Influența factorilor de personalitate extraversia/introversia asupra coeficientului de inteligenț ă emoțională Coordonator: CONF. DR. EMIL -RĂZVAN… [630703]

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINTE ALE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator: CONF. DR. EMIL -RĂZVAN GÂTEJ
Student: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINTE ALE EDUCATIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Influența factorilor de personalitate
extraversia/introversia asupra coeficientului de
inteligenț ă emoțională

Coordonator: CONF. DR. EMIL -RĂZVAN GÂTEJ

Student: [anonimizat]
2019

3
Cuprins
INRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
Capitolul 1 Inteligența emoțională ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
1.1 Definiții și teorii ale inteligenței emoționale ………………………….. …………………………. 6
1.1.1 Modelului Inteligențelor Multiple de Howard Gardner ………………………….. ………… 9
1.2 Caracteristici ale inteligenței emoționale ………………………….. ………………………….. .. 10
1.2.1 Nivelul de inteligență emoțională ………………………….. ………………………….. …… 13
Capitolul 2 Factorii de personalitate Extroversia -introversia ………………………….. ……………… 15
2.1Conceptual izare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
2.2Tipologia lui Hippocrate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.3 Tipologia lui Jung ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 17
2.3.1 Tipo logia lui Eysenck ………………………….. ………………………….. …………………… 20
2.4 Tipurile de personalitate Myers -Briggs ………………………….. ………………………….. ….. 21
Capitolul 3 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
3.1 Obiective si ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
3.2 Prezentarea eșantionului ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
3.3 Instrumentele de cercetare și descrierea lor ………………………….. ………………………… 31
3.4 Analiza și interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. …………… 34
Capitolul 4. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 46

Anexe…………………………………………………………………………………………4 8

4
INTRODUCERE

Tema lucrări mele de licență se intitulează ”Influenta factorilor de personalitate
extroversia/introversia asupra coeficientului de inteligentă emotiona lă”si este rezultatul unei
curiozităti intelectuale și al unei provocări. Cercetarea pornește de la afirmațiile referitoare la
faptul că persoanele extroverte au o inteligență emoțională mai ridicată față de persoanele
introverte.
Am ales această temă a trasă fiind de noutatea acestui subiect și de faptul că
inteligență emoțională este un concept mediatizat excesiv în occident,supus unor numeroase
controverse între numeroși specialiști recunoscuți din diverse domenii precum
psihologie,sociologie,manageme ntul organizational.
Conceptul de personalitate este cel mai complex concept al psihologiei.
Complexitatea este dată de caracterul său sintetic, de perspectivele din care este elaborat sau
de structura și dimensiunile acestuia. Din perspectiva conceperi i personalității decurg și
instrumentele prin care ea poate fi diagnosticată, constituindu -se demersurile studierii
dinamicii și evoluției sale.
Inteligența Emțională este un subiect important de cercetare în domeniul psihologie
resurselor umane, manage ment, educație. Inteligența emoțională este o „formă de inteligență
care implică abilitatea monitorizării sentimentelor, emoțiilor proprii și ale altora, facilitează
discriminarea dintre acestea și folosește informația pentru a controla unele situații sau
acțiuni” (Salovey & Mayer, 1990) . Ea este aptitudinea identificării și gestionării eficiente a
propriilor emoții în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educație), finalitatea
constând în atingerea scopurilor, cu un minim de conflicte inter și intrapersonale.
Daniel Goleman, este cel care a popularizat termenul de inteligență emoțională în
cartea sa din 1995 intitulată „Emotional Intelligence, Why it can matter more then IQ”. El
susținea faptul că înțelegerea și controlul emoțiilor noastre es te una dintre cele mai
importante idei pentru sănătate și succesul în viață. Cartea lui Goleman s -a bazat pe lucrări
mai importante ale unor psihologi precum Peter Salovey, John Mayer și Reuven Bar -On care
arătau că, întradevăr, oamenii cu o anumită isteți me emoțională au un avantaj față de aceia
care nu o au.
De asemenea și diada extraversie -intraversie este un subiect lung dezbătut pe
parcursul anilor, cel ce a atras atenția pentru prima data asupra acestei axe validându -i
utilizarea a fost Carl Gustav Jung(1875 – 1961) un psiholog elvețian care a determinat 4 feluri

5
de extraversie și 4 de intraversie. Frontal, această problemă a mai fost studiată și de
psihologul englez de origine germană Hans Jurgen Eysenck(1916 – 1934) acesta concepând
un chestionar po rnind de la lucrările lui Guiford privind axa introversie – extraversie și unii
itemi dintr -un chestionar psihiatric.
Îmi doresc ca această cercetare să aducă un aport favorabil informațiilor până acum
cunoscute, efortul depus constând în cea mai mare pa rte în îmbinarea și așezarea într -o formă
cât mai cuprinzătoare și mai pe înțelesul tuturor a părerilor și a cercetărilor unor specialiști
din domeniu recunoscuți.
Mulțumesc pe această cale domnului Conf. dr. Emil -Răzvan Gȃtej pentru înțelegerea
de care a dat dovadă pe parcursul lunilor în care mi -am făcut lucrarea,precum și pentru
sfaturile și îndrumările de o valoare semnificativă care m -au ajutat la concretizarea acestei
lucrări.

6
1 Inteligența emoțională

1.1 Definiții și teorii ale inteligenței emoțion ale
Termenul de „inteligență” provine de la latinescul "intelligere", care înseamnă a
relaționa, a organiza sau de la interlegere, care presupune stabilirea de relații între oameni,
ceea ce arată că inteligența depășește gândirea care se limitează la stab ilirea relațiilor dintre
însușirile esențiale ale obiectivelor și fenomenelor și nu a relațiilor între oameni.
Complexitatea inteligenței reiese din modul ei de abordare în istoria filozofiei și psihologiei,
considerată a avea un rol deosebit de important în cunoaștere, dar și negându -i-se
semnificația, fiind chiar eliminată din existența umană.
În anii `20, psihologul american Edward Thorndike vorbea despre ceva intitulat de el
„inteligență socială”. Mai târziu, importanța „factorilor emoționali” a fost re cunoscută de
David Wechsler, unul dintre părinții testelor IQ. În anii `40, într -un ziar, Wechsler a insistat
asupra închiderii tuturor „aspectelor non – intelectuale ale inteligenței generale” în orice
măsurătoare completă. Acest material amintea de aseme nea despre capacitățile „afective” sau
„conative”, de fapt inteligența socială și emoțională – pe care el le credea importante în
formarea unei imagini de ansamblu. Din păcate, acești factori nu au fost incluși în testele IQ
ale lui Wechsler și la acea vre me li s -a dat prea puțină atenție.
În 1983, Howard Gardner, de la Universitatea Harward, a scris despre posibilitatea
existenței unor „inteligențe multiple” inclusiv ceea ce el numea „capacitățile intra -psihice” –
în esență o aptitudine pentru introspecție – și „inteligență personală”. Studiind modul în care
învață adulții și copiii, el ”și -a dat seama că ei păreau să învețe și să își demonstreze
inteligența într -o mulțime de moduri” (Armstrong, 2012,).
Conceptul de „inteligență emoțională” apare pentru pri ma dată în lucrările lui John D.
Mayer și Peter Salovey, în 1990 și 1993. În 1995 apare în Time vestitul articol „What's your
EQ ?” semnat de Daniel Goleman, iar în 1993, EQ and You. Kate Cannon și echipa ei
proiectează primul program pentru dezvoltarea co mpetențelor emoționale la American
Express Financial Advisors. În 1995 programul este declarat un succes. Inteligența
emoțională devine cunoscută după publicarea best -seller -ului „Emotional Intelligence: Why it
can matter more than IQ” de către Daniel Gole man în 1995, carte care a fost vândută în peste
5 milioane de exemplare și tradusă în 30 de limbi, inclusiv în română, aflată între primele 10

7
cele mai citite cărți din lume. Împreună cu Richard Boyatzis, Goleman a dezvoltat
„Emotional Competency Inventor y 360” (ECI 360), un instrument de evaluare a
competențelor emoționale, care s -a impus în lumea afacerilor. În 1998 D. Goleman publică o
altă carte: „Working With Emotional Intelligence”. Inteligența emoțională nu este ceva
absolut nou, ci sunt noi infor mațiile din neurobiologie care au ajutat mult la înțelegerea
rolului emoțiilor. Înțelegem acum mai bine ce se întâmplă când partea emoțională a creierului
nostru funcționează în armonie cu cea cognitivă.
Salovey și Mayer considerau că inteligența emoțional ă ne permite să fim mai creativi
și să ne folosim emoțiile pentru a ne rezolva problemele. O persoană cu o inteligentă
emoționă crescută este abilitată în patru domenii: identificarea emoțiilor, folosirea emoțiilor,
înțelegerea emoțiilor și reglarea emoții lor. Inteligența emoțională este „abilitatea de a percepe
și exprima emoții, de a asimila emoții în gândire, de a înțelege și judeca cu ajutorul emoțiilor,
și de a regla emoțiile proprii și ale altora” . (Mayer & Salovey, 2000)
Când ne referim la inteligen ță înțelegem cel puțin două lucruri:
intelectul (IQ) și inteligența emoțională (EQ). Cercetările au arătat că succesul nostru la locul
de muncă sau în viață depinde 80% de inteligența emoțională și doar 20% de intelect. În
cazul liderilor inteligența emoți onală contribuie cu până la 90% la succes. Aceasta nu
înseamnă că rolul IQ -ului trebuie neglijat. IQ -ul continuă să fie important, dar nu cel mai
important. Creierul omului este făcut ca să iubească în primul rând.
Cele două emisfere cerebrale care dețin c aracteristici și funcții diferite a fost
demostrată de Roger Sperry și Robert Onstein, ei arătând că emisfera stângă este responsabilă
de analiza secvențială, de logica acțiunii, de utilizarea cuvintelor și cifrelor, altfel spus este
dominată de „raționali tate”, iar cea dreaptă este sediul imaginației, orientării spațiale,
decorării, muzicii, culorilor, creativității, ritmului, dominanta sa fiind intuiția.
Sistemul educațional occidental se axează, în mod tradițional, pe activități de
memorare și reproducer e,ce sunt caracteristice emisferei stângi, excluzând aproape total
cultivarea facultăților emisferei drepte. Inteligența este atribuită de regula persoanelor care
excelează în privința logicii și mai puțin celor pricepuți la îndeletniciri manuale care au
diferite talente artistice. Rolul intuiților, emoțiilor și sentimentelor în viața umană începe să
fie tot mai mult acceptat de psihologia occidentală, care acceptă alături de coeficientul de
inteligență (IQ) și coeficientul emoțional (EQ). IQ și EQ se află într-o relație de
interdependență, conducând împreună la devenirea individului superior. Nivelul
coeficientului emoțional este responsabil pentru gradul de autocunoaștere și autoapreciere,
pentru calitatea relațiilor interpersonale, pentru adaptabilitatea socială. Un EQ ridicat face să

8
trăim intens ceea ce ni se întâmplă și să ne cunoaștem mai bine atât pe noi cât și pe ceilalți.
Dacă IQ este limitat genetic, EQ este infinit ca posibilități de dezvoltare, astfel, trăindu -ne
conștient emoțiile, acceptându -le ca natură proprie, aducem la suprafață lumea noastră
adevărată.
Rezultatele unor cercetări făcute de Goleman au arătat că dezvoltarea emoțională a
elevilor este decisivă nu doar pentru rezultatele școlare ci și pentru o viață de succes.
Capacitatea de a r ecunoaște și de a face față emoțiilor duce la performanțe mai bune la
școală, în muncă și în relațiile interumane. "Plecându -se de la rolul adaptativ al afectivității s –
a constatat că persoanele care au un coeficient intelectual (IQ – indice al nivelului d e
dezvoltare al inteligenței, stabilit prin raportarea vârstei mentale la vârsta cronologică) înalt
sau o inteligență academică foarte bine dezvoltată se descurcă mult mai puțin în viața de zi cu
zi, fata de altă categorie de subiecți care deși au un IQ ma i redus în comparație cu primii, au
rezultate deosebite în practică. De la aceste situații a apărut întrebarea :„Cum reușesc aceștia
să aibă succese în situații critice, să facă față oricând în împrejurări de viață?“. Sternberg
(1988) a rugat oamenii de pe stradă să spună ce înțeleg ei printr -o persoană inteligentă. În
urma rezultatelor la acest sondaj s -a ajuns la concluzia că ei dispun de o altă abilitate decât
inteligența academică, datorită căreia reușesc să depășească obstacolele vieții de zi cu zi.
Această abilitate a fost raportată inițial la inteligența socială care desemnează capacitatea de a
înțelege și de a stabili relații cu oamenii." (Williams, 1988).
Inteligența socială a fost definită de către Thorndike (1920) "ca fiind capacitatea de a
înțele ge și de a reacționa inteligent în relațiile interumane".( Thorndike,1920)
Mulți psihologi și -au dat seama că această abilitate care asigură succesul în viața
cotidiană este, pe de -o parte distinctă de inteligența academică (teoretică), dar, pe de altă
parte, constituie un fel de sensibilitate specifică față de practică și relațiile interumane.
"Astfel s -a născut o nouă formă de inteligență – cea emoțională"( Roco,2004,p 139)
Conform viziunii lui Daniel Goleman, constructele care compun această formă a
inteligenței sunt: conștiința de sine – încredere în sine; auto -controlul – dorința de adevăr,
conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația – dorința de a cuceri, dăruirea,
inițiativa, optimismul; empatia – a-i înțelege pe alții, divesitatea, capac itatea politică;
aptitudinile sociale -influența,comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea
de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru în echipă. În prezent, există un
dezacord dacă inteligența emoțională e mai mult un pot ențial înnăscut ori dacă ea reprezintă
un set de abilități, competențe sau îndemânări învățate. D. Goleman (1998), amintit de
Mihaela Roco, susține că "spre deosebire de gradul de inteligență, care rămâne același de -a

9
lungul vieții sau de personalitatea ca re nu se modifică, competențele bazate pe inteligența
emoțională sunt abilități învățate". ( Roco,2004,p.142 -143)
În opinia acestuia, orice om îți poate ridica gradul de inteligență emoțională prin
educație și exerciții, însă unele componente ale inteligen ței emoționale, tratate ca însușiri de
personalitate, nu s -ar putea modifica pe parcursul vieții individului.
Goleman consideră că pentru a reuși în viață, fiecare dintre noi ar trebui să învețe și să
exerseze principalele dimensiuni ale inteligenței emoți onale: conștiința propriilor emoții,
controlul emoțiilor, motivarea personală (exploatarea, utilizarea emoțiilor în mod productiv);
empatia – citirea emoțiilor; dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonale.

1.1.1 Modelului Inteligențelor Multiple de H oward Gardner
Howard Gardner, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători și profesori în domeniul
psihologiei cognitive, în carte sa "Cadre mentale : teoriile inteligențelor multiple " in engleza
"Frames of mind: The theory of multiple intelligences" prezin tă cele opt fațele ale
inteligenței: vizuală, verbală, logică, kinestetică, muzicală, interpersonală,
intrapersonală și naturalistă. Acesta considera că omul prezintă metode diferite de a
învăța și pocesa informațiile, metode care, într -un fel sau altul de pind una de alta, formând "
module ale minții ". (Gardner, 1993)
 Inteligența verbală – este capacitatea unui individ de a se exprima și
de a comunica, într -un context cultural . Această inteligență este des întȃlnită la
scriitori și la cei care au capacita tea de a învăța relativ ușor o limbă străină. De
asemenea, este inteligența celui care are o exprimare clară și poate transmite
cunoștințe într -un proces de învățare.
 Inteligența logico -matematică – este capacitatea de a opera cu modele,
categorii și relați i, de a ordona și a interpreta date, capacitatea de a problematiza.
Aceasta este specifică celor care sunt buni la matematică, logică, fizică, chimie și
care realizează diferite activități în domeniul științelor exacte sau al științelor
inginerești.
 Inteli gența corporal -kinestezică – este capacitatea de a rezolva
probleme și de a genera produse cu ajutorul mișcării coprului, îndemânarea în
manipularea obiectelor; Inteligenta kinestezica este specifică celor care își folosesc

10
corpul la realizarea unor activi tăți, precum dansatorii, balerinii și sportivii, diada
minte -trup devine instrumentul prin care aceștia se exprimă.
 Inteligența muzicală – este capacitatea de a rezolva probleme și de a
genera produse prin ritm și melodie, sensibilitate la ritm, capacitat ea de a recunoște
diverse forme de expresie muzicală; Aceasta este specifică artiștilor (muzicieni,
dansatori, coregrafi), precum și compozitorilor, indiferent de domeniul muzical în
care activează.
 Inteligența spațial -vizuală – este capacitatea de a form a un model
mental spațial, de a rezolva probleme prin intermediul reprezentărilor spațiale și ale
imaginii, simțul orientării în spațiu, capacitatea de a citi hărți, diagrame,
grafice.Acasta este specifică pictorilor, arhitecților,cei care proiectează și r ealizează
construcții spațiale.
 Inteligența interpersonală –este capacitatea de a rezolva probleme
prin interacținea cu ceilalți, abilitatea de a discrimina și răspunde adecvat la
manifestările și dorințele celorlalți; Aceasta implică spirit de observați e și empatie.
Este o forma de inteligență necesară în domeniul relațiilor publice.
 Inteligența intrapersonală – este capacitatea de a rezolva probleme
și de a genera produse prin cunoașterea de sine, capacitatea de acces la propriile trăiri
și abilitatea de a le discrimina și exprima, conștientizarea propriilor cunoștințe,
abilități, dorințe. Această inteligență este necesară psihologilor, precum și medicilor
care se specializeaza mai mult pe psihicul uman.
 Inteligența naturalistă – este capacitatea de a rezolva probleme și de
a dezvolta produse cu ajutorul reprezentărilor mediului înconjurător.Este specifică
pentru cei care lucrează în natură și trebuie să distingă între diferitele specii de
animale sau plante.
1.2 Caracteristici ale inteligenței emoționale

Inteligența noastră emoțională determină potențialul pe care -l avem pentru a învață
abilitățile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligenței emoționale: auto -cunoașterea,
auto-motivarea, auto -reglarea, conștiință socială și abilitățile sociale.
Celor cinci dimensiuni ale inteligenței emoționale le corespunde 25 de competențe
emoționale,însă nimeni nu le are pe toate.Pentru a atinge performanțe remarcabile este nevoie

11
să fim buni doar în câteva din aceste competențe în jur de șase și acestea să fie împărțite în
cele cinci domenii ale inteligenței emoționale.
Daniel Goleman în cartea sa intitulata “Working with Emotional Intelligence” (1998)
prezintă cele patru zone ale competențelor emoționale.
Competențele personale sunt:
 "Auto -cunoașterea = c unoașterea propriilor stări de spirit interioare,
preferințelor, resurselor și intuiților
1. Conștiința emoțională – își conștientizează propriilor emoții și
motivul acestora,se ghidează după valori și obiective personale,știe care dintre
sentimente îi afectea ză performanțele.
2. Auto -evaluare precisă -își stie punctele forte și slabe,învață din
experiențele trecute,deschis spre feed -back.
3. Încredere de sine -capabil în a lua decizii în ciuda unor
presiuni,știe să se facă observat ,prezență de spirit.
 Auto -reglare (self-management) = gestionarea stărilor interne,
impulsurilor proprii
1. Autocontrol -gȃndește și se poate concentra chiar și sub
presiune,își păstrează calmul în momente tensionate, își depășește cu ușurință
pornirile impulsive.
2. Demn de încredere -acționează et ic,cȃștigă încrederea prin
autenticitate,recunoaște propriile greșeli
3. Conștinciozitatea – își i -a angajamente și își tin
promisiunile,sunt organizați în muncă.
4. Adaptabilitatea -pot face mai multe lucruri deodată,este flexibil
în percepția anumitor eveniment e.
 Auto -motivare
1. Ambiție -este orientat spre rezultate dorind să -și atingă
scopurile, își propune obiective îndrăznețe,caută orice informație pentru soluții
noi.
2. Implicarea -face ușor sacrificii personale în favoarea grupului,se
conformează valorilor grupulu i atunci cȃnd face anumite alegeri.
3. Optimism – persistă în urmarirea obiectivelor, în ciuda
obstacolelor și eșecurilor.

12
Competențele sociale sunt:
 Conștiința socială = modul în care oamenii se ocupă de relații și sunt
conștienți de sentimentele, nevoile ș i preocupările altora
1. Ematie -este sensibil la emoțiile celor din jur,întelege punctele
de vedere a celorlalți.
2. Asertivitatea -oferă cu ușurință asistență sau consultanță,caută
cai de creștere a satisfacției clienților și înțelege nevoile acestora.
3. Dezvolta rea celorlalți -este văzut ca un mentor,dă feed -back
constructiv și identifică nevoile de dezvoltare ale celorlalți.
4. Toleranța -vede diversitatea ca pe o oportunitate,se opune
intoleranței,înțelege diferitele puncte de vedere și observă cu ușurință
diferențe le din cadrul grupurilor.
5. Conștiința politică -identifică cu ușurință relațiile de nivel
înalt,detectează rețelele sociale importante.
 Abilități sociale
1. Influența -se pricepe în a face presiuni,folosește modalitați
convingătoare de prezentare,se folosește de dramatismul unor evenimente
pentru a sublinia anumite opinii personale.
2. Comunicarea -face față cu rapiditate unor situații diferite,este un
bun ascultător.
3. Leadership -îi conduce pe ceilalți spre reușită,conduce prin
exemplu.
4. Managementul conflictelor -se de scurcă cu persoanele și
situațile dificile folosindu -se de diplomație și tact,identifică potențialele
conflicte și ajută la soluționarea lor,încurajează discuțiile de grup sau
dezbaterile,conduce spre soluți win -win.
5. Construirea de relații -cultivă și menți ne rețele informale,caută
relațile benefice pentru ambele părți,întreține relații personale și de prietenie
cu colegii sa partenerii.
6. Colaborare și cooperare -echilibrează munca cu relațiile
personale,colaborează,face schimb de idei sau informații,promoveaz ă un
climat pozitiv de prietenie și înțelegere.

13
7. Aptitudini de echipă -modelează calitațile echipei precum
respectul și cooperarea,atrage membrii echipei in activități
entuziaste,construiește identitatea echipei. "(Goleman, 1998)

1.2.1 Nivelul de inteligență emoțională
În cele pr ezentate mai jos vom vedea cȃteva caracteristici generale a oamenilor cu un
nivel înalt sau scăzut de inteligență emoțională. Cu siguranță că acestea sunt valabile doar la
modul general, dar sunt utile pentru a fi utilizate ca un sistem de referință. List a de mai jos
cuprinde semne generale a unui nivel înalt și scăzut de auto -apreciere, precum și alte
variabile care nu au fost neapărat corelate cu inteligența emoțională așa cum este definită de
Mayer și Salovey.
"O persoană cu un înalt nivel de IE își ex primă sentimentele clar și direct utilizând
fraze care încep cu: “Eu simt…”, acesteia nu îi este teamă să își exprime sentimentele, nu este
dominată de sentimente negative precum: teamă, griji, rușine, jenă, dezamăgire, lipsă de
speranță, lipsă de putere , dependență, victimizare, descurajare, este capabil să distingă
elementele non -verbale ale comunicării, lasă sentimentele să îl conducă spre alegeri
“sănătoase” și fericire. O astfel de persoană echilibrează sentimentele cu rațiune, logică și
realitate, a cționează din dorință, nu din sentimentul de datorie, vină, forță sau obligație, este
independent, încrezător în propriile forțe și are un moral puternic, este motivat intrinsec, nu
este motivat de putere, bunăstare, poziție, faimă sau aprobare, este în ma joritatea timpului
optimist, dar totodată realist, și poate să fie și pesimist când este cazul, nu internalizează
eșecurile, ține cont de sentimentele celor din jurul său, vorbește cu nonșalanță despre
sentimente, nu se blochează în caz de frică sau îngrij orare, este capabil să identifice
sentimente concurente multiple.
La polul opus o persoană cu un scăzut nivel de IE nu își asumă responsabilitatea
propriilor sentimente, ci dă vina pe cei din jur pentru ele, are dificultăți în formularea
propozițiilor car e încep cu “Eu simt…”, nu poate spune de ce se simte într -un anumit fel sau
nu poate spune fără să arunce vina pe altcineva, atacă, comandă, critică, întrerupe, ține
prelegeri, dă sfaturi în stȃnga și dreapta, emite judecăți de valoare despre cei din jur , încearcă
să te analizeze, de exemplu cȃnd îți exprimi sentimentele, începe deseori propoziții cu “Cred
că tu…”, dă vina pe ceilalți, ascunde informații sau chiar minte în legătură cu sentimentele
proprii, exagerează sau minimalizează propriile sentimen te. De asemenea, îi lipsește

14
integritatea și simțul conștiinței, poartă ură, nu iartă, nu îți spune niciodată unde te situezi în
raport cu ea, acționează în funcție de sentimente mai degrabă decât vorbește despre ele, este
indirectă și evazivă, este insens ibilă la sentimentele celor din jur, nu este empatică, nu simte
compasiune, este rigidă, inflexibilă, are nevoie de reguli clare pentru a se simți în siguranță,
este o persoană “rece”, nu se gândește la sentimentele celorlalți înainte de acționa, acționeaz ă
fără să se gândească la sentimentele viitoare, evită responsabilitatea prin fraze de genul: “Ce
era să fac? Nu am avut de ales!”, poate fi mult prea pesimistă, ducând la distrugerea bunei
dispoziții a celor din jur, poate fi excesiv de optimistă, până la punctul în care devine
nerealistă, negând temerile fundamentate ale celorlalți, se lasă “purtată de val” în ciuda
bunului simț sau renunță la primul semn de probleme, se încăpățânează la propriile idei, fiind
prea nesigură pentru a fi deschisă la noi păre ri, se concentrează asupra faptelor mai degrabă
decât asupra sentimentelor." (sursa https://eqi.org/eqe96_1.htm aprilie 2019)

15
2 Factorii de personalitate Extroversia -introversia
2.1Conceptualizare
Extroversiune a este în psihologie o proprietate a unui individ care caracterizează
orientarea persoanei spre exterior. Termenul "extraversiune" provine din latina "extra", ceea
ce înseamnă în afara și "versie" – ceea ce denotă o întoarcere, se dovedește – întoarcerea s pre
exterior. Acest conceptul de "extraversiune", precum și "introversiunea" a fost introdus de
psihologul și filozoful elvețian Carl Gustave Jung pentru a distinge între două tipuri de
personalitate.
Acesta definește extraversia astfel:"Extraversia înseam nă orientarea în afară a
Hbidoului.Desemnez prin această noțiune o relație evidentă a subiectului vu obiectul în
sensul unei deplasări pozitive a interesului subiectiv față de obiect. cineva care se află într -o
stare extravertită gândește,simte și acționea ză în raport de obiect,și anume într -un mod direct
și limpede perceptibil,în așa fel încât nu poate există nici o îndoială în legătură cu atitudinea
pozitivă față de obiect.Extraversia este de aceea într -o oarecare măsură un transfer al
interesului de la s ubiect la obiect.Dacă extraversia este intelectuală,atunci subiectul se
gândește pe sine în obiect;dacă ea este afectivă,subiectul se simte pe sine în obiect.În starea
de extraversie subiectul este puternic determinat,chiar dacă nu exclusiv,de obicei.Se po ate
vorbi de o extraversie activă,atunci când ea este intenționata de subiect și de o extraversie
pasivă,atunci când obiectul o impune cu forță,adică atrage intersul subiectului eventual
împotrivă propriei intenții a acestuia.O stare de extraversie habitu ală duce la apariția tipului
extravertit."(Jung,1997)
Paul Popescu -Neveanu definea extraversiunea astfel: „o organizare a personalității,
orientare precumpănitor spre lume, atașare de obiecte și oameni, deschidere pentru o cât mai
activă comunicare cu cei din jur, de unde și facila adaptare la mediu”, iar introversiunea ca
fiind o „orientare tipică a conștiinței către propriul Eu, predominare a tendinței de a examina
propriile desfășurări sufletești, de a se închide în sine, neglijând lumea externă”. (Popes cu-
Neveanu, 1978).
"Folosind metoda factorială și plecând de la datele din psihopatologie, H.J. Eysenck a
elaborat un model bidimensional al personalității, pe scara factorului introversiune –
extraversiune (E) și a celui de instabilitate emoțională sau neur oticism (N), model ce a fost
completat mai târziu cu o a treia dimensiune – psihotismul (P). Același autor descria
extraversiunea ca pe o atitudine caracterizată prin „mișcarea pozitivă a subiectului interesat

16
de obiect” sau o atitudine îndreptată spre lum ea obiectivă din punct de vedere al evaluării și
al intenției (Eysenck, 1950). De asemenea, tipul introvert este descris ca fiind orientat spre
propriul comportament și mai puțin spre obiectele și faptele din mediu. Extraverții se remarcă
prin comunicabili tate, sociabilitate, optimism, stabilesc ușor prietenii și au multe cunoștințe;
sunt cooperanți, activi, dinamici, cu inițiativă, au încredere în ei înșiși și în ceilalți și au
succes pe plan social; sunt spontani, impulsivi, pot fi nestatornici, superfici ali, teatrali sau
dimpotrivă, conformiști, fără opinie proprie sau certăreți și agresivi. La polul opus se află
introverții, care sunt tăcuți și retrași, evită să vorbească despre propria persoană în public; își
aleg prietenii cu grijă, în mod selectiv, su nt ordonați, cu o constanță a preocupărilor,
profunzimea sentimentelor, stăpânire de sine, autocontrolul emoțiilor, reactivitate mai puțin
adaptată la schimbările externe; pot fi nesociabili, timizi, ezitanți, înclinați spre reverie sau
inactivitate. În ge neral, majoritatea persoanelor se află într -o poziție intermediară între aceste
două extreme, iar evaluările vizează gradul de introversiune sau extraversiune al persoanei
respective. În esență, introvertul este caracterizat de „accentuarea vieții psihice interioare”, iar
extravertul printr -o „accentuare a manifestării exterioare a vieții psihice” (Crăciunescu,
1991).
Ideea tipologiei extraversie -introversie aparține lui C.G. Jung care considera că
legăturile conștientului cu lumea exterioară sunt determin ate de atitudinile extraversiei și
introversiei. La fiecare individ sunt prezente ambele atitudini, dar una din ele devine
dominantă, iar cea nedominantă devine parte a inconștientului personal care influențează
comportamentul." (Jung, 1994) (sursa https://scholar.google.ro,15.04.2019 )
2.2Tipologia lui Hippocrate
Oamenii au fost conștienți din cele mai vechi timpuri de varietatea și de pluralitatea
comportamentelor umane.

Galanus Hippocrate Astfel că prima incercare de identificare si
explicare a tipurilor de personalitate o
datoram medicilor Antichitatii precum
Hippocrate si Galenus. Ei au socotit ca
predominanta in organism a uneia dintre cele
patru „umori” (sange, limfa , bila neagră și
bila galbena) determina temperamentul.

17
Pe aceasta baza ei stabilesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si
coleric.

 Colericul care este energic, neliniștit, uneori impulsiv și își risipește energia. El est e
inegal în manifestări. Stările afective se succed cu rapiditate acesta are tendintat de a
domina grupul din care face parte și se dăruiește cu pasiune unei idei sau cauze.
 Sangvinicul are un comportament vioi, vesel, optimist și se adaptează cu ușurinț ă la
orice situații. Este o fire activă, schimbă activitățile foarte des deoarece simte nevoia
de ceva nou în permanență. Trăirile afective sunt intense, însă sentimentele sunt
superficiale și instabile. Trece cu ușurință peste eșecuri sau decepții sentime ntale și
stabilește ușor contacte cu alte persoane.
 Flegmaticul este liniștit, calm, cugetat în tot ce face,acesta dispune de o răbdare fără
margini. Are o putere de muncă deosebită și este foarte tenace, meticulos în tot ceea
ce face. Fire închisă, puțin comunicativă, ce preferă activitățile individu ale.
 Melancolicul este puțin rezistent la eforturi îndelungate, puțin comunicativ, închis în
șine,acest tip de temperament are dificultăți de adaptare socială cu un debitul verbal
scăzut, gesticulația redusă ( https://scholar.google.ro,15.04.2019 )
2.3 Tipologia lui Jung
Carl Gustav Jung (1875 -1961) a abordat tipurile
psihologice din perspectivă psihanalizei. El a impărtit
energia psihică în două tipuri de atitudini generale de
bază: introvertit și extravertit. Aceste tipuri sunt îmbinate
cu celelalte pentru a crea tipurile de personalitate Jung.

În plus, tipurile de atitudini generale introvertit și extravertit ale lui Jung apăr că două
caracteris tici total opuse în cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv
Myers Briggs. Pe langă cele două atitudini -introvertit și extravertit, Jung a mai dezvoltat și un
cadru de patru tipuri funcționale ale psihicului acestea fiind reflexiv și af ectiv, precum și
senzorial și intuitiv. Cele 8 tipuri psihologice principale sunt realizate adăugând câte unul din
cele patru tipuri funcționale la un tip de atitudine generală .

18
 Reflexiv Extravertit aceste perso ane sunt sociabile, se integrează cu
ușurință într -un colectiv având numero ase strategii ,au un umor foarte variat .
 Reflexiv Introvertit este o perso ană profunda si implicata in activitati
incarcate de ipoteze, idei, absorbit de acestea. Aceste persoan e nu se angajeaza
social, le place singuratatea si activitatile pe care le desfasoara.
 Afectiv Extravertit sunt și ele persoane sociabil e, dar si sugestibil e, au
numeroase relatii sociale , prieteni cu o tendinta mai mult sau mai putin acc entuata de
ai schimba in timp.Acest ia dau impresia de sensibilitate ceea ce este pentru moment e ,
dar in fond sensibilitatea sa este schimbatoare si foarte situativa.
 Afectiv Introvertit sunt persoan e sugestibil ile. Au sentimente
puternice este conservato r în privin ța ideilor morale pe care le implic ă in evaluarea
persoanelor cu care are relatii ,este extreme de atent la respectarea acestora .Aceștia au
prietenii putine, dar durabile.
 Senzorial Extravertit acește persoane sunt în genere dominante de
senzorialitate. Le p lace sa participe la reuniuni fiind un iubitor de expozitii, concerte,
teatru. Au adesea gusturi si abilitati artistice.
 Senzorial Introvertit "este un tip irațional în sensul că, la nivel
evenimențial , opțiunile lui sunt determinate nu de judecăți raționale, ci de ceea ce
tocmai se întȃmplă în vreme ce tipul senzorial extravertit este determinat de
intensitatea acțiunii obiectului, tipul senzorial introvertit se orientează după
intensitatea participări i subiective a senzației declanșate de stimulul obiectiv."(
Jung,1997)
 Intuitiv Extravertit acest tip"apare la femei mai frecvent decȃt la
bărbați. La ele, activitatea intuitivă se manifestă mai puțin profesional și mai mult
social. Femeile de acest gen se pricep să exploateze toate mijloacele sociale, să
înnoade tot felul de legături mondene, să găsească bărbați de viitor, pentru ca apoi să
renunțe la tot pentru o nouă posibilitate." ( Jung,1997)
 Intuitiv Introvertit "particularitatea intuiției introvertit e produce, în
condițiile în care aceasta este predominantă, un tip original, anume visătorul și
vizionarul mistic, pe de -o parte, fantastul și artistul,de cealaltă parte. Ultimul caz este,
s-ar zice, cel normal, căci acest tip înclină în genere să se limit eze la caracterul
perceptiv al intuiției. Intuitivul se oprește, de regulă, la percepție, problema lui e prin

19
excelență percepția și plăsmuirea percepției, în măsura în care este un artist creator." (
Jung,1997)

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi acesta nu le -a evidentiat in
mod special. Cele 16 tipuri de personalitate ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa
asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpret area Myers Briggs si
echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat
doua dimensiuni aditionale: Judecativ – Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele
doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinil e introvertit sau extravertit).

• Extravertit Reflexiv Senzorial – T(S)
• Extravertit Reflexiv Intuitiv – ET(N)
• Extravertit Afectiv Senzorial – EF(S)
• Extravertit Afectiv Intuitiv – EF(N)
• Extravertit Senzorial Reflexiv – ES(T)
• Extravertit Senzorial Afectiv – ES(F )
• Extravertit Intuitiv Reflexiv – EN(T)
• Extravertit Intuitiv Afectiv – EN(F)
 Introvertit Reflexiv Senzorial – IT(S)
 Introvertit Reflexiv Intuitiv – IT(N)
 Introvertit Afectiv Senzorial – IF(S)
 Introvertit Afectiv Intuitiv – IF(N)
 Introvertit Senzorial Refl exiv- IS(T)
 Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
 Introvertit Intuitiv Reflexiv – IN(T)
 Introvertit Intuitiv Afectiv – IN(F)

Obiectivele lui Jung si recomandarile acestuia este de a incerca sa dezvoltam functiile
care au fost reprimate si de a accepta to ate cele patru functii ca facand parte integranta a unei
persoane normale.
Deși teoriile lui Jung sunt utilizate pe scar ă largă în testele psihometrice și de
personalitate, acestea au fost ini țial destinate cercet ărilor clinice pentru înțelegerea și tratarea
afecțiunilor mintale, precum și îmbun ătățirea calit ății existen ței umane.

20
2.3.1 Tipologia lui Eysenck
Psihologul englez Hans Jurgen Eysenck
(1916 -1997) de origine germană a cunoscut
ideile lui Jung, dar adaugă o nouă dimensiune
numită grad de nevrozism. Aceasta exprima
stabilitatea sau instabilitateta emotională a
subiectului.
Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obținȃnd
tipurile extravertit – stabil, extravertit – instabil, introvertit – stabil si introvertit – instabil, pe
care le -a asociat cu cele patru temperamente clasice.
In 1959 a pus in l ucru varianta MPI (Maudsley Personality Inventory), in 1965
îmbunătațind mult chestionarul, acesta a dat varianta EPI (EysenCk Personality Inventory).
Psihologul englez subliniază că cele două tipuri au o relație de analogie cu
diferențierea mentală realiz ată de Freud. Astfel, în cazul extravertului pare să predomine id -ul
ca formațiune, iar în cazul introvertului supra -egoul.
Eysenck afirma că "extravertitul este sociabil, îi plac activitățile distractive, are mulți
prieteni, simte nevoia de a discuta cu o amenii și nu -i place să lucreze de unul singur. Își
asumă ușor riscul de a discuta cu oamenii, îi place aventura și se expune pericolelor. Tinde
spre emoții puternice, dorește agitația și este în general impulsiv. Îi place să facă glume, este
oscilant, opt imist, are tendința de a fi agresiv și își pierde cu ușurință stăpânirea de sine. Tip
artistic înclinat spre exterior. Concret, alert, cu inițiativă și bun organizator. Tinde să se
supraaprecieze și să accepte doar propriul punct de vedere". (Minulescu, 20 04)
La polul opus "introvertitul este liniștit, retras, introspectiv, are o viață interioară
bogată. Este tipul gânditor, indicat pentru cercetare, posedă gândire abstractă, dar un spirit de
observație mai puțin dezvoltat, căci este orientat spre interior și oarecum rupt de exterior.
Ușor tensionat căci îi lipsește ușurința exteriorizării bogatelor trăiri interioare. În relațiile
sociale este rezervat și liniștit, neîncrezător și planificat (non -impulsiv). Înclinat spre un un
mod de viață ordonat, nu agrea ză agitația și domină agresivitatea și nu -si pierde ușor
controlul". (Minulescu, 2004)
Nevroticul cel instabil emoțional este rezultatul interacțiunii dintre anxietate, depresie,
timiditate și dificitul de autoapreciere. Reacțiile emoționale sunt putenice, iraționale,
adaptarea la realitate este scăzută, modul de reacție rigid. Poate prezenta și apatie cu reacții

21
puține și lente; încercările de a -l scoate din această stare trebuie să fie intense; manifestă
tendința de a reveni ușor la starea inițială. "Nevr oticul introvertit este anxios, timid și se
blochează emoțional". (Minulescu, 2004)
2.4 Tipurile de personalitate Myers -Briggs
Deși nu erau psihologi,Katherine Myers și fiica ei Isabel au studiat teoriile lui Jung
timp de patruzeci de ani. La sfârșitul aceste i perioade, în 1962, au formulat un chestionar care
permitea clasificarea și identificarea a șaisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost
numit Indicatorul de Tipuri Myers -Briggs (Myers -Briggs Type Indicator – MBTI).
"La început, ideea tipurilo r nu a fost primită cu prea mare entuziasm, dar în 1972 s -a
înființat în Florida un centru oficial de cercetare în domeniu, numit Center for the Application
of Psychological Type (CAPT). Această instituție, care își propune să strȃngă informații și
date de spre tipurile de personalitate, s -a constituit cu vremea într -un centru mondial. Din
1975 Indicatorul de Tipuri Myers -Briggs este publicat în Statele Unite de către Consulting
Psychologists Press. Treptat,el a fost unanim recunoscut, iar interesul în privi nța informațiilor
pe care le conține a crescut considerabil, mai ales în perioada anilor '80. Tipologia respectivă
se poate aplica oricărui individ, indiferent de zona culturală din care provine. În ultimii ani,
profesorul american David Keirsey a adus cea mai substanțială contribuție la studiul tipurilor.
Urmȃnd, timp de aproape patruzeci de ani, o metodă proprie de investigație, el a conceput o
teorie despre temperament care simplifică mult Indicatorul Myers -Briggs. Keirsey susține că
cele șaisprezece tip uri inițiale – altminteri greu de reținut – pot fi grupate în patru
temperamente de bază și dă indicații precise pentru identificarea acestora." (Hedges, 1999)
Tipurile de personalitate Myers Briggs – Myers -Briggs Type Indicator (MBTI) – este un
sistem uti lizat la scar ă largă pentru a înțelege și interpreta personalitatea uman ă, ce are la
bază ideile lui Carl Jung despre tipurile de personalitate și, într-o mai mic ă măsură, teoria
celor patru temperamente .

Isabel Briggs Katharine Myers

22

Pe lȃngă cel e patru tipuri funcționale ale lui Jung , Myers Briggs mai adaugă incă două si
anume: funcția jud ecativă (J) și cea perceptivă (P) – legate de preferința noastră pentru un stil
de viață mai organizat, respectiv mai flexibil.
 Judecativul (J) – este organizat și își îndreaptă eforturile spre
definitivarea proiectelor.

 Perceptivul (P) – flexibil, deschis schimbărilor și noului în
general.

Cele 16 tipuri de personalitate după Isabel și Katharine Briggs
1.Tipul eIAJ: extravertit -Intuitiv -Afectiv -Judicativ ; deschis, creativ, interesat de
oameni, organizat .
" Tipul eIAJ este unul centrat pe oameni, este este interesat în mod deosebit să ofere
dragoste,înțelegere,suport, încurajări celorlalți și să se petreacă un timp plăcut cu aceștia ;
satisfacția lor cea mai mare este să ajute pe ceilalți." (Hedges, 1999)

2.Tipul iIAJ: introvertit -Intuitiv -Afectiv -Judicativ; rezervat, creativ, interesat de
oameni, organizat
" Persoanele iIAJ sunt oamenoase atentă la nevoile celorlalți,dar mai ales fo arte
intuitive; sunt artistice și creative, trăiesc într -o lume a înțelesurilor ascunse ce trebuie
descoperite .Aceasta este cel mai rar tip de personalitate deoarece doar 1% din populația
generală îl au." (Hedges, 1999)

3.Tipul eIAP: extravertit -Intuitiv -Afectiv -Perceptiv; deschis, creativ, interesat de
oameni, flexibil
" Un eIAP este cald, entuziast, foarte isteț și capabil.Ei trăiesc între -o lună plină de
posibilități și pot deveni repede pasionați și entuziasmați de lucruri.Pot vorbi cu ușurință
despr e orice, iubesc viața și o văd ca pe un dar special și încearcă să ia de la viață tot ce se
poate." (Hedges, 1999)
4.Tipul iIAP: introvertit -Intuitiv -Afectiv -Perceptiv; rezervat, creativ, interesat de
oameni, flexibil
" Un ilAP este o persoana ieșită din c omun, de o sensibilitate cu totul aparte și cu intuiții
neobișnuite. Convins că are de dăruit lumii ceva unic, tipul ilAP devine profund frustrat cȃnd

23
nu-și poate împlini menirea. Cam 1 -2 % din populație aparține tipului ii AP; majoritatea sînt
femei – un motiv în plus pentru a le spori sentimentul de singurătate și neasemănare cu cei din
jur"(Hedges, 1999)
5.Tipul eIRJ: extravertit -Intuitiv -Reflexiv -Judicativ; deschis, creativ, logic,
organizat
" Oamenii de acest tip sunt sinceri, direcți și foarte comunic ativi. Cel mai adesea spun
lucrurilor pe nume. Au o capacitate organizatorică excepțională, mai ales cȃnd se pune
problema folosirii eficiente a timpului și a oamenilor din acest motiv sunt adesea numiți în
posturi manageriale; pentru că sunt vorbăreți, se exprimă cu ușurință și au încredere în forțele
lor." (Hedges, 1999)

6.Tipul iIRJ: introvertit -Intuitiv -Reflexiv -Judicativ; rezervat, creativ, logic,
organizat
" Datorită spiritului lor creativ și receptiv la nou, ilRJ sunt întotdeauna antrenați într –
un p roiect sau altul. Adesea, nu sunt mulțumiți nici cȃnd lucrurile merg bine și găsesc
negreșit o cale de a aduce îmbunătățiri; le place să-și vadă planurile puse în aplicare. "
(Hedges, 1999)

7.Tipul eIRP: extravertit -Intuitiv -Reflexiv -Perceptiv ; deschis, creativ, logic, flexibil
" Reprezentanții acestui tip se implică în nenumărate activități, au o varietate
impresionantă de preocupări și inițiază multiple proiecte; au capul plin de idei și sunt mereu
inspirați." (Hedges, 1999)

8.Tipul iIRP: introvertit -Intuitiv -Reflexiv -Perceptiv ; rezervat, creativ, logic, flexibil
" Reprezentanții tipului iIRP își construiesc opiniile logic și rațional și sunt
considerați de obicei foarte inteligenți. Motivul este capacitatea lor de a reține cu ușurință
date despre un anumit subiect, eliminând tot ce e nesemnificativ. Cum doar 1% din populație
este de acest tip, există puține șanse ca iIRP să întâlnească mulți oameni similari, mai ales că
au tendința să ducă o viață solitară. " (Hedges, 1999)

9.Tipul eSRJ: extravertit -Senzorial -Reflexiv -Judicativ; deschis, practic, logic,
organizat
" Persoanele aparținȃnd tipului eSRJ sunt « cu picioarele pe pămȃnt », viguroase și
practice. Sunt totdeauna la curent cu ceea ce se petrece în jurul lor pentru că obișnuiesc să se

24
afle în mi ezul evenimentelor. Spun lucrurilor pe nume, astfel că știi la ce să te aștepți din
partea lor, iar la serviciu, ca șefi, vor să se înconjoare cu oameni productivi și de încredere. "
(Hedges, 1999)

10.Tipul iRSJ: introvertit -Senzorial -Reflexiv -Judicativ; rezervat, practic, logic,
organizat
" Reprezentanții acestui tip își trăiesc viața concentrându -se asupra etapelor pe care le
au de parcurs ca să aducă la îndeplinire unei sarcini. Numic nu-i abate din drum când sunt
convinși că urmăresc un obiectiv corect și iau oricând cuvântul, cu femitate și hotărâre,
pentru a-și pleda cauza. Deși par câteodată greu de abordat din cauza firii lor rezervate, cei
din jur își dau curând seama că sunt oameni pe care te poți baza. " (Hedges, 1999)
11.Tipul eSAJ: extraverti t-Senzorial -Afectiv -Judicativ; deschis, practic, interesat de
oameni, organizat
" Cei mai mulți îi simpatizează pe eSAJ pentru că sunt plini de căldură, « cu
picioarele pe pămînt» și organizați. De obicei, eSAJ sunt foarte sociabili să adoră să
vorbească. Deși s-ar putea pregăti pentru cariere strălucite, ei preferă să se pună în slujba
celorlalți. " (Hedges, 1999)

12.Tipul iSAJ: introvertit -Senzorial -Afectiv -Judicativ; rezervat, practic, interesat de
oameni, organizat
" Oamenii de acest tip sunt tăcuți, serioși răbdători și muncitori. Nu le place să se laude cu
ceea ce fac și – pentru că ceilalți le ignoră contribuția – sunt rareori apreciați așa cum merită.
Se manifestă în spatele scenei și lumea nu-i poate vedea la lumina rampei. " (Hedges, 1999)

13.Tip ul eSRP: extravertit -Senzorial -Reflexiv -Perceptiv; deschis, practic, logic, flexibil
" Persoanele de acest tip nu trec neobservate. Au mereu ceva interesant de spus și la orice
reuniune se află în centrul atenției. Povestesc despre lucrurile dramatice și neobișnuite ce li s-
au întâmplat lor sau altora, iar viața lor este aventuroasă și variată. Se plictisesc repede de
rutina zilnică și reușesc adesea să evadeze din ea. " (Hedges, 1999)

14.Tipul iRSP: introvertit -Senzorial -Reflexiv -Perceptiv; rezervat, practic, logic,
flexibil

25
" Reprezentanții acestui tip nu vorbesc mult – preferă să acționeze – și au o foarte
bună înțelegere a realităților acestei lumi. Au un simț de observație și remarcă micile detalii
practice – un avantaj indiscutabil în lumea afacerilor . " (Hedges, 1999)

15.Tipul eSAP: extravertit -Senzorial -Afectiv -Perceptiv; deschis, practic, interesat
de oameni
" Oamenii de acest tip sunt foarte populari și oricine se simte bine în compania lor. Prietenoși
cu toată lumea, chiar și cu străinii, au o mare putere de convingere și de comunicare.
eSAP sunt drăguți și amabili. Unii dintre ei sunt foarte spirituali și amuzanți, calități pe care
le transform adesea în atuuri profesionale "(Hedges, 1999)

16.Tipul iSAP: introvertit -Senzorial -Afectiv -Perceptiv; rezervat, practic, interesat de
oameni, flexibil
" Oamenii de acest tip sunt adesea greșit înțeleși, căci sunt tăcuți, modești și se
manifestă rareori cu vigoare. Observă totul cu atenție, percep fiecare detaliu, dar nu vorbesc
de obicei despre asta. Trăiesc din plin clipa prezentă și, cînd le place un lucru, le vine greu să
treacă la altceva. Ceilalți pot crede că sînt oarecum debusolați, dar de fapt acești oameni nu
pierd niciodată contactul cu ei înșiși și cu lumea din jur. Se simt bine în co mpania animalelor
și a copiilor și sînt în armonie perfectă cu natura și cu pămîntul. "(Hedges, 1999)

26
3 Metodologia cercetării
3.1 Obiective si ipoteze
În această lucrare de licență am avut ca obiective următoa rele:
1. Identificarea nivelului inteligenței emoționale a subiecților incluși în
cercetare.
2. Identificarea factorului de personalitate extraversia/introversia ale
subiecților studiați.
3. Identificarea relațiilor dintre inteligența emoțională și stima de sine.
Pentru realizarea acestui studiu am avut următoarele ipoteze de lucru:
Ca primă ipoteză se presupune ca persoanele cu o inteligență emoțională mai mare
au ca factor de personalitate extraversia. Ipoteza de nul este aceea ca nu exista o diferenta
semnif icativa intre inteligența emoțională și factorul de personalitate extraversie.
În a doua ipoteza se presupune că femeile au o inteligență emoțională superioară
bărbaților. Ipoteza de nul este aceea ca nu exista o diferenta semnificativa intre sexe.
3.2 Prezentarea eșantionului
În scopul verificării ipotezelor si atingeri obiectivelor propuse în această, avem
un esantion de 56 de subiecți dintre care 50 valizi, cu vȃrste cuprinse intre 18 si 49 de ani,
media de varstă fiind de 26 de ani, dintre care barbați 25 si femei 25 ,metoda de selecție fiind
aleatorie.
Repartiția subiecților în funcție de criteriile menționate mai sus poate fi reprezentată
statistic, sub formă tabelară și grafică după cum urmează, datele fiind prelucrate cu ajutorul
programului SPSS:
Repartiția subiecților pe sexe este următoarea :
Statistics
Genul participantului
N Valid 50
Missing 6
Tabel 1 Lotul de subiecți al licenței

27
Genul participantului
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Masculin 25 44.6 50.0 50.0
Feminin 25 44.6 50.0 100.0
Total 50 89.3 100.0
Missing System 6 10.7
Total 56 100.0
Tabel 2 Genul participanților

Fig. 1 Repartiția subiecților pe sexe în grafic d e tip Pie

28
Inițial 56 de subiecți insă doar 50 de subiecți valizi deoarece 6 la scala minciună( L)
au avut scoruri mari disimulȃnd raspunsurile au avut,aceștia sunt repartizați în mod egal în
funcție de sexul masculin sau feminin, respective 25 de barbați reprezentând 50% și 25 de
femei reprezentând 50%.(Fig.1)

În ceea ce privește repartiția subiecților pe vârstă:

Fig. 2 Repartiția pe vȃrste în digrama cu bară

Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean
Varsta 50 18 49 26,80
Valid N (listwise) 50
Tabel 3 Media de vȃrsta a subiecților

29
Observăm din Fig.2 că frecvența cea mai mare o are vârsta de 21 de ani (11
subiecți),urmată de 22 de ani(8 subiecți) apoi vârstele de 20 și 25 de ani cu o medie de vȃrstă
de 26 de ani. (Tabel 3)
În ceea ce privește repartiția subiecților în funcție de nivelul inteligenței
emoționale :

Nivel Inteligenta emotionala
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid scazut 26 52,0 52,0 52,0
mediu 21 42,0 42,0 94,0
ridicat 3 6,0 6,0 100,0
Total 50 100,0 100,0
Tabel 4 Descrierea distribuției subiecților în funcție de nivelul inteligenței emoționale
În funcție de nivelul inteligenței emoționale cei 50 de participanți au fost dis tribuiți astfel:
– 26 de persoane (52%) cu un nivel scăzut al inteligenței emoționale;
– 21 de persoane (42%) cu un nivel mediu al inteligenței emoționale;
– 3 persoane (6%) cu un nivel ridicat al inteligenței emoționale.
În ceea ce privește repartiția sub iecților în funcție de
extraversie/introversie:

Introversie/Extraversie
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid extraversie 34 68,0 68,0 68,0
introversie 16 32,0 32,0 100,0
Total 50 100,0 100,0
Tabel 5 Descrierea distribuției participanților în funcție de extraversie/introversie
Din punct de vedere al distribuției celor 50 de participanți în funcție de tipul de
personalitate, în grupul de extraversie s -au înregistat 34 de persoane (68%), iar în grupul d e
introversie 16 persoane (32%).
În ceea ce privește repartiția subiecților în funcție de nevroticism:

30
Nevroticism
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid stabil 35 70,0 70,0 70,0
instabil 15 30,0 30,0 100,0
Total 50 100,0 100,0
Tabel 6 Nevoticismul subiecților

Din punct de vedere al distribuției celor 50 de participanți în funcție de nevroticism, în
grupul stabil sunt 35 de persoane (70%), iar în grupul instabil 15 (30%).

În ceea ce privește reparti ția subiecților în funcție de tipul de
temperament:

Fig. 3 Repartiția subiecților în funcție de tipul de temperament în grafic de tip Pie

31

Majoritatea participanților din acestă cercetare fac parte din grupul cu temperament sangvin,
cu procentul de 48% (24 de personae ), fiind urmat de grupul flegmatic, cu procentul de 22%
( 11 persoane ) și grupul coleric, cu procentul de 20% ( 10 persoane ). Cei mai puțini
participanți s -au înregistrat în cadrul grupului cu temperament melancolic, procentul fiind de
10%
(5 persoane).

3.3 Instrumentele de cercetare și descrierea lor
Pentru această licență s -au folosit două instrumente de lucru,“Inventarul de
Personalitate Eysenck” și “Test de inteligență emoționala Roco”.
1.Inventarul de Personalitate Eysenck 1964 (vezi anexa) face parte din seria
chestionarelor dezvoltată de Eysenck, fiind al treilea chestionar realizat de autor și măsoară
două mari dimensiuni de personalitate: extraversie -introversie(E) și nevrotism(N), alături de
care este introdusă și scala minciună(L), pentru a determina disimularea.
Chestionarul cuprinde 57 de întrebări la care subiectul trebuie să răspundă prin
cuvintele „Da" sau „Nu", în conformitate cu felul său de a f i.
Primul factor este extraversiunea -introversiunea.Cei care au obținut scoruri ridicate la
scala E sunt extravertiții și sunt sociabili, impulsivi, flexibili și se adaptează cu ușurință. La
polul cei care au obținut scoruri scazute pe scala E sunt conside rati introvertiți,aceștia sunt
rezervați, pasivi iar de cele mai multe ori întȃmpină dificultăți de adaptare socială.
Factorul al doilea este nevrotismul ce reprezintă însușirea, starea ce caracterizează
omul din punctul de vedere al stabilității emoțio nale, anxietății . Acest factor formează o Temperament
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid coleric 10 20,0 20,0 20,0
melancolic 5 10,0 10,0 30,0
flegmatic 11 22,0 22,0 52,0
sangvinic 24 48,0 48,0 100,0
Total 50 100,0 100,0
Tabel 7 Repartiția subiecților în funcție de temperament

32
scală în care se află persoanele foarte stabile,adaptative cei care au note standard scazute pe
scala N , iar la celălalt pol persoanele extrem de nestabile,nevrotice,cei cu scoruri ridicate pe
scala N. Majoritate a persoanelor se află între cele două mai aproape de centru.Intersecția
acestor două caracteristici bipolare permite raportarea destul de clară a omului la unul din
cele patru tipuri temperamentale.
 temperament coleric, ce variază în funcție de gradul de m anifestare al
nevrotismului și al extraversiei,o persoana cu acest temperament este neliniștit,
agresiv, excitabil spre schimbător, impulsiv,optimist, activ;
 temperament sangvinic, care variază în funcție de gradul de
manifestare al stabilității emoționa le și extraversiei; acesta prezintă caracteristici ca
sociabil, deschis, vorbăreț, plin de viață,
 temperament flegmatic,acesta variază în funcție de gradul de
manifestare al stabilității emoționale și al introversiei,aceste persone sunt calme,
mereu tempe rate,de încredere,grijuli,pașnice .
 temperamentul melencolic,variază în funcție de gradul de manifestare
al instabilitații emoționale și introversiei,persoanele caracterizate prin acest tip de
temperament sunt liniștite,nesociabile, rezervate, rigide,anxio ase.
"Scala de minciună conține 9 itemi care afirmă comportamente sociale dezirabile, dar
pe care majoritatea populației le încalcă frecvent. Teoretic, cu cât tendința spre disimulare
este mai mare, cu atât subiectul va alege răspunsuri care afirma respect area întocmai a
conduitelor dezirabile formal."(Minulescu,1996)

2. Test de inteligență emoționala (pentru adulți) adaptat de Mihaela Roco după
Bar-On și D. Goleman

Testul este elaborat de Daniel Goleman , autorul cartii "Intelegenta emotionala ",
aparuta in 1995. Testul este adaptat de Mihaela Roco în cartea sa " Creativitate și inteligență
emoțională" si consta in 10 intrebari ce prezinta unele situatii (șcenarii) in care se poate afla
o persoana.
Completarea testului are in vedere, pe de o parte, transpun erea individului in situatia
dată, iar pe alta parte, alegerea uneia dintre variantele de raspuns din cele patru posibile, care
reprezinta unele modalitati concrete de a reactiona in situatiile indicate de intrebari.

33
Interpretare raspunsurilor la testul de inteligență emotională constă în a aduna
punctele corespunzatoare celor patru variante de raspuns de la cei 10 itemi, dupa care se
raporteaza punctajul obtinut la etalon.
În cele ce urmează sunt prezentate șcenariile:
"Itemul 1 -persoana se afla intr -o sit uatie critica ce ii ameninta viata. Trei dintre
variantele de raspuns privesc capacitatea de a fi constient de emotiile personale, de a cunoaste
situatia din punct de vedere afectiv si de a raspunde adevcat, echilibrat la situatiile
neobisnuite, critice sa u stresante.
Itemul 2 -un copil este foarte suparat, iar adultii care se afla in preajma lui incearca
sa-l ajute sa depaseasca aceasta stare emotionala negativa. Parintii, educatorii sau adultii in
general, cel care au nivel ridicat al inteligentei emotion ale, folosesc situatie pentru a -i antrena
emotional pe copii, ajungandu -i sa inteleaga de unde provine starea emotionala negativa
(supararea), ce anume ii determina sa fie suparati, sa inteleaga ceea ce simt, sa observe
alternativele pe care le pot incerca pentru a gasi solutiile adecvate.
Itemul 3 -un subiect adult se afla intr -o situatie care trebuie sa fie modificata in
vederea obtinerii unor beneficii. Acest item al testului se refera la motivatia proprie,
intrinseca, la capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrari si
capacitatea de a urmari un scop. Este vizata „speranta” ca dimensiune a inteligentei
emotionale.
Itemul 4 -șcenariul prezentat se refera la o persoana care are esecuri repetate intr -o
anumita directie. Doar un a dintre variantele de raspuns se refera la gradul de optimism al
persoanei, care o ajuta sa treaca peste piedici, sa continue, sa persevereze fara a se blama pe
sine sau a se demoraliza.
Itemul 5 -în situatia prezentata de test se urmareste comportarea pe rsoanei fata de
minoritati, atitudinea ei cu privire la diversitatea etnica, culturala, etc, doar una dintre
variantele de raspuns indica modul optim de a crea o atmosfera deschisa diversitatii. Este
vizata schimbarea prejudecatilor prin actiune asupra lor si prin adoptarea unui model
democratic de stapanire a furiei.
Itemul 6 -acest item se refera la modul in care se poate calma o persoana furioasa.
Varianta corecta de raspuns se refera la capacitatea empatica a persoanei, la modalitatile de
stapanire a fu riei.
Itemul 7 -reprezinta o situatie in care unul dintre personaje este stapanit de
agresivitate, este manios. Cel mai indicat raspuns in cazul unei dispute puternice este sa ia o
pauza, interval in care persoana se poate calma, si astfel nu mai distorsio neaza perceptia

34
situatiei in care se afla, nu se mai lanseaza in atacuri violente pe care le regreta ulterior. Dupa
aceasta perioada de relaxare, persoana respectiva poate fi mult mai bine pregtita pentru o
discutie utila, productiva.
Itemul 8 -într-un col ectiv de munca trebuie gasita o solutie pentru o problema
delicata sau plicticoasa. Prin raspunsul dat se arata ca membrilor unei echipe trebuie sa li se
asigure relatii armonioase, un climat psihic confortabil care sa le permita exprimarea ideilor
person ale intr -un mod natural degajat si creativ.
Itemul 9 -un copil, un tȃnăr sau un adult se poat afla in situatii relativ stresante
datorita, pe de o parte, timiditatii lor personale, iar pe de alta parte situatiilor relativ noi
neobisnuite, care le accentuea za starea de teama. Raspunsul corectvizeaza implicare
persoanelor respective in situatii noi, atragerea lor in mod progresiv in relatii interpersonale.
Itemul 10 – arata ca o persoana care are initiativa schimbarilor in activitatea ei este
mult mai pregat ita sa se angajeze cu placere intr -un nou gen de actiune, învata mai repede
cum să obtina performante superioare." (sursa https://laurbadea.wordpress.com ,aprilie 2019)
3.4 Analiza și interpretarea rezultat elor

În vederea testării ipotezelor din cadrul acestei cercetări, după utilizarea
instrumentelor, rezultatele au fost supuse atât analizei descriptive, cât și inferențiale, prin
intermediul programului SPSS.
Prima ipoteză anticipa că persoanele cu o intel igență emoțională mai mare au ca
factor de personalitate extraversia.

Introversie/Extraversie N Mean Std.
Deviation Std.
Error Mean
extraversie 34 96,18 27,471 4,711
introversie 16 74,38 18,518 4,630
Tabel 8 Mediile obțin ute la inteligența emoțională în funcție de tipul de
personalitate

35
Rezultatele obținute la testul de inteligență emoțională în funcție de tipul de
personalitate conform tabelului 8 sunt următoarele:
– cele 34 de persoane extraverte au înregistrat media de 96,18 (valoare sub medie a
inteligenței emoționale);
– cele 16 persoane introverte au înregistrat media de 74,38 (valoare sub medie a
inteligenței emoționale);
– media persoanelor extraverte este mai mare decât cea a persoanelor introverte.
Pentru a de termina dacă există diferențe semnificative între extraversie și introversie,
cele două grupuri vor fi comparate prin intermediul Testului T Independent.

Fig. 4 Histogramă de distribuție a rezultatelor la inteligența emoțională (pr ima
ipoteză)

Din punct de vedere al curbei lui Gauss, s -a înregistrat o înclinație spre stânga. Media
înregistrată de către cei 50 de participanți este de 89,2. Cele mai multe răspunsuri s -au
înregistrat la intervalul 65 ( înteligență emoțională scăzută), numărul subiecților fiind de 10 și
doar 1 singur răspuns s -a înregistrat la intervalul 160 ( inteligență emoțională crescută).

36

Fig. 5 Histogramă de distribuție a subiecților în funcție de tipul de personalitate

Distribuția curbei lui Gauss este asimetrică, prezentând o înclinație spre stânga.
Astfel, se observă că grupul persoanelor introverte este alcătuit din 34 de subiecți, iar cel al
persoanelor extraverte din 16.

Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Varia nces t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Differen
ce Std.
Error
Differen
ce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Inteligenta
Emotionala Equal variances
assumed 2,087 ,155 2,874 48 ,006 21,801 7,585 6,551 37,052
Equal variances
not assumed 3,301 41,78
5 ,002 21,801 6,605 8,470 35,133
Tabel 9 Compararea diferențelor mediilor extraversiei și întroversiei la
inteligența emoțională ( Testul T Independent)

37
Testul T Independent cons tituie una dintre cele mai eficiente metode de comparație.
Analizând valoarea lui Levene se observă că Sig este de 0,155 adică p este mai mare de
0,005, ceea ce înseamnă că este respectată egalitatea varianțelor. Astfel, se vor analiza
informațiile de pe p rima linie:
– t= 2,874 cu 48 grade de libertate;
– Sig 2= 0,006 (p> 0,005);
– diferența dintre medii este de 21,801, iar eroarea standard este de 7,585;
– din punct de vedere al intervalului 95% de încredere, valoarea lui Lower este de
6,551 și Upper este de 37,052. Cele două valori nu trec intervalul 0, ceea ce înseamnă că
există diferențe semnificative între extraversie și introversie în ceea ce privește inteligența
emoțională, iar conform tabelului 25 se observă că extraverții au o medie mai mare decât
introverții. Astfel, din rezultatatele obtinute se confirmă prima ipoteză.
În a doua ipoteză se anticipa că femeile au o inteligență emoțională superioară
bărbaților. Pentru a demonstra aceasta, am comparat mediile testelor utilizate pe eșantioanele
de fem ei și de bărbați la testul de inteligență emoțională Roco.
Group Statistics
Genul
participantului N Mean Std.
Deviation Std. Error
Mean
Inteligenta
Emotionala Masculin 25 75,40 24,235 4,847
Feminin 25 103,00 21,985 4,397
Tabel 10 Mediile înregistrate pe gen la inteligența emoțională

Rezultatele obținute la testul de inteligență pe gen sunt următoarele:
– cei 25 de bărbați au înregistrat media de 75,40 ( valoare sub medie a inteligenței
emoționale);
– cele 25 de femei au înregi strat media de 103 ( valoare medie a inteligenței
emoționale);
– media bărbaților este mai mică decât cea a femeilor;
– deviația standard a bărbaților este de 24,235;
– deviația standard a femeilor este de 21,985;
– eroarea standard a bărbaților este de 4, 847;
– eroarea standard a femeilor este de 4,397.

Prezentăm distribuția rezultatelor pentru testul de inteligență Roco:

38

Fig. 6 Distribuția rezultatelor pe gen în funcție de inteligența emoțională

Ca și în cazul primei ipoteze, pe ntru a determina dacă există diferențe semnificative
între cele două grupuri, acestea vor fi comparate prin intermediul aceluiași Test T.

39

Fig. 7 Histogramă de distribuție a rezultatelor la inteligența emoțională ( a doua
ipoteză)

Din punct de vedere al curbei lui Gauss, s -a înregistrat o înclinație spre stânga. Media
înregistrată de către cei 50 de participanți este de 89,2. Cele mai multe răspunsuri s -au
înregistrat la intervalul 65 ( înteligență emoțională scăzută), numărul sub iecților fiind de 10 și
doar 1 singur răspuns s -a înregistrat la intervalul 160 ( inteligență emoțională crescută).

Fig. 8 Histogramă de distribuție a subiecților pe gen

40

Distribuția curbei lui Gauss este perfect simetrică, ceea c e înseamnă că cele două
grupuri sunt egale ( 25 de bărbați și 25 de femei).
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Inteligenta
Emotionala Equal variances
assumed ,666 ,418 -4,217 48 ,000 -27,600 6,544 -40,758 -14,442
Equal variances
not assumed -4,217 47,551 ,000 -27,600 6,544 -40,761 -14,439
Tabel 11 Compararea diferențelor mediilor pe gen la inteligența emoțională
(Testul T Independent)
Analizând valoarea lui Levene se observă că Sig este de 0,418 adică p este mai
mare de 0,005, ceea ce înseamnă că este respectată egalitatea varianțelor. Astfel, se vor
analiza informațiile de pe prima linie:
– t= – 4,217 cu 48 grade de libertate;
– Sig 2= 0,001 (p< 0,005);
– diferența dintre medii este de – 27,600, iar eroarea standard este de 6,544;
– din punct de vedere al intervalului 95% de încredere, valoarea lui Lower este de –
40,758 și Upper este de -14,439. Cele două valori nu trec intervalul 0, ceea ce înseamnă că
există diferențe semnificative pe gen în ceea ce privește inteligența emoțională, iar conform
tabelului 11 se observă că femeile au med ia mai mare decât bărbații. Astfel, scorurile obținute
de femei sunt mai ridicate decât ale bărbaților, ceea ce arată o inteligență emoțională mai
ridicată, ipoteza noastră fiind astfel confirmată. Femeile sunt mai bine conectate cu propriile
emoții, și le pot controla mai bine și le pot autoregla mai eficient. A doua ipoteză a cercetării
noastre se confirmă.
Se presupune că există diferenățe între persoanele stabile și instabile din punct de
vedere al inteligenței emoționale:

41
Group Statistics
Nevrotic ism N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Inteligenta Emotionala stabil 35 89,43 27,218 4,601
instabil 15 88,67 26,757 6,909
Tabel 12 Mediile înregistrate la chestionarul Eysenck pe nevroticism la inteligența
emoțională

Rezultatele obținute în cadrul testului de inteligență emoțională și dimensiunea
nevroticism din cadrul testului de personalitate Eysenck sunt următoarele:
– persoanele stabile (35) au înregistrat media de 89,43 (valoare sub medie a
inteligenței emoționale) ;
– persoanele instabile (15) au înregistrat media de 88,67 (valoare sub medie a
inteligenței emoționale);
– observăm că media persoanelor stabile este mai mare decât cea a persoanelor
instabile;
– deviația standard a persoanelor stabile este de 27,218;
– deviația standard a persoanelor instabile este de 26,757;
– eroarea standard a persoanelor stabile este de 4,601;
– eroarea stndard a persoanelor instabile este de 6,909.
Pentru a determina dacă există diferențe semnificative, se va utiliza Testul T.

Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Inteligenta
Emotionala Equal variances
assumed ,031 ,861 ,091 48 ,928 ,762 8,359 -16,044 17,568
Equal variances
not assumed ,092 26,985 ,928 ,762 8,300 -16,270 17,793
Tabel 13 Compararea diferențelor nevroticismului la inteligența emoțională

42
Anal izând valoarea lui Levene se observă că Sig este de 0,861 adică p este mai
mare de 0,005, ceea ce înseamnă că este respectată egalitatea varianțelor. Astfel, se vor
analiza informațiile de pe prima linie:
– t= 0,091 cu 48 grade de libertate;
– Sig 2= 0,928 (p> 0,005);
– diferența dintre medii este de 0,762, iar eroarea standard este de 8,359;
– din punct de vedere al intervalului 95% de încredere, valoarea lui Lower este de –
16,044 și Upper este de 17,568, adică trec prin intervalul 0. Având în vedere acest e rezultate,
se constată că nu există diferențe semnificative între persoanele stabile și instabile din punct
de vedere al inteligenței emoționale.
Se presupune că există diferențe între colerici și flegmatici din punct de vedere al
inteligenței emoțional e:

Temperament N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Inteligenta Emotionala coleric 10 97,00 27,709 8,762
flegmatic 11 75,45 20,181 6,085
Tabel 14 Rezultatele testului de inteligență emoțională în funcție de tipul de
temperame nt (coleric și flegmatic)

Rezultatele testului de inteligență emoțională în funcție de tipul de temperament
sunt următoarele:
– media persoanelor colerice este de 97;
– media persoanelor flegmatice este de 75,45;
– grupul persoanelor cu temperament c oleric a înregistrat o abatere standard de
27,709;
– grupul persoanelor cu temperament flegmatic a înregistrat o abatere standard de
20,181;
– grupul persoanelor cu temperament coleric a înregistrat o eroare standard de 8,762;
– grupul persoanelor cu tempe rament flegmatic a înregistrat o eroare standard de
6,085.
Pentru a determina dacă diferența este semnificativă, se va utiliza Testul T.

43

Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Inteligenta
Emotionala Equal variances
assumed ,719 ,407 2,051 19 ,054 21,545 10,505 -,442 43,532
Equal variances
not assumed 2,020 16,351 ,060 21,545 10,668 -1,030 44,121
Tabel 15 Compararea diferențelor dintre colerici și flegmatici la inteligența
emoțională

Analizând valoarea lui Levene se observă că Sig este de 0,407 adică p este mai
mare de 0,005, ceea ce înseamnă că este respectată egalitatea varianțelor. Astfel, se vor
analiza informațiile de pe prima linie:
– t= 2,051 cu 48 grade de libertate;
– Sig 2= 0,054 (p> 0,005);
– diferența dintre medii este de 21,545, iar eroarea standard este de 10,505;
– din punct de vedere al intervalului 95% de încredere, valoarea lui Lower este de –
0,442 și Upper este de 43,532, adică trec prin intervalul 0. Având în vedere aceste rezultate,
se constată că nu există diferențe semnificative între colerici și flegmatici di n punct de vedere
al inteligenței emoționale.

44

CONCLUZII

În lucrarea de față am încercat să urmăresc influența inteligenței emoționale asupra
factorilor de personalitate, relația dintre acestea, precum și modul diferit în care se oglindesc
aceste aspecte la cele doua sexe.
Din interpretarea datelor se poate spune ca factorii de personalitate influenteaza
coeficientul de inteligenta emotionala. Persoanele extraverte cu o inteligenta crescuta isi
controleaza cu succes emotiile,au incredere in intuit ia lor ,gestioneaza excelent disputele
comunicand extraordinar fiind maestri in contruirea si mentinerea relatiilor.
Aceasta constatare duce la infirmarea ipotezei de nul si acceptarea ipotezei de
cercetare.Astfel, rezultatele au arătat că există diferențe semnificative statistic între introverți
și extraverți in raport cu inteligenta emotionala, extraverții având o medie mai mare (tabelul
8) prin urmare prima ipoteza a cercetari noastre s -a confirmat.
De asemenea, femeile au o inteligență emoțională superi oară bărbaților și există o
diferență între femei și bărbați în ceea ce privește perceperea și exprimarea emoțiilor. Aceasta
ipoteza a fost testata cu ajutorul testului T ( tabelul 9) rezultatele aratand diferente
semnificative fata de gen .Femeile au o in teligență emoțională mai ridicată, manifestată
printr -un grad mai înalt de reglare a emoțiilor, capacitate empatică ridicată, control al
emoțiilor ridicat, utilizare adecvată a acestora și abilități în perceperea și modul de exprimare
a emoțiilor.Astfel , cea de -a doua ipoteza a cercetarii noastre se confirma.
Nu s -au observat diferente semnificative la dimensiunea nevroticism in raport cu
coeficientul de inteligenta.Astfel,cei cu temperamentul coleric sau melancolic care din punct
de vedere al stabilitatii emotionale sunt instabili conform viziunii lui H. Eysenck nu au o
inteligenta emotionala superioara fata de persoanele care se incadreaza in tipul de
temperament flegmatic sau sangvinic.
Limitele cecetarii noastre ar putea fi reticenta si indisponibilit atea oamenilor la de a
te ajuta in realizarea rezultatelor ca de exemplu sa raspunda sincer la testele si chestionarele
propuse de tine. De asemenea, o alta limita a cercetarii este schimbarea comportamentului
membrilor grupului în momentul observaiei.Aces tia stiind ca sunt studiati isi pot modifica
comportamentul intr -un comportament artificial observatia astfel fiind distorsionata.
Pornind de la cercetarea de fata,presupun ca ar fi destul de important daca aceasta s -ar
repeta pe un ensantion mult mai ma re pentru a fi reprezentativ populatiei astfel, probabil va

45
fi mult mai ușor să înțelegem, și să interpretăm comportamentul pornind de la inteligenta
emotionala și de la corelațiile cu factorii de personalitate.

46
4. Bibliografie

1. Armstrong, Th., Esti mai inteligent decât crezi. Un ghid al inteligentelor multiple ,
pentru copii , Ed. Curtea Veche, București, 2012
2. Badea,L.,Test inteligentă emoționala ,ianuarie 2018.Preluat în 26 aprilie 2019 de pe
https:// laurbadea.wordpress.com
3. Bar-On R.Emotional Intelligence Invertory (EQ-I):Techical Manual –
Toronto, Canada, 1997
4. Crăciunescu,R., Introversia -Extraversia, Ed.Stiințifica , București,1991
5. Dumitrescu,F., Investigatii preliminareîn studiul evolutiei și dezvoltării personalității
, Rev. Psih vol. 58, nr. 1, ianuarie – martie 2012.Preluat în april ie 2019 de pe
http://revistadepsihologie.ipsihologie.ro/images/revista_de_psihologie/2012_01/02%2
0Dumitrescu.pdf
6. Gardner, H., (2006). Intelig ențe multiple. Noi orizonturi. Editura Sigma, București.
7. Gardner, H., Frames of mind: The theory of multiple intelligences. New York: Basic
Books, 1983.
8. Goleman D. Să munce ști cu inteligența emoțională, Ed.Curtea Veche,1998
9. Goleman, D., Working with Emotional Intelligence, Bantam Books, New York, 1998.
10. Goleman, D.P., Emotiona l Intelligence: Why It Can Matter Go More Than IQ for
Character, Health and Lifelong Achievement. Bantam Books, New York, 1995.
11. Goleman, Daniel, Inteligența Emoțională, Ed. Curtea Veche, București, 2001.
12. Hedges,P.,Personalitate și temperament – Ghidul tipu rilor psihologice, traducere din
engleză de Anamaria Schwab, ed. Humanitas, 1999
13. Hein ,S.,EQ for everybody, noiembrie, 1996.Preluat în aprilie 2019 de pe
https://eqi.org/eqe96_1.htm .
14. Jung C.G., Tipuri psihologic e, traducere de Viorica Nișcov, Ed. Humanitas București,
1997
15. Jung C.G.,Opere complete. Vol. 6, Tipuri psihologice , Editura Trei, traducere de
Viorica Nișcov, București, 2004
16. Mayer, J. D., Salovey, P., & Caruso, D. R., Models of emotional intelligence, in R. J.
Sternberg (Ed.). Handbook of Human Intelligence (2nd ed), New York: Cambridge,
2000

47
17. Minulescu, M., Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, București,
Editura Garell Publ ishing House, 2004.
18. Minulescu,M., Tipologia umană din perspectiva temperamentului ,2013.Preluat în
aprilie 2019 de pe
http://isjilfov.ro/files/f isiere/Stilul_de_invatare_si_temperamentul_scolarilor.pdf#page
=49
19. Neveanu, P. P., Dicționar de Psihologie, București, Editura Albatros, 1978
20. Roco M., Creativitate și inteligență emoțională, Ed. Polirom, București, 2001
21. Salovey, P., Mayer, J.D., Emotional Intellligence in Imagination, Cognition and
Personality, 9, 1990
22. Thornd ike E.L.Inteligence and its uses, Harper' s Magazine, ianuarie 1920
23. Williams, W.M., Sternberg, R.J., Group Intelligence. How Some Groups are Better
than Others,octombrie -decembrie 1988.Preluat în aprilie 2019 de pe
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0160289688900025

48
Anexe

Lista tabelelor
Tabel 1 Lotul de subiecți al licenței ………………………….. ………………………….. ……………………. 26
Tabel 2 Genul participanților ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
Tabel 3 Media de vȃrsta a subiecților ………………………….. ………………………….. …………………. 28
Tabel 4 Descrierea distribuției subiecților în funcție de nivelul inteligenței emoționale …….. 29
Tabel 5 Descrierea distribuției participanților în funcție de extraversie/introversie …………… 29
Tabel 6 Nevoticismul subiecților ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
Tabel 7 Repartiția subiecților în funcție de temperament ………………………….. …………………… 31
Tabel 8 Mediile obținute la inteligența emoțională în funcție de tipul de personalitate ………. 34
Tabel 9 Compararea diferențelor mediilor extraversiei și întroversiei la inteligența emoțională
( Testul T Independent) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 36
Tabel 10 Mediile înregistrate pe gen la inteligența emoțională ………………………….. …………… 37
Tabel 11 Compararea diferențelor mediilor pe gen la inteligența emoțională (T estul T
Independent) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
Tabel 12 Mediile înregistrate la chestionarul Eysenck pe nevroticism la inteligența
emoțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
Tabel 13 Compa rarea diferențelor nevroticismului la inteligența emoțională …………………… 41
Tabel 14 Rezultatele testului de inteligență emoțională în funcție de tipul de temperament
(coleric și flegmatic) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 42
Tabel 15 Compararea diferențelor dintre colerici și flegmatici la inteligența emoțională …… 43

49
Lista Figurilor
Fig. 1 Repartiț ia subiecților pe sexe în grafic de tip Pie ………………………….. …………………….. 27
Fig. 2 Repartiția pe vȃrste în digrama cu bară ………………………….. ………………………….. ……… 28
Fig. 3 Repartiția subiecților în funcț ie de tipul de temperament în grafic de tip Pie ………….. 30
Fig. 4 Histogramă de distribuție a rezultatelor la inteligența emoțională (prima ipoteză) …… 35
Fig. 5 Histogramă de distribuție a subiecților în funcție de tipul de personalitate ……………… 36
Fig. 6 Distribuția rezultatelor pe gen în funcție de inteligența emoțională ………………………… 38
Fig. 7 Histogramă de distribuție a rezultatelor la inteligența emoțională ( a doua ipoteză) …. 39
Fig. 8 Histogramă de distribuție a subiecților pe gen ………………………….. ………………………… 39