Influenta Comunicarii Virtuale Asupra Psihicului Adolescentilor
Influența comunicării virtuale asupra psihicului adolescenților, prin abuz de utilizare și metode de inducție subliminală a unor norme sanogene în scopul prevenirii consecințelor negative
Scurt rezumat al lucrării
Plan
Caracteristicile comunicării virtuale.
– Abuzul de comunicare virtuală.
– Consecințe psihice și fizice asupra adolescenților.
Modificări ale psihicului care pot ajunge până la patologie
-Boli psihice posibile
– Sfaturi sanogene.
-Prevenirea dependenței de Internet.
Elaborarea unei platforme e-learning de informare sau prezentări Power Point și Prezi.
– teste psihologice prin care să se determine în progresie în ce manieră se modifică anumiți parametrii: afectivitate, adaptabilitate, modalitatea de implicare în social, etc.
– sfaturi, jocuri prin care se poate forța învățarea unor noțiuni corecte, sub forma unor prezentări cu flash-uri, animație și comentarii vesele.
Studiu de caz
Grupă adolescenți din liceele cu profil informatic.
Grupă adolescenți din liceele teoretice.
Grupă adolescenți din școlile speciale (dizabilități).
Studiul pe aceste trei grupe se va desfășura pe doi ani cu concluzii semestriale pornind de la niște parmetrii inițiali.
Declarație privind asumarea conținutului lucrării:
Declar pe proprie răspundere că voi menționa cu note de subsol și ghilimele citatele preluate din bibliografie, restul lucrării fiind bazată pe cercetare personală.
Cuprins:
Introducere
Capitolul 1
Caracteristicile comunicării virtuale.
Subcapitolul 1.1 Abuzul de comunicare virtuală
Subcapitolul 1.2 Consecințe psihice și fizice asupra adolescenților.
Capitolul 2
Modificări ale psihicului care pot ajunge până la patologie
Subcapitolul 2.1Boli psihice posibile.
Subcapitolul 2.2 Sfaturi sanogene
Subcapitolul 2.3 Prevenirea dependenței de Internet
Capitolul 3
Elaborarea unei platforme e-learning de informare sau prezentări Power Point și Prezi.
Subcapitolul 3.1 teste psihologice prin care să se determine în progresie în ce manieră se modifică anumiți parametrii: afectivitate, adaptabilitate, modalitatea de implicare în social, etc.
Subcapitolul 3.2 sfaturi, jocuri prin care se poate forța învățarea unor noțiuni corecte, sub forma unor prezentări cu flash-uri, animație și comentarii vesele.
Capitolul 4
Studiu de caz
Grupă adolescenți din liceele cu profil informatic.
Grupă adolescenți din liceele teoretice.
Grupă adolescenți din școlile speciale (dizabilități).
Studiul pe aceste trei grupe se va desfășura pe doi ani cu concluzii semestriale pornind de la niște parametrii inițiali.
Capitolul 5
Concluzii asupra studiului efectuat și propuneri
Bibliografie
Anexe:grafice statistice care demonstrează în evoluție parametrii cercetați
INTRODUCERE
Societatea contemporană, definită prin metafore ca ,,sat global”, ,,cyberspațiu” sau ,,națiunea rețea” este influențată de apariția noilor tehnologii digitale, Internetul fiind principalul vector al acestora, principalul mijloc de creare a spațiului ireal, virtual. Astăzi, societatea se confruntă cu o serie de transformări în toate domeniile vieții sociale, transformări care generează un impact negativ, mai ales asupra tinerilor. Adolescenții reprezintă categoria cea mai vulnerabilă, deoarece ei sunt dornici de a descoperi ceea ce este nou, de a explora un orizont de posibilități aparent nelimitate.
Lucrarea de față încearcă identificarea unor aspecte ale impactului utilizării mediului virtual asupra adolescenților și propune o abordare a comunicării virtuale din perspectiva influenței acesteia asupra identității și comportamentului adolescenților.
Motivația generală care a stat la baza alegerii temei este reprezentată de importanța pe care noile media o au în societatea de azi, dar și de influența utilizării excesive a acestora asupra psihicului adolescenților. Internetul, ca mijloc de comunicare, poate fi privit dintr-o perspectivă strict utilitaristă ca un simplu instrument, dar se poate spune că, în acest moment, o astfel de abordare este depășită. Azi, Internetul este parte integrantă din viața noastră și ne schimbă, într-o oarecare măsură, modul de a interacționa cu ceilalți, de a ne construi relațiile sociale.
Prezenta lucrare evidențiază aspecte ale comunicării virtuale, prin abordarea unui aspect particular, și anume utilizarea abuzivă a comunicării pe Internet, de aici decurgând o serie de consecințe fizice sau anumite tipuri de boli psihice.
Influența pe care o are tehnologia informației se manifestă la toate nivelurile, de la includerea abuzului de comunicare virtuală în manualele de psihiatrie, abuz care creează dependență, la problema referitoare la efectele nocive ale radiației electromagnetice emisă de telefoanele mobile. Un obiectiv principal al acestei lucrări constă și în recomandarea câtorva metode prin care se poate ține sub control utilizarea excesivă a comunicării în spațiul virtual.
Tema analizată în cadrul acestei lucrări – Influența comunicării virtuale asupra psihicului adolescenților, prin abuz de utilizare și metode de inducție subliminală a unor norme sanogene în scopul prevenirii consecințelor negative – este de actualitate și pentru domeniul sociologiei, al informaticii, al pedagogiei și al psihologiei. Abuzul de comunicare virtuală este și continuă să fie o problemă a societății de azi, cu implicații majore în toate sferele sociale, cea mai afectată categorie reprezentând-o însă tinerii.
Comunicarea în spațiul virtual este comunicarea generată de Internet, de lumea virtualității, fiind o modalitate de comunicare cu multe aspecte pozitive, pe care oamenii (adolescenții, în speță) o utilizează zi de zi, minut de minut.
Dar, Internetul poate fi și înșelător. Pe lângă avantajele evidente, pe care Internetul le oferă celor mici și adolescenților, concretizate în surse aproape inepuizabile de informații sau modalități de a-și spori cunoștințele și noțiunile de cultură generală, imensa rețea de informații și comunicare aduce cu sine și o serie de pericole, precum: pornografia adultă și infantilă, insulta, calomnia, hărțuirea online, defăimarea, racolarea, pedofilia, etc. Toate aceste pericole decurg din complexitatea relațiilor sociale din sfera virtualului. Mijloacele online utilizate de către agresori sunt: rețelele de socializare, site-urile de întâlniri matrimoniale, chat-urile, , video chat-urile etc. Cel mai cunoscut pericol este reprezentat de site-urile cu un conținut periculos, precum: paginile cu material pornografic, pedofilie, violență, cruzime, jocuri de noroc, informațiile despre droguri, canibalism, site-urile care promovează terorismul, agresivitatea, armele și fabricarea de bombe artizanale, sectele, vrăjitoria etc. Toate agresiunile din mediul virtual, întreprinse în vederea ademenirii copilului sau adolescentului, sunt cunoscute sub denumirea de GROOMING ONLINE. Pentru a proteja copiii și adolescenții de aceste agresiuni, un rol important revine părinților. În acest sens, pe site-ul robokid.ro se află ,,Ghidul de educație a securității online”, destinat părinților.
Internetul, a cărui importanță este la fel de mare ca și răspândirea tiparului lui Guttenberg (în anul 1473), poate foarte fi definit ca o rețea internațională de comunicare, care asigură conectivitatea și transferul de informații aproape instantaneu, la costuri foarte mici, între organizații și persoane din întreaga lume. Această rețea cunoaște o expansiune foarte rapidă, la ea având acces câteva zeci de milioane de oameni. Tot mai mulți utilizatori consideră Internetul ca pe o ,,autostradă digitală”, prin intermediul căreia se vehiculează servicii și conținuturi pentru o mulțime de indivizi și organizații.
Privită dintr-un anumit punct de vedere, rețeaua Internet poate fi considerată un alt mijloc de comunicare accesibil oricărei persoane (în speță, adolescent), care are la dispoziție un computer cu program de acces la rețea, un modem, o linie de telefon obișnuită și un cont pe un calculator conectat la Internet. Dintr-un alt punct de vedere însă, rețeaua Internet depășește cu mult posibilitățile celorlalte mijloace de comunicare, ducând la o schimbare majoră a modului de comunicare între oameni.
Azi, Internetul are o anumită supremație, spațiul virtual și cultura globală fiind la îndemâna tuturor utilizatorilor, indiferent de localizare geografică sau fuse orare. Internetul deschide o nouă eră comunicațională, era digitalizării. Există expoziții virtuale, dosare pedagogice online, biblioteci virtuale, baze de date etc. În școală, prezența Internetului este o necesitate, pentru mulți adolescenți fiind chiar un mod de viață, un mod de a fi, facilitând noi moduri de cunoaștere. Mulți profesori au fost instruiți încă din 2001 în vederea utilizării unor competențe TIC. De asemenea, apar platforme e-learning. Oamenii trăiesc virtual, comunică virtual, muncesc în spațiul virtual, învață în spațiul virtual. Practic, viața umană se virtualizează. Apare o întrebare: e-learning-ul reprezintă doar o treaptă spre era robotizată a umanității?
Internetul ne marchează existența, fiind considerat cea mai nouă schimbare dintr-o serie de schimbări evolutive petrecute de-a lungul secolelor în spectrul formelor de comunicare. Viitorul va hotărî modul în care vor conviețui Internetul, cărțile, ziarele, radio-ul, televiziunea, telefonia. Motoarele de căutare, cărțile în format electronic, bibliotecile și librăriile virtuale dau o altă relevanță vieții.
Dar, Internetul poate fi asociat și cu un turn Babel, cu un joc de domino, existând oricând posibilitatea ca spațiul virtual să piardă informații, să fie supus unor accidente sau chiar să se întrerupă curentul electric.
Cercetătorii în domeniul comunicării atrag atenția că, în cadrul comunicării umane 55% din tot mesajul comunicat este transmis prin limbajul trupului (elementul nonverbal, gesturi și atitudine), 38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul, volumul vocii) și numai 7% prin intermediul cuvintelor (elementul verbal propriu-zis). Deci, se poate spune că un procent de 93% din ceea ce se dorește a se exprima cu adevărat se pierde prin intermediul comunicării virtuale. Sociologul Alfred Bulai afirmă un lucru esențial pentru orice individ: ,,comunicarea virtuală nu poate oferi un lucru : interacțiunea directă cu celălalt.” În momentul actual, tot mai mulți adolescenți renunță la comunicarea directă (chiar dacă se află în aceeași instituție, dar la departamente diferite) sau prin telefon, în favoarea comunicării mediate. De asemenea, psihologii trag un semnal de alarmă referitor la copiii care nu cunosc jocurile zgomotoase din curte, stând toată ziua în fața unui computer.
Alți cercetători consideră că rețelele de socializare îi fac pe adolescenți egocentrici. Un studiu realizat de CFK România arată că ,,tinerii din prezent sunt mai individualiști, mai blazați, mai radicali și intoleranți, mai dependenți de comunicare și mai puțin dispuși să-și asume responsabilități sociale.” Același studiu reliefează și faptul că ,,adolescenții din ziua de azi sunt mai dezamăgiți de ceea ce le oferă societatea, precum și de valorile pe care aceasta le promovează. Tehnologia este percepută de către adolescenți ca pe ceva obligatoriu pentru zilele noastre, esențiale fiind pentru ei telefonul mobil, playerul mp3 și computerul cu acces la Internet.”
Comunicarea virtuală reprezintă pentru unii utilizatori un refugiu, ajungând în situația de a-și respinge semenii. O cercetătoare britanică în domeniul fiziologiei creierului, Susan Greenfield, constată că cei care navighează în mod constant pe Internet ajung să nu mai interacționeze cu ceilalți în viața de zi cu zi, să nu mai distingă binele de rău în tot ceea ce fac, în viața reală fiind singuri.
În mediul virtual, adolescenții au un comportament diferit față de cel normal, în situații de față în față, cercetătorii în domeniu numindu-l efectul dezinhibitiv. John Suller, un psiholog specializat în studierea Internetului, a descoperit o serie de caracteristici ale c socializare îi fac pe adolescenți egocentrici. Un studiu realizat de CFK România arată că ,,tinerii din prezent sunt mai individualiști, mai blazați, mai radicali și intoleranți, mai dependenți de comunicare și mai puțin dispuși să-și asume responsabilități sociale.” Același studiu reliefează și faptul că ,,adolescenții din ziua de azi sunt mai dezamăgiți de ceea ce le oferă societatea, precum și de valorile pe care aceasta le promovează. Tehnologia este percepută de către adolescenți ca pe ceva obligatoriu pentru zilele noastre, esențiale fiind pentru ei telefonul mobil, playerul mp3 și computerul cu acces la Internet.”
Comunicarea virtuală reprezintă pentru unii utilizatori un refugiu, ajungând în situația de a-și respinge semenii. O cercetătoare britanică în domeniul fiziologiei creierului, Susan Greenfield, constată că cei care navighează în mod constant pe Internet ajung să nu mai interacționeze cu ceilalți în viața de zi cu zi, să nu mai distingă binele de rău în tot ceea ce fac, în viața reală fiind singuri.
În mediul virtual, adolescenții au un comportament diferit față de cel normal, în situații de față în față, cercetătorii în domeniu numindu-l efectul dezinhibitiv. John Suller, un psiholog specializat în studierea Internetului, a descoperit o serie de caracteristici ale comunicării online, ce determină eliberarea adolescenților de inhibiții : anonimatul, invizibilitatea, începerea sau oprirea în orice moment a unei discuții, existența unei lumi imaginare, unde regulile din lumea reală nu mai sunt aplicabile, lipsa poliției sau a unei persoane care să supravegheze sau să controleze. Toate acestea laolaltă creează o lume liberă, o libertate iluzorie, întreținută de invizibilitate, anonimat, lipsa unui feedback imediat și fizic din partea celorlalți.
Psihologul Keren Rosner din București afirmă că ,,relațiile interumane își pierd din farmec și complexitate, trăirile afective sunt reduse și minimalizate prin renunțarea la informațiile date de simțuri”.
Asociația americană a psihologilor consideră dependența de Internet ca o boală a civilizației mileniului următor, situând-o pe același nivel cu alcoolismul și consumul de droguri, în privința aspectelor negative. S-a concluzionat că 80% dintre împătimiții comunicării virtuale prezintă dificultăți majore în stabilirea de contacte umane, devenind irascibili în lipsa calculatorului. Aceasta este ceea ce psihiatrii denumesc ADICȚIE. Există o anumită conjunctură când Internetul interferează cu rutina zilnică și atunci această dependență devine nocivă, fiind considerată un nou tip de tulburare mintală. Unii cercetători o numesc Internet Addiction Disorder, Facebook & Twitter Addiction Disorder, Tulburarea compulsivă a Internetului, Internetul Patologic, Problematic Internet Use (PIU) sau Cyberadicție.
Un sondaj efectuat în Europa, în anul 2012, cu privire la ponderea utilizării nesănătoase a Internetului în rândul adolescenților din Austria, Franța, Germania, Estonia, Italia, Slovenia, România, Ungaria, Irlanda, Spania și Israel arată că aceasta este de 4,4%, (5,2% la bărbați și 3,8% la femei), fiind mai frecventă la adolescenții din orașe, fără supraveghere sau cu părinți șomeri. Un alt sondaj arată că în America (Connection), aceeași pondere a utilizării nocive a Internetului este de 4%.
În anul 2013, Espinoza și Penzoa (Mexic) identifică un prim caz de dependență de Facebook, iar Karaiskos (Grecia, 2010) identifică, de asemenea, un caz al unei tinere de 24 de ani care petrecea cinci ore pe zi pe Facebook.
Tacit, abuzul de Internet și de telefoane mobile este recunoscut în multe țări ca o problemă de sănătate publică, recunoscându-se implicarea psihologilor și a psihiatrilor. De asemenea, acest comportament adictiv este analizat și de către profesori, având ca scop eradicarea acestuia din rândul adolescenților prin programe educative speciale.
La nivel mondial, cercetările cu privire la comportamentele adictive reliefează o serie de simptome psihopatologice ale abuzului de Internet, dar și o serie de factori din mediul familial, social, cultural, ocupațional sau din sfera personalității, care converg spre această dependență de comunicare virtuală.
În România, un studiu al Mediascope din 2013 relevă că, din punct de vedere al consumului de timp pe Internet, pe primul loc sunt ucrainenii, cu 20 ore/ săptămână, pe locul al doilea sunt românii, cu 18,6 ore/săptămână, iar pe locul al treilea sunt turcii cu 18,3 ore/săptămână.
În ziua de azi și, mai ales în ultimii cinci ani, Internetul este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai utilizate mijloace de informare și de comunicare pentru oameni și, în mod special, pentru adolescenți. Prin intermediul acestuia se leagă prietenii, se descoperă persoane cu gânduri, concepții asemănătoare, existând și posibilitatea de integrare în grupuri cu diverse orientări. Rheingold afirmă că o comunitate virtuală se constituie atunci când ,,suficient de mulți indivizi au numeroase discuții publice, însoțite de sentimente umane puternice, suficiente pentru a forma o rețea de relații interpersonale”.
Avantajele comunicării pe Internet țin, în mod special, de comportamentul adoptat (atitudinea degajată, descoperirea modului de gândire, a părții spirituale, discuția deschisă, identificarea compatibilității, etc.). Un mare dezavantaj al comunicării online este reprezentat de credibilitate.
Internetul este o lume fără frontiere, este o dimensiune lipsită de delimitări spațio-temporare, o lume fără reguli, unde există posibilitatea manifestării libere. Cele mai populare moduri de a schimba informații prin intermediul acestei rețele sunt reprezentate de e-mail, chat, instant messenger. Evoluția acestor sisteme de comunicare este explozivă, în ultimul timp apărând videoconferința sau modalitatea de predare online.
Internetul se dezvoltă și se diversifică în mod continuu, majoritatea copiilor și a adolescenților având acces la rețea nu numai la școală, ci și acasă. De exemplu, încă din anul 2000 doar în Statele Unite erau 55.475.000 de case conectate la Internet și 99% dintre școlile publice aveau acces la Internet.
Comunicarea prin e-mail, serviciile de messenger, căutarea pe Internet și, mai ales, diversele rețele de socializare reprezintă punctele principale de interes pentru copii și adolescenți. Unele cercetări arată că fetele tind să folosească mai mult Internetul pentru educație, teme pentru școală, muzică și shopping, iar băieții sunt mai interesați de jocuri distractive și gadgeturi.
Odată cu apariția acestui mediu online, numit Internet, s-au produs și unele schimbări majore în viața omului. Comunicarea virtuală a schimbat comunicarea clasică din punct de vedere psihologic. Adolescenții fac parte din categoria celor afectați de această lume virtuală, deoarece ajung prin aceasta să înlocuiască lumea reală. Spațiul virtual oferă acestora tentația de a avea orice identitate, să fie cine își doresc și nu ceea ce sunt.
Timpul pe care tinerii îl dedică lumii ireale este din ce în ce mai mare, ajungând încet să fie exclusiv. În lipsa Internetului, aceștia dobândesc un comportament coleric, se enervează din aproape orice, nu își găsesc locul, nu fac nimic altceva, sunt triști, deprimați, fără interese, neștiind ce să facă cu timpul liber. Izolarea socială, rezultatele slabe profesionale, deficitele comportamentale, ignorarea sănătății sunt doar câteva dintre consecințele utilizării în exces a Internetului.
Un studiu efectuat la Universitatea Stanford arată că ,,aproape unul din opt americani suferă de cel puțin un semn al abuzului de Internet.” Prevalența dependenței de Internet în rândul adolescenților este estimată la 6,7% în Hong Kong, 12% în Asia, 10,7% în Coreea de Sud.
Un lucru este admis de noi toți : noile tehnologii și Internetul schimbă mintea.
Internetul, acest fenomen complex ce marchează progresul omenirii și domină sfârșitul de secol XX, acest instrument media caracterizat prin interactivitate, mondialitate și diversitate de domenii de informații, presupune o îmbinare armonioasă a celor mai performante tehnici electronice cu rodul imaginației umane, care a intrat în viața cotidiană, fiind acceptat alături de realitatea înconjurătoare. Acest cyberspace, asa cum îl numește Wiliam Gibson, reprezintă o comuniune între calculatoare, resursele de informații stocate în hard-discurile lor și comunitatea umană (în speță, adolescenții) care navighează în mediul virtual, fiind captivată de copia virtuală a realității.
Internetul a devenit o parte din universul adolescenților de azi, iar în ritmul în care se dezvoltă accesul la această rețea internațională de informații, pe viitor influența ei va spori. Însă…cum arată viitorul? Se întoarce tehnologia împotriva noastră sau se avansează din ce în ce mai mult în tehnologie?
Astfel, în lumina acestor considerente, prezenta lucrare este structurată pe parcursul a patru capitole, în care sunt abordate de la general spre particular aspecte specifice, atât teoretice cât și practice ale abuzului de Internet.
Lucrarea supusă atenției debutează cu o introducere a tematicii tezei, fiind descrisă și conjunctura care m-a determinat să abordez o asemenea temă.
Capitolul I are în vedere caracteristicile comunicării virtuale, abordând problema abuzului de comunicare virtuală, dar și consecințele psihice și fizice pe care aceasta o are asupra adolescenților.
Capitolul al II-lea presupune o incursiune în bolile psihice determinate de comunicarea virtuală excesivă, cuprinzând și sfaturi sanogene, precum și modalități de prevenire a dependenței de Internet.
Capitolul al III-lea referă la elaborarea unei platforme e-learning de informare sau prezentări PowerPoint și Prezi.
Capitolul al IV-lea analizează un studiu de caz, iar ultimul capitol conține concluzii asupra studiului de caz efectuat și formularea de propuneri.
Din punct de vedere al cercetării metodologice efectuate, se realizează o cercetare al cărei scop este de a obține date referitoare la consumul nesănătos de Internet, în cadrul unor grupe de adolescenți din licee cu profil informatic, teoretic și din școli speciale.
Obiectivele cercetării:
Obiectiv general:
documentarea cu privire la utilizarea excesivă a Internetului în rândul elevilor, tendința existentă în utilizarea excesivă a noilor media, tipologia dependenței și influența acesteia asupra adolescenților, din punct de vedere individual și social.
Obiective specifice:
identificarea frecvenței utilizării calculatorului;
analizarea cauzelor utilizării excesive a Internetului;
determinarea influenței dependenței de Internet asupra activității școlare și extrașcolare;
identificarea tendinței de înclinare a elevilor către Internet în vederea rezolvării unor probleme școlare în defavoarea altor posibilități de informare ca: biblioteca, manualele școlare, dicționarele, revistele de specialitate;
determinarea efectelor acestei orientări;
realizarea unei corelații între dependența de Internet și managementul defectuos al timpului;
determinarea gradului de cunoaștere, de către adolescenții supuși cercetării, a efectelor abuzului de Internet;
identificarea eventualelor boli psihice apărute în urma consumului nociv de Internet;
elaborarea unor propuneri referitoare la prevenirea, diminuarea și intervenția în cazul dependenței de comunicare virtuală.
Ipoteze:
dacă adolescenții prezintă probleme psiho-sociale, atunci consumul de Internet este mai mare;
nivelul de informare despre consecințele abuzului de comunicare virtuală este mai ridicat la elevii care provin de la liceul cu profil informatic;
dacă elevii au acasă un computer conectat la Internet, probabilitatea ca ei să renunțe la alte surse de învățare crește;
cu cât tinerii vor sta mai mult în fața monitorului, cu atât timpul dedicat somnului, rezolvării temelor, activităților comune cu familia sau altor genuri de activități se va diminua;
daca primează preferința pentru comunicarea virtuală, riscul instalării dependenței crește;
în cazul în care conștientizarea efectelor dependenței de Internet este mai mare, utilizarea acestuia în limite temporale optime este mai prezentă.
Această cercetare vizează impactul comunicării virtuale asupra comportamentului adolescenților. Rezultatele studiului relevă faptul că, în cazul adolescenților, se poate vorbi despre o cultură care este prea mult centrată în jurul imaginii personale și nu în jurul altor calități pe care aceștia le-ar deține.
În vederea realizării obiectivelor acestei cercetări, s-au utilizat ca instrumente: chestionarul sociologic efectuat în licee, interviul, focus-grupuri cu specialiști din diferite domenii de activitate și cu adolescenți dependenți de Internet, studiul de caz.
În concluzie, se poate spune că abuzul de comunicare virtuală constituie una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă tânăra generație. În majoritatea cazurilor, influența exercitată de tot ceea ce reprezintă Internet asupra tinerilor este una negativă, aceștia fiind incapabili de a discerne ce anume trebuie asimilat din ceea ce le trece prin fața ochilor. Adolescenții petrec, uneori, mult timp, deloc folositor….
Prezenta lucrare nu este exhaustivă, nu are pretenția de a epuiza o tematică extrem de întinsă și aflată într-o continuă dinamică, ci doar analizează aspecte ale acestui vast domeniu de cercetare – comunicarea virtuală, cu referire la abuzul de comunicare virtuală.
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE COMUNICĂRII VIRTUALE
Subcapitolul 1.1 Abuzul de comunicare virtuală
,,Cultivând și hrănind dorințe…media lasă pretutindeni în urma lor depozite a ceea ce ar putea fi numit o civilizație…un mod de viață saturat de emoții, părând să absoarbă, cu egală convingere, urmele oricărei idei sau, de altfel, lipsa tuturor ideilor.’’ TODD GITLIN
Comunicarea există peste tot în jurul nostru. Ion-Ovidiu Pânișoară consideră că ,,prin comunicare, omul modern se analizează pe sine, îi analizează pe cei cu care se află în interacțiune și, în ultimă instanță, poate găsi un mod propriu de investigație a lumii care îl înconjoară “.
Referitor la termenul de comunicare, Jean Lohisse observă că ,, fiecare domeniu al cunoașterii are definiția sau definițiile lui care accentuează, după caz, schimbul, contactul, transferul, transportul, energia, informația…’’.
Comunicarea este fundamentală atât pentru existența individuală, cât și pentru stabilirea raporturilor individului cu ceilalți, cu societatea. A comunica este esențial atât in viața personală, cât și în cea profesională. Modul în care oamenii comunică se schimbă rapid. ,, Trăim într-o lume care tinde să devină digitală “ spune Nicholas Negroponte în ,,Being Digital”. Generația actuală, devenită ,,digitală ”, omul modern devenit ,,cyberman’’ experimentează aproape totul în varianta simulată a realității virtuale : cumpărături online, facturi online, călătorie online, comunicare online etc. În aceste condiții, se poate vorbi despre o cultură a realității virtuale, o cultură aflată în plină dezvoltare. Să fi devenit oare Internetul – și tot ceea ce se asociază cu el: multimedia, calculatoarele, informatica, informația, în sens larg – obiectul unui adevărat cult ? Metafora cultul Internetului este utilizată pentru a descrie cultul pentru informație, admirația entuziastă față de Internet, care se desfășoară într-un climat asemănător unei noi religiozități.
Comunicarea virtuală reprezintă un element caracteristic al spațiului cultural contemporan cu mize și implicații în toate domeniile. ,,Noile sisteme informaționale (lumile virtuale, fluxurile informaționale) și comunicaționale (mulți către mulți) sunt răspunzătoare de mutațiile culturale contemporane”. Comunicarea virtuală și impactul acesteia în toate domeniile vieții sociale de azi (inclusiv în spațiul educațional al adolescenților) determină, prin intermediul noilor media și al noilor tehnologii comunicaționale și informaționale, o multitudine de provocări și, de asemenea, o multitudine de răspunsuri. Virtualitatea reprezintă o caracteristică distinctivă a acestor noi tehnologii informaționale și comunicaționale, conținând un nou tip de mesaje produse de computere și rețele : hipertextul, hiperdocumentele, simulările interactive și lumile virtuale. Digitalizarea reprezintă fundamentul tehnic al virtualității.
Explozia culturală care s-a declanșat în ultimul timp este efectul, în mare parte, al rolului deosebit de important pe care îl are mass-media în viața cotidiană. Societatea contemporană este influențată profund de apariția noilor media, bazate pe tehnologiile digitale, pe folosirea computerelor digitale ( Internetul, jocuri pe calculator ). P. Lévy consideră cyberspațiul ca fiind un nou medium de comunicare, născut din interconectările globale ale computerelor, iar cybercultura setul de tehnologii (materiale și intelectuale), practici, atitudini, moduri de gândire care s-au dezvoltat în același timp cu cyberspațiul.
Internetul conține mult mai multe informații decât vechile media (televiziune, radio, tipărituri, discuri, casete audio) bazate pe procese analogice. Internetul este o tehnologie în continuă evoluție și nu este simplu de anticipat în ce direcție se va dezvolta,
McLuhan consideră că televiziunea reprezintă un mijloc rece, pe când computerul, Internetul și jocurile virtuale sunt cuprinse în categoria mijloacelor calde, un rol esențial revenindu-i gradului ridicat de implicare emoțională.
Odată cu extinderea gradului de utilizare a mijloacelor de comunicare și de informare în masă, o nouă lume se deschide omului virtual. Ancorat în realitatea fizică prin diferite funcționalități pe care le dă mijloacelor moderne, tot acestea sunt cele care treptat încep să impună o altă dimensiune care face concurență celei știute – lumea virtuală. Ileana Rotaru consideră în ,,Comunicarea virtuală’’ că ,,virtualitatea reprezintă pe de o parte imaginarul, lumea fără legătură cu realul, deși realul poate avea prelungiri în imaginar – este o perspectivă antagonică a celor două lumi, pe de altă parte, lumea virtuală reprezintă o potențare a realului de mâine, fundamentul prospectiv al omului’’.
Plecând de la diverse studii dedicate spațiului virtual și noilor media, pot fi sintetizate următoarele trăsături ale comunicării virtuale:
– interactivitate (permanenta schimbare a rolului emițătorului cu receptorul, suprapunerea acestora);
– simulare (principala formă de manifestare a realității virtuale);
– unimedia (confluența media separate în aceeași rețea digitală integrată);
– imersiune (procesul care are loc în interiorul lumii sau spațiilor virtuale);
– textualitate (redescoperirea comunicării scrise, textuale prin crearea unor noi forme de scriere rapidă și a unor noi tipuri de texte: hiperdocumentele și hipertextele);
– sistem comunicațional deschis (variația participanților, a conținuturilor, a formelor de organizare);
comunicare generatoare de comunități (redescoperirea comunităților în plin proces de globalizare și individualizare);
– flexibilitate și fluiditate (varietatea metodelor, a căilor , a proceselor și curgerea nestingherită a fluxurilor informaționale, a mesajelor);
– forme de stocare nelimitate (tehnici variate de stocare, arhivare și reactualizare a mesajelor sau ale unei activități);
– aptitudini tehnice și informaționale (existența unui raport direct proporțional cu gradul de dezvoltare al noilor tehnologii informaționale și comunicaționale).
Spre deosebire de comunicarea tradițională, comunicarea virtuală intervine cu o serie de schimbări ca: accentuarea formelor de comunicare textuală, a CMC-ului, apariția unor subsisteme de comunicare nonverbală, noile forme de întâlnire online etc. Cele mai cunoscute forme ale comunicării virtuale sunt forumurile electronice și întâlnirile online și offline.
Mediul online creează adevărate comportamente de viață prin noile forme de comunicare : chat-ul, blog-ul, rețelele de socializare. Horea Mihai Bădău în ,,Tehnici de comunicare în social media” consideră că un blog prezintă mai multe avantaje față de site-urile tradiționale prin stilul personal de abordare a subiectelor, subiect si pinback.
Twitter-ul este un fenomen destul de recent in România, dar această platformă online are o serie de dezavantaje : consumă prea mult timp, te îndepărtează de viața reală, nu produce efecte de comunicare vizibile, este numai pentru cei care se pricep online etc. Facebook a avut mai mult succes în România. Prin Facebook , utilizatorii înregistrați au posibilitatea să-și găsească prietenii, dar și pe orice alți utilizatori din toată lumea. Referitor la datele cantitative privind utilizarea Facebook, acestea arată că Internetul este primordial în viața adolescenților.
În plasa lumii virtuale sunt prinși tinerii care au timp liber și îl petrec in fața calculatorului. Procesul de comunicare virtuală, prin intermediul rețelelor de socializare precum Facebook sau Twitter, au transformat viața generației secolului XXI într-o viață mai mult virtuală decât reală. Tehnologia informatică este în continuă desfășurare și este foarte greu de prevăzut unde se va ajunge și cât de mult se va schimba în viitor viața de zi cu zi, atât la serviciu, cât și acasă , datorită calculatoarelor.
După părerea specialiștilor în domeniu, ,, tehnologia reprezintă un facilitator al unui stil de viață și un indicator de status; cu cât ești mai tehnologizat, cu atât ai acces la mai multe activități, informații, poți face anumite lucruri care să te facă vizibil. In plus, în funcție de cât de modern, autentic sau trendy este gadgetul folosit sau deținut te poziționează într-o anumită categorie socială, îți dă sau nu acces la un anumit grup – aspect foarte important în rândul adolescenților.”
Comunicarea în spațiul virtual înregistrează o serie de avantaje și dezavantaje. Ca efecte pozitive asupra publicului utilizator (în speță, adolescenții), se pot menționa următoarele : acces la informație simultană și verificabilă, dezvoltarea unor sisteme proprii de căutare , analiză și sinteză, acces facil la date , universuri și lumi variate, creșterea gradului de comunicativitate textuală și audio-video, descoperirea unor noi forme comunicaționale, creșterea gradului de independență și autonomie. Efectele negative au în vedere înstrăinarea, închiderea în sine, pierderea sociabilității, lipsa competențelor de selecție și răspuns la boom-ul informațional, efectul Pinocchio-interacțiunea emoționantă cu computerele, în special la copii și adolescenți.
Lumea virtuală are avantajele ei, dar tentația către acest mediu virtual nu trebuie să fie prea mare deoarece acesta nu poate decât în mică măsură să-l suplinească pe cel real și ca trăire și ca implicare. Iar când adulții vor realiza pericolul surogatului virtual , vor fi mai atenți la cât de mult stau copiii lor pe Internet.
Referitor la impactul internetului , al comunicării virtuale asupra stilului de viață contemporan, se poate spune că acestea au schimbat milioane de vieți. De la modul în care se administrează afacerile și până la urmarea școlii, până la felul în care se comunică, cam totul este afectat de Internet. Printre modalitățile importante în care Internetul infuențează viețile oamenilor, se pot enumera : comerțul electronic și cumpărăturile online, tranzacționarea de acțiuni și finanțele, comunicațiile, partajarea informației, telenaveta și afacerile de acasă, efectul Internetului asupra locurilor de muncă, educației, divertismentului și turismului.
Printre numeroasele aspecte ale vieții influențate de comunicarea virtuală se află și educația. Elevii învață să utilizeze calculatorul de la vârste fragede, Internetul devenind un instrument de învățare pe care elevii îl folosesc pentru a studia interactiv. Elevii pot să se documenteze online, pot să viziteze biblioteci online, site-uri Web guvernamentale, jurnale profesionale. Există o ofertă diversificată de cursuri online pentru elevii de liceu și studenți.
Problema comunicării virtuale și a impactului său în viața socială este conturată de contextul noilor media, al interacțiunii dintre acestea și societate. Impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în spațiul educației se concretizează prin nenumăratele tipuri de aplicații în instruire în beneficiul direct sau indirect al celor care învață. Cele mai utilizate tehnologii educaționale sunt cele bazate pe tehnologia Internetului , cu rol esențial în deprinderea de a interacționa și a colabora (e-learning-ul). Deși Internetul poate fi folosit ca un instrument educațional, există și pericole legate de utilizarea lui: dificultatea învățării la distanță printr-o rețea de calculatoare, copierea informației găsite pe Web direct în lucrări sau referate etc.
Deci, acest ansamblu de mii de rețele de calculatoare interconectate, sute de mii de calculatoare individuale și milioane de utilizatori care împreună formează comunitatea Internet reprezintă un extrem de variat și bogat mediu de informații, care poate facilita obținerea unor beneficii :
un schimb comod și rapid de informații prin intermediul poștei electronice, facilitându-se mult comunicarea;
primirea informațiilor și realizarea actualizării regulate a subiectelor care interesează în mod special prin așa-numitele grupuri de mailing lists;
posibilitatea de a putea accesa cu ușurință persoane care posedă o experiență deosebită în mai toate domeniile pasibile de a prezenta interes;
asigurarea unui acces extrem de larg la informația plasată de un utilizator în rețea;
accesul la mii de arhive informaționale din întreaga lume;
posibilitatea contactării unor specialiști răspândiți pe o arie largă în vederea realizării unor proiecte;
transformarea și transferarea de date între mașini (platforme) foarte diferite aflate la distanță;
lărgirea posibilităților de divertisment
Horea Mihai Bădău în ,,Tehnici de comunicare în social media” consideră că scopul interacțiunilor dintre utilizatorii online este crearea unor noi relații în scop personal sau de business. Oamenii conversează, recomandă, valorifică și creează informații, monologul se transformă în dialog, cu ajutorul resurselor oferite de platformele gratuite ca forumuri, grupuri, bloguri, rețele sociale și platforme de conținut video, audio, departajare și comunicare instant. Informația devine accesibilă , iar utilizatorii se transformă din consumatori în creatori de conținut, într-un context în care cunoașterea se democratizează.
Și totuși….comunicarea virtuală sub toate formele ei poate avea o influență negativă asupra celor care o aleg. La adolescenți, computerul, prin utilizarea lui excesivă, împiedică gândirea liberă, scade creativitatea și obosește până la extenuare. În timp, conversațiile prin intermediul Internetului reduc abilitatea adolescentului de a empatiza cu cei din jur și de a conștientiza consecințele pe care acțiunile sale le are în viața reală.. Relețiile interumane își pierd din farmec și complexitate, trăirile afective sunt reduse și minimalizate prin renunțarea la informațiile date de simțuri. Asociația americană a psihologilor a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă ABUZUL DE INTERNET , care s-ar putea număra printre bolile civilizației mileniului următor.
Se poate vorbi de abuz sau exces în utilizarea computerului, a comunicării virtuale în următoarele situații:
utilizarea zilnică a computerului, chiar dacă nu există motive întemeiate pentru acest lucru;
existența unei dorințe puternice de a utiliza Internetul și a unui sentiment euforic în momentul navigării în mediul online;
utilizarea recurentă a computerului, neglijând aspecte sociale majore ca: rezultate slabe la școală, absențe, exmatriculare, indiferență în cazul existenței unei familii;
utilizarea zilnică a computerului neglijând propriul organism (fără alimentație, fără igienă personală, fără somn);
utilizarea zilnică a computerului cu prețul retragerii sau izolării sociale față de familie, grupul social sau de tinerii de aceeasi vârstă;
sedentarismul, lipsa activității fizice, a sportului;
lipsa unor preocupări specifice timpului liber ca: vizionarea de filme, petreceri, excursii etc.;
tendința ca deschiderea calculatorului și așezarea în fața acestuia să constituie primul lucru al fiecărei zile, chiar înainte de alte lucruri importante ca toaleta de dimineață, micul dejun, rezolvarea temelor etc.;
tendința ca navigarea pe Internet să constituie singura preocupare a zilei;
intervenția părinților privind accesul la computer sau limitarea accesului la acesta pot determina nervozitate, irascibilitate, agresivitate, stări depresive; imposibilitatea renunțării la comunicarea virtuală, în ciuda cunoștințelor referitoare la efectele sale nocive;
existența unei false impresii că mediul virtual reprezintă o modalitate de a depași unele probleme sau sentimente negative;
apariția unui disconfort fizic și a unor simptome precum: dureri de gât sau de spate, fluctuații de greutate, sindrom de tunnel carpian, tulburări de vedere sau de somn etc.;
existența preocupării continue pentru Internet, medii de socializare online, jocuri pe computer etc. și pentru activități corelate computerului sau Internetului (comunicare virtuală, jocuri etc.).
De cele mai multe ori pot interveni și alte comportamente asociate uzului excesiv al computerului, jocurilor pe computer și Internetului, dar care pot avea și alte cauze: nervozitate și irascibilitate, respingerea comunicării fizice, față în față, absența prietenilor reali și existența prietenilor virtuali (chiar două sau trei mii) , probleme de comunicare în mediul real, diferite probleme medicale sau psiho-emoționale, dobândirea unor comportamente, limbaj sau atitudini nepotrivite cu vârsta, cu normele sociale sau etice.
Computerul și Internetul nu sunt negative prin ele însele, sunt instrumente ale erei moderne și sunt extrem de utile când sunt folosite rațional și limitat. Uzul acestora tinde să devină obligatoriu. Utilizarea computerului este încurajată în școală și este o cerință pentru angajatul modern. Problema vine din faptul că atât computerul cât și Internetul sunt extrem de tentante și par să satisfacă o mulțime de nevoi și sensibilități ale copilului și adolescentului (satisfacerea curiozității, distracție, comunicare, cunoaștere, iluzia socializării, confort, lipsa efortului, accesibilitate, obținerea de rezultate cu efort minim etc.).
Un studiu național condus de Annenberg Public Policy Center din Washington arată că cei mai mulți dintre părinții care au calculator acasă sunt îngrijorați în legătură cu modul în care utilizarea îndelungată a acestuia poate influența dezvoltarea copilului. Totuși, ei consideră că un copil trebuie să-l utilizeze, menționând ca avantaje: dezvoltarea creativității, creșterea performanțelor școlare, reprezintă un ajutor în realizarea temelor, un mijloc de comunicare.
Specialiștii americani consideră că nimic nu poate da o dependență mai mare decât Internetul. Îngrijorător este faptul că această dependență are efecte tragice atât asupra persoanelor care suferă de ea, cât și asupra celor din preajma lor. Un exemplu convingător îl reprezintă o situație petrecută în Coreea , când un copil a murit de foame , după ce părinții lui dependenți de jocurile online au uitat să-l hrănească. Tot în acest sens, un experiment numit 24 de ore de deconectare realizat de studenții Universității din Maryland, a arătat că dependența de Internet este cât se poate de reală și foarte greu de tratat. Subiecții, utilizatori înrăiți ai spațiului virtual, au stat o zi întreagă departe de orice fel de gadget, timp în care s-au plâns de dureri de cap, oboseală și nervozitate. Rezultatele studiului i-au convins pe medici de importanța unei clinici speciale, deschizându-se una chiar la Washington. Aici oamenii sunt învățați să se concentreze mai mult pe activitățile fizice în natură și să adopte meditația dacă sunt tentați să revină la vechile obiceiuri. Pacienții prezintă și modificări la nivel cerebral, cercetătorii observând și o schimbare majoră a întregului sistem cognitiv.
Majoritatea psihologilor și a medicilor consideră că utilizarea fără discernământ a noilor tehnologii informaționale afectează în mod negativ comportamentul și mentalitatea adolescenților. În acest sens, criticul Nicolas Carr afirmă că motorul de căutare Google are un efect nefast asupra tinerilor, care sunt tentați să nu mai analizeze critic informația disponibilă pe Internet, ci pur și simplu o copiază. În schimb, Heather Pringle, o scriitoare de la revista Archaeology afirmă despre Google că ,,este o uimitoare binefacere pentru omenire, strângând și concentrând informații și idei care erau cândva atât de împrăștiate prin toată lumea, încât cu greu ar fi putut cineva să profite de pe urma lor.” Psihologii americani R. Kubey și M. Csikszentmihalyi consideră că Internetul, jocurile video și televiziunea creează dependență, iar lipsa acestora la un moment dat generează anumite simptome, ca și în cazul dependenței de droguri (apariția stării de sevraj). În acest sens, peste tot în lume au început să apară specialiști și clinici pentru decondiționarea de jocurile video.
Rețelele sociale și jocurile pe calculator îi determină pe acei adolescenți, care nu au experiența vieții, să petreacă ore lungi în fața ecranelor calculatoarelor, ceea ce nu-i ajută nici pe departe să devină mai comunicativi în lumea reală, ci îi face să devină mai închistați și să cadă pradă la tot felul de sugestii malefice induse în acest fel.
Iluzia întreținută de comunitățile virtuale care s-au dezvoltat pe Internet este una subtilă, întrucât, dacă persoanele mai în vârstă simt instinctiv că acest fel de comunitate este destul de superficială – din cauza cuvintelor goale și a impresiilor vagi pe care le vehiculează – tinerele generații consacră întotdeauna mai mult timp vieții lor paralele, în întregime virtuală, lăsând la o parte aproape tot ceea ce constituia altădată viața reală.
Mulți părinți sunt preocupați de această tendință a copiilor lor, chiar dacă ei nu sunt pe deplin conștienți de pericolele realității virtuale.
Imersiunea tehnologică, tendința oamenilor de a-și transfera viața pe Internet creează o izolare care nu este neapărat fizică – cu toate că are tendința de a deveni fizică – ci mai ales psihologică, chiar spirituală.
Cea mai bună modalitate de a înțelege starea pe care o induce utilizarea intensivă a Internetului este prin analogie cu efectele comune ale majorității drogurilor. Internetul poate fi considerat un drog tocmai pentru că oamenii revin la el din nou și din nou, construindu-și întreaga viață în jurul lui.
Se poate spune că nu se intră în era informației, ci în era autismului, toată lumea fiind preocupată să-și construiască propria bulă virtuală. În acest sens, este suficient să se observe numărul din ce în ce mai mare de persoane care nu pleacă nicăieri fără să aibă căștile pe urechi.
În ciberspațiu este ușor pentru utilizatori să-și construiască o identitate creativă, o personalitate virtuală sau chiar o mască în relația cu alți membri ai comunității. Identitatea virtuală este un construct pur imaginar al individului și poate reflecta, total, parțial sau deloc viața reală.
Calculatorul (și tot ceea ce ține de el) poate intra în uzul de zi cu zi, dar nu trebuie să se depășească o anumită limită, anumite restricționări de ordin fizic sau moral, ajungându-se astfel la abuz.
Fie că este vorba despre abuzul de televizor sau internet, "droguri" tehnologice care afectează societatea contemporană , acestea pot avea consecințe la fel de tragice ca acelea date de consumul drogurilor reale. De aceea importantă este conșientizarea efectelor pe care le poate avea abuzul de internet și folosirea acestuia intocmai cum a fost conceput, ca un instrument media si de divertisment, ca un prieten ce sare in ajutor la nevoie , ca un mijloc de a comunica cu lumea , dar care nu poate inlocui comunicarea directa cu lumea. Oricat ar putea parea de interesanta sintagma "lume virtuala" aceasta nu este altceva decat un refugiu al celor infrânți in lumea reală, a cărei copie se dorește.
Indiferent cât de tehnicistă ar fi lumea modernă și cât de puțin timp de relaționare ar avea o persoană, căldura umană generată de apropierea oamenilor, de discuțiile între prieteni, de întâlnirile cu familia, dar și cu partenerii de afaceri agreați nu va înceta să fie singurul mijloc de rezistență într-o lume competitivă, dură și rece.
În anul 1995, termenul de ,,dependent de Internet” era o glumă, dar în decursul anilor, problema abuzului de comunicare virtuală a devenit foarte serioasă, azi fiind considerată o mare dereglare pentru viitorul apropiat.
Abuzul de Internet poate fi considerat ca fiind o dereglare psihologică, ce afectează un număr mare de persoane, în special copii și adolescenți. Aceștia văd în Internet un loc sigur în care se pot ascunde daca sunt stresați, considerând că trăiesc în realitate când, de fapt, ei trăiesc în spațiu virtual. Ei nu vor să facă nimic altceva decât să navigheze toată ziua pe Internet, devenind inactivi și antisociali, distrugând anumite aspect ale vieții lor reale.
Potrivit specialiștilor, astfel de adolescenți se izolează în propria camera, își ignoră prietenii, familia, uneori chiar uită să manânce sau să se spele. Se poate ajunge în această situație, a abuzului de comunicare virtuală, atunci când unii adolescenți consideră că nu au altă modalitate de soluționare a problemelor, apelând la Internet pentru confort. În acest sens, un grup de medici din Statele Unite ale Americii, a cerut ca această dependență de mediul virtual să fie clasificată în mod oficial ca tulburare psihică, urmând ca cei aflați într-o astfel de situație să beneficieze de tratament.
Doctorii oferă și simptome pentru această nou-apărută boală : oboseala, izolarea, note slabe la școală, apariția violenței, a irascibilității în lipsa calculatorului. În condițiile în care Internetul este una dintre cele mai importante resurse de informații, utilizarea necontrolată a acestuia determină consecințe negative asupra performanțelor școlare, a relațiilor de familie și asupra stării emoționale a adolescenților.
Dependența de Internet, utilizarea excesivă a acestuia presupune o pierdere compulsivă a controlului impulsurilor legate de folosirea acestuia implicând, în principal, dependența psihologică de Internet.
Adolescenții și adulții tineri sunt mai susceptibili de a deveni dependenți de spațiul virtual, de a-și neglija școala sau locul de muncă.
Comunicarea virtuală excesivă include: dependența de sex virtual (Cybersex addiction), dependența de relaționare virtuală (Cyber-Relationship addiction), comportamentele compulsive pe Internet (Net Compulsions), supraîncărcarea informațională (Information overload), dependența de calculator (Computer addiction).
Unii specialiști consideră că există o psihopatologie asociată așa-numitei dependențe cauzate de abuzul de Internet, ale cărei simptome sunt similare cu cele ale dependenței de Internet. Psihiatrul american Ivan Goldberg denumește această psihopatologie INTERNET ADDICTION DISORDER – IAD și stabilește o serie de simptome :
nevoia de a rămâne tot mai mult timp în rețea, în vederea obținerii unor satisfacții emoționale;
diminuarea semnificativă a interesului pentru alte activități care nu au legătură cu Internetul;
existența unei stări de agitație psihomotorie, anxietate, depresie în urma suspendării Internetului;
existența dorinței de a fi online pentru perioade de timp mult mai mari față de intenția incipientă;
imposibilitatea de a întrerupe sau de a controla utilizarea comunicării virtuale
petrecerea a peste opt ore pe zi în lumea virtuală;
acordarea unui timp îndelungat activităților aflate în legătură cu Internetul;
continuarea navigării pe Internet chiar și în situația apariției unor probleme fizice, sociale sau psihologice declanșate de utilizarea excesivă a Internetului.
Internetul reprezintă una dintre cele mai importante surse de informații, dar utilizarea necontrolată a acestuia poate să aibă un efect negativ asupra adolescenților, asupra rezultatelor școlare, a relațiilor din cadrul familiei și asupra stării emoționale a acestora. Adolescenții sunt mai susceptibili de a deveni dependenți de comunicarea virtuală, ajungând să-și neglijeze școala sau locul de muncă.
În societatea contemporană, Internetul și noile tehnologii constituie un suport pentru dezvoltarea personală și profesională a adolescenților, utilizatori ai Internetului, însă trebuie reliefat faptul că există o linie extrem de fină între interesul pentru însușirea de cunoștințe noi și utilizarea excesivă a acestor mijloace de cunoaștere.
În ziua de azi, timpul petrecut de către adolescenți în mediul virtual poate reprezenta o mare problemă. Adolescenții afirmă că întrebuințează calculatorul pentru distracție și educație. Studiile preliminare concluzionează că impactul negativ pe care îl are computerul asupra adolescenților este mult mai sever în comparație cu cel datorat televizorului, muzicii sau filmelor.
Fie că vrem, fie că nu vrem, Internetul ne marchează existența…
Subcapitolul 1.2
Consecințe psihice și fizice asupra adolescenților
Utilizarea din ce în ce mai frecventă a Internetului a apărut din necesitatea oamenilor (în special a adolescenților) de a avea acces la informații și de a comunica într-un mod cât mai eficient și mai rapid.
În raport cu trecerea timpului, spațiul virtual a început să se suprapună peste multe aspecte ale vieții de zi cu zi, din ce în ce mai mulți adolescenți considerându-l locul în care se simt cel mai confortabil.
În societatea actuală, abuzul de comunicare virtuală, considerat a fi cel mai actual pericol social, este intens analizat, fiind catalogat ca o gravă problemă a stilului de viață al adolescenților, cu efecte negative majore atât pe plan fizic și psihic, cât și pe plan personal și social.
O posibilă cauză a excesului de comunicare virtuală ar putea fi faptul că viața în mediul virtual reprezintă o modalitate de eliberare de problemele cotidiene, de presiunile sociale, rolurile jucate fiind de multe ori mai bune decât în viața reală. În acest sens, tehnologiile actuale devin o modalitate de protecție față de presiunile sociale, ajungându-se la substituirea vieții reale cu cea virtuală. Deși viața este invadată de computer, existența unei lumi exclusiv sau preponderent virtuale constituie un subiect fictiv.
Utilizarea în exces a Internetului determină apariția a două lumi paralele – una reală ( cu respingeri, insatisfacții, ratări, responsabilități, constrângeri etc.) și una virtuală, care permite eliminarea tensiunilor emoționale declanșate de frustrări, stimă de sine scăzută, jenă, timiditate, o lume în care libertatea de exprimare este necenzurată. Cei mai afectați de această lume virtuală sunt adolescenții, constituindu-se personalități de tipul adolescentului rebel, care caută imagini no name cu care să se identifice, care vede în mediul virtual o evadare de la problemele din viața lui.
Spațiul virtual oferă adolescenților tentația de a avea orice identitate, ascunsă în spatele unor ID-uri. În lipsa computerului, aceștia sunt dezorientați, nu își găsesc un ideal pentru care să lupte, sunt abătuți, se izolează ajungând chiar să se îmbolnăvească.
Creierul adolescentului este afectat de jocurile cu violență ridicată, provocând un comportament agresiv, fizic și verbal. ,,Creierul uman se adaptează permanent mediului înconjurător. În consecință, dacă un adolescent folosește calculatorul în exces, mai ales navigând pe rețelele de socializare, creierul lui se va adapta acestei lumi artificiale în care trăiește.” (Susan Greenfield, neurolog la Universitatea din Oxford, Marea Britanie). De asemenea, Doidge afirmă că ,,odată ce am făcut un nou cablaj de circuite în creierul nostru, tânjim să le menținem în activitate”.
Dovezile care arată faptul că există o legătură directă între abuzul de Internet și modificările fizice ale creierului sunt tot mai multe. Un studiu realizat la Universitatea Xidian din China reliefează descoperirea unor deformații ale creierului în cazul adolescenților care petrec foarte mult timp în fața monitorului. Susan Greenfield consideră că Facebook și Twitter au format o generație de tineri obsedați de propria persoană, care au nevoie în mod frecvent de aprecieri din partea celor care-i înconjoară, tineri care nu gândesc liber, nu sunt creativi, ajungând să obosească până la a fi extenuați.
Este general acceptat de către societatea contemporană că noile tehnologii informaționale și de comunicare sunt în centrul unor schimbări economice și sociale care vizează toate țările, impactul cel mai mare avându-l însă Internetul. Un click și…apare lumea fascinantă a mediului virtual, o lume rece, o oază imaginară de activități sociale virtuale.
În ultimul timp, creșterea accesibilității serviciilor de Internet și nevoia din ce în ce mai mare a adolescenților (și nu numai) de a avea acces la informații și de a comunica printr-o modalitate eficientă și rapidă a făcut ca utilizarea Internetului să devină o activitate tot mai prezentă și, de multe ori, indispensabilă în majoritatea mediilor sociale.
Dar care este oare impactul pe care acest instrument de cunoaștere și de relaționare îl are asupra sănătății atât fizice, cât și psihice? Nicolas Carr afirmă că ,,Internetul duce la comportamente despre care oamenii știu că nu sunt în interesul lor, îi umple de anxietate și îi face să acționeze compulsiv.”
Abuzul de Internet duce la dependență/adicție, iar în formă continuată la boală (digimanie), lezându-se în acest fel sănătatea neuropsihică și cea fizică. Acest abuz declanșează o disfuncție mentală, apoi somatică și, în forma continuată, o patologie mintală.
1.2.1.Consecințele fizice ale abuzului de comunicare virtuală asupra adolescenților
Utilizarea excesivă a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate, 25% dintre copiii din SUA fiind obezi. Mai mult de 7-8 ore pe zi petrecute în fața monitorului determină diminuarea sau chiar excluderea activităților fizice. De asemenea, există tentația de a se consuma diverse alimente pe parcursul conectării online, obicei nesănătos care poate duce în timp la acumularea de kilograme.
Totodată, pot să apară probleme la nivelul coloanei vertebrale, mușchilor, oaselor și articulațiilor, probleme concretizate în afecțiuni precum: scolioze, cifoze, hernie de disc, osteoporoză etc. Ca o consecință a repetatelor apăsări pe butoane în timpul jocului, pot să apară tendinitele, numite chiar nintendinite, după numele jocului Nintendo, caracterizate prin durere accentuată la nivelul tendonului extensorului degetului mare. Afecțiunea sindromului de tunel carpian (boala pianistului) , recunoscută recent în Olanda drept boală profesională, se declanșează în urma folosirii intense a tastaturii. Netratată, această afecțiune poate conduce la paralizia degetelor.
Utilizarea excesivă a calculatorului favorizează și apariția crizelor epileptice, epilepsia fotosenzitivă fiind declanșată de licăririle frecvente sau de imaginile rapide luminoase.
Alte tulburări constau în:
reducerea duratei de somn;
apariția coșmarurilor, a insomniilor;
crampe în podul palmei și în degete;
uscăciunea ochilor, roșeață, sensibilitate accentuată la lumină;
dureri de cap de tip migrenă din cauza oboselii acumulate, care dau senzație de amețeală și stare de vomă;
dureri de spate, cefalee;
probleme de memorie;
scăderea rezistenței sistemului imunitar și apariția vulnerabilității pentru boală;
apariția unor probleme cardiovasculare, determinate de lipsa de mișcare;
probleme de igienă personală.
Dacă adolescenții petrec foarte mult timp în fața monitorului și stau într-o poziție incomodă, respectiv spate strâmb, picioare unul peste altul, brațe în aer, nesprijinite pe masă, în mod clar, corpul este cel direct afectat. Ca urmare a acestui lucru, apar crampele, senzația de rigidiate și amorțeală la nivelul mușchilor cefei, spatelui, brațelor și picioarelor., culminând cu lipsa forței în mușchi. Poziția incorectă a picioarelor duce la reducerea vascularizării și la apariția varicelor. Poziția incorectă a brațelor, corelată cu utilizarea în mod excesiv a tastaturii determină afecțiuni ale încheieturilor și ariculațiilor.
Ochii sunt primii care simt efectele negative ale folosirii excesive a computerului. Adolescenții ajung sa consulte medicul oftalmolog în vederea recomandării de ochelari. Doctorul Laurențiu Luca de la Clinica PULS afirmă că ,,vederea are prima de suferit dacă sunteți dependent de computer. Primele semne sunt durerile de cap, oboseala și vederea încețoșată. Mai mult, odată cu trecerea timpului, există pericolul apariției glaucomului. Trebuie să aveți grijă ca distanța dintre ochi și monitor să fie de minimum 50 de centimetri.’’
1.2.2 Consecințele psihice ale abuzului de comunicare virtuală asupra adolescenților
Internetul poate fi considerat un instrument educațional foarte util prin prisma multitudinii de resurse și informații pe care le oferă, dar la copiii și adolescenții care petrec multe ore în spațiul virtual, acest comportament poate să interfereze cu dezvoltarea psihologică, fiziologică și mintală, ajungându-se în situația neglijării activităților legate de școală. De asemenea, abuzul de Internet poate determina izolare față de membrii familiei, comportamente agresive, depresie, diminuarea capacității de concentrare prin lipsa somnului, oboseală cronică și instalarea unei imunități scăzute cu consecințe grave asupra stării de sănătate.
Utilizarea îndelungată a calculatorului poate declanșa o serie de tulburări emoționale precum: anxietatea, iritabilitatea, toleranța scăzută la frustrare până la depresie, o permenentă tensiune interioară, dominată de nerăbdare și neliniște, nesiguranță, vulnerabilitate, scăderea empatiei (scăderea capacității de a percepe emoțiile celor din jur), homofobia încercată în lumea reală, tulburarea impulsului și autocontrolul scăzut, narcisismul etc.
Mulți adolescenți utilizează calculatorul în momentul în care se simt singuri și abandonați de familie. Cei care au probleme psihologice sunt atrași de interacțiunea anonimă de pe Internet. Orzack consideră ca efecte ale utilizării nocive a calculatorului depresia și tulburările bipolare.
Petrecerea unui timp mai îndelungat în lumea virtuală deteriorează sistemul de valori și funcționarea socială la adolescenți, ducând la tulburări de comportament: retragere socială, introversie, agresivitate verbală sau fizică, comportament exploziv, iritant etc.
Prin intermediul calculatorului, adolescenții apelează la mascarea unor defecte din dorința de a comunica și de a stabili relații cu alte persoane, existând teama de a nu fi luați în seamă sau de a fi răniți. Comunicarea virtuală oferă adolescenților și posibilitatea de a interacționa cu cine vor, dar fără a-și exprima adevărata emoție.
Camelia Popa afirmă că ,,utilizatorii de Facebook tind să fie mult mai extrovertiți, mai narcisiști și mai puțin conștiincioși decât non-utilizatorii, dar aceiași utilizatori sunt susceptibili să sufere, în același timp, de singurătate socială ”. Psihologii concluzionează că ,,tinerii care își petrec din ce în ce mai mult timp pe Internet se pot izola social sau chiar se pot îmbolnăvi de depresie.”
Savantul Jaron Lanier, autorul cărții-manifest Tu nu ești un gadget, consideră că pseudo-educația realizată prin intermediul Internetului are cinci consecințe negative asupra adolescenților, și anume:
stimulează doar zonele din creier care aparțin văzului și auzului, neurologii ajungând la concluzia că adolescenții dependent de Internet au adevărate găuri negre în zona creierului;
consumul excesiv de Internet obosește sistemul nervos;
dependența de Internet ,,ucide” anumite zone ale creierului, care corespund creativității;
apare o hiperexcibilitate a sistemului nervos, adolescentul fiind obișnuit cu timpul de răspuns al calculatorului;
apare, de asemenea, o inhibare a unor zone ale creierului care țin de emoție, adolescenții nemaiputând simți decât emoțiile primare.
Alte consecințe ale utilizării excesive a calculatorului pot fi considerate și scăderea empatiei sau maturizarea emoțională foarte întârziată. Poate să apară și un sindrom de neadaptare la relațiile cu cei din jur, pe care psihologii îl numesc sindrom Asperger, acesta putând fi evitat prin limitarea accesului la computer.
Dependența de calculator este o problemă serioasă, mai ales prin prisma simptomelor de natură psihologică, pe care le declanșează asupra adolescenților: existența unei stări de bine în momentul pătrunderii în lumea virtuală, imposibilitatea de a se opri, necesitatea de a prelungi cât mai mult timpul alocat navigării online din dorința de a obține ceea ce doresc, lipsa timpului petrecut cu prietenii reali sau cu familia, apariția unui sentiment de depresie, de gol, de iritabilitate în momentul privării de calculator, diverse minciuni referitoare la activitățile desfășurate atunci când sunt antrenați în discuții cu familia sau prietenii, apariția problemelor la școală sau la facultate etc.
Ca o concluzie, se poate spune că în ziua de azi se impune conștientizarea efectelor nedorite în plan comportamental și asupra sănătății, pe care le generează consumul necontrolat de timp liber în fața laptop-ului, computerului sau tabletei. Pentru a depăși această problemă, a dependenței de lumea virtuală, adolescenții ar trebui să aibă și o atitudine pozitivă, o gândire coerentă, să fie energici și plini de entuziasm, să-și relaxeze mintea și sufletul. De acolo, de unde sunt, ei pot mișca și munții…Martin Luther Jr. spunea: ,,Dacă nu poți zbura, atunci aleargă, dacă nu poți alerga, atunci mergi, dacă nu poți merge, atunci târăște-te, dar orice ai face, trebuie să mergi înainte.”
CAPITOLUL 2
MODIFICĂRI ALE PSIHICULUI CARE POT AJUNGE PÂNĂ LA PATOLOGIE
Subcapitolul 2.1 Boli psihice posibile
,,Noile tehnologii”, ,,noile tehnologii de informare și comunicare”, ,,noile tehnologii digitale” reprezintă noțiuni care plasează problema tehnologiei în cadrul procesului de comunicare.
Aceste noi tehnologii, utilizate în mod excesiv pot să producă modificări structurale ale psihicului uman, degradarea stării de sănătate fizică și mintală, ajungându-se chiar și la declanșarea unor boli psihice.
Considerarea dependenței de Internet ca tulburare psihiatrică de sine stătătoare a reprezentat o prioritate a cercetătorilor în domeniu. Introducerea diagnosticului de dependență de calculator în clasificarea internațională a tulburărilor psihice constituie un pas înainte, deoarece această dependență este considerată de psihologi ca o gravă tulburare de comportament, mai ales în rândul adolescenților, fiind necesare ședințe de terapie. Internetul, folosit în mod abuziv, poate duce la un sindrom de sevraj, poate modifica comportamentul tinerilor, deci întrunește condițiile unei adicții.
Michael Brody, directorul Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului afirmă că ,,diagnosticarea dependenței de calculator ca afecțiune psihică este un lucru bun, deoarece atrage atenția asupra gravității acestui comportament. Însă excesul înregistrat în cazul jocurilor video poate fi și simptomul pentru alte afecțiuni precum anxietatea sau depresia.”
Pe lângă dependența de calculator, în special de rețelele sociale, generația actuală de adolescenți riscă să ajungă în situația dezvoltării unei personalități obsesive, a imposibilității de a simți empatie, a pierderii controlului, atenției și a stimei de sine.
Un studiu Mediascope (2013) prezentat de IAB România concluzionează că, din punc de vedere al frecvenței utilizării Internetului, danezii sunt cei mai activi. Românii, ucrainenii și turcii petrec online cea mai mare parte a timpului unei săptămâni. Bulgarii stau pe Skype cu 89% mai mult decât alți europeni, în timp ce grecii scriu cel mai mult pe blog-uri.
În mod special, adolescenții devin sclavii rețelelor de socializare (fericire online, depresie offline ), dependența de aceste rețele fiind considerată, la momentul actual, o nouă tulburare mintală, caracterizată prin anxietate, depresie, narcisism, un slab control al impulsurilor, stres, insomnie etc. Dar, peste toate primează existența unei stări de bine, o senzație de euforie și o plăcere deosebită în momentul navigării online.
Adolescenții, afectați de această dereglare psihologică, sunt prinși în mrejele irealului, ajungând să confunde lumea reală cu cea virtuală, să distrugă aspecte ale vieții lor reale, să devină inactivi și antisociali, să se ascundă și să evadeze de la problemele din viața reală. Doctorul Wieland afirmă că ,,negarea este foarte puternică în rândul dependenților de Internet, care susțin că este imposibil să devii dependent de o mașină. “
Ce înseamnă, de fapt, această dependență de Internet? Unii specialiști o definesc ca fiind ,,o pierdere compulsive a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului, care implică, în principal, dependența psihologică de Internet, iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic. “ În acest sens, se poate spune că, în cazul acestei dependențe, viața virtuală se suprapune peste viața reală și apar o serie de probleme, precum: anxietate, depresie, inexistența unor sentimente reale, izolarea de prieteni și de familie, unele afecțiuni ale sanătății, apariția unor trăiri emoționale intense, dispariția gândirii critice, transformarea într-un robot. Deci, deși la prima vedere utilizarea calculatorului pare o activitate inofensivă, totuși ea ascunde o serie de pericole care pot afecta adolescentul atât fizic, cât și psihic.
La vârsta adolescenței, tânărul traversează o perioadă plină de presiuni și de factori de stres, care-l pot influența emoțional și comportamental. Izolarea acestuia în cameră, în fața unui monitor, în intimitatea sa constituie o problemă serioasă, care poate declanșa, în final, autismul.
Unii adolescenți devin rebeli, nu ascultă de părinți și găsesc o satisfacție în încălcarea regulilor impuse de aceștia. În această situație, poate să intervină o atitudine instigatoare, împinsă până la agresivitate sau chiar declanșarea ADHD –ului. Adolescența este o perioadă de profunde schimbări firești atât în plan fiziologic (…), cât și psihologic (…). Acumularea oboselii, insomniile, durerile de cap, consumul de cafea, alcool și medicamente, abuzul de Internet sporesc treptat agresivitatea.
ADHD (Attention Deficit Hiperactivity Disorder) reprezintă o tulburare neuropsihiatrică, ale cărei simptome pot fi observate din copilărie, în sensul că cel mic nu are capacitatea de fi atent la detalii, nu are răbdarea de a participa, în totalitate, la diferite activități. Copiii și adolescenții care suferă de ADHD au o probabilitate mult mai mare de a dezvolta dependența de Internet, deoarece ei se plictisesc repede și au în permanența nevoie de o sursă nesfârșită de informații. De asemenea, în mediul online, acești copii sau adolescenți, având deficiența de atenție, pierd foarte ușor noțiunea timpului, devenind astfel mai ușor dependenți de Internet.
Lipsa de interes pentru anumite activități, altădată plăcute, starea de tristețe și lipsa de încredere conduc la depresie. Depresia poate să constituie un factor, în urma căruia adolescenții decid să se refugieze în mediul virtual, pentru a-și distrage atenția de la starea de tristețe. Internetul nu este o soluție în această situație, deoarece poate duce la izolare. Rose, autorul cărții iDisorder, constată că există o multitudine de studii care pun în lumină ,,legătura dintre folosirea Internetului și depresia din rândul adolescenților”, precum și ,,conexiunile strânse dintre jocurile video și depresie.”
Anxietatea reprezintă un motiv de îngrijorare pentru dependenții de Internet. O persoană care suferă de anxietate, agorafobie (teama patologică de spații deschise, de lume, asimilată, de multe ori, atacurilor de panică) sau de anxietate socială poate să se izoleze în casă, devenind dependent de Internet și înlocuind viața reală cu viața virtuală. Adolescenții cu anxietate socială sunt vulnerabili la utilizarea mediului virtual, pe care-l consideră ca un mijloc mai sigur de comunicare, comparativ cu cel real. Deoarece își poate controla autoprezentările pe Internet, [persoana anxioasă] estimează riscuri mai scăzute din partea celorlalți și astfel își poate îmbunătăți relațiile cu alți oameni, fără a se expune situațiilor înfricoșătoare din lumea reală.
O altă problemă a adolescenților constă în aceea că aceștia pot ajunge să se autopedepsească, izolându-se și refuzând activitățile plăcute. În astfel de situații, intervin și auto-agresiunile, care determină, în final, modificări mentale de tip schizoid. Rosen consideră că ,,utilizarea unor tehnologii sau a mass-media digitale (incluziv utilizarea Facebook), neliniștile personale și atitudinile legate de aceste tehnologii pot prezice simptome clinice pentru șase tulburări de personalitate (schizoidă, narcisistă, antisocială, tulburări de dispoziție compulsive, paranoică și histrionică) și pentru trei tulburări psihotice (depresie majoră, distimie, tulburare bipolară). “
După cum am menționat și la consecințele fizice ale abuzului de Internet, mâncatul excesiv sau lipsa apetitului în timpul navigării online constituie o problemă prin prisma apariției unor tulburări metabolice cu cauze psihice. Pe lângă petrecerea unui timp îndelungat în fața calculatorului, consumul regulat de alcool sau alte substanțe declanșează diferite adicții, diferite comorbidități psihiatrice.
De asemenea, preocuparea continua pentru navigarea în mediul online poate cauza adolescenților probleme școlare, dificultăți de concentrare, învățare, memorare, ajungându-se la tulburări de comportament sau atitudini antisociale.
Unii cercetători au ajuns la concluzia că dependența de Internet poate declanșa forme grave de boli psihice, de exemplu, personalitatea multiplă, o tulburare disociativă de identitate.
În afară de aceste aspecte negative, există totuși un studiu efectuat în anul 2008 de Semel Institute for Neuroscience and Human Behavior, la UCLA care, având ca reper ideea de neuroplasticitate, arată că la persoanele de vârstă medie și înaintată petrecerea unui timp mai îndelungat în fața calculatorului este benefic, deoarece împiedică declinul cognitiv al bolii Alzheimer sau al demenței.
Subcapitolul 2.2 Sfaturi sanogene
În societatea contemporană a apărut o terminologie nouă, care pune în lumină discuțiile referitoare la dependența de Internet și tehnologiile digitale. Noțiuni precum ,,hiperlinkoza cu deficit de atenție, convertirea la tehnologie , nomofobia sau googleita acută sau cronică’’ sunt relativ noi. Societatea progresează și noi toți suntem obligați să ținem pasul cu acest progres. În acest context, utilizarea calculatorului a ajuns ca fiind indispensabilă în toate sferele vieții, noile tehnologii devenind o componentă a culturii noastre generale.
Din punct de vedere al impactului utilizării computerului asupra conduitei adolescenților se poate spune că, deși este un instrument util, utilizarea lui în exces este nocivă. Deoarece nu conștientizează efectele negative ale calculatorului asupra dezvoltării lor, tinerii trebuie îndrumați și păziți de tentația evadării în spațiul virtual. În acest sens, se impune intervenția părinților în mediul familial, impunând anumite reguli de folosire a computerului cu menționarea riscurilor utilizării în exces a acestuia. De asemenea, în camera adolescentului este de preferat să nu existe niciun obiect aparținând tehnologiei de ultimă generație.
Părinții pot oferi adolescentului dependent de calculator o serie de alternative plăcute, încurajându-l spre alte interese și activități, încercând să-l antreneze în discuții generale despre anumite tipuri de probleme, încercând să-i sugereze petrecerea timpului într-un mod plăcut (pictură, concerte, sport etc.).
Socializarea cu cei apropiați, cu prietenii, cu familia constituie un pas important în tratarea dependenței. Natura, plimbările în aer liber, grădinăritul, îngrijirea unui animal de companie constituie tot atâtea soluții benefice pentru îndepărtarea de computer. Alimentația sănătoasă, fără aditivi sintetici și fără exces de proteine, contribuie la crearea unei stări de bine.
Tinerii din ziua de azi pot ține drogul în frâu, încercând să-și dezvolte o personalitate multilaterală, șă ia aminte și la cei din jur, să se înarmeze împotriva capcanelor Internetului, să dea un nou sens vieții, să-și creeze legături și chiar să se plictisească. Plictiseala reprezintă un antidot pentru dependență, unii asimilând-o cu meditația.
Soluțiile pentru combaterea dependenței de Internet sunt multiple și includ, de exemplu: sportul, plimbarea cu prietenii sau petrecerea unui timp numai cu tine însăți, lumea fascinantă a cărților, implicarea în activități constructive la școală sau la facultate, petrecerea timpului liber în tabere și în vacanțe, jocuri interactive reale, de socializare, evenimente artistice – teatru, spectacole de diferite genuri, posibilitatea unui dialog cu personalități din diverse domenii etc.
Când consumul nociv de Internet nu mai poate fi controlat, consilierea reprezintă o parte importantă a unui program de intervenție terapeutic în adicții. În vederea păstrării sănătății fizice, sunt utile o serie de recomandări, precum: păstrarea unei distanțe de aproximativ 80 de cm între ochi și monitor, adoptarea unei poziții corecte, cu spatele drept, mâinile pe masă, picioarele așezate cât mai comod, existența unor pauze de 15 minute o data la o oră, utilizarea unor ochelari antireflex, comunicarea cu cei din jur etc.
Pe plan internațional, primul salon de urgențe pentru dependenții de Internet a fost deschis în Suedia, la Stockholm, în luna februarie 2014.
În România, au apărut diferite situații în care pacienții au solicitat ajutor medical în vederea tratării dependenței de Internet. Psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu, de la Asociația Română de Psihoterapie Comportamentală și Cognitivă afirmă ,,că nivelul patologic este atins când subiectiv persoana afectată simte că nu-și mai poate controla impulsul și când este afectată integrarea sa în societate. Familia este unul dintre ultimele lucruri la care renunță, dar timpul petrecut la calculator afectează viața socială și îndeplinirea sarcinilor de serviciu.”
Stilul de viață sănătos are un rol deosebit de important în promovarea și menținerea sănătății și în prevenirea îmbolnăvirilor. Umoristul Andy Borowitz afirma: ,,E important să-ți stingi calculatorul și să faci lucruri în lumea reală.”
Subcapitolul 2.3 Prevenirea dependenței de Internet
În vederea diminuării abuzului de Internet, în rândul generației actuale, un rol primordial revine activităților de prevenire. Acest fenomen, al utilizării excesive a Internetului, este unul complex, cu impact atât în plan medical, cât și psihologic și social. Doar prin implicarea tuturor actorilor sociali – părinți, adulți și dascăli- pot să apară rezultate evidente în reducerea acestui fenomen.
Dependența de calculator poate fi evitată printr-un acces limitat la calculator, prin controlul de către părinți a paginilor accesate de adolescenți, prin petrecerea timpului liber departe de calculator, prin accentuarea gândirii critice și a analizei individuale, prin evitarea scenelor de violență etc.
Vechiul dicton românesc paza bună trece primejdia rea își poate arăta cu prisosință veridicitatea în astfel de situații. Asociația Pedriatică Americană apreciază ca fiind benefică evitarea oricărei legături a copiilor de până la doi ani cu orice formă de tehnologie digitală.
Pentru utilizarea sănătoasă a Internetului, în rândul adolescenților, au fost elaborate o serie de strategii care includ, printre altele:
accesarea de link-uri în vederea consultării unor psihologi specializați în prevenirea adicției la adolescent;
abordarea unor teme referitoare la problema abuzului de Internet, de către diriginte, în afara programului de clasă;
vizionarea la școală, la ora de dirigenție, a unor filme din care să rezulte situația dezastruoasă la care se poate ajunge în urma utilizării excesive a Internetului, filme cu impact emotional asupra tinerilor;
organizarea, în colaborare școală – părinți, a unor activități, în spațiu real, pe termen scurt și cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, activități care să influențeze benefic adolescentul, determinându-l chiar să renunțe la abuzul de comunicare virtuală;
rezolvarea unor teme de către adolescenți, despre comportamentul în mediul virtual comparativ cu cel din mediul real și discutarea acestora în plen, în mod interactiv, cu solicitarea celor implicați de a da soluții personale de rezolvare a unor posibile situații etc.
În România, pe 10 febuarie, se sărbătorește Ziua Europeană a Siguranței pe Internet, țara noastră participând încă din anul 2008 la Programul European de siguranță online pentru copii. În acest context, Poliția Română avertizează asupra infracționalității online, cele mai vizate fiind hărțuirea și abuzul de Internet cu toate formele sale.
Organizația Salvații Copiii România este coordonatorul programului Singur info și încearcă prevenirea apariției problemelor legate de consumul nociv de Internet printr-o serie de solicitări înaintate de tineri, printre care: necesitatea de a se include în cadrul orelor de curs a unor lecții referitoare la siguranța pe Internet, necesitatea unor campanii de informare și responsabilitate socială din partea companiilor de profil, comunicarea eficientă dintre părinte și copil referitor la activitățile online etc.
Proiectul Sigur.info are și o componentă INTERNET Helpline, care are ca scop punerea la dispoziție a copiilor, adolescenților și adulților a unor diverse instrumente de contactare, cu păstrarea confidențialității, în vederea consilierii în momentul în care aceștia se confruntă cu vreo problemă legată de abuzul de Internet.
Elevii, încă de la vârste fragede , au la dispoziție telefoane mobile și calculatoare conectate la Internet. Profesorii și părinții trebuie să colaboreze în vederea protejării acestora de eventualele pericole și pentru formarea unor deprinderi corecte în utilizarea Internetului. Cu ajutorul părinților și al dascălilor, elevii, și nu numai aceștia, trebuie să conștientizeze faptul că Internetul este, mai ales, o metodă folosită pentru informare, constituind un real ajutor în educație.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Influenta Comunicarii Virtuale Asupra Psihicului Adolescentilor (ID: 107087)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.