Influența culturală în [611464]

Influența culturală în
comunicare
Obiective:
șA înțelege cum influențează cultura modalitatea de
comunicare,
șDiferențe și dificultăți în comunicarea interculturală

șCe înseamnă comunicarea?
șProces simbolic, interpretativ,
tranzacțional, contextual prin care oameni
crează un înțeles comun (Lusting&Koester,
1993)
șObiectivul = a înțelege mesajul și înțelesul acestuia
șComunicarea asigură nu doar transmiterea
mesajului ci și a ceea ce dorește fiecare să
transmită (Habke&Sept, 1993)
1. Comunicarea în context
intercultural

1. Comunicarea în context
intercultural
șAbilitatea de comunicare depinde de resurse:
șCognitive = ști ce comportament este adecvat într-o
situație
șAfective = dorești să comunici competent
șComportamentale = deține abilitatea de a aplica cel
mai potrivit comportament
șÎn relația cu o altă cultură fiecare se poate
comporta diferit
șCultura influențează comportamentul prin
cele 3 resurse

1. Comunicarea în context
intercultural
șÎn cultura individualistă
șOrientare spre obiective proprii, dezvoltarea de
abilități necesare pentru a-și satisface nevoile
individuale
șÎn cultura colectivistă
șOrientarea pe dezvoltarea de abilități de
relaționare cu ceilalți
șÎn societățile cu evitare mare a incertitudinii
șPrecauți în fața străinilor, dificultăți în
înțelegerea lor

Limbaj
șÎn întreaga lume 3000 de limbi oficiale și 10000 de dialecte
șExprimă percepția și modul de a vedea lumea
șExemplu: în multe cazuri, limba franceză, spaniolă, germană există
două forme pentru cuvântul “tu”, unul formal altul informal care se
folosește în funcție de relația dintre persoane
șPrezența mai multor dialecte în cadrul aceleiași țări exprimă
diversitatea socială – cuvinte diferite de adresare în funcție
de statut
șÎn culturile asiatice este considerat ofensator să spui nu, de aceea
în China aprobă o propoziție negativă, în Japonia folosesc nu știu,
poate etc. (DeMente, 1991)
șConflictul în public este considerat ofensator din nou în țările
asiatice, Mexic, de aceea într-o conversație contradictorie reacția
este de a ieși din discuție, contrar americanilor care fie încearcă să
se apere fie devin flexibili

șComunicare nonverbală
șCea mai mare parte a informației este transmisă
prin alte forme de comunicare decât limbajul
șPrincipalele forme: expresia feței, gesturile
mâinilor, intonația, contactul vizual, poziția
corpului, îmbrăcămintea, arhitectura și designul
interior, comportamenul în mers, mâncare și gust,
simbolistica culorilor, a obiectelor de decor etc.
șExemplu: În America distanța normală de conversație
între doi oameni de afaceri este de 30 cm, pe când în
țările arabe de 20 cm. Un american va răspunde cu
politețe unui partener arab depărându-se pe când celălalt
va răspunde politicos la dorința de conversație
apropiindu-se. Fiecare încearcă să fie politicos.

șUtilizarea pauzelor în conversație:
șÎn Japonia, Coreea, China suspiciune față de
cei care vorbesc prea mult
șÎn America, Europa, cei care tac sau nu
vorbesc tare sunt considerați slabi sau nu au
opinii, neîncrezători în ei (Lusting&Koester,
1993)
ș Utilizarea gesturilor în conversație:
șȚări non-contact – Germania, UK, Europa de
Nord, USA, din Asia (Argyle&Cook, 1976)
șContact vizual direct – cultura europeană și
americană

2. Influența culturală în comunicarea
interpersonală

1. Influența culturii asupra conținutului
mesajului
șSubiectele potrivite pentru discuții: Ce subiecte
poți să abordezi în discuție, ce este taboo?
șModul în care afirmi sau respingi anumite
puncte de vedere: Trebuie să fi de acord? Poți să
spui “nu”?
șModul de a-ți exprima deschis opiniile : Poți să-ți
exprimi deschis opinia în discuție? (în discuția cu
“superiorii”? cu “inferiorii”?)

2. Influența culturii asupra contextului
șÎn medie, comunicarea verbală este responsabilă
de doar 35% din conținutul mesajului într-o
comunicare față-în-față
șAcest lucru sugerează faptul că devine critică
comunicareaa non-verbală care va umple spațiile
libere în cadrul conversației
șDin punct de vedere a modului în care se utilizează
și se folosește contextul cultural în procesul de
comunicare se pot diferenția culturi cu context
ridicat/ scăzut (Edward Hall)

Ce înseamnă cultură cu context
ridicat/scăzut
șExemplul 1
șManager: Nu am datele de la vânzări
șAsistent: Da, domnule
șExemplul 2.
șManager: Nu am datele de la vânzări
șAsistent: Nu, încă nu le-au trimis de la
departament

Teoria lui Hall
șCultură High-context :
șDependentă de o experiență, simboluri
comune
șSubordonatul încearcă să prevadă nevoile,
cerințele superiorilor
șDiscuția informală mult mai importantă
șCultura Low-context :
șMediul este mai punțin important
șImplicare personală redusă

Contextul cultural și mesajul:
High, mid-range, and low

Business and Interpersonal Relationships in High, Medium and Low Context Societies
Context Low Medium High
Țări/regiuni N. American,
Scandinavian,
Swiss, German Greek, Spanish,
Italian, French,
Dutch, British Asian, Arabic,
Latin American
Valori, atitutdini, comportamente
Întîlnire Informal Formal Formal
Prietenie Rapid Moderat Încet
Substratul relației De suprafață Moderat Puternic
Încrederea relației Slabă Încredere în relație De mare încredere
Limitele relației Legale Legal/sociale Sociale
Încredere juridică Puternică Moderată Scăzută

3. Influența culturii asupra procedurii de
comunicare
șDeschidearea unei discuții: Cine ar trebui să înceapă
discuția? Cum trebuie să te comporți în cadrul discuției?
șÎncheierea unei conversații: Cine trebuie să încheie
discuția? Este necesară o încheiere formală sau nu?
șPrezentarea ideilor sau a propunerilor: Ar trebui
prezentate în totalitate sau pas-cu pas?
șÎntreruperile și momentele de tăcere: Este acceptabil să
întrerupi discuția? Te simți confortabil cu perioadele de
tăcere?
șTrăsăturile vocale: Ar trebui să vorbești rapid sau lent, tare
sau încet?

Formal/informal
șCulturile asiatice și europene – formale
șComportament dictat de reguli sociale, pozitia în
societate și senioritate
șNumele de familie, titlurile – caracteristici personale
importante
șJaponia, Turcia, Germania (Dood, 1998) – statutul
respectat prin limbaj
șÎn Europa modalitatea de adresare: D-na, D-nule
șÎn Japonia, Coreea – salutul formal înclinare și
prezentarea cărții de vizită
șCultura americană, australiană – informală

Profil de comunicare
șDistanta mare fata de
putere
șfoarte verbal, dar politicos
șsunt ierarhici și încearcă să
mulțumească într-un mod
formal
știnde să arunce vina în jos
șsunt restrânse și formale șDistanță mica fata de
putere
șvorbeste liber in orice
context social
șsunt nesăbuite,
nepoliticoase și cu
resentimente
șde obicei, sunt informale
șvor da replica oricine

Profil de comunicare
șMasculinitate
șsunt puternice și foarte
verbale
șgreu de mulțumit, îi
învinovățesc pe ceilalți
pentru greșelile lor
știnde să critice și să
argumenteze
școntactul fizic și contactul
vizual direct
șgesturi animate șFeminitate
șNu ridică vocea
șLe place discuțiile
informale și în acord
șsunt calde și prietenoase
în conversație
ștind să le fie milă de
ceilalți și de ei înșiși
șevit realizările, și să se
plângă de lucruri mici

Communication profile
șEvitarea ridicată a
incertitudinii
șsunt foarte verbale și bine
organizate
șau credințe rigide și sunt
obsedați de reguli
ștind să se certe tot timpul
șjudecă rapid sau prematur
o situație pentru a stabili ce
e corect și greșit
șanimat în folosirea mâinilor șEvitarea scăzută a
incertitudinii
șnu sunt puternice, pot fi
imprecise
șpune întrebări deschise
știnde să judece în termeni
pragmatici, nu morali
șnu sunt grăbite, au stil
informal
șexcepțiile sunt acceptate
cu ușurință

2. Stilul de comunicare și
mediul cultural
șReprezintă modul în care realizăm
comunicarea:
șEste un model de comportament verbal
și nonverbal care înglobează modul
nostru preferat de a transmite și primi
informațiile într-o situație specifică.
șConținutul mesajului este ”ce”, stilul este
”cum” comunicăm.

Stiluri de comunicare (Richard. D.Lewis,
1969)
Linear- activ Multiactiv reactiv
Vorbește și ascultă în
aceeași proporție
Planifică totul etapă cu
etapă
Politicos, dar direct
Confruntări pe bază logică
Rareori întrerupe
Orientat pe acțiune/
activitate
Limbajul corpului limitat
Vorbește în majoritatea
timpului
Planifică doar finalul
așteptat
Emoțional
Confruntări emoționale
Deseori întrerupe
Orientat pe oameni
Limbajul corpului nelimitat
Ascultă în majoritatea
timpului
Urmărește principiile
generale
Politicos, dar indirect
Niciodată nu se confruntă
Nu întrerupe niciodată
Extrem de orientat pe
oameni
Limbajul corpului subtil

Exercițiul 1
șStabiliți câteva aspecte/reguli pe care
ar trebui să le luați în considerare
atunci când comunicați cu o persoană:
șCu stil linear-active
șCu stil multi-active
șCu stil reactiv de comunicare

Reguli de aur pentru interacțiunea cu
persoane cu stil Linear-active de
comunicare
Vorbește și ascultă în aceeași
proporție
Ocupăte de un singur lucru/
problemă
Fii politicos dar direct
Utilizează logica și rațiunea în
argumentare
Întrerupe doar uneori
Concentrează-te pe fapte
Concentrează-te pe schimb
Prioritar este adevărul înaintea
dimplomației
Respectă regulile, reglementările și
legile
Discursul este pentru informare

Reguli de aur pentru interacțiunea cu
persoane cu stil multi-active de
comunicare
șLasă-le timp să vorbească cât doresc
șFii pregătit să faci mai multe lucruri/
activități ( discuți mai multe aspecte) în
acelați timp
șFii pregătit să discuți cu mai multe
persoane în același timp
șPoți să manifești sentimente și emoții
șPoți întrerupe discursul când dorești
șManifestă diplomanție în discuții decât să
fii direct
șDiscursul este pentru transmiterea opiniilor

Reguli de aur pentru interacțiunea cu
persoane cu stil reactiv de comunicare
șEste important să fii un bun
ascultător
șNu întrerupe discursul
șNu manifesta opoziție
șNu manifesta dezaprobarea direct
șSugestiile, în special criticile, trebuie
să fie indirect transmise
șPrioritar devine diplomația, inaintea
adevărului
șRespectă reguli și reglementări, dar
interpreteaza-le în mod flexibil
șDiscursul este pentru a forma o
atmosferă de înțelegere