Influența Crizei Asupra Consumului ÎN România

INFLUENȚA CRIZEI ASUPRA CONSUMULUI ÎN ROMÂNIA

Cuprins:

Introducere…………………………………………..3

Structura consumului……………………………….4

Consumul intermediar……………………………………….4

Consumul final……………………………………………….4

Măsuri anticriza în SUA……………………………..5

Măsuri anticriză în România………………………………….6

Studiu de Caz………………………………………….7

Bibliografie……………………………………………11

1.Introducere

Noțiunea de criză prezintă o relevanță cognitivă specială pentru științele despre om și societate .Spre deosebire de fenomenele și procesele din natură,care se produc independent de voința și conștiința oamenilor(cum ar fi cele fizice,chimice,biologice),fenomenele și procesele caracteristice lumii social-umane influențează în mod direct viața oamenilor și,ca atare,se impun cu prioritate în registrul de cunoaștere al științelor sociale.

Criza dintr-un domeniu poate să influențeze negativ funcționarea altor domenii ale vieții,iar in anumite contexte se produce și o înlănțuire a crizelor,fapt care are consecințe deosebit de grave asupra funcționării unei societăți umane.

Se pot deosebi următoarele tipuri de criză:2

Criză economică:fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populației,ceea ce duce la scăderea producției,la falimente,șomaj,etc.

Criză financiară:lipsa fondurilor, a banilor, a resurselor financiare.

Criză alimentară: lipsa alimentelor, lipsa siguranței alimentelor.

Criză energetică: fenomen complex care se manifestă prin insuficiența resurselor energetice

Criză de guvern: interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern.

Criză morala: fenomen complex cauzat de un comportament incorect,de declarațiile mincinoase, de nerespectarea normelor de conduită, de delațiune, de fals în declarații,de minciună, etc.

Criză militară: tulburări cauzate de militari.

Criză politică

Criză de timp: lipsa timpului necesar realizării unor lucrări,desfășurării unor activități,îndeplinirii unor obiective.

Consumul populației reprezintă totalitatea produselor alimentare și nealimentare consumate și a serviciilor folosite de populație în scopuri neproductive într-o anumită perioadă de timp.

Consumul populației prezintă patru particularități importante:

Prima particularitate a consumului populației: consumul evoluează paralel cu dezvoltarea societății umane și îmbracă elemente specifice acesteia,de la o etapă la alta.

A doua particularitate arată că necesitățile populației cunosc o anumită ierarhizare,iar satisfacerea acestora ține seama de caracterul presant al nevoilor de consum.

A treia particularitate evidențiază elasticitatea consumului.

A patra particularitate a consumului arată că sporirea consumului unui produs atrage după sine creșterea consumului altor produse.

2.Structura Consumului

2.1 Consumul intermediar

Consumul intermediar reprezintă valoarea bunurilor și a serviciilor consumate în cursul unei perioade, în procesul concret de producție. Acest consum se caracterizează prin dispariția completă a bunurilor în discuție, ca urmare a încorporării acestora în produse nou elaborate(cazul materiilor prime, care sunt transformate în cursul procesului de fabricație.), cât și prin distrugere(de exemplu,cazul combustibililor utilizași în procesul de funcționare a mașinilor).Cunoașterea consumului intermediar este foarte importantă deoarece el generează, pe de o parte, determinările cantitative și calitative,iar, pe de altă parte, sensul și intensitatea în care respectiva producție se desfășoară și se reia în mod ciclic .

2.2 Consumul final

Consumul final are în vedere valoarea bunurilor și serviciilor individuale sau colective, utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor umane. Consumul final,ca și consumul intermediar, reprezintă și el,la rândul său,un element de formare a pieței, constituind așa-zisa piață a consumului, definită de către specialiștii în marketing ca fiind compusă din toți indivizii și gospodăriile care cumpără sau procură bunurile și serviciile în vederea utilizării personale. Gospodăriile consumă imediat bunurile pe care le cumpără sau care le sunt furnizate gratuit. Cu toată această amplă cuprindere a ariei de bunuri și servicii implicate consumul final al gospodăriilor, astfel prezentat, nu este capabil să reflecte, în întregime,relațiile consumului total. Pentru depășirea acestor limite se folosește noțiunea de „consum lărgit”, care permite o viziune mai completă în sensul că adaugă consumului final și evoluția serviciilor realizate gratuit de administrațiile publice și private – și eventual de o serie de întreprinderi specializate pe aceste domenii.

Consumul lărgit al populației este suma consumului final al gospodăriilor la care se adaugă consumul final necomercial al administrațiilor publice și private din învățământ, sănătate, asistență socială, servicii recreative și sportive.

În funcție de tipul produselor implicate în procesul său de realizare,consumul se poate structura pe patru mari grupe: produse alimentare,nealimentare, energie și servicii.

O altă grupare este generată de durata de viață a produselor cuprinzând: consumul de bunuri durabile,bunuri semi-durabile,bunuri nedurabile și servicii.

Tabel I: Cheltuieli totale de consum înainte și în timpul crizei economice(în procente)

Sursa:www.insse.ro , accesat la data de 21.03.2014

Pe baza acestui tabel se poate observa o descreștere a produselor alimentare, a transporturilor și a educației,dar totodată o ușoară creștere a locuinței,apei,electricității,gazelor și a altor combustibili. Această creștere se datorează faptului că prețurile tuturor bunurilor și serviciilor s-au majorat în timpul crizei, dar apa și electricitatea fiind greu de economisit.

3.Măsuri anticriză în SUA

Barack Obama a propus un program de stimulare a economiei în valoare de 825 mld. dolari din care se vor cheltui 412,5 în 2009 și o sumă similară in 2010. Datorită acestui plan, deficitul bugetar este de așteptat să depășească un trilion de dolari în 2009 (

7% din PIB), nivel nemaiîntâlnit după cel de-al doilea război mondial.

Caracteristici:

Valoarea totală este de 825 mld. dolari, din care o treime reprezintă reduceri de taxe, iar doua treimi cheltuieli guvernamentale. Programul se întinde pe o perioadă de 2 ani.

Fiecare american ce câștigă mai puțin de 200.000 dolari pe an va primi o reducere de taxe în valoare de 500 dolari, iar familiile beneficiază de reduceri in valoare de 1000 dolari.

119 mld. vor merge către cele 50 de state componente ale SUA, în special pentru a acoperii cheltuielile legate de sistemul de sănătate și cele administrative

Pentru Educație sunt alocați 117 mld. dolari.

Se vor aloca 106 mld dolari celor mai loviți de criză.

În infrastructură se vor investi 90 mld. dolari, în sectorul energetic 54 mld. dolari, iar în cercetare 16 mld. dolari.

Mulți economiști sunt de părere că nici măcar aceste 1,5 trilioane dolari nu vor fi suficiente și cred ca ar fi necesare peste 2 trilioane dolari pentru a readuce economia pe creștere.

La fel ca și în cazul SUA planul anticriză a Germaniei se întinde tot pe o durată de doi ani și vine în completarea celui aprobat la sfârșitul anului trecut (în valoare de 31 mld. de euro)ceea ce duce suma totală pe care guvernul german o va cheltui pentru combaterea crizei la 81 mld. euro. Tot ca și în cazul SUA, mulți specialiști sunt de părere că aceasta sumă nu va fi suficientă pentru a relansa economia.

3.1 Măsuri anticriză în România

În Noiembrie 2009, din rațiuni electorale, în România nu era încă oficial recunoscută criza economică, recunoașterea s-a produs abia în Mai 2010, deci, după un an de la debutul acesteia în țara noastră. Din această cauză, măsurile au fost adoptate cu întârziere obligând guvernanții să recurgă la atitudini radicale și, adesea, la raționamente subiective, de circumstanță, fără a se apela la studii științifice de impact social, care ar reliefa efectele probabile asupra majorității populației.

Principalele măsuri: disponibilizări succesive de personal angajat în instituțiile bugetare ale statului, reducerea veniturilor salariale ale bugetarilor, prin promovarea unei legi unice a salarizării in 2009, urmată de o reducere cu 25% a salariilor bugetarilor, impozitarea suplimentară a agenților economici, inclusiv prin majorarea cu 5 puncte procentuale a TVA, care a ajuns, astfel, de la 19% la 24%. Asemenea măsuri au fost luate concomitent cu angajarea unor împrumuturi masive de la FMI. De exemplu, numai în primele 3 luni ale anului 2011 au fost contractate circa 6 mld. euro.

În urma unei dezbateri cu privire la relansarea economiei naționale, membrii mediului academic au propus următoarele măsuri:

Reducerea investițiilor nerentabile (cum ar fi, de exemplu, reducerea cu 35% a achizițiilor publice de bunuri și servicii, întreruperea finanțării pentru investițiile publice care nu au generat un profit economic).

Preluarea de către stat a restanțelor la creditelor bancare ale populației care sunt mai mici de 3.000 euro.

Crearea unui fond public de intervenție pentru stabilitatea financiară, care să aibă drept obiectiv principal realizarea unor intervenții ale statului în materia evitării derapajelor privind stabilitatea financiară a țării.

Reducerea numărului de ministere la 10.

Reducerea impozitului pe profit, de la 16% la 12 %

Eliminarea impozitului minim

Reducerea cu 40% a ratei contribuțiilor sociale (asigurări de sănătate, asigurări de șomaj, asigurări sociale de stat) pe care trebuie să le plătească fiecare angajator român.

Singura propunere, venită din mediul academic și care a fost pusă în aplicare de către guvern, privește eliminarea impozitului minim.

4. STUDIU DE CAZ

,,Aurul”din pădurile României

În primii ani de după Revoluția din 1989,în România au venit câțiva investitori străini,în mare parte italieni,cu scopul de a dezvolta o afacere profitabilă cu ,,aurul” pădurilor țării noastre.

,,Aurul” sunt acele produse 100% naturale adică ciuperci și fructe de pădure. Ele cresc aproape în toate pădurile de fag,stejar și brad de pe teritoriul țării noastre,începând cu luna Mai și terminând cu luna Noiembrie. Ciupercile și fructele de pădure sunt foarte perisabile,adică necesită transportul în camioane frigorifice cu temperatura intre 2-4 grade plus și rezistă neschimbându-și calitatea maxim 7 zile.

În perioada lor de recoltare,condițiile meteorologice fiind prielnice,producția poate să crească în așa măsură încât firmele să nu reușească să le depoziteze.

Fiecare firmă este desfășurată în țară în funcție de puterea financiară,cu puncte de achiziție și centre de prelucrare în mai multe județe.

Poate multă lume se întreabă privind aceste produse pe rafturile supermarketurilor cum au ajuns aici?!Vă spun eu:

La primele ore ale dimineței, oamenii se trezesc pentru a se duce să culeagă ciupercile și fructele de pădure, care se găsesc în iarbă și frunziș. Ei sunt culegători cu experiență,știu unde cresc ciupercile în oricare perioadă a anului,cunosc copacii care permit acestor delicioase fructe să se așeze la poalele lor,urcă și coboară crestele pădurilor de dimineața și aproape până seara,când urmează să le predea contra cost unor centre de achiziție autorizate. Nu știu dacă știți,unul dintre cei mai importanți factori în creșterea și înmulțirea lor este Luna.

La punctul de achiziție în fiecare seară vine un agent al unei firme care ridică marfa în camion frigorific și o transportă la centrul de prelucrare,unde mai multe persoane cu experiență le sortează pe categorii și sunt puse în depozite mari frigorifice. În funcție de comanda partenerilor externi,categoriile superioare se pun în lădițe de lemn se încarcă în camioane frigorifice și iau drumul Occidentului,deci azi sunt în pădurile din România și peste 2 zile sunt pe rafturile magazinelor.

Ciupercile care au rămas în depuse în depozite mari frigorifice. În funcție de comanda partenerilor externi,categoriile superioare se pun în lădițe de lemn se încarcă în camioane frigorifice și iau drumul Occidentului,deci azi sunt în pădurile din România și peste 2 zile sunt pe rafturile magazinelor.

Ciupercile care au rămas în depozit urmează un proces de prelucrare în mai multe categorii. Când mă refer la categorii nu înseamnă că gustul ciupercilor diferă,doar forma lor. Prima etapă a procesului de prelucrare este curățarea de pământul de la rădăcină,pe urmă spălarea cu apă curată,aranjarea in lădițe de plastic și introducerea lor în tunelul de congelare de -30 grade. Când sunt gata congelate,sunt scoase într-o anticameră frigorifică unde se pun în cutii de carton și se duc în depozitul de păstrare congelate(-20 – -22 grade).Acest proces decurge în perioada în care se găsesc ciuperci în pădure. În Noiembrie când sezonul de recoltare este gata,se scot din depozite și se ambalează în funcție de comanda clientului;așa v-am povestit drumul ciupercilor din pădure pe rafturile magazinelor.

Pentru a deține o firmă de prelucrare ciuperci și fructe de pădure din flora spontană sunt necesare foarte mari investiții. După cum am spus,este obligatoriu o hală după standardele europene care trebuie sa fie utilată cu vestiare,sală de primire marfă,cameră de refrigerare,tunel de congelare,anticameră de împachetare,depozit de păstrare congelate și uscător. Pe lângă aceste dotări din hală sunt necesare documentații,cântare,utilaje de transport marfa în interiorul halei și nu în ultimul rând mașinile frigorifice care aduc marfa de la pădure înspre firmă și din firmă la clienții din magazine.

La începutul fiecărui an calendaristic,o firmă ca să poată cumpăra și vinde,are nevoie în primul rând de acordul Institutului Biologic din Cluj-Napoca și a Academiei Române din același oraș, care face studiul probabil al cantităților de ciuperci și fructe de pădure din întreaga țară pe fiecare regiune și județ în parte .Aceste instituții dețin arhiva necesară pentru evaluarea cantităților și a studiului de impact biologic asupra mediului și faunei pădurilor. În funcție de cantitatea exportată în anul precedent, fiecărei firme îi revine o parte autorizată de a cumpăra și a vinde la export.

După cum v-am spus,după Revoluție, câțiva investitori străini au început să-și desfășoare această afacere,luând în chirie anumite spații,azi,sunt proprietarii unor firme foarte bine puse la punct,cu o bază materială modernă și cu oameni experimentați. La început erau 2-3 firme străine și nicio firmă română,azi sunt maxim zece firme străine și mai multe zeci de firme românești care desfășoară aceeași activitate comercială.

Cea mai mare producție de ciuperci a fost înregistrată în 2001,însumând circa o tonă de ciuperci per punct de achiziție pe zi,dar ținând cont că în România sunt sute de astfel de puncte și acea producție a fost în aproape toate zonele muntoase ale țării. Cu atâta supra producție sa ajuns ca oamenii să le vândă în acea perioadă cu 50 bani kilogramul la punctul de achiziție .Acest fenomen durând doar o săptămână. Acele firme care au avut clienți și o bază materială solidă în acea perioadă au reușit să se dezvolte foarte mult, fiindcă în export marfa s-a vândut cu aproximativ 3 euro. Din spusele unor patroni străini,în perioada când în fiecare țară circula moneda lor națională(marca în Germania si lira în Italia), atât afacerile cât și nivelul de trai au decurs în condiții excelente.

Grafic nr. I. Evolutia cantităților de ciuperci în România

Sursa: grafic realizat de autor pe baza informațiilor obținute de la firmele de specialitate

Acest grafic ne arată că în fiecare an cantitatea de ciuperci diferă,crește sau scade, în funcție de condițiile meteorologice.

După introducerea monedei euro,au scăzut salariile,nivelul de trai s-a înrăutățit și unele afaceri au început să șchiopăteze,chiar să falimenteze.

Afacerea ciuperci și fructe de pădure necesită pe lângă o bază materială și financiară solidă,foarte multe cunoștințe și colaboratori serioși,în care să ai încredere de informațiile pe care ți le dau,fiind sigur la rândul fiecăruia că ceea ce se spune este real,adică să ne imaginăm că în fiecare colț de țară o firmă își desfășoară activitatea. Aceste informații constau în preț de cumpărare,calitatea produsului recoltat,cantitatea aproximativă pe care o aduce un culegător și mărimea ciupercilor,care te ajută să îți dai seama de o eventuală creștere a productivității ciupercilor din pădure, o prognoză meteo adecvată,poate favoriza înmulțirea și dezvoltarea lor într-o foarte scurtă perioadă de timp. Trebuie să fii pregătit să știi când să cumperi cantitatea pe care o poți prelucra,că o eventuală explozie de producție trage în jos prețul de cumpărare și o supra ofertă la vânzarea produsului finit,deci dacă la acest capitol se fac greșeli pierderile sunt enorme și te poate înghiți falimentul. În timpul unei zile se poate întâmpla ca prețul să urce cu câteva procente,sau să scadă izbitor,unele firme își retrag agenții din teren,iar tu poți rămâne să cumperi întreaga cantitate la preț cu mult mai mare ca și în ziua următoare. Închipuiți-vă că punctele de colectare sunt în zonele de pădure și de munte,unde semnalul telefonic este foarte slab sau în unele zone nu există.

Înainte de începerea crizei economice din anul 2008,care a afectat țările din întreaga Europă,dar nu pe fiecare în egală măsură,această afacere funcționa în mod normal și fiecare firmă înregistra o creștere financiară. În timpul crizei unele firme mari din occident își pregăteau insolvența,iar unele firme chiar din România nebănuind aceste lucruri au alimentat cu marfă până în momentul când și-au dat seama că nu mai au de unde să recupereze. Tot în timpul acestei crize,cu gândul că afacerea funcționează s-a început cu oferta de plată la 30,60 sau chiar 90 de zile de la predarea mărfii. Dacă în acea perioadă ca număr de zile,firma respectivă intra în incapacitate de plată,iar tu trebuia să îi primești,erai pasibil de faliment.

În această afacere rezistă acei oameni de cuvânt,exact ca în filmul,,Cavalerii mesei rotunde” ,cu sabia pe masă,și ceea ce vorbeau era adevăru.

Tabel II: Prețul ciupercilor în România

Sursa: grafic realizat de autor pe baza informațiilor obținute de la firmele de specialitate

În anul 2002 s-au colectat aproximativ 1000 tone ciuperci în România.

1000 t × 2€/kg=2.000.000€ valoarea la colectare

După prelucrare => 700t × 3.5€/kg=2.450.000€ valoarea la vânzare la export

În supermarket => 700t × 10€/kg=7.000.000€ valoarea la vânzare pe raft

Diferența de la export la prețul de pe raft => 7.000.000 – 2.450.000= 4.550.000€

Statul român nu pierde bani din această afacere. Persoanele care culeg ciupercile sunt oameni simpli, suma pe care o câștigă în sezonul respectiv reintră în circulație în consumul de alimente și strictul necesar. La ciupercile care intră ca import în România, agentul economic care comercializează acest produs plătește statului român în primul rând impozit pe profit si TVA. Dacă în România s-ar consuma o cantitate mai mare,consumatorul ar plăti un preț mai mic.

În anul 2008 s-au colectat aproximativ 1500 tone ciuperci în România.

1500t × 2.5€/kg= 3.750.000€

1050t × 4€/kg= 4.200.000€

1050t × 12€/kg= 12.600.000€

12.600.000 – 4.200.000=8.400.000€

În anul 2013 s-au colectat aproximativ 1200 tone ciuperci î România.

1200t × 3€/kg= 3.600.000€

840t × 5€/kg= 4.200.000€

840t × 12€/kg= 10.080.000€

10.080.000 – 4.200.000= 5.880.000€

Grafic nr.II: Numărul firmelor în România

Sursa: grafic realizat de autor pe baza informațiilor obținute de la firmele de specialitate

După cum se poate observa și în acest grafic, la început predominau firmele străine,pe când acum au luat naștere multe firme românești, iar din cele străine câteva au căzut.

BIBLIOGRAFIE

Adrian Otovescu,Gabriela Motoi,Maria-Cristina Frasie,Dumitru Otovescu”Criza mondiala”,Editura:Pro Universitatea,Bucuresti,2011

Claudia Bentoiu,Cristina Bălăcianu,”Macroeconomie”,Editura: C.H. Beck,București 2007

Dumitru Patriche,Ioan Stănescu,Mihai Grigorescu,Radu Emilian,Nicoleta Enică”Economie Comercială”,Editura:Editura Economică

www.insse.ro

BIBLIOGRAFIE

Adrian Otovescu,Gabriela Motoi,Maria-Cristina Frasie,Dumitru Otovescu”Criza mondiala”,Editura:Pro Universitatea,Bucuresti,2011

Claudia Bentoiu,Cristina Bălăcianu,”Macroeconomie”,Editura: C.H. Beck,București 2007

Dumitru Patriche,Ioan Stănescu,Mihai Grigorescu,Radu Emilian,Nicoleta Enică”Economie Comercială”,Editura:Editura Economică

www.insse.ro