Influenta Factorilor de Mediu Asupra Regiunii Labialedocx

=== Influenta factorilor de mediu asupra regiunii labiale ===

INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA REGIUNII LABIALE

Cancerul regiuni oro-maxilo-faciale ocupa un loc important in patologia tumorala a organismului caracterizandu-se printr-o frecventa ridicata dar mai ales printr-o mare varietate de forme anatomo-clinice.

Frecventa crescuta a cancerului in aceasta regiune anatomica este favorizata, alaturi de alti factori, de multipli factori iritativi si de mediu precum temperatura, razele solare, praful, noxele chimice, umezeala, intemperii.

Dintre multiplele localizari ale cancerului oro-maxilo-facial, cancerul labial prezinta cea mai frecventa localizare, fiind intalnit la nivelul populatiei generale, cu o predilectie pentru buza inferioara.

Exsta o serie de leziuni cu potential de malignizare, care, asa cum reiese si din denumirea lor, nu implica obligativitatea ci numai posibilitatea de transformare in leziuni maligne, in anumite conditii de viata si de munca. Persistenta lor indelungata, precum si lipsa oricarei tendinte de invotutie spontana, rezistenta absoluta la tratamentele uzuale, caracterizeaza aceste leziuni cu potential de malignizare.

In contextul influentei factorilor de mediu in etiologia leziunilor cu potential de malignizare localizate la nivelul buzelor, acestea s-ar putea clasifica astfel :

Cheilita actinica (cheilita solara cronica, “buza fermierului”, “buza marinarului”) – este consecinta expunerii directe si prelungite la razele solare, aparitia si uneori agravarea ei fiind conditionata de anumite obiceiuri vicioase orale precum muscarea repetata a buzelor sau umezirea constanta a buzelor. Apare mai frecvaent la persoanele cu varsta peste 45 de ani, fiind mult mai frecventa la barbati (M:F=10:1). Se localizeaza in special la nivelul buzei inferioare.

Fig. Cheilita actinica sau solara

Cheilita chimica – se intalneste relativ frecvent datorita multitudinii factorilor cauzali. Pe langa o serie de substante cunoscute pentru actiunea lor, cum sunt produsele cosmetice, unele produse medicamentoase si produse alimentare, un important risc il reprezinta substantele chimice folosite in agricultura, substante insecticide, care pot determina aparitia unor cheilite de contact cu potential de malignizare.

Cheilita postradioterapeutica – reprezinta uneori punctul de plecare a unor tumori maligne cu localizare labiala, mai ales atunci cand actiunii razelor X li se asociaza actiunea nociva a unor factori precum radiatiile solare, consumul de alcool sau fumatul.

Tumorile benigne ale mucoaselor buzelor – sunt considerate ca avand potential malign, care se poate activa la solicitarea unor factori de mediu.

In etiopatogenia cancerului labial intalnim urmatorii factori de mediu:

Factori fizici

Radiatia solara, cu rol important in aparitia cancerului de piele si a cancerului labial, O serie de cercetari au demonstrate ca razele ultraviolete au actiune nefasta in privinta aparitiei si evolutiei bolii canceroase. Radiatiile solare au lungimi de unda cuprinse intre 200 si 1800 nm. Spectrul infrarosu este cuprins intre 760 si 1800 nm si este responsabil de caldura radiatiei solare. Spectrul vizilbil este cuprins intre 400 si 760 nm iar radiatiile ultraviolete intre 200 si 400 nm. Radiatiilre UVA reprezinta 90% din radiatia ultravioleta si pana nu demult era considerate inofensiva in legatura cu etiologia bolii canceroase. Studii mai recente insa au dovedit ca radiatiile UVA pot genera modificari ale ADN-ului si este posibil sa fie implicate alaturi de radiatiile UVB in procesul de transformare maligna. Radiatiile UVB determina aparitia arsurilor solare si sunt factori de risc majori pentru tumorile maligne ale buzelor si ale pielii. Expunerea maxima la radiatiile UVB este intre orele 11 si 14. Radiatiile UVC prezinta cel mai mare risc de transformare maligna, dar sunt filtrate si blocate de stratul de ozon.

Arsura, in special arsura provocata de tigara, actioneaza atat direct cat si indirect prin substantele cancerigene liposolubile rezultate in urma arderii tutunului si a hartiei

Factori chimici

Gudroanele, hidrocarburile, alcoolul, compusi chimici folositi in agricultura sau in alte sectoare ale economiei, substante carcinogene precum nichelul, cromul, asbestul, arseniscul sau formaldehida

Factori de mediu explica frecventa cancerelor de buza in legatura cu anumite zone geografice, cu climatul, cu anumite profesii sau anumite carente alimentare.

Mediul are anumite semnificatii in aparitia cancerului de buza, populatia mediului rural fiind afectata intr-o masura mai mare decat populatia mediului urban. Explicatia se gaseste tocmai in multitudinea de factori cancerigeni la care populatia din mediul rural, in special cei ce lucreaza in agricultura, este expusa, si anume, munca in aer liber, in conditii de variatii atmosferice, in conditii de expunere prelungita la radiatiile solare, vant, praf, substante chimice folosite in agricultura, cum ar fi ingrasamintele chimice, substantele ierbicide, insecticidele.

Factorii meteorologici par sa explice in parte frecventa crescuta a cancerului labial in regiunile cu variatii de temperatura, vant puternic, umiditate, grupa de risc cuprinzand pe langa populatia implicata in agricultura si populatia din regiunile geografice inalte, marinarii sau muncitorii in constructie.

Factorii profesionali, in cazul persoanelor care lucreaza in industria extractiva si de prelucrare, sunt reprezentati de diverse substante chimice cu care persoanele respective vin in contact.

Cancerul labial are predilectie pentru buza inferioara, aceasta localizare fiind justificata prin situarea ei anatomica ce o predispune la actiunea repetata si prelungita a diversilor factori etiologici.

Din punct de vedere topografic, leziunile se pot localiza astfel :

In plan sagital leziunile pot evolua pe fata cutanata, limita cutaneo-mucoasa, fata mucoasa sau pe toata buza

In plan frontal pot evolua la nivelul hemibuzei drepte, a hemibuzei stangi, in regiunea mediana sau juxtacomisural

Din punct de vedere structural se pot delimita doua forme : microcancerul si tumora macroscopica..

Microcancerul reprezinta modul structural, microscopic, al tumorii. Este nedetectabil clinic si reprezinta in acelasi timp modul functional de extensie locala. Are o structura deosebit de complexa, cuprinde capilare multiplicate in jurul carora apare reactia imunomorfologica maligna, foarte variata. Aceasta forma histologica se poate vindeca in 50 % din stadiile zero sau, altfel spus, ar putea reprezenta fie structura de vindecare spontana fie pe cea de instalare ireversibila a neoplaziei, fara ca aceste structuri sa fie in acest moment differentiate microscopic.

Tumora macroscopica se caracterizeaza prin faptul ca in jurul cancerului microscopic invaziv, ca urmare a invaziei peritumorale, apar noi microcancere care se unesc cu cel de provenienta rezultand o tumora cu un volum mai mare, care creste progresiv prin repetarea acestui proces si adaugarea la periferie de noi noduli de microcancer.

Formele histologice cele mai frecvent intalnite la nivelul buzelor sunt carcinoamele (epitelioamele). Acestea pot fi de mai multe tipuri si anume :

Carcinom spinocelular

Carcinom bazocelular

Carcinom nediferentiat

Carcinom mixt

Carcinom anaplazic

Carcinom intermediar

Debutul cancerului de buza este marcat in majoritatea cazurilor de aparitia si evolutia spre malignizare a uneia dintre leziunile cu potential de malignizare. Dupa aspectul clinic, debutul poate fi nodular , dar mai frecvent se intalneste un debut superficial.

Forma superficiala apare la inceput ca o zona albicioasa ingrosata, care ia fie un aspect reliefat verucos fie aspectul unei ragade ulceroase care se acopera cu o crusta hemoragica fara sa aiba tendinta de vindecare.

Forma nodulara debuteaza in grosimea buzei, printr-o zona indurata, nedureroasa, fara tendinta de retrocedare. Singurul element care poate orienta diagnosticul catre o forma de cancer este localizarea paramediana.

In perioada de stare, cancerul labial se poate prezenta sub mai multe forme clinice :

Forma ulcerata – apare ca un defect crateriform, cu margini inalte, ce tinde sa invadeze buza in suprafata si in profunzime. Distructia tesuturilor este neregulata, fundul ulceratiei prezinta un aspect murder, sangereaza usor. Uneori ulceratiile sunt acoperite de cruste groase care dupa desprindere lasa loc unor suprafete sangerande.

Forma tenebranta sau exofitica – mai frecventa la pacientii in varsta, se prezinta ca o ulceratie intinsa care descopera dintii si o parte din mucoasa gingivala.

Forma vegetanta – poate sa apara la inceput ca o excrescenta cu o evolutie progresiva, care ia un aspect conopidiform. Masa tumorala este alcatuita din muguri vegetanti de culoare roz-rosiatica, acoperite de o secretie murdara si fetida.

Forma infiltranta sau endofitica – se manifesta ca o tumora cu o baza larga de implantare si cu o suprafata rugoasa, indurata. Intr-o etapa mai avansata se ulcereaza si apar mugurii vegetanti.

Formele cu localizari multiple – sunt extrem de rare

In general, epiteliomul de buza evolueaza lent. Prin evolutia din aproape in aproape, procesul neoplazic poate invada buza in totalitate si succesiv comisura bucala, regiunea mentoniera, tegumentul si mucoasa geniana, periostul mandibular si apoi mandibula.

Odata depasita etapa locala, urmatoarele etape evolutive pot duce la adenopatia regionala secundara, interesari osoase de vecinatate, metastaze la distanta si recidive.

Studiu statistic.

Studiul statistic s-a efectuat pe perioada 2005 – 2014.

Din 168 de tumori maligne – 115 intereseaza sexul masculin, 53 sexul feminin

Grafic: Repartiția pacienților cu tumori labiale maligne în funcție de sex

Repartitia pacientilor cu tumori labiale maligne pe grupe de varsta si sex :

La sexul feminin media de varsta a incidentei maxime este de 58 de ani

La sexul masculin media de varsta a incidentei maxime este de 62 de ani

Grafic: Media de vârstă a incidenței maxime a tumorilor maligne labiale la sexul masculin și feminin

Din punct de vedere al repartitiei cazurilor in functie de varsta, cazurile se situeaza intre varstele de 15 si 91 de ani, cu frecventa cea mai mare in jurul varstei de 60 de ani.

Grafic: Repartiția pacienților cu tumori labiale maligne pe grupe de vârstă și în funcție de sex

Din punct de vedere al repartitiei cazurilor in functie de mediul din care provin, situatia se prezinta astfel ; 116 cazuri provin din mediul rural, 52 de cazuri provin din mediul urban.

Grafic: Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

In grupul pacientilor proveniti din mediul urban , din 52 de cazuri, 32 sunt de sex masculin (61,54%) si 20 sunt de sex feminin (38,46%).

Grafic: Distribuția pe sexe a pacienților cu tumori maligne labiale în mediul urban

In grupul pacientilor proveniti din mediul rural, din 116 cazuri, 83 sunt de sex masculin (71,55%) si 33 sunt de sex feminin (28,45%).

Grafic: Distribuția pe sexe a pacienților cu tumori maligne labiale în mediul rural

Din 168 de cazuri, buza inferioara prezinta cea mai frecventa localizare a proceselor neoplazice, in 119 cazuri (70,83%), urmata de buza superioara, 30 de cazuri (17,86%) si comisura bucala, 19 cazuri (11,31%).

Grafic: Localizările tumorilor maligne labiale

In functie de rezultatul examenului histopatologic, s-a observat ca cea mai mare incidenta o are carcinomul nediferentiat, 78 de cazuri (46,43%), urmat de carcinomull spinocelular, 72 de cazuri (42,85%) carcinomul bazocelular, 18 cazuri ( 10,71%).

Grafic: Tipuri histopatologice de tumori maligne labiale

La nivelul buzei inferioare, din punct de vedere histopatologic, din cele 120 de cazuri, cea mai mare incidenta o are carcinomul spinocelular, 63 de cazuri, urmat de carcinomul nediferentiat, 51 de cazuri si carcinomul bazocelular, 6 cazuri.

Grafic: Tipuri histopatologice de tumori maligne localizate la buza inferioară

La nivelul buzei superioare, din punct de vedere histopatologic, din cele 34 de cazuri, cea mai mare incidenta o prezinta carcinomul nediferentiat, 19 cazuri, urmat de carcinomul bazocelular, 8 cazuri si carcinomul spinocelular, 7 cazuri.

Grafic: Tipuri histopatologice de tumori maligne la nivelul buzei superioare

La nivelul comisurii bucale, din cele 19 cazuri studiate, cele mai intalnite forme histopatologice de tumori maligne au fost : carcinomul bazocelular si carcinomul nediferentiat, cate 8 cazuri fiecare si carcinomul spinocelular, 3 cazuri.

Figura: Tipuri histopatologice de tumori maligne la nivelul comisurii bucale

Bibliografie :

Bucur A., Navarro Villa C., Lowry J., Acero J. – „Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala”, vol.II, Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

Bucur A. – „Enlargement of the indications of the Camille Bernard method of reconstruction of the lower lip”, International Congress of Maxillofacial Prosthetics, Hawaii, 2000

Bucur A. – „Cancerul de limba. Tratament chirurgical si asociat.”, Editura National, Bucuresti, 1998

Bucur A., Stefanescu L. – „Management of patients with squamous cell carcinoma of the lower lip and N0 neck”, J Craniomaxillofac Surg 32(1), 16-8, 2004

Bucur A. – „Adenopatia metastatica loco-regionala dupa tumori maligne oro-maxilo-faciale”, Curs European Association for Cranio-Maxillofacial Surgery, Iasi, 2006

Forastiere A., Koch W., Trotti A., Sidransky D. – „Head and neck cancer”, N Engl J Med, 2001

Langdon JD, Henk JM. – „Malignant tumors of the mouth, jaws and salivary glands”, Edward Arnold Publishing, London, 1995

Neville BW, Damon DD, Allen CM, Bouquot JE – „ Oral and maxillofacial pathology.Second edition”, WB Saunders, Philadelphia, 2002

Sawyer DR, Wood NK – „Dent oral cancer : etiology recognition and management”, Clin North Am, 1992

Soutar DS, Tiwari R. – „Excision and reconstruction in head and neck cancer.”, Churchill-Livingstone, London, 1994