Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor [613792]
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
1
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
STUDII DE LICENȚĂ
INFLUENȚA CÂINILOR DE COMPANIE ASUPRA INTELIGENȚEI
SOCIALE A DEȚINĂTORILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Absolvent: [anonimizat] :
CONF . UNIV. DR. TAMARA BIRSAN U
București
2020
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
2
Argument
Am ales această temă de cercetare deoarece influența câinilor de co mpanie asupra
inteligenței sociale a deținătorilor reprezintă un domeniu de analiză care poate oferi mai multe
răspunsuri legate de conectarea și interconectarea dintre oameni .
De mai bine de 10 ani mă ocup de un domeniu complex, și anume Intervențiile Asi state
de Animale (Animal Assisted Intervention – AAI), domeniu care poate fi analizat din mai multe
perspective. În departamentul din cadrul Asociației Clubul Câinilor Utilitari se efectuează
terapie, activități și educație asistate de animale, în speță de câini. Toate intervențiile mai sus
menționate au l a bază echipe om -câine, cu ajutorul cărora se inte rvine în diferite procese care
vizează copiii cu sau fără afecțiuni neuro -psiho -motorii, dar și elevii sau bătrânii.
Pe parcursul activității mele am obse rvat că persoanele care dețin câini ș i care se impl ică
în acțiuni de voluntariat, sunt foarte empatice, comunică cu ușurință, găsind mereu subiecte de
conversație, intuiesc destul de ușor stările prin care trec colegii din echipă sau beneficiarii la care
se deplaseaz ă împreună cu câinii și rezonează emoțio nal cu ceilalți.
Perspectivele din care poate fi analizat domeniul AAI vizează legătura handler -câine,
legătura echipă -beneficiari, relația terapeutică și legătura echip ă-manager. Această lucrare pune
accentul pe prima dimensiune, și anum e legătura om -animal , pentru că omul ajunge să cunoască
și să interpreteze semnalele emise de câine, limbajul corpului și semnele de stres ale acestuia.
Pentru că pe această temă studiile sunt foarte puține spre deloc, dor esc să aflu prin intermediul
acest ei cercetări în ce măsură inteligența socială este influențată de deținerea unui câine și dacă
deținătorii de câini pot interpreta cu aceeași ușurință semnalele emise de ceilalți oameni di n jur.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
3
Introducere
Capitolul 1. Aspecte le teoretice prezintă informații despre istoria inteligenței sociale și
descri u ramurile acesteia. Este abordat rolul animalelor de companie în viața oamenilor și se face
referire la beneficiile care decurg din legătura om -animal, aducând u-se în discuție domeniile de
utilitate socială care au la bază câinii. Inteligența socială și in fluența câinilor de companie
reprezintă teme de cercetare relativ rare.
Daniel Goleman este în momentul actual cea mai reprezentativă figură a inteligenței
sociale , definind conceptul ca fiind o nouă știință a relațiilor umane, precum și capacitatea de a
construi cu succes relațiile și de a naviga în mediile sociale. Termenul de inteligență socială a
fost folosit prima dată în 1920 de către marele psiholog amer ican, Edward Lee Thorndik e. De
atunci și până în zilele noastre definirea și măsurarea inteligenței sociale a trecut prin multe
etape.
În România, numărul persoanelor care dețin un animal de companie este foarte mare și în
continuă creștere. Deși la noi în țară studiile bazate pe interacțiunea om -animal sunt puține, în
lume fenomenul este amplu. Cercetările actuale și anterioare cu privire la inteligența socială și
influența adusă de deținerea unui câine de companie sugerează că animalele de companie pot fi
un declanșator pentru ma i multe dimensiuni ale relațiilor sociale și, de asemenea, pot fi un factor
important pentru dezvoltarea sănătoasă a comunităților.
Capitolul 2. Metodologia cercetării conține obiectivele cercetării, ipotezele de la care s -a
pleca t, metodele utilizate și lotul de cercetare.
Obiectivele teoretice s-au centrat pe studierea conceptului de inteligență socială și pe
explorarea laturilor acesteia, care sunt în leg ătură cu inteligența emoțională și reziliența.
Obiectivele practice ale luc rării au avut în vedere următoarele: evaluarea nivelului inteligenței
sociale, a rezilienței, măsurarea nivelul ui inteligenței emoționale a subiecților, precum și
corelarea dintre influența câinilor de companie și inteligența socială a deținătorilo r.
Ipotezele corelaționale ale acestei cercetări presupun că există o corelație directă între
factorul inteligență socială și factorul inteligență emoțională, dar și între factorul inteligență
socială și factorul reziliență. Ipotezele comparative presupun că exis tă difer ențe în ceea ce
privește nivelul inteligenței sociale și emoționale între subiecții care sunt deținători de câini și cei
care nu sunt deținători. Dintre toate ipotezele formulate, doar prima ipoteză corelațională a fost
verificată și anume că exist ă o core lație directă între factorul „inteligență socială ” înregistrat pe
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
4
Scala de Intuiție Socială și factorul „inteligență emoțională ” cuantificat cu Scala de Maturitate
Emoțională Friedman. Altfel spus, cu cât inteligența emoțională este mai mar e cu atâ t și
inteligența socială este mai ridicată.
Metode utilizate : chestionare care măsoară diferite dimensiuni și care se interpretează
conform unor criterii stabilite. Evaluarea stilului emoțional se realizează prin Scala Dimensiunea
Intuiției Sociale , care îi are ca autori pe Ph.D Richard J. Davidson și pe Sharon Begl ey. Această
scală a apărut în cartea „Creierul și Inteligența Emoțională” (The Emotional Life of Your Brain),
apărută în 2013 . Este compusă din 10 întrebări cu două variante de răspuns, respectiv Adevărat
sau Fals, iar interpretarea se face conform indicaț iilor date de autori. Tot o evaluare a stilului
emoțional se realizează prin Scala Dimensiun ea Reziliență, unde aceiași autori de mai sus au
realizat 10 întrebări cu două variante de răspuns a că ror interpretare se face pe bază de puncte.
Scala de Maturita te Emoțională Friedman măsoară dezvoltarea și maturitatea emoțională, are 25
de întrebări, iar răspunsul acestora este asociat cu un număr. Scorul obținut se împarte la 25 și
rezultă niște valori care generează interpretarea.
Lotul cercetării este compus din 60 de subiecți, cu vârste cuprinse între 22 și 52 de ani,
dintre care 32 de persoane sunt de gen feminin și 28 de gen masculin. Grupul mare, inițial, a fost
ulterior împărțit pe rând în două s ubgrupuri pe criteriul deținerii sau nu a unui animal de
companie (câine). Sub acest aspect s -au evidențiat 32 deținători și 28 non -deținători. Ulterior au
fost făcute comparații între aceste două categorii în privința aspectelor analizate în cercetare,
respectiv nivelul inteligenței sociale și cel al inteligenței emoționale. Selecția subiecților s -a făcut
pe criteriul disponibilității. Vârsta medie a lotului: 37 de ani, iar participarea subiecților a fost
voluntară.
Capitolul 3. Concluzii. Această cerceta re și-a propus să analizeze din punct de vedere
psihologic influența pe care o are deținerea câinilor de companie asupra inteligenței sociale, a
rezilienței și a inteligenței emoționale a posesorilor și folose ște ca punct de plecare pentru alte
cercetări. Studiile viitoare ar trebui să ia în considerare modul în care este influențat omul de
timpul petrecut alături de animalul său de companie, precum și percepția calității acestui tip de
interacțiune (om -animal). Rezultatul prezentei cercetări trebuie considerat în contextul unor
limite și constrângeri. Nu ar tr ebui concluzionat la modul general că animalele de companie, în
speță câinii, nu influențe ază inteligența socială a deținătorilor.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
5
Introduction
Chapter 1. Theoretical aspects present information about the history of social
intelligence and descri be its branches. The role of pets in human life is ad dressed and reference
is made to the benefits deriving from the human -animal relationship, bringing into discussion the
areas of social utility that are based on dogs. Social intelligence and the influence of pets are
relatively rare research topics. Daniel Goleman is currently the most representative figure of
social intel ligence, defining it as a new science of human relationships, as well as the ability to
successfully build relationships and navigate soc ial media. The term social intelligence was first
used in 1920 by the great american psychologist Edward Lee Thorndike. From then until today,
the def inition and measurement of social intelligence has gone thr ough many stages. In Romania,
the number of peo ple who own a pet is very high and constantly growi ng. Alth ough in our
country, there are few studies based on human -animal interaction, in the world the phenomenon
is widespread. Previous research on social intelligence and the influence of owning a pet d og
suggests that pets can be a trigger f or many dir ections of social relationships and can also be an
important factor in the healthy development of communities.
Chapter 2. Research met hodology. The theoretical objectives focused on studying the
concept o f social intelligence and exploring its aspect s related to emotional intelligence and
resilience. The practical objectives of the paper took into account the following: assessing the
level of social intelligence, resilience, measuring the level of emotiona l intelligence of the
subjects, as well as the corr elation between the influence of pets and the social intelligence of
owners. The correlational hypothes is of this research assumes that there is a direct correlation
between the social intelligence factor and the emotional intelligence factor, but also bet ween the
social intelligence factor and the resilience factor. Comparative hypothes es assume that there are
differences in the level of social and emotional intelligence between sub jects who are dog
owners and those who are not. Of all the hypot hesis formulated, only the first correlational
hypot heses was verified, namely that there is a direct correlation between the social intelligence
factor recor ded on the Social Intuition Scale and the emotional intel ligence factor quantified with
the Freedman Em otional Maturity Scale. In other words, the higher the emotional intelligence,
the higher the social intelligence. Methods used: Questionnaires measu ring different dimensions
and interpreted according to establi shed criteria. The evaluation of the emotiona l factor is done
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
6
through the Dimension of Social Intuition Scale (PH.D. R ichard J. Davidson and Sharon
Begley) . This scale appeared in "The brain" and emotional intelligence (original title "The
emotional life o f your brain" , 2013). It consists of 10 quest ions with 2 answers, True or False,
and the interpretation is made according to the indications given by the authors. Another
assessment of the emotional factor is made through the Resi lience Dimensi on Scale, wh ere the
same authors above asked 10 questions with 2 answers whos e interpretatio n is based on a score
made of points. The Friedman Maturity Scale m easures development and emotional maturity and
has 25 questions – the answer is associated with a number. The obtained score is divided by 25
and t he resulted values generate the interpretation T he research group is composed of 60
subjects, aged between 22 a nd 52 years, of which 32 are female and 28 male. T he large group
was initially div ided in 2 sub groups on the bases of whether or not they own a pet (do g). In this
aspec t, 32 owners and 28 non -owners were highlighted. Subseq uently, comparisons were made
between th ese 2 categories regarding the aspects analyzed in t he research, namely the level of
social intelli gence and that of emotional intelligence. The selection of subjects was named on t he
bases of availability. Avera ge age of the group was 37, and the participation of the subjects was
voluntary .
Chapter 3. Conclusions . This research ai med to anal ise fr om a psychological point of
view the influence of owning dogs has on the social intelligence, resilience and emotional
intelligence of the owners and uses it as a starting point for other research.
Future studies should take into account t he way humans are influenced by the time spent
with their pet, as well a s the perception of the qual ity of the human -animal interaction. The result
of this research must be considered regarding its limit s and constraints. It should not be
concluded in general terms that pets, in this case dogs, do not influence the social inte lligence of
the owners
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
7
Cuprins
Argument
Introducere
Introduction
Capitolul 1 . Aspecte teoretic e……………………………………………………………………………. ….pag. 10
1.1. Conceptul de inteligență socială. Delimitări conceptuale și abordări
teoretice………………………………………………… ………………………………………………………………. pag. 10
1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale………………………… …………………..pag. 13
1.3. Factorii care determină sociabilitatea……………………………………………. ………….. pag. 1 6
1.3.1. Intuiția socială ……………….. ………… …………………………………………….. pag. 17
1.4. Personalitatea și i nteligența socială …………………………………………………………. ..pag. 18
1.5. Tipurile de inteligență socială………………………………………….. ……….. …………….pag. 19
1.5.1. Conștiința socială ………….. ……… ……………………………………………… …pag. 19
1.5.2. Dezinvoltura socială ………. ……………………… ………………………… ……… pag. 21
1.6. Inteligența socială și inteligența emoțională………. …………………………………….. .pag. 22
1.7. Dezvoltarea inteligenței sociale …………………………. …………………………………… .pag. 23
1.8. Prezentarea teoriilor legate de inteligența socială a oamen ilor și deținerea unui
câine ………………………………………………………………………………………… ………………………….. .pag. 24
1.9. Prezentarea cercetărilor actuale și anterioare cu privire la dimensiunile analizate în
această lucrare ………………………………………………………………………………………………. ……….pag. 28
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
8
1.9.1. Cercetări actuale și anterioare cu privire la legătura dintre inteligența
socială și deținerea unui câine ……………………………. ……………. ……………… ………….. .pag. 28
1.9.2. Cercetări actuale și anter ioare cu privire la inteligența emoțională și
deținerea unui câine …………… ………………………………………………………………………. ..pag. 30
1.9.3. Cercetări actuale și anterioare cu privire la reziliență și deținerea unui
câine …………………………………………………………………………………………….. ………….. ..pag. 30
Capitolul 2. Metodologia cercetării …………………………… …………………………………. ……….pag. 32
2.1. Obiective le cercetării……………………………………………………………… ……………… pag. 32
2.2. Ipotezele cercetării……………………………………………………………. ………………….. .pag. 32
2.3. Metode și instrumente utilizate……………………………………….. ………….. ……… …..pag. 33
2.3.1. Evaluarea psihologică și psihodiagnoza ………………………………………. .pag. 33
2.3.2. Metoda testelor……………………………………………………………….. ……….. pag. 34
2.3.2.1. Evaluarea stilulu i emoționa l, Scala : Dimensiunea Intuiției
Socia le……………………………………………………………………………………. …………………. pag. 34
2.3.2.2. Evaluarea stilului emoțional, Scala : Dimensiunea Rezilienței….. …pag. 35
2.3.2.3 Scala de Maturitate Emoțională Friedman………….. …………………. pag. 36
2.4. Lotul cercetării……… ………….. ………………………………………………………………….. pag. 37
Capitolul 3. Rezultatele cercetării și interpretarea acestora ……………………………… ……pag. 39
3.1. Prezentarea rezultatelor obținute de subiecți……….. ………………. ………………….. ..pag. 39
3.1.1. Analiza și interpretarea rezultate lor: Scala de Intuiție Socială…… ….pag. 45
3.1.2. Analiza și interpretarea rezultatelor : Scala Rezilienței ……… …….. …pag. 47
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
9
3.1.3. Analiza și interpretarea re zultatelor la Scala de M aturitate Emoțională
Friedman …………………………………………………………………… ………………………………. .pag. 49
3.2. Analiza și interpretarea corelațiilor dintre rezultatele obținute de subiecți la cele trei
teste…………………………. …………………………………………………………………………………………… pag. 51
3.3. Analiza și interpretarea tendințelor centrale ale aspectelor analiz ate, exprimate prin
mediile celor două grupuri……………………………………………………………………………………… ..pag. 58
3.4. Concluzii………………………………………………………………………………… …………. …pag. 63
3.4.1 . Concluzii generale…………………………………………………………………….. pag. 63
3.4.2. Semnificația cercetării…………………………………. …………………………… .pag. 64
3.4.3. Direcții viitoare de cercetare………………………………………………………. pag. 64
3.4.3. Limitele și constrângerile cercetării …… ……………………………………… .pag. 65
Bibliografie ………………………………………………………… ……………………………………………….. pag. 66
Anexe ………………………………………………….. ……………………………………………………………… pag. 69 .
Anexa 1.Evaluarea stilului emoțional – Scala de Intu iție Socială…………………………….. pag. 69
Anexa 2. Evaluarea stilului emoțional – Scala Rezilienței………………. ………………….. ……pag. 71
Anexa 3. Scala de maturitate emoțională Friedman …………………………….. ………………… pag. 73
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
10
Capitolul 1. Aspecte teoretice
1.1. Conceptul de inteligență socială. Delimitări conceptuale și abordări teoretice
„Cea mai importantă d escoperire a acestei noi discipline este următoarea: cu toții
suntem interconectați” ( Goleman, 2018, p.13 ).
În încercarea de a defini ce înseamnă inteligența socială, mergând pe firul istoriei, al
cercetărilor științifice și al neuroștiințelor, prim a oară acest termen a fost folosit în anul 1920 de
către un mare psiholog american, Edward Lee Thorndike. Acesta a oferit o vedere psihometrică a
inteligenței sociale, diviz ând inteligența în trei fațete, referitoare la capacitatea de a înțelege și
gestion a ideile sau inteligența abstractă , obiectele concrete sau inteligența mecanică și relațiile
dintre oameni sau inteligența socială . Formularea sa clasică spune: „ Prin inteli gență socială se
înțelege capacitatea de a înțelege și de a gestiona bărbații și fe meile, băieții și fetele – de a
acționa cu înțelepciune în relațiile umane ” (Thorndike, 1920, p.228). Thorndike a petrecut zeci
de ani studiind modul în care oamenii și anim alele învață prin experimente și observație.
În încercarea de a se găsi instrumente care să măsoare diferențele individua le în
inteligența socială, pe la începutul anilor 1980 apare primul test : Social Intelligence Test (George
Washington University Series) , GWSIT, care până la urmă , s-a dovedit a fi ineficient pentru că
nu putea discrim ina între inteligența socială (SQ – Social Quotient) și coeficientul de inteligență
(IQ – Intelligence Quotient).
În jurul anilor 1960 apare teoria Structurii Intelectului, al cărei autor a fost Within
Guilford. În teoria Structurii Intelectului a lui Gu ilford, inteligența este privită cuprinzând
operațiuni, conținut și produse. Există 5 tipuri de operații (cogniție, memorie, producție
divergentă, producție convergentă, evaluare), 6 tipuri de produse (unități, clase, relații, sisteme,
transformări și imp licații) și 5 tipuri de conținut (vizual, auditiv, simbolic, semantică,
comportamentală). Deoarece fiecare din aceste dimensiuni este independentă, există teoretic 150
de componente diferite ale inteligenței. Testele celor trei domenii de structură a intel ectului nu s –
au dezv oltat, iar Hendricks a menționat că „acestea constituie de departe cel mai mare număr de
necunoscute în modelul Structurii Intelectului ” (Hendricks et al., 1969, p.6).
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
11
Teoria Inteligențelor Multiple a lui Howard Gardner spune că inte ligența nu este o
abilitate cognitivă unitară, ci că există nouă tipuri de inteligență destul de diferite, fiecare dintre
ele fiind disocia te ipotetic față de celelalte și fiecare asociat e ipotetic cu un sistem cerebral
diferit. În tim p ce majoritatea aces tor inteligențe propuse (lingvistice, logico -matematice,
spațiale, muzicale și corporale -kinestezice) sunt abilități „cognitive”, două sunt în mod explicit
personale și sociale. Gardner definește inteligența intrapersonală ca fiind cap acitatea persoanei
de a avea acces la propria sa viață emoțională internă, iar inteligența interpersonală ca fiind
capacitatea individului de a observa și de a face distincții între ceilalți indivizi. Inteligențele
multiple ale lui Gardner sunt construcții cu diferențe individ uale, în care se pres upune că unii
oameni au mai multe dintre aceste abilități decât alții.
Spre sfârșitul anilor 1970 apare prototipul inteligenței sociale. În urma testării unor loturi
de subiecți, comportamentele prototipice care reflectă competența s ocială au fost exprim ate
astfel: acceptarea altora pentru ceea ce sunt, admiterea greșelilor, afișarea interesului pentru lume
în general, punctualitatea, conștiință socială, gândirea înainte de a vorbi și de a face, afișarea
curiozită ții, emiterea unor ju decăți corecte, buna evaluare a relevanței informațiilor pentru o
problemă la îndemână, sensibilitatea la nevoile și dorințele altor persoane, sinceritatea și afișarea
interesului pentru mediul imediat. În timpul altor studii, noi val ențe au ieșit la ivea lă. Când
subiecților li s-a cerut să evalueze cât de necesară era fiecare caracteristică pentru propria lor
înțelegere personală a inteligenței sociale, următoarele dimensiuni au apărut ca fiind cele mai
centrale pentru prototip: buna înțelegere a gânduri lor, sentimentelor și intențiilor oamenilor, a fi
bun în relația cu oamenii, a avea cunoștințe vaste despre reguli și norme în relațiile umane, a
putea fi adoptată perspectiva altor oameni, buna adaptare în situații sociale, a fi cald și grijuliu,
deschide re către experiențe, idei și valori noi ( Sternberg et al., 1981) .
Trecând dincolo de vederea psihometrică, viziunea de inteligență socială a personalității
începe cu presupunerea că acest comportament social este inteligent – că este mediat de procese
cognitive de percepție, memorie, raționament și rezolvare de probleme, mai degrabă decât de a fi
mediat de reflexe înnăscute, răspunsuri condiționate, programe genetice evoluate și altele
asemenea. În consecință, viziunea inteligenței sociale interpretează d iferențele individuale în
comportamentul social – manifestările publ ice ale personalității – ca fiind produsul diferențelor
individuale în cunoștințele pe care indivizii le aduc asupra interacțiunilor lor sociale. Perspectiva
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
12
inteligenței sociale a persona lității își are originile în tradiția social -cognitivă a teoriei
personalității, în care procesele de construcție și raționament sunt centrale în problemele de
adaptare socială. Din punctul de vedere al lui Walter Mischel (1973), cel mai important produs a l
dezvoltării cognitive și al învățării sociale este repertoriul ind ividului de competențe cognitive și
de construcție comportamentală – capacitatea de a se angaja într -o mare varietate de
comportamente calificate, adaptive, inclusiv atât acțiune excesivă cât și activități mentale
ascunse.
„Decada Creierului” a fost un pr oiect special, dat prin ordin prezidențial în America, de
către George Bush, la începutul anului 1990. S -au alocat fonduri majore pentru cercetarea
creierului, provocarea fiind de a stabil i o inițiativă cuprinzătoare care va crește capacitatea
neurologilor de a face descoperiri despre creier și de a aplica aceste cunoștințe la numeroasele
tulburări psihice și neurologice care afectează omenirea.
Apar termeni noi, precum creier social și neuroștiințe sociale, iar prima conferință despre
neuroștiințele cognitiv -comportamentale a avut loc în anul 2001, la Universitatea din California,
Los Angeles. John Cacioppo și Gary Berntson au folosit pentru prima oară termenul de
neuroștiințe sociale în cadrul unui articol , la începuturile anilor 1990. O definiție a
neuroștiințelor a dat -o Eric Kandel, câștigător al Premiului Nobel, care a spus astfel: „ Sarcina
neuroștiințelor este de a explica comportamentul în termeni ai activității creierului. Cum poa te
creierul să își o rganizeze milioanele de neuroni pentru a produce comportamentul, și cum sunt
aceste celule influențate de către mediul înconjurător…? Ultima frontieră a biologiei – ultima
încercare – este de a înțelege bazele biologice ale conștiințe i și ale proceselor mentale cu
ajutorul cărora percepem, acționăm, învățăm și citim. ” (Kandel, 2000, p.7).
J.T. Cacioppo, G.G. Berntson au declarat că „ Neuroștiința socială se referă la studiul
relației dintre procesele neuronale și sociale. O presupunere fundamentală în știința psihologiei
este că procesele neurofiziologice stau la baza fenomenelor sociale și psihologice ” (Cacioppo &
Berntson, 2001, p.14388).
În zilele noastre, c ea mai reprezentativă figură a inteligenței sociale este Daniel Goleman.
Scriitor, psiholog și jurnalist de știință, a scris ani la rândul despre inteligența emoțională și cea
socială, despre leadership și despre învățarea socială și emoțională. Cu ajutorul cursurilor Social
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
13
and Emotional Learning și a tehnicilor sale, a îmbunăt ățit substanțial domenii precum educația și
leadership ul, prin intermediul emoțiilor și a legăturilor pe care acestea le creează între oameni.
Printre cărțile de succes ale lui ale lui Goleman, se află și ”Inteligența Socială: Noua Știință a
Relațiilor Soc iale”, prin intermediul căreia a analizat în continuare modul în care emoțiile,
cogniția și comportamentul sunt interrelaționate. În prezent, ca urmare a pasiunii sale pentru
neuroștiință, inteligență e moțională și socială, Daniel Goleman este co -director la Consorțiul
pentru Cercetări Privind Informațiile Em oționale în Organizații la Rutgers University, este
membru al consiliului de administrație Mind and Life Institute și este părintele proiectului de
Învățare Emoțională Academică și Socială care a ajuns în școli din lumea întreagă.
Revizuirea literaturii de specialitate despre inteligența socială relevă faptul că inteligența
socială și construcția sa a atras mulți cercetători. Succesul în performanța academică a studenților
depinde de inteligența lor (Pa nigrahi, 2005) și este legat pozitiv de inteligența so cială (Brown și
Anthony, 1990). Riggio, Messamer și Throkmorton (1991) , au dezvăluit că inteligența
academică și socială sunt concepte distincte, dar care se suprapun. Kaur și Kalaramna (2004) au
realizat studiul pentru a evalua nivelurile existente de relaționare între mediile casnice,
inteligența socială și statutul socio -economic și au constatat că statutul socio -economic și mediul
de origine afectează inteligența socială. Gnanadevan (2007), a conclu zionat că scorurile de
inteligență socială ale studenților au diferit semnificativ în ceea ce privește clasa socială, educația
mamei și veniturile părințilo r.
Inteligența Socială este de cele mai multe ori cultivată și se dezvoltă din experiența cu
oamenii , învățând din succes și din eșecuri în m ediile sociale. Mai este asociată cu termenii de
„tact” sau „bun simț”.
1.2. Sociali zarea și funcționarea normelor sociale
Actul de adaptare a comportamentului la normele unei culturi sau societăți se numește
socia lizare. Socializarea poate însemna și ieșirea și întâlnirea cu oamenii sau petrecerea cu
prietenii. Normele sociale sunt regulile informale care guvernează comportamentul în grupuri și
societăț i.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
14
Procesul care introduce oamenii în normele și obiceiurile so ciale poartă numele de
socializare. Acest proces ajută indiv izii să funcționeze bine în societate și, la rândul său, ajut ă
societatea să funcționeze fără probleme. Membrii familiei, profesorii, liderii religioși și colegii
joacă un rol în socializarea unei persoane.
Socializarea se produce de obicei în două etape: socializarea primară are loc de la naștere
până la adolescenț ă, iar socializarea secundară continuă de -a lungul vieții.
Socializarea primară pentru un copil este foarte importantă deoarece stabil ește
fundamentul pentru toată socializarea viitoare. So cializarea primară apare atunci când un copil
învață atitudinile, valorile și acțiunile adecvate indivizilor ca membri ai unei anumite culturi.
Copilul e ste influențat în principal de familia și priete nii imediați , el învățând despre societate în
timp ce trăiește și împărtășește cu diferiți oameni. Din prima etapă a socializării, un copil
deprinde cum să fie disciplinat și cum să aibă un comportament adecvat . Este o etapă care ajută
atât timp cât nu exi stă un conflict între age nți. Există patru agenți de socializare primară care
ajută un copil să se conecteze cu oamenii:
• Familia – care introduce copilul în lumea socială și în sânul căreia copilul învață în primii
5 ani modelele corecte de comportament. D eși aceasta este o învățare informală, copilul
este recompensat pentru un comportament corect, însă subiectiv;
• Școala – începând cu vârsta de 3 ani, școala este cea care lărgește lumea socială a
copilului. Pe parcursul școlii, un copil poate dezvolta aptit udini intelectuale, culturale și
tehnice, iar școala construiește un comportament social prin învățare formală și evaluar e
în raport cu anumite standarde date de curiculă;
• Prietenii și apropiații – după familie, această categorie influențează cel mai mult învățarea
socială. Începând cu vârsta de 5 ani, copiii își fac prieteni în baza intereselor comune, a
activităților, a statutului social , prin joacă . Acest mediu nu poate fi controlat de către
părinți;
• Mass -Media – acest agent, după cum spun sociologii, ar e un impact major asupra
copilului. Începând cu vârsta de 10 ani , copilul poate găsi informații legate de lume, însă
acest factor poate influența atât pozitiv, cât și negativ, putând da naștere și unor
comportamente neadecvate.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
15
Socializarea secundară apare atunci când copilul începe să navigheze indep endent în afara
casei. Școala reprezintă un factor major al socializării secundare pentru majoritatea copiilor. La
școală, ei învață cum să funcționeze în grupuri, cum să se descurce și cum să gestioneze noile
norme și așteptări. Alte surse de socializare secundară oferă mai multe contribuții în diferite
contexte; acestea includ activități de grup, sporturi de echipă, joacă nestructurată cu colegii etc.
În mod ideal, copiii sunt iubiți și acceptați necondiționa t în timpul socializării primare.
Socializarea este metoda de a învăța un comportament acceptabil de la alți oameni. Dintre toate
metodele, șase sunt cele mai reprezentative pentru această a doua etapă:
• Expunerea selectivă – este o metodă de socializare ca re controlează ceea ce influențează o
persoană. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de socializare planificată, deoarece
este nevoie de eforturi pentru a decide și implementa doar influențe pozitive. Implică
înlăturarea influențelor negative de la pers oana socializată.
• Modelarea – o altă m etodă de socializare este modelarea, ceea ce înseamnă că persoana
care se socializează vede o persoană pe care o admiră și alege să -i copieze
comportamentul prin a decide singură cine este demn de imitat și cine nu.
• Identificarea – duce modelarea cu un pa s mai departe. În loc să imite pur și simplu
comportamentul unei persoane, persoana care se socializează începe să se identifice și să
aibă aceleași caracteristici ca și persoana pe care o admiră.
• Întărirea pozitivă – învață o persoană ca re comportamente sunt acceptate din punct de
vedere social, deoarece acest gen de comportamente sunt răsplătite cu afecțiune sau
laudă.
• Întărire negativă – îi învață pe oameni care comportamente nu sunt acceptate, pe baza
feedback -ului negativ.
• Feedback -ul – este simila r cu întărirea negativă și /sau pozitivă, răspunsul venind de la o
persoană pe care subiectul o admiră foarte mult, astfel încât reacția sa la un anumit
comportament are un impact mai mare.
Normele sociale sunt reguli n escrise despre modul oamenilor de a se comporta într -un
anumit grup sau cultură socială. De exemplu, profesorul se așteaptă ca elevii să ajungă la lecție la
timp și să își facă temele.
Există norme care definesc un comportament adecvat pentr u fiecare grup social. Există
mai multe tipuri de norme care guvernează comportamentul . Pe măsură ce individul se mută de
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
16
la un grup la altul, comportamentul lui se schimbă în consecință. Normele oferă ordine în
societate. Este dificil de văzut cum societa tea umană ar p utea funcționa fără criterii sociale.
Ființele umane au nevoie de norme care să le ghideze și să își direcționeze comportamentul, să
ofere ordine și predictibilitate în relațiile sociale și să înțeleagă acțiunile celuilalt. Normele
sociale su nt acele princ ipii care ar trebui sau nu ar trebui să fie aplicate , deoarece sunt așteptate
în societate.
„Normele sociale, regulile obișnuite care guvernează comportamentul în grupuri și
societăți, au fost studiate pe larg în științele sociale. Antropolo gii au descris cum funcționează
normele sociale în diferite culturi (Geertz 1973), sociologii s -au concentrat pe funcțiile lor
sociale și modul în care motivează oamenii să acționeze (Durkheim 1950; Parsons , 1937,
Parsons and Shils 1951; Coleman 1990; Hechter și Opp 200 1), iar economiștii au explorat
modul în care respectarea norme lor influențează comportamentul pieței (Akerlof 1976; Young
1998)”, se relatează într -un articol scris de Bicchieri & Muldoon în a nul 2011.
1.3. Factorii care determină sociabilitatea
Printre factorii sociali care determină sociabilitatea, se regăsesc următorii:
• Fluența verbală și abilitățile conversaționale – este important ca o persoană să poată purta
conversații pe diverse teme/subiecte, cu o varietate mare de oameni, cărora să li se
adreseze adecvat.
• Cunoașterea rolurilor și a regulilor sociale – indivizii inteligenți social învață cum să
joace diverse roluri sociale. Ei sunt, de asemenea, buni cunoscători ai reguli lor informale,
sau a acelor „norme ”, care guvernează interacțiunea soci ală. Cu alte cuvinte, știu să joace
jocul de interacțiune socială.
• Aptitudini eficiente de ascultare – persoanele inteligente din punct de vedere social sunt
buni ascultători. Drept urm are, ca o consecință, se produce conexiunea.
• Înțelegerea emoțiilor celo r din jur – pentru a încer ca să „citească” ce gândește sau simte
cealaltă persoană. Înțelegerea emoțiilor face parte din inteligența emoțională, iar
inteligența socială și inteligența e moțională sunt în legătură reciprocă .
• Jocul de rol și autoeficiența soc ială – persoana inteligentă socia lă știe să joace diferite
roluri sociale , permițându -i acesteia să se simtă confortabil cu toate tipurile de oameni.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
17
La fel de importanți însă, sunt și factori precum personalitatea, scopul interacțiunii,
normele și politic ile care guvernează comportamentul propriu, educația, încrederea în sine d ar și
sănătatea psihică.
1.3.1 Intuiția socială
Intuiția socială joacă un rol proeminent în relațiile int erpersonale, în judecata noastră față
de alți oameni și în comportamentul nostru față de aceștia. Intuiția socială se bazează pe
capacitatea de a re cunoaște energiile și emoțiile – de exemplu, vibrația dintre oameni și într -o
cameră. Ea este subtilă. Când doi oameni se întâlnesc, ei se simt reciproc, se măsoară reciproc și
înțeleg dacă se potrivesc sau nu. Apare o trăire interioară, în speranța câștig ării atenției și
aprobării celuilalt, dar la fel de bine persoanele se pot simți neutre una față de cealaltă . Intuiția
socială are implicații uriașe în lumea afacerilor. Un director sau un manager trebuie să poată
simți când o întâlnire, o prezentare a vân zărilor sau o investiție decurge conform așteptărilor sale
și să intuiască ceea ce trebuie să se întâmple în continuare pentru a aduce mai multă implicare și
vitalitate conversației.
Toată lumea se naște cu cel puțin un nivel de bază al intuiției sociale. Altfel, oamenii nu
ar fi capabili să se raporteze unii la ceilalți și să aibă o viață normală. Pentru un artist, de
exemplu, intuiția sa socială se îmbunătățește pe măsură ce iese ș i capătă experiență. Adevărata
intuiție socială vine dintr -o întâlnire cu oameni noi și abilitatea de a interacționa și de a control a
situațiile cu prietenii vechi. Potrivit lui Lieberman (2000), intuiția socială implică emiterea unei
judec ăți rapid e despr e emoțiile, personalitatea, intențiile, atitudinile și abilitățile celorlalți. Astfel
de judecăți se bazează adesea pe percepția sec vențelor diferitelor forme de indicii nonverbale,
inclusiv expresii faciale subtile, posturi ale corpului și gesturi nonverb ale. Lieberman se referă la
acest proces ca la „învățarea decodării limbajului nonverbal”.
În laborator, intuiția socială se evaluează atât prin măsurarea funcției creierului, cât și
prin cea a comportamentului. Persoanele cu int uiție socială puternică ur măresc regiunea ochilor
din fața interlocutorului, iar persoanele care urmăresc gura celui care se află în fața sa, sau care
privesc în depărtare, sunt considerate a avea o intuiție socială mai slabă. Atunci când chipul altei
persoane este prelucrat, se ob servă o activare a amigdalei, fapt care relevă că subiectul primește
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
18
o cantitate semnificativă de informații emoționale. Intui ția socială este considerată o abilitate
dobândită care se dezvoltă continuu pe toată durata vieții.
1.4. Personalitatea și inteli gența socială
„Ca realitate, p ersonalitatea este totalitatea psihologică ce caracterizează și
individualizează un om particular. Ea este omul viu, concret, empiric, pasional, rațional, deci
omul așa cum e resimțit în afara noastră sau în propria noastră fi ință” (Cracsner , 2019).
Personalitatea reprezintă un mod caracteristic de a gândi, de a simți și de a ne comporta.
Personalitatea îmbrățișează stări de spirit, atitudini și opinii și este exprimată cel mai clar în
interacțiunea cu alte persoane. Include ca racteristici comportamentale, atât inerente cât și
dobândite, care disting o persoană de alta și care pot fi observate în relațiile oamenilor cu mediul
și cu grupul social.
Într-un alt studiu din Slovacia ( Birknerová et al., 2013) , rezultatele cercetării p rezentate,
care au fost obținute cu ajutorul unui eșantion de 552 de profesori, au confi rmat că factorii de
inteligență socială sunt conectați la trăsăturile de personalitate ale acestor a. Rezultatele au
permis, de asemenea, specificarea diferențelor în ră spunsurile profesorilor bărbați și femei. Au
fost găsite corelații st atistic semnificati ve între trăsăturile de personalitate și factorii de
inteligență socială ai profesorilor din lotul de cercetare.
Personalitatea reprezintă un mod caracteristic de a gâ ndi, de a simți și de a ne comporta.
Personalitatea îm brățișează stări de spirit, atitud ini și opinii și este exprimată cel mai clar în
interacțiunea cu alte persoane. Include caracteristici comportamentale, atât inerente cât și
dobândite, care disting o p ersoană de alta și care poate fi observată în relațiile oamenilor cu
mediul și cu grupul social.
Inteligența socială poate fi învățată, dezvoltată și utilizată ca o abilitate eficientă de viață,
pentru gestionarea relațiilor interpersonale și obținerea suc cesului în toate domeniile vieții. Este
dificil de atins succesul într -o societate fără a deține inteligență socială și fără o exprimare a
personalității . Inteligența socială ajută un individ să dezvolte o conexiune sănătoasă cu alți
oameni , este utilă în rezolvarea prob lemelor vieții sociale și ajută la abordarea diverselor sarcini
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
19
sociale. Astfel, inteligența socială este un aspect important al dezvoltării educației și e în strânsă
legătură cu personalitatea oamenilor.
1.5. Tipurile de in teligență socia lă
Inteligența socială este multidimensională și se distinge de domeniile inteligenței
generale. Aceste concepte de inteligență socială încorporează percepții interne și externe, abilități
sociale și alte variabile psihosociale. Modelul de i nteligență soci ală al lui Marl owe (1986) , a
cuprins cinci domenii: atitudine personală, abilități de performanță socială, capacitate empatică,
expresivitate emoțională și încredere.
„Inteligența socială se manifestă din plin la grădiniță, pe terenul de jo acă, în barăci,
fabrici și mag azine, dar scapă condițiilor formale standardizate, ale unui laborator de analize ” a
declarat Thorndike în anul 1920. Tot el a scris că: „ cel mai bun mecanic dintr -o fabrică, poate
să fie un șef de echipă nepotrivit din pricina lipsei de in teligență socială ” (Thorndike, 1920,
p.228).
Goleman (2018) împarte componentele inteligenței sociale în două segmente: conștiința
socială și dezinvoltura socială . Conști entizarea socială acoperă o serie de caracteristici, de la
simțir ea stării interne a altei persoane până la înțelegerea sentimentelor, gândurilor și percepțiilor
asupra situațiilor sociale complexe . Competența socială, cu ajutorul conștientizării sociale,
permite interacțiuni eficiente cu ceilalți.
1.5.1 Conștiința socială
În cartea sa, „Inteligența Socială: Noua Știință a Relațiilor Umane”, Daniel Goleman
spune despre conștiința socială că „ acoperă un spectru larg, care merge de la sesizarea
instantanee a stării interioare a celuilalt până la înțelegerea sentimentelor și gândurilor
acest uia sau priceperea situațiilor sociale compli cate” (Goleman, 2018, p.125) .
În viziunea lui Goleman, conștiința socială include:
• empatia primară;
• rezonanța emoțională;
• precizia empatică;
• cogniția socială .
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
20
Empatia primară se referă la capacitatea imediat ă de a sesiza emoțiile celuilalt, aceasta
fiind o interpretare a semnalelor emoționale nonverbale .
O caracteristică a investigării expresiilor nonverbale ale emoțiilor este utilizarea unor
indici obiectivi, c um ar fi informațiile acustice și analizele mișc ărilor musculare faciale și
corporale. În mapare a stărilor emoționale pe indicii fizice, cercetătorii încearcă să stabilească
legături între emoție și comportament.
Construcția empatiei are o relevanță deose bită pentru multe domenii de cercetare în
person alitate și psihologie socială. De -a lungul vremi i a existat o confuzie considerabilă cu
privire la definiția și măsurarea empatiei. Conflictul principal l -a privit distincția dintre empatia
cognitivă – adică capacitatea de a vedea și din perspectiva celui lalt, și empatia emoțională –
sensibil itatea la experiența stării emoți onale a altei persoane. Cele două categorii de factori care
determină comportamentul empatic sunt factorii intrapsihici și categorizarea socială
(Gherghinescu, 2001).
Cercetările care utilizează măsu ri standard de empatie arată diferențele dintre genuri, care
sunt consistente și semnificative, femeile având un scor mai mare pe majoritatea scalelor de
empatie. Cercetările difer ențelor de sex în abilitățile sociale nonverbale afirmă că f emeile sunt
găsite în mod constant mai pricepute în decodifi carea mesajelor nonverbale și emoționale.
Empatia primară poate fi testată prin intermediul testului PONS (Profile Of Nonverbal
Sensiti vity), care măsoară capacitatea de a recunoaște comunicarea sentimentelor, atitudinilor și
intențiilor din expresiile no nverbale din fața, vocea, gesturile și posturile corpului, dar și prin –
Reading the Mind in the Eyes – (citirea în ochi a gândurilor) – un test conceput de Simion Baron –
Cohen, expert în autism .
Rezonanța emoțională este o prezență totală, o vibrație comună, deci înseamnă că două
lucruri se mișcă la unison; atunci când o persoană „rezonează” cu o alta, o înțelege, o simte fără
explica ții sau probleme. Este un sentiment imediat și indiscutabil care nu necesită nicio
explicație suplimentară.
Emoțional, vorbim de rezonanță afectivă. Este sursa care generează emoții precum
simpatie, empatie și telepatie. Empatia înseamnă „a simți”. Aceast a este o stare de a fi în care o
persoană se poate îmbina en ergetic și emoțional cu o altă persoană. În ciuda comportame ntelor,
relațiilor, ocupațiilor, aspectelor, culturilor, stilurilor de viață, oamenii ascultă și doresc
rezonanță cu ceilalți. Indiferen t unde se găsește această rezonanță – la magazinul alimenta r, în
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
21
aer liber, într -o întâlnire, sau la o petrecere, oamenii experimentează starea și au posibilitatea de
a o identifica .
Precizia empatică în psihologie înseamnă cât de exact o persoană poate deduce gândurile
și sentimentele altei persoane. Precizia em patică este un aspect similar cu citirea minții de zi cu
zi. Înțelegerea stărilor celorlalți este extrem de importantă pentru o interacțiune socială de
succes. Precizia empatică a fost legată de rezultatele pozitive ale relațiilor de la egal la egal și d e
ajustarea sănătoasă generală a adolescenților, iar în relațiile adulte, precizia empatică se asociază
cu relațiile romantice stabile. Preciz ia empatică a devenit un subiect activ al cercetării
psihologice sociale în anii ’90. Psihologia socială a explora t în special modul în care precizia
empatică se raportează la conceptul de empatie în general.
Cogniția socială este un sub -subiect al diferit elor ramuri ale psihologiei care se
concentrează pe modul în care oamenii procesează, stochează și aplică informaț ii despre alte
persoane și situații sociale. Se concentrează pe rolul pe care procesele cognitive îl joacă în
interacțiunile sociale. Cogniția socială se referă la o abordare specifică în care aceste procese
sunt studiate conform metodelor psihologiei cogn itive și teoriei procesării informațiilor.
Conform acestei păreri, cogniția socială este un nivel de analiză care are ca scop înțelegerea
fenomenelor psihologice sociale prin investigarea proceselor cognitive care le stau la bază.
1.5.2 Dezinvoltura socia lă
Tot în cartea sa, Daniel Goleman descrie dezinvoltura socială ca fiind „ simpla sesizare a
simțămintelor cuiva sau simplul fapt că știm ce gândește sau intenționează cineva nu garantează
interacțiuni fructuoase. Dezinvoltura socială se contruiește pe co nștiința socială pentru a da
naștere unor interacțiuni eficace și fără probl eme” (Goleman, 2018, p.126) .
În viziunea autorului, dezinvoltura socială cuprinde:
• sincronizarea;
• imaginea de sine;
• influența;
• preocuparea.
Sincronizarea este o mare parte a intel igenței sociale. 55% din semnificația emoțională a
unui mesaj este exprimată prin mijloace faciale, posturale și gestu rale, iar 38% din semnificația
emoțională este transmisă prin tonul vocii. Doar 7% din sensul emoțional este de fapt exprimat
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
22
cu cuvinte. Contagiunea emoțională descrie tendința unei persoane de a imita, sincronizându -și
automat expresiile faciale, vocalizările, posturile și mișcările cu cele ale altei persoane și, în
consecință, să fuzioneze emoțional. Emoțiile indivizilor se pot transfera rapid de la unii la alții.
Imaginea de sine în acest context este capacitatea de a masca și controla exprimarea
emoțiilor. Diferă de stima de sine, dar sunt strâns legate. Stima de sine este modul în care fiecare
om simte despre el însuși. Imaginea de si ne este modul în care persoana se cunoaște și cum
crede că cei lalți o vede. Este mai mult o percepție și nu este întotdeauna susținută de fapte. Cu
toate acestea, indiferent dacă părerea personală este reală sau distorsionată, dacă există o imagine
de sin e slabă, va rezulta o stimă de sine scăzută. Carisma este un al t aspect al imaginii de sine.
Indivizii carismatici sunt siguri de sine și acesta este rezultatul obținut printre altele și datorită
unei comunicări făcut e cu pricepere. În cele din urmă, perso anele carismatice sunt receptive la
ceilalți. Deoarece sunt com unicatori emoționali pricepuți, persoanele carismatice pot citi cu
ușurință sentimentele, emoțiile și atitudinile celor din jur .
Influența sau persuasiunea este capacitatea de a induce credinț e și valori altor oameni
prin influențarea gândurilor și acțiun ii lor prin strategii specifice. Un exemplu cheie de scop
social este acea abilitate de a -i convinge pe ceilalți de a -și schimba părerea.
Preocuparea . Empatia ajută atunci când oamenii trebuie să se conecteze, dar calitatea
răspunsului d epinde de capacitat ea lor de a se îngriji sau de a se preocupa de ceilalți.
Preocuparea reflectă capacitatea de compasiune a unei persoane.
1.6. Inteligența socială și inteligența emoțională
Inteligența soci ală – SQ – se dezvoltă din experiența cu oamenii și învățând din succes și
eșecuri în mediile sociale. Oamenii care dețin o bună inteligență socială au abilități de
expresivitate socială, învață cum să joace diferite roluri sociale și sunt excelenți ascul tători.
Inteligența emoțională – EQ – reprezintă capacitatea de a identifica și gestiona propriile
emoții , dar și emoțiile celorlalți. Inteligența emoțională implică 3 aspecte:
1. Conștientizarea propriilor emoții ;
2. Aplicarea emoțiilor la procese precu m rezolva rea problemelor și gândirea ;
3. Gestionarea emoți ilor.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
23
Când EQ și IQ se reunesc, ele formează ESI, sau Inteligență Emoțională și Socială.
Competențele ESI sunt cele legate de conștientizarea de sine, autogestionarea și managementul
relațiilor, car e permit oamenilor să înțeleagă și să gestioneze emoțiile lor și pe ale celorlalți în
interacțiuni le sociale. Competențele ESI pot fi învățate și îmbunătățite în timp.
Inteligența Emoțională și Socială este formată din patru elemente, care pot fi clasific ate în
abilități personale și sociale:
1. Conștientizarea de sine – cunoașterea stărilor și trăirilor interne, preferințele, resursele și
intuițiile;
2. Autogestionare – gestionarea stărilor, impulsurilor și resurselor interne;
3. Conștientizarea socială – conștien tizarea sentimentelor, nevoilor și preocupărilor altora;
4. Abilități sociale / managementul relațiilor – capacitatea de a crea răspunsuri dezirabile
pentru ceilalți.
1.7. Dezvoltarea inteligenței sociale
În timp ce unii oameni pot părea să dezvolte i nteligen ța socială fără prea multe eforturi,
alții trebuie să muncească pentru a o crește. Din fericire, anumite strategii pot ajuta o persoană
să-și dezvolte abilități sociale. Următoarele tactici pot ajuta la dezvoltarea inteligenței sociale:
• Acordarea unei aten ții deosebite pentru cine și pentru ce este în jur. Oamenii inteligenți
social sunt atenți și acordă atenție indiciilor sociale subtile venite de la cei din jurul lor.
Identificarea persoanelor care au abilități sociale puternice, precum și observarea modu lui
în care acestea interacționează.
• Creșterea inteligenței emoționale. Deși similară cu inteligența socială, inteligența
emoțională este mai mult despre modul în care oamenii își controlează propriile emoții și
despre cum empatizează cu ceilalți. Aceast ă creștere a inteligenței emoționale necesită
recunoașterea și reglarea propriilor emoț ii atunci când acestea sunt trăite, fapt care va
ajuta la recunoșterea emoțiilor c elorlalți . O persoană inteligentă emoțional poate
recunoaște și controla sentimentele n egative, cum ar fi frustrarea sau furia, atunci când se
află într -un cadru soc ial.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
24
• Respectarea diferențelor culturale pentru a putea fi înțelese. Deși majoritatea oamen ilor
învață o serie de abilități de la familie, de la prietenii și de la comunitatea c are îi
înconjoară, o persoană inteligentă din punct de vedere social înțelege că alți o ameni ar
putea avea răspunsuri și obiceiuri diferite în funcție de educația lor.
• Exersarea și practicarea ascultării active. Dezvoltarea inteligenței sociale se obține
dezvoltând abilitățile de comunicare, care necesită o ascultare activă, fără întreruperi ,
găsind timp pentru a asculta și a gândi ce spune interlocutorul înainte de a îi răspunde.
„Urmărirea unei relatări punctate de emoții pe timp mai îndelungat poate imp une o
anumită continuitate în conduit ă, menținerea trează a atenției asupra aceluiași subiect,
memorizarea …controlul emoțiilor inerente ș.a .” (Bîrsanu, 2014, p.139) .
• Aprecierea familiei și a relațiilor importante. Oamenii inteligenți social au relații
profunde cu persoane care sunt semnificative pentru ei și acordă o atenție sporită
emoțiilor soțului/soției , copiilor, prietenilor, colegilo r. Ignorarea familiei sau a
apropiaților reprezintă un indiciu despre conectarea și raportarea la oameni, în general.
• Gestionarea conflictelor. Conflictele sunt aproape inevitabile în orice cadru social.
Oamenii au opinii și sentimente diverse despre lucruri, iar aceas tă diferență uneori
generează conflict. Stabilirea unor căi sănătoase pentru gestionarea conflictelor și p entru
soluționarea acestora reprezintă un aspect important al creșterii inteligenței sociale.
În concluzie, oamenii sunt ființe sociale, care nu pot trăi izolat. Este foarte importantă
îmbunătățirea inteligenței sociale pentru a putea optimiza interacțiun ile sociale. Nu numai că
acest lucru sporește performanțele sociale generale, ci îi menține pe oameni sănătoși și fericiți.
1.8. Prezentarea teoriilor legate de inteligența socială a oamenilor și deținerea unui câine
de companie
De mii de ani, oamenii au simțit nevoia să aibă în preajmă animale pe care să le
domesticească și alături de care să con viețuiască. În ziua de astăzi există foarte multe animale de
companie, însă ponderea cea mai mare o dețin câinii și pisicile. Câinii, în mod special, sunt
utiliz ați în foarte multe ramuri de activitate : Terapie Asistată de Animale, Activități Asistate de
Animale, Câini Însoțitori (ghizi), C âini de Căutare și Salvare, Educație Asistată de Animale,
Divizii Canine din Poliție și Jandarmerie etc.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
25
Dintre toate animale le, câinii reușesc să interpreteze cel mai bine micro -gesturile,
mimica, limbajul corpului, tonalitatea și trăirile. Înțeleg comenzi, cuvinte , stări și iubesc să fie în
compania oamenilor. Mai mult de atât, câinii de companie au nevoie de oamenii lor pentr u a le fi
asigurate nevoile de bază. La rândul lor, oamenii au nevoie să fie iubi ți și acceptați fără a li se
pune etichete. Din această legătură om -animal (Human -Animal Bond) au rezultat de -a lungul
timpului poveștile scrise, poveștile trăite, iar mai no u – studiile și cercetările.
Pentru că aceste animale ocupă un rol semnificativ î n viața oamenilor, domeniile studiate
sunt multiple, începând de la dorința de a înțelege ce beneficii decurg din această relație,
ajungând până la importanța câinilor în rec uperarea bolilor de inimă, în recuperarea după stres, în
lucrul cu persoanele cu d izabilități, depresie, doliu etc.
Câinii, la fel ca și oamenii, sunt ființe sociale și nu pot trăi izolați. Oamenii au nevoie de
alți oameni pentru a interacționa, pentru a simți, trăi și pentru a crește personal. Câinii au nevoie
să socializeze, să se joace, să iasă din spațiul în care trăiesc. Ideea prezentei lucrări a venit tocmai
din componenta aceasta, socială – latura comună a celor două specii – din dorința de a afla î n ce
măsură câinele influențează acest aspect particular și s pecific omului, numit inteligenț ă socială.
În România se estimează că una din patru familii are un câine, iar 48 % dintre romanii din
mediul urban de țin animale de companie , arat ă un studiu iSense Solutions . 65% dintre ei au în
grijă câini, iar 52% cresc pisici (iSence, 2016).
Animalele pot avea un rol terapeutic în numeroase moduri, chiar dacă rolul lor nu este pe
deplin explicat. Animalele nu sunt un substitut pentru conta ctul uman, ci mai degrabă ele
furnizează ceva unic, care este specific doar lor și anume un tip de relație pe care oamenii nu o
pot înlocui . Cea mai mare calitate și abilitate a animalelor este faptul că acceptă oamenii așa cum
sunt ei, cu defecte, cu bune , cu rele, cu emoții, sentimente, vicii și tot ce poate decurge din trăirea
unui om. În plus, oferă un feedback imediat, nu pun etichete și iubesc necondiționat. Mai jos sunt
expuse câteva direcții, teorii și paradigme pe care cercetătorii și specialiștii le-au investigat în
legătură cu influența câinilor asupra oamenilor și toate sunt conectate cu aspectul social .
Modele similare în inteligența socială a copiilor și a câinilor . Oamenii pot avea mai
multe în comun cu câinii decât cu ruda lor cea mai apropia tă – cimpanzeul. Într -un studiu
(MacLean et al., 2017) , câinii și copiii de doi ani au arătat modele similare în inteligența socială,
mult mai mult decât între copii și cimpanzei. MacLean și colaboratorii săi au studiat 552 de
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
26
câini, inclusiv câini de comp anie, câini de asistență în formare și câini de detecț ie a explozivilor
militari, reprezentând o varietate de rase diferite. Cercetătorii au evaluat cogniția socială prin
teste bazate pe joc, în care au ascuns plăcute și jucării și apoi au comunicat ascunz ătorile prin
intermediul unor indicii non -verbale, cum ar fi să arate sau să privească într -o anumită direcție.
Au comparat rezultatele câinilor cu datele referitoare la 105 copii de 2 ani, care au finalizat
anterior o baterie similară de test e cognitiv e și 106 cimpanze i evalua ți la sanctuarele de animale
sălbatice din Africa.
Cercetarea a fost publicată în numărul din aprilie 2017 al revistei Animal Behaviour . Într –
un comunicat de presă al Universității din Arizona, MacLean a spus că aceste descoperiri ar
putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care omenirea a evoluat social:
Antropomorfizarea câinilor și dezvoltarea abilităților sociale ale deținătorilor . Nicholas
Epley, profesor al științei comportamentului la Universitatea din Chic ago, autor al cărții
„Mindwise: How We Understand What Others Think, Believe, Fee l and Want”, consideră că
vorbitul cu animalul de companie indică un nivel m ai ridicat de cunoaștere socială și are legătură
cu modul în care oamenii prelucrează, stochează și aplică informațiile obținute în interacțiunile
sociale. Abilitatea de a recunoaște animalele ca fi ințe similare în care putem avea încredere și cu
care pute m interacționa, este un semn de inteligență socială. În cartea sa, autorul a declarat
următoarele: „Recunoașterea minții unei alte ființe umane implică aceleași procese psihologice
ca și recunoașterea unei minți la alte animale, un zeu sau chiar un gadget. Este mai degrabă o
reflectare a celei mai mari abilități a creierului nostru , decât un semn al pro stiei noastre ”.
(Epley, 2014, p.384). N. Epley este considerat unul dintre cei mai importanți experți ai lumii
asupra fenomenului antropomorfismul ui care se definește prin tendința de a atribui gânduri,
sentimente sau caracteristici umane unui obiect sau f iință non -umană. Antropomorfismul este
frecvent la copii, care se pot amuza ore într egi vorbind cu prietenii și jucăriile imaginare . Este un
comportament perfect sănătos și îi ajută să dezvolte abilitățile sociale de care vor avea nevoie
mai târziu în viaț ă.
Deținerea unui câine de companie și interacțiunea socială a stăpânului . A deține un
animal de companie pare a fi un factor semni ficativ pentru facilitarea interacțiunii sociale și
formarea prieteniei în diferite medii sociale . Pentru proprietarii de ani male de companie, acest
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
27
lucru se traduce, de asemenea, în noi surse de sprijin social, atât de natură practică, cât și de
suport em oțional. Dr. Frates, redactorul medical revistei „Get Healthy, Get a Dog” – un jurnal
special de sănătate al Harvard Medical School, a declarat că atunci când și -a adoptat pri mul
câine, a început să meargă dimineața într -un parc local unde se întâlnea cu alte persoane. În timp
ce câinii se jucau, ea vorbea cu toate celelalte persoane care veneau cu câinii lor, astfel că unele
relații s -au transformat în adevărate prietenii.
Animalele de companie și sănătatea fizică și psihică a deținătorilor. Animalele de
companie pot îmbunătăți indirect sănătatea prin favorizarea conexiunilor sociale, care sunt bune
pentru sănătate pe termen l ung. Există dovezi substanțiale care să susțină beneficiile pozitive ale
deținerii de animale de companie pentru divers e segmente ale populației, în special copii,
persoane în vârstă, persoane izolate social și cele cu handicap. Cel mai cunoscut efect
fiziologic determinat de animalele de companie este scăderea tensiunii arteriale a persoanelor
sub stres moderat, în prez ența câinilor prietenoși (Friedmann et al., 1980).
Dezvoltarea socială a copiilor în prezența câinilor de companie . Copii care sunt cresc uți
în prezența animalelor beneficiază de multe avantaje. O mai bună comunicare non -verbală,
popularitate și competență socială , precum și niveluri superioare de stimă de sine – toate acestea
au fost observate la copiii care trăiesc cu animale de companie în familie, comparativ cu copiii
care nu au câini sau pisici (Fil iatre et al. ,1985). Mai mult, sentimente pozitive desp re animale și
niveluri mai mici de frică sunt înregistrate la copiii crescuți cu animale de companie. Animalul
de companie devine deseori un confident pentru copil, evitând astfel ca lucrurile să rămână
nespuse. Copiii se bucură de aceeași activitate fizic ă sporită ca și adulții atunci când locuiesc în
contact strâns cu animalele, în special cu câinii și au ca beneficiu major o interacțiune fară
etichete, iubire necondiționată și feedback imediat. De asemenea, copiii pot învăța din situații în
care câinele este corectat pentru un anumit comportament, însă este iubit în continuare.
Câinii de asistență și interacțiunile sociale. Observația c ă animalele pot servi drept
catalizatori sau mediatori ai omului în interacțiunile sociale și pot accelera procesul de construire
a raporturilor pacient – terapeut, sunt adesea notate în literatura Animal Assisted Intervention
(AAI). Cei care practică AAI și teoreticienii au sugerat că animalele stimulează conversația prin
simpla lor prezenț ă și prin comportamentul lor natural, deoarece reprezintă un subiect extern,
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
28
neutru, pe care clienții se pot focusa. Studiile care au încercat să privească efectele de facilitare
socială a animalelor, au obținut rezultate la fel de pozitive într -o serie de populații (de exemplu,
copii cu dizabilități fizice; persoane în vârstă; studenți de colegiu; proprietarii tipici de câini etc).
De asemenea, pe baza teoriei psihanali tice, există numeroase referințe din literatura AAI la
pacienții care pot dezvălui sau di scuta gânduri, sentimente, motivații, conflicte sau evenimente
dificile, proiectându -le asupra unui animal real sau fictiv. Teoriile privind mecanismele
responsabile d e beneficiile terapeutice tind să se centreze pe ideea că animalele posedă atribute
unice care pot facilita și contribui la procesul terapeutic.
1.9. Prezentarea cercetărilor actuale și anterioare cu privire la dimensiunile
analizate în această lucrare
1.9.1. Cercetări actuale și anterioare cu privire la legătura dintre inteligenț a social ă și
deținer ea unui câine
Inteligența socială – SQ – se poate dezvolt a din experiența cu oamenii și învățând din
succes e și eșecuri în mediile sociale. Este denumit mai d es „tact”, „bun simț” sau „s treet smart ”.
Oamenii care dețin o bună inteligență socială au abilități de expresivitate socială, învață cum să
joace diferite roluri sociale și sunt excelenți ascultători.
În timp ce animalele de companie au fost identificate anterior ca o sursă directă de
companie și sprijin pentru proprietarii lor, rolul lor de catalizator pentru formarea sau
dezvoltarea inteligenței sociale în rândul oamenilor a primit puțină atenție .
Nu s-au găsit studii referitoare la influența câinilor de companie sau utilitari în inteligența
socială a oamenilor , însă mai jos, sunt prezentate câteva studii care aduc în prim -plan beneficiile
care decurg din legătura om -animal.
O cercetare din 2015 sugerează că animalele de companie pot fi un declanșator pentru
mai multe dimensiuni ale relațiilor sociale umane în mediul de vecinăt ate, de la interacțiune
socială incidentală și cunoașterea oamenilor, până la formarea de noi priete nii. Pentru mulți
proprietari de animale de companie, acestea au facilitat relații din care au derivat forme tangibile
de sprijin social, atât de natură practică, cât și de suport emoțional. Având în vedere dovezi
crescânde pentru izolarea socială ca facto r de risc pentru sănătatea mintală și, dimpotrivă,
prietenii și sprijinul social ca factori protectori pentru bunăstarea individuală și comunitară,
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
29
animalele de companie pot fi un factor important în dezvoltarea de comunități sănătoase (Wood
et al., 2015).
O analiză a 148 de studii pe tema relațiilor sociale și a riscul ui mortalității , a concluzionat
că persoanele care au rețele sociale solide au o probabilitate mai mare de 50% să trăiască mai
mult decât cele cu rețele sociale limitate. În lumea de a zi, mulți oameni au probleme în a face
conexiuni. Studiul publicat în Jurnalul Plos Medicine și preluat de site -ul Harvard Health
Publishing sugerează că deținerea animalelor de companie poate fi o modalitate de a întâlni și
interacționa cu ceilalți oameni ( Skerrett, 2015) .
Relația dintre animalele de companie și sănătate , care decurge cu o serie de beneficii
terapeutice, fiziologice, psihologice și psihosociale, este documentată de un studiu din 2005, care
a cuprins un sondaj aleatoriu a 339 de rezidenți adulți din Perth, Australia de Vest. Aceștia au
fost intervievați pr in telefon. S -a constatat că proprietarii animalelor de companie sunt asociați
pozitiv cu unele forme de contact social și interacțiune, precum și cu percepțiile de prietenie a
vecinătății. După ajustarea variabilelor demografice, proprietarii de animale d e companie au
obținut un scor mai mare pe scala capitalului social și de angajament civic (Wood, Giles -Corti &
Bulsara, 2005).
Relația dintre oameni și animalele de companie, pe de o parte explic ă bolile zoonotice și,
pe de altă parte, pare să sporească bu năstarea psihologică și fiziologică a multor persoane. În
prezent, nu mai puțin de 56% din gospodăriile din Statele Unite au animale, tipic țărilor
dezvoltate din întreaga lume. Este bine document at faptul că oamenii care refuză contactul
social, se izolea ză. Animalele însoțitoare joacă rolul unui membru al familiei, cu cele mai dorite
atribute. Animalele joacă roluri speciale pentru copii, ajutând în învățarea comportamentului și
aprecierea comuni cării non -verbale. Interacțiunile obișnuite cu animalele pot reduce tensiunea
arterială și pot modifica supraviețuirea în urma unui atac de cord. Pentru unii, animalele de
companie cresc posibilitățile de a întâlni oameni, în timp ce pentru alții animalele de companie le
permit să fie singuri, fără a fi singuri (Be ck & Mayers, 1996 ).
De foarte multe ori, pentru cei care își petrec viața în spatele unui ecran, oportunitățile
pentru situații sociale naturale devin mai puțin frecvente. Acest lucru este dificil mai ales dacă
persoana în cauză este introvertită, deoarece este mai ușor ca niciodată să evite interacțiunile
sociale. Un câine poate ajuta. Cursurile de antrenament, magazinele pentru animale de companie
și chiar grupurile online legate de câini sunt de multe ori locuri propice pentru a întâlni oameni
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
30
cu gânduri similare. Beneficiul principal în întâlnirea cu un alt proprietar de câine este că există
întotdeauna un subiect convenabil de conversație – câinii personali! Deși aceste interacțiuni ar
putea fi scurte, ele pot pot crea încredere și pot oferi în continua re multe dintre avantajele
activităților sociale obișnuite.
1.9.2. Cercetări actuale și anterioare cu privire la inteligența emoțională și deținerea unui
câine
Inteligența emoțională – EQ – reprezintă capacitatea de a identifica și gestiona propriile
emoț ii precum și emoțiile celorlalți.
Studiile recente au arătat că atunci când copiii cresc cu animale de companie, ei dezvoltă
o mai bună inteligență emoțională – ceea ce este o abilitate vitală în viața ulterioară.
Inteligența emoțională încorporează o var ietate de aspecte diferite. Copiii cu un animal de
companie au mai multe șanse de a exprima compasiune a, au o mai mare stimă de sine și vor avea
mai mult control asupra stresului. De asemenea, dezvoltă o mai bună înțelegere a conceptelor de
viață și moarte – care poate fi o zonă complicată pentru părinți.
La polul opus, într -un studiu (Morton, 2003) , unui grup de 137 de copii le -au fost puse
întrebări în legătură cu deținerea unui animal și preferințele lor pentru animale (câini sau pisici),
pentru a înțele ge mai bine legătura dintre om și animal, dar și empatia. Cele mai notabile
constatări – și con trar prevederilor au fost: (1) nu a existat nicio diferență de empatie (Bryan
Empathy Index) între proprietarii de animale de companie și non -proprietari; (2) nu a existat
nicio corelație între empatie și atașament față de animalele de companie (Scala de l egătură
animală însoțitoare); și (3) scorurile de empatie mai mari nu au fost legate de indicatorii de
preferință pentru animale de companie. O examinare mai fin ă a grupului care deține animale de
companie a evidențiat doar diferențe în ceea ce privește ti pul de animal deținut. Un grad de
empati e mai mare a fost observat la persoanele deținătoare de câini în comparație cu persoanele
care au alte tipuri de animale de companie. Totuși, acest lucru trebuie să fie temperat de
observația la fel de interesantă că empatia mai mică a fost legată de proprietatea pisicii .
1.9.3. Cercetări actua le și anterioare cu privire la reziliență și deținerea unui câine
Oamenii experime ntează tot felul de adversități în viață. Există experiențe personale, cum
ar fi boala, pierderea unei persoane dragi, abuzul, intimidarea, pierderea locului de muncă și
instabilitatea financiară. Oamenii trebuie să învețe să facă față și să lucreze prin intermediul
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
31
experiențe lor de viață foarte provocatoare. Teoria rezilienței se referă la ideile din jurul modului
în care oamenii sunt afectați și se adaptează la lucruri precum adversitatea, schimbarea, pierderea
și riscul.
Cercetările au arătat că propriet arii de animale de companie au tensiune arterială și ritm
cardiac mai scăzute în timp ce îndeplinesc sarcini stresante, iar persoanele care au suferit un atac
de cord se recuperează mai repede și supraviețuiesc mai mult când există un animal de companie
acasă.
Într-un studiu (Walsh, 2009) se arată că animalele de companie oferă spr ijin socio –
emoțional care facilitează coping -ul, recuperarea și reziliența. Legăturile cu animalele de
companie oferă confort, afecțiune și un sentiment de securitate și pot facil ita adaptarea la
schimbări de viață tumultuoase. S -a constatat că 82% din fam ilii au achiziționat un animal de
companie în momentele în care se confruntau cu o mutare, separare, divorț sau deces. Copiii cu
animale de companie sunt mai puțin anxioși și retr ași atunci când se mută într -un nou cartier sau
la o nouă școală.
Articolele și studiile care fac referire la influența câinilor de companie asupra rezilienței
deținătorilor sunt foarte puține spre deloc, însă mare parte din scrieri arată faptul că uneori
animalele de companie pot ajuta în terapia traumei, mai cu seamă î n Sindromul Post Traumatic al
persoanelor care au fost în război, ale celor care trăiesc în zone de conflict și ale famiilor care au
fost lovite de calamități sau dezastre naturale.
De asem enea, instructorii canini de specialitate, care pregătesc câini ut ilitari pentru
diferite domenii de activitate cum ar fi terapia asistată de animale, căutare și salvare etc,
urmăresc în mod special modul în care câinii își revin dintr -o trăire mai puțin p lăcută, cât de ușor
sau greu se recuperează după un episod stresan t, sau cât de mare este toleranța la frustrare.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
32
Capitolul 2. Metodologia cercetării
2.1. Obiectivele cercetării
Obiectivele teoretice s-au centrat pe:
1. Studierea conceptului de in teligență socială;
2. Explorarea laturilor inteligenței sociale care sunt în legatură cu inteligența emoțională și
reziliența;
Obiectivele practice ale lucrării au avut în vedere următoarele:
3. Evaluarea nivelului inteligenței sociale al respondenților cu ajutorul Scalei Dimensiunea
Intuiției Sociale;
4. Evaluarea stilului emoțional al respondenților cu ajutorul Scalei Dimensiunea Rezilienței;
5. M ăsurarea nivelul ui inteligenței emoționale a subiecților cu ajutorul Scalei de Maturita te
emoțională Friedma n;
6. Dacă există corela ții între inteligența socială și deținerea unui câine de companie.
2.2. Ipotezele cercetării
Ipoteze corelaționale
1. Se presupune că există o corelație directă între factorul inteligență socială înregistrat pe Scala
de Intuiție Socială și factorul inteligență emoțională cuantificat cu Scala de Maturitate
Emoțională Friedman. Altfel spus, cu cât inteligența emoțională este mai mare cu atât și
inteligența socială este mai ridicată.
2. Se presupune că există o corelație directă într e factorul inteligență socială înregistrat pe Scala
de Intuiție Socială și factorul reziliență măsurat cu ajutorul Scalei de Reziliență.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
33
Ipoteze comparative
3. Se presupune că există diferențe în ceea ce privește nivelul inteligenței sociale între subie cții
care sunt deținători de câini și cei care nu sunt deținători.
4. Intuim că există diferențe în ceea ce privește nivelul inteligenței emoționale între subiecții care
sunt deținători de câini și non -deținători.
2.3. Metode și instrumente utilizate
2.3.1 . Evaluarea psihologică și psihodiagnoza
Evaluarea psihologică este o metodă de a evalua comportamentul, personalitatea,
abilitățile cognitive ale individului. Un motiv comun pentru o evaluare psihologică este
identificarea factorilor psihologici care pot inhiba capacitatea unei persoane de a gândi, de a se
comporta sau d e a regla emoția funcțional sau constructiv. Este echivalentul mental al examinării
fizice. Alte evaluări psihologice încearcă să înțeleagă mai bine caracteristicile sau personalitatea
unică a individului pentru a evalua performanța la locul de muncă sau m anagementul relațiilor cu
clienții.
Folosind o varietate de instrumente de evaluare, profesioniștii din domeniul sănătății
mintale pot obține o perspectivă asupra personalității unei persoa ne. În niciun moment al
procesului, psihologul nu judecă persoana din fața sa, ci mai degrabă, lucrează pentru a -l ajuta să
înțeleagă și să gestioneze orice problemă sau simptomă care îi afectează viața clientului.
Aceste tipuri de evaluări servesc acel uiași scop ca și testele medicale. Dacă un pacient are
simpt ome fizice, de exemplu, un medic poate recomanda analize de sânge sau radiografii pentru
a înțelege mai bine cauza simptomelor și pentru a ajuta la conceperea unui plan eficient de
tratament. Evaluăr ile psihologice servesc acel uiași scop, deoarece profesio niștii din domeniul
sănătății mintale folosesc aceste instrumente pentru a măsura și observa comportamentul cu
scopul de a diagnostica și trata problemele specifice.
Evaluarea psihologică formală con stă în baterii standardizate de teste și interviuri extre m
de structurate, efectuate de clinicieni, în timp ce evaluarea informală are un ton complet diferit.
Evaluarea informală se bazează pe interviuri sau observații nestructurate, cu flux liber, care
permit atât pacientului, cât și clinicianului să ghideze co nținutul. O problemă potențială cu o
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
34
abordare informală nestructurată este aceea că clinicianul poate trece cu vederea anumite
domenii de funcționare sau nu le poate observa deloc. Interviul foarte s tructurat, deși foarte
precis, poate determina clinicianu l să facă greș eala de a concentra un răspuns specific la o
întrebare specifică, fără a lua în considerare răspunsul în termeni de aplicare mai largă sau
contextul vieții.
Psihodiagnoza are mai multe definiții, ea putând fi atât o subspecialitate în psihologia
clinică care accentuează utilizarea testelor și tehnicilor psihologice pentru evaluarea
psihopatologiei, dar și orice metodă folosită – interviul, observația, testul psihologic – pentru a
descope ri factorii care stau la baza u nui comportament, în special a unui comportament
neadecvat sau anormal.
2.3.2. Metoda testelor
Testul psihologic este un instrument conceput pentru a măsura construcțiile neobservate,
cunoscute și sub numele de variabile la tente. Testele psihologice sunt de obicei, dar nu neapărat,
o serie de sarcini sau probleme pe care respondentul trebuie să le rezolve. Testele psihologice se
pot asemăna puternic chestionarelor, care sunt de asemenea concepute pentru a măsura
construcțiil e neobservate, dar diferă prin faptul că testele psihologice cer performanța maximă a
respondentului, în timp ce un chestionar solicită performanța tipică a respondentului. Un test
psihologic util trebuie să fie atât valid (adică, există dovezi care să sus țină interpretarea
specificată a rezultatelor testului), cât și fiabil (adică, consecvent intern sau să dea rezultate
consistente în timp, în rândul evaluatorilor etc).
Chestionarul este definit de Septimiu Chelcea ca fiind „o tehnic ă și, corespunz ător, un
instrument de investigare const ând dintr -un ansamblu de întreb ări scrise și, eventual, imagini
grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de c ătre operatorii de anchet ă sau
prin autoadministrare, determin ă din partea persoanelor anche tate r ăspunsuri ce urmeaz ă a fi
înregistrate în scris. ”(Chelcea, 2004, pag. 105).
2.3.2.1. Evaluarea stilului emoțional – Scala: Dimensiunea Intuiției Sociale
Scala Dimensiunea Intuiției Sociale îi are ca autori pe Ph.D Richard J. Davidson și pe
Sharon B egley. Această scală a apărut în cartea „Creierul și Inteligența Emoțională” (The
Emotional Life of Your Brain), apărută în 2013. În încercarea de a veni în sprijinul cititorilor și
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
35
de a-i ajuta în evaluarea stilului emoțional, autorii au pus la punct o se rie de chestionare, unul
dintre acesta fiind Scala Intuiției Sociale. Aceasta este compusă din 10 întrebări de tip dihotomic,
cu două variante de răspuns, respectiv Adevărat sau F als.
Interpretarea, conform indicațiilor din carte, se face astfel:
• se acord ă un punct (1) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 1, 2, 4, 7, 8,
10;
• se acordă un punct (1) pentru fiecare răspuns Fals pentru întrebările 3, 5, 6 , 9;
• se acordă scor zero (0) pentru fiecare răspuns Fals la 1, 2, 4, 7, 8 , 10;
• se acordă zero pun cte (0) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 3, 5, 6 , 9.
Interpretare: cu cât scorul este mai mare (8 sau mai mare ), cu atât mai mult persoana
chestionată are o intuiție socială mai dezvoltată. Scorurile de 3, sau mai scăzute, sugerează o
persoa nă slab intuitivă social. (Davidson & Begley, 2013, p.73) .
În viziunea autorilor, o persoană slab intuitivă social (Socially Puzzled types) este
definită ca o persoană nedumerită s ocial, care nu privește în ochi interlocutorul, nu îi poate citi
limbajul c orpului și nici nu știe să interpreteze starea sufletească a celui din fața sa. La polul opus
se află persoana cu intuiție so cială dezvoltată (Socially Intuitive types), care are o capacitate
neobișnuită de a detecta si interpreta limbajul nonverbal, tonal itatea vocii și expresiile faciale.
2.3.2.2. Evaluarea stilului emoțional – Scala: Dimensiunea Rezilienței
Scala Dimensiunea Rezilienței îi are ca autori pe Ph.D Richard J. Davidson și pe Sharon
Begley. Această scală a apărut în cartea „Creierul și Intel igența Emoțională” (The Emotional
Life of Your Brain), apărută în 2013.
În încercarea de a veni în sprijinul citit orilor și de a -i ajuta în evaluarea stilului emoțional,
autorii au pus la punct o serie de chestionare, unul dintre acesta fiind Scala Rezili enței. Aceasta
este compusă din 10 întrebări de tip dihotomic, cu două variante de răspuns, respectiv Adevărat
sau Fals.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
36
Conform indicațiilor din carte, interpretarea se face astfel:
• se acordă un punct (1) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 1,3, 5, 6, 8,
10;
• se acordă zero puncte (0) pentru fiecare răspuns Fals la întrebările 1, 3, 5, 6, 8,
10;
• se acor dă un punct (1) pentru fiecare răspuns Fals la întrebările 2, 4, 7, 9;
• se acordă zero puncte (0) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebări le 2, 4, 7,9
Interpretare: dacă scorul este de 7 puncte sau mai mare, acest lucru sugerează că persoana
se recupere ază greu (Slow to Recover). Dacă punctajul este de 3 sau mai mic, persoana
chestionată este rapidă în recuperare (Fast to Recover), deci rezi lientă. (Davidson & Begley,
2013, p. 67).
În viziunea autorilor, o persoană care se recuperează greu (Slow to Recover), se află la
polul în care reușește cu greu să scape de furie, tristețe sau alte emoții negative trăite în urma
unei pierderi, discuții, sau eveniment neplăcut. A reveni greu după o situație dificilă nu este
neapărat un lucru negativ. Aceasta poate însemna și faptul că trăirea unei stări până la capăt este
preferată falsei iluzii că totul a trecut, când , de fapt , subiectul se tot întoarce i n zona de trăire
negativă. Uneori, această trăire este asociată cu abilitatea de introspecție și de înțelegere a
propriilor emoții. La polul opus, o persoana rezilientă este descrisă ca fiind o persoană care
scapă ușor de rese ntimente, se reglează repede și trece ușor peste un moment dificil, peste o
dispută sau peste o situație neplăcută. A fi extrem de rezilient (Fast to Recover) nu înseamnă
neapărat cel mai bun lucru. Uneori, această conotație poate fi tradusă și ca fiind o lipsă de
motivație de a acce pta provocările și o slabă abilitate de înțelegere a propriilor emoții.
2.3.2.3. Scala de Maturitate Emoțională Friedman
Meyer Friedman (13 iulie 1910 – 27 aprilie 2001), a fost un cardiolog american care a
dezvoltat, alături d e colegul Ray H. Rosenman, t eoria conform căreia comportamentul „de tip A”
al oamenilor supărați cronic și nerăbdători crește riscul de insuficiență cardiacă. Cardiologul a
lucrat ca director al unui institut medical care îi poartă numele.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
37
Scala de Maturit ate Emoțională Friedman măso ară nivelul inteligenței emoționale. Nu
este un chestionar de inteligen ță clasic, ci m ăsoară dezvoltarea și maturitatea emo țional ă. Scala
conține un număr de 25 de întrebări și dup ă fiecare întrebare exist ă un spa țiu rezervat p entru a
răspunde cu Da sau Nu. Fiecare răspuns este asociat cu un număr, iar scorul obținut se împarte la
25. Rezultatul final poate releva infantilism, dacă punctajul final se află între 0 și 10. Atunci când
punctajul este peste 25, acesta reflectă o perfectă maturitate emoțională.
Interpretarea rezultatelor:
• 25 și peste 25 – Perfect matur emoțional;
• 22-24 – Nivel bun de maturitate;
• 20-21 – Nivel adecvat de maturitate;
• 18-20 – Nivel mediu de maturitate;
• 16-18 – Tendin ța spre dezechilibru;
• 14-15 – Ușor imatur emoțional;
• 12-14 – Reacții tinerești;
• 10-12 – Reacții infantile, puerile;
• 0-10 – Infantilism.
2.4. Lotul cercetării
Cercetarea a evaluat un grup de 60 de subiecți, cu vârste cuprinse între 22 și 52 de ani,
din care 32 de subiecți sunt de gen feminin și 28 de subiecți de gen masculin. Grupul mare,
inițial, a fost ulterior împărțit pe rând în două subgrupuri pe criteriul deținerii sau nondeținerii
unui animal de companie (câine). Sub acest aspect s -au evidențiat 32 deținători și 28 non –
deținători.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
38
Figura 1. Distribu ția subgrupurilor (deținători / nondeținători de câini)
Ulterior au fost făcute comparații între aceste două categorii în privința aspectelor
analizate în cercetare, respectiv nivelul inteligenței sociale și cel al inteligenței emoționale.
Selecția subiec ților s -a făcut pe criteriul disponibilității.
Participarea a fost voluntară.
Vârsta medie a lotului: 37 de ani.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
39
Capitolul 3. Rezultatele cercetării și interpretarea acestora
3.1. Prezentarea rezultatelor obținute de subiecți
Tabelul nr.1 – Tabel cu note brute înregistrate la cele trei chestionare (Scala de Intuiție Socială,
Scala de Reziliență și Scala de Maturitate Emoțională Friedmann)
Nr
crt. Nr.
Iden. Gen Categ.
vârstă
Domiciliu
Deținător/
non-
deținător Intuiție
socială Reziliență Inteligență
emoțională
1 M.L. 1 40 Bucuresti 3 9.00 6.00 18.00
2 G.N. 1 31 Bucuresti 3 7.00 2.00 15.00
3 F.I.L. 1 50 Bucuresti 3 10.00 4.00 20.00
4 A.A. 1 34 Zurich 3 9.00 2.00 17.00
5 M.I.G. 1 30 Popesti 3 10.00 1.00 21.00
6 A.C. 1 28 Bucuresti 3 10.00 1.00 19.00
7 V.G. 2 34 Mogosoaia 3 8.00 2.00 16.00
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
40
8 C.A. 2 44 Bucuresti 3 10.00 8.00 22.00
9 V.P. 2 39 Bucuresti 3 10.00 2.00 21.00
10 H.M. 2 52 Bucuresti 3 10.00 1.00 20.00
11 C.R. 2 38 Bucuresti 4 9.00 1.00 17.00
12 I.S. 1 31 Bucuresti 4 9.00 1.00 19.00
13 C.I.M. 1 33 Bucuresti 4 8.00 2.00 15.00
14 G.R. 1 31 Bucuresti 4 10.00 5.00 21.00
15 C.M.L. 1 42 Bucuresti 4 9.00 2.00 20.00
16 C.M. 2 36 Bucuresti 3 10.00 6.00 22.00
17 C.A. 1 48 Bucuresti 4 8.00 1.00 15.00
18 D.M. 1 52 Bucuresti 3 5.00 2.00 13.00
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
41
19 V.T. 2 43 Bucuresti 4 10.00 3.00 22.00
20 C.C. 2 22 Bucuresti 4 9.00 2.00 21.00
21 A.A 2 38 Ilfov 4 8.00 7.00 18.00
22 C.F. 2 39 Bucuresti 3 9.00 1.00 21.00
23 L.N. 2 33 Bucuresti 3 7.00 2.00 16.00
24 J.B. 2 35 Bucuresti 4 8.00 4.00 18.00
25 I.C.I. 1 42 Bucuresti 4 10.00 5.00 21.00
26 E.V. 2 30 Bucuresti 3 8.00 .0 17.00
27 B.C.A. 1 32 Bucuresti 3 10.00 2.00 21.00
28 D.C. 1 36 Bucuresti 4 8.00 3.00 16.00
29 D.I. 2 45 Bucuresti 4 8.00 2.00 17.00
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
42
30 G.C. 2 31 Bucuresti 3 10.00 .0 22.00
31 M.F. 1 38 Bucuresti 3 8.00 2.00 15.00
32 B.A. 1 28 Bucuresti 3 8.00 3.00 14.00
33 R.H. 1 34 Bucuresti 4 9.00 3.00 20.00
34 T.G.A. 1 27 Bucuresti 3 9.00 3.00 18.00
35 B.A.T. 1 33 Bucuresti 4 9.00 2.00 19.00
36 I.A.S. 1 38 Bucuresti 4 9.00 3.00 21.00
37 B.B. 2 41 Bucuresti 3 9.00 2.00 17.00
38 A.S. 1 46 Bucuresti 3 8.00 4.00 15.00
39 N.M.A. 1 43 Voluntari 4 6.00 2.00 13.00
40 G.C. 2 38 Bucuresti 4 10.00 3.00 21.00
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
43
41 T.M. 1 41 Bucuresti 3 7.00 5.00 16.00
42 I.A. 1 43 Bucuresti 4 10.00 3.00 22.00
43 A.M.V. 1 42 Brasov 3 8.00 4.00 18.00
44 B.C. 2 36 Bucuresti 3 8.00 7.00 19.00
45 N.G. 2 48 Voluntari 4 5.00 6.00 15.00
46 O.C. 1 34 Bucuresti 4 5.00 3.00 16.00
47 B.P. 2 32 Popesti 4 6.00 2.00 15.00
48 C.C. 2 40 Bucuresti 3 8.00 7.00 21.00
49 A.P. 1 35 Bucuresti 3 8.00 7.00 19.00
50 R.F. 2 32 Bucuresti 4 9.00 4.00 21.00
51 R.S. 2 42 Bucuresti 3 9.00 .0 20.00
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
44
52 L.D. 2 43 Bucuresti 4 6.00 2.00 15.00
53 N.P. 2 28 Bucuresti 3 9.00 1.00 22.00
54 G.M. 2 33 Buzau 4 6.00 8.00 16.00
55 A.B. 2 33 Bucurest i 4 4.00 5.00 14.00
56 M.I. 1 35 Bucuresti 4 3.00 7.00 13.00
57 M.V. 1 30 Bucuresti 3 8.00 5.00 22.00
58 R.S. 2 31 Bucuresti 4 9.00 4.00 21.00
59 S.T. 1 41 Bucuresti 3 8.00 2.00 14.00
60 G.D. 1 36 Bucuresti 3 7.00 3.00 16.00
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
45
3.1.1. Analiza și in terpretarea rezultat elor: Scala de Intuiție Socială
Tabel nr. 2 – statistică descriptivă – Scala de Intuiție Socială
Descriptive Statistics
N Rang
e Minim
um Maxim
um Mean Std.
Deviati
on Varian
ce
Statis
tic Statis
tic Statisti
c Statistic Statis
tic Std.
Error Statisti
c Statisti
c
IS_intuitie_so
cială 60 7.00 3.00 10.00 8.233
3 .210
42 1.6298
8 2.656
Valid N
(listwise) 60
Pentru lotul de 60 de subiecți s -au înregistrat următoarele valori:
Scala de Intuiție Socială a prezentat un scor minim d e 3, un scor maxim de 10, media de 8,2 și o
deviație standard de 1,63.
Fig 2 . Distrubuția scorurilor factorului inteligență socială
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
46
Tabel nr.3 – Distribuția frecvențelor rezultatelor la Scala de Intuiție Socială
IS_intuitie_sociala
Frequenc
y Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 3,00 1 1,7 1,7 1,7
4,00 1 1,7 1,7 3,3
5,00 3 5,0 5,0 8,3
6,00 4 6,7 6,7 15,0
7,00 4 6,7 6,7 21,7
8,00 17 28,3 28,3 50,0
9,00 16 26,7 26,7 76,7
10,00 14 23,3 23,3 100,0
Total 60 100,0 100,0
Figur a 3. Distribuția frecvențelor factorului inteligență socială
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
47
3.1.2. Analiza și in terpretarea rezultat elor: Scala Rezilienț ei
Tabel nr. 4 – statistică descriptivă – Scala de Reziliență
Descriptive Statistics
N Range Minimu
m Maximu
m Mean Std.
Deviati
on Varian
ce
Statist
ic Statist
ic Statistic Statistic Statist
ic Std.
Error Statistic Statisti
c
R_Rezilie
nță 60 8.00 .00 8.00 3.200
0 .2697
6 2.08952 4.366
Valid N
(listwise) 60
Pentru lotul de 60 de subiecți s -au înregistrat următoarele val ori:
Factorul reziliență a prezentat un scor minim de 0.00, un scor maxim de 8.00, media de 3.2 și o
deviație standard de 2,09.
Fig 4. Distribuția scorurilor factorului rezilienț ă
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
48
Tabel nr.5 – Distribuția frecvențelor rezultatelor la Scala de Reziliență
R_Rezilienta
Frequenc
y Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid ,00 3 5,0 5,0 5,0
1,00 8 13,3 13,3 18,3
2,00 18 30,0 30,0 48,3
3,00 10 16,7 16,7 65,0
4,00 6 10,0 10,0 75,0
5,00 5 8,3 8,3 83,3
6,00 3 5,0 5,0 88,3
7,00 5 8,3 8,3 96,7
8,00 2 3,3 3,3 100,0
Total 60 100,0 100,0
Figura 5. Distribuția frecvențelor factorului reziliență
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
49
3.1.3. Analiza și interpretarea rezultatelor la Scala de Maturitate Emoțională Friedman
Tabel nr. 6 – statistică descriptivă – Scala de Maturitate Emoțională Friedman
Descriptive Statistics
N Range Minimu
m Maximu
m Mean Std.
Deviati
on Varian
ce
Statist
ic Statist
ic Statistic Statistic Statist
ic Std.
Error Statisti
c Statisti
c
Int_emoțion
ală 60 9.00 13.00 22.00 18.15
00 .365
01 2.8273
8 7.994
Valid N
(listwise) 60
Pentru lotul de 60 de subiecți s -au înregistrat următoarele valori:
Factorul inteligență emoțională a prezentat un scor minim de 13,00, un scor maxim de 22,00,
media de 18,15 și o deviație standard de 2,83.
Fig. 6. Distribu ția scorurilor factorului inteligență emoțională
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
50
Tabel nr.7 – Distribuția frecvențelor factorului inteligență emoțională
Int_emot
Frequenc
y Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 13,00 3 5,0 5,0 5,0
14,00 3 5,0 5,0 10,0
15,00 8 13,3 13,3 23,3
16,00 7 11,7 11,7 35,0
17,00 5 8,3 8,3 43,3
18,00 5 8,3 8,3 51,7
19,00 5 8,3 8,3 60,0
20,00 5 8,3 8,3 68,3
21,00 12 20,0 20,0 88,3
22,00 7 11,7 11,7 100,0
Total 60 100,0 100,0
Figura 7. Distribuția frecvențelor factorului inteligen ță emoțională
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
51
3.2. Analiza și interpretarea corelațiilor dintre rezultatele obținute de subiecți la cele trei
teste
Reprezentarea cantitativă a datelor cercetării
Ipotezele cercetării
Ipoteze corelaționale
1. Se presupune că există o corelație directă înt re factorul inteligență socială înregistrat pe
Scala de Intuiție Socială și factorul inteligență emoțională cuantificat cu S cala de Maturitate
Emoțională Friedman. Altfel spus, cu cât inteligența emoțională este mai mare cu atât și
inteligența socială este mai ridicată.
2. Intuim că există o corelație directă între factorul inteligență socială înregistrat pe Scala de
Intuiție Socială și factorul reziliență măsurat cu ajutorul Scalei de Reziliență.
În vederea analizării primelor două ipoteze în care presupu nem:
– că există o corelație directă între factorul inteligență socială înregistrat pe Scala de Intuiție
Socială și factorul inteligență emoțională cuantificat cu Scala de Maturitate Emoțională
Friedman ;
– că există o corelație directă între factorul intel igență socială înregistrat pe Scala de Intuiție
Socială și factorul reziliență măsurat cu ajutorul Scalei de Reziliență ,
a fost utilizată procedura statistică a calculării coeficientului de corelație Pearson .
Coeficientul de corelație oferă informații de spre modul în care variază valorile variabilelor una
în raport cu cealaltă și, prin urmare, nu exprimă o relație cauzală între acestea.
Interpretarea coeficienților de corelație, de determinare și mărimea efectului , având în
vedere mod ul de testare a ipot ezelor bilateral „ two-tailed” si opțiunea de marcare a valorilor
semnificative din punct de vedere statistic (Flag significant correlations).
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
52
Coeficientul de
corelație Descriptor
0.0-0.1 Foarte mic, neglijabil, nesubstanțial
0.1-0.3 Mic, minor
0.3-0.5 Moderat, mediu
0.5-0.7 Mare, ridicat, major
0.7-0.9 Foarte mare, foarte ridicat (coeficient de fidelitate f.mare, f. ridicat)
0.9-1 Aproape perfect, descrie relația dintre două variabile practic
indistincte(coeficient de fidelitate extrem de ridicat)
Tabel 8 – Interpretarea coeficientului de corelație -r (Hopkins, 2000 )
Coeficientul de
corelație Descriptor
0.70 – 1 asociere foarte puternică(coeficient de fidelitate f.puternic, f. mare,
f.ridicat)
0.50 – 0.69 asociere substanțială
0.30 – 0.49 asocier e moderată
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
53
0.10 – 0.29 asociere scăzută
0.01 – 0.09 asociere neglijabilă
Tabel 9 – Interpretarea coeficientului de corelație -r (Davis, apud Kotrlik și Williams,
2003, apud Perțea, 2009) .
Nota: Valorile coef icientului de corela ție mai mici de 0.1 sunt n eglijabile.
În baza acestor etaloane, am interpretat coeficientul de corelație liniară Pearson existent
între rezultatele reieșite din cele două chestionare, Scala de Intuiție Socială și Scala de Maturitate
Emoțională Friedman.
1. Corelația între factorul inteligență socială înregistrat pe Scala de Intuiție Socială și
factorul inteligență emoțională cuantificat cu Scala de Maturitate Emoțională Friedman .
Tabloul corelațional (Tabelul 10) arată că există corelații semnificative pozitive între
factorul "inte ligență socia lă" înregistrat pe Scala de int uiție socială și factorul "inteligență
emoțională" cuantificat cu Scala de maturitate emoțională Friedmann.
Cu alte cuvinte, cu cât inteligența socială este mai mare cu atât crește și inteligența emoțională.
Desc riptive Statistics
Mean Std. Deviation N
IS_intuitie_sociala 8.2333 1.62988 60
Int_emot 18.1500 2.82738 60
Tabelul 10 – Tabloul corelațional între factorul inteligență socială înregistrat pe Scala de Intuiție Socială
și factorul inteligență emoțion ală cuantificat cu Scala de Maturitate Emoțională Friedman .
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
54
Correlations
IS_intuitie_socială Inteligență_emoțională
IS_intuiție_socială Pearson Correlation 1 .787**
Sig. (2 -tailed)
.000
N 60 60
Inteligență_emoțională Pearson Correlation .787** 1
Sig. (2 -tailed) .000
N 60 60
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabel 11 – Tabloul corelațional între factorul inteligență socială și factorul inteligență emoțională
În tabelul 11 Correlations , de prezentare a rezultat elor sunt prezentate valoarea pozitivă
a coeficientului de corelație (0,787), pragul de semnificație (Sig –2 tail ed 0,000) și mărimea
eșantionului (N=60).
Inteligența socială sau interpersonală reprezintă aptitudinile de care poate dispune o
persoană în ur mătoarele domenii: comunicare cu celelalte persoane, empatie, lucrul în echipă,
colaborare și oferire de feedback . Prin urmare, scoruri mari pe Scala de Intuiție Socială înseamnă
capacitatea de a înțelege, relaționa și interacționa eficient cu ceilalți. Ac easta permite a se lucra și
a comunic a în mod productiv cu colegii și celelalte persoane din comunitate.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
55
Scala de Maturitate Emoțională Friedman măsoară nivelul inteligenței emoționale.
Corelația este o asociere, nu este o cauzalitate, este o relație biun ivocă.
Coeficientul de determinare
Valorile lui r sunt considerate pe o scală ordinală. Ca ur mare, nu este corect să afirmăm
că un coeficient de corelație de 0.40 este de două ori mai mare decât un altul de 0.20 (ci numai
faptul că: r=0,40 ˃ decât r=0,20).
Dacă dorim să comparăm în mod direct doi coeficienți de corelație trebuie să ridicăm
valoril e lui r la pătrat (r2), obținând astfel ceea ce se numește coeficienții de determinare
(prezentați în programele statistice și ca „r squared”). Aceștia sunt consid erați indicatori mai
adecvați ai mărimii efectului unei variabile psihice măsurate, asupra a lteia, deoarece iau valori
sensibil mai mici decât cele ale coeficienților de corelație. ( Pertea, 2009, p. 227 -248).
Pentru r=0,787, coeficientul de determinare es te r2 =0,7872 = 0,619. Transformat în
procente (adică 0,79*0,79=prin rotunjire aprox. 0,62, apoi înmulțit cu 100 pentru a -l transforma
în procente, rezultă=62%).
Acest rezultat se interpretează astfel: „aproximativ 62% din variația (împrăștierea) uneia
dintre cele două variabile este determinată de variația celeilalte variabile”. Sau, altfel spus, cele
două variabile au în comun 62% din variația care le caracterizează, ceea ce înseamnă că 38% din
variabilitatea lor provine din alte surse/alte variabile/fact ori de influe nță.
Interpretarea procentuală, în maniera prezentată, este valabilă numai pentru coeficientul
de determinare (r2).
Coeficientul de corelație r nu poate fi interpretat în nici un caz sub formă procentuală (Pertea,
2009, pag. 227 -248).
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
56
Cohen (citat de Kotrlik și Williams, 2003, apud Perțea, 2009 ) a propus următoarea regulă
de evaluare a mărimii coeficientului de determinare ca indice de mărime a efectului în cazul
corelației:
r2 (Cohen)
0.0196 efect mic
0.1300 efect mediu
0.2600 efect mare
Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii efectului – r2 (Davis, apud Kotrlik și
Williams, 2003, apud Perțea, 2009).
2.Corelație între factorul inteligență socială înregistrat pe Scala de Intuiție Socială și factoru l
"reziliență" măsurat cu ajutorul Scalei de Reziliență.
Descriptive Statistics ( tabel nr 12)
Mean Std. Deviation N
IS_intuiție_socială 8.2333 1.62988 60
R_Reziliență 3.2000 2.08952 60
Tabel 12 – Tabel Corelație între factorul inteligență social ă înregistrat pe Scala de Intuiție
Socială și factorul reziliență măsurat cu ajutorul Scalei de Reziliență .
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
57
Tabel 13 – Tabloul corelațional între factorul inteligență socială și factorul reziliență
Correlations
IS_intuiție_socială R_Reziliență
IS_intuitie_sociala Pearson Correlation 1 -.238
Sig. (2 -tailed)
.067
N 60 60
R_Rezilienta Pearson Correlation -.238 1
Sig. (2 -tailed) .067
N 60 60
În tabelul Correlations sunt prezentate valoarea negativă a coeficientului de corelație ( -0,238),
pragul de semnificație (Sig –2 tailed 0,067) și mărimea eșantionului (N=60).
Corelația este o asociere, nu este o cauzalitate, este o relație biunivocă.
Din analiza datelor corelaționale rezultă că nu există e corelație semnificativă între
factorul int eligență socială și factorul reziliență.
După valorile coeficientului de corelație și a pragului de semnificație, practic corelația o
putem considera neglijabilă.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
58
3.3. Analiza și interpretarea tendințelor centrale ale asp ectelor analizate, exprimate pri n
mediile celor două grupuri
Ipoteze comparative
3. Se presupune că există diferențe în ceea ce privește nivelul inteligenței sociale între subiecții
care sunt deținători de câini și cei care nu sunt deținători.
4. Intuim că există diferențe în ceea ce pr ivește nivelul inteligenței emoționale între subie cții
care sunt deținători de câini și non -deținători.
Ipotezele 3 și 4 aduc în discuție existența unor diferențe interindividuale ale inteligenței
sociale și emoționale în funcție de de criteriul „deținător / nondeținător de câini ”.
Pentru a studia toate aceste diferențe am utilizat Testul T pentru eșantioane independente
(Independent Samples T Test).
Condițiile în care putem calcula Testul T pentru eșantioane independente :
– Eșantioane aleatoare (ideal), sau neafectate de erori de eșantionare (bias) ;
– Eșantioane independente (distincte din punctul de vedere al variabilei independente, care
determină constituirea grupurilor);
– Variabila supusă măsurării să se distribuie normal în ambele populații. Aceasta ne garantează
că și distribuția diferențelor dintre medii se distribuie normal. Totuși, teorema limitei centrale ne
permite asumarea normalității distribuției mediei de eșantionare chiar și în cazul variabilelor care
nu se distribuie normal la nivelul popula ției, pentru eșantioane mari. Dacă însă, a naliza
distribuțiilor indică forme aberante, iar volumul grupurilor comparate este foarte mic, se va alege
soluția unui test neparametric. Vom menționa, totuși, că testele T sunt robuste la încălcarea
condiției de normalitate.
– Dispersia celor două eșanti oane să fie omogenă. Testul T poate fi aplicat strict în cazurile în
care dispersiile celor două populații „deținător/ nondeținător de câini ” au aceeași dispersie
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
59
(omogenitatea dispersiei). Din fericire, există tre i situații în care această condiție nu tre buie să ne
preocupe:
· când eșantioanele sunt suficient de mari (cel puțin 100 fiecare)
· când cele două eșantioane au același volum (N1=N2)
· când dispersiile celor două eșantioane nu diferă semnificativ (dar, chiar și
pentru acest caz, există formule care țin cont de diferența dispersiilor).
În acest sens am creat două eșantioane aproximativ echilibrate din punct de vedere
numeric: Prima grupă, persoane deținători de câini, ce cuprinde 32 subiecți, iar a doua grupă,
persoane non -deținăt oare, ce cuprinde restul de 28 subiecți.
Group Statistics
Detinator
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
IS_intuitie_sociala dimension1 3 32 8.5625 1.21649 .21505
4 28 7.8571 1.95721 .36988
Tabelul nr. 14 – Indicatori descriptivi ai variabilei inteligență socială în funcție de criteriul
"deținător/ nondeținător de câini"
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
60
Independent Samples Test
Levene's
Test for
Equality
of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig
. t df Sig.
(2-
taile
d) Mea
n
Dif Std.
Err
or
Dif 95%
Confidence
Interval of
the
Difference
Low
er Upp
er
IS_intuitie_soc
iala Equal
varianc
es
assume
d 5.56
1 .02
2 1.69
9 58 .095 .705 .41
5 –
.125 1.53
6
Equal
varianc
es not
assume
d 1.64
9 43.9
6 .106 .705 .42
7 –
.156 1.56
7
Tabelul nr. 15 – Comparația mediilor celor două grupuri deținători și nondeținător de câini în
funcție de criteriul inteligență socială .
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
61
Subiecții care au fost scorați privind „inteligenț a socială ” au fost comparați în funcție de
criteriul ”deținător/ nondeținător de câini ”.
Subiecții deținători au înregistrat o notă medie de 8,56 și o abatere standard de 1,21.
Subiecții nondeținători au o medie = 7,85 și abaterea standard=1,96.
t( gradul de li bertate 60)= 1,699 deținători și 1,649 nondeținători
p=0,095 respectiv 0,106
Din analiza datelor statistice a rezultat următorul aspect: inteligența socială nu este influențată
în mod semnificativ de faptul că deții sau nu un câine ca animal de companie.
Detinator
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Int_emot dimension 1 3 32 18.3438 2.77790 .49107
4 28 17.9286 2.91774 .55140
Tabelul nr. 16 Indicatori descriptivi ai variabilei inteligență emoțională în funcție de criteriul
"deținător/ nondeținător de câini".
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
62
Independent Samples Test
Levene's
Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig.
(2-
tailed
) Mea
n Dif Std.
Erro
r Dif 95%
Confidence
Interval of the
Difference
Lowe
r Uppe
r
Int_em
ot Equal
variance
s
assumed .25
6 .61
4 .56
4 58 .575 .415
1 .735 –
1.057 1.888
Equal
variance
s
Not
assumed .56
2 56.08
5 .576 .415
1 .738 –
1.063 1.894
Tabelul nr. 17 Comparația mediilor celor două grupuri deținători și nondeținător de câini în
funcție de criteriul „inteligență socială „.
Subiecții care au fost scorați privind "inteligen ță emoțională" au fost comparați în funcție de
criteriul "deținător/ nondeținător de câini".
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
63
Subiecții deținători au înregistrat o notă medie de 18,34 și o abatere standard de 2,77.
Subiecții nondeținători au o medie = 17,93 și abaterea standard=2,92.
t( gradul de libertate 60)= 0,564 deținători și 0,562 nondeținători
p=0,575 respectiv 0,576
Din analiza datelor statistice a rezultat următorul aspect: inteligența emoțională nu este
influențată în mod semnificativ de faptul că deții sau nu un câine ca an imal de companie.
În urma analizei statistice a rezultat că nu există diferențe semnificative legate de faptul
că ești deținător sau nu al unui câine de companie, în ceea ce privește nivelul inteligenței sociale
și al celei emoționale.
3.4. Concluzii
3.4.1. Concluzii generale
Această cercetare și-a propus să analizez e din punct de vedere psihologic influența pe care
o are deținerea câin ilor de companie asupra inteligenței sociale, a rezilienței și a inteligenței
emoționale ale posesorilor .
1. Prima ipotez ă corelațională a fost verificată și anume că există o corelație directă între
factorul inteligență socială înregistrat pe Scala de Inteligență Socială și factorul inteligență
emoțională cuantificat cu Scala de Maturitate Emoțională Friedmann. Altfel spus, cu cât
inteligența emoțională este mai mare cu atât și inteligen ța socială este mai ridicată.
2. Cea de -a doua ipotez ă corelațională care presupune că există o corelație directă între
factorul „inteligență socială ” înregistrat pe Scala de Inteligență Socială și factorul
reziliență măsurat cu ajutorul Scalei de Reziliență nu a fost confirmată. O modificare a nivelului
inteligenței sociale nu atrage după sine și modificarea semnificativă a factorului reziliență.
3. Prima ipoteză comparativă nu a fost co nfirmată. Nu există diferențe semnificative în
ceea ce privește nivelul inteligenței sociale între subiecții care sunt deținători de câini și cei care
nu sunt deținători .
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
64
5. A doua ipoteză comparativă nu a fost probată. Nu au fost evidențiate diferențe
semnif icative în ceea ce privește nivelul inteligenței emoțio nale între subiecții care sunt
deținători de câini și non -deținători.
3.4.2. Semnificația cercetării
Inteligența socială, inteligența emoțională, intuiția socială, empatia, sociabiltatea – toate
sunt d omenii interconectate și au fost studiate de -a lungul timpului. Relația omului cu câinii a
fost și este un subiect care pasionează mulți specialiști (antrop ologi, psihologi, instructori de
specialitate, medici etc), realizându -se foarte multe studii și cer cetări care au în prim -plan această
relație, analizându -se foarte multe aspecte.
La nivel mondial, s tudiile care au la bază legătura om -animal și de beneficiile care decurg
din această relație, devin din ce în ce mai ample, mai diverse și mai aprofundate, iar România
începe să iși aducă contribuția prin materiale de foarte bună calitate.
Prezenta cercetare poate fi utilă celo r care sunt interesați de viața câinilor, celor care
doresc să știe sau să prezinte avantajele deținerii unui câine, psihologilor – care pot sfătui
oamenii pentru a -i ajuta, instructorilor canini care oferă consiliere familiilor în legătură cu
dorința aces tora de a avea un câine și , de asemenea, poate servi ca rampă de plecare pentru
cercetări viitoare legate de noi modalități de abord are a inteligenței.
3.4.3. Direcții viitoare de cercetare
Pentru a explora în adâncime acest subiect – modul în care prezența unui animal în viața
unui om poate influența sfera socială a acestuia din urmă – sunt necesare studii aprofundate ale
legăturii om-animal. Studiile viitoare ar trebui să ia în considerare modul în care este influențat
omul de timpul petrecut alături de animalul său de companie, precum și percepția calității acestui
tip de interacțiune (om -animal).
De asemenea, sunt de luat în calc ul studiile longitudinale care să releve nivelul de
intelige nță socială a persoanelor chestionate, înainte de a avea câine și după sau în timpul
deținerii unui animal de companie. Aprofundarea legăturii om-animal, precum și analiza
inteligenței sociale împ reună cu toate componentele sale, sub sfera influenței câinilor de
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
65
companie, în mediile urbane și/sau rurale, cu comparații și diferențe între mentalitatea
locuitorilor din orașe și sate, precum și relația acestor a cu câinii.
3.4.4. Limitele și constrânger ile cercetării
Rezultatul prezentei cercetări trebuie considerat în contextul unor limite și constrângeri.
Nu ar trebui concluzionat la modul general că animalele de companie, în speță câinii, nu
influențează int eligența socială a deținătorilor.
Variabil a „deținător de câini” nu spune nimic despre relația dintre posesori și
companionii acestora. Este posibil ca aplicându -se măsurători mai precise, care să indice rolul
câinilor în dezvoltarea socio -emoțională a oa menilor, să evidențieze alte aspecte, benef icii și
influențe ale speciei canine asupra omului.
Limitările acestei lucrări includ un număr mic al lotului de cercetare și necolectarea
informațiilor care privesc relația dintre respondenți și animalele de companie ale acestora.
Un alt impediment îl r eprezintă imaginea animalelor de companie ca făcând p arte din
familie, acest lucru fiind de multe ori etichetat cu conotație negativă de către persoanele care nu
dețin animale din diferite motive, aspect care blochează interacțiunea socială și dezvoltarea
acesteia.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
66
Bibliografie
1. Beck, A. M., Meyers, N. M. (1996). Health enhancement and companion animal
ownership. Annu Rev Public Health , 17:247 -257. doi: 10.1146/annurev.pu.17.050196.001335 .
2. Bicchieri, C., Muldoon, R. (2011). Social Norms. The Stanford Encyclopedia of Philosophy
(Spring 2011 Edition) . Retrieved from https://plato.stanford.edu/archives/spr2011/entries/social –
norms/
3. Birknerová, Z., Frankovský, M. , & Zbihlejová, L. (2013). Social intelligence in the context of
personality traits of teachers. American International Journal of Contemporary Research , 3(7),
11-17. Retrieved from https://www.aijcrnet.com/journals/Vol_3_No_7_July_2013/3.pdf .
4. Bîrsanu, T. (2014). Introducere în psihoterapie . Onești: Magic Print.
5. Brown, L.T., & Anthony, R.G. (1990). Continuing the search for social
intelligence. Personality & Individual Differences , 11, 463 -470.
6. Cacioppo, J.T., & Berntson, G.G. (2001). International Encyclopedia of the Social and
Behavioral Sciences. Oxford: Pergamon Press.
7. Chelcea, S. (2004). Inițiere în cercetarea sociologic ă. București: Editura Comunicare.ro .
8. Cracsner, E. ( 2019 ). Psihologia Personalității – Suport Curs An II. Facultatea de Psihologie.
București: Universitatea Ecologică București.
9. Davidson, J.R., Begley, S. (2013). Creierul și Inteligența Emoțională . București: Editura Grup
Editorial Litera.
10. Epley, N., (2014). Mindwise: How We Understand What Others Think, Believe, Feel and
Want. United Kingdom: Alfred A. Knopf, Division of Random House LLC.
11. Filiatr e, J.C., Millot, J.L., Montagner, H. (198 6). New findings on the communication
behaviour between the young child and his pet dog. Behavioral Process es, 12, 33 -34.
12. Friedmann, E., Katcher, A.H., Lynch, J., Thomas S.A. (1980). Animal c ompanions and one
year survival after discharge from coronary heart care. Publ Hlth Rep, 95:307 -12.
13. Gherghinescu, R. (2001). Anotimpurile empatiei : Studii de psihologie socială cogni tivă.
București: Atos.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
67
14. Gnanadevan, R. (2007). Social intelligence of higher secondary students in relation to their
socio -economic status . Journal of Community Guidance and Research , 24(3), 340-346.
15. Goleman, D. (2018). Inteligența socială: noua șt iință a relațiilor umane . București: Curtea
Veche Publishing.
16. Hen dricks, M., Guilford, J.P., & Hoepfner, R. (1969). Measuring creative social
intelligence. Reports from the Psychological Laboratory, University of Southern California , No.
42.
17. Kandel, E.R., Schwartz, J.H., Jessel, T.M. (2000). Principles of Neur al Science, 4th ed . New
York: McGraw -Hill.
18. Kaur, H., & Kalaramna, A. (2004 ). Study of interrelationship between home environment,
social intelligence and socio -economic status among male & female, Journal of Human Ecology ,
16(2), 137 -140.
19. Lieberman, M. D. (2000). Intuition: A social cognitive ne uroscience approach. Psycholog ical
Bulletin . 2000;126:109 –137.
20. MacLean, E.L., Herrmann, E., Suchindran, S. & Hare, B. (2017). Individual differences in
cooperative communicative skills are more similar between dogs and humans than chimpanzees.
ScienceDirect, 126, 41 -51. doi:org/10. 1016/j.anbehav.2017.01.005
21. Marlowe, H. A. (1986). Social intelligence: Evidence for multidimensionality and construct
independence. Journal of Educational Psychology, 78(1), 52 –58. doi.or g/10.1037/0022 –
0663.78.1.52 .
22. Mischel, W. (1968). Personality and assessment. New York: Wiley.
23. Morton, L.L. (2003). Children with pets do not show higher empathy: A challenge to current
views. Anthrozoos: A Multidisciplinary Journal of The Interact ions of People & Animals . 16.
298-314. doi:10.2752/089279303786992026.
24. Panigrahi, M.R. (2005). Academic Achievement in relation to intelligence & socio -economic
status of high school students. Edutracks , 5 (2), 26 -27.
25. Perțea, Gh. (2009). Statistică psihologică și prelucrarea informatizată: introducere în
aplicațiile SPSS (PASW). București: Editura Didactică și Pedagogică.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
68
26. Riggio, R. E., Messamer, J. & Throckmorton, B. (1991). Social and academic intelligence:
Conceptually distinct but overlapping c onstructs . Personality & Individual Differences , 12, 695 –
702.
27. Sternberg, R.J. Conway, B.E., Ketron, J.L., & Bernstein, M. People's conceptions of
intelligence. Journal of Personality & Social Psychology , 41, 37 -55.
28. Thorndike, E.L. (1920). Intellig ence and its use. Harper's Magazine , 140, 227 -235.
29. Walsh, F. (2009). Human -Animal Bonds II: The Role of Pets in Family Systems and Family
Therapy. Family process . 48. 481 -99. doi:10.1111/j.1545 -5300.2009.01297.x.
30. Wood, L., Giles -Corti, B., Bulsara, M. (2005). The pet connection: Pets as a conduit for
social capital?. Social Science & Medicine , 61 (6), 1159 – 1173.
31. Wood, L., Karen, M., Hayley, C., Andrea, N., Lauritsen, C., Houghton, S., Kawachi, I., &
McCune, S. (2015). The Pet Factor – Companion A nimals . PLoS ONE 10 (4) .
doi.org/10.1371/journal.pone.0122085 .
Alte surse :
Hopkins, W. G. (2000). A new view of statistics. Internet Society for Sport Science .
Disponibil la http://www.sportsci.org/resource/stats/ Consultat la data de 20.05.2020, ora 17:00 .
Solution, I. (2016). Jumătate dintre românii din mediul urban. I Sence Solution .
Disponibil la https://www.is enseso lutions.ro/isense -solutions -jumatate -dintre -romanii -din-
mediul -urban -au-cel-putin -un-animal -de-companie/ . Consultat la data de 1.06.2020, ora 16:00.
Skerrett, J.P. (2015). Pet can help. Harvard Health Publishing . Disponibil la
https://www.health.harvard.edu/blog/pets -can-help-their-humans -create -friendships -find-social –
support -201505067981 . Accesat la data 5.06.2020, ora 8:00.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
69
Anexa 1
Evaluarea stilului emoțional – Scala Dimensiunea Intuiției Sociale
Scala Intuiției Sociale îi are ca autori pe Ph.D Richard J. Davidson și pe Sharon Begley.
Această scală a apărut în cartea „Creierul și Inteligența Emoțională” ,
1. Când v orbesc cu oamenii, deseori observ indicii subtile despre felul în care se simt în acel
moment – de exemplu discomfort sau furie – înainte ca ei înșiși să -și dea seama de felul în
care se simt.
2. De multe ori mă observ fiind atent/ă la limbajul corpului sau la expresii faciale.
3. Am observat că nu este o diferență prea mare între a vorbi cu oamenii față în față și a
vorbi cu ei la telefon, deoarece consider că a vedea persoana cu care vorbesc nu -mi oferă
informații în plus.
4. Dese ori mă simt de parcă știu mai mul te despre sentimentele oamenilor, mai bine decât o
fac ei.
5. Sunt luată prin surprindere când cineva cu care vorbesc se supără sau se enervează fără
motiv la ceva ce eu am spus.
6. Când sunt la restaurant, prefer să mă așez lân gă persoana cu care vorbesc pentr u a nu fi
nevoit/ă să -i văd fața.
7. De multe ori mă regăsesc răspunzând în mod intuitiv la discomfortul sau starea de
neliniște a unei persoane, fără să fie nevoie să mi se fi explicat înainte cum se simte.
8. Când sunt în spații publice și am timp de pierdut, îmi place să observ oamenii din jurul
meu.
9. Mi se pare inconfortabil atunci când o persoană pe care de abia o cunosc se uită în ochii
mei în timpul unei conversații.
10. Îmi pot da seama ce deranjează o perso ană doar uitându -mă la el/ea.
Interpretarea, confo rm indicațiilor din carte, se face astfel:
• se acordă un punct (1) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 1, 2, 4, 7, 8, 10;
• se acordă un punct (1) pentru fiecare răspuns Fals pentru întrebările 3, 5, 6 și 9;
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
70
• se acordă scor zero (0) pentru fiecare răspuns Fals la 1, 2, 4, 7, 8 și 10;
• se acordă zero puncte (0) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 3, 5, 6 și 9.
Interpretare: cu cât scorul este mai mare ( 8 sau mai mare ), cu atât mai mult pers oana chestionată
are o intuiție socială mai dezvol tată. Scorurile de 3 sau mai mici decât 3 sugerează o persoana
slab intuitivă social. (Davidson & Begley, 2013, p.73).
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
71
Anexa 2
Evaluarea stilului emoțional – Scala: Dimensiunea Rezilienței
Scala Dimensiunea Rezilienței îi are ca autor i pe Ph.D Richard J. Davidson și pe Sharon
Begley. Această scală a apărut în cartea „Creierul și Inteligența Emoțională” (The Emotional
Life of Your Brain), apărută în 2013.
1. Dac ă am un dezacord minor cu un prieten sau cu partenerul de cuplu – mai apro ape în
intensitatea problemei de „nu este rândul tău să speli vasele?” decât ,,M -ai înșelat?'' – acest lucru
mă indispune câteva ore sau mai mult.
2. Dac ă un alt șofer o ia pe marginea drumului pentru a se băga în fața unei coloane de mașini,
prefer mai deg rabă să nu mă mai gândesc la acest lucru în loc să fiu furios un timp îndelungat.
3. Când am suferit o durere profund ă, ca de exemplu moartea cuiva apropiat mie, acest lucru mi –
a afec tat capacitatea de a func ționa mai multe luni.
4. Dac ă fac o gres eală la serviciu și sunt mustrat pentru ea, pot sa o relativizez și s-o iau ca pe o
experien ță de învățare.
5. Dac ă încerc un restaurant nou și descoper c ă mâncarea este groaznic ă și chelneru l are o
atitudine arogant ă, acest lucru îmi distruge întreaga sear ă.
6. D acă sunt blocat în trafic din cauza unui accident din fa ță, dup ă ce trec de ambute iaj îmi
exprim frustrarea, dar încă mai clocotesc pe din ăuntru.
7. Dac ă mi se stric ă centrala termic ă, acest lucru nu îmi afecteaz ă dispozi ția prea mult, știind c ă
pot sa che m un instalator care s ă o repare.
8. Dacă am avut întâlnire cu o persoan ă minunat ă pe care o întreb dac ă i-ar mai pl ăcea s ă mai
ieșim și îmi răspunde c ă nu, atunci ac est lucru îmi provoac ă o dispozi ție proast ă câteva ore sau
chiar zile.
9. Dacă sunt luat în considerare pentru un premiu profesional important sau pentru o promovare,
care ajunge la o persoana pe care o consider mai pu țin calificat ă, pot sa trec cu usurin ță peste
acest lucru.
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
72
10. La o petrecere, dac ă am o conversa ție interesant ă cu cineva necun oscut și mi se înnoad ă
limba complet atunci c ând ea m ă întreab ă ceva despre mine, tind s ă revăd conversa ția – de
aceast ă dată cu ceea ce ar fi trebuit s ă spun – ore sau chiar zile dup ă aceea.
Conform indicațiilor din carte, interpretarea se face astfel:
• se acordă un punct (1) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 1,3, 5, 6, 8, 10;
• se acordă zero puncte (0) pentru fiecare răspuns Fals la întrebările 1, 3, 5, 6, 8, 10;
• se acordă un punct (1) pentru fiecare răspuns Fals la întrebările 2, 4, 7, 9;
• se acordă zero puncte (0) pentru fiecare răspuns Adevărat la întrebările 2,4,7,9
Interpre tare: dacă scorul este de 7 puncte sau mai mare, acest lucru sugerează că persoana se
recuperează greu (Slow to Recover). Dacă punctajul este de 3 sau mai mic, persoana chestionată
este rapidă în recuperare (Fast to Recover), deci rezilientă. (Davidson & Begley, 2013, p. 67).
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
73
Anexa 3
Scala de Maturitate Emotional ă Friedman măsoară nivelul actual al inteligentei emo ționale.
Te invit s ă citești întreb ările și să răspunzi cu Da sau Nu.
1. Mă descurajez destul de ușor și am deseori stări și crize ocazionale de depresi e?
DA 11 – NU 21
2. Îmi place să fiu „pus la punct” cu îmbrăcămintea și mă bucur când reușesc să atrag atenția
(asupra mea) cu îmbrăcămintea și man ierele mele ?
DA 7 – NU 20
3. Sunt cu sâ nge rece și stăpân pe mine în situații neprevăzute și periculoase?
DA 26 – NU 7
4. Sunt înclinat să fiu foarte iritabil sau dogmatic când, susținându -mi o părere, întâmpin o
opoziție puternică?
DA 12 – NU 30
5. Solitud inea îmi este agreabilă, îmi place să fiu singur?
DA 40 – NU 8
6. Spun adesea lucruri pe care apoi le regret?
DA 10 – NU 20
7. Relațiile cu familia mea sunt pașnice și armo nioase?
DA 31 – NU 9
8. Mă simt adesea rănit de cuvintele și acțiunile altora?
DA 11 – NU 10
9. Sunt gata să admit că am greșit când îmi dau seama de aceasta?
DA 26 – NU 26
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
74
10. Sunt înclinat să dau vina pe alții pentru greșelile și erorile mele?
DA 7 – NU 25
11. Mă consider cel mai „realizat” dintre toate rudele mele?
DA 6 – NU 29
12. Nutresc gândul că nu am avut noroc în viață?
DA 11 – NU 26
13. Sunt înclinat să trăiesc peste mijloacele mele?
DA 13 – NU 25
14. Am un accentuat simț de inferioritate s au o lipsă de încredere în mine, pe care încerc s -o
ascund?
DA 7 – NU 30
15. Sunt înclinat să plâng când asist la o piesă de teatru sau film emoționant?
DA 5 – NU 28
16. Micile supărări mă fac să -mi ies din fire?
DA 11 – NU 25
17. Sunt înclinat să impre sionez cu superioritatea mea pe ceilalți oameni?
DA 7 – NU 30
18. Sunt domina tor, îmi place să mă impun celorlalți?
DA 12 – NU 30
19. În general caut să câștig simpatia celor din jurul meu?
DA 7 – NU 24
20. Sunt furios când am necazuri sau neplăceri?
DA 5 – NU 20
Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor
75
21. Sunt stăpânit de ură, cu o antipatie activă față de anumite pe rsoane?
DA 7 – NU 21
22. Devin plin de invidie și gelozie când alții au succes?
DA 11 – NU 21
23. Sunt foarte atent față de asentimenetele altora?
DA 22 – NU 7
24. Mă înfurii sau mă necăjesc adesea și am certuri cu oamenii?
DA 10 – NU 20
25. Am uneori (adesea) gânduri de sinucidere?
DA 5 – NU 20
Aduna punctele aferente r ăspunsurilor date și apoi împarte totalul la 25.
Interpretarea rezultatelor:
25 puncte – Perfect maturizat emoțional.
24-22 puncte – Maturitate emoțională normală.
21-20 puncte – Persoa nă sensibilă, profund umană, cu echilibru emoțional.
19-18 puncte – Maturitate emoțională redusă, situatie spre limită.
17-16 puncte – Tendință către imaturitate emoțională.
15-14 puncte – Ușoară imaturitate emoțională.
13-12 puncte – Persoană adolescentin ă sensibilă.
11-10 puncte – Copilăroasă sub aspect emoțional.
10 puncte – Infantilă în planul dezvoltării emoționale (retard în ordinea dezvoltării emoționale
corelată cu dezvolt area mentală).
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Influența câinilor de companie asupra inteligenței sociale a deținătorilor [613792] (ID: 613792)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.