Influența Emoției Asupra Gândirii Logice (utilizarea Corectă A Cuantificatorilor) [604651]

Influen
ț
a emo
ț
iei asupra gân dirii logice

(utilizarea corectă a cuantificatorilor)

Func
ț
ionarea
zilnică
ș
i
capacitatea
de
a
lua
decizii
importante
de
via
ț
ă
depind
de
capacitatea

persoanei
de
a
în
ț
elege
cu
precizie
o
situa
ț
ie,
de
a
recunoa
ș
te
interpretarea
subiectivă
a
situa
ț
iei
ș
i

de
a
ajunge
la
o
concluzie
logică
bazată
pe
aceste
cuno
ș
tin
ț
e
de
sprijin.
Cu
toate
acestea,

cercetările
au
arătat
în
mod
constant
că
oamenii
nu
reu
ș
esc
să
ra
ț
ioneze
în
mod
logic,
ș
i
o
fac
în

mod
sistematic
(Wason
&
Johnson-Laird,
1972).
De
exemplu,
două
dintre
cele
mai
frecvente

erori
sunt
gre
ș
elile
în
interpretare
ș
i
gre
ș
elile
în
combina
ț
ie.
Acestea
sunt
cauzate
de
o
inferen
ț
ă

probabilistică,
o
situa
ț
ie
în
care
o
persoană
presupune
că
elementele
care
au
o
trăsătură
comună

sunt
susceptibile
de
a
fi
acelea
ș
i
ș
i
elementele
care
nu
au
trăsături
comune
nu
sunt
susceptibile
de

a
fi
acelea
ș
i
(Wason
&
Johnson-Laird,
1972)
.
Con
ș
tientizarea
personală
a
susceptibilită
ț
ii

noastre
fa
ț
ă
de
erorile
de
judecată
are,
prin
urmare,
poten
ț
ialul
de
a
reduce
cel
pu
ț
in
o

componentă care contribuie la astfel de gre
ș
eli.

Logica
ra
ț
ionamentului
este
evaluată
în
mod
obi
ș
nuit
prin
evaluarea
capacită
ț
ii
unei
persoane
de

a
folosi
ra
ț
ionamentul
deductiv.
Argumentul
deductiv
este
definit
ca
un
sistem
închis
în
care
un

individ
trage
concluzii
din
premizele
preexistente
ș
i
judecă
adevărul
unei
declara
ț
ii
prin
logică

normativă
(de
exemplu,
to
ț
i
câinii
sunt
negri,
Tucker
este
un
câine,
deci
Tucker
este
negru)

(Blanchette,
2006)
.
Aceasta
diferă
de
ra
ț
ionamentul
inductiv,
în
care
o
persoană
generează

dintr-o
ipoteză
specifică
(de
exemplu,
Toate
păsările
pe
care
le-am
văzut
pot
zbura,
astfel
încât

toate păsările să poată zbura).

Argumentarea
deductivă
poate
implica,
de
asemenea,
cuantificatori.
Elementele
de
cuantiere
sunt

cuvinte
care
indică
o
cantitate,
cum
ar
fi
unele,
toate
ș
i
nici
una.
În
special,
există
mai
multe

tipuri
de
cuantificatori,
cum
ar
fi
cuantificatorii
de
ordinul
întâi:
to
ț
i,
unii
sau
cel
pu
ț
in,
ș
i

cuantificatorii
de
ordin
mai
înalt:
"mai
mult
de
jumătate"
sau
"un
număr
par"
(Szymanik
&

Zajenkowski
,
2009).
Elementele
de
cuantizare
pot
fi
folosite
pentru
a
sugera
plauzibilitatea
unei

situa
ț
ii.
De
exemplu,
în
lumina
afirma
ț
iei
"To
ț
i
studen
ț
ii
din
Solon
au
avut
Spring
Break
în

săptămâna
de
15
mai",
ar
urma
că
în
cazul
în
care
un
student: [anonimizat],
ei
nu
au
fost
pe

Spring Break 12 mai.

De
asemenea,
cercetarea
a
constatat
că
oamenii
pot
interpreta
cuantificatorii
în
mod
diferit,
în

func
ț
ie
de
modul
în
care
sunt
prezentate.
De
exemplu,
un
studiu
a
constatat
că
silogismul

categoric,
argumentele
cu
două
premise
ș
i
o
concluzie,
tind
să
ducă
la
interpretări
diferite
ale

cuantificatorilor
decât
sarcinile
simple
de
deducere,
în
care
subiec
ț
ii
trebuie
să
decidă
ce
cantitate

rezultă
dintr-o
singură
premisă
(Roberts
et
al.,
2001)
.
Studiul
a
încercat
să
contureze
strategii

care
au
dus
la
interpretarea
gre
ș
ită
ș
i
la
concluziile
ulterioare
inexacte
ș
i
a
evaluat
predic
ț
iile

pentru
momentul
în
care
aceste
strategii
ar
fi
utilizate
(Roberts
et
al.,
2001).
Ei
au
descoperit
că
o

eroare
în
conversie,
numită
interpretare
reversibilă,
a
fost
mai
pu
ț
in
probabilă
să
apară
atunci

când
participantul
îndeplinea
sarcinile
de
inferen
ț
ă
simple,
spre
deosebire
de
sarcinile
ra
ț
ionale

silogice
(Roberts
et
al.,
2001).
Ei
au
sugerat
că
acest
lucru
poate
fi
rezultatul
încărcării
cognitive

mai
mici
solicitate
de
inferen
ț
ă,
spre
deosebire
de
sarcinile
sylogistice
(Roberts
et
al.,
2001).

Astfel,
dificultatea
sarcinii
de
ra
ț
ionament,
cum
ar
fi
o
sarcină
de
inferen
ț
ă,
versus
o
sarcină

categorică
de
silogism,
poate
afecta
strategia
pe
care
participantul
o
folose
ș
te
atunci
când

interpretează
cuantificatorii,
influen
ț
ând
în
cele
din
urmă
succesul
sau
e
ș
ecul
lor
în
sarcină.

Aceste
constatări,
împreună
cu
cele
de
la
Bara
ș
i
colab.
(1995)
nu
numai
că
subliniază
rolul

important
pe
care
îl
joacă
cuantificatorii
în
interpretare,
dar
sugerează
că
tipul
de
sarcină
în
care

sunt prezentate cuantificările poate, de asemenea, influen
ț
a interpretarea

Credin
ț
a
în
validitatea
unei
afirma
ț
ii
ș
i
capacitatea
de
a
ra
ț
iona
sunt,
de
asemenea,
legate
direct

de
emo
ț
ie.
După
cum
se
arată
în
Lord
et
al.
(1979),
în
care
credinŃele
participanŃilor
au
devenit

mai
polarizate
atunci
când
sunt
expuse
unor
argumente
care
dezonorează
convingerile
lor,

anumite
informaŃii
sau
subiecte
pot
provoca
emoŃii
în
participanŃi,
menŃinând
potenŃialul
de

a
interfera
ș
i
de
a
raŃiona
ra
ț
ionamentul.
Cercetările
genera le
despre
emo
ț
ie
au
eviden
ț
iat

numeroasele
efecte
ale
stării
emo
ț
ionale
asupra
capacită
ț
ilor
de
luare
a
deciziilor,
a
judecă
ț
ilor
ș
i

a
ra
ț
ionamentului
(Kund a,
1990).
Experien
ț
a
asociată
cu
unele
emo
ț
ii,
cum
ar
fi
furia
ș
i

mul
ț
umirea,
poate
duce
la
sentimente
de
siguran
ț
ă,
în
timp
ce
emo
ț
ii,
cum
ar
fi
surpriza,
teama
ș
i

îngrijorarea,
pot
determina
indivizii
să
se
simtă
nesiguri
sau
nesiguri
în
ceea
ce
prive
ș
te
situa
ț
ia

actuală
(Tiedens
&
Linton,
2001).
Aceste
stări
emo
ț
ionale,
atunci,
pot
avea
un
impact
asupra

luării
deciziilor
ulterioare.
De
exemplu,
într-un
studiu
recent,
cercetătorii
au
descoperit
că

participan
ț
ii
induse
să
simtă
emo
ț
ii
asociate
cu
certitudine
aveau
mai
multe
ș
anse
să
se
bazeze
pe

indicii
euristice
(indica
ț
ii
superficiale
precum
expertiza
sursei)
ș
i
să
fie
mai
siguri
în
legătură
cu

judecă
ț
ile
lor
atunci
când
răspundeau
la
întrebări
decât
acelea
indusă
să
simtă
emo
ț
ii
asociate
cu

incertitudinea (Tiedens & Linton, 2001).

Deoarece
dependen
ț
a
de
euristică
poate
determina
un
participant
să
nu
ia
în
considerare

informa
ț
iile
importante,
acest
lucru
sugerează
că
emiterea
de
emo
ț
ii
asociate
cu
certitudine
poate

duce
la
ra
ț
ionamente
ilogice.
Mai
exact,
cercetările
ulterioare
s-au
concentrat
asupra
modului
în

care
emo
ț
iile
pot
influe n
ț
a
modul
în
care
o
persoană
î
ș
i
motivează
informa
ț
iile
furnizate.

Cercetarea
de
către
Kaufman
(1999)
a
constatat
că
extremele
excitării
emo
ț
ionale
pot
duce
la
o

stare
de
ra
ț
ionalitate
limitată,
definită
ca
o
persoană,
"…
tendin
ț
a
de
a
anula
o
căutare
după
ce
se

găse
ș
te
ceva"
(Croskerry ,
2002,
Kunda,
1990).
Acest
lucru
este
semnificativ
pentru
capacitatea

de
ra
ț
ionament
prin
faptul
că
indivizii
afla
ț
i
într-o
stare
de
excita
ț
ie
emo
ț
ionată,
ra
ț
ionalitatea

limitată,
ar
putea
să
nu
ia
în
considerare
alte
informa
ț
ii
importante
prezentate
odată
ce
au
revizuit

informa
ț
iile
care
satisfac
propriul
interes
(Croskerry,
2002).
Astfel,
atunci
când
într-o
stare

emo
ț
ională
intensă,
o
persoană
poate
să
înceteze
să
proceseze
eficient
informa
ț
iile
ș
i
astfel
să
nu

poată ajunge la o concluzie logică

Astfel,
în
lumina
cercetărilor
existente
asupra
contextului,
a
credin
ț
elor,
a
emo
ț
iilor
ș
i
a

cuantificatorilor,
studiul
actual
a
căutat
să
exploreze
efectul
emo
ț
iei
asupra
ra
ț
ionamentului
logic

cu
privire
la
modul
în
care
interpretăm
cuantifiatorii,
to
ț
i,
unii
ș
i
al
ț
ii
…
nu
sunt
atunci
când

prezentate fie în propozi
ț
ii emo
ț
ionale, fie neutre

Experimentul
a
investigat
abilitatea
participantului
de
a
interpreta
cuantifiatorii,
unii,
unii
ș
i
unii

…
nu
sunt
atunci
când
se
întâlnesc
în
propozi
ț
ii
simple
cu
subiecte
emo
ț
ionale
sau
neutre.
Am

recunoscut
că
subiectele
considerate
ar
putea
fi
emo
ț
ionale
pentru
unii
participan
ț
i,
dar
nu
ș
i

pentru
al
ț
ii.
În
timp
ce
încercarea
de
a
controla
astfel
de
prejudecă
ț
i
sa
făcut
prin
determinarea

celor
mai
polariza
ț
i
subie cte
pentru
studen
ț
i,
diferen
ț
ele
individuale
erau
încă
posibile.
Pentru
a

aborda
aceste
diferen
ț
e,
au
fost
utilizate
numeroase
situa
ț
ii
emo
ț
ionale
ș
i
neutre
pe
tot
parcursul

studiului.

Deoarece
contextele
emo
ț
ionale
s-au
dovedit
a
avea
poten
ț
ialul
de
a
influen
ț
a
ș
i
de
a
influen
ț
a

negativ
ra
ț
ionamentul
logic,
am
presupus
că
prezentarea
subiectelor
emo
ț
ionale
ar
putea
avea

acela
ș
i
efect
atunci
când
participan
ț
ilor
li
sa
cerut
să
interprete ze
diferite
cuantificatoare.
Prin

urmare,
ne-am
a
ș
teptat
ca
participan
ț
ii
să
facă
mai
multe
erori
atunci
când
interpretează

cuantificatorii
în
momentul
în
care
au
fost
prezentate
în
propozi
ț
ii
emo
ț
ionale,
spre
deosebire
de

propozi
ț
ii neutre

Descrierea experimentului

Scopul
experimentului
a
fost
acela
de
a
examina
dacă
interpretarea
cuantificatorilor
poate
fi
sau

nu
influen
ț
ată
de
emo
ț
ionalitatea
afirma
ț
iei.
Există
adesea
multiple
moduri
în
care
o
persoană

poate
răspunde
la
o
declara
ț
ie,
iar
capacitatea
lor
de
a
folosi
ra
ț
ionamente
logice
de
multe
ori

(dar
nu
neapărat
întotdeauna)
poate
depinde
de
natura
cuantificatorului.
De
exemplu,
afirma
ț
ia

"To
ț
i
câinii
de
la
OSU
sunt
negri"
ar
putea
reflecta
mai
multe
situa
ț
ii
posibile
care
nu
ar
fi

valabile
în
declara
ț
ia
"Unii
dintre
câinii
de
la
OSU
sunt
negri".
Diferen
ț
a
depinde
de

cuantificatorul
utilizat,
între
toate
ș
i
unele.
Astfel,
am
explorat
în
mod
specific
efectul
pe
care

diferi
ț
i
cuantificatori
(cum
ar
fi
to
ț
i,
unii,
nu
ș
i
unii
…
nu
sunt)
ar
putea
avea
asupra
abilită
ț
ii

participantului
de
a
interpreta
cuantificatori
atunci
când
subiectul
a
fost
fie
emo
ț
ional,
fie
neutru.

În
cadrul
acestui
experiment,
participan
ț
ii
au
fost
prezenta
ț
i
cu
emo
ț
ii
scurte
pe
teme,
propozi
ț
ii

emo
ț
ionale
prin
surprind ere
sau
neutre.
Pentru
fiecare
subiect
există
patru
propozi
ț
ii,
câte
unul

pentru
fiecare
cuantificator:
toate,
unele,
altele
ș
i
altele
…
nu
sunt.
Participan
ț
ilor
li
sa
cerut
să

raporteze
despre
informa
ț
iile
prezentate
în
propozi
ț
ii
prin
selectarea
diagramei
Venn
care
nu
a

încălcat declara
ț
ia dată. În trebările au fost randomizate prin studiu

Participan
ț
ii
au
fost
36
de
studen
ț
i
la
Universitatea
de
Stat
din
Ohio
înscri
ș
i
în
Psihologie
100,

care
au
primit
un
curs
de
credit
pentru
participarea
lor.
Au
fost
7
femei
ș
i
29
de
bărba
ț
i.
Vârsta

medie a fost de 18,971 (SD = 1,248)
ș
i a variat de la 18 la 25 de ani.

Scenariile
ș
i
întrebările
au
fost
prezentate
pe
computerele
de
birou
folosind
SuperLab
Pro,
cu
un

ș
ablon
creat
prin
Micros oft
PowerPoint
2007.
Răspunsurile
au
fost
scrise
manual
pe
o
foaie
de

răspuns
furnizată
participan
ț
ilor
de
către
experimenter.
Formatul
experimentului
a
fost
o

introducere
ș
i
instruc
ț
iuni
preliminare,
urmate
de
24
de
afirma
ț
ii
care
înconjurau
ș
ase
subiecte

diferite:
Două
neutre
(schiori
ș
i
căr
ț
i),
două
emo
ț
ii
pe
subiect
(avort
ș
i
căsătorie
homosexuală)
ș
i

două
emo
ț
ionale
prin
surprindere
(asiatici
ș
i
cartofi
prăji
ț
i).
Acestea
au
fost
prezentate
într-o

ordine aleatorie. To
ț
i ave au aceea
ș
i structură logică.

Subiectele
emo
ț
ionale
pentru
propozi
ț
iile
emo
ț
ionale
pe
teme
au
fost
selectate
din
stimulii

emo
ț
ionali
folosi
ț
i
în
Experimentul
1,
iar
subiectele
surprinzăto are
neutre
ș
i
emo
ț
ionale
au
fost

selectate
pentru
a
modela
declara
ț
iile
găsite
în
Bara
et
al.
(1995).
Participan
ț
ilor
li
s-au
dat

instruc
ț
iuni
ș
i
au
fost
ruga
ț
i
să
evalueze
aceste
fraze
emo
ț
ionale
ș
i
neutre
con
ț
inând
cuantificator

prin
selectarea
diagramei
Venn
care
corespundea
interpretării
lor
cuantificatorului
folosit
în

această
teză.
Pentru
fiecare
subiect,
au
existat
patru
propozi
ț
ii,
fiecare
înlocuind
unul
dintre
cei

patru
cuantificatori
studia
ț
i:
to
ț
i,
unii,
nu
ș
i
unii
…
nu
sunt.
Instruc
ț
iunile
ini
ț
iale
au
fost
după

cum
urmează:
În
acest
experiment,
ve
ț
i
citi
o
serie
de
propozi
ț
ii
scurte.
Fiecare
propozi
ț
ie

implică
două
seturi.
Ve
ț
i
fi
prezenta
ț
i
ș
i
mai
multe
diagrame
Venn
care
implică
două
seturi.

Treaba
ta
este
să
cite
ș
ti
propozi
ț
iile
ș
i
apoi
să
selectezi
toate
diagramele
posibile
care
nu
încalcă

propozi
ț
ia
dată.
Fiecare
dintre
schemele
posibile
va
fi
numerotată.
Pentru
a
răspunde,
nota
ț
i
toate

numerele
pentru
diagramele
pe
care
le
alege
ț
i.
Apăsa
ț
i
bara
de
spa
ț
iu
pentru
a
trece
la
următorul

diapozitiv.
Nu
ve
ț
i
putea
reveni
la
diagramele
anterioare,
deci
vă
rugăm
să
acorda
ț
i
o
aten
ț
ie

deosebită!

Toate
propozi
ț
iile
au
urmat
acela
ș
i
model
general
de
prezentare
a
informa
ț
iilor.
Setul
A
a
fost

întotdeauna
un
substantiv,
iar
Setul
B
a
fost
o
caracteristică
care
descrie
substantivul.
Fiecare

teză
a
avut
o
lungime
de
aproximativ
opt
cuvinte
(vezi
apendicele
D
pentru
frazele
de
lungime

întreagă).
Fiecare
subiect
(adică
Shaun
White,
căr
ț
i,
avort)
a
fost
prezentat
în
patru
variante

diferite
pentru
fiecare
dintre
cuantificatori
(to
ț
i,
unii,
nu
ș
i
unii
…
nu
sunt).
9.
Toate
A
sunt
B.
10.

Unele
A
sunt
B.
11.
Nu
A
sunt
B.
12.
Unele
A
nu
sunt
B.
Participan
ț
ii
citesc
propozi
ț
iile
scurte,

emo
ț
ionale
(tematice),
emo
ț
ionale
(surpriză)
sau
neutre
ș
i
au
fost
întrebate
pentru
a
interpreta

informa
ț
iile
prezentate
în
propozi
ț
ii
prin
selectarea
diagram ei
Venn
care
nu
a
încălcat

instruc
ț
iunea
dată.
Au
fost
cinci
posibilită
ț
i
diferite
ale
Venn:
A
=
B,
A
include
toate
B,
B

include
toate
A,
A
ș
i
B
se
suprapun
ș
i
A
este
separat
de
B
(vezi
Figura
1
pentru
diagrama
Venn).

Aceea
ș
i
diagramă
Venn
ș
i
instruc
ț
iuni
au
fost
folosite
pentru
fiecare
propozi
ț
ie.
Diagramele

Venn au fost numerotate de la 1 la 5

Procedura

Participan
ț
ii
au
fost
testa
ț
i
individual,
cu
diagramele
ș
i
propozi
ț
iile
Venn
prezentate
pe
ecranul

calculatorului
în
condi
ț
ii
de
auto-ritm.
Reponderii
au
fost
înregistra
ț
i
de
participant
pe
o
pagină

de
răspuns
ș
i
au
fost
compila
ț
i
mai
târziu
de
un
cercetător.
Participan
ț
ilor
li
sa
prezentat
o

introducere
care
explică
natura
experimentului
ș
i
le-au
fost
oferite
instruc
ț
iuni
cu
privire
la

modul
de
a
răspunde
întrebărilor
înainte
de
fiecare
propozi
ț
ie.
În
fiecare
condi
ț
ie,
participan
ț
ilor
i

sa
prezentat
o
propozi
ț
ie
de
subiect,
o
descriere
a
celor
două
subgrupe
(de
exemplu:
to
ț
i

snowboarderii
sunt
fanii
Shaun
White,
Subset
A:
snowboarderi,
Subset
B:
fanii
Shaun
White)
ș
i

o
diagramă
Venn.
Ordinea
de
prezentare
pentru
cele
24
de
fraze
diferite
a
fost
randomizată

pentru fiecare proces.

Bibliografie

Bara,
B.,
Bucciarelli,
M.
&
Johnson-Laird,
P.
(1995).
Development
of
syllogistic
reasoning.

American Journal of Psychology
​
, 108 (2), 157-193.

Blanchette,
I.
(2006).
The
effect
of
emotion
on
interpretation
and
logic
in
a
conditional
reasoning

task.
​
Memory & Cognition
​
, 34, 1112-1125.

Croskerry,
P.
(2002).
Achieving
quality
in
clinical
decision
making:
cognitive
strategies
and

detection of bias.
​
Academic Emergency Medicine
​
, 9 (11).

Kaufman,
B.
(1999).
Emotional
arousal
as
a
source
of
bounded
rationality.
​
Journal
of
Economic

Behavior & Organization
​
, 38, 135-144.

Kunda, Z. (1990). The case for motivated reasoning.
​
Psychological Bulletin
​
, 108(3), 480-498.

Lord,
C.,
Ross,
L.
&
Lepper,
M.
(1979).
Biased
assimilation
and
attitude
polarization:
The

effects
of
prior
theories
on
subsequently
considered
evidence.
​
Journal
of
Personality
and
Social

Psychology
​
, 37 (11), 2098-2109.

Roberts,
M.,
Newstead,
S.
&
Griggs,
R.
(2001).
Quantifier
interpretation
and
syllogistic

reasoning.
​
Thinking & Reasoning
​
, 7, 173-204.

Szymanik,
J.
&
Zajenkowski,
M.
(2009).
Improving
methodology
of
quantifier
comprehension

experiments.
​
Neuropsychologia
​
, 47, 2682-2683.

Tiedens,
L.
&
Linton,
S.
(2001).
Judgment
under
emotional
certainty
and
uncertainty:
The

effects
of
specific
emotions
on
information
processing.
​
Journal
of
Personality
and
Social

Psychology
​
, 81, 973–988.

Wason,
P.
&
Johnson-Laird,
P.
(1972).
​
Psychology
of
reasoning:
structure
and
content
​
.
Oxford,

England: Harvard University Press.

Anexe

Anexa 1

Întrebări neutre

Football

1.) To
ț
i amatorii de footb all sunt fani FCSB

2) Unii amatorii de football sunt fani FCSB.

3) Nici un amator de foootball nu este fan FCSB.

4) Unii amatori de football nu sunt fani FCSB

Books

1) Toate căr
ț
ile stimuleaz ă intelectul

2) Unele căr
ț
i stimulează intelectul

3) Nici o carte nu stimulează intelectul

4) Unele căr
ț
i nu stimulea ză intelectul

Întrebării cu încărcătură emo
ț
ională

Avortul

1) To
ț
i sus
ț
inătorii pro-choice sunt liberali

2) Unii sus
ț
inători pro-ch oice sunt liberali.

3) Nici un sus
ț
inător pro- choice nu este liberal

4) Unii sus
ț
inători pro-ch oice nu sunt liberali

Căsătoria între persoane de acela
ș
i sex

1) To
ț
i studen
ț
ii tineri sus
ț
in căsătoria între persoane de acela
ș
i sex

2) Unii studen
ț
i tineri sus
ț
in căsătoria între persoane de acela
ș
i sex

3) Nici un student tânăr nu sus
ț
ine căsătoria între persoane de acela
ș
i sex

4) Unii studen
ț
i tineri nu sus
ț
in căsătoria între persoane de acela
ș
i sex.

Rromi

1) To
ț
i rromii sunt necins ti
ț
i

2) Unii rromi sunt necinsti
ț
i

3) Nici un rrom nu este necinstit

4) Unii rromi nu sunt necinsti
ț
i

Fast-food

1) Toată mâncarea fast-food este sănătoasă

2) Unele mâncăruri fast-food sunt sănătoase

3) Nici o mâncare fast-food nu este sănătoasă

4) Unele mâncăruri fast-food nu sunt sănătoase.

Anexa 2