 8.22 7 10 9 9.5 8.26
23 S.C. 7.45 6.5 6 7 6.5 8.63
24 V.A. 7.55 6 7 7 7 7.56
25 V.C. 7.86 6 7 7 7 7.77
26 Z.C. 7.55 6 7 7 7 7.71

Unde:
M.G. = media generală în anul școlar 2016 – 2017,
M.A. = media anuală la biologie în anul școlar 2016 – 2017,
M.I. = media pe semestrul I la biologie,
M.II. = media pe semestrul II la biologie,
M.B. = media anuală la biologie în anul școlar 2017 – 2018,
M.F. = media generală în anul școlar 2017 – 2018.

33

La o primă vedere, se poate observa că nivelul clasei a X-a U este unul relativ
satisfăcător. În cele ce urmează, vă propun să analizăm puțin aceste rezultate la nivel de clasă.
La nivelul clasei, media generală în anul școlar 2016-2017 este 8,20, ceea ce per ansamblu este
un rezultat bun. Cea mai mică medie este de 6,82, iar cea mai mare este 9,95. Dintr-un total de
26 de elevi, 6 dintre aceștia au medii peste 9, niciunul sub 6. În opinia mea, nivelul clasei, luând
în calcul rezultatele la învățătură per total, este unul ridicat. Nu se înregistrează discrepanțe, sau
diferențe foarte mari între cea mai mare medie și cea mai mică medie din clasă.
Dacă așa stau lucrurile în contextul mediilor generale, pentru același an școlar mediile
anuale la biologie înregistrează o medie semnificativ mai scăzută: 6,73. Cea mai mare medie
este de 10, doi elevi obținând acest rezultat. Cea mai mică medie, în schimb, este 5. Trei elevi
au încheiat anul școlar 2016-2017 la disciplina biologie cu media 5,7 elevi au încheiat cu media
5,5, iar peste media 9 s-au înregistrat abia două rezultate. După cum se observă, la disciplina
biologie nivelul clasei nu este unul tocmai ridicat sau nu este cel scontat. Diferența mediei clasei
între mediile generale și cele la disciplina biologie este una semnificativă. Același lucru îl vom
analiza în anul 2017-2018 pentru disciplina biologie, pentru a ne da seama de evoluția în timp.
Media clasei la disciplina biologie pentru anul școlar 2017-2018 este 7,32, cu aproximativ 60
de sutimi mai mult decât în anul anterior. De data aceasta, s-au înregistrat 4 medii de 10. Cea
mai mică medie este de 5, iar 5,5 au obținut 4 elevi. Celelalte medii se situează între cele
menționate. Se poate observa că rezultatele sunt mai bune, comparativ cu cele din anul școlar
2016-2017.
Dacă vorbim despre anul școlar 2017-2018, vom aborda rezultatele școlare și în funcție
de semestre. Am observat că rezultatele din semestrul I 2017-2018 se apropie de cele anuale
din anul școlar 2016-2017, unde media pe clasă la biologie este 6,96, iar diferența între mediile
anuale o face rezultatele obținute de către elevi în semestrul al doilea, unde media clasei este
7,69.
Dacă vom compara mediile generale ale clasei în cei doi ani școlari luați în calcul, vom
observa o ușoară creștere. Pentru anul școlar 2017-2018 media generală a clasei este 8,31,
comparativ cu 8,20 în anul 2016-2017. Putem concluziona, așadar, că există consecvență în
rezultatele obținute la învățătură de către elevii clasei a X-a U, nivelul clasei menținându-se
unul destul de ridicat. Ce se mai poate observa în tabelul de mai sus, este că parcursul elevilor

34
este cvasi-uniform. Nu s-au înregistrat nici ascensiuni sau diferențe spectaculoase de la un
semestru la altul sau de la un an la altul. De asemenea, se mai poate observa că în general elevii
cu medii generale mari, obțin medii mari și la disciplina biologie și invers.
În continuare este analizată evoluția elevilor clasei a X-a S.

Tabel 5. Clasa a X-a S

Nr.crt. Elev M.G. M.A. M.I. M.II M.B. M.F.
1 B.S. 8.16 7.5 6 7 6.5 8.13
2 C.R. 7.25 5.5 5 5 5 7.23
3 C.E. 9.09 9 10 10 10 9.63
4 D.S. 8.08 6.5 5 7 6 8.28
5 D.G. 7.72 6 7 7 7 8.02
6 G.G. 7.63 5.5 5 6 5.5 7.95
7 G.D. 7.55 5.5 6 6 6 7.68
8 K.A. 7.77 5.5 5 7 6 8.15
9 M.D. 8.08 6 6 7 6.5 8.26
10 M.D. 8.77 9.5 10 10 10 9.21
11 M.A. 9.63 9.5 10 9 9.5 9.57
12 N.P. 7.88 6 9 9 9 8.13
13 N.L. 7.05 5.5 5 6 5.5 6.75
14 P.E. 8.72 7 8 9 8.5 9.31
15 P.R. 9.50 10 9 10 9.5 9.81
16 P.P. 8.00 6.5 8 9 8.5 8.57
17 P.A. 7.52 5 5 6 5.5 7.15
18 P.P. 8.63 7 5 10 7.5 9.31
19 S.P. 7.77 6 9 9 9 8.47
20 T.F. 7.75 6 6 7 6.5 7.36
21 T.R. 7.16 5.5 5 6 5.5 7.25
22 V.F. 7.91 6 6 6 6 7.88
23 V.P. 6.82 5 5 6 5.5 7.05
24 Z.G. 9.16 8.5 10 10 10 9.63
25 Z.D. 9.72 10 10 10 10 9.84
26 N.E. 9.95 5 6 6 6 7.52

Ca medii generale, clasa a X-a S a întregistrat pentru anul 2016-2017 media generală
de 8,20, iar pentru anul școlar 2017-2018 media generală de 8,31. La fel se poate observa o

35
consecvență în rezultatele generale obținute de către elevi. Cea mai mare medie în anul școlar
2016-2017 a fost de 9,95, iar cea mai mică de 6,82, ceea ce indică un nivel ridicat. Pentru anul
2017-2018 cea mai mare medie înregistrată a fost 9,84, iar cea mai mică 6,75, cu o ușoară
descreștere. În ceea ce privește mediile anuale la disciplina biologie, observăm o creștere
semnificativă la nivel de clasă, de la 6,73 în anul școlar 2016-2017 la 7,32 în anul școlar 2017-
2018. Dacă privim rezultatele comparativ cu clasa a X-a U, observăm o oarecare uniformitate
între cele două, diferențele fiind nesemnificative. Ca nivel al clasei, per total, putem spune că
este unul ridicat, la fel ca cel al clasei analizate anterior.
Creșterea mediei la biologie este influențată de media din semestrul al doilea, care este
preponderent mai mare decât în primul. Vorbim despre 6,96 în primul semestru și 7,69 în cel
de-al doilea.
Nici clasa a X-a R nu diferă mult de celelalte. Pe măsură prelucrării rezultatelor la
învățătură ale elevilor mei, observ o oarecare uniformitate.

36
Tabel 6. Clasa a X-a R

Nr.crt. Elev M.G. M.A. M.I. M.II M.B. M.F.
1 B.L. 7.82 7.5 7 8 7.5 8.47
2 B.A. 7.76 7.5 8 8 8 8.25
3 B.A. 7.08 6 6 6 6 7.38
4 C.M. 7.94 7 8 6 7 8.11
5 F.I. 6.47 5.5 6 5 5.5 6.72
6 G.R. 7.08 5.5 6 6 6 7.25
7 G.S. 7.00 5.5 6 6 6 7.16
8 I.M. 7.35 6 7 7 7 7.75
9 I.Z. 9.82 10 10 10 10 10
10 K.R. 8.00 6.5 7 7 7 7.77
11 M.I. – 6 6 6 6 6.69
12 M.A. 8.32 8.5 9 9 9 8.50
13 M.E. 6.97 6 6 6 6 7.36
14 M.A. 7.05 5 6 6 6 7.27
15 M.V. 7.94 6.5 8 7 7.5 7.88
16 N.A. 6.47 5 5 6 5.5 6.75
17 O.A. 7.26 7 7 6 6.5 7.44
18 P.L. 7.73 7.5 8 8 8 8.41
19 R.M. 7.79 6 6 7 6.5 8.13
20 S.M. 7.20 5.5 6 6 6 7.27
21 S.B. 7.29 6 6 7 6.5 7.50
22 S.M. 9.91 6 7 5 6 7.05
23 S.R. 9.64 10 10 10 10 9.89

Media clasei ca medie generală în anul școlar 2016-2017 este 7,79, puțin mai mică decât
în cazurile anterioare. Nivelul clasei este unul bun, dar nu cel mai satisfăcător. Dacă facem o
comparație cu anul școlar 2017-2018 în ceea ce privește mediile generale observăm că nu se
modifică aproape deloc: 7,78. Vorbim despre o diferență nesemnificativă ca evoluție strictă a
rezultatelor. Cea mai mare medie generală pentru anul școlar 2016-2017 este 9,91, cu doar 2
medii peste 9, dar niciuna mai mică de 6,47. Tot la media generală, în 2017-2018 cea mai mare
înregistrată a fost 9,89, iar cea mai mică 6,75. Elevii care obțin rezultate bune în anul școlar

37
2016-2017, obțin rezultate bune și în anul școlar următor, neînregistrându-se diferențe mari în
parcursul educational al elevilor.
În ceea ce privește disciplina biologie în anul școlar 2016-2017 se înregistrează o medie
a clasei de 6,58, pentru ca în anul școlar 2017-2018 să rămână la același nivel 6,95. Pentru anul
școlar 2016-2017 media anuală la biologie cea mai mare a fost 10, iar media cea mai mică 5. În
anul școlar următor, situația e aproape aceeași: media cea mai mică 5,5, iar cea mai mare 10.
Nici mediile pe semestre la disciplina biologie nu diferă semnificativ. Vorbim despre o medie
a clasei în sementrul întâi de 7, iar în semestrul al doilea 6,91. Din ce am putut observa este cea
mai uniformă clasă din punctul de vedere al rezultatelor școlare, aici neavând a face cu diferențe
semnificative.
În cazul clasei a XI-a R, rezultatele sunt asemănătoare.

Tabel 7. Clasa a XI-a R

Nr.crt. Elev M.G. M.A. M.I. M.II M.B. M.F.
1 B.E. 8.63 8 7 8 7.5 8.64
2 B.D. 8.33 6 6 6 6 8.64
3 B.E. 9.72 9 10 10 10 9.76
4 B.D. 8.52 7 8 6 7 8.73
5 C.A. 7.55 5 6 5 5.5 6.97
6 D.R. 9.50 10 9 10 9.5 9.64
7 E.S. 9.69 10 10 10 10 9.73
8 G.T. 8.86 6.5 7 7 7 9.08
9 H.O. 10 10 10 10 10 10
10 M.D. 8.69 6.5 7 7 7 8.70
11 M.S. 7.47 5 5 6 5.5 7.50
12 O.M. 7.05 5 5 5 5 6.70
13 P.I. 7.38 5.5 6 6 6 7.55
14 P.C. 9.08 9 8 9 8.5 9.38
15 P.D. 7.19 5 5 6 5.5 6.61
16 R.R. 8.75 7.5 8 8 8 8.97
17 S.B. 9.30 10 10 10 10 9.50
18 Z.M. 7.08 5 5 5 5 6.76
19 P.G. 6.94 5 5 5 5 7.14
20 S.A. 7.05 5.5 5 5 5 6.61

38
Media clasei, ca nivel general, se situează la 8,33. Aceasta indică un nivel relativ ridicat,
cu aproximativ 10 sutimi mai mare decât în cazul claselor analizate anterior. Cea mai mare
medie generală a fost 10, ceea ce la clasele de dinainte nu am întâlnit, iar cea mai mică medie
generală a fost 6,94.
La disciplina biologie, în anul școlar 2016-2017, rezultatele sunt, din nou, mai mari
decât în cazul claselor U și S. Media clasei la biologie este de 7,025, cea mai mică medie
înregistrată fiind 5, iar cea mai mare 10. Menționăm că s-au înregistrat 4 medii de 10 și 5 medii
de 5 dintre 20 de elevi. Semestrul întâi și semestrul al doilea sunt relativ uniforme sau prezintă
o consecvență, atunci când vorbim despre disciplina biologie, mediile clasei fiind 7,1 în primul
semestru și 7,2 în cel de-al doilea. Media anuală la biologie în anul școlar 2017-2018 este 7,2,
puțin mai mare decât în anul școlar anterior.
Ca o concluzie la cele de mai sus, putem spune că nivelul claselor studiate este unul bun.
Așa cum am arătat, există o consecvență în rezultatele elevilor atunci când vorbim despre
mediile generale. Când vorbim despre mediile la disciplina biologie în cele mai multe cazuri s-
a observat o creștere a rezultatelor în semestrul al doilea, respectiv în anul școlar 2017-2018.
Această tendință poate fi pusă pe seama unui interes mai crescut al elevilor față de disciplină,
de note și față de situația școlară odată cu apropierea probelor la bacalaureat, dar și pe
implicarea mai intensă a profesorului la clasă, prin utilizarea unor procedee ale actului
educațional mai interactive.
Ca o tendință remarcăm și faptul că elevii cu medii generale mari, adică elevii care obțin
rezultate bune la majoritatea disciplinelor, obțin rezultate bune și la biologie; reversul fiind
valabil: în cazul elevilor cu medii generale scăzute și mediile la disciplina biologie sunt mai
scăzute.
Desigur că ar fi interesant să corelăm toate aceste rezultate cu celelalte tendinte
înregistrate la celelalte materii, în funcție de specializarea pentru care au optat, dar și în funcție
de opțiunile de viitor ale fiercăruia, fapt ce poate fi subiectul unei teme ulterioare de cercetare.
Următorul item urmărește să măsoare mulțumirea elevilor față de propriile rezultate.
Părerile elevilor despre propriile rezultate sunt importante pentru această cercetare și pentru
acuratețea rezultatelor, dar și pentru diagnosticarea problemelor care fac ca unii elevi să aibă
rezultate scăzute. Este important să cunoaștem pragul de mulțumire al fiecăruia pentru că un
elev mulțumit și care are rezultate bune, între 8 și 10 să spunem, va fi mulțumit pe bună dreptate.

39
Dar un elev cu rezultate scăzute, dar care se declară mulțumit poate întâmpina o problemă în
procesul educațional.
La itemul „Ești mulțumit de rezultatele tale la învățătură?” putem considera rezultatele
ca două axe, unde varianta de răspuns „potrivit” este punctul de intersecție.

Tabel 8. Rezultate școlare

Rezultate
școlare Total Fete Băieți
Fete Băieți Rural Urban Rural Urban
Foarte mult 5 4 2 3 2 2
Mult 8 7 6 2 3 4
Potrivit 22 32 15 7 18 14
Puțin 6 11 3 3 7 4

În cazul fetelor, 13 s-au declarat mulțumite, 5 foarte mulțumite, iar 8 mulțumite. Ceea
ce înseamnă cu există un procent de 31 % eleve mulțumite și foarte mulțumite. În procente
situația stă în felul următor: 12% dintre eleve s-au arătat foarte mulțumite, iar 19% mulțumite.
De cealaltă parte, 54% dintre eleve consideră că nu sunt nici mulțumite, nici nemulțumite,
arătându-se mai mult neutre, iar un procent de 15% s-au arătat nemulțumite.

Figura 2. Rezultate școlare
Foarte mult
9%Mult
17%
Potrivit
57%Putin
17%
Foarte mult MultPotrivit Putin

40
În cazul băieților, procentul de mulțumire a fost 20%, 7% dintre ei fiind foarte
mulțumiți, iar 13% fiind mulțumiți. 32 elevi s-au arătat neutri, nefiind nici mulțumiți, nici
nemulțumiți, ceea ce înseamnă o majoritate de aproape 60%. Nemulțumiți sunt doar 11 băieți,
ceea ce formează un procent de 20% aproximativ.
Aceasta este distribuția răspunsurilor în funcție de gen. Ceea ce putem menționa este
faptul că există un număr mare de elevi, atât de gen feminin, cât și de gen masculin care nu s-
au declarat nici mulțumiți, nici nemulțumiți. Aceasta ridică o problemă privind gradul de
obiectivitate cu privire la autoevaluarea situației lor școlare.
În continuare vom adăuga variabilei gen, variabila mediu de rezidență, pentru a vedea
dacă există diferențe semnificative între elevele și elevii din mediul urban și cei/ cele din mediul
rural.
Figura 3. Comparație rezultate școlare între fete și băieți

Dintr-un total de 5 fete care au declarat că sunt foarte mulțumite de activitatea lor
școlară, 2 trăiesc în mediul rural și 3 în mediul urban. Dacă vorbim despre băieți observăm că
dintre cei foarte mulțumiți 2 trăiesc în mediul urban și tot 2 în mediul rural.
În cazul elevilor care s-au declarat mulțumiți, din totalul fetelor de 8, 2 trăiesc în mediul
urban și 6 în mediul rural. În rândul băieților cu aceeași opțiune, dintr-un total de 7, 3 trăiesc
în mediul rural și 4 în mediul urban. 12%20%54%
14%
7%13%60%
20%
0%10%20%30%40%50%60%70%
foarte mult mult potrivit putin
FeteBăieți

41
Acolo unde cei mai mulți și-au exprimat opțiunea și anume la categoria neutră, dintr-un
total de 22 de fete, 15 trăiesc în mediul rural și 7 în mediul urban. Din totalul de băieți care au
optat pentru neutralitate în răspuns, din totalul de 32, 18 trăiesc în rural și 14 în urban.
În cazul elevilor nemulțumiți de activitatea lor în cazul fetelor 3 trăiesc în rural și 3 în
mediul urban, iar în cazul băieților 7 trăiesc în rural și 4 în urban.
Dacă totalizăm răspunsurile vom vedea că 4 elevi din mediul rural și 5 elevi din mediul
urban se declară foarte mulțumiți, 9 elevi din mediul rural și 6 elevi din mediul urban se declară
mulțumiți. Majoritatea care au optat pentru un răspuns „potrivit” este formată din 33 de elevi
provenind din mediul rural și 21 provenind din mediul urban, iar cei nemulțumiți de rezultatele
lor trăiesc 10 în mediul rural și 7 în mediul urban.
Ca urmare, în ceea ce privește distribuția răspunsurilor în funcție de gen, dar și în funcție
de mediul de rezidență nu se remarcă nicio diferență semnificativă în ceea ce privește opțiunile
de răspuns.
Lucrul care ne îngrijorează rămâne numărul mare de elevi care nu sunt nici mulțumiți,
nici nemulțumiți de rezultatele lor.
Printre cauzele enumerate de elevii care nu sunt mulțumiți de rezultatele la învățătură
se numără: solicitarea elevilor din mediul rural de către părinți în activitățile gospodărești,
absenteismul, îngrijirea fraților mai mici, lipsa motivației, lipsa de atenție sau incapacitatea de
concentrare, pregătirea insuficiente sau nivel de interes diminuat pentru performanță personală.
La fel am pus întrebarea și în cazul disciplinei biologie, acolo unde mă pot implica în
mod direct la îmbunătățirea modului de desfășurare a lecției și implicit la îmbunătățirea actului
educațional și a rezultatelor elevilor mei.

Tabel 9. Rezultate la biologie

Rezultate
la biologie Total Fete Băieți
Fete Băieți Rural Urban Rural Urban
Foarte
bune 12 10 7 5 8 2
Bune 15 21 10 5 12 9
Medii 11 19 7 4 8 11
Slabe 3 4 2 1 2 2

42
La întrebarea” Cum apreciezi rezultatele tale școlare la disciplina biologie?” fetele au
răspuns în procent de 29% că au rezultatele foarte bune, 36,5% dintre fete consinderă că au
rezultate bune, iar 27, 5% au declarat ca medii rezultatele lor la disciplina biologie. În ceea ce
privește numărul fetelor care consideră slabe rezultatele lor, acesta e 3, reprezentând 7% din
totalul lor.

Figura 4. Rezultatele elevilor la biologie

În cazul băieților, 18,5% au declarat că au rezultate foarte bune, iar 39% dintre ei
consideră că au rezultate bune. 35% dintre băieți consideră că rezultatele lor sunt medii, iar
7,5% consideră că rezultatele lor sunt slabe. Nici în cazul acestui item nu există diferențe
semnificative între răspunsurile băieților și cel al fetelor. Ceea ce putem observa, însă, este că
într-adevăr procentul fetelor foarte mulțumite este mai mare decât cel al băieților, iar procentul
băieților care consideră rezultatele ca fiind medii este mai mare decât al fetelor care consideră
același lucru. În cazul celorlalte variante pentru care au optat în răspunsurile lor, procentele
fetelor și al băieților sunt asemănătoare.
Foarte Bune
25%
Bune
38%Medii
30%Slabe
7%
Foarte Bune Bune Medii Slabe

43

Figura 5. Comparație între rezultatele fetelor și băieților la biologie

Din totalitatea elevilor, 23% consideră că rezultatele lor sunt foarte bune, 38% consideră
că sunt bune, 31,5% le consideră ca fiind medii, iar 7,5% le consideră slabe.
Dacă încercăm să facem o asociere cu rezultatele peste 9 obținute de către elevii ale
căror rezultate le-am discutat pentru clasele a X-a U, S, R și a XI-a R, vom putea obține o
imagine a ceea ce înseamnă pentru ei rezultate bune. Vom lua drept exemplu o singură clasă,
clasa a X-a U deoarece diferențele ca rezultate între ele sunt nesemnificative. Dacă cuantificăm
notele de peste 9, inclusiv 10, obținem un procent de 23% dintre toate rezultatele. Adică 6 note
între 9 și 10 reprezintă un procent de 23% din totalul mediilor înregistrate; ceea ce înseamnă că
potrivit concepției elevilor o nota sau o medie bună este cuprinsă între 9 și 10. Luăm ca marjă
de rezultate bune mediile între 7 și 8,99 (și nu nota 9 pentru corectitudinea statistică). Dacă
luăm în calcul cele 4 medii cuprinse în acest interval, obținem procentul de 15%, ceea înseamnă
că elevii nu iau în calcul aceste medii când se gândesc la rezultatele bune, ci probabil media de
la care încep să considere rezultatele bune este puțin mai mică.
Unul dintre riscurile acestei abordări este că s-ar putea ca elevii să considere cam același
interval de medii atunci când se gândesc atât la rezultatele medii, cât și la cele bune. Dacă luăm
în calcul mediile între 6 si 8,99, pentru aceeași clasă observăm că obținem un procent de
aproximativ 45%, ceea ce înseamnă că ar exista o majoritate de elevi care situează rezultatele
bune și cele medii cam la același nivel, cu mici diferențe. 30%37%
27%
6%19%39%
35%
7%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
Foarte Bune Bune Medii Slabe
FeteBăieți

44
Pentru rezultatele slabe, luăm în calcul media 5 care pare să fie concepția lor despre un
rezultat slab. Dacă urmăm același raționament ca până acum, vom vedea că în proporție de 15%
mediile elevilor sunt între 5 și 5,5. Deși diferența dintre 15% medii reale și 7,5% de răspunsuri
prin care elevii consideră rezultate ca fiind slab este semnificativă, punem aceasta pe seama
stimei de sine care ar fi putut influența decizia elevului atunci când a trebuit să răspundă la acest
item.
Dacă luăm în considerare variabila mediu de rezidență rezultatele sunt următoarele:
dintre elevii care consideră că au rezultate bune 15% trăiesc în mediul rural și 7% trăiesc în
mediul urban. Cei care consideră că au obținut rezultate bune, 23% trăiesc în mediul rural și
14% în mediul urban. Cei cu rezultate medii trăiesc 15% în mediul rural și 15% în mediul urban.
Cei care consideră că au obținut rezultate slabe locuiesc în proporție de 4% în mediul rural și
3% în mediul urban.
Observăm că este o diferență semnificativă între opiniile celor din mediul rural și a celor
din mediul din mediul urban privind rezultatele foarte bune și bune. Din păcate, studiul de față
nu ne permite să aflăm cauza pentru care există această diferență de opinii, dar poate fi tratată
cu succes într-o cercetare viitoare.
Ca o concluzie putem spune că elevii sunt în mare parte obiectivi atunci când vine vorba
de evaluarea mediilor obținute la disciplina biologie.
Mai departe vorbim despre activitățile din timpul liber ale elevilor chestionați. Acest
item ne va permite să aflăm dacă există activități care ar putea împuțina timpul pe care aceștia
îl acordă învățăturii și temelor.
Dintr-o serie de activități care pot fi practicate în timpul liber, fie că vorbim despre
pasiuni sau despre treburi casnice, elevii au fost rugați să bifeze ceea ce li se potrivește.

Tabel 10. Activități în timpul liber

Pasiuni Total Fete Băieți
Fete Băieți Rural Urban Rural Urban
Lectura 11 10 7 4 5 5
Dansul 7 9 5 2 6 3
Sportul 4 17 2 2 9 8
Activități recreative în natură 4 6 3 1 3 3
Muzica 4 1 2 2 1 –
Alte activități 11 11 7 4 6 5

45

Rezultatele generale sunt următoarele: 22% dintre elevi susțin că preferă lectura în
timpul lor liber, dintre aceștia 11,5 sunt fete, iar 9,5% sunt băieți. Dintre cei care preferă dansul
7% sunt fete, iar 9% băieți, în total 16% elevi care practică dansul.

Figura 6. Pasiunile elevilor

Dintre cei care practică sportul, o activitate benefică pentru sănătatea și dezvoltarea lor
de altfel, 4% sunt fete, iar 17% băieți, în total 21%.
Pentru alte activități recreative în natură au optat 10% dintre elevi, 4% fete și 6% băieți.
Muzica este un alt mod de a petrece timpul liber, vorbim despre a asculta muzică, unde au bifat
5% dintre elevi din care 4% fete și 1% băieți.
În cazul altor activități din timpul liber s-au înregistrat 22 de răspunsuri, însemnând un
procent semnificativ pentru noi de 23 %.
Activitățile diverse pe care elevii le întreprind în timpul liber și care nu sunt apanajul
tehnologiei neapărat sunt, desigur, o parte importantă în dezvoltarea acestora întru-cât sporesc
creativitate și imaginația, dincolo de beneficiile fizice pe care le aduc.
Un număr mare de elevi 17% fete și 17% băieți au drept hobby dansul, deoarece în Deta
cât și în localitățile învecinate există ansambluri de dansuri folclorice cu participări la
concursuri naționale și internaționale.
22%
17%
22%10%5%24%Pasiunile adolescenților
Lectura Dans Sport Activități în natură Muzica Alte activități

46
Sportul al cărui principiu de bază este "mens sana in corpore sano" este considerat
pasiune de către 9.7% fete și 31% băieți. Adolescenții sunt interesați de exerciții la sală pentru
menținerea condiției fizice, kickbox, atletism și handbal, mersul cu bicicleta. Sportul creează
ambientul în care se pot reuni mai multe persoane cu un hobby comun, ajută la menținerea și
îmbunătățirea stării de sănătate.
Printre alte pasiuni ale elevilor se numără fotografia (la liceu există un club de
fotografie), desenatul, make-up-ul, realizarea de decorațiuni, gătitul, tâmplăria.

Figura 7. Comparație între pasiunile fetelor și băieților

Referitor la itemul „Câți frați și surori sunteți în familie (împreună cu tine)?”,
răspunsurile au fost:
Tabel 11. Numărul fraților din familie

Număr de frați Total Fete Băieți
Rural Urban Total Rural Urban Total
Singur la părinți 39 10 5 15 11 13 24
1 frate 40 10 8 18 13 9 22
2 frați 10 4 2 6 3 1 4
3 frați 2 1 – 1 1 – 1
Mai mulți de 3
frați 4 1 – 1 2 1 3
27%
17%
9.70% 9.70% 9.70%27%
19%
17%31%
11%
2%20%
0%5%10%15%20%25%30%35%
Lectura Dans Sport Activități în
naturăMuzica Alte activitățiPasiunile adolescenților
FeteBăieți

47
Procesul de învățare care are loc între frați favorizează dezvoltarea unor atribute umane:
generozitatea, răbdarea, comunicarea, empatia, altruismul. Așadar, dintre elevii singuri la
părinți numărăm 39, adică un procent de 41%, aproape jumătate. Dintre aceștia 22% trăiesc în
mediul rural și 19% în mediul urban.
42% dintre elevi au declarat că au un singur frate: 7% dintre aceștia trăiesc în mediul
rural și 35% în mediul urban. 10% dintre elevii chestionați au declarat că au 2 frați. Dintre
aceștia 9% trăiesc în mediul rural și 1% în mediul urban.
Cu 3 frați, avem numai 2 elevi, ambii în mediul rural. Ei reprezintă 2% din populația pe
care am studiat-o.
Cu mai mult de 3 frați, sunt 4 elevi, 3 din mediul rural și 1 din mediul urban. Aceștia
reprezintă 4% din populația de elevi.

Figura 8. Numărul de frați

În ceea ce privește variabila de gen, statistic se observă că 37% fete și 44% băieți sunt
singuri la părinți , 44% fete și 42% băieți au un frate sau o soră și doar 2% dintre băieți au mai
mult de trei frați. Situația economică, creștere a anilor petrecuți la școală, dorința de a a călători
prin lume și de a învăța de la ea, formarea unui cuplu, găsirea un loc de muncă bun sunt factorii
care au favorizat scăderea natalității .Se preconizează că numărul tot mai mic de de nou-născuți
se va traduce, în viitor, printr-o scădere a productivității muncii și o îmbătrânire a populației. 41%
42%10%3%
4%
Singur la părinți 1 frate 2 frați 3 frați Mai mulți de 3 frați

48

Figura 9. Comparație între numărul de frați ai fetelor și băieților

Familia este mediul esențial care influențează dezvoltarea copilului prin dragoste și
educație. Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,
politețea, cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și atitudine. Atât părinții cu nivel de educație
scăzut, cât și cei cu studii superioare încearcă să îndeplinească sarcinile școlare și nevoile
fundamentale ale copilului ca și componente ale rolului parental în reușita școlară a copilului.

Tabel 12. Studiile părinților

Studiile
părinților Total Fete Băieți
Mediul de
reședință Rural Urban Rural Urban
Părinți Tata Mama Tata Mama Tata Mama Tata Mama Tata Mama
8 clase 7 8 3 2 1 2 2 2 1 2
10 clase 14 14 5 5 2 2 4 4 3 3
Scoală
profesională 31 19 8 6 5 3 9 8 9 2
Liceu 25 30 7 8 4 4 7 10 7 8
Școală
postliceală 7 12 2 4 – 2 3 3 2 3
Facultate 9 12 1 1 2 2 4 3 2 6
37%44%
15%
2% 2%44%42%
7%
2%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
Singur la părinți 1 frate 2 frați 3 frați Mai mulți de 3 frațiNumăr de frați
FeteBăieți

49
La întrebarea “Care este nivelul de educație al părinților? “, 8% dintre părinți au terminat
8 clase, 15% au terminat ciclul inferior, 26% au urmat o școală profesională, 29% au studii
liceale, iar 11% au absolvit învățământul superior.

Figura 10. Nivelul de studiu al părinților

Comparând studiile mamelor și ale taților, se observă că 10% tați și 12% mame au studii
superioare, procentele majoritare fiind la școală profesională 33% tați și liceu 32% mame, în
timp ce doar 8% tați și 9% dintre mame au absolvit 8 clase.
La itemul „Care este situația actuală a părinților tăi pe piața muncii?”, răspunsurile
subiecților sunt prezentate în tabel:

8%15%33%
26%
8%10%9%15%20%32%
12% 12%
0%5%10%15%20%25%30%35%
8 clase 10 clase Scoală
profesionalăLiceu Școală postliceală FacultateStudiile părinților
TataMama

50
Tabel 13. Statusul ocupațional al părinților

Statusul
ocupațional
al părinților Total Fete Băieți
Mediul de
rezidență Rural Urban Rural Urban
Părinți Tata Mama Tata Mama Tata Mama Tata Mama Tata Mama
Angajat 59 61 16 15 9 11 17 16 17 19
Plecat în
străinătate 23 19 6 5 5 3 6 7 6 4
Pensionat 4 1 2 – – – 1 1 1 –
Se ocupă de
gospodărie 6 13 2 5 – 1 4 6 – 1
Șomer 1 1 – 1 – – 1 – – –
Fără
ocupație – – – – – – – – – –

Copilul obține rezultatele școlare în funcție de modul în care părinții se implică în
procesul de învățare, asigurându-i copilului cele necesare studiului, dar și prezența și dragostea
părintească. Cei mai mulți părinți sunt activi pe piața muncii în procent de 64% . O parte din
părinți, 22% au fost nevoiți să plece la muncă în străinătate pentru că și-au pierdut locurile de
muncă sau au venituri diminuate comparative cu cheltuielile, iar șanse au găsit doar peste
hotare.Un procent de 10% dintre părinți se ocupă de gospodărie, iar rata șomajului este mică de
1%.

Figura 11. Statusul ocupațional al părinților
Angajat
64%Plecat în
străinătate
22%Pensionat
3%Se ocupă de
gospodărie
10%Șomer
1%

51

Figura 12. Statusul ocupațional al mamei și al tatălui

În mediul rural, părinții au beneficiat de programe europene nerambursabile și astfel au
devenit mici antreprenori în agricultură.
În ceea ce privește variabila de gen, statistic se observă că procentele, privind inserția
pe piața muncii, au valori apropiate atât la mame cât și la tați.
Activitățile casnice reprezintă o parte din activitățile oricărei familii. Unele familii
consideră că integrarea copiilor în astfel de activități este benefică pentru copii de la o anumită
vârstă, alte familii nu doresc să le răpească din timpul alocat studiului sau din timpul liber astfel
că nu le cedează din sarcinile casnice. Activitățile casnice reprezintă o parte din activitățile
oricărei familii. Unele familii consideră că integrarea copiilor în astfel de activități este benefică
pentru copii de la o anumită vârstă, alte familii nu doresc să le răpească din timpul alocat
studiului sau din timpul liber astfel că nu le cedează din sarcinile casnice. În ceea ce privește
fetele, activitățile casnice pe care le întreprind sunt diverse. Din totalul de fete 16% dintre
acestea spală vasele zilnic, 14% spală vasele cel puțin o dată pe săptămână, 9% spală vasele de
câteva ori pe lună, iar mai rar de atât doar 2%.

63.50
24.50
4.306.40
1.0164.30
20.00
1.0513.60
1.00
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.00
Angajat Plecat in
strainatatePensionat Se ocupa de
gospodarieSomer
Tata
Mama

52
Tabel 14. Activități casnice – fete

Activități
casnice –
fete
Zilnic Cel puțin o dată
pe săptămână De câteva
ori pe lună
Rar
Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban
Speli
vasele 12 4 8 6 5 4 1 1
Faci curat 14 5 8 7 4 3 – –
Găteșți 5 2 7 4 9 4 5 5
Ai grijă de
frații mai
mici 4 1 3 2 1 2 1 1
Îngrijești
animalele 4 2 5 – 10 – 7 –
Munca
La câmp 1 – 5 – 8 – 12 –

Figura 13. Comparație activități casnice eleve în funcție de mediul de rezidență

Nu sunt diferențe semnificative între elevele din mediul urban și cele din mediul rural
decât în cazul celor care spală zilnic vasele. Dintr-un total de 16 fete, 12 trăiesc în mediul rural
și 4 în mediul urban. 46.30%
30.70%
19.20%
3.80%26.60%
23%26.20%
6.60%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
Zilnic Săptămânal Lunar RarActivități casnice – fete
RuralUrban

53
Când vine vorba de activitățile de menaj, de curățenie, 46% dintre fete fac curățenie
zilnic, 36% cel puțin o dată pe săptămână, 17% de câteva ori pe lună. Luăm în considerare
faptul că majoritatea elevelor fac curat singure în camera proprie.
17% dintre fete au declarat că gătesc zilnic. Dintre acestea, 12% trăiesc în mediul rural,
iar 5% în mediul urban. 26% dintre eleve susțin că gătesc cel puțin o dată pe săptămână, iar 41
susțin că gătesc de câteva ori pe lună sau mai rar. De remarcat este iarăsi diferența care se
înregistrează între fetele din mediul rural și cele din mediul urban. Dintre cele care gătesc zilnic
12% trăiesc în mediul rural, iar 5% în mediul urban, iar cele care gătesc de câteva ori pe lună
sau mai rar trăiesc în mediul rural.
Când vorbim despre frații mai mici, lucrurile sunt mai echilibrate între elevele cu mediul
de rezidență în mediul rural și cele cu mediul de rezidență în mediul urban. Grija purtată fraților
mai mici sau îndreptarea atenției spre aceștia atunci când frații mai mari sunt acasă cu ei este
firească în orice familie.
La capitolul îngrijirea animalelor este de intuit că elevii care trăiesc în mediul rural să
ia parte la aceste activități și mai puțin cei din mediul urban. Zilnic, 14% dintre eleve își ajută
părinții la activitățile de îngrijire a animalelor, 12% ajută la îngrijirea animalelor cel puțin o
dată pe săptămână, 24% de câteva ori pe lună, iar 17% mai rar de atât.
Munca la câmp poate fi de asemenea o activitate în care elevele pot fi angrenate. O
singură fată susține că ia parte la munca în câmp zilnic. De câteva ori pe săptămână sunt 5 fete
care participă la o astfel de muncă, de câteva ori pe lună 8, iar mai rar de atât 12. Ceea ce este
interesant este faptul că dintre 26 de fete care trăiesc în mediul rural, chestionate, toate participă
la munca câmpului mai des sau mai rar.
În cazul băieților, situația nu stă foarte diferit. La capitolul spălatul vaselor, 16% dintre
elevi spală zilnic, 29% dintre ei spală vasele cel puțin o dată pe săptămână, de câteva ori pe
lună 24%, iar mai rar de atât 25%. În cazul băieților nu se înregistrează diferențe semnificative
între cei care locuiesc în mediul rural și cei care locuiesc în mediul urban.

54
Tabel 15. Activități casnice – băieți

Activități
casnice – băieți
Zilnic Cel puțin o dată
pe săptămănă De câteva
ori pe lună
Rar
Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban
Speli vasele 5 4 7 9 9 12 9 5
Faci curat 2 4 10 11 10 8 8 1
Găteșți 1 – 4 – 9 – 16 –
Ai grijă de frații
mai mici 2 1 2 2 6 1 6 4
Îngrijești
animalele 6 3 6 – 8 – 10 –
Munca
La câmp 2 – 6 – 10 – 12 –

La itemul „faci curat”, 11% dintre băieți au declarat că fac acest lucru zilnic, 38% fac
curat cel puțin o dată pe săptămână, 33% de câteva ori pe lună, iar mai rar de atât 29%.
Avem, curios, 4 băieți care gătesc de cel puțin o dată pe săptămână, 9 băieți care gătesc
de câteva ori pe lună și 16 băieți care gătesc rar. Desigur, putem vorbi despre acel mod de a
găti pentru ei personal atunci când ajung acasă și nu are cine să le pună masa sau mai putem
vorbi, deși sunt cazuri izolate, despre sarcina de a găti întregii familii atunci când altcineva nu
o poate face.
De frații mai mici au grijă zilnic 5% dintre băieți, 7% au grija cel puțin o dată pe
săptămână de frații mai mici, de câteva ori pe lună 12% și mai rar decât atât 18%.
În cazul aportului la îngrijirea animalelor, 16% dintre băieți iau parte la astfel de
activități zilnic, 11% de cel puțin o dată pe săptămână, 14% de câteva ori pe lună și 18% mai
rar de atât.

55

Figura 14. Comparație activități casnice băieți în funcție de mediul de rezidență

La munca în câmp iau parte numai elevi care trăiesc în mediul rural, după cum urmează:
2 băieți zilnic, 6 băieți de cel puțin o dată pe săptămână, 10 băieți de câteva ori pe lună și 12
băieți mai rar de atât. Din totalul de băieți care locuiesc în mediul rural, 30, nu există niciunul
care să nu ia parte la activitățile câmpului deloc. Fie că se întâmplă mai des sau mai rar, toți
elevii care locuiesc în mediul rural iau parte la munca în câmp atunci când este nevoie, când le
permite timpul sau când îi solicită părinții.
Participarea copiilor la muncile din familie favorizează responsabilizarea adolescenților
și contribuie la modul în care se gândesc la o profesie. Nu trebuie însă neglijat aspectul unui
echilibru între treburile casnice, activitățile recreative și studiul individual.
Itemul „Familia ta beneficiază de ajutor social sau bursa Bani de liceu?” a însumat
numai răspunsuri negative. Părinții elevilor lucrează, prin urmare nu se încadrează la criteriile
de acordare a ajutorului social , iar elevii nu pot beneficia de bursa Bani de liceu, care se acordă
dacă venitul pe membru de familie este maxim de 150 lei.
Un alt aspect importat pentru cercetarea de față îl reprezintă modul în care elevii aleg și
își organizează timpul zilnic, ținând cont de activitățile cotidiene. Consider că o organizare
potrivită a timpilor petrecuți într-o zi, incluzând activități de studiu și studiu individual,
activități recreative și sarcini cotidiene, contribuie la succesul prezent sau viitor al elevului. 16.60%23.30%30% 30%
16.60%37.50%50%
20.80%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Zilnic Săptămânal Lunar RarActivități casnice – băieți
RuralUrban

56
La întrebarea „Cât timp aloci zilnic următoarelor activități ?” răspunsurile au fost
diverse. Mai jos găsiți o sinteză a modului în care elevii liceului își petrec timpul zilnic.

Tabel 16. Timpul destinat activităților de către fete

Activitate /Timp Una – două ore Două – trei ore Mai mult de trei ore
Rural Urban Rural Urban Rural Urban
Pe internet 4 2 12 7 10 6
La televizor 10 5 12 8 4 2
Cu prietenii 3 3 14 10 8 3
Cu familia 4 2 13 7 9 6
La realizarea
temelor 14 6 10 8 2 1
Cu transportul
casă – școală 22 4 –

Mai întâi vom vedea ce fac fetele într-o zi obișnuită.

Figura 15. Timpul petrecut pe internet

Orele petrecute pe internet sunt adesea un motiv de îngrijorare sau nemulțumire pentru
părinți. În cazul elevelor noastre, 14% dintre ele petrec aproximativ 1-2 ore navigând pe
internet, 46% petrec câte 2-3 ore, iar mai mult de 3 ore 39%. Diferențele nu sunt semnificative
15%46%
39%
15%37%48%
0%10%20%30%40%50%60%
Una –două ore Două – trei ore Mai mult de trei oreInternet
FeteBăieți

57
între fetele care trăiesc în mediul rural și cele care trăiesc în mediul urban, deși tendința este ca
fetele din mediul urban să petreacă puțin mai mult timp navigând pe internet decât cele din
mediul rural.
La televizor, 36% dintre eleve se uită în jur de 1-2 ore, 48% își petrec timpul uitându-
se la televizor în jur de 2-3 ore, iar 14% petrec mai mult de 3 ore. Observăm că timpul petrecut
la televizor de către eleve este mai mare decât cel petrecut pe internet, ceea ce nu poate fi decât
curios. O posibilă explicație poate fi o aproximare eronată a timpului cumulat petrecut în medie
zilnic pe internet pe care elevele au declarat-o sau urmărirea unui serial pe care acestea îl
preferă.

Figura 16. Timpul petrecut la televizor

Când vine vorba despre timpul petrecut cu prietenii 14% dintre fete susțin că își petrec
cu aceștia cam 1-2 ore pe zi, 58% 2-3 ore pe zi, iar mai mult de 3 ore, 20% dintre ele. 36%49%
15%20%54%
26%
0%10%20%30%40%50%60%
Una –două ore Două – trei ore Mai mult de trei oreTelevizor
FeteBăieți

58

Figura 17. Timpul petrecut cu prietenii

Cu familia elevele petrec în medie 1-2 ore pe zi în procent de 14%, 43% petrec cam 2-
3 ore, iar mai mult de 3 ore 36%.

Figura 18. Timpul destinat membrilor familiei

15%58%
27%
17%48%
35%
0%10%20%30%40%50%60%70%
Una –două ore Două – trei ore Mai mult de trei orePrietenii
FeteBăieți
15%49%
36%
26%48%
26%
0%10%20%30%40%50%60%
Una –două ore Două – trei ore Mai mult de trei oreTimp alocat familiei
FeteBăieți

59
La realizarea temelor majoritatea, 48% petrec 1-2 ore pe zi, pe când 43% petrec 2-3 ore,
iar 7% petrec mai mult de 3 ore.
Așa cum am menționat la începutul lucrării sunt mulți elevi care fac naveta pentru a
ajunge la cursuri. Așadar, un aspect important îl reprezintă și timpul necesar elevilor pentru a
ajunge la școală, respectiv înapoi acasă. Între 1-2 ore 84% dintre eleve reușesc să ajungă la
școală, în timp ce pentru 16% e nevoie de 2-3 ore dus- întors; cu mențiunea că procentele se
raportează exclusiv la populația de eleve cu mediul de rezidență în mediul rural.
La fel vom analiza situația și în cazul băieților. Datele obținute sunt prezentate în
următorul tabel:
Tabel 17. Timpul alocat activităților de către băieți

Activitate /Timp Una – două ore Două – trei ore Mai mult de trei ore
Rural Urban Rural Urban Rural Urban
Pe internet 5 3 10 10 15 11
La televizor 8 3 16 13 6 8
Cu prietenii 5 4 14 12 11 8
Cu familia 12 2 12 14 6 8
La realizarea
temelor 24 19 6 4 – 1
Cu transportul
casă – școală 21 3 –

Dintre aceștia 14% petrec între 1 și 2 ore navigând pe internet, 37% petrec 2-3 ore, iar
48% mai mult de 3 ore, ceea ce indică o mai mare pondere a timpului petrecut pe internet decât
la fete.
La televizor, băieții se uită în procent de 22% 1-2 ore, 53% petrec 2-3 ore, iar 25%
petrec mai mult de trei ore.
16% dintre băieți preferă să stea cu prietenii între 1-2 ore, 48% petrec câte 2-3 ore cu
prietenii, iar 35% mai mult de 3 ore.
Cu familia 25% petrec între 1-2 ore pe zi, 53% petrec între 2-3 ore cu familia, iar 22%
mai mult de 3 ore.
La realizarea temelor 79% dintre băieți petrec între 1-2 ore, semnificativ mai mulți
decât fetele pentru aceași durată, 18,5 % petrec între 2-3 ore și doar 2,5% petrec mai mult de 3
ore.
În ceea ce privește transportul majoritatea se încadrează între 1 și 2 ore..

60

Figura 19. Timpul alocat pentru realizarea temelor

Acestea fiind zise, putem spune că timpul alocat vizionării diferitelor programe la
televizor și timpul petrecut navigând pe internet este mai mare decât cel alocat realizării temelor
sau studiului individual, aceasta reprezentând un fapt pentru care ar fi necesar să se tragă un
semnal de alarmă.

49%
44%
7%80%
19%
1%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Una –două ore Două – trei ore Mai mult de trei oreTimpul alocat temelor
FeteBăieți

61
CONCLUZII

Așa cum am arătat de-a lungul acestui studiu, relația dintre statutul socio-economic al
elevului și performanțele sale școlare este o temă amplă, complexă ce poate fi abordată din mai
multe puncte de vedere prin prisma mai multor științe umaniste. Cu siguranță, s-a putut observa
că există o cauzalitate și o asociere puternică între factorii socio-economici și performanțele
școlare.
Elevii Liceului Tehnologic ,, Sfântul Nicolae ”, Deta așa cum am arătat mai sus,
dovedesc consecvență atunci când vorbim despre mediile școlare. S-a putut observa o oarecare
uniformitate în parcursul elevilor de la un an școlar la altul, cu mici excepții în care diferențele
de medii au fost semnificative. Preocuparea elevilor pentru medii, pentru performanța școlară
și dezvoltarea profesională apare în grade diferite și este influențată de familia din care aceștia
provin și nivelul de studii al părinților, timpul pe care îl alocă studiilor și pasiunilor, dar și de
timpul petrecut cu activitățile gospodărești sau îngrijirea fraților mai mici.
Rezultatele cercetării raportate la ipotezele lucrării, relevă următoarele concluzii:
1. Întreg complexul de factori socio-economici nu influențează performanțele școlare ale
elevilor, ci numai anumiți factori. De aceea nu putem vorbi despre statutul socio-
economic ca întreg, așa cum l-am definit în studiul de față, ca având o influență majoră
asupra performanțelor.
2. Nu există diferențe considerabile în ceea ce privește variabila gen.
3. Există o diferență între performanțele școlare ale elevilor provenind din mediul rural și
cei care provin din mediul urban, însă aceasta nu este ridicată, fapt pentru care se infirmă
această ipoteză.
4. Întru-cât numărul de familii cu grad de risc sau vulnerabile este foarte mic, nu putem
testa această cauzalitate.
Veniturile familiei nu influențează semnificativ performanțele școlare, fapt ce dovedește
egalitatea de șanse atribuită fiecărui elev în parte în școala noastră. Mai degrabă, veniturile
familiei și, implicit, banii de care dispun elevii, influențează modul în care aceștia își petrec
timpul liber și aleg să își urmeze pasiunile.
Tipul de familie din care provin elevii nu influențează în cazul nostru performanța
școlară, deoarece nu există un prag semnificativ de familii monoparentale, dezbinate, cu

62
probleme sau altele decât familiile tradiționale. În cazul familiilor, s-a înregistrat o diferență
doar în cazul studiilor părinților, unde tendința este de la sine înțeleasă: copiii care provin din
familii unde părinții au studii superioare au mai multe șanse să urmeze la rândul lor o facultate.
În cazul elevilor care întâmpină probleme în parcursul școlar, care au medii
nesatisfăcătoare și conștientizează acest lucru, factorii cauzali semnalați au fost: absenteismul,
solicitarea de către părinți la treburi casnice, lipsa motivației, incapacitatea de concentrare sau
un nivel diminuat de interes pentru performanța școlară și/sau personală.
Ca o concluzie generală, putem spune că per ansamblu performanțele școlare sunt
satisfăcătoare în rândul elevilor liceului, factorii cei mai pregnanți care influențează rezultatele
școlare sunt legate de activitățile din afara școlii ale elevilor, unde vorbim despre treburile
casnice la care aceștia iau parte, dar și despre activitățile de relaxare preferate în detrimentul
orelor de studiu individual și care se întind pe o perioada mai lungă semnificativ decât cele din
urmă, și nivelul de studii al părinților care influențează cel mai probabil și veniturile familiei.

63
BIBLIOGRAFIE

1. Ainley et al., John, Brian Graetz, Michael Long and Margaret Batten (1995), Socio-economic
status and school education, DEET / ACER, Canberra. Increasing Competence, Prentice Hall,
Sydney,1995.
2. Băncilă Gabriela., Zamfir Gheorghe., Algoritmul succesului , Ed. Polirom, Iași, 1999;
3.Cosmovici A., Iacob L., Psihologie școlară , Editura Polirom, Iași, 1998.
4. Fergusson, M., D., Horwood, J., L., Boden, M., J., (2008). Social transmission inequality:
Examining the links between the socio-economic status of the family in childhood and the
educational achievement in adulthood. Research in Social Layering and Mobility, 26; 277-295.
5. Gal Denizia, Educația și mizele ei sociale , Cluj – Napoca, Ed. Dacia, 2002.
6. Hatos, A., Sociologia educației , Iași, Ed. Polirom, 2006.
7. Jencks, C., Mayer, S. E., The social consequences of growing up in a poor neighborhood, în
Lynn, M. G. H. M. L. Jr. (ed.), Inner-city poverty in the United States (pp. 111–186),
Washington, DC, National Academy Press, 1990.
8. Jigău Mihaela, Factorii reușitei școlare , Ed. Grafoart, București, 1998.
9. Machin, S., McNally, S., Meghir, C. Resources and standards in urban schools. Journal of
Human Capital, 4 (4). (2010) pp. 365-393. ISSN 1932-8575.
10. Neculau Adrian, Boncu Ștefan, Perspective psiho-sociale în educație – Cooperare
și competiție , 1998.
11.PISA, Knowledge and skills for life: first results from the OECD Programme for
International Student Assessment (PISA) 2000, (No. 9264196714), Paris, Organisation for
Economic Co-operation and Development, 2001. 25.
12.PISA, PISA 2006: Science Competencies for Tomorrow’s World Executive Summary,
Organisation for Economic Co-operation and Development, 2007.
13. Stănciulescu Elisabeta, Sociologia educației familiale , vol I, II, Iași, Ed. Polirom, 1997.
14. Zdrehuș Cristina, Succesul și insuccesul școlar , Note de curs, Universitatea din Oradea,
2011
15.Shavit, Y., Blossfeld, H-P., Persistent Inequality; Changing Educational Attainment in
Thirteen Countries , Westview Press,1993.

64
SITE-URI

1. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1053535700001001
2. http://dx.doi.org/10.3968/j.sss.1923018420120301.2048.
3. www.successcolar.ro
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3089668/
5. https://doi.org/10.1093/esr/jcp001
6. http://gpseducation.oecd.org/revieweducationpolicies/#!node=41749&filter=all
7. http://www.asociatia-profesorilor.ro/influenta-statului-socio-economic-si-atitudinii-fata-de-
educatiei-a-familiei-in-reusita-scolara.html
8. https://pascuadriana92.wordpress.com
9. www.rjeap.ro/files/vol3no2/4art3.pdf
10.https://www.researchgate.net/publication/271881260_Attitudes_and_Motivation_in_learni
ng_English_as_Second_Language_in_high_school_students
11. https://academic.oup.com/esr/article-abstract/26/1/31/539969
12. https://www.researchgate.net/publication/272151553_School_Success_Profile
13.https://books.google.ro/booksid=AT0HDAAAQBAJ&pg=PA19&lpg=PA19&dq=Boudon
1973;+Jencks,+1990&source=bl&ots=FtisyX2Yt8&sig=tts4Roby-G
14. https://link.springer.com/article/ – Zhonglu Li Zeqi Qiu , The Journal of Chinese
Sociology , 2018

65
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………..1
1. Influența factorilor socio-economici asupra educației în literatura de specialitate…..3
2. Factorii socio-economici și rezultatele școlare………………………………………………………..5
MATERIALE ȘI METODE………………………………………………………………..10
1. Obiectivul și ipoteza lucrării……………………………………………………………10
2. Materiale și metode……………………………………………………………………..10
3. Focus grup……………………………………………………………………………….26
REZULTATE ȘI DISCUȚII……………………………………………………………….29
CONCLUZII…………………………………………………………………………………61
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….63