Influenta Cadrului Natural In Fixarea Populatiei, Aparitia Si Dezvoltarea Localitatii

Municipiul Calafat s-a plămădit și dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, fiind este așezat in sud-vestul județului Dolj, pe malul stâng al Dunării. Calafatul, supradenumit ,,orașul rozelor, al castanilor și stejarilor seculari, al holdelor aurii și industriei moderne, dar și al falnicelor monumente istorice”, este situat în extremitatea sud–vestică a județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileștilor, acolo unde fluviul începe să-și adâncească cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58΄ și 14˝ latitudine nordică și 22˚, 56΄ și 40˝ longitudine estică.

Calafatul este unul din cele trei municipii ale județului Dolj, pe lângă Craiova și Băilești și are în componență trei localități: satele Ciupercenii Vechi, Basarabi și Golenți, împreună cu care totalizează o suprafață de 103,59 km2. Dintre aceștia, 7,43 km2 intravilan și 26,72 km2 extravilan sunt numai în orasul de reședință. Satele Basarabi și Golenți sunt situate la est de oraș, iar satul Ciupercenii Vechi este situat în sud-vestul orașului.

Din punct de vedere fizico–geografic, orașul se localizează într-o regiune de șes, în extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, subdiviziune a Câmpiei Române, mai exact în Câmpia Băileștilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei. Câmpia Română se divide în: Câmpia Română de Est și Câmpia Română de Vest, acestea fiind separate de o linie care corespunde aproximativ cursului râului Argeș.

Trăsătura fundamental a reliefului este dată de predominanța formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m. În cadrul câmpiei se individualizează cel puțin trei subunități orientate pe direcția est–vest: câmpia piemontală, câmpia de subsidență și câmpia tabulară loessica. Subunitate a Câmpiei Olteniei, Câmpia Băilești se desfășoară între văile Drincea și Jiu, străbătută de Balasan și Desnățui, fiind formată din terasele Dunării, excepție făcând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord–est, aici găsindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge lățimea maximă de 40 km.

Limitele regiunii

Orașul Calafat în partea de nord-est se învecineaza cu comuna Maglavit la o distanță de .

Spre sud-est se află comuna Poiana Mare la o distanță de .

La sud se învecinează cu comuna Ciupercenii Noi situată la o distanță de .

La nord si vest hotarul este format de către Dunăre, ce constituie în același timp și granița cu Bulgaria.

Această așezare a orașului Calafat îi conferă o poziție deosebit de pitorească ca oraș dunărean așezat pe o terasa mai inaltă a Dunării.

1. 2 Cadrul natural

1.2.1 Relieful si geologia

Zona Calafat face parte, din punct de vedere structural, din marea depresiune structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în Mezozoicul Superior, odata cu înălțarea acestora. Astfel, structural, zona Calafatului se află în cuprinsul Platformei Moessice, și prezintă două etaje: un etaj inferior – format din cristalin aflat la adâncimi mari și un etaj superior – alcătuit din cuvertura sedimentară ( calcare, gresii, marne, argile, nisipuri și pietrișuri) așezate orizontal sau monoclimal cu caracteristici de platformă. Înclinarea formațiunilor sedimentare (în special cele neozoice) situate pe fundul fundamentului cristalin din spre nord si nord-vest spre sud si sud-est atestă proveniența Carpatică.

Tectonic zona Calafatului se încadrează într-o arie stabilă, trăsătură ce caracterizeză tot teritoriul județului. Totuși mișcări slabe de scufundare lentă se manifestă în sectoare largi situate în partea de sud-est a orașului. Depozitele sedimentare cele mai noi sunt de origine cuaternală și sunt formate din mai multe tipuri genetice: fluviatile, eoliene și lacustro-mlăștinoase. După textură se întâlnesc depozite loessoide, nisipoase, fluvionare, de pantă și de amestec. Aceste depozite se eșalonează pe fașii cu direcția vest-nord-vest-est-sud-est, care se succed de la nord la sud ca și formele de relief.

Depozitele loessoide ocupă o suprafață considerabilă. Acestea se prezintă sub formă de material loessoid, depozitele loesooide ușoare, nisip loessic și material loessoid roșcat lutos al căror areal coincide aproape cu cel al teraselor superioare. Depozitele loessoide propriu zise și cele loessoide superioare cele au cea mai mare extensiune. Nisipul loessic se prezintă sub forma unor fâșii înguste ce se alimentează cu material loessoid ușor. Astfel zona studiată corespunde unui relief format prin alternanța drumurilor fluviale vechi, îngustate alcătuite din nisip loessic, cu suprafețe plane sau ușor depresionare, în care apare un material loessoid cu textură mai lutoasă. Nisipurile mobile și semimobile apar in special în lunca Dunării sub forma unor fâșii înguste și paralele. De obicei aceste nisipuri prezintă o culoare cenușiu-galbuie sau ușor galben brună, având uneori nuanțe slab roșcaterezultate în urma a unui amestec de bioxid de fier și material organic în descompunere. Nisipurile eoliene, deși provin din nisipurile fluvionare, se diferențiază de acestea prin faptul că sunt bine sortate. Circa 90% din volum acestora revine formațiunii de 0,25 – .

Depozitele fluviale ale zonei se subdivide în două grupe: depozite fluviale vechi (reprezentate prin nisipuri carbonat și nisipuri roșcate carbonatate) și depozite fluviale noi (alcătuite din fluviuni cu textura ușoară, nisipuri grosiere, nisipuri cu prundișuri, aluviuni cu textură medie și cu textură grea).

Izvoarele apar la baza acestor maluri abrupte ale teraselor. Destul de frecvent aceste fâșii de nisipuri și luturi nisipoase estompează frunțile teraselor până la dispariție, constituind un impediment în trasarea limitelor.

Zona de câmpie a Calafatului prezintă trei terase:

Terasa Ciuperceni

Terasa Corabia

Terasa Băilești

Terasa Ciuperceni – care o altitudine relativă de 5 – și absolută de 35 – 40. Ocupă o suprafață redusă pe teritoriul satului Ciupercenii Vechi. Podul terasei prezintă un relief foarte variat, alcătuit din șiruri de dune care închid între ele depresiuni înguste, de cele mai multe ori acoperite cu apa. Dunele sunt dispuse vest-nord-vest-est-sud-est. Pe unele porțiuni dunele se asociază formând arii nisipoase compacte. Apa freatică se găsește la 3- pe văi de interdună și locuri plane. Inălțimea dunelor este de 10-. Dunele în general sunt immobile și se află într-un proces intens de solificare. Podul terasei prezintă numeroase bălți ce au un cu contur foarte sinuos, unele având importanță economică locală.

Terasa Corabia – este foarte bine dezvoltată pe teritoriul orașului Calafat. prezintă o altitudinea ei absolută este cuprinsă între 40-, iar cea relativă între 15-crește în altitudine de la est la vest. Este limită la nord de marginea sudica a terasei Bailesti, limită greu de precizat datorită faptului că planul de racordare este în întregime acoperit de dunele înalte fixate prin păduri de salcam. La vest este limitată de Dunare. Dunele de la Calafat înalță podul terasei cu 10- având un aspect colinar, în special în pădurea Calafatului la punctul numit de localnici ,,Măgura Ovreiului’’, unde înălțimea maximă a dunelor depășește 15-.

Orașul Calafat este situat pe fruntea acestei terase care are o înclinare de la este la vest. Altitudine absoluta de se întâlnește în partea estica a orașului. Spre est podul terasei este mai puțin ondulat în valuri largi și văi de 200- lățime. Diferențele de nivel sunt mult mici (de regulă de 2-, localnicii spunându-i ,,Câmpul Domanului’’) și numai excepțional unele dune ating 8-. Terasa de la Calafat are o lățime este de 5- si scade spre est.

Terasa Băilești – este limitată la nord de terasa Flamanda. prezintă o înălțimea relativă ce variază între 27- și scade de la vest la est, iar înălțimea absolută are valori cuprinse între 70-. Ocupă cele mai întinse suprafețe pe teritoriul satelor Basarabi și Golenți, aici venind în contact direct cu lunca și chiar cu albia Dunării. Pe fruntea terasei, care este abruptă, iar la baza terasei apar numeroase izvoare cu debit puternic care oferă localnicilor apă potabilă. Satul Basarabi este situat pe fruntea acestei terase. Podul terasei prezintă un relief format din grupuri de dune mai accidentate în vest și mult mai turtite în est, având aspectul unor valuri ușor ondulate acoperite de un strat gros de sol și dispuse pe direcția vest-est. Terasa este alcătuită din pietrișuri, nisipuri și luturi argiloase. Pe formele majore de relief s-au grefat forme secundare care au luat nastere în urma proceselor eoliene, fluviatile, torențiale și de pantă. Procesele de modelare a reliefului, specific acestei zone sunt procesele coliene în urma carora s-au format complexele de dune ș indirect de natura depozitelor din Munții Carpați și podișurile pe care le străbate aceasta și văile afluente. Dunele au o formă longitudinală, paralelă cu direcția vânturilor dominante,dar apar și dune transversale rezultate prin devierea unor curenți slabi de aer de la direcția principală. Dunele de nisip din zona Calafatului au o structură mai consolidată cu cât se depărtează de fruntea terasei, evolutia lor putându-se urmări din luncă pana în podul teraselor. În luncă întâlnim dune arcuite, bine individualizate, formate din nisipuri zburătoare, lipsite de vegetație, ce prezintă lacuri, localizate în depresiunile dintre ele. După fiecare revărsare, apele Dunării transformă lunca în baltă depunând mari cantități de nisip și alimentează cu apă depresiunile de interdună, care de regulă, vara seacă. În general aceste dune sunt mobile, rar semimobile, au o înălțime de 7- fiind bine conturate. Pe fruntea terasei apar dune slab fixate și acoperite cu o cuvertură de soluri, care pot fi ușor îndepărtate. Pe podul terasei valurile de dune sunt mici, bine consolidate și fixate datorită vegetației. La marginile teraselor se întâlnesc dune foarte vechi, solul având o grosimea de 40-. În depresiunile largi dintre dune se întâlnesc frecvent lacuri și mlastini, a căror suprafașă se reduce treptat în favoarea nisipurilor care le invadează treptat. de regulă în depresiunile dintre dune, unde stratul freatic se găsește la adâncimi mici, se instalează vegetația, acesta influețând procesul de de solificare al nisipurilor. Actualmente, relieful din zona Calafatului prezintă o utilitate deosebită deoarece este cultivat cu cereale, viță de vie, pomi fructiferi.

Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul administrativ al orașului Calafat este situate în sud-vestul Campiei Băilești. Aici nota caracteristica o confer morfologia creată de Dunăre: lunca și terasele la care se adaugă relieful de dune. Zona de câmpie a Calafatului prezintă o succesiune de terase etajate la diferite înălțimi. Câmpia Băilești are o altitudine cuprinsă între 35 – , și se divide în patru subuniăți principale, excluzând Lunca Dunării. Subunitatea sudică a Cămpiei Băilești cuprinde teritoriul Calafatului precum și primele trei terase mai noi ale Dunării, dintre care terasele a I –a și a II-a cu cea mai larga extindere în zona Calafatului. Caracteristica cea mai de seamă a câmpiei o constituie neregularitatea reliefului, cauzată de mulțimea dunelor nisipoase care parazitează podurile celor trei terase ale Dunării. Meandrarea puternică pe care fluviului o realizează aici întregește aspectul reliefului zonei.

Câmpia Calafatului este caracterizată de prezența unei luncii acoperite de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Trecerea de la o treaptă morfologică la alta nu apare clar, dunele acoperind prin valuri trecerea de la o terasă la alta.. În partea sudică delimitarea între luncă și prima terasă este dificil de relizat datorită diferenței mici de altitudine, dezvoltării dunelor și bălților de pe terasă. Dune scad de la vest la est, iar în apropierea locului de alimentare și formare, înălțimea dunelor depașește .

Relieful prezintă o slaba înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru aproape neobservabil pe teren. Numai din loc în loc se întâlnesc unele ridicături de teren care schimbă fizionomia monotonă a locurilor. Acestea nu reprezintă altceva decăt niște movile antropice, numite de localnici ,,măguri”, altele sunt numite ,,dealuri” denumiri improprii date acestor ridicături, care nu sunt altceva decât dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă sau cultivate cu viță de vie sau cereale.

Lunca Dunării, treapta cea mai joasă a reliefului din cuprinsul văii Dunării și cea mai recentă formație geologică și morfologică, prezinta în zona Calafat o întrerupere între Basarabi și Calafat unde albia ia contact direct cu terasa a III-a. După aspectele diferite ale microreliefului, Lunca Dunării la Calafat se împarte în două sectoare:

sectorul Golenti – Calafat ce prezintă o luncă îngustă, albia luând contact cu

terasa a treia Importante aici ramân ostroavele care sunt într-un stadiu mai avansat de evoluție și pe cale de a fi înglobate luncii. Ele reprezintă centre de alimentare a vânturilor cu nisip pe care îl depune fie pe terasă înălțându-i podul, fie în luncă sub forma de dune.

al doilea sector începe de la Calafat spre est, lunca Dunării este bine

conturată, fiind dominată de mulțimea bălților, cu aspect de câmpie fluvială. În această porțiune se întâlnește cea mai mare acumulare de nisipuri.

În zona Calafat lunca, prezintă o foarte mare diversitate de microforme de relief: meandre parăsite, brațe moarte, grinduri, dune mobile sau semifixate, ostroave. Lățimea luncii în acest sector atinge 3-. Terasele au suferit înfluențe foarte variate datorită factorilor fizico-geografici, căpătând particularități locale care fac greoaie racordarea și identificarea lor. De asemenea, meandrari accentuate la nivelul diferitelor terase determina distrugerea unora și diferețierea altora. Trecerea de la o terasă la lunca se realizează prin abrupturi afectate de șiroire, la baza versanților formându-se tăpșane de acumulare.

1.2.2 Clima

Ca întreaga țară, zona Calafatului aparține zonei climatice temperate, cu ploi în toate lunile anului, cu veri călduroase și cu o perioadă mai secetoasă în vară. Pentru caracterizarea climatică a zonei Calafatului s-au folosit datele înregistrate la stația meteorologică Calafat. Comparativ cu restul teritoriului țării, aici ne găsim în zona cea mai caldă a țării, caracterizată prin cele mai mari temperaturi, atât vara cât și iarna, astfel temperatura medie anuală depășește 11 oC ().

Zona Calafat prezintă câteva particularități climatice, astfel fiind situată în sud-vestul Olteniei este supusă influențelor climei mediteraniene, ceea ce se traduce prin perioade uneori secetoase vara, flancate de două maxime ploioase, din care primul tinde spre luna mai.

Repartiția teritorială a caracteristicilor timpului și climei reflectă interacțiunea complexă a proceselor și factorilor genetici ai climei. Principalii factori determinanți ai regimului climatic sunt:

suprafața activă subiacentă

radiația solară

circulația atmosferei

Suprafața activă subiacentă – prin gradul ei de neuniformitate și fragmentare joacă un rol esențial în transformarea maselor de aer, în deplasarea lor. Natura învelițului vegetal, natura solurilor provoacă, în aceleași condiții de relief, deosebiri microclimatice de la un loc la altul; repartiția solurilor, modul pestriț de distribuire a acestora, imprimă un caracter mozaicat în repartiția tipurilor corespunzătoare de regim microclimatic, deși regimul meteorologic multianual este repartizat uniform. Suprafața activă subadiacentă capată un caracter schimbător în timp și datorita vegetației prin alternarea culturilor de la un an la altul; aceasta influentează în mod direct regimul meteorologic al stratului de aer învecinat și creează particularități ale microclimei.

Radiația solară (directă, difuză, reflectată) – constituie componenta energetică de bază a bilanțului radioactiv și principala sursă de caldură pentru suprafața terestră.

Circulația generală a atmosferei – constituie cauza principală a variațiilor periodice ale regimului meteorologic în decursul anilor și imprimă climei un caracter dinamic.

Trasăturile principale ale climei văii Dunării în acest sector sunt date de: așezarea sa geografica – în partea de sud-vest a țării în calea maselor de aer cu circulație vestică și sud-vestică, condițiile geografice locale ce introduc variații topoclimatice pe fondul climatic general, și anume: forma de culoar a văii care imprimă vântului o orientare în sensul desfășurării acestuia, suprafețele de apa care au rol moderator în variațiile de temperatură și umezeală, prezența nisipurilor, a solurilor nisipoase și învelișului general, care determină diferențieri în distribuirea căldurii și umidității în procesele de evapotranspirație, în mișcarea locală a aerului.

Aici se resimte mai puțin și mai rar pătrunderea aerului din nord-est, însă se întâlnesc invazii frecvente de aer mediteranean – adriatic, care se încălzește în timpul mișcărilor descendente de pe rama sudică a Carpaților, producând efecte de fochn canalizate în special pe regiunea de câmpie a bazinului Dunării.

Regimul temperaturii aerului

Întreg teritoriul Calafatului se încadrează în zonă cu climat continental, cu influențe submediteraneene, care se caracterizează prin: temperatura medie anuală de 11,7°C, media lunii celei mai calde – iulie, fiind de 23,4°C. Temperatura maximă absolută a fost de 41,5°C (28 august 1945); Temperatura minimă absolută de – 29,2°C s-a înregistrată în anul 1952. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț este de 83,5; 

Primul îngheț de toamnă apare în medie la 7 noiembrie, iar ultimul îngheț de primăvară la 31 martie, între acestea durata medie a intervalului de zile fară îngheț fiind de 221 zile, iar cu îngheț de 145 zile. Toamna înghețul apare cel mai frecvent la 12 octombrie și cel mai târziu la 24 noiembrie, iar primăvara poate dispărea mai devreme de 1 martie și cel mai târziu la 20 aprilie. Rezultă că toamna (12 octombrie – 24 noiembrie) și primăvara (1 martie-20 aprilie) sunt intervale posibile de îngheț.

Regimul precipitațiilor atmosferice

Precipitațiile atmosferice constituie una din cele mai puternice caracteristici ale climei. Cunoașterea repartiției teritoriale a regimului precipitațiilor atmosferice prezintă un deosebit interes teoretic și practic aplicativ. Apa din ploi și topirea zăpezilor constituie rezerva de umezeală a solului necesară plantelor în perioada de vegetație, iar pe de altă parte, sursă de alimentare a râurilor și sursă continentală a evapotranspirației.

Precipitațiile pot cădea fie din nori frontali, fie din nori ce se formează în interiorul maselor de aer prin procese de răcire și convecție (după Stația Meteorologică Calafat, 2002) Cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează de regulă în sezonul cald, când umezeala absolută este mai mare, iar procesele frontale și convecția termică contribuie la dezvoltarea norilor și la intensificarea precipitațiilor. S-au înregistrat numeroase cazuri când într-un interval de timp dintr-un an au căzut cantități de precipitații mai mari decât într-o lună întreagă din alt sezon al anului. Cantitatea medie anuală a precipitaților este de 579 mm/an, valoare crescută datorită apropierii de zona muntoasă de la vest și sud de Dunăre. Cantitatea maximă căzută în 24 de ore s-a înregistrat în 4 iunie 1940 – 194 mm. În ceea ce privește intervalele secetoase, acestea se înregistrează iarna, iar cele mai lungi vara. Intervalele consecutive de seceta s-au semnalat în anii 1953,1972.

Precipitațiile solide sub formă de zăpadă, care cad în perioada rece a anului, când temperaturile aerului și solului sunt negative, formează stratul de zăpadă. În timpul existenței sale, stratul de zapadă formează suprafața subiacentă. Datorită proprietăților sale fizice, stratul de zăpadă, influențeaza efectiv regimul termic anual al aerului. Reflectând într-o mare măsura razele solare incidente și având o capacitate ridicată de emisie, suprafața se răcește intens și odată cu aceasta scade și temperatura aerului. Din această cauză inversiunile termice sunt mai accentuate în prezența stratului de zăpadă. Stratul de zăpadă prezintă discontinuități în timp și în spațiu, durata medie anuală fiind de cca 40 de zile cu grosimi medii variind între 6-11 cm în lunile ianuarie și februarie; 

Regimul eolian

Regimul vânturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice și de activitatea centrelor de acțiune care traversează teritoriul țării. Vântul este un elemnt meteorologic variabil, repartiția lui fiind influențată de condițiile locale.

În sectorul studiat – deasupra teritoriului, aerul este într-o permanentă mișcare, fenomen caracteristic pentru intreaga Câmpie Română. Pe lângă circulația foarte activă din sud-vestul țării, aici intervine și o dinamica locală, în mod special în lunca Dunării, care în lunile de primăvară, vară și toamnă nu poate fi neglijată. Aceasta se datirează proprietăților nisipurilor extinse în acest teritoriu de a se încălzi începând din primăvară și acumulându-se vara. Datorită radiației puternice se formează curenți de convecție termică, care antrenează mișcările orizontale ale aerului. Vânturile predominante au direcția SE (20,1%) urmate de cele din V (14,1%) din NV (12,5%) și din SV (12,3%). Frecvența medie anuală a calmului este de 15,7%, iar viteza medie anuală oscilează între 1,2 și 4m/s.
Circulația generală a atmosferei are ca elemente caracteristice advecțiile frecvente de aer temperat oceanic din V, temperat continental din E, tropical din S si SV, și mai rar arctic din N.

Direcțiile predominante au variații reduse de la un anotimp la altul. Astfel în lunile de iarnă predomină direcția sud-est, aceeași situație continuându-se și primăvara dar cu o frecvență mai redusa. În lunile de vara predomină vântul din nord-vest.

Caracteristic pentru mișcarea aerului deasupra acestui spațiu geografic este viteza redusă, viteza medie este de peste 2,1 m/s, fiind mai mare primăvara:2,5 m/s și mai mică iarna: 2,0 m/s. Pe direcție sud s-a inregistrat cea mai mica frecventa:1.1 m/s Viteza maximă medie a vântului este redusă datorită configurației majore atât de la sud, cât și de la nord, care situează aceasta zona într-un adevărat ,,golf “asadar,

1.2.4 Elemente de hidrografie

Teritoriul administrativ al orașului Calafat este udat de Dunăre, care îl limitează în acelașă timp spre nord-vest și sud. Dunărea la Calafat prezintă una din marile sale meandre începând din dreptul localității Cetate până în dreptul localității Rast.

Panta medie a Dunării (datorită diferenței de nivel mică din zonă de numai ) este de numai 0,043%. Atât această pantă redusă cât și unele particularități geologice ale teritoriului (mișcări foarte lente de coborâre a teritoriului în sectorul Calafat – Rast și de ridicare la est cu confluența Jiului ) au condiționat caracteristicile cursului actual al Dunării din acest sector. Astfel scade viteza de scurgere și a capacității de transport, ca urmare a pantei foarte reduse și determină intensificarea procesului de depunere a aluviunilor, fapt care a avut următoarele consecințe mai importante în acest sector asupra cursului: scăderea adâncimii albiei(până la trei metri la niveluri medii, față de adâncimile obișnuite de 5- )concomitent cu lărgirea acestuia până la 1,3-ormarea de ostroave și bancuri de nisipuri care generează numeroase despletiri ale cursului.

Ape de suprafață

a) Curgătoare

Rețeaua hidrografică permanent este formată din fluviul Dunărea, care a avut și are un rol important în special în dezvoltarea economic (ca port). Oscilațiile de nivel ale Dunării în sectorul Calafat ating amplitudini de 8- și se produc în legătură directă cu variațiile mari ale debitului. Debitul mediu multianual este de aproximativ 5500 m3/s la Cetate și 5460 m3/s la Calafat. În diverși ani s-au înregistrat debite maxime excepționale de aproape 15000 m3/s în 1940 si debite minime sub 2000 m3/s în 1946. Apele Dunării îngheață pe toata lățimea ei numai în iernile geroase. Podul de gheață se formează de regulă la jumătatea lunii ianuarie, iar durata lui cea mai lungă a fost de 54 zile în 1954.

Din puntul de vedere al compoziției chimice apa Dunării este carbonatată – sulfurată-clorurată, dar gradul de mineralizare este mic, în jur de 300 mg/l. Deci apa poate fi folosită în consum în urma tratării, pentru irigații și pentru obiectivele industriale.

b)Lacuri și bălți

În lungul Dunării se găsesc numeroase lacuri și bălți permanente, multe dintre ele fiind alimentate cu apă din pânza freatică, însă majoritatea la viiturile Dunării se unesc cu fluviul, formând un lac imens. Prezintă suprafețe variabile, de la cateva hectare până la câtiva metri pătrați. Adâncimea lor este în general mică.Multe dintre acestea comunică între ele prin gârle și sunt legate de Dunăre prin canale.

Mai toate lacurile sunt invadate de nisipurile Dunării, care le separa în numeroase lacuri și bălți mai mici, de foră alungită, orientate de obicei în direcția vest-est. Majoritatea, datorită adâncimii mici, sunt acoperite cu trestie, pipirig și nuferi de baltă. Cele mai importante lacuri și bălți sunt: Lacul Golenți, Lacul Ciuperceni, Balta Jdegla, Balta Tinoasa, Balta Hagian. În luncă mai deosebim și lacuri temporare, care în timpul verii seacă, fiind cultivate cu plante de culturi târzii

Datorită adâncimii mici, a salinității scăzute și temperaturilor coborâte, în timpul iernii, peste toate lacurile și bălțile din zona Calafat se instalează poduri de gheață cu grosimi de 30-.

Ape subterane

În acest sector nivelul apelor subterane este strâns legat de varițiile nivelului Dunării, care prezintă un maxim în luna aprilie și altul în lunile octombrie-noiembrie. Cu cât ne îndepartăm de luncă, nivelul apei freatice scade și este diferit, datorită constituției variate a terenului,grosimea și succesiunea stratelor argiloase capabile să păstreze apa deasupra lor. În anumite puncte ale orașului pânza de apă freatică atinge adâncimi de 25-, iar vara când este secetă unele fantâni seacă.

La contactul frunții terasei cu lunca își fac apariția multe izvoare care se îndreaptă spre Dunăre. Acestea au apa potabilă și sunt amenajate și folosite de localnici. Pe terase apa freatică se găsește la o adâncime cuprinsă între 8- până la 1-. În luncă adâncimea apei freatice este mai mică fiind direct dependentă de nivelul Dunării, variind de la până la suprafață.

Orașul Calafat se aprovizionează cu apă potabilă și industrială din Dunăre și în cantitate mai mică din pânza freatică. În prezent apa din Dunăre este este folosită și pentru irigații în sistemul Calafat-Băilești, care iriga o suprafață de . Pentru amenajări piscicole este folosită la alimentarea cu apă a lacului Golenți.

1.2.5 Particularități bio și pedogeografice

a) Vegetația

În condițiile modificării din ce în ce mai intense a peisajului, paralel cu creșterea numerică a populației și extinderea activități umane, asociațiile vegetale au căpătat cu totul alt aspect. Astfel, în urmă cu cateva milenii(in urma cercetarilor facute) în zona de sud a județului Dolj, se găseau păduri care ocupau suprafețe din ce in ce mai reduse până deasupra luncii Dunării. Pe de altă parte imensele pajiști naturale stepice au dispărut complet, actualele pajiști se mai găsesc doar în lunci și pe terenuri mai accidentate (exemplu- zona carierelor de piatră parăsite).

Zonele de vegetație, se dispun sub forma a trei fâșii paralele, orientate de la nord-est spre sud-vest- o zonaă de padure, una de silvostepă și ultima de stepă. Floristic teritoriul orașului Calafat se situează în zona formației vegetale naturale de silvostepă.

Pădurea –este formată în special din cer și gârniță, alături de care apar mai rar stejarul pedunculat,stejarul brumăriu și stejarul pufos. În afară de quercină au disparut de mult timp lasând loc culturilor agricole.

Silvostepa – reprezintă vegetația părții de nord a Câmpiei Olteniei. Petecele de pădure de silvostepă , astăzi devenite extrem de rare, sunt formate din stejar brumăriu, stejar pufos, cer și stejar pedunculat, în vreme ce pajiștile silvpstepice sunt asociații vegetale erbacee de păiuș și dicotiledonate, ca diverse compozee labiate și leguminoase, presărate cu tufișuri de porumbar, păducel, scumpie. În Câmpia Olteniei crește frecventa elementelor submediteraneene cum sunt:sâmbovina, vișinul turcesc.

Zona de stepă – reprezinta cea mai întinsă arie de vegetație erbacee din România. Pajiștile xerofitice de stepă sunt formate în special din firuță cu bulbi, pirul gros, specii de colilie și peliniță de stepă, la care se adaugă păiușul și bărboasa.

Lunca Dunării este acoperită de o vegetație determinată de umiditatea substratului, formată fie din zăvoaie de plop și salcie, fie din asociații erbacee de iarbă a campului; trifoi, etc. Flora acvatică este reprezentată prin: trestie, nufărul de baltă, lintiță, etc.

Vegetația naturală a dunelor de nisip, din Câmpia Olteniei a fost mult modificată antropic, prin plantații de salcâm și viță de vie.

b) Fauna

Transformarea mediului natural de viață ca urmare a intervenției omului, precum vânatul și pescuitul abuziv practicate în trecut au avut consecințe importante asupra faunei terestre și acvatice din zona. Numeroase specii au dispărut sau au supraviețuit și se găsesc într-un număr foarte mic de reprezentanți, altele au apărut în zonă și s-au înmulțit considerabil.

În ultima vreme se acționează din ce în ce mai pe de o parte pentru protejarea și înmulțirea unor specii mai rare și pe de altă parte pentru distrugerea altora sau pentru limitarea acțiunii lor dăunătoare. Așa se explică faptul caă în zona au apărut în ultimii ani căprioare, fazani, mistreți și a scăzut considerabil numărul răpitoarelor ca: lupul, vulpea, dihorul, etc.

Fauna este reprezentată printr-un număr redus de specii în comparație cu zonele de deal și munte. Dintre animalele caracteristice deosebim rozătoarele care în zonă produc pagube agriculturii. Astfel găsim: popândăul, hârgiogul, orbetele, șoarecele de câmp, cățelul pământului. Fauna ornitologică este relativ bogată în specii ca urmare a unui mediu de viat ță favorabil. Astfel pe lângă păsările commune (vrabia, cioara, etc.) în lună deosebim corcodei, stârci, găinușă de baltă, fluierași, pescăruși, berze, rațe, gâște sălbatice, iar în păduri și tufișuri se află mierle, privighetori, pițigoiul, sticletele. În vechea stepă din sud a dispărut dropia, dar a rămas în zonă prepelița, potârnichea, graurele. Sunt de semnala și câteva elemente faunistice de origine mediteraneană ca: carcaiscul, scorabeul și lacusta marocană. Fauna din mediul acvatic a suferit și ea modificări determinate de activitățile omenești. Dintre speciile mai frecvente din lacurile și bălțile din zonă găsim: crapul, plătica, carasul, stiuca, roșioara.

c) Solurile

Combinarea specifică a acțiunii climei cu cea a vegetației asupra depozitelor de suprafață ale scoarței terestre, în condițiile unui relief predominant plan, a determinat formarea unui înveliș de sol variat. În zona Calafatului domină întinderea mare a solurilor nisipoase, a nisipurilor, iar în luncă soluri slab evaluate. Toate aceste ridică probleme deosebite în legatură cu ameliorarea productivității fondului pedologic.

În aria Calafatului deosebim atât soluri zonale cât și intrazonale, precum și soluri neevoluate. Solurile zonale și anume cernogomurile se găsesc în nord-estul teritoriului și conțin humus bogat în acizi humici de culoare brumă. Pe profil se găsește argila în orizontul A și chiar în B unde se observă și o ușoară suspensie coloidală. Solurile sunt total levigate din orizontul superior, iar carbonații sunt transportați sub 60-. Reacția solului este slab acidă. Sunt soluri de mare fertilitate.

În zona satului Basarabi se întâlnesc solurile cernoziomice de dună cu subtipurile: cernoziom luto-nisipos mediu levizat și cernoziom luto-nisipos fără degradare texturală. Roca mamă este constituită din materiale loessoide, puternic carbonatate, cu mare procentaj de nisip fin. Reacția solului este slab acidă, iar solurile sunt slab humificate.

În zona Calafatului solurile intrazonale apar în lunca Dunării pe suprafețe nu prea mari și lenticular în locuri cu exces de umiditate. Deosebim: solurile gleice, semigleice, psamosalurile gleizate. Solurile gleice sunt caracteristice interdunelor unde apa freatică este la suprafață. Aceste soluri pentru a deveni productive necesită lucrări de hidroameliorare pentru înlăturarea excesului de umiditate. Pe suprafete restrânse mai întâlnim și soluri mlăștinoase, spre gleizare. Pe lângă solurile zonale și intrazonale mai deosebim și soluri neevoluate din luncă cum sunt: soluri aluviale și soluri nisipoase.

La sud de oraș și satul Ciupercenii Vechi sunt întâlnite solurile nisipoase tipice. Acestea au în orizontul lor un strat mai gros de humus (25-) și un orizont de tranziție de 15-. Tot în acest sector apar și nisipurile molice asociate secundar cu cele tipice. Acestea au un conținut mare de humus pînă la 1 m adâncime.

Cap. II Scurt istoric al orașului

Municipiul Calafat este o așezare ce pastrează vestigii ale trecutului său istoric. Prezența omului pe teritoriul orașului Calafat și satelor componente: Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi este atestată din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice efectuate pe raza comunei Basarabi au scos la iveală urme materiale cunoscute sub denumirea de « Cultura sau complexul Basarabi ». Vechii locuitori ai complexului Basarabi erau traci de origine și aparțineau ramurii nordice a acestora, adică dacilor. Locuitorii complexului Basarabi practicau păstoritul și agricultura. Tezaurele descoperite aici reflectă o diferențiere socială și legăturile permanente cu populația romanică din Balcani, Calafatul fiind și în acele vremuri un important punct de trecere.

Stirile privind dezvoltarea așezărilor omenești din zona Calafatului pentru perioada stăpânirii romane în Dacia, ca și pentru secolele următoare sunt limitate dar atestă continuitatea populației autohtone.

În secolele VI-X data fiind existența punctului de trecere din dreptul Vidinului – pe țărmul stâng al Dunării – pe actualul loc al Calafatului, s-a înfiripat și dezvoltat o așezare omenească stabilă, generată atât de legăturile economice dintre cele doua țărmuri ale batrânului Danubiu, cât și de tranzitul tot mai intens ce se făcea pe cursul apei. Dezvoltarea acestei așezări umane a fost strâns legată și de comerțul efectuat pe Dunăre de către bizantini, iar mai apoi de către genovezi în special în secolele XI-XIII.

Primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval a fost B.P.Hasdeu. La rândul său A. D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hasdeu, a susținut că genovezii par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit de la San-Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare- a unge corabiile cu duhot’. Originea genoveză a Calafatului este susținută și în alte lucrări mai vechi sau mai noi: cea scrisă de C.Buchholtzer și P.Rotaru, lucrarea ,, Pe firul Dunării’. De la Baziaș la Marea Neagră”, ,,Dicționarul geografic al județului Dolj”, ,,Dunarea. Privire istorică, economică și politică” lucrarea lui Al. Cebuc și C.Mocanu.

Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. C.C.Giurescu arată că denumirea de Calafat « redă exact grecescul Kalafatis, care înseamnă cel ce smolește vasele ».

Aceeași origine bizantină a numelui așezării o susține și Nicoale Iorga, care afirmă că denumirea de Calafat vine de la numele grecesc de persoană, Kalafatis, nume extrem de răspândit în Bizanț. Originea bizantină a toponimicului Calafat este pronunțată și de autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care afirmă că » pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților: Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea, etc.

Nu este lipsită de interes nici tradiția locală, care susșine ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al IX –lea, mai precis prin anii 1040-1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii a găsit pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, și ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier ce vea ca acticvitate repararea și smolirea corabiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lăngă această așezare, care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Indiferent de ipotezele privind originea numelui Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, acumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului ți pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul Eguano-Carpatic.

Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat datează din 1424 – vama de la Calafat care în secolele XV-XVI – devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.

În virtutea hrisovului domnesc, al lui Barbu Stirbey –din anul 1855- Calafatul a fost declarat oraș – acesta urmând să-și dezvolte în viitor atributele unei așezări urbane. Planul general al orașului, la a carui formă definitivă au lucrat inginerii Petrache Poenaru și Ioan Simon – a sta la baza documentelor necesare întocmirii hrisovului de emancipare a orașului Calafat. Orașul Calafat, în ansamblul său, avea să cunoască în perioada următoare un proces evident atât sub aspectul activității economico-comerciale, cât și pe plan social, obștesc și edilitar. El se înscria astfel tot mai solid, pe coordonatele majore ale dezvoltării României moderne, fără a depăși însă acel nivel de provincie sortit micilor localități de la « periferiile țării ».

Calafatul a fost beneficiarul preocupării unor oameni capabili ai vremii, buni organizatori și gospodari, care cu multă vreme și competentță au acționat în direcția trasării judicioase încă din celor două bulevarde (Traian și Tudor Vladimirescu) ca și a străzilor drepte și paralele cu cele doua bulevarde. Până la sfârșitul secolului al XIX –lea locuitorii orașului au ocupat sistematic cele 18 străzi și bulevarde care brăzdau localitatea.

Calafatul a fost un punct strategic de prim ordin în războiul pentru cucerirea independenței de stat depline, din anii 1877-1878.

Proiectantul semnalează în fondul construit al orașului Calafat existența unor clădiri ridicate în secolul al XIX – lea – clădiri situate pe str. Traian, str. Tudor Vladimirescu, str. 22 Decembrie, str. 1 Decembrie 1918, b-dul Horia, Cloșca și Crisan. Clădirile cu valoare istorică și arhitecturală se înscriu în trei mari tipuri de locuințe:

locuințele boierești – tip palat – realizate într-o arhitectură de neobaroc francez (este cazul locuinței Marincu, transformată în muzeu și localul în care funcționează Primăria locală);

locuințele negustorești, parter și etaj, rezolvate cu spașiu la parter – înscriindu-se în arhitectura tradițională a târgurilor de la sfârșitul sec. XIX (este cazul imobilelor situate pe str. Traian, str.A.I.Cuza);

locuința particulară caracterizată de propriile arhitecturi tradiționale de zid.

Orașul Calafat avea până la primul război mondial o suprafață cam de 1 km2, iar cele 18 străzi și bulevarde aveau o lungime totală de . La începutul secolului Calafatul în comparație cu deceniile anterioare, a cunoscut și o extindere a perimetrului său. Aceasta a făcut ca bariera dinspre comuna Ciupercenii Vechi să fie cu mult depășită de noile construcții.

În perioada 1900-1944, industria în Calafat a cunoscut o dezvoltare foarte lentă. Deși în prima jumătate a secolului orașul a cunoscut o oareă în continuare agricultura.

În perioada 1951-1970, în localitatea Calafat s-au făcut pași însemnați pe linia industrializării; s-au construit o serie de obiective economice de importanță locală.

Analiza stadiului existent de dezvoltare urbanistică a municipiului Calafat a avut la bază datele puse la dispoziție de O.C.A.O.T.A. Dolj de Direcția Judeteană de Statistică Dolj, date culese de proiectanți în teren ca și Planul Urbanistic General etapa a II-a, întocmit în anul 1992 pentru municipiul Calafat.

Cap. III .Populația

Prezenta omului pe teritoriul orasului Calafat si satelor componente: Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi, este atestata din cele mai vechi timpuri.

Descoperirile arheologice efectuate in satul Basarabi au scos la iveala urme materiale sub numele de Cultura Basarabi.

Vechii locuitori ai Complexului Basarabi erau traci de origine si apartineau ramurei nordice a acestora, adica dacilor.

Tezaurele descoperite aici reflecta o diferenta sociala si legaturile permanente cu populatia romanica din Balcani, Calafatul fiind si in acele vremuri un important punct de trecere

3.1.Evoluția numerică

5.1. Evolutia numerica a populatiei din cele mai vechi timpuri pana in secolul XX.

Dovezi asupra acestui teritoriu sunt numeroase. Date despre situatia Calafatului se intalnesc intr-o ‘ cartografie ‘ austriaca intocmita in anul care Calafatul este denumit ‘Vadul Diului’. La acea data era mosia boierului Otetelisteanu si avea 137 familii.

Timp de aproape 100 de ani populatia Calafatului a avut o evolutie lenta.

Astfel, in anul Calafat locuiau 368 de familii, in satul Ciupercenii Vechi 264.

In ajunul emanciparii Calafatul numara doar 405 familii.

Cresterea lenta a populatiei era urmarea situatiei grele in care traia taranimea in acele vremuri. Taranii clacasi ai Calafatului erau obligati sa trudeasca din greu pe mosia proprietate a Bisericii Sf.Ilie din Craiova.

Transformarile petrecute in structura social-economica a orasului Calafat au adus dupa sine si o crestere relativa a populatiei.

Astfel, daca intre anii 1859-1865, documentele atesta existenta unui numar stabil de locuitori, in jurul a anul 1884 conform recensamantului efectuat, Calafatul avea 5372 locuitori.

Cativa ani la rand acest numar s-a mentinut neschimbat, deoarece in anul 1890 gasim aceeasi populatie.

In anul urmator, 1891, datele din arhiva ne indica o crestere usoara a numarului populatiei si anume 5706 locuitori.

Dupa numai trei ani, in 1894, populatia Calafatului numara 8372 locuitori.

In anul 1900 populatia orasului era in scadere avand 7113 locuitori

Evolutia numerica a populatiei in secolul XX

Din datele prezentate se observa evolutia diferita de la o etapa la alta a numarului de locuitori in municipiul Calafat.

Fata de anul 1912, anul 1992 mentioneaza pentru municipiul Calafat o crestere a populatiei cu circa 170,9%, adica 20616 fata de 7608.

Cresterea numarului populatiei in acest interval nu a cunoscut salturi spectaculoase.

Cifrele foarte mici privind sporul de populatie a orasului Calafat in primii 15 ani ai secolului XX, situatie valabila de astfel si pentru perioada urmatoare, se explica astfel: fiind o localitate mica, fara nici o perspectiva de dezvoltare, cu o potenta economica generala foarte slaba era si normal ca orasul sa nu poata oferi o posibilitate de castig pentru cetatenii de rand, care ar fi favorizat un aflux de populatie, ci din contra, sa creasca toate conditiile vitrege ca multi locuitori sa plece in alte parti pentru a-si gasi posibilitati de trai.

In al doilea rand, saracia care exista in randul majoritatii familiilor de localnici, nivelul de trai scazut, bolile de tot felul, la care se adauga lipsa de asistenta medicala corespunzatoare, faceau ca mortalitatea sa fie destul de mare in comparatie cu natalitatea, pe care in unele cazuri chiar o intrecea.

Date despre situatia numerica a populatiei avem si pentru anii 1930. Statisticile timpului ne indica o populatie de 10916 locuitori, deci o crestere cu cca. 43,4% respectiv cu 3308 locuitori.

Pentru intevalul 1930-1948 se observa o noua perioada de crestere a populatiei cu circa 25,3%, respectiv 2768 locuitori.

In urma recensamantului din anul 1956, populatia orasului Calafat numara 13350 locuitori, deci o scadere a numarului de locuitori cu 334 persoane.

Cauza scaderii populatiei a constituit-o criza economica impusa de cel de-al doilea razboi mondial si rasfranta in conditiile de viata ale populatiei.

Toate aceste evenimente au fost simtite cu acuitate alaturi de intreaga tara si de locuitorii Calafatului.

Situatia economica deosebit de grea se datora faptului ca rezervele alimentare ale populatiei taranesti erau secatuite, iar posibilitatea de a fi reimprospatate era foarte relativa din cauza lipsei bratelor de munca.

Daca in perioada 1966-1977, populatia la nivelul localitatii Calafat a crescut in medie cu 80 locuitori pe an, in perioada urmatoare (1977-1992), cresterea a fost mult mai mare(de peste 4 ori), adica o crestere de peste 342 locuitori pe an.

Este perioada de inceput a industrializarii in localitate cand s-au construit o serie de obiective economice de importanta locala, noi sectii de productie si ateliere, s-a asigurat baza energetica a orasului, s-a creat cadrul material care va favoriza asezarea bazele unei mari industrii in orasul Calafat.

Toate acestea au avut drept rezultat o evolutie ascendenta a populatiei in intervalul 1977-1992.

Evolutia numerica a populatiei din secolul XX

In anul 1989 municipiul Calafat numara 20146 locuitori, pentru ca in anul 2002 numarul sa creasca la 21196, adica o crestere cu 5,2%.

Evolutia numerica a populatiei in perioada 1989-2015

Dupa anul 1992, procesul ascendent de evolutie demografica inregistreaza o scadere datorita declinului economic in aceasta perioada de tranzitie, de trecere la economia capitalista, fapt ce a determinat reducerea afluxului de populatie spre oras de la 297 persoane in 1993 la – 41 persoane in 19979 sold miscare migratorie) si scaderea valorilor absolute ale sporului natural de la 56 persoane in 1992 la – 51 locuitori in 1997, ca urmare in special a masurilor luate de inlaturare a interdictiilor privind intreruperile de sarcina si deteriorarea nivelului de trai.

Dupa anul 1995 numarul locuitorilor este intr-o continua crestere, cauza fiind o populatie relativ imbatranita, afluxul populatiei tinere si nu numai, spre marile orase polarizatoare, decaderea economica locala.

In timp ce in localitatea Calafat populatia a crescut continuu si mai ales dupa 1989, cand s-au realizat investitii in domeniile economic, social, edilitar si de locuinte ceea ce a determinat un aflux puternic de forta de munca, in satele apartinatoare insa, dupa anul 1989 populatia a scazut cu 8-16 locuitori pe an datorita migrarii populatiei tinere spre centrele urbane

3.2.Miscarea populației. Naturală și migratory

5.2.Miscarea naturala a populatiei

Principalii indicatori ai miscarii naturale in cadrul municipiului Calafat

comparativ cu cei inregistrati in mediul urban ai judetului Dolj in perioada 1989-1997 se prezinta astfel: (vezi tabelul).

Se observa din datele prezentate ca in municipiul Calafat, desi rata natalitatii a depasit cu mult valorile medii din mediul urban al judetului, totusi, datorita ratei superioare a mortalitatii din municipiu, a condus in general, sub valorile medii din mediul urban, devenind chiar negative din anul 1994.

Este totusi de remarcat scaderea ratei natalitatii de la 16,4% in anul 1989 la 9,9% in anul 1997 si in municipiul Calafat, fapt ce impune o analiza mai atenta pe plan local, cu evidentierea factorilor cu influenta cea mai puternica asupra scaderii natalitatii in scopul atenuarii.

Asupra evolutie natalitatii populatiei orasului ca si la nivelul intregii tari, actioneaza o serie de factori: economici, sociali, biologici si psihosociali dintre care: ridicarea continua a nivelului de dezvoltare economica insotita in general de reducerea natalitatii, ca urmare a unei planificari familiale care se bazeaza pe un numar tot mai redus de copii intr-o familie.

Pe de alta parte, datorita modificarilor din structura pe varste a populatiei, prin cresterea ponderei celei in varsta inaintata si reducerea ponderei populatiei au potential biologic favorabil natalitatii.

In acest sens, rol important il are fertilitatea feminina.

In zona Calafatului numarul de copii nascuti vii la o mie de femei in limita de varsta intre 15-49 de ani s-a redus de la 85,2 la mie in 1989 la 56,8 la mie in 1997.

Mortalitatea generala este al doilea factor principal care influenteaza cresterea populatiei, respectiv sporul natural al acesteia.

Asa cum am aratat in tabel indicele mortalitatii generale in zona Calafatului in perioada 1989- oscilat de la un an la altul, de la 10,9% in 1989 la 12,2% in 1997, deci o crestere a ratei mortalitatii cu 1,3 procente pentru intervalul analizat.

Acest indice mare al mortalitatii fata de cel inregistrat pe tara, in municipiul Calafat este strans legat de faptul ca in judetul Dolj si implicit si la Calafat dezvoltarea economico-sociala si conditiile sanitare corespunzatoare, nu s-au ridicat la nivelul celor existente in tara.

Mortalitatea generala este influentata si de cea infantila, care de asemenea a oscilat de la un an la altul.

Astfel in urma masurilor luate in ultimul timp s-a ajuns ca in perioada 1989-1997 aceasta sa fie in continua scadere cu oscilatii de la un an la altul.

Miscarea naturala a populatiei

5.3.Miscarea migratorie a populatiei

Conform datelor curente statistice se va prezenta in tabelul urmator evolutia miscarii migratorii, sosiri si plecari, schimbari de domiciliu la nivel de Municipiu Calafat in perioada 1989-1997.

Se observa din datele prezentate intrarea masiva a locuitorilor cu domiciliul legal in Municipiul Calafat in anul 1990, ca urmare a inlaturarii interdictiilor de stabilire a locuitorilor cu domiciliul legal in centrele urbane.

Daca dupa anul 1990 s-a inregistrat cresterea in general a numarului de persoane care au intrat in Municipiul Calafat cu pana la 160% fata de anul 1989, totusi a crescut si numarul persoanelor care au plecat din oras, ca urmare a declinului economico-social inregistrand in aceasta perioada de trecere la economia de piata, cand o parte din unitatile economice au intrat in lichidare, conservare, etc., fapt ce a condus la disponibilizarea masiva a personalului salariat si trecerea in somaj.

In mare parte persoanele disponibilizate s-au intors in localitatile lor de domiciliu, de unde au plecat.

Avand in vedere totodata, ca in aceasta perioada nu s-a simtit revigorarea sectorului economic privat, nu au aparut agenti economici mici sau mijlocii sau societati din sectorul tertiar ( prestari servicii ) care sa necesite noi forte de munca, a determinat reducerea volumului de intrari in municipiu fata de anul 1989 si cresterea in acelas timp a numarului celor care au plecat, rezultand un spor migratoriu sub 100 de locuitori in ultimii ani.

Miscarea Migratorie a populatiei

3.3. Distribuția spațială a populației

3.4. Strcutura populației

5.4.Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

Numarul, structura pe sexe si evolutia populatiei

In municipiul Calafat s-au inregistrat 21350 locuitori la 1 iulie 1998, din care 10916 femei, adica un indice de feminitate de 51,1%, inferior mediei din mediul urban al judetului Dolj de 51,2%, conform datelor Directiei Judetene de Statistica Dolj.

Conform actualei legi de organizare administrativa a tarii, municipiul Calafat are in componenta sa o localitate componenta – Calafat si 3 sate apartinatoare:Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti, a caror populatie, in evidentele curente statistice este inclusa in populatia totala a orasului.

Din datele prezentate se observa evolutia diferita de la o etapa la alta a numarului de locuitori in localitatea Calafat si in cele trei sate apartinatoare.

Daca in prima perioada 1966-1977, populatia la nivel de municipiu a crescut in medie cu peste 100 locuitori / an, in perioada urmatoare ( 1977-1992 ) cresterea a fost mult mai mare ( de peste 3 ori ), adica o crestere medie anuala de peste 324 locuitori/an.

In timp ce in localitatea Calafat populatia a crescut continuu si mai ales dupa anul 1977, cand s-au realizat investitii insemnate in domeniul economic, social, edilitar si de locuinte ceea ce a determinat un aflux puternic de forte de munca ( populatie tanara ); in satele apartinatoare insa, dupa anul 1977 populatia a scazut cu 8-16 locuitori/an datorita migrarii populatiei tinere spre centrele urbane.

Dupa anul 1992, procesul ascendent de evolutie demografica inregistreaza o scadere semnificativa datorita declinului economic din aceasta perioada de tranzitie, de trecere la economia capitalista, fapt ce a determinat reducerea afluxului de populatie spre oras de la 297 persoane in 1993 la – 41 persoane in 1997 9sold miscare migratoric) si scaderea valorilor absolute ale sporului natural de la 56 persoane in 1992 la – 51 persoane in 1997, ca urmare, in special, a masurilor luate de inlaturare a interdictiilor privind intreruperile de sarcina si deteriorarea nivelului de trai.

In mod orientativ, se va prezenta si populatia actuala a orasului defalcata pe localitati si sate apartinatoare  la 01.07.1998:

Total oras 21.350

Din care:

1. Calafat 17.110

2. Basarabi 1.220

3. Ciupercenii Vechi 2.450

4. Golenti 570

5.5.Structura populatiei pe principalele grupe de varsta

Avand in vedere ca in ultimii ani nu s-a mai urmarit structura populatiei pe grupe de varsta pe unitati administrativ-teritoriale, se vor prezenta datele inregistrate la ultimul recensamant (1992) la nivel de municipiu si comparate cu datele din mediul urban (M + O ) din cadrul judetului Dolj si la nivel de tara.

Daca ponderea grupei de varsta 0 – 14 ani in municipiul Calafat este aproximativ egala cu media pe judet ( M + O ), grupa de varsta 15 – 59 ani se situeaza sub ponderea medie din judet si tara, demonstreaza fenomenul de imbatranire al populatiei din municipiu si de reducere a fortelor tinere de munca salariate in unitatile economice ( in special in industrie ).

Rezulta pentru prezent si perspectiva un potential relativ de surse de munca si posibilitati de crestere naturala la nivel de municipiu. In acelas timp, acest potential care reprezinta un atu al municipiului se poate transforma intr-un element restrictiv al dezvoltarii economico-sociale, daca nu sunt asigurate locuri de munca corespunzatoare volumului de resurse de munca.

Structura populatiei pe sectoare de activitate

Structura populatiei ocupate la nivel de municipiu pe principalele sectoare de activitate se prezinta astfel:

Nr. %

Sector primar 4375 49,2

Sector secundar 2120 23,9

Sector tertiar 2395 26,9

TOTAL 8890 100,0

La numarul total de salariati de la sfarsitul anului 1997, comunicat de Directia de Statistica Dolj, s-au inclus circa 500 de salariati din agentii economici cu caracter industrial – sector privat si circa 600 salariati in sectorul tertiar ( prestari servicii ).

Mentionam ca in sectorul primar s-au inclus in afara numarului de salariati permanenti din societatile comerciale ( Comcereal, Agromec, Agroind, etc. – 150 salariati)si activii care au lucrat in fostele CAP – uri din raza municipiului si care prin aplicarea Legii 18 – Legea Fondului Funciar, au devenit agricultori particulari, precum si persoanele disponibilizate din marile unitati economice si cu domiciliul stabil in municipiu ( cca. 4225 persoane ).

Ponderea mare a sectorului primar demonstreaza ca in prezent ocupatia dominanta a populatiei este agricultura

Reducerea substantiala a sectorului primar demonstreaza ca in prezent ocupatia dominanta a populatiei este agricultura.

Reducerea substantiala a activitatilor industriale a determinat scaderea ponderii sectorului secundar la aproximativ 24% din populatia ocupata si mai putin de 10% din populatia totala a municipiului.

Sectorul tertiar prin ponderea sa de circa 27% din populatia ocupata si respectiv 115 din total locuitori, demonstreaza totusi gradul relativ scazut de populatiei din municipiu si din zona sa de influenta, municipiul Calafat fiind centru coordonator in cadrul retelei de localitati a judetului Dolj.

Avand in vedere ca municipiul Calafat (port de marfuri si calatori) este si centru de tranzit pentru numerosi turisti se impune dezvoltarea cu precadere a sectorului de servicii catre populatie.

Mentionam ca in sectorul secundar din satele apartinatoare s-au inclus si salariatii navetisti din acestea, spre agentii industriali si de constructii din localitatea Calafat si anume:Basarabi–50, Ciupercenii Vechi–40, Golenti–35.

In localitatea Calafat s-a considerat ca populatie ocupata numai activii cu domiciliul stabil in localitate.

Structura populatiei pe sectoare de activitate

Populatia activa si rata somajului

Municipiul Calafat este una dintre localitatile tarii care se confrunta cu mari probleme economice, desi este plasat intr-o zona cu multa forta de munca disponibilaastazi locuitorii zonei se confrunta cu mari probleme existentiale.

In anul 1989 nu se putea afirma ca existau someri in zona, populatia fiind structurata in muncitori, tarani, intelectuali, batrani si copii.

Existau un numar de 32 de intreprinderi care aveau drept obiect de activitate producerea conservelor de legume si fructe, zahar, amidon, glucoza, alcool, mobilier, etc.

Din cele 32 de intreprinderi din 1989 si-au inchis activitatea un numar de 20 de unitati.

In urma disponibilizarilor, prin OUG nr.9/22/1997 si 60/1998 si a restructurarilor economice, numarul angajatilor a scazut la 3465.

Efectul acestor disponibilizari si restructurarea unitatilor abia acum incepe sa fie simtit.

La data de 31.12.1998 totalul populatiei active era de 12400 din care 3465 populatie activa ocupata, 5870 persoane iesite la plata somajului si ajutorului de somaj si 3065 someri, rezultand un procent de somaj de 72.1%.

Structurile industriale aflate in pronuntat declin, fiind principalele societati de pe raza municipiului:S.C.Textila SA, S.C. Conserv SA, Biosin SA, Uzina Termica, Zaharul SA, care in economia zonei mobilizeaza mai mult din populatia salariala si care necesita reconversie spre noi locuri de munca.

Din analiza datelor se observa o scadere a numarului somerilor incepand cu anul 1998, datorita epuizarii formelor de protectie din partea statului, in realitate existand un numar mai mare de persoane care nu au loc de munca., neexistand posibilitati de conversie a personalului datorita lipsei de activitati economice declarate in zona.

Cauzele care au generat somajul si disponibilizarea sunt multiple si generale la nivelul intregii tari.

Consideram ca, indeosebi dupa 1989 intreprinderile s-au confruntat cu mari probleme generate de modul de gandire centralizat, agentii economici reprezentand verigi bine prinse intr-un sistem super-centralizat.

Prin descentralizare a fost suficienta ruperea unei singure verigi pentru ca intregul sistem sa se prabuseasca.

Lipsa pietelor de desfacere prin caderea sistemului C.A.E.R. a determinat restructurarea activitatii si disponibilizarea personalului.

In noile conditii create de tranzitia spre o economie de piata si cu un buget auster s-a incercat o transformare de fond prin aparitia agentilor economici privati in numar de peste 400, 14 societati cu capital de stat sau mixt functionand inca, dar, prin activitatile desfasurate nu au reusit sa absoarba forta de munca disponibilizata.

Populatia activa si rata somajului

CAP. IV STRUCTURA ORAȘULUI

Declarat oraș încă din anul 1855, Calafatul, port la Dunare situat într-un pitoresc cadru natural, prezintă o imagine urbanistică deosebită prin omogenitate și echilibru, cu o tramă stradală rectangulară, cu prospecte ample bogat plantate. Orașul are o formaă dreptunghiulară cu o structură rectangulară, cu străzile orientate perpendicular, intersectându-se în unghi drept. Structura rectangulară a fost adoptată datorită ușurinței cu care se trasează străzile și se face împărțirea în parcele care apar, toate, sub formă de dreptunghi.

Aceasta formă are însă și dezavantaje deoarece lungește mult distanțele, circulația realizându-se pe linii frânte. Deasemenea o astfel de schemă creează o oarecare monotonie, iar încercările de remediere prin deschiderea unor trasee diagonale au dat naștere unor inconveniente de ordin arhitectural.

Pe mijloc, orașul este strabătut de două bulevarde foarte largi, care se întretaie tot în unghi drept, în locul unde se află statuia lui Tudor Vladimirescu. Fiecare bulevard este alcătuit din câte două străzi, despărărițe de alei spațioase, plantate pe extreme ca și străzile respective cu tei, castani sălbatici și trandafiri.

Lărgimea străzilor și mai ales a celor două bulevarde, ca și orientarea lor perpendiculară, deosebesc radical Calafatul de marea majoritate a orașelor țării fiind admirabil conceput ca plan și din acest punct de vedere, aproape unic.

4.1 Evoluția vetrei

La început de secol, orașul încă privea spre un nou orizont, deși ritmul încet de dezvoltare nu-i oferea perspectiva spre care aspira.Străzile prăfuite și viața molacomă erau expresiile imediate ale unei stări de fapt, localitatea purtând încă amprenta ruralismului, iar problemele sale de bază fiind cele ale pământului, ale situației grele a masei de țărani și a paturilor de oameni nevoiași.

Orașul avea până la primul război mondial o suprafață cam de 1 km2, cele 18 străzi și bulevarde având o lungime totală de . În partea de sud a orașului pe un perimetru destul de întins se aflau parcelate loturile de pământ, special amenajate, pe care țăranii își țineau nutreșul pentru vite.

La începutul secolului, Calafatul cunoaște o extindere a perimetrului său. Ca atare au început să apară mai ales în sud-vestul localității noi locuințe care depăseau vechiul hotar dinspre comuna Ciupercenii Vechi, fiind astfel cu mult depașită de noile construcții.

Din punctul de vedere al organizării teritoriului pe care sunt amplasate așezările care alcătuiesc azi Calafatul, se impune să precizăm faptul că edilii orașului au reușit să raioneze funcțional spațiile avute în gospodărire în vederea sporirii gradului de folosire eficientă a acestora.

Perimetrul teritoriului administrativ al orașului însumeaza , din care intravilanul reprezintă . Suprafață locuibilă a localității este de pe care se găsesc amplasate 6.557 de locuințe din care 811 proprietate publică și 5.746 proprietate privată.

4.2 Evolutia zonelor functionale

Principalele zone funcționale, în cadrul intravilanului propus al orașului Calafat sunt:

zona rezidențială

zona industrială

zona centrală (nucleul central)

zona spațiilor verzi

zona de agrement

zona cu destinații speciale, de echipare a teritoriului în care se includ căile de comunicație rutieră, feroviară, navală

zona comercială

Aceste zone funcționale au fost structurate în unități teritoriale de referință în vederea stabilirii prescripțiilor și recomandărilor specifice. Criteriile de structurare în unități teritoriale au fost: omogenitatea functională și delimitarea prin artere majore stradale, căi ferate sau elemente naturale (ape, plantații, etc.)

Trupul principal al localității Calafat are în cuprinsul său:

Zona rezidențială structurată în:

zona locuințelor colective P+1 – organizată în ansamblul Bulevardul Tudor Vladimirescu, str.1907.

zona locuințelor mici, individuale P, P+1, organizată pe structura veche a localității (sistem stradal și parcelar)

zona de teren liber rezervat construcției de locuințe situate în partea de nord-est a localității și în partea de est.

În general această zonă ocupă centrul localității având o pondere de 18,97% din totalul intravilanului și de 22,25% din suprafața trupului principal al localității.

Zona de locuit a orașului Calafat s-a format în timp, dezvoltându-se în jurul zonei centrale pe scheletul unei trame stradale-ordonate-rectangulare. Creșterea orașului s-a facut mai ales prin creșterea principalelor zone funcționale, zona de locuit dezvoltându-se prin : ocuparea de noi teritorii din apropierea localității în baza unor planuri prestabilite sau nu; restructurarea completă a unor zone construite existente.

În prezent, zona de locuit se prezintă diferențiat sub forma a două mari subzone

corespunzătoare a doua mari tipuri de locuire:

zona de locuințe colective P+4 etaje construite compact, grupate în cartierul Tudor Vladimirescu – 1907;

zona de locuințe individuale cu regim de înălțime predominant parter, care ocupă circa 70% din suprafața zonei de locuit.

În cadrul zonei de locuit se constată mari diferențieri în ceea ce privește modul de utilizare a terenului în construcție. În partea centrală a orașului clădirile sunt apropiate între ele, despațite prin curți cu suprafețe reduse, densitatea medie fiind de 25 clădiri la hectar. Spre periferie clădirile sunt mai rare, densitatea fiind sub 15 clădiri la hectar.

Având în vedere numărul de solicitari de locuințe Planul Urbanistic General propune extinderea zonei de locuit pe terenuri libere, în partea de nord-est și de est a localități. Suprafața acestor zone totalizează .

Zona industrială – este structurată în:

platforma industrială vest, compusă în special din unități cu profil mixt (industrie alimentară, centrala electrică de termoficare, industria materialelor de construcții;

platforma industrială est- compusă din unitați de asemenea cu profil mixt (industrie alimentară, ușoară);

zonele de teren liber rezervate noilor investiții în domeniul industrial, depozitare comerț en-gross- situate în platforma industrială vest.

Relația dintre zona de locuit și zona unităților industriale este o relație strânsă, de vecinătate manifestate prin pendularea forței de muncă între locuință – loc de muncă.

Ponderea zonei unităților industriale din totalul suprafețelor din intravilan este de 27,45% și de 32,21% din totalul suprafeței trupului principal al localității.

Zona unităților industriale vest și est închid orașul în partea de vest și de nord-est, fiind situate la limita zonelor de locuit. Datorită acestei poziții relația dintre locul de muncă și zona de locuit este ușor de realizat. Situarea platformelor industriale în centura din jurul orașului este un obstacol în dezvoltarea localității creând totodată probleme de traversare, de legături interzonale.

Prin Planul Urbanistic General s-au propus zone destinate funcțiunilor economice, eventual mixte prin combinare cu servicii de tip comercial (depozite en-gross) sau prestări servicii cu caracter industrial (autoservice, ateliere confecți metalice, tâmplărie).

Suprafața ocupată în prezent de unitățile economice de tip industrial și agricol este de

213,78 ha, din care: 174,30 ha unități de tip industrial și unități de tip agricol. Suprafețele de teren liber de construcții cuprinse în cadrul zonei economice sunt de circa și sunt amplasate cu precădere în zona industrială vest.

Pentru utilizarea lor în scopul construirii de noi spații cu funcțiuni economice, trebuie făcute demersuri de către primărie pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și crearea infrastructurii necesare – străzi, rețele tehnico-edilitare.

Consiliul local al orașului a solicitat extinderea intravilanului localității pentru zona situată între serele de Conserve SA și popasul turistic Bascov și pentru zona situaă între Centrala electrică de termoficare și Stația de epurare. Aceste zone nu au fost introduse în intravilan, s-au rezervat, cu precizarea destinației; pentru extinderea intravilanului în etapa de perspectiva.

Zona centrala – este situata in centrul localitatii fiind structurata in:

zona instituțiilor și serviciilor publice existente grupate în nucleul central al zonei;

zona de locuințe inclusă în zona centrală care poate prelua în timp alte instituții prin amenajarea construcțiilor existente pentru alte funcțiuni (sedii, firme, sedii instituții servicii publice).

Centrul orașului nu este dotat cu clădiri impozante, numai pe unele străzi se află unele construcții cu nivel, majoritatea construite înainte de anul 1920.

În ultimii ani în zona centrală a orașului s-au construit 6 blocuri cu două nivele, iar în celelalte clădiri sunt amplasate sediile unităților administrative, social-culturale, comerciale formând zona administrativ – culturală și comercială a orașlui. In general această zonă împreună cu celelalte dotări, instituții publice existente, dispersate pe suprafața teritoriului ocupă o suprafață de .

Zona parcurilor, recreere, sport – este structurata in:

Gradina publică – Faleza Dunării;

Complexul sportiv.

În general această zonă se dezvoltă pe suprafețe denivelate (Gradina publică-Faleza Dunării) și ocupă o suprafață de 78,95 ha.

Pentru îmbunătățirea microclimatului în cadrul localității s-au format o serie de propuneri vizând: organizarea de noi spații verzi care să completeze sistemul existent pe suprafața orașului (amenajarea prelungirii falezei Dunării pe care în prezent se înregistrează eroziunea malului Fluviului Dunărea – lucrările de amenajare a Falezei Dunării au în vedere plantări masive care să consolideze malul) și realizarea de perdele de protecție între zonele funcționale incompatibile sau generatoare de noxe (în această categorie de intervenție se înscriu perdelele de protecție propuse față de traseul de cale ferată si fatță de artera rutierî – de centură propusă în etapa de perspectivă).

Zona cu destinatii speciale de echipare a teritoriului in care se includ caile

de comunicatie si cuprinde:

zona aferentă circulației feroviare – transportul feroviar pe teritoriul administrativ al orașului are o lungime de și este formată din calea ferată Craiova-Calafat.

Fiind așezat pe malul Dunării, oraș de graniță nu dispune de o rețea feroviară, din care să porneascaă alte linii ferate. De aceea densitatea rețelei feroviale este sub nivelul multor localități din țară, însăți județul Dolj ca densitate ( la 1000 km2 ) se află sub nivelul mediu pe țară.

zona aferentă circulației rutiere – s-a majorat față de cea existentă datorită propunerilor de îmbunătățire a circulației rutiere în localitate, prin realizarea de noi drumuri sau extinderea celor existente.

Transportul rutier este bine organizat în zonă, aceasta face să suplinească lipsa căilor ferate, permițând stabilirea unor legaturi rapide între oraș și localitățile învecinate. Densitatea rețelei este de la 1000 km2, sub media pe țără. Rețeaua rutieră este compusă din următoarele șosele: Drumul European(E 79) Calafat – Craiova modernizat în ultimul deceni, Drumul Național (DN 56 A) Calafat-Drobeta Turnu-Severin deasemenea modernizat, Drumul Național(DN 54 A) Calafat-Bechet, Drumul Județean ( DJ 553) Calafat-Ciupercenii Vechi

zona aferentă circulației navale reprezentată de Portul Calafat care oferă multiple faciliăți dintre care enumerăm:

este un important nod de traversare a Dunării către Bulgaria, fiind cel mai scurt drum

între occident și orient, pe aici putând trece non-stop pasageri, orice tip de autovehicule, vagoane CFR, fiind astfel cel mai complex port românesc al Duăarii;

lungimea cheiului este liniari, împărțit în trei dane de acostare, fiind destinate

navelor care efectuează operațiuni de încărcare sau descărcare a mărfurilor solide și în vrac;

acces direct la transportul CFR, asigurând legatura atât internă cât și internațioă prin nodul de cale ferată, capul de pod pentru Ferry –Boat și stația de triaj care asigură parcarea concomitentă a mai multor garnituri de vagoane;

acces la șoseaua europeană, asigurând un trafic fluent pentru toate tipurile de autovehicule;

instalație electrică de forță necesară funcționării diverselor utilaje și agregate la parametrii normali;

apă la danele de operare indiferent de cota Dunării, infrastructura cheiului permițând acostarea și operarea navelor;

fosă septică;

pistă dublă de acostare pentru navele destinate transportului de autovehicule și pasageri, asigurând o bună legătură între căile rutiere și fluviale;

pontoane de acostare destinate navelor de pasageri, dotate cu schele metalice și spații amenajate pentru unitățile abilitate efectuării operațiunilor de control;

pontoane de acostare destinate navelor care efectuează formalități de sosire/plecare, revizii;

locurile oficiale de ancorare de la km.flv.793 și 799, asigură stationarea în siguranță a unui număr mare de nave, formarea convoaielor și efectuării diverselor manevre nestânjenind desfășurarea navigației în zonă;

În zonă, respectiv la km.flv. 788+500 – 789+300, este amenajat iernaticul natural de la Ciupercenii Vechi, cu o lungimea de 1000 metri, lățimea accesibilă de 40 metri, capacitatea de iernare: de 70 de nave și 10 tancuri;

Platforma Portului

Este pe o suprafață de 18010 mp pietruită și pe o suprafață de 75223 mp nepietruită iar întreaga platformă a portului este pavată pe o suprafață de 4120mp. Pe platforma cheiului de jos se află instalate opt linii de cale ferată în lungime totală de și ea posedă două linii care pornesc din stație, traversează platforma înaltă și merge până în dreptul magaziei de mărfuri generale având o lungime de . Pe platforma cheiului pavat se poate depozita 2360 vagoane cereale vărsate sau 2620 vagoane cereale stivuite. Portul Calafat este înzestrat cu următoarele clădiri:

1. Magazia de marfuri generale, reconstruită în anul 1946, fiind distrusă de bombardament în timpul retragerii trupelor germane în august 1944, este construită din scandură de brad pe platforma de beton, având trei ochiuri, o suprafață totală de 368,90 m2, înățime, instalație electrică și este acoperită cu țiglă;

2. Magazia de materiale a S.H., construită în anul 1914, din scandură de brad, pe platforma de beton, având o suprafață de 64 m2 cu înălțime;

3. Atelierele și cantonul S.H. construit în anul 1926, construcție de caărămidă, pe platforma de beton, acoperită cu țiglă având 5 încăperi, o suprafață totală de 100,60 m2 cu înălțime. Servește de atelier de tâmplărie, lăcătușerie și fierărie.;

4. Gara fluvială (marchiza S.H.), construită în anul 1906, având șapte încăperi, servesște pentru birourile S.H., Poliția de Frontieră, Sovromtransport și o sală mare de așteptare. Are o suprafață totală de 305,90 m2 cu înălțime. Este construită din caărămidă pe platforma de beton și este acoperită cu țăglă .Are instalație electrică;

5. Clădirea Căpităniei, construită în anul 1898, din caărămidă, pe platforma de beton, acoperită cu țiglă, compusă din 10 încăperi. Are o suprafță de 171,80 m2 cu 3,70 înălțime. Servește ca birouri și locuință .

6. O remiză pentru pichet de incendiu, din caărămidă, pe platforma de beton, fiind acoperită cu un planșeu de beton, aând o suprafață de 12,70 m2 cu înălțime, pentru adăpostirea aparatelor de incendiu ale portului;

7.Un mic depozit de materiale inflamabile, construit din cărămidă și beton, acoperit cu planșeu de beton și ușă de fier.

Zona comercială

În ultimul deceniu comerțul s-a dezvoltat odată cu celelalte compartimente economice, ca o coordonată firească pe calea satisfacerii nevoilor populației locale cu cele necesare aprovizionării tot mai diversificate cu produse industriale și alimentare. Inițial acesta a fost organizat în spații dispersate și improprii unui comerț civilizat, însumând 75 de unități comerciale și o suprafață de aproximativ 3000 m2.

Un pas important pe calea promovarii modernului în acest domeniu, s-a făcut prin construirea și darea în folosintță a unui mare magazin universal, în anul 1986 »Danubiu » a cărui suprafață comercială de 4200 m2 era mai mare decat spațiile existente anterior. Alte unități comerciale deschise la parterul blocurilor din cartierele « Dezrobirii » și « Traian » au completat și amplificat zestrea comercială a localității. Înălțarea complexului hotel-restaurant cunoscut sub numele de « Motel » a adăugat peisajului calafățea un plus de frumușete și elegantță aici oferindu-se condiții optime de cazare și confort.

Pe raza orașului Calafat funcționeaza trei complexe alimentare, o fabrica de pâine și produse de panificație plus trei brutării particulare, pâinea și produsele de panificație fiind comercializate în 11 centre de desfacere.

Alimentația publică este desfașurată în cadrul a patru restaurante moderne, grădina Debarcader și 56 unități de alimentație publică private, la care se adaugă peste 75-80 unități comerciale cu profil mixt, ce se desfașoară în cadrul unor societăți cu capital privat sau

V . ECONOMIA

5.1 Funcțiile orașului

Încă de la atestarea ca așezare (1424), localitatea a cunoscut pe parcursul deceniilor transformări în toate domeniile.

5.1.1 Funcția industrială

Municipiul Calafat se confruntă cu mari probleme economice. Deși plasat într-o zonă cu multă forță de muncă disponibilă, astăzi locuitorii zonei se confruntă cu mari probleme existențiale. În anul 1989 nu se putea afirma că existau șomeri în zona, populația fiind structurată în muncitori, țărani, intelectuali, batrâni ți copii. La data respectivă, la o populație activă de 12.400 persoane, personalul muncitor reprezenta 10.697 angajați iar diferența până la 12.400 lucrau în agricultură .Exista un număr de 32 întreprinderi care aveau drept obiectiv producerea conservelor de legume ți fructe, zahăr, amidon, glucoză, alcool, mobilier, etc.

Până în 1989 personalul muncitor se regăsea în unități și întreprinderi cu capital de stat și mixt care s-au înființat în ultimele două decenii înainte de 1989. Situația economică la nivelul anului cunoscut o descreștere comparativ cu anii precedenși prin reducerea numărului de unități cu capital de stat, precum și a SRL –urilor. Pentru a se evita plata unor impozite către bugetul central s-a constatat un aflux de transformări a multor SRL –uri în asociații familiare sau PIF-uri ( persoane independente familiare ).

Din cele 13 societății cu capital de stat (Industrial Conserv, Socom Independenta, Peco, Pan Grup, Dunăreana,Amidon glucoza, Zahărul, Năvodarul, Biosim, Textila, Uscătoria de tutun), 7 dintre ele s-au confruntat cu mari probleme datorită nesusținerilor financiare, ele funcționând doar în regim de conservare sau ca mici ateliere care să le susțină existența salariaților ce au mai rămas (Industrial Conserv Socom, Textila, Biosim, Zahărul, Năvodarul, Dunăreana).

Agenții economici privați în număr de 400 dintre care 150 SRL-uri și 250 de Asociații familiare, sau persoane fizice ce s-au constituit în baza decretului (Lege nr.54/1990), au avut ca principale activități economice n domeniile: comerț. producția de păine și patiserie, producția de alcool. producția textilă, asistență medicală și farmacie, morărit.

Din cele 32 de întreprinderi din 1989 și-au închis activitatea un număr de 20 cum sunt:

S.C. <<INDUSTRIAL CONSERV>> SA Calafat – și-a închis activitatea de producere a legumelor de seră și activitatea de fabricare a conservelor;

Uzina Termică – din cele 5 cazane mari mai are în funcțiune un cazan pentru producerea agentului termic;

Socom Independenta Calafat – și-a redus activitatea de bază pentru producerea de ambalaje, materiale chimice și croitorie de mică serie.

S.C. <<TEXTILA>> SA Calafat – la care s-a închis activitatea de țesătorie și unde au avut loc disponibilizări colective;

Prestările către populație s-au diminuat cu peste 70% la unități cum sunt: Consum Coop, SC Mixta SA, Autobaza Calafat, SC Astra, Conel SA, SC GCL SA Calafat.

Un număr de 8 întreprinderi și unități și-au încetat activitatea de bază: SC Biosim SA Calafat – unde au avut loc disponibilizări colective, Fabrica de lapte, Trustul de Construcții Industriale, Intreprinderea de Mobilă, Balastiera, Fabrica de Zahăr, de asemenea activitatea motelieră și turistică.

Toate acestea au disponibilizat forșa de muncă și au creat perturbații majore în echilibrul social iar pentru constituirea bugetului local se regăsesc ca instituții plătitoare de taxe și impozite, scriptic, dar în realitate sunt în imposibilitate de plată, cu pierderi, unele având datorii la bugetul local neachitate de mult timp.

Prin decret prezidențial în octombrie 1997 orașul este trecut în rândul municipiilor, dar lipsa acuta de fonduri a declanțat un fenomen negativ cu repercursiuni ample. Astfel o serie de unități au fost nevoite să-și închidă porțile iar salariații să fie trimiși în somaj. Acest lucru și-a pus amprenta asupra nivelului de trai, colectarea impozitelor și a vietii concetățenilor noștri.

În etapa actuală activitățile industriale în cadrul muncipiului Calafat sunt concentrate pe sectoare tradiționale, cum ar fi construcția mijloacelor de transport, construcții și materiale de construcții, unități de confecții textile, industria alimentară și agro-alimentară, fabrica de amidon și glucoză, confecții metalice. O măsură importantă luată de către autoritațile locale, în ceea ce privește stimularea mediului local de afaceri este legată de faptul că, de la 1 septembrie 2013, Primăria Municipiului Calafat a instituit conceptul de taxe locale zero pentru investitori. Conceptul se aplică oricărei companii care investește minim 20.000 de euro pe teritoriul municipiului. Aceste companii își primesc, în mod indirect, banii înapoi în investiții pe domeniul public care avantajează investitorul. Potrivit municipalității calafetene, o companie plătește, în cursul anului 2013, taxe și impozite locale de 20.000 de euro. La finele anului, aceasta depune o cerere prin care solicită diverse lucrări pe domeniul public care avantajează compania în cauză (un drum de acces sau reabilitarea acestuia către locația firmei, extinderea iluminatului până în acea zonă, lucrări de înfrumusețare, extinderea utilităților etc.). Toate investițiile vor fi realizate pe domeniul public.

După depunerea cererilor, la începutul anului următor, Consiliul Local votează în proiectul de buget toate solicitările investitorilor, în cuantumul sumelor pe care aceștia le plătesc către bugetul local. În acest sens, fără a se încălca legea, toate companiile care investesc la Calafat își vor primi, în mod indirect, sumele plătite către bugetul local înapoi, anul următor.

Conform datelor furnizate de către Ministerul Finanțelor Publice, cele mai importante companii care activează pe piața Muncipiului Calafat precum și evoluția acestora sunt:

Maglierie Cristian Impex S.R.L. – a fost înființată în anul 1997 cu capital integral Italian. Compania este una dintre cele mai mari fabrici de tricotaje din Romînia, recunoscută atat în țară cât și în afara ei. Prin rapida dezvoltare și extindere, societatea asigură în prezent locuri de muncă pentru un număr de peste 1.300 persoane atât din Calafat cât și din localitățile limitrofe. Compania este structurată pe secții specializate cum sunt: tricotare, confecționare, broderie, spălare, călcare, ambalare. Secțiile sunt dotate cu mașini avansate, adaptate standardelor mondiale de ultima oră. Specificul fimei este fabricarea de pulovere, veste și articole similare.

Roquette România S.A. – se ocupă cu producerea amidonului și a produselor din amidon.

Mixta S.A. –se ocupă de construcții și amenajări de spații comerciale și industriale, real-estate, închirieri de spații comerciale și industriale, amenajări interioare/exterioare, lucrări de instalații pentru construcții (termice, electrice, sanitare), confecții metalice.

SC Mitliv Exim S.R.L. operează pe piața materialelor de construcții prin vânzări directe din depozitele proprii, distribuție și servicii.

Mecanica Fibră de Sticlă M.B. S.R.L. operează pe stocuri (materiale, producție în curs de execuție, semifabricate, produse finite, mărfuri etc – fabricarea fibrelor din sticlă.)

Cele mai exploatate sectoarele ale industriei sunt: unitățile de confecții textile, fabrica de amidon și glucoză, construcții și fabricarea fibrelor din sticlă. O pondere semnificativă o au, în ansamblul economiei municipiului, și industria ușoară și alimentară pentru care existau materii prime necesare din producția internă.

Maglierie Cristian Impex S.R.L împreună cu Roquette România S.A. reprezintă actori relevanți ai mediului de afaceri local, înregistrând 1.348, respectiv 143 de angajați, cu investiții și cifre de afacere importante.

O altă companie, Bogfil Com SRL, prestează servicii care se regăsesc cu precădere în domeniul naval (reparații nave și ambarcațiuni, reparații și construcții de bărci) și portuar (reparații calificate la macarale de cheu și alte utilaje portuare), dar și în cel al confecțiilor metalice. Trendul acestor firme a fost unul ascendent, iar odată cu deschiderea Parcului Industrial Calafat, pot fi obținute investiții pentru o dezvoltare susținută a sectorului industrial.

GAL „Calafat” este o asociație nonguvernamentală formată din membri, reprezentând parteneri din cadrul sectorului public, sectorului civil și privat. Asociația cuprinde 21 de localități. Muncipiul Calafat face parte și joacă un rol important în cadrul parteneriatul public – GAL „Calafat”, parteneriat care s-a conturat în forma prezentă în anul 2012 în urma unor acțiuni de informare și consultare care au avut loc în teritoriu, grupul fiind constituit juridic încă din anul 2010.

Sectorul industrial și de artizanat cuprinde populația ocupată în industria extractivă, industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare și construcții și însumează un procent de 9% din totalul populației ocupate în cadrul GAL „Calafat”.

Conform GAL „Calafat” repartizarea populației active în perioada 2006- 2010, situația se prezintă după cum urmează:

Tabel nr. 1 Populația activă în sectorul industrial și de artizanat în cadrul GAL Calafat, în perioada 2006 – 2010 (Sursa: Institutul Județean de Statistică Dolj)

Figura nr. 1 Dinamica populației active în sectorul industrial și de artizanat în cadrul GAL Calafat, în perioada 2006 – 2010

Conform datelor furnizate de către Institutul Județean de Statistică Dolj, în intervalul 2006 – 2010, numărul de salariați din sectorul industrial și de artizanat a scăzut cu 20,33%. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2007, după care în 2008 a scăzut foarte puțin. Scăderi majore au fost la nivelul anilor 2009, respectiv 2010, ani în care s-au simțit cel mai mult efectele crizei economice, ultimul an menționat înregistrând numai 1.894 de angajați.

Parcul industrial Calafat

Consiliul Local Calafat a avizat favorabil cererea investitorului privat SC Greenfield Investment Group SRL privind realizarea unui Parc Industrial pe infrastructura fostei Fabrici de Zahăr din Calafat.

În noile condiții economice create de recenta inaugurare a podului peste Dunăre dintre Calafat și Vidin, un parc industrial pe malul românesc al Dunării ar putea fi important pentru investitorii bulgari, care vor putea produce sau depozita mărfuri chiar lânga granița dintre cele două țări, în condiții fiscale avantajoase.

Viitorul Parc Industrial Calafat se află la doar un kilometru de portul industrial, de care este legat atât pe calea ferată, cât și pe șosea, și la doi kilometri de noul pod peste Dunăre. În plus, locația fostei fabrici de zahăr îndeplinește mai mult decât condițiile impuse de lege pentru a primi titlul de Parc Industrial: având o suprafață de 14 ha, acces rutier și feroviar chiar din interiorul fabricii, energie electrică, apă curentă, canalizare conectată la stația de epurare, clădire de birouri, spații de producție, spații de cazare, restaurant, astfel că nu se va mai pierde timpul cu realizarea acestor utilități.

Primele două investiții se vor concretiza în curând, semnându-se deja contractele de închiriere. Este vorba de un amplu centru service pentru autocamioane destinat în special traficului greu din zona podului și o mică întreprindere de prelucrare a lemnului, care va folosi material lemnos din Bulgaria cu aproximativ 30% mai ieftin decât cel din România. Cele două investiții vor crea aproximativ 35-40 de noi locuri de muncă, construcția lor urmând să demareze în luna octombrie, iar darea în folosință la începutul anului viitor.

În cadrul municipiului Calafat, industria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare contribuție la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluanți gazoși, solizi și lichizi eliminată în aer, apă și sol. Solul este poluat în primul rând prin depozitarea neconformă a deșeurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei, apoi indirect, prin depuneri acide și prin lucrări de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei. Ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producție generatoare atât de poluanți cât și de deșeuri, activitățile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului.

Activitățile industriale exercită un impact asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calității aerului, apelor, solului, generarea deșeurilor de diverse tipuri și prin utilizarea resurselor naturale și energiei. În acest sens este necesară reglementarea și controlul acestor activități astfel încât să se asigure respectarea legislației în domeniul protecției mediului și al principiilor dezvoltării durabile.

5.1.2 Funcția agricolă

Dintre funcțiile orașului cea mai veche este fară îndoială cea agricolă care a apărut posibil odată cu apariția vechii așezări ce a existat în locul actualului oraș. În atestările documentare din secolul al XVI-lea referitoare la orașul Calafat se precizează vama pentru diverse produse agricole ca: grâu,vin,animale.

Fiind situat în zona de câmpie și datorită condițiilor social-istorice, orașul Calafat a fost până în ultimii ani un oraș cu funcție preponderent agricolă. Dezvoltarea agriculturii a fost favorizată de o serie de factori: condițiile morfologice, climatice, pedologice și hidrologice care sunt favorabile culturilor agricole. În trecut agricultura se caracteriza printr-o dezvoltare extensivă ușuratăa de fragmentarea foarte redusă terenului. Bazându-se mai mult pe fertilitatea solului și folosind doar ingrășăminte naturale în cantități mici, alături de o tehnica puțin dezvoltată, producțiile nu erau prea mari.

La nivelul municipiului Calafat există un număr de 7 asociații agricole și societăți comerciale cu profil agricol astfel:

SC « Moara Calafatului «  srl – ;

Societatea Agricola “Comani”- 950 ha;

SC “Puncioiu Agroserv “SRL – ;

Societatea  Agricola “Gospodarul “ – 110ha;

SC Agrochim SRL – 211 ha;

SC “Fortuna Impex” SRL – .

Și în acest sector din lipsa mijloacelor de mecanizare performante, a reducerii suprafețelor irigate, a lipsei unei piețe avantajoase de desfacere a produselor agricole precum și a altor probleme, face ca și sectorul agricol să nu satisfacă în unele cazuri nici măcar nevoile producătorilor sau proprietarilor de terenuri.

Muncipiul Calafat are un potențial agricol ridicat, cu o mare suprafață de teren arabil, permițând cultivarea de plante cerealiere, leguminoase, industriale valorificabile în procesul de producție atât în marea cât și mica industrie și chiar în producerea energiei termice în sistem de cogenerare.

tabel nr. 2 Suprafața fondului funciar dupa modul de folosință, în municipiul Calafat, în perioada 2005 – 2011 (Sursa: INS TEMPO, 2012)

Figura nr. 2.Evoluția suprafeței fondului funciar după modul de folosință, în municipiul Calafat, în perioada 2005 – 2011 (Sursa: INS TEMPO, 2012)

Suprafața fondului funciar după modul de folosință, în ceea ce privește diferitele tipuri de culturi, a înregistrat aceleași valori în ultimii ani pentru agricultură, teren arabil, pășuni și fânețe. Din punct de vedere al terenurilor agricole, acestea sunt preponderent arabile.

Exploatarea suprafețelor viilor, a livezilor și a pepinierelor pomicole a rămas de asemenea constantă, ajungând la 609, respectiv 363 de hectare prelucrate.

Figura nr. 3Dinamica suprafeței cultivate cu principalele culturi, în municipiul Calafat, în perioada 2000 – 2003, Sursa: INS TEMPO, 2012

Suprafața predominant cultivată este reprezentată de sectorul cerealelor, unde grâul și secara au fost cultivate pe suprafețe întinse de peste 3.000 de hectare în anii 2001-2002, conform datelor furnizate de către INS Tempo. Suprafețele cultivate cu plante uleioase (cultura de floarea soarelui) au înregistrat o scădere de la 1.951 de hectare cultivate în anul 2001 la 1.812 hectare în anul 2003, datorită condițiilor climatice.

În prezent se aplică politici agricole noi ce urmăresc menținerea suprafețelor cultivate cu cereale, dar și îmbunătățirea tehnologiei pentru obținerea unor performanțe ridicate.

Suprafețele cultivate cu legume și cartofi nu au cunoscut în ultimii ani un nivel de exploatare foarte mare, datorită faptului că accentul a căzut pe sectorul cerealelor și al plantelor uleioase.

Viticultura în municipiul Calafat constituie o activitate tradițională, de mare importanță economică, dezvoltată armonios, ca rezultat al condițiilor naturale deosebit de favorabile.

Valoarea alimentară a strugurilor se datorează componentelor chimice ale acestora și a formelor ușor accesibile organismului omenesc: zaharuri, substanțe minerale, vitamine, compuși polifenolici, arome, acizi organici etc., având rol benefic asupra sănătății oamenilor.

La nivelul municipiului Calafat, producția de struguri a fost exploatată cu precădere în anul 2000 atunci când au fost obținute 2.121 de tone.

Sectorul zootehnic reprezintă a doua ramură ca importanță în agricultura regiunii, creșterea animalelor reprezentând o ocupație de bază a populației din localitățile componente ale GAL „Calafat”. Locuitorii sunt crescători de bovine, porcine, ovine, păsări, dar și familii de albine.

Tabel nr. 2 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, în municipiul Calafat Sursa: INS TEMPO, 2012

Totalul efectivelor de animale înregistrate în municipiul Calafat, este predominant în favoarea păsărilor. În prezent, creșterea animalelor se face în sistem gospodăresc pentru consum propriu, cât și ca sursa minoră generatoare de venit. Momentan, creșterea animalelor se face în sistem gospodăresc pentru consum propriu, cât și ca sursă minoră generatoare de venit. Dar, pentru a se ajunge la un standard european de dezvoltare, la nivelul zonei agricole a municipiului se pot înființa ferme și complexe zootehnice sau puncte de colectare și prelucrare a produselor animaliere.

Productivitatea zonei este însă dependentă de mai mulți factori: regimul precipitațiilor, tratamentul aplicat culturilor, distribuția terenurilor, necesarul de lucru. Dintre acestea cel mai important este regimul precipitațiilor, în anii ploioși producțiile fiind bogate, iar în anii secetoși mai reduse. Astfel, se poate spune că producția agricolă a fost oscilantă, valorile fiind în strânsă corelare cu regimul precipitațiilor. În ceea ce privește necesarul de lucru, parcul de tractoare și mașini agricole este, în general, uzat fizic și moral, insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante.

În concluzie, potențialul agricol ridicat al municipiului Calafat este favorabil practicării agriculturii, în special pentru cereale, plante oleaginoase și legume, precum și creșterii animalelor, în special a speciilor autohtone.

4.1.3 Funcția de transport și telecomunicații

Paralel cu intensificarea activiății comerciale, s-au dezvoltat și transporturile. Mărfurile pentru export erau transportate în trecut spre portul Calafat. La începutul secolului al XIX – lea, întregul comerț cu sudul Dunării era dirijat de la Craiova prin punctul de tranzit de la Calafat. Încă din prima jumătate a sec. al XIX – lea, Calafatul a devenit nu numai un important punct comercial al Dunării, ci, din cauza așezării sale și un loc de unde porneau o serie de căi de comunicații pe uscat.

Transportul rutier

Municipiul Calafat este traversat de trei drumuri naționale (DN 56 Craiova – Calafat, DN 56A Maglavit – Drobeta Turnu Severin și Calafat DN 55A – Bechet), cinci drumuri regionale (drumuri județene): DJ 552, DJ 553, DJ 554, DJ 564A, DJ 561E, și cinci drumuri locale (drumuri comunale):DC 53, DC 56, DC 66, DC 67, DC 70.Cu toate acestea, densitatea rețelei de drumuri este mai mică decât media națională (30,5 km/100 km pătrați, comparativ cu 34,2 km/100 km pătrați). Drumul european E 79: Ungaria – Oradea – Deva – Petroșani – Filiași – Craiova – Calafat -Bulgaria, Grecia, urmează traseul DN 56 Calafat – Craiova.

Calafatul se află pe coridorul VII fluvial-Dunăre și pe coridorul IV paneuropean ce pornește din Germania și se termină la Istambul și Salonic. Pe direcția km. Flv 796 s-a construit podul peste Dunăre (a cărui construcție s-a finalizat în 2013) de către firma spaniolă FCC. Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1925. Traficul rutier între Calafat și Vidin se dublează de la an la an, astfel că a devenit imperios necesară construcția unui pod cu patru benzi de circulație, cale ferată, o bandă cu lățime de doi metri pentru bicicliști și un trotuar cu o lungime totală de de 1.971 m.

La nivelul municipiului Calafat- transportul în comun se practică pe două trasee: Calafat-Basarabi și Calafat – Ciupercenii Vechi, cu un parc de 40 autobuze care lucrează în două schimburi, parcurgând o lungime medie de 6,6 km.

Acest transport în comun deservește și platformele industriale din vest, respectiv est, permițând un acces ușor al salariatilor din oraș sau din satele învecinate la locul de muncă.

Transportul feroviar

Municipiul Calafat are legaturi feroviare cu resedinta de judet Craiova, prin Calea ferată principală pe ruta Calafat – Craiova, cu opriri la Moțăței și Maglavit, este conectată prin Craiova, reședința județul Dolj (un nod important de cale ferată – constituie convergența a cel puțin trei linii de cale ferată), la calea ferată principală București – Roșiori de Vede – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș (principala cale ferată electrică dublă, care traversează România de la sud-vest spre nord-est). În această zonă densitatea de căi ferate este cea mai mică din țară (circa 30,0 km / 1000 km2).

Transportul naval

Portul navigației fluviale Calafat este situat la extremitatea nord – vestică a localității și ocupă o suprafață de 7,00 ha. Zona portului are o lungime de 1400 m iar cheiul acestora de 600m. Legatura la calea ferată este rezolvată cu racorduri direct din stație. Menționam că portul nu are spații de depozitare suficiente și nici posibilități de extindere.

Conform traficului naval – portul Calafat este de categoria a IV-a specializat în reparații și întrețineri navale. Portul este cuplat cu un punct de trecere a autovehiculelor grele Româia-Bulgaria al cărui trafic este în continuă creștere.

Principalele activități desfășurate în Portul Calafat sunt:

acostarea navelor în dane pentru efectuarea operațiunilor de încărcare/descărcare;

efectuarea reviziilor de sosire/plecare a navelor în / din trafic intern și internațional;

supravegherea, dirijarea și controlul navelor din punctul de vedere al siguranței navigației;

supravegherea operațiunilor de încărcare/descărcare a navelor, îmbarcare/debarcare a autovehiculelor și pasagerilor, efectuarea la cerere a diverselor prestații de servicii( determinarea cantității de marfă, constatarea stării – de curățenie a magaziilor, efectuarea prelungirilor valabilității actelor personalului navigant și a documentelor de bord, etc.:

primirea și depozitarea mărfurilor depozitate;

manipularea mărfurilor generale și vrac;

transbordarea mărfurilor dintr-o nava în alta cu macarale plutitoare;

extragerea de balast din Dunăre, prelucrarea, sortarea și depozitarea acestuia;

repararea, întreținerea și asistența tehnică pentru echipamente, înstalații portuare și nave;

ferry-boat și bacuri pentru autovehicule și pasageri asigurând traversarea Dunării spre Vidin (Bulgaria) cu program non-stop;

curse regulate de pasageri către și de la Vidin în orice zi a săptămânii;

datorită poziției geografice și a căilor de acces favorabile, aici se pot încărca și descărca piese agabaritice sau cu greutăți până la 60-70 de tone;

diverse (închirierea de spații comerciale, magazii, birouri);

După anul 1989, activitatea portuară s-a redus drastic datorită situației economice în declin atât din țară cât și din Calafat, lipsa cerințelor făcând ca portul să reducă activitatea la cca. 1-2 unități în lucru lunar, adică cca. 3000 tone marfă.

Sistemul de telecomunicații

Sistemul de telecomunicații a cunoscut ascendentul firesc, specific cerințelor unei vieți civilizate. S-a înfăptuit o întinsă rețea de radioficare locală și s-au pus bazele unui studio de emisie care transmite periodic programme oferite Calafatului și satelor învecinate, iar pentru satisfacerea cerințelor proprii activității de postă, telegraf, telefon s-a construit un local nou, modern, în anul 1976 dotat cu tehnici adecvate nivelului cerințelor etapei respective.

Muncipiul Calafat beneficiază de servicii de telefonie fixă. Zona este în proporție de 100% acoperită de rețeaua de de telefonie mobilă, aceasta înlocuind cu succes rețelele de telefonie fixă în zonele în care acestea nu au fost extinse. Principalele companii de telefonie mobilă care acționează în zonă sunt Vodafone, Orange și Cosmote.

De asemenea populația beneficiază de servicii de televiziune prin cablu, plus acces la rețeaua de internet. Rețeaua utilizată pentru apeluri telefonice fixe și de internet este de tip fibră optică, iar zona de acoperire este Craiova – Calafat – principala linie de comunicare Vidin.

Activitatea de poștă și telegrafie din municipiu se află în declin, având în vedere că societatea preferă utilizarea serviciilor de comunicare online, pentru care există în România o piață competitivă și pachete de servicii din ce în ce mai diversificate și mai accesibile. Corespondeța a scăzut ca volum cu 25% doar într-un an, ajungând de la 866 mii de unități la 649 în anul 2012, iar volumul de recomandate a scăzut cu 11,7%. Cel mai mare declin l-a cunoscut serviciul de trimitere colete, în anul 2012 fiind trimise cu 61,5% mai puține colete ca în anul precedent. În municipiul Calafat există mai mulți operatori de servicii de curierat cu acoperire mare la nivel național, care pot prelua expedierile de colete și corespondență, diferența de costuri față de serviciile poștale fiind competitivă iar serviciile oferite avantajând expeditorii cât și destinatarii.

4.1.4 Funcția comercială

Comerțul este asigurat atât prin comerțul de stat cât și de foarte mulți întreprinzători particulari care asigură populației o gamă larga de produse atât din țară cât și din străinătate. Comerțul de stat este asigurat de către I.C.S.M. Calafat precum și de cooperația de consum zonală, care prin depozitele sale de mărfuri en-gross asigură cu mărfuri o rețea destul de mare ca: Maglavit, Cetate, Plenita, Poiana Mare, Rast, Piscu Vechi, precum și suburbiile orașului: Ciupercenii Vechi, Basarabi, Golenți.

Alături de acestea, bunurile alimentare sunt asigurate și prin depozitele I.C.R.A. Calafat, care pun la dispoziția consumatorilor orașului Calafat și satelor aparținătoare toate cele necesare atât prin produse alimentare, de alimentație publică cât și nealimentare.

Alimentația publică este desfășurată în cadrul a 4 restaurante moderne, grădina Debarcader și 56 unități de alimentație publică private, la care se adaugă 78 – 80 unități comerciale cu profil mixt, ce se desfășoară în cadrul unor societăți cu capital privat sau diverse spații comerciale inclusiv chioșcuri.

Serviciile – numeroasele servicii prestate către populație sunt realizate de multiplele secții aparținând industriei locale din orașul nostru ca: secții de tâmplărie și tapițerie, constructți metalice, curațătorie chimică, croitorii de damă și bărbați, construcții de locuințe, secții depanare radio-TV, aparatură și utilaje de uz-casnic, secție de îmbuteliat bere, ape gazoase.

4.1.5 Funcția turistică

Variațiile complexe ale mediului geografic, valoare și diversitatea monumentelor istorice de cultură și artă tradițională și contemporană, bogăția de monumente ale naturii, zone de agrement și terase pitorești, conturează existența unui prețios potențial turistic natural și cultural pe harta orașului Calafat.

Ceea ce conferă peisajul specific preponderent pentru turism este existența luncilor dunărene și a zonei de luncă înzestrate cu o floră și o faună de o mare diversitate.

În oraș sunt prezente mai multe monumente închinate memoriei luptătorilor din războiul de independență din anul 1877. Între acestea se impun: Monumentul Independenței (cel care marchează prima salvă de artilerie din războiul din 1877), Monumentul bateriei » Mircea », Monumentul lui Cuza, etc.

Contribuții importante în cunoașterea istoriei locurilor sunt aduse și prin muzeul orășenesc care prin secțiile sale pune la dispoziția vizitatorilor o gamă variată de vestigii istorice și opere de artă. Sediul muzeului este o impunătoare construcție în stil românesc, o veritabilă « perlă de arhitectură », ce întărește și mai mult importanța turistică a orașului.

Orașul Calafat dispune și de variate dotări turistice cum sunt: unități hoteliere, cabane în zona de lună pe malul Dunării, popasuri (cum este cel de la Balta Jdegla).

Complexul turistic Calafat amplasat aproape de centrul orașului, cu o frumoasă panoramă a Dunării, este o unitate modernă dată în folosință în anul 1981, este solicitată cu deosebire de turiștii străini în trecere spre sudul Europei. Hotelul « Dunărea » amplasat în centrul orașului oferă posibilitatea de cazare pentru 60 de locuri în camere cu 1-2 paturi.

La intrarea în oraș, la o distanță de de oraș, cu o abatere de dreapta, pe malul Dunării se află amenajat un frumos punct turistic »Bascov » într-o poziție pitorească la baza terasei Dunării, cu câteva izvoare de apă potabilpă de bună calitate, vestita fântână din zona »Babalupa ». Unitatea dispune de cășuțe cu 40 de locuri, un restaurant și gradină cu 150 locuri.

Importanța în continuă creștere pe care o are orașul în sfera circulației turistice (mai ales vara când trec spre Peninsula Balcanică un număr mare de turiști străini), impune necesitatea sporirii dotărilor adecvate.

4.1.6. Funcția financiar-bancară

Finanțarea activităților din comerț în orașul Calafat este asigurată de unitățile bancare:

Banca Agricola;

Banca Comercială Română;

Bancoop;

Banca Ion Țiriac

Bancpost.

Pe lângă aceste unități bancare funcționează o Cooperativă de Credit precum și filiale, oficii de schimb valutar, plus case de schimb valutar cu capital privat.

4.1.7. Functia administrativă și culturală

Analiza critică a situției existente indică în general un grad satisfăcător al dotării cu utilități de interes public la nivel de oraș.

Situația învățământului

Educația și formarea sunt esențiale pentru comunitățile mici, dar în ceea ce privește infrastructura școlară există discrepanțe evidente. Deși se poate spune că numărul de școli din

mediul rural depășește necesitățile populației, calitatea educației este redusă, pe de o parte din

cauza slabei dotări a infrastructurii educaționale, iar pe de alta parte, datorită nivelului de pregătire și experiența al profesorilor. Structurile de învațământ profesional și primar sunt esențiale pentru reconversia profesională a locuitorilor.

Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forței de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activităților economice nu este susținută de lucrători cu formare sau experiență specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educațional nu a fost adaptat cerințelor specifice din mediul rural.

În ceea ce privește conexiunea la internet și prezența sistemelor hardware și software în cadrul instituțiilor de învățământ din oraș, există conexiune la internet și de asemenea, spații amenajate în care copiii pot să deprindă abilități de utilizare a calculatorului și internetului

Tabel nr. 3 Unități școlare înregistrate în municipiul Calafat în perioada 2005 – 2012 Sursa: INS TEMPO, 2013, informații colectate din surse oficiale

Instituțiile de învațământ din orașul Calafat erau reprezentate, în anul 2012, astfel: 6 unități de învățământ preșcolar (grădionițe), 2 școli primare și gimnaziale, 2 licee și o școală postliceală. Toate unitățile școlare existente în cadrul municipiului Calafat sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu excepția celor din satele aparținătoare. Unitățile școlare sunt renovate (inclusiv laboratoare pentru diverse specialități), se implementează un sistem adecvat de transport al elevilor de la/către școală. Începând cu anul 2010 a fost oprită distribuția agentului termic în sistem centralizat, unitățile școlare funcționând cu centrale proprii pe combustibil solid sau cu încălzire electrică – panouri electrice cu infraroșu. La nivelul localităților Basarabi și Golenți nu mai funcționează școli, decât grădinițe, elevii fiind aduși la Calafat cu microbuzul școlar.

În localitățile componente municipiului Calafat funcționează de asemenea și biblioteci municipale, care au un important fond de carte. De asemenea, există și numeroase biblioteci școlare.

Figura nr. 4 Evoluția populației școlare, pe niveluri de învățământ din municipiul Calafat, în perioada 2005 – 2012, Sursa: INS TEMPO, 2013

În ceea ce privește populația școlară din sistemul de învățământ din municipiul Calafat, în perioada 2005-2012, aceasta a fost relativ constantă din punct de vedere numeric, chiar dacă în anul 2012 au fost înregistrați mai puțini elevi decât în 2005 (3.532 față de 3.773), numărul lor a fluctuat în decursul anilor analizați. De remarcat este faptul că numărul unităților școlare a scăzut în perioada analizată și, având în vedere că satele Basarabi și Golenți nu mai au școli proprii, trebuie notat faptul că rata abandonului școlar nu a crescut.

Stabilitatea veniturilor în gospodarie are un efect puternic asupra participării la actul educativ. Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sau care au părinți plecați să muncească în străinătate sunt de două ori mai expuși riscului de abandon școlar, comparativ cu acei copii din familiile cu o sursă stabilă de venit.

Alte motive ale abandonului școlar constatate în special în rândul copiilor sunt: sărăcia extremă, lipsa mijloacelor de transport și slaba motivație în condițiile în care terminarea studiilor nu le poate asigura un viitor.

Toate școlile sunt renovate, au mobilier funcțional, există microbuze școlare pentru transport elevi, au laboratoare de diverse specialități și sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu excepția școlii din Ciupercenii Vechi (în Basarabi și Golenți nu mai funcționeaza școli, ci doar grădinițe, elevii fiind aduși la Calafat cu microbuzul școlar). Singura problemă, începând cu 2010 este lipsa agentului termic în sistem centralizat. Unitățile școlare au centrale proprii pe combustibil solid, iar unele grădinițe sunt încălzite electric – panouri electrice cu infraroșu.

Infrastructura școlară este bună, iar instituțiile de învățămant primar și gimnazial răspund standardelor UE.

Sistemul de sănătate

În ultimii ani atât în localitătile județului Dolj, cât și în majoritatea localităților din țară, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăți.

Municipiul Calafat este afectat de o subdezvoltare a infrastructurii specifice și de o deficiență în ceea ce privește serviciile medicale. Se poate spune, așadar, că există o problemă în accesarea serviciilor de sănătate de bază provocând locuitorilor amânarea îngrijirilor medicale și ducând la creșterea costurilor serviciilor medicale prestate departe de casă.

Infrastructura de sănătate a municipiului Calafat era compusă în perioada 2005- 2011:

Un spital în Calafat, caracterizat de deficit de personal medical cu studii superioare; fără să fie încadrați medici de urgență (inclusiv în cadrul compartimentului de Cardiologie si Radiologie). Dotarea spitalului cu aparatură de specialitate nu era corespunzătoare cu normele europene din multe puncte de vedere. Lipsa fondurilor a condus la o dotare actuală de necesitate și doar în anumite departamente. Ca și aspecte pozitive se enumeră: dotarea parțială cu mobilier de spital, fiind achiziționate noptiere pentru saloanele spitalului; singurele compartimente unde s-a înlocuit complet mobilierul și s-a efectuat și reabilitarea clădirii și interioarelor sunt: dermatologia, oftalmologia, fizioterapia și nou născuți. De asemenea s-au reabilitat sălile de nașteri, blocurile operatorii și pediatria.

Un ambulatoriu de spital

4 cabinete stomatologice existente în anul 2005 și doar unul singur în 2011

farmacie

un dispensar medical

5 laboratoare medicale în 2011, un număr crescut față de 2005

4 laboratoare de tehnică dentară în 2011, inexistente la nivelul anului 2005

Însă toate acestea nu sunt dotate corespunzător pentru a putea acorda întotdeuna primul ajutor unui bolnav. Serviciile medicale sunt oferite de cadre medicale cu studii superioare sau studii medii.

Activitatea culturală

În municipiul Calafat funcționează următoarele dotări de cultură:

Biblioteca orășenească funcționează într-o clădire amplasată în zona centrală a orașului Calafat, în vecinătatea Casei de Cultură. Construcția în care funcționează este realizată în 1869 conform inscripției de pe fațadă și este în stare bună. Biblioteca orășenească adăpostește un număr de 31.210 volume;

Muzeul orășenesc funcționează într-o clădire situată pe str. 22 Decembrie în vecinătatea zonei centrale. Clădirea este realizată la începutul secolului XX într-o manieră ce amintește de școala barocului francez, cu bogate elemente decorative. Clădirea se înscrie în lista clădirilor cu valoare arhitecturală și istorică și destinația pe care o are nu-i alterează valoarea mai sus menționată. În cadrul muzeului funcționează secția de arte plastice și de istorie a orașului;

Clubul copiilor funcționează într-o clădire parter și demisol amplasată pe strada Traian la intersecția cu strada N. Balcescu. Clădirea a fost construită în anii 1904 – 1905. În prezent clădirea aflată în stare bună (a suferit mai multe lucrări de reparații și consolidări de-a lungul timpului) adăpostește 15 cercuri aplicative (pictură, informatică, protecția mediului, muzică, chimie, foto, jocuri logice, etc.)

Situația socială

Sistemul de servicii sociale reprezintă componenta activă a sistemului de asistență socială având cel mai important rol în promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate. Crearea unui sistem de servicii sociale de calitate și adaptate nevoilor reale ale populației trebuie să constituie o permanentă preocupare care să aibă drept rezultat soluționarea mai rapidă și mai eficientă a situațiilor de risc social. Schimbările demografice și sociale au implicații majore asupra sistemelor de servicii sociale. Cele mai importante consecințe sunt datorate reducerii ratei natalității și fenomenului accentuat de îmbătrânire a populației. În aceste condiții, se înregistrează o creștere a presiunii populației vârstnice asupra populației adulte – potențial active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sănătate, asistență socială) cu implicații pentru politica economică și socială.

Sistemul de asistență socială, la nivelul municipiului Calafat este aproape inexistent. Deși aparține de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, la nivel local, serviciile sociale nu sunt suficient de dezvoltate pentru a răspunde nevoilor populației:

Nivel redus de implicare al instituțiilor locale în activitățile sociale ale zonei din lipsa fondurilor;

Căminele culturale sunt dotate insuficient sau necorespunzător.

CAP. V DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE

Preocupări de ordin edilitar – gospodăresc, menite a contribui la ridicarea gradului de urbanizare a orașului și implicit la crearea unor mai bune condiții de viață a calafătenilor au existat mereu.. Astfel, într-un raport al Primăriei orașului Calafat, din 13 octombrie 1946, adresat Prefecturii județului Dolj, se propunea ca în vederea asigurării cu apă potabilă, stația de filtrare să fie mutată pe un teren cu mai multă stabilitate, deoarece locul pe care era amplasată era supus unor permanente deplasări din cauza izvoarelor subterane.

Se mai propunea construirea unei băi comunale, vechi deziderat al locuitorilor, canalizarea orașului, pavarea acestuia precum și marirea cheiului de la Dunăre.

Ca urmare a mutațiilor survenite în economia orașului, în anii ce-i abordăm spre analiză (1989-2003) s-a făcut simțită necesitatea creării unei intreprinderi specializate în asigurarea cu apă și energie electrică, salubritate, îngrijirea parcurilor, gospodărirea spațiilor verzi locative abuziv naționalizate și a celui hotelier.

Inceputul industrializării implica o creștere substanțială a producției de energie electrică. Astfel, pentru asigurarea cu energie electrică, vechea clădire a uzinei electrice a fost extinsă prin lărgirea halei centrale și etajarea construcției cu două nivele și s-au construit noi stații de distribuire a energiei electrice atât pentru consumul casnic, dar mai ales pentru cel industrial

Stația de 220 kw Calafat, proiectată pentru a alimenta platforma industrială din zonă, Termocentrala, Biosinteza și Sistemul de irigatți, stația de 110 kw Calafat care deservește energetic atât consumul casnic cât și unitățile economice noi cum sunt: Fabrica de Zahăr și Intreprinderea Amidon-Glucoza, stația de 110 kw Basarabi menită să asigure necesarul de energie electricpă pentru intreprinderile industriale din zona estică a orașului (IPILF, Textila, Sistemul de irigații și consumul casnic rural, din zona adiacentă, satele Basarabi și Golenți).

Alimentarea cu apă a orașului, constituie o problemă de mare importanță în dezvoltarea orașului. Rețeaua existentă încă de la începutul secolului și recondiționată în anii 1949 și 1959 avea un debit de apă de pe zi ceea ce era cu totul insuficient.

Ca o consecință a cerințelor mereu crescânde atât de apă potabilă cât și de apă necesară unităților industriale în dezvoltare, în anii care au urmat, s-au recondiționat filtrele și rețeaua de distribuție, s-au format un număr de 10 puturi care au asigurat un debit de apă în 24 de ore, pe lângă sursa principală pe care o constituie apa din Dunăre, cu o capacitate de .

Pentru asigurarea alimentării cu apă în mod permanent și la presiune normală s-a construit o stație de alimentare modernă care facilitează distribuirea optimă a apei pentru consumatori. Toate acestea au făcut ca în mod practic, problema asigurării cu apă a orașului Calafat să fie rezolvată.

Municipiul Calafat dispune de un sistem centralizat de canalizare menajeră, format din rețele de canal corector (Dn 600, Dn 800 și Dn 1000) care leagă orașul și zona industrială cu stația de epurare. Sistemul de canalizare este compus din:

Rețeaua de canale stradale orășenești Dn 200 – Dn 400 în lungime de .

Rețeaua de canale de la platforma industrială ( Zahărul SA, Biosinteza, CET, Amidon SA) Dn 300 – Dn 400 L = 1200M.

Canalul colector- acest canal preia apele uzate orășenești și industriale de la platforma industrială. Canalul leagă și zona industrială de stația de epurare și are o lungime de 3,5 km și un diametru de 600-800-1000 m.

Stația de epurare – este situată în aval de oraș la cca 2,5 km și tratează apele uzate transportate de canalul colector descris mai sus.

Canalizarea pluvială a zonei de locuit se face printr-un canal deschis în lungime de 800 m, care este situat în partea de jos a orașului având un traseu paralel cu calea ferată Craiova-Calafat până la vărsarea în Dunăre. Scurgerea apelor din oraș către acest canal se face prin rigolele străzilor. Deficiența principală în scurgerea apelor pluviale constă în faptul că la apele mari, Dunărea inundă zona de jos a orașului intrând în sens invers, pe canalul deschis neexistând la ora actuală un stăvilar, bazin de retenție și stație de pompare.

Pentru blocurile din cartierul Dezrobirii funcționează un canal subteran Dn 600 – Dn 800 cu descărcare în canalul deschis precizat mai sus. Lungimea acestui canal este de 1500 m. Pentru evacuarea apelor pluviale de la zona industrială (Fabrica de Zahăr, Biosinteze, CET, Fabrica de Amidon și glucoza) există un canal colector (Dn 800 – Dn 1500) în lungime de cca 1500 m și o stație de pompare de evacuare în Dunăre de capacitate Q=3 MC/SEC.

În ceea ce privește activitatea de amenajare și modernizare a căilor de comunicație, care asigură atât legăturile între așezările care compun azi orașul cât și între acestea și zonele învecinate, se impune să subliniem faptul că în perioada la care ne-am referit s-au depus mari eforturi pentru optimizarea lor în general.

Asfel, drumul național care face legătura orașului cu capitala județului, Craiova (Dn 56) ca și cel ce asigură comunicația cu Poiana Mare – Rast – Bechet (Dn 55A) au fost modernizate fiind îmbrăcate în beton asfaltic ca și drumul județean Calafat-Ciupercenii Vechi, iar cel dintre Calafat – Ciupercenii Noi a fost pietruit.

Transportul rutier este asigurat de Autobaza 6 Calafat, subordonată Intreprinderii de transporturi auto Dolj, ea având profil mixt în sensul că realizează atât transportul de călători cât și de mărfuri. Autobaza are o dotare sumară, fiind compusă din 45 de autocamioane și 6 autobuze. Ca urmare a sporirii produției industriale și agricole din zona orașului, a crescut și volumul transportului cu mijloace auto.

În ceea ce privește tranzitul feroviar pentru transportul de mărfuri, acesta se efectuează printr-un feriboat cu o capacitate de încărcătură de 1000 t marfă, iar pentru tranzitarea Dunării de către mijloacele de transport de mare gabarit Tir-uri, autoturisme și călători s-au pus în funcțiune două bacuri, unul românesc și altul bulgăresc special amenajate scopului pentru care ființează.

Fiind un oraș mic, cu un indice mic de dispersie al locuințelor, orașul nu dispune de mijloace de transport în comun.

Sistemul de telecomunicații a cunoscut și el un ritm ascendent. S-a înfăptuit o extinsă rețea de radioficare locală și s-au pus bazele unui studiou de emisie care transmite periodic programe oferite Calafatului și satelor invecinate.

Orașul nu are însă o rețea proprie de televiziune, în schimb beneficiază de serviciile televiziunii prin cablu. Este dotat cu o centrală modernă telefonică de care beneficiază peste 80% din populația orașului.

Dezvoltarea industrială o amplă acțiune de urbanizare, în sensul modern al noțiunii. S-a acționat în primul rând pe linia reamenajării străzilor, a pavării lor, ca și a trotuarelor, concomitent cu plantarea de pomi ornamentali și flori, la început pe arterele principale de circulație, apoi în întregul oraș. Dar paleta cromatică a fost completată numai după ce în parcurile și pe străzile orașului au fost sădiți trandafiri de multiple soiuri și culori.

Vechile parcuri « Debarcader » și « Grădina publică »au suferit și ele transformări profunde prin extinderea spațiilor verzi și tăierea de noi alei și asfaltarea lor, plantarea de arbori.

O atenție aparte a fost acordată și amenajării pieței orașului, aceasta a fost asfaltată, dotată cu mese speciale, iluminată corespunzător și acoperită. În același timp, s-au construit noi poduri peste calea ferată, s-a realizat canalizarea pe o serie de artere principale, s-a asigurat iluminatul orașului și al parcurilor prin lămpi cu vapori de mercur, s-au dat în folosință noi spații de învățământ, cultură și saănătate.

Pe de altă parte s-au finalizat lucrările privind concesionarea unui spațiu situat la intersecția străzilor 1 Decembrie cu Traian unde a inceput construcția unui complex de agrement modern. Proiectul prevede un hotel, restaurant, săli de sport, de jocuri electrice, piscină acoperită, tenis de câmp și minisală de spectacole.

Primele proiecte propuse, considerate a fi cele mai importante din punct de vedere al impactului asupra comunicațiilor locale sunt:

Construcția unei conducte de gaze de la Craiova la Calafat care să alimenteze și Vidinul. Prezența gazului în zonă ar rezolva în bună măsură necesitățile de energie termică ale populației și ar satisface una din condițiile puse de investitorii străini interesați în deschiderea de noi capacități de producție, existența unei surse energetice ieftine.

În anul 2003, programul lucrărilor edilitare prevede următoarele:

extinderea rețelei de canalizare menajeră;

asfaltarea și betonarea de noi străzi, contribuind în acest sens la îmbunătățirea coeficientului de urbanism al orașului;

repararea îmbrăcăminților asfaltice pe străzile deja asfaltate peste tot unde se impun aceste lucrări;

finalizarea lucrărilor de reparație și restaurări la Muzeul de Artă și amenajarea curții interioare a acestuia

un proiect pentru un nou centru civic care propune o piață fără trotuare și parte carosabilă în care vor alterna armonios spațiile verzi cu porțiunile dotate cu pavele colorate, fântâni arteziene, un iluminat modern.

După cum se observă, orașul evoluează cu excelente perspective urbanistice întrunind deja toate condițiile pentru a deveni un important centru agro-industrial și comercial, nod de trafic industrial, punct turistic atractiv.

CAP. VI IMPACTUL ACTIVITATII ANTROPICE ASUPRA

MEDIULUI

6.1 Identificarea surselor de poluare industriala nocivitatile rezultate din alte

activitati, efectele acestora asupra calitatii mediului

Pentru municipiul Calafat nu au fost inregistrate unitati industriale ( cea mai mare parte a unitatilor industriale nu functioneaza, sunt in conservare ), care sa polueze apa, aerul, solul si vegetatia. De asemenea unitatile agricole nu sunt generatoare de riscuri ecologice si nu afecteaza calitatea apei, aerului, solului.

Unitatile productive cu profil agricol situate in teritoriul intravilanal localitatilor: Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti nu constituie surse de poluare directe, constante, majore, controlabile si nu afecteaza urmatorii factori de mediu: apa, aer, sol si vegetatie.

Activitatile economice care se desfasoara in satele apartinatoare ale municipiului Calafat nu constituie surse de poluare a mediului inconjurator.

Degradari ale terenurilor

Pe raza satelor apartinatoare ale municipiului Calafat, exista o serie de terenuri neproductive, totalizand 144,00 ha. De asemenea la nivelul localitatii Calafat bilantul teritorial al situatiei existente cumuleaza 26.00 ha teren neproductiv, fiind reprezentat de campurile de namol si depozitele de zgura de la Centrala Electrica de Termoficare.

Lucrari de protectie si conservare ale mediului existente sau in curs de realizare

Din categoria lucrarilor de protectie si conservare a mediuluipe raza localitatii Calafat semnalam existenta digurilor de aparare contra inundatiilor realizate in zona industriala vest.

Masuri de protectie a mediului

Strategia privind protectia mediului isi propune aplicarea acelor masuri si actiuni destinate sa limiteze si sa opreasca agravarea deteriorarii calitatii mediului si vietii, corectarea tendintelor negative prin atenuarea si eliminarea

presiunilor si agresiunilor exercitate de activitatile umane asupra factorilor de mediu si ameliorarea zonelor deteriorate prin masuri de reconstructie ecologica, pentru a contribui la protectia si conservarea diversitatii biologice a ecosistemelor.

Obiectivele si actiunile stabilite privind: protectia calitatii aerului, apei si solului se inscriu in prevederile conventiilor internationale de asigurare a protectiei mediului.

Pentru limitarea si prevenirea poluarii s-au prevazut urmatoarele:

Reducerea poluarii aerului

– Eliminarea, diminuarea factorilor de poluare a aerului prin retehnologizarea proceselor de fabricatie si instalatii specifice, pentru retinerea substantelor nocive evacuate in aer de CET;

– Salubrizarea industriala prin intensificarea actiunilor de colectare, reciclare si valorificarea deseurilor;

– Executarea lucrarilor de consolidare si stabilirea zgurii si cenusii pe holdele de depozitare din cadrul Centralei Electrice de Termoficare;

– Descongestionarea traficului rutier greu din zona centrala municipiului prin realizarea arterei ocolitoare;

– Relizarea in teritoriul intravilan al municipiului Calafat al unor perdele de protectie pentru retinerea noxelor si purificarea atmosferei.

Eliminarea factorilor poluanti ai apei

– Modernizarea statiilor de epurare Calafat pentru zona industriala si pentru canalizarea menajera;

– Echiparea agentilor economici si a complexelor agrozootehnice cu statii de epurare eficienta;

Eliminarea surselor de poluare a solului

– Combaterea eroziunii solului, consolidarea malului fluviului Dunarea;

– Colectarea, eliminarea si neutralizarea deseurilor menajere si de alta natura;

– Amenajarea corespunzatoare a depozitarii resturilor menajere si industriale in municipiu;

– Reabilitarea retelelor de apa si canalizare;

– Protectia holdelor de cenusa – zgura, carbid.

Protectia zonelor si elementelor valoroase

In planul de amenajare al teritoriului sectiunea a III-a, ‘Zone protejate’ s-au evidentiat atat zonele naturale cat si a zonelor construite valoroase.

Pe raza localitatii Calafat semnalam ca zona protejata cu valoare peisagistica FALEZA DUNARII, ocupata de Gradina Publica si extinderea propusa.

Pentru zonele construite protejate ca monumente si ansambluri cu valoare istorica, arhitecturala si arheologica de interes national din municipiul Calafat si satele apartinatoare, se impun lucrari de cercetare, consolidare, restaurare sau conservare dupa caz.

Municipiul Calafat este un centru urban care dispune de importante monumente si ansambluri cu valoare istorica arhitecturala si arheologica. De aceea se impune in perspectiva acordarea unei atentii sporite pentru protejarea acestora si evitarea unor hotarari inguste de demolare a acelor obiective care au un grad mare de uzura, indiferent de formula de proprietate (stat sau privata).

Pentru aceasta se impun lucrari de consolidare si chiar refacere pentru pastrarea integritatii si continuarii istorice a asezamintelor din zona studiata.

Pentru municipiul Calafat se impune intocmirea unui studiu privind » Identificarea si valorificarea constructiilor si siturilor cu valoare arhitecturala si istorica.

CAP. VII PROGRAME DE DEZVOLTARE