Influența aplicării codului bunelor maniere în redactarea unui mail asupra [629968]

Influența aplicării codului bunelor maniere în redactarea unui mail asupra
percepției expeditorului

Enea Theodora
Serafino Maria -Antonella
Teodorescu Dan -Mihai -Silviu
Tănase Elena -Anișoara

Universitatea Babeș -Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Specializarea Comunicare și Relații Publice, Anul I

2

Abstract

Acest studiu vizează analizarea modului de utilizare a email -ului ca mijloc de
comunicare, în concordanță cu respectarea bunelor maniere. Cercetar ea își propune să
descopere părerea studenților Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
în ceea ce privește conceptul de netiquette și măsura în care aplicarea acestuia le poate
influența impresia despre expeditorul mesajului. Pen tru atingerea acestui scop, am ales
subiecți din cadrul mai multor specializări ale facultății menționate, de diferite vârste,
constituind un eșantion nereprezentativ. Ca metode, am folosit ancheta sociologică indirectă,
cu instrumentul specific – chestiona rul și cvasiexperimentul, în cadrul căruia am organizat un
focus grup pentru obținerea unor răspunsuri de ordin calitativ. În urma interpretării datelor
colectate, am ajuns la concluzia că, deși nu toți studenții aplică frecvent normele de bune
maniere cân d trimit un email, aceștia pot recunoaște cu ușurință prezența sau absența acestora.
În plus, stilul de redactare al unui email poate indica anumite trăsături de personalitate și
indicii referitoare la statusul celui care l -a scris.
Cuvinte cheie: Netiquet te, Bune maniere, Email, Comunicare, Studenți

3
Introducere
Bunele maniere reprezintă un concept ce ar trebui să fie cunoscut și aplicat de toată
lumea, fiind un factor cu un rol deosebit în relațiile interpersonale și înțelegerea dintre
indivizi, oferindu -le acestora o oarecare prestanță. Cum emailul a devenit o resursă accesibilă
și cu utilitate în majoritatea domeniilor de activitate, este eficace să cunoaștem anumite reguli
generale ce pot facilita procesul de comunicare. Am ales să abordăm această temă a
netiquettei, respectiv legătura dintre normele de condui tă și email, deoarece ne dorim să aflăm
dacă modul de exprimare, fie el și în mediul online, poate influența impresia despre o anumită
persoană sau percepția asupra mesajului transmis.
Scopul ce stă la baza acestui studiu este de a afla ce părere au stude nții din Facultatea
de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării despre aplicabilitatea codului bunelor
maniere în ceea ce privește redactarea unui e -mail.
Pornind de la revizuirea literaturii de specialitate, cercetarea dorește să afirme sau să
infirme următoarele ipoteze:
H1. Majoritatea persoanelor sesizează greșelile dintr -un mail.
H2. Cu cât se aplică mai bine codul bunelor maniere în comunicarea realizată prin e -mail de
către studenții din FSPAC, cu atât influențează în mod pozitiv perspect iva receptorului asupra
acestora.
H3. Studenții din FSPAC folosesc mail -ul pentru a comunica cu persoanele din mediul
academic.
Trăind într -o lume în care evoluția este caracterizată de o viteză copleșitoare, se poate
remarca printr -o simplă co mparație diferența dintre generații, secole, epoci. Un singur aspect
a rămas neschimbat în esență, poate a suferit ușoare modificări din cauza modernizării și a
acestei ere a internetului, dar este prezent în viața fiecărei persoane încă de la începutul
existenței umane, iar acela este codul bunelor maniere. Acest ghid de conduită este atemporal
datorită principiilor simple ce stau la baza lui precum „drumul libertății trece prin cultură”1
sau „Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși”2, ce dorește să arate cum

1 Aurelia Marinescu. Codul bunelor maniere de astăzi, București, Ed. Humanitas, 1996, p. 12
2 Aurelia Marinescu. Codul bunelor maniere de astăzi , București, Ed. Humanitas, 1996, p. 17 apud
N.Steinhardt. Jurnalul fericirii

4
niște simple reguli definite de bun simț pot ușura viața unui individ sau chiar o poate
îmbunătăți. Eticheta este caracterizată ca fiind „fluidă”, se schimbă odată cu trecerea timpului
și se adaptează obiceiurilor vremii, în funcț ie de context. În aceeași ordine de idei, civilizația
și curtoazia mențin societatea unită.3
Dacă e să reflectăm asupra gravurii de pe una din fațadele de la instuția de la New
College din Oxford Manners make man – comportamentul îl face pe om, rezumăm fap tul că
odată ce devii absolut convins căci nicio instanță sau ocazie nu te poate determina să fii
nepoliticos, atunci înțelegi cu adevărat fundamentul manierelor.
În cartea lui Bob și Emillie Barnes intitulată “Good Manners for Today’s Kids:
Teaching Your Child the Right Things to Say and Do”, se consideră că valoare fundamentală
a bunelor maniere este regula de aur “Ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți -le și voi la fel”.
După părerea acestora, bunele maniere implică asumarea responsabilită ții pentru propriile
acțiuni, cuvinte, compartamente și aptitudini. 4
Una dintre cele mai semnificative lucrări pe acest subiect este și ghidul bunelor
maniere din America intitulat “Emily’s Post etiquette”(ediția a 18 -a), ce preia ideile
scriitoarei Emily Post, una dintre cele mai reprezentative personalități care a abordat subiectul
etichetei și fondatoare a institutului de etichetă care îi poartă numele. Emily Post a fost de
părere că “Manierele sunt o conștientizare sensibilă a sentiment elor celorlalți. Dacă ai această
conștientizare, ai bune maniere, indiferent de furculița pe care o folosești”.5 În strânsă legătură
cu această afirmație, Institutul Emily Post, care s -a ocupat de redactarea lucrării, evaluează
bunele maniere ale societăț ii bazându -se pe trei principii importante: respectul, considerația și
onestitatea, cărora li se adaugă grația și bunătatea. Așadar, persoanele manierate împărtășesc o
serie comună de caracteristici: tact, încredere de sine, flexibilitate, simț comun și re spect.
Bunele maniere încep prin respectarea regulilor de bază și a priorităților, facilitând procesul
de interacțiune cu alte persoane.6

3 Peggy Post et al., Emily Post ’s Etiquette: Manners for a new word, 18th Edition , HarperCollins Publishers,
2010), pp. 27 -28
4 Bob Barnes, Emilie Barnes, Good Manners for Today’s Kids:Teaching Your Child the Right Things to Say and Do
( Eugene:Harvest House Publishers, 2010), pp. 4 -10
5 Traducere a următoarei fraze “Manners are a sensitive awareness of the feeling of others.If you have that
awareness, you have good manners, no matter what fork you use.”
6 Bob Barnes, Emillie Barnes. op.cit., p.12

5
Totodată, această conduită nu este prezentă doar în viața reală, ci este prezentă
și în mediul online, prin intermediul diferitor dispozitive ce ne oferă șansa unei comunicări
nelimitate, despre care Aurelia Marinescu (1996) spune că este locul prielnic pentru a cauza
gafe sociale. Astfel, apare termenul de „netiquette”, adică bunele maniere pe internet ce sunt
imperios necesare pentru a păstra o politețe cibernetică care să nu încalce normele de respect
comune a celor ce se află în interacțiune. Netcom Services descrie acest concept ca fiind o
serie de convenții de politețe utilizate în mediul online, în sp ecial pe platformele de
socializare și e -mail.7 O altă definiție pentru clarificarea termenului “netichetă” este propusă
de David Chiles, care consideră acest concept a fi codul social al comunicării online. Acesta
afirmă că o normă fundamentală a netichetei este așa -zisa regulă de aur, adăugând că modul
în care ne comportăm online este modelat de influențe sociale, iar regulile sunt impuse de
normele culturale de la nivelul societății.8
În general, respectarea normelor de netichetă este asociată cu reducerea agresiunii pe
internet. Peter K. Smith definește agresiunea pe internet, cunoscută și sub denumirea de
cyberbullying, ca fiind “un act agresiv și intenționat desfășurat de un grup sau un individ
folosind forme de contac tare electronice, în mod repetitiv și gradual împotriva unei victime
care nu se poate apăra pe sine însuși sau însăși cu ușurință.”9
Un studiu realizat de Cyberbullying Research Center pe o perioadă de 10 ani (2007 –
2016) a demonstrat că un număr c onsiderabil de tineri au fost agresați prin intermediul
Internetului, într -un anumit moment din viața lor. Astfel, în mai 2007 aproximativ 19% dintre
tinerii supuși studiului au recunoscut că au fost victime ale agresiunii pe internet, acest
procentaj ajun gând la 34% în August 2016, când a fost finalizată cercetarea.10 O altă analiză
scoate la suprafață faptul că în Statele Unite ale Americii, au fost costuri de cinci miliarde de
dolari din cauza efectelor negative cauzate de mailurile nepoliticoase și ofen satoare adresate,
susținând ipoteza ce presupune „interacțiunile online negative ar putea genera un efect negativ

7 Larry Scheuermann, Garry Taylor, Netiquette.Internet Research , Vol. 7, No. 4, 1997, pp. 269 -273.
8 David Chiles, The Principles of Netiquette.Second Edition , 2016, pp. 14 -20
9 Traducere a următoarei definiții “an aggressive, intentional act carried out by a group or individual, using
electr onic forms of contact, repeatedly and over time against a victim who cannot easily defend him or herself”
Peter K. Smith et allii. “Cyberbullying: its nature and impact in secondary school pupils” în Journal of Child
Psychology and Psychiatry, 2008 ( https://acamh.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1469 –
7610.2007.01846.x accesat în 24.11.2020)
10 Kathy Furgang. Netiquette: A Student’s Guide to Digita l Etiquette , New York, The Rosen Publishing Group,
2018, p.32

6
mai puternic asupra victimelor decât întâlnirile față în față sau telefonice tradiționale”.11 Iar
toate acestea se întâmplă din cauza faptului că individul nu are posibilitatea de a primi un
feedback imediat, existând această distanța atât de loc, cât și în timp.
Într-un articol publicat în revista American Medical Writers Association Journal în
anul 201312, Cyndy Kryder abordează tema etichetei online în această eră digitală. Autoarea
începe subliniind accesibilitatea instrumentelor online cum ar fi email -ul sau conturile de
social -media, pe care le putem verifica oricând chiar de pe telefon sau tabletă și putem ușor
răspunde la un email, posta o poză, posta un update pe o platformă online, sau adăuga
comentarii la un articol sau blog. Această rapiditate în interacțiuni cu clienți sau colegi
simplifică și eficientizează munca multora. După cum spune Kryder, se poate observa o
neglijență în comuni carea pe social -media, astfel încât oamenii spun lucruri pe care nu le -ar
spune într -un discurs politicos față -în-față. Această lipsă a etichetei și chiar ostilitate din
comunicarea digitală poate fi asociată cu percepția de anonimitate din acest mediu. Od ată cu
apariția multor posibilități de a -și face cunoscută opinia, s -ar părea că oamenii au uitat de
bunele maniere, provocându -i să judece, să ofere sfaturi ce nu au fost cerute, să fie răutăcioși
și să nu fie conștienți de repercusiuni.
Astfel, autoarea sugerează câteva idei referitoare la eticheta online. În primul rând,
persoanele care utilizează social -media, practic și -au deschis o parte din viața lor – personală
sau profesională – , iar dacă au decis să nu facă asta nu tr ebuie judecați sau nerespectați.
În al doilea rând, conturile de social -media ar trebui tratate precum niște case digitale,
deschise către public. Așadar, cum se face în casele propriu -zise, trebuie create anumite
limite. Astfel, cei care vizitează ar treb ui tratați ca oaspeți, și nu ar trebui lăsați să stea în cazul
în care sunt răi, nepoliticoși sau rău intenționați. În mod similar, dacă vizitezi ”casa digitală ” a
altcuiva, trebuie să te comporți ca un oaspete, fiind respectuos, grijuliu și amabil și să n u lași
în urmă comentarii nepotrivite, insultătoare pe care aceștia vor trebui să le ”curețe” după ce
pleci. Următoarea idee se referă la diferența de opinii care este acceptabilă și sănătoasă, dacă

11 Traducere a următoarei fraze: „interactions are likely to generate a stronger adverse effect on victims than
traditional face -to-face or phone encounters”
Vivien K.G. Lim , Thompson S.H. Teo . “Mind your E -manners: Impact of cyber incivility on employees’ work
attitude and behavior ”, în Information Management , Vol.46, No.8, 2009, pp. 419 -425
12 Rezumăm în cele ce urmează conținutul articolului scris Cyndy Kryder, „Online Etiquette in the Digit al Era”,
în American Medical Writers Association Journal, Vol. 28, No. 3, 2013, pp.130 -131

7
este abordată într -o manieră respectuoasă și cu considera ție față de ceilalți, în caz contrar, nu
trebuie acceptată.
Nu în ultimul rând, interacțiunile online trebuie să fie productive, constructive și
folositoare pentru ceilalți. Comentariile negative aruncate în urma furiei, cu scopul de a ataca
pe cineva, sun t o formă de cyberbullying, care afectează imaginea celor ce le expun.În același
articol, autoarea face trimitere la conceptul de „amprentă digitală”, care reprezintă activitatea
indivizilor din mediul online și, pentru care, aceștia sunt singurii responsa bili.
În această idee, un studiu din 2012 realizat de Harris Interactive în numele Career
Building a constatat că 37% din companii folosesc site -uri de social -networking pentru
cercetări asupra candidaților pentru job -uri. Din acest studiu au făcut parte peste 2000 de
manageri de angajare și profesioniști în resurse umane, din diferite industrii și companii de
diferite mărimi. Rezultatele au arătat că aceștia folosesc social -media pentru a se informa în
legătură cu caracterul și personalitatea candidaților , pe lângă interviul tradițional. Interesant
este că 12% dintre manageri au afirmat cum, în mod intenționat, caută motive pentru a nu
angaja un candidat pe social media. În plus, 34% dintre angajatori spun că, modul în care
candidații s -au expus în mediul online, i -a determinat să nu -i mai angajeze.
13În viziunea lui Jennifer Preece, nevoia de a avea anumite reguli în comunitățile
online, a adus cu ea o varietate de soluții care au avut diferite efecte în funcție de platforme
online folosite. Acestea se împ art în două categorii mari care includ implicarea efectivă a
persoanelor în reglementarea încălcărilor etichetei online, reprezentată în mod special de
moderatori, modele, mentori, colectivul comunității, exemplul comportamental al persoanelor
din jur, obs ervarea conversațiilor celorlalți membrii, schimburi de informație și suport susținut
prin empatie.
A doua mare categorie este reprezentată de procesele tehnologice prin care se face
verificarea respectării și menținerii unui anumit nivel de manie re în mediul online. Întocmai
cu acest scop au fost create instrumente de căutare și filtrare a mesajelor și informațiilor,
căutând cuvinte cheie, adrese de email necunoscute, conținut, adrese URL etc.

13 Rezumăm în cele ce urmează conținutul articolului scris de Jennifer Preece, „Etiquette Online: From Nice to
Necessary” în Communications of the ACM, Vol.47, No.4, 2004, pp. 56 -61

8
Prima abordare a acestei probleme este creare a unor reguli standard pe care, din punct
de vedere teoretic, majoritatea persoanelor care folosesc platforma de comunicare online ar
trebui să le respecte, dar care sunt „adesea citite și uitate”14.Un exemplu bun amintit de
Jennifer Preece (2004) este cel al companiei Nokia care a vrut să ofere un ghid cu privire la
mesajele text de pe telefoanele mobile, menționând îndemnul de a „a lasa jargonul copiilor”15
Eficacitatea acestei metode crește în momentul existenței unor anumiți moderatori
care sus țin, reamintesc și atrag atenția asupra regulilor stabilite și, mai mult decât atât, reușesc
să diminueze dezavantajele lipsei comunicării non -verbale, prin a da un feedback aproape
imediat și prin simțul redus de responsabilitate. Din nefericire, în cadru l folosirii email -ului,
acești moderatori pot fi mai degrabă virtuali, folosind metode tehnologice ca cele enumerate
mai sus.
Cu toate acestea, cea mai eficientă metodă de învățare și adaptare la un anumit
comportament este observația – “Normele, incluzând reguli de etichetă, sunt învățate prin
experiența dintr -o comunitate. De exemplu, copiii observă comportamentul adulților și a
celorlalți copii, asimilează aceste norme, și învață eticheta acestei comunități de la o vârstă
fragedă. Acest process de a urma un model continua apoi pe parcursul vieții. Alți membrii ai
comunității îi corectează pe cei ce nu se conformează așteptărilor.”
La o primă interacțiune, persoanele ce au o anumită etichetă pe care o aplică în
interacțiunile cu toată lumea, reușesc să influențeze individul fără aceste cunoștințe, prin
simplul fapt că i s -a arătat un anume nivel de respect și prin simțul reciprocității.
Astfel, începe să răspundă asemenea, proces considerat o dovadă a unei discu ții constructive,
a transferului de informații și a sprijinului empatic. Jennifer Preece continuă spunând că
această metodă funcționează și invers, acesta fiind principiul de a răspunde ostilității cu
ostilitate – “ ca și în saloanele din Vestul Sălbatic, s unt locuri dure și dezordonate care trăiesc
din sarcasm, obrăznicie și comentarii zdrobitoare”.
Email -ul reprezintă una dintre cele mai întrebuințate funcții oferite de Internet,
beneficiind de practicabilitate în toate domeniile de interes și în rândul pe rsoanelor de toate
vârstele. Acesta este utilizat, mai ales în mediul profesional, nu doar ca o resursă importantă
de comunicare, ci și ca un sistem de administrare a informațiilor. Pentru a facilita rezolvarea

14 Traducere a expresiei “often read and forgotten”
15 Traducere a expresiei “leave th e slang to the kids”

9
anumitor sarcini de lucru în cadrul unor orga nizații, persoanele pot folosi email -ul atât pentru
a delega task -uri, cât și pentru a le rezolva pe cele distribuite de alții. De aceea, utilizarea
acestui mijloc de comunicare este diversă și flexibilă, adaptată în funcție de nevoi și
preferințe.16
În aceeași ordine de idei, stilul de scriere trebuie să țină cont de statusul destinatarului,
ce determină adresarea formală sau informală, dar și de numărul persoanelor către care este
direcționat email -ul. Practicile implementate în email au o influență directă asupra
comportamentului social și comunicativ al persoanelor.17
Un studiu realizat de Helen Petrie cu sponsorizarea MSN Hotmail, intitulat „Writing
in cyberspace: a study of the uses, style and content of email” a examinat peste 38 000 de
email -uri pentru a analiza modul de utilizare al acestora în viața de zi cu zi a unor voluntari
britanici. S -a descoperit că cele mai întâlnite subiecte de discuție prezente în email -urile au
caracter personal și interpersonal (mesaje de felictări, scuze, urări de sărbători), urmate de
cele de socializare (invitații), muncă și studiu, Internet (site -uri web, email, computere)(vezi
Anexa 1). Prin intermediul acestui studiu, s -a testat dacă comunicarea prin email a dezvoltat
unele caracteristici proprii în ceea ce pr ivește stilul de sciere. Astfel, au fost identificat așa –
zisele „emailisme”, cele mai frecvent utilizate fiind: punctele de suspensie, scrierea cu
majuscule, folosirea excesivă a semnelor de întrebare și exclamație, abrevieri specifice,
citarea email -ului anterior. Totodată, au fost exemplificate mai multe tipologii de persoane
care folosesc emai -ul: utilizatorul devotat; cel care interacționează preponderent cu familia și
prietenii; antreprenorul digital; abonatul la newsletters; cel care rezolvă task -uri de muncă;
adolescentul conectat; novicele și, în cele din urmă, cei care discută despre activități și
pasiuni.18

16 Wendy Mackay. ”More Than Just a Communication System: Diversity in the Use of Electronic Mail ”,
în Proceedings of CSCW’ 88 , ACM Press, 26 –29.09. 1988, pp. 344 –353.
17 Christa Durscheid, Carmen Frehner. Email communication , Univers ity of Zurich, 2013, p 48.
18 Helen Petrie . Writing in cyberspace: A study of the uses, style and content of email. Lucrare nepublicată,
1999, University of Hertfordshire/Hatfield, pp 9 -30.

10
Metodologie

Design
Cercetarea noastră urmărește percepția studenților în ceea ce privește respectarea
bunelor maniere în comunicare onli ne, realizată prin intermediul email -ului. Ne -am propus să
supunem analizei aspectele de care țin cont aceștia când scriu un email, dar și măsura în care
stilul de redactare le poate influența părerea despre expeditor. Întrebarea de cercetare de la
care am pornit este: “ Ce importanță acordă studenții din cadrul Facultății de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării normelor de conduită în ceea ce privește comunicarea prin
email?”
După stabilirea temei și revizuirea literaturii de specialitate, u rmătorul pas a fost
alegrea metodelor de cercetare potrivite pentru a valida sau infirma ipotezele. Pentru atingerea
acestui țel, variabila independentă luată în calcul este gradul de respectare al bunelor maniere,
iar cea dependentă este modul de redactar e al unui email.
Astfel, în cadrul acestei cercetări s -au folosit drept metode ancheta sociologică
indirectă, avănd ca instrument chestionarul și cvasiexperimentul, în cadrul căruia am integrat
un focus -grup pentru a explora opiniile participanților. Am a les aceste metode datorită
avantajelor de natură economică, acestea neimplicând costuri, dar și a timpului relativ redus, a
accesibilității și caltății datelor obținute.
Chestionarul a fost aplicat indirect, online, prin autocompletarea asincron de către
subiecți. Astfel, răspunsurile nu au fost influențate și aceștia au avut timp de gândire.
Chestionarul a fost format din 23 de întrebări, dintre care 18 au fost închise, c u posibilitatea
alegerii variantelor multiple de răspuns sau singulare, iar 5 au fost deschise. În funcție de
disponibilitatea și cunoștințele subiecților, aceștia au avut posibilitatea să nu răspundă la 4
întrebări cu caracter opțional, însă, chiar și în cazul completării integrale, durata de finalizare
a chestionarului este de aproximativ 5 minute. Acesta a fost testat in prealabil pe un grup de 5
persoane, pentru identificarea unor posibile erori de construcție. Participanților li s -a adus la
cunoștință scopul cercetării și faptul că datele împărtășite au caracter anonim și vor fi folosite
strict în aceast studiu. Ancheta sociologică s -a desfășurat în perioada 24 noiembrie 2020 – 16
noiembrie 2020, urmând apoi analizarea datelor dobândite.

11
În anexe este atașat chestionarul în întregime unde se pot identifica detaliile
menționate mai sus (Anexa 3).
Am folosit pentru a doua metodă de cercetare cvasiexperimentul, deoarece am
considerat că ar fi un mod eficient prin care am putea analiza recunoașterea folosi rii codului
bunelor maniere în scrierea mail -urilor. În acest scop, am realizat trei mail -uri fictive cu
diferite grade de formalitate, împreună cu un set de întrebări care au fost folosite pentr u
fiecare dintre acestea (Anexa 4 ). Astfel, experimentul a presupus două etape. Inițial, am afișat
mail-ul neutru (în care s -a respectat parțial codul bunelor maniere), într egului grup de
persoane (Anexa 5 ). După adresarea întrebărilor prestabilite și înregistrarea datelor obținute,
am împărțit part icipanții în mod egal în două focus grupuri.În primul focus grup, le -am expus
subiecților un exemplu negativ de mail (Anexa 6), care nu respectă codul bunelor maniere, iar
celui de -al doilea grup un mail care respecta regul ile ce țin de netichetă (Anexa 7 ).
La finalul discuțiilor din cele două focus grupuri, s -a revenit la formula inițială, iar toți
participanții au putut vedea mail -ul experiment analizat de celălalt grup. Cvasiexperimentul a
luat sfârșit după o ultimă serie de interogare, discutându -se as upra diferențelor dintre
exemplele dezbătute anterior. Variabila folosită a fost nivelul de corectitudine a mail -ului și
de respectare a etichetei în redactarea acestuia.

Subiecți și Participanți
Cercetarea noastră s -a desfășurat asupra unor studenți ai Facultății de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca, de la
nivel licență, master și doctorat.
Dezvoltând problematica eșantionării nealeatorie de conveniență, prima metodă,
respectiv ancheta sociologică indirectă a fost aplicată unui eșantion de 54 de persoane. În ceea
ce privește vârsta, media este de 21 de ani, vârsta subiecților variind între 18 -25 de ani. Dintre
participanți, 68% sunt de genul feminin și 31% de genul masculin, iar în funcț ie de
proveniență 77% locuiesc în mediul urban și 22% din mediul rural. .Alte aspecte socio –
demografice vizează vârsta, anul de studiu și specializare urmată în cadrul facultății, subiecții
fiind împărțiți astfel:

12
Caracteristici Proporții
Gen Feminin
Masculin 68,5%
31,5%
Studii Licență
Master
Doctorat 90,7%
7,4%
1,9%
Specializare Comunicare și relații publice
Publicitate
Administrație publică
Jurnalism
Altele 72,2%
11,1%
5,5%
3,7%
7,5%
Rezidență Urban
Rural 77,8%
22,2%

Pentru cea de a doua metodă, cvasiexperimentul, au fost selectate 15 persoane.
Împărțirea participanților din a doua parte a experimentului a fost aleatorie. Dintre aceștia, un
număr de 10 persoane au fost active în studiu și 5 persoane de rezervă. Subiecții au vârste
cuprinse între 19 și 23 de ani, din care 27% fete și 73% băieți, actuali studenți la Facultatea de
Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din municipiul Cluj -Napoca.
Aparatură
Pentru ancheta sociologică a fost generat un chestionar online, apl icat pe platforma
Google Forms. Totodată, pentru realizarea cvasiexperimentului , am utilizat platforma Zoom
pentru a putea interacționa eficient cu subiecții și Yahoo Mail pentru generarea email -rilor
supuse examinării. Pentru prelucrarea datelor obținute am utilizat Microsoft Excel, iar ca
dispozitive am dispus de mai multe laptop -uri și telefoane.

Rezultate
Ancheta sociologică: Chestionarul
În urma interpretării datelor obținute cu ajutorul anchetei sociologice, am validat 54 de
chestionare completate de studenți din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și

13
ale Comunicării. Dintre persoanele chestionate, 85% folosesc mail -ul ca mijloc de comunicare
și 94% sunt de acord cu ideea aplicabilității codului bunelor maniere pe email.
În ceea ce privește frecvența utilizării email -ului, majoritatea a declarat că îl folosește
ocazional (46%), 29% – des, 11% – foarte des, 5% rar și 5% foar te rar. Cât despre verificarea
mesajelor primite, 40% verifică inbox -ul zilnic, 22% – de mai multe ori pe zi, 16% –
săptămânal, 9% – de mai multe ori pe săptămână, 5% – lunar și 2% îl verifică doar în cazul în
care primesc notificare. Aceste rezultate sugereaz ă că, deși nu este cel mai cunoscut mijloc de
comunicare, emailul rămâne o resursă importantă pentru studenți.
Scopurile predominante de utilizare a comunicării prin email sunt cele academice
(33%) si personale (33%), urmate de mediul profesional (13%) și comercial (13%). 4% au
selectat atât mediul academic, cât și cel profesional, iar 2% au optat pentru variantele
academic și personal.

La întrebarea referitoare la categoria de persoane cu care interacționează prin
intermediul email -ului, procentajul m ajoritar al răspunsurilor este cel al persoanelor din
mediul universitar (92%), 72% dintre respondenți comunică cu reprezentanții
companiilor, 27% cu angajatorii, 14% cu colegi de muncă, 9% cu prieteni și cunoștințe, 3%
cu familia ( persoanele au avut pos ibilitatea alegerii mai multor variante de răspuns). Un
singur respondent a optat pentru varianta de „angajați”, ceea ce se poate explica prin faptul că

14
eșantionul a vizat o anumită categorie de persoane și doar un procentaj nereprezentativ deține
propria companie pentru a avea angajați.
Întrebați în ce măsură modul de redactare al unui email le influențează părerea despre
persoana care l -a scris, cei mai mulți respondenți au admis că acesta reprezintă un factor luat
în considerare, alegând variantele mult – 48% și foarte mult – 9%. Pe de altă parte, restul
persoanelor admit că acordă puțină importanță acestui aspect.

Primul detaliu observat la deschiderea unui email este, de cele mai multe ori, existența
subiectului în rubrica destinată acestuia (39%), pe a doua poziție clasându -se adresa
expeditorului (26%), apoi corectitudinea gramaticală (24%), modul de formatare a textului
(8%) și, în cele din urmă, utilizarea formulelor de adresare și încheiere (4%).
Câmpul destinat subiectului este completat de peste 9 0% dintre respondenți. În ceea ce
privește informațiile considerate relevante pentru a fi încadrate în aceasta parte a email -ului,
enumerăm următoarele variante predominante: cuvinte -cheie, ideea principală, rezumatul,
motivul scrierii, scopul sau un titlu sugestiv.
Când vine vorba de formulele de adresare și încheiere, acestea sunt utilizate de 92%
dintre respondenți în momentul scrierii unui mail. Printre opțiunile propuse de aceștia pentru

15
formulele de adresare se regăsesc “Bună”, „Bună ziua/seara”, „Sal ut”, iar ca formule de
încheiere sunt sugerate „Vă mulțumesc”, „Mulțumesc”, „Cu stimă”.
Totodată, 89% dintre cei chestionați îi menționează destinatarului existența unui fișier
atașat în corpul emailului, făcând precizări cu privire la conținutul acestuia .
Elementele cel mai ușor recunoscute ca fiind permise și potrivite într -un email sunt
formulele de adresare, 91% fiind de acord cu utilizarea acestora, dar și elementele de
punctuație -89% , delimitarea textului în paragrafe -83%, scrierea cu majuscule -55% (
persoanele au putut alege mai multe variante de răspuns). Acest lucru dovedește că
majoritatea persoanelor cunosc normele de bază ale scrierii unui email. Totuși, au fost
respondeți care au ales ca fiind potrivite și abrevierile, folosirea emoticoanel or, utilizarea
diferitelor fonturi și culori, regionalismele și arhaismele.

Rugați să analizeze un model de email redactat sub forma unei aplicare pentru un post
vacant (Anexa 2), majoritatea persoanelor care au răspuns la aceasta cerință au declarat că nu
ar face nicio modificare. Totuși, unii dintre respondenți au observat lipsa diacriticelor, au
sugerat utilizarea unui stil mai formal și includerea numărului de telefon în semnătura din
încheierea email -ului. Aceste răspunsuri indică faptul că greșelile de redactare pot fi sesizate
cu ușurință de către studenți.
Dintre cei 54 de studenți, 63% includ în încheierea emailului o semnătură cu datele lor
personale și 81% consideră ora de trimitere a unui email ca fiind relevantă.
Deși pun în aplicare principa lele norme de bune maniere în comunicarea online sau
sunt familiarizați cu acestea, 67% dintre persoanele supuse studiului nu știu că aspectele

16
respective țin de conceptul de netiquette. Astfel, putem spune că aceste reguli sunt aplicate
instinctiv și au u n caracter general.

Cvasiexperimentul
Primul pas al experimentului a constat în prezentarea opiniilor în legătură cu mail -ul
neutru, pe care participanții l -au catalogat drept un email standard, adăugând faptul că la
rândul lor au trimis un mail de acest tip. Pe baza acestuia, au fost rugați să facă presupuneri
asupra experienței și ocupației pe care o are expeditorul mail -ului fictiv, unde cei mai mulți au
presupus, luând în considerare și atitudinea resimțită de participanți a expeditorului, că ace sta
ar fi un student în primul an de facultate, neexperimentat în ceea ce privește scrierea mail –
urilor cadrelor academice. În ceea ce privește observațiile ce coincid cu elementele clasice,
din punct de vedere al tehno -redactării, câțiva studenți au obser vat lipsa unei introduceri, a
diacriticelor, prezența ambiguității față de conținut. Subiecții susțin că, din cauza multitudinii
de mail -urilor primite de profesori în general, un mail cu un subiect atât de vag ar fi fost ușor
de “pierdut”. Cu toate aceste a, câteva persoane au recunoscut faptul că au trimis, la un
moment dat, un mail asemănător înainte de a dobândi mai multă experiență.
După aceste discuții, grupul a fost împărțit aleatoriu în două focus -grupuri,
aproximativ egale ca și număr de participanț i.
În primul focus -grup s -a continuat același principiu de interpretare a unui mail, de
această dată însă unul dintre aceste mail -uri a fost scris nerespectând toate regulile de scriere
în ceea ce privește codul bunelor maniere în mediu online.
Prima reac ție a constat in observarea greșelilor gramaticale, considerând a fi o eroare
majoră, indiferent de contextul mail -ului. Tot în această idee a fost sesizată lipsa diacriticelor,
ulterior și lipsa formulelor de introducere și încheiere.

17
La întrebarea “Ce oc upație credeți că are expeditorul?”, participanții au remarcat
posibilitatea ca acesta să fie “student sau licean” sau ”o studentă străină”. Cu toții au căzut de
acord că acesta ar fi student în primul an de studii, datorită lipsei de experiență de care dă
dovadă.
Un alt aspect subliniat de către reactanți este stilul emoțional în care a fost scris acest
mail, cu un sentiment preponderent negativ în spatele acestuia. Mulți dintre ei au caracterizat
atitudinea expeditorului ca fiind ”mâțâită”, ”ofticată”, ”f rustrată”, a unui copil ”fițos”, care ar
aduce mai degrabă reproșuri profesorului decât expunerea unei rugăminți de rezolvare a
problemei. Fiind întrebați de nivelul de bună creștere care reiese din redactarea mail -ului, unul
dintre subiecți a presupus fap tul că persoana care a scris mail -ul provine dintr -un context
social care l -a făcut să devină ”răsfățat”.
După o scurtă dezbatere în legătură cu posibilitatea existenței unor motivații care să
justifice maniera scrierii unui asemenea mail, participanții au stabilit că indiferent de context,
un student nu este îndreptățit să își exteriorizeze nemulțumirile astfel.
În comparație cu primul mail, în care câmpul de ”subiect” al mail -ului a fost
completat, în vederea mail -ului incorect, aceștia nu au observat lip sa completării acestui
spațiu. Referitor la respectarea prezenței unei liste de destinatari trecuți ca simplii destinatari
sau adăugați la opțiunea CC (Carbon Copy) sau BCC (Blind Carbon Copy), deși folosit greșit
în exemplul de mail negativ, studenții nu au făcut o sesizare asupra acestui aspect. Cu toate
acestea, participanții s -au axat mai mult pe componentele de formulare a conținutului din
mail, cum ar fi lipsa introducerii expeditorului ( facultatea, specializarea, anul, grupa din care
face parte), fo rmulelor de încheiere și de adresare
Referitor la contextul prezentat în mail, s -a remarcat, comparativ cu cel neutru, o mai
buna explicare a problemei, în ciuda faptului că a fost făcută anterior observația că este totuși
incomplet, și că este prezentat î ntr-o manieră care se apropie de un reproș sau de o mustrare,
atitudine care nu corespunde cu situarea ierarhică dintre expeditor si destinatar.
Rugați să răspundă la întrebarea ”Ați trimite un mail asemănător?”, studenții au spus
că, deși nu ar trimite un mail formulat similar, motivul de bază fiind repercusiunile pe care le –
ar aduce, aceștia cunosc totuși persoane care sunt predispuși să folosească astfel de greșeli în
redactarea unui mail.
În paralel cu acest focus grup, a avut loc un al doilea în care p articipanților li s -au
arătat un mail fictiv, scris folosind toate regulile de scriere corectă în redactarea mail -urilor.
Pentru a sesiza impactul codului bunelor maniere în mail -uri, am folosit același set de
întrebări aplicate mail -urilor anterioare.

18
Primele întrebări fiind construite pe reacțiile inițiale, au constituit într -o mare măsură
tonalitatea întregului focus grup. Dat fiind faptul că la început a fost afișat un mail neutru,
subiecții au avut tendința de a compara email -ul primit în a doua etapă cu cel afișat acum.
Aceștia l -au caracterizat ca fiind "total diferit", "mai serios, mai formal".
Cu privire la primele elemente pe care le -au observat în acest email, studenții au
recunoscut într -un timp scurt o parte dintre acestea "clar diacriticele, sp ecializarea și anul",
"contacte în plus, numărul de telefon", "ștampila din semnătură", "adresarea mult mai bună".
La întrebarea ”Ce ocupație credeți că are expeditorul acestui mail?”, răspunsurile au
variat între ”voluntară la mai multe ONG -uri” și ”ocupă de puțin timp poziția de reprezentant
de an”. S -a mai făcut și observația că acesta ”merge probabil în timpul liber la petreceri”. Cu
privire la impresiile asupra persoanei care a trimis mail -ul, părerile au fost împărțite. Anumite
persoane considerând că pare tipul de elevă care ar vrea să se apropie și să creeze o legătură
academică strânsă cu profesorul, "o persoană care vrea să aibă lucrurile sub control", "o
persoana care s -a gândit foarte mult înainte să scrie", "cel mai probabil este voluntară la
ONG-uri", "este pusă pentru prima dată în ipostază de reprezentant de an".
Discutând dacă ar trimite sau nu un astfel de mail, aproximativ jumătate dintre ei au
răspuns afirmativ, "aș scrie un mail similar, îmi place cum este organizat", cu precizarea că ar
explica mai detaliat problema expusă. Cealaltă jumătate consideră că ar folosi altă structură,
câțiva recunoscând faptul că ei nu scriu mail -uri după un anumit sistem. Ulterior, au adăugat
că, deși este un mail adecvat, ar adopta un alt nivel de formalitat e în conversarea prin email,
"aș folosi un limbaj academic, dar nici atât de mult, […] aș duce la limita bunului simț de
formal", "nu cred că aș pune la sfârșit ștampilă și student la FSPAC, UBB".
În funcție de relația pe care o au aceștia cu diferite p ersoane, folosirea codului bunelor
maniere depinde de aceasta. Unul dintre aceștia a spus: ”adaptez în funcție de persoana cu
care vorbesc, dar pentru trimiterea unui mail formal, am o structură anume pe care o
folosesc”, pe când altul afirma: ”scriu cum î mi vine pe moment și cum este cel mai corect, în
funcție de situație și de relația cu destinatarul”.
Din curiozitatea de a afla un răspuns la întrebarea: "Câtă experiență credeți că are
expeditorul în scrierea email -urilor?", majoritatea au fost de acord c ă persoana este student în
primul an, "probabil dacă ar fi avut și mai multe cunoștințe ar fi exemplificat mai bine
problema în mail".
Cel mai important element inclus în mail, considerat de participanți, este subiectul, "e
corect din punct de vedere gram atical, are diacritice, are metodă de începere și încheiere și se
încadrează în ceea ce vrea să îi trimită unui profesor".

19

Pentru a concluziona acest experiment, am readus grupurile în aceeași conferință și le –
am arătat ambele mail -uri supuse discuției. Inițial, a fost afișat mail -ul eronat persoanelor
care au analizat mail -ul scris corespunzător. La prima vedere, participanții au fost șocați,
recunoscând majoritatea greșelilor din acesta, primele erori observate fiind cele ce țin de
gramatică și "atitudine agresivă". Unul dintre aceștia afirmă că ar putea exista consecințe în
urma abordării nerespectuoase, "dacă (persoana) ar trimite acest mail anumitor profesori, sunt
șanse mari să pice materia sau să îl ignore".
În cele ce au urmat, am proce dat la fel și cu celălalt grup care a studiat mail -ul greșit,
arătându -le mail -ul în care a fost aplicat codul bunelor maniere. Aceștia au observat instant
corectitudinea acestui mail, "se vede că e scris de o persoană care își dă mult mai mult interes,
că e mai diplomată față de celălalt mail", "își respectă statutul de reprezentant de an", "clar,
este o diferență în nivelul de bună -creștere", "diferența dintre nivelul de exprimare și tonul
general al mail -ului e de la cer la pământ", "bună creștere așa cu m trebuie". În această discuție
despre modul de a scrie al mail -urilor în raport cu nivelul de bună creștere, unul dintre
subiecți a relatat, totuși, că "mail -ul e o formă de a scrie în mediul academic și a fi tu nu
reflectă în mod 100% ceea ce scrii".

20
Discuții și concluzii
Din rezultatele interpretate mai sus, putem face observația că majoritatea tinerilor
cunosc regulile de etichetă în scrierea unui mail, și mai mult de atât, acestea sunt aplicate în
mod activ. Deși rezultatele ne arată că aceștia ar f ace și greșeli care nu respectă codul bunelor
maniere în scrierea unui mail, ei remarcă totuși importanța respectării unor reguli în acest fel
de comunicare. Din rezultatele cvasiexperimentului reiese faptul că tinerii sunt influențați de
relația cu destin atarul atunci când iau în calcul o scriere corectă, conform etichetei a unui
mail. Studenții au făcut observația relevantă că respectarea acestor reguli este mai puțin
perceptibilă decât nerespectarea lor. Cu toate că mai mult de 50% dintre participanți nu sunt
familiarizați cu conceptul de netiquette, se remarcă faptul că pentru marea majoritate
remarcarea greșelilor dintr -un mail nu a fost o problemă. Având în vedere ipoteza conform
căreia ”Cu cât se aplică mai bine codul bunelor maniere în comunicarea re alizată prin e -mail
de către studenții din FSPAC, cu atât influențează pozitiv perspectiva receptorului asupra
acestora.”, am observat faptul că, corectitudinea scrierii mail -ului fiind singura variabilă,
tinerii tind să -și formeze o părere pozitivă despre o persoană care scrie un mail respectând
neticheta. Referitor la cea de -a treia ipoteză, putem spune că aceasta este confirmată, deoarece
majoritatea subiecților folosesc mail -ul în scop academic (33%), deși se remarcă o egalitate
cu procentul persoanelo r care îl folosesc în scop personal (33%).
Important de precizat este că această lucrare este una selectivă și prezintă anumite
limitări. De exemplu, grupul țintă a fost ales sub criteriul apartenenței unei singure facultăți
din Cluj -Napoca, iar din număr ul total de studenți, a participat doar un grup restrâns de
persoane, așadar rezultatele acestui studiu nu pot fi extinse pentru a deveni o noțiune
universal -valabilă la nivelul întregii Facultăți de Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării. Mai mult decât atât, la aplicarea celei de -a doua metode, răspunsurile subiecților
au avut posibilitatea de a fi influențate de replicile celorlalți participanți. În contextul
desfășurării strict în mediul online al cvasiexperimentului, nu s -a putut realiza o analiză a
comunicării non -verbale a participanților. Pentru ca rezultatele unui studiului ce abordează
această temă să fie semnificative, le sugerăm viitorilor cercetători să extindă aplicarea
metodelor pe un număr mai mare de persoane.

21
Bibliografie
⮚ Barnes, Bob. Barnes, Emillie . Good Manners for Today’s Kids:Teaching Your Child
the Right Things to Say and Do , Eugene, Harvest House Publishers, 2010
⮚ Chiles, David. The Principles of Netiquette , Second Edition, 2016
⮚ Durscheid, Christa. Frehner, Carmen. Email communication , University of Zurich,
2013
⮚ Furgang, Kathy. Netiquette: A Student’s Guide to Digital Etiquette , New York, The
Rosen Publishing Group, 2018
⮚ Kryder, Cyndy. „Online Etiquette in the Digital Era”, în American Medical Writers
Association Journal , Vol. 28, No. 3, 2013
⮚ Lim, Vivien K.G. Thompson, S.H. Teo. “Mind your E -manners: Impact of cyber
incivility on employees’ work attitude and behavior” î n Information Management,
Vol.46, No.8, 2009
⮚ Mackay, Wendy. ”More Than Just a Communication System: Diversity in the Use of
Electronic Mail”, în Proceedings of CSCW’ 88 , ACM Press, 26 –29.09, 1988
⮚ Marinescu, Aurelia. Codul bunelor maniere de astăzi , Bucur ești, Ed. Humanitas, 1996
⮚ Peggy Post et allii . Emily Post’s Etiquette: Manners for a new word, 18th Edition,
HarperCollins Publishers, 2010
⮚ Petrie, Helen. Writing in cyberspace: A study of the uses, style and content of email .
Lucrare nepublicată, University of Hertfordshire/Hatfield, 1999
⮚ Preece, Jennifer. „Etiquette Online: From Nice to Necessary” in Communications of
the ACM, Vol.47, No.4, 56 -61, 2004
⮚ Scheuermann, Larry. Taylor, Garry. Netiquette.Internet Research , Vol. 7, No. 4, 1997
⮚ Smith Peter K. et allii. “Cyberbullying: its nature and impact in secondary school
pupils” în Journal of Child Psychology and Psychiatry , 2008
(https:// acamh.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1469 -7610.2007.01846.x )

22

Anexe
Anexa 1

23

Anexa 2 – Modelul de email

Anexa 3 – Chestionarul
Bună și mulțumim că ai accesat chestionarul nostru!
Te așteptam, de fapt, așteptam să ne împărtăsești cunoștințele tale în ceea ce
privește redactarea unui e -mail. Noi, patru studenți din cadrul Facultății de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării, specializarea Comunicare și re lații publice , dorim să
analizăm comportamentul colegilor noștri de facultate când vine vorba de partajarea unor
informații via e -mail.
Așadar, apelăm la spiritul de colegialitate și te rugăm să parcurgi următorul
chestionar, promitem că nu durează mai mult de 5 minute. Oricum aceste informații au
caracter anonim, ele vor fi folosite doar în scopuri nobile ( de a finaliza o lucrare de
cercetare), deci „No pressure!”!

24
*Obligatoriu
1. Utilizezi mail -ul ca mijloc de comunicare? *
a. Da
b. Nu
2. Consideri că se aplică codul bunelor maniere în domeniul e -mail-urilor? *
a. Da
b. Nu
3. Cât de des folosești mail -ul? *
a. Foarte rar
b. Rar
c. Ocazional
d. Des
e. Foarte Des
f. Nu știu/ Nu răspund
4. De câte ori iti verifici mail -ul?
a. Zilnic
b. De mai multe ori pe zi
c. Săptămânal
d. De mai multe ori pe săptămână
e. Lunar
f. Nu știu/ Nu răspund
g. Altele:
5. În ce scop folosești mail -ul cel mai des? *
a. Academic
b. Personal
c. Profesional
d. Comercial
e. Altele:

25
6. Cu cine comunici frecvent prin e -mail-uri? *
a. Familia
b. Prieteni și cunoștințe
c. Colegi de muncă
d. Companii (servicii și comenzi online)
e. Angajatori (aplicări pentru job -uri)
f. Persoane din mediul universitar
g. Altele:
7. În ce măsură îți influențează părerea despre o persoană modul în care aceasta scrie un e –
mail? *
a. Foarte puțin
b. Puțin
c. Deloc Mult
d. Foarte mult
e. Nu știu/ Nu răspund
8. Care e primul aspect pe care îl observi când deschizi un e -mail? *
a. Subiect
b. Adresa expeditorului
c. Corectitudinea gramaticală
d. Formatarea textului
e. Prezența semnăturii
f. Formule de adresare și încheiere
g. Altele:
9. Completezi câmpul „subiect” al e -mail-ului? *
a. Da
b. Nu
10. În caz afirmativ, ce informații crezi că ar trebui să conțină?
11. Folosești formule de introducere/încheiere când redactezi un e -mail? *
a. Da

26
b. Nu
12. Dacă da, ce formule de introducere/încheiere folosești?
13. Atunci când atașezi un document, precizezi că l -ai atașat și care este conținutul? *
a. Da
b. Nu
14. Care dintre elementele menționate mai jos consideri că sunt permise într -un e-mail? *
a. Abrevieri
b. Scrierea cu majuscule
c. Elemente de punctuație
d. Utilizarea diferitor fonturi și culori
e. Împărțirea textului în paragrafe
f. Formule de adresare
g. Folosirea emoticoanelor
h. Regionalisme/arhaisme
i. Altele:
15. În încheierea e -mail-ului folosești o semnătură ce conține datele tale personale? *
a. Da
b. Nu
16. Consideri că este relevantă ora la care trimiteți un e -mail? *
a. Da
b. Nu
17. Dorești să aplici pentru un post vacant pentru poziția de specialist în PR. Ai modifica ceva
la acest e -mail? Dacă da, ce ai schimba?

27

18. Ați auzit de conceptul de netiquette?(codul bunelor maniere aplicate în mediul online) *
a. Da
b. Nu
19. Aproape ai terminat chestionarul, mai ai de răspuns la câteva întrebări despre tine. Ce
vârstă ai? *
20.Acum am vrea să știm cine ne -a completat formularul. O/Un…… *
a. Studentă
b. Student
c. Altele:
21. În ce an de studiu ești? *
a. Licență, anul I
b. Licență, anul II
c. Licență, anul III
d. Master
e. Doctorat
22. Iar dacă tot am clarificat acest aspect, ne spui și ce specializare urmezi? *

28
23. Și ca să te cunoaștem mai bine, ne spui unde ai copilărit? *
a. Mediul urban
b. Mediul rural
Îți mulțumim că ai completat acest chestionar! Stay safe and keep mailing!

Anexa 4 – Ghidul de interviu
1. Care este prima impresie despre persoana care a scris mail -ul?
2. Ce ocupație credeți că are?
3. Ați schimba ceva la acest mail? Și dacă da, ce?
4. În ce stil ați încadra mail -ul? (Formal/informal, prietenos/neprietenos, care transmite o
emoție caldă/rece)
5. Câtă experiență credeți că în scrierea mail -urilor?
6. Ați trimite un mail asemănător?
7. Din perspectiva voastră, ce element vi s -a părut cel mai important?
8. Care a fost primul lucru pe care l -ați observat?
9. Evaluați nivelul de bună creștere/purtare a persoanei care a scris mail -ul.

29
Anexa 5 – Model de email neutru

Anexa 6 – Model de email care nu respectă normele de bune maniere.

30
Anexa 7 – Model de email care respectă normele de bune maniere