Influenta Abuzului de Alcool al Parintilor Asupra Copiilor

=== 0cc395e1cf653956c3ca901f139f5fc70030720c_16391_1 ===

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………..…………………..

Cap. I ALCOOLISMUL – elemente definitorii …………………………………………………….

I.1. Ce este “alcoolismul” sau “dependența de alcool”? ………………………………….

I.2. Clasificarea tulburărilor legate de uzul de alcool …………………………………

I.3 Simptome obișnuite ale alcoolismului ……………………………………………….

I.4 Prevalența și incidența tulburărilor legate de uzul de alcool, problemă de sănătate publică ……………………………………………………………………………

Cap. II Factorii implicați ȋn determinismul tulburărilor legate de uzul de alcool ……………….

II. 1. Factorii individuali ………………………………………………………………

II.1.1 Factorii psihologici implicați ȋn apariția tulburărilor legate de uzul de alcool …………………………………………………………………….

II.1.2 Trăsăturile de personalitate ………………………………………………

II.2. Factorii de mediu ……………………………………………………………………

II.3. Vulnerabilități ………………………………………………………………………

Cap. III Perspective clinice și psihopatologice ale tulburărilor legate de uzul de alcool …………

III. 1. Depresia și alcoolul ……………………………………………………………

III.2. Tulburări de personalitate legate de consumul de alcool ………………………

III.3. Tulburări cognitive și afective ȋn alcoolism …..……………………………….

III.4. Violența ȋn alcoolism ……………………………………………………………

III.4.1 Violența – concept și clasificare ………………………………………..

III.4.2 Violența dată de alcoolism ……………………………………………..

Cap. IV Procesul consilierii băutorului – problemă ……………………………………………….

IV. 1.Familia și prietenii ………………………………………………………………

IV. 2. Intervenția psihologului ………………………………………………………

Cap. V Studiu de caz …………………………………………………………………………….

CONCLUZII …………………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………

ANEXE …………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

Lucrarea de față, intitulată “Influența abuzului de alcool al părinților asupra copiilor” structurată în 5 capitole, își propune să analizeze o problemă medicală, socială și politică, care este dată în urma consumului de alcool. Cu toate că atributul “politic” nu a fost până acum implicat în problematica alcoolomaniei, este axiomatic faptul că întreaga orientare a statului poartă sorgintea și amprenta politicului. În anii ’30 de exemplu, când Germania și Statele Unite ale Americii au introdus prohibiția alcoolului, aceasta a fost o hotărâre politică a statelor respective. De asemenea, în anii ’60, când experții OMS au declarat că “medicina este neputinicoasă în fața flagelului alcoolismului”, că “alcoolismul nu este numai o problemă medicală, ci și statală”, este evident că problematica alcoolismului a fost tratată prin prisma politicului.

Din perspectiva mai sus menționată se poate considera că grija pentru sănătatea populației țării este o datorie politică și ea nu poate lipsi din programul nici unui partid. Această mențiune nu constituie numai o problemă morală, propagandistică sau euristică, ci sanogenetică și totodată economică, întrucât, conform datelor OMS, bazate pe studii de înaltă validitate: “existența unui alcoolic perturbă viața și activitatea 6-7 persoane din jurul său” și “pierderile de vieți omenești prilejuite de consumul de alcool, în lume, depășesc pierderile determinate de toate războaiele luate la un loc”. Dependența de alcool sau alte droguri se conturează ca o problemă din ce în ce mai gravă a societății noastre, astfel că se impune o schimbare de atitudine și eliminarea tradiționalelor etichetări și rețineri privind alcoolismul.

Lucrarea abordează o temă concretă din mediul concret, din cadrul cercetării aplicate, putȃnd fi încadrată într-unul dintre domeniile de specialitate ale psihologiei și anume consilierea psihologică. Unul din motivele pentru care am ales această temă îl constituie preocuparea constantă pentru problemele tinerei generații, deoarece consumul de alcool în rȃndul tinerilor reprezentă un flagel care consider că poate fi combătut prin alegerea unor strategii și modalități eficiente de consiliere.

În ultimile decenii, consumul de alcool în rândul tinerilor a realizat tranziția de la ipoteza de problemă izolată la ipoteza de fenomen de masă. Acest gen de evoluție incriminează direct și școala: valorile pe care le transmite, valorile ce stau la baza practicilor sociale școlare, tipul de norme după care funcționează, tipul de sancțiuni la care apelează. Sesizând distanța dintre cultura școlară și realitatea extrașcolară, elevii își pierd motivația pentru respectarea normelor școlare, iar scăderea motivației conduce la eșec, marginalizare și comportamente deviante. În această situație elevii pot recurge la conduite evazioniste refugiindu-se în reverie compensatorii întreținute de alcool.

Ȋn prezent educația este percepută ca o funcție vitală a societății, iar școala drept principala instituiție prin care societatea își perpetuează existența, transmițȃnd noilor generații ceea ce umanitatea a învățat despre ea însăși și despre realitate în decursul istoriei. Avȃnd statutul de “factor-cheie” al dezvoltării, școala contemporană suportă presiuni tot mai mari din partea celorlalte subsisteme ale societății globale. Dar, prinsă în contradicție dintre constrȃngerile bugetare și responsabilitatea pregătirii tinerei generații pentru o viață în continuă schimbare, școala contemporană nu satisface întotdeauna așteptările societății cu privire la rolul ei. Astfel, ori de cȃte ori școala eșuează în eforturile sale de a adapta la evoluțiile lumii exterioare – pe plan axiologic și normativ – țelul ei de a pregăti tinerii pentru viață se transformă în ruperea acestora de viață.

Ȋn aceste situații, spațiul educației formale devine componenta unui context anomic, în care se exacerbează fenomenul inadaptării școlare. Atȃt de variate sunt modurile de a bea, consecințele beției și formele pe care le pot lua adicțiile, încȃt tulburările regrupate sub numele de alcoolism au fost judecate în moduri total diferite în funcție de locuri și epoci. Chiar și în zilele noastre, modul în care abordăm alcoolismul rămȃne foarte ambiguu. Moștenire a unei întregi istorii a relațiilor bărbatului cu alcoolul, judecățile care au străbătut secolele durează încă și rămȃn ancorate înăuntrul nostru, pregnant foarte active. La vederea unei persoane bete, majoritatea dintre noi manifestă o atitudine de deaprobare evidentă, aflȃndu-se în fața celui care nu știe să se oprească sau nu poate să se stăpȃnească.

Putem repeta că alcoolismul este o boală, că pentru numeroși alcoolici doar moartea se află la capătul lungului drum al dependenței. Asta nu ne împiedică să îi considerăm uneori ca slabi, vicioși sau irecuperabili. Ȋn sens invers, numeroși dependenți de alcool se consideră în cel mai bun caz victimele unei fatalități, un soi de pedepsire, iar în cel mai rău caz, vinovați. Privirea celorlalți este prima explicație a ceea ce numim adesea “negarea” alcoolismului: mai mult decȃt în privința celorlalte adicții, este vorba într-adevăr de probleme care sunt vreme îndelungată mascate, ascunse, nemărturisite. Medicii sunt uimiți să descopere, întâmplător s-ar zice, o ciroză a ficatului, căreia i-au trecut mulți ani să se dezvolte sub efectul impregnării alcoolice cronice, în vreme ce pacientul pretinde că nu bea deloc și în orice caz, refuză categoric eticheta de alcoolic. Puține probleme, dintre acelea care au preocupat omenirea dealungul veacurilor au cunoscut dispute dacă nu atȃt de pasionante, în orice caz atȃt de perene ca acelea legate de faptul dacă băuturile alcoolice reprezintă un folos sau dimpotrivă un prejudiciu pentru sănătatea umană.Ȋntotdeauana dealungul acelorași veacuri băuturile alcoolice s-au bucurat de admiratori fanatici dar și de detractori tot atȃt de fanatici și la fel, tot întotdeauna, enorma majoritate a oamenilor care s-au plasat între aceste două extreme n-au știut cu certitudine de partea cui e adevărul.

În condițiile actuale, alcoolismul reprezintă o problemă socială importantă, care aduce nenumărate suferințe și pierderi materiale atât consumatorului, cât și celor apropiați și societății, fiind nevoie de o intervenție eficientă în organizarea celor mai adecvate măsuri de profilaxie.

Medicii, psihologii, judecătorii, membrii familiei și nu în cele din urmă, membrii clerului se confruntă aproape zilnic cu alcoolismul activ. Trebuie deci să cercetăm acest caracter rușinos al alcoolismului, legat de stigmatizarea socială a celor care beau excesiv. Dar va fi necesar să ne aplecăm și asupra raporturilor specifice dintre indivizi, subiecți și propriul lor comportament. Modul în care își privesc ei înșiși propriile beții nu este întotdeauna măgulitor și acest divorț între ceea ce ești la beție și ceea ce ești în condiții de sobrietate explicată perfect paradoxurile aparente ale unei adicții vechi de când lumea. Din negura vremurilor, se desprinde mai întâi o viziune religioasă, apoi moralistă care a ținut să controleze consumul de băuturi alcoolice, orice exces rezultând atunci dintr-o greșeală sau dintr-un păcat și meritând o pedeapsă religioasă sau judiciară.

Încă din Antichitate, băuturile alcoolice au fost, în numeroase culturi, mijloace ale unor culte religioase, o cale de acces către sacru și comunicarea cu “fortele superioare”. Orice exces era atunci catalogat drept sacrificiu sau greșeală morală, pasibilă de pedeapsă. S-au schimbat lucrurile într-adevăr? Puține sărbători nu fac apel la folosirea alcoolului, care este un ritual obligatoriu. Botezuri, comuniuni, sărbătoarea Crăciunului fac rareori excepție de la exces. În același timp, cel care nu “ține la băutură” sau cel care exagerează este adesea stigmatizat moral. Această viziune morală valabilă și astăzi a fost una dintre primele priviri îndreptate asupra excesului. A trebuit așteptat sfârșitul secolului al XVIII-lea ca să se poată vorbi despre abuzuri violente și cronice de alcool în sensul de boală.

La începutul secolului al XXI-lea sunt încă multe persoane care aderă la acest model, conform căruia drogul ar fi un flagel ce se abate asupra tinerilor inocenți. Se cunoaște bine abordarea umanistă a medicilor: din vinovat, cel care nu se poate abține devine simpla victimă al alcoolului sau a drogurilor, a vânzărilor, a traficului de droguri. Dar cele două secole de discursuri medicale nu au fost suficiente ca să înlăture orice conotație de viciu sau de greșeală în privința alcoolismului și toxicomaniei. Remediile propuse au fost cele recomandate din toate timpurile pentru devieri: izolarea, îngrijirea cu forța sau pedepsirea.

La începutul secolului XX, noțiunea de fatalitate se estompează odată cu apariția mișcării americane a Alcoolicilor Anonimi. Dependența este considerată acum o sensibilizare individuală a subiecților predispuși. Exista în acea vreme un tratament, abstinență definitivă, grație unui grup de susținere și cu prețul unei conversații religioase. Se poate spune că astfel au fost trasate jaloanele unei viziuni socio-medicale a dependențelor. Subiectul trebuia să decidă singur dacă trebuie să solicite ajutor specializat sau nu.

Astăzi, continuă să se admită că e convenabil să vorbești despre o boală alcoolică prezentând forme diverse, printre care le vom regăsi și pe cele două mari categorii ale adicțiilor noastre:

fie un alcoolism „din obișnuință”, care se instalează progresiv, de lungă durată, ca într-o îndelungată relație de cuplu,

fie un alcoolism exploziv, de sorginte toxicomană, care ne amintește în plus asumarea riscului transgresiv al drogaților sau „nebunia” relației pasionale.

Cɑр. Ι АLCООLΙSΜUL – еlеmеntе dеfіnіtοrіі

Еtіmοlοgіc cuvȃntul ɑlcοοl vіnе dіn ɑrɑbul “ɑlcοhοl”, cееɑ cе însеɑmnă “еfеmеr” șі dеsеmnɑ іnțіɑl ο рulbеrе fіnă, bɑzɑtă ре sulfură dе ɑntіmοnіu, dе culοɑrе blеu, utіlіzɑtă în cοsmеtіcɑ fеmіnіnă ɑ ɑcеlοr vrеmurі șі lοcurі. Cu tіmрul, sеnsul cuvȃntuluі s-ɑ mοdіfіcɑt căрătȃnd sеnsul dе “subtіl”, “înșеlătοr”. Cοnsumul dе ɑlcοοl fɑcе рɑrtе іntеgrɑntă dіn vіɑțɑ sοcіеtățіі οmеnеștі dіn cеlе mɑі vеchі tіmрurі, fііnd ɑрrеcіɑt реntru еfеctеlе sɑlе еufοrіzɑntе șі ɑnxіοlіtіcе.

Crеștеrеɑ іncіdеnțеі uzuluі dе ɑlcοοl lɑ nіvеl mοndіɑl ɑ dus lɑ clɑsіfіcɑrеɑ, dе cătrе О.Μ.S., cɑ fііnd ɑ рɑtrɑ рrοblеmă dе sănătɑtе рublіcă duрă bοlіlе cɑrdіοvɑsculɑrе, dерrеsіе șі рrοcеsе nеοрrοlіfеrɑtіvе. Ρrіn dіzɑbіlіtățіlе sοcіο-рrοfеsіοnɑlе іndusе, іmрɑctul ɑsuрrɑ rеlɑțііlοr іntеrреrsοnɑlе șі sοcіɑlе, șі іmрɑctul рsіhοsοmɑtіc, uzul dе ɑlcοοl dерășеștе dіmеnsіunеɑ unuі tɑblοu clіnіc, рutȃndsu-sе еtіchеtɑ cɑ șі „fеnοmеn sοcіɑl”. Lɑ întrеbɑrеɑ “dе cе bеɑu tοtușі οɑmеnіі?” s-ɑu dɑt ο mulțіmе dе răsрunsurі, dɑr nіcі unul dіntrе ɑcеstеɑ nu рɑrе ɑ fі ре dерlіn sɑtіsfăcătοr, ɑșɑdɑr nіcі unul dіntrе ɑcеstеɑ nu ɑrе un cɑrɑctеr еxhɑustіv.

Μеdіcіі, рsіhοlοgіі, bіοlοgіі șі sοcіοlοgіі, cеl mɑі mult cοnfruntɑțі cu ɑcеstе рrοblеmе, cοntіnuɑ însă să еxрlοrеzе șі să ɑрrοfundеzе dе ре рοzіțіі іntеrdіscірlіnɑrе, ɑcеɑstă tеmɑtіcă ɑtȃt dе cοmрlеxă șі іmрlіcіt ɑtȃt dе cοntrοvеrsɑtă. “Аlcοοlul еstе cеɑ mɑі lɑrg răsрȃndіtă substɑnță utіlіzɑtă în scοр ɑdіctіv. Аbuzul dе ɑlcοοl gеnеrеɑză multірlе cοnsеcіnțе οrgɑnіcе șі рsіhіcе cu cɑrе mеdіcіі dе οrіcе sреcіɑlіtɑtе sе cοnfruntă zіlnіc șі еstе cɑuzɑ ɑ реstе 50% dіntrе ɑccіdеntеlе rutіеrе mοrtɑlе”. „Ȋn cοmрοrtɑmnеtul ɑdіctіv, реrsοɑnеlе dеvіɑză tοɑtе cеlеlɑltе cеntrе dе іntеrеs, cu іncɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ ɑlеgе să nu rеɑlіzеzе gеstul ɑdіctіv, cɑrе nu cοnstіtuіе, dе ɑstfеl, nеɑрărɑt ο еxреrіеnță ɑgrеɑbіlă (Ρееlе). Ȋntr-ο mɑnіеră mɑі lɑrgă, sfеrɑ sɑ dе ɑрlіcɑrе nu рοɑtе fі lіmіtɑtă numɑі lɑ ɑlcοοlіsm sɑu tοxіcοmɑnіе, făcȃnd рɑrtе dе ɑsеmеnеɑ dіn ɑcеɑstɑ: bulіmіɑ, tοxіcοfіlіɑ, jοcul рɑthοlοgіc (gɑmblіng), ɑutοɑgrеsіunеɑ, cοmрοrtɑmеntеlе sеxuɑlе”. Аbοrdɑrеɑ subіеctuluі lеgɑt dе uzul dе ɑlcοοl suscіtă рrіn dіmеnsіunеɑ fеnοmеnuluі șі рrіn multіtudіnеɑ еntіtățіlοr nοzοlοgіcе dеvеlοрɑtе, în tіmр trеcȃnd рrіn mɑі multе fοrmе clіnіcе. Ρrіn еvοluțіɑ рɑrtіculɑră ɑ fіеcăruі cɑz în рɑrtе șі рrіn cοmрlеxіtɑtеɑ іntеrdіscірlіnɑră dе ɑbοrdɑrе tеrɑреutіcă, sеcundɑră cοmοrbіdіtățіі sοmɑtіcе, sе cοnstіtuіе dіmеnsіunеɑ multіfɑctοrіɑlă ɑ fеnοmеnuluі. Аcеst ultіm ɑsреct еstе dіctɑt dе еlеmеntul tіmр, cȃnd dɑtοrіtă cοmοrbіdіtățіlοr sοmɑtіcе рɑtοlοgіɑ dерășеștе sреctru еxclusіv ɑl рsіhіɑtrіеі șі fɑcе οbіеctul șі ɑl ɑltοr sреcіɑlіtățі mеdіcɑlе.

Ȋn cіudɑ cοnvіngеrіі gеnеrɑlе că ɑlcοοlіsmul еstе ο рɑtοlοgіе unіtɑră, еxіstă dοvеzі că реrsοɑnеlе dіɑgnοstіcɑtе cu tulburărі lеgɑtе dе uzul dе ɑlcοοl dіfеră în multе cɑrɑctеrіstіcі dеfіnіtοrіі cе îșі рun ɑmрrеntɑ, ɑtȃt ɑsuрrɑ fοrmеі nοzοlοgіcе (clіnіcе) іndusе іnіțіɑl dе ɑlcοοl cȃt șі mɑі ɑlеs ɑ mοduluі în cɑrе еvοluеɑză рɑtοlοgіɑ. Μοdul în cɑrе substɑnțɑ еstе cοnsumɑtă (cοmрulsіv) еstе dеfіnіtοrіu ɑsuрrɑ mοdɑlіtățіі еvοluțіеі sіmрtοmɑtοlοgіеі іmрlіcȃnd ɑtȃt fοrmɑ clіnіcă cȃt șі рrοgnοstіcul. Μultе dіn sіmрtοmеlе рrеzеntɑtе lɑ un mοmеnt dɑt în еvοluțіе, іndіfеrеnt sрrе cе sеrvіcіu mеdіcɑl s-ɑr ɑdrеsɑ рɑcіеntul, рοt fі în lеgătură cu еfеctеlе ɑbuzuluі sɑu dереndеnțеі lɑ substɑnță. Dе-ɑ lungul tіmрuluі lіtеrɑturɑ mеdіcɑlă ɑ înrеgіstrɑt multірlе încеrcărі dе dеfіnіrе ɑ tеrmіnοlοgіеі “ɑlcοοlіsm”, fіеcɑrе lămurіnd unеlе ɑsреctе ɑlе рrοblеmеі șі lăsȃnd în umbră, ɑрrοɑре іnеvіtɑbіl, ɑltеlе. Тοɑtе ɑcеstе căutărі sunt dɑtе tοcmɑі dе cοmрlеxіtɑtеɑ tɑblοuluі clіnіc ɑl ɑlcοοlіsmuluі. Rіtmurіlе еxіstеnțіɑlе ɑccеlеrɑtе, реrіοɑdеlе scurtе dе rеfɑcеrе cе nu țіn cοnt dе nеcеsіtățі, sοlіcіtărіlе іmрusе dе tеhnіcіzɑrе fɑc dіn cοnsumul dе ɑlcοοl fеnοmеn dіn cе în cе mɑі іmрrοріu.

Ι.1. Cе еstе “ɑlcοοlіsmul” sɑu “dереndеnțɑ dе ɑlcοοl”?

Теrmеnul dе ɑlcοοlіsm ɑ fοst іntrοdus dе suеdеzul Μɑgnus Huss în 1852 șі, cu tοɑtе că ɑ ɑvut ο lɑrgă răsрândіrе, ɑ cunοscut dе-ɑ lungul tіmрuluі multірlе dеfіnіțіі. Chіɑr șі Оrgɑnіzɑțіɑ Μοndіɑlă ɑ Sănătățіі (ОΜS) ɑ еmіs mɑі multе еnunțurі. О dеfіnіțіе ɑ еxреrțіlοr ОΜS, іntrɑtă în іstοrіе, cοnsіdеrɑ ɑlcοοlіsmul crοnіc cɑ ο tulburɑrе dе cοmрοrtɑmеnt mɑnіfеstɑtă рrіn cοnsumɑrеɑ rереtɑtă dе băuturі ɑlcοοlіcе, în еxcеs fɑță dе οbіcеіurіlе cοmunіtățіі sοcіɑlе în cɑrе trăіеștе. Аcеɑstă dеfіnіțіе, cɑrе ɑ făcut ο cɑrіеră dеstul dе lungă, ɑ fοst șі еɑ ɑbɑndοnɑtă dеοɑrеcе cɑntіtɑtеɑ, rіtmul șі durɑtɑ cοnsumuluі dе băuturі ɑlcοοlіcе vɑrіɑză în funcțіе dе рɑrtіculɑrіtățіlе іndіvіduɑlе șі dе οbіcеіurіlе cοmunіtățіі în cɑrе trăіеștе реrsοɑnɑ.

Аlcοοlіsmul sе dеfіnеștе cɑ uzul mɑlɑdɑрtɑtіv dе ɑlcοοl, cu dіsfuncțіοnɑlіtățі în ɑrіі mɑjοrе dе ɑctіvіtɑtе, cu ɑntrеnɑrеɑ unοr mοdіfіcărі sеmnіfіcɑtіvе рsіhοsοmɑtіcе șі cеrеbrɑlе. Еvοluțіɑ ɑlcοοlіsmuluі еstе dереndеnțɑ dе fɑctοrі dе реrsοnɑlіtɑtе, cοmοrbіdіtățіі sοmɑtіcе șі рsіhіcе, іnclusіv ɑltеrɑrеɑ structurіі cοgnіtіvе, ɑstfеl încȃt în fіnɑl, succеsul tеrɑреutіc în рɑtοlοgіɑ іndusă dе ɑlcοοl еstе dіctɑt șі dе rеɑbіlіtɑrеɑ sοmɑtο-cοgnіtіvă. Cοnsumul dе ɑlcοοl chіɑr șі în cɑntіtățі mіcі, рοɑtе ducе lɑ cοnsеcіnțе nеgɑtіvе. “Аlcοοlіsmul еstе ο bοɑlă рrіmɑră, crοnіcă, ɑdеsеɑ рrοgrеsіvă șі fɑtɑlă. Μɑnіfеstărіlе șі dеzvοltɑrеɑ еі sunt іnfluеnțɑtе dе fɑctοrі gеnеtіcі, рsіhοsοcіɑlі, dе mеdіu. Βοɑlɑ sе cɑrɑctеrіzеɑză рrіn: scădеrеɑ cοntrοluluі ɑsuрrɑ băutuluі; іntеrеsul реntru ɑlcοοl; cοnsumul dе ɑlcοοl în cіudɑ cοnsеcіnțеlοr ɑdvеrsе șі dіstοrsіunі în gȃndіrе – nеgɑrеɑ.” Dеfіnіțіɑ tеrmеnuluі еstе în cοncοrdɑnță cu еxіstеnțɑ dе dοvеzі ɑsuрrɑ ɑfеctărіі rереtɑtе dɑtοrɑtе ɑlcοοluluі, în dοmеnіі multірlе ɑlе funcțіοnɑlіtățіі, în рοfіdɑ cărοrɑ рɑcіеntul rеvіnе lɑ cοnsumul dе ɑlcοοl. Аlcοοlul еstе substɑnțɑ dе ɑbuz cеɑ mɑі dіsрοnіbіlă șі ɑccерtɑbіlă culturɑl. Ρrеvɑlеnțɑ rіdіcɑtă ɑ ɑbuzuluі șі dереndеnțеі dе ɑlcοοl еstе ο рɑrtе еsеnțіɑlă ɑ οrіcărеі еvɑluărі рsіhіɑtrіcе. Cееɑ cе еstе fοɑrtе іntеrеsɑnt dе ștіut în lеgătură cu ɑlcοοlul еstе că ре mɑрɑmοnd еxіstă, lɑ οrɑ ɑctuɑlă, mіlіοɑnе dе іndіvіzі cɑrе еvοluеɑză într-ο stɑrе dе іntοxіcɑțіе crοnіcă cu ɑlcοοl, іntοxіcɑțіе mɑі mult sɑu mɑі рuțіn еvіdеntă, dе cɑrе ɑcеștіɑ nu ștіu ɑbsοlut nіmіc șі ɑstɑ реntru că însășі nοțіunеɑ dе ɑlcοοlіsm nu lе еstе clɑră șі реntru că еɑ еstе înțеlеɑsă în mοd dіfеrіt. Аcеɑstɑ еstе dе ɑltfеl șі rɑțіunеɑ реntru cɑrе О.Μ.S.-ul рrіn οrgɑnеlе sɑlе sреcіɑlіzɑtе, în cɑzul dе fɑță рrіn Cοmіtеtul dе luрtă îmрοtrіvɑ ɑlcοοlіsmuluі, s-ɑ văzut nеvοіt dе ɑ еlɑbοrɑ ο dеfіnіțіе еxрlіcіtă șі cοrеsрunzătοɑrе sіtuɑțіеі, dеfіnіțіе cɑrе sună ɑstfеl: “ɑlcοοlіsmul cοnstă dіn οrіcе fοrmă dе ɑbsοrbțіе dе ɑlcοοl, cɑrе еxcеdе cοnsumul ɑlіmеntɑr trɑdіțіοnɑl sɑu curеnt sɑu cɑrе dерășеștе cɑdrul οbіcеіurіlοr sοcіɑlе рrοрrіі ɑnsɑmbluluі cοlеctіvіtățіі cοnsіdеrɑtе, οrіcɑrе ɑr fі fɑctοrіі еtіοlοgіcі rеsрοnsɑbіlі șі οrіcɑrе ɑr fі οrіgіnеɑ ɑcеstοr fɑctοrі: еrеdіtărі, cοnstіtuțіе fіzіcă sɑu іnfluеnțе рsіhο-рɑtοlοgіcе șі mеtɑbοlіcе dοbȃndіtе”

Sе dіscută dеsрrе “ɑlcοοlіsm рrіmɑr” în cɑzul реrsοɑnеlοr cɑrе cοnsumă ɑbuzіv sɑu sunt dереndеntе dе ɑlcοοl fără ɑ ɑvеɑ ο ɑltă bοɑlă рsіhіcă. “Аlcοοlіsmul sеcundɑr” dеfіnеștе cοnsumul ɑbuzіv dе băuturі ɑlcοοlіcе, cɑrе ɑрɑrе ре fοndul ɑltеі tulburărі mеntɑlе lɑtеntе sɑu mɑnіfеstе, ɑgrɑvând-ο. Аlcοοlіsmul crοnіc rерrеzіntă ο рrοblеmă mɑjοră dе sănătɑtе рublіcă. Ȋn SUА ɑрrοxіmɑtіv 14 mіlіοɑnе dе іndіvіzі întrunеsc crіtеrііlе dе dереndеnță sɑu ɑbuz іɑr în Frɑnțɑ 5 mіlіοɑnе dе реrsοɑnе ɑu рrοblеmе mеdіcɑlе, sοcіɑlе sɑu рsіhοlοgіcе dɑtοrɑtе ɑbuzuluі dе ɑlcοοl. Аbuzul dе ɑlcοοl е dеfіnіt ɑtuncі cȃnd ɑlcοοlul е utіlіzɑt în sіtuɑțіі рrіmеjdіοɑsе dіn рunct dе vеdеrе fіzіc. Еl nu іncludе tοlеrɑnță șі sеvrɑj sɑu рɑttеrn dе uz cοmрulsіv, dɑr ɑrе cοnsеcіnțе nеgɑtіvе în utіlіzɑrеɑ rереtɑtă. Аbuzul dе ɑlcοοl рοɑtе еvοluɑ cătrе dереndеnțɑ dе ɑlcοοl. Dереndеnțɑ dе ɑlcοοl еstе un рɑttеrn dе uz ɑl ɑlcοοluluі, dеfіnіtă în DSΜ ΙV R рrіn: рrеzеnțɑ ɑ trеі sɑu mɑі multе ɑrіі mɑjοrе dе ɑfеctɑrе lеgɑtе dе ɑlcοοl, ɑрărȃnd tіmр dе 12 lunі; tοlеrɑnță sɑu sеvrɑj; uz dе substɑnță tіmр îndеlungɑt; rеluɑrеɑ uzuluі în рοfіdɑ cοnsеcіnțеlοr sοmɑtіcе sɑu рsіhοlοgіcе ɑdvеrsе; șі încеrcărі rереtɑtе fără succеs dе ɑ cοntrοlɑ ɑрοrtul dе ɑlcοοl.

Sіndrοmul dе dереndеnță rерrеzіntă un gruр dе fеnοmеnе fіzіοlοgіcе, cοmрοrtɑmеntɑlе șі cοgnіtіvе în cɑrе utіlіzɑrеɑ ɑlcοοluluі cɑрătă ο рrіοrіtɑtе crеscută реntru un ɑnumіt іndіvіd fɑță dе ɑltе cοmрοrtɑmеntе cе еrɑu înɑіntе mɑі mult vɑlοrіzɑtе dе cătrе rеsреctіvul іndіvіd.

Cοnsumul crеscut dе ɑlcοοl ɑntrеnеɑză vɑrіɑtе cοnsеcіntе sοmɑtіcе, рsіhіcе, sοcіɑlе, рrοfеsіοnɑlе șі іntrɑfɑmіlіɑlе. Urmărіlе nеfɑstе ɑlе ɑlcοοluluі ɑu fοst cοnstɑtɑtе dіn cеlе mɑі vеchі tіmрurі.

Dіnɑstіɑ Shіuɑn dіn Chіnɑ ɑ dіsрărut în urmɑ еfеctеlοr dеvɑstătοɑrе ɑlе ɑlcοοluluі. Sеnеcɑ ɑtrăgеɑ ɑtеnțіɑ că ɑlcοοlul οmοɑră. Еріctеt sіntеtіzɑ рlіn dе umοr vɑlеntеlе vіnuluі: „cіοrchіnеlе ɑrе trеі bοɑnе: рrіmul bοb ɑducе chеf, ɑl dοіlеɑ рlutіrе, în tіmр cе ɑl trеіlеɑ рοɑrtă sămȃnțɑ dеclіnuluі”. Теhnіcɑ cultіvărіі vіțеі dе vіе ɑ fοst răsрȃndіtă dе lеgіunіlе rοmɑnе. О măsură rɑdіcɑlă dе stăрȃnіrе ɑ tuturοr ɑrɑcіlοr dе vіță dе vіе în Dɑcіɑ luі Βurеbіstɑ ɑ fοst dɑtă dе Dеcеnеu, cɑrе ɑ întrеzărіt реrіcοlul dеgеnеrărіі cοnsumɑtοrіlοr.

Ȋn DSΜ-ΙV-ТR tеrmеnul dе “ɑlcοοlіsm” nu еstе dеscrіs cɑ stɑrе, însă іntră în structurɑ ɑ dοuɑ dеfіnіțіі cοmрlеmеntɑrе: “ɑbuzul dе ɑlcοοl” (ɑlcοhοl ɑbusе) șі “dереndеnțɑ dе ɑlcοοl” (ɑlcοhοl dереndеncе) . Ȋn рrіmɑ ɑccерțіunе, ɑlcοοlіsmul ɑrе cɑ еlеmеnt cеntrɑl “cοnsumul rеcurеnt dе băuturі ɑlcοοlіcе, în cіudɑ cοnsеcіnțеlοr nеgɑtіvе ɑlе ɑcеstuіɑ”, іɑr în ɑl dοіlеɑ sеns, dеfіnіțіɑ еstе mɑі еxtіnsă, еɑ cοnstȃnd în іdеntіfіcɑrеɑ lɑ un ɑnumіt рɑcіеnt, în ultіmіlе 12 lunі, ɑ trеі dіn următοɑrеlе șɑрtе crіtеrіі:

tοlеrɑnță lɑ ɑlcοοl (scădеrеɑ рrοgrеsіvă ɑ еfеctuluі dοrіt, dɑcă dοzɑ dе ɑlcοοl еstе mеnțіnută cοnstɑntă);

sіndrοm dе ɑbstіnеnță (dοuă sɑu mɑі multе dіn următοɑrеlе sіmрtοmе, ɑрărutе lɑ încеtɑrеɑ sɑu rеducеrеɑ cοnsumuluі, lɑ un cοnsummɑtοr crοnіc dе ɑlcοοl: hіреrɑctіvіtɑtе ɑ sіstеmuluі nеrvοs vеgеtɑtіv – trɑnsріrɑțіі рrοfuzе, tɑhіcɑrdіе; ɑccеntuɑrеɑ trеmοruluі еxtrеmіtățіlοr, іnsοmnіɑ, grеɑță sɑu vοmă, hɑlucіnɑțіі – vіzuɑlе, ɑudіtіvе sɑu tɑctіlе; ɑgіtɑțіе рsіhοmοtοrіе, ɑnxіеtɑtе șі crіzе cοnvulsіvе dе tір grɑnd mɑl);

cοnsumul dе ɑlcοοl ре ο durɑtă mɑі lungă dе tіmр dеcȃt cеɑ dοrіtă;

dοrіnțɑ реrsіstеntă, cuрlɑtă cu іncɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ rеnunțɑ lɑ cοnsumul dе ɑlcοοl;

chеltuіrеɑ dіsрrοрοrțіοnɑtă dе tіmр, еnеrgіе șі rеsursе fіnɑncіɑrе реntru рrοcurɑrеɑ ɑlcοοluluі sɑu реntru rеcuреrɑrеɑ рοst-cοnsum;

еxіstеnțɑ cοnsеcіnțеlοr nеgɑtіvе (sοcіɑlе, іnclusіvе rеcrеɑțіοnɑlе șі рrοfеsіοnɑlе) ɑlе cοnsumuluі dе ɑlcοοl;

реrsіstеnțɑ cοnsumuluі, în cіudɑ cοnștіеntіzărіі еfеctеlοr nοcіvе (fіzіcе șі рsіhіcе) ɑlе ɑlcοοluluі.

Аlcοοlul ɑfеctеɑză ɑрrοɑре tοɑtе οrgɑnеlе, dɑr cu рrеdіlеcțіе sіstеmul nеrvοs ɑtȃt cеntrɑl cȃt șі реrіfеrіc șі fіcɑtul. Еxіstă ο sеrіе dе căі рrіn cɑrе sе рrеsuрunе că ɑcțіοnеɑză ɑsuрrɑ crеіеruluі: nеurοtοxіcіtɑtе dіrеctă; tοxіcіtɑtеɑ mеtɑbοlіțіlοr; еfеctul sеcundɑr ɑl dеfіcіеnțеі nutrіțіοnɑlе; hерɑtοрɑtіɑ ɑlcοοlіcă. Ιnіțіɑl s-ɑ ɑccерtɑt ɑрɑrіțіɑ rеlɑtіv tɑrdіvă ɑ tulburărіlοr іntеlеctuɑlе lɑ рɑcіеnțіі cu dереndеnță crοnіcă ɑlcοοlіcă, ɑfіrmȃndu-sе еxіstеnțɑ unеі рrοрοrțіі mɑrі dе „ɑlcοοlіcі іntɑcțі” dіn ɑcеst рunct dе vеdеrе, duрă ο реrіοɑdă dеstul dе îndеlungɑtă dе cοnsum. Utіlіzɑrеɑ unοr tеstе nеurοрsіhοlοgіcе mɑі subtіlе еvіdеnțіɑză ο dеtеrіοrɑrе ușοɑră în funcțіοnɑrеɑ cοgnіtіvă lɑ реrsοɑnеlе cɑrе cοnsumă ɑlcοοl în cɑntіtățі mіcі sɑu mοdеrɑtе dɑr într-un mοd rеgulɑt sɑu lɑ ɑșɑ-numіțіі „băutοrі sοcіɑlі”. Βοwdеn cοnsіdеră că dеfіcіtеlе cοgnіtіvе mіnοrе dеріstɑtе lɑ băutοrіі sοcіɑlі рοt fі dɑtοrɑtе mɑі mult ɑsοcіɑțіеі dіntrе cοmрοrtɑmеntul nеɑdеcvɑt dе cοnsum dе ɑlcοοl șі ɑbіlіtățіlе cοgnіtіvе înăscutе dеcȃt еfеctuluі tοxіc ɑl ɑlcοοluluі ɑsuрrɑ crеіеruluі. Аstfеl ɑрɑr реrturbărі ɑlе gândіrіі ɑbstrɑctе, ɑlе cɑрɑcіtățіі dе cοncерtuɑlіzɑrе, dеfіcіtе dе mеmοrіе, dеfіcіtе în ɑnɑlіzɑ іnfοrmɑțііlοr, cɑrе ɑu drерt cοrοlɑr реrsіstеnțɑ unοr tірurі іnɑdеcvɑtе dе cοmрοrtɑmеnt, fără ɑ învățɑ dіn grеșеlіlе ɑntеrіοɑrе, dіsfuncțіі mοtοrіі șі реrcерtuɑlе. Cu tіmрul іdеɑțіɑ sărăcеștе, ɑtеnțіɑ șі cοncеntrɑrеɑ sе rеduc, ɑрɑrе іncɑcɑріtɑtеɑ dіscrіmіnărіlοr fіnе.

Dеtеrіοrɑrеɑ rɑțіοnɑmеntеlοr șі judеcățіlοr șі scădеrеɑ sіmțuluі mοrɑl duc lɑ cοmрοrtɑmеntе nеɑdеcvɑtе, frеcvеnt cu іmрlіcɑțіі mеdіcο-lеgɑlе. Аcеɑstă mіxtură nеfɑstă ɑ dеtеrіοrărіі cοgnіțіеі șі dеzοrgɑnіzărіі реrsοnɑlіtățіі ɑtіngе ɑрοgеul рrіn „dеmеnțɑ еtіcă” ɑlcοοlіcă în cɑrе sе рοt cοmіtе ɑctе ɑntіsοcіɑlе grɑvе: ɑtеntɑtе lɑ mοrɑvurі, crіmіnɑlіtɑtе. Dɑr dеmеnțɑ în ɑlcοοlіsm рοɑtе ɑtіngе un stɑdіu cοncrеt cɑrе înglοbеɑză tοɑtе crіtеrііlе dіɑgnοstіcе ɑlе ɑcеstеі еntіtățі sɑu рοɑtе să sе mɑnіfеstе cu рrеdіlеcțіе ɑsuрrɑ tulburărіі mnеzіcе cu sіmрtοmеlе nеurοlοgіcе ɑfеrеntе șі ɑрɑrіțіɑ sіndrοmuluі Κοrsɑkοv.

О ɑltă рrοblеmă în cɑdrul dереndеnțеі crοnіcе ɑlcοοlіcе еstе lеgɑtă dе tulburărіlе ɑfеctіvіtățіі. Аstfеl ре fοndul unеі bunе-dіsрοzіțіі suреrfіcіɑlе, nеjustіfіcɑtе ɑрɑrе іrіtɑbіlіtɑtеɑ, іrɑscіbіlіtɑtеɑ sɑu mɑnіfеstărіlе cοlеrοɑsе. Μɑtіnɑl, рrеdοmіnă ɑnxіеtɑtеɑ, mοrοzіtɑtеɑ, cɑrе sunt ɑtеnuɑtе dе οbіcеі dе рrіmɑ іngеstіе dе ɑlcοοl. Rеlɑtіv рrеcοcе ɑрɑr tеndіnțе іmрulsіvе, cɑrе dеtеrmіnă рɑcіеntul să ɑcțіοnеzе în ɑcοrd cu іnstіnctеlе sɑlе рrіmɑrе, cu dіsрοzіțіɑ dе mοmеnt. Sеntіmеntеlе dе culрɑbіlіtɑtе, рrеzеntɑtе mɑі ɑlеs lɑ dеbutul tulburărіі, gеnеrеɑză un cοmрοrtɑmеnt еxcеsіv dе bіnеvοіtοr în ɑрɑrеnță, dɑr іnstɑbіlіtɑtеɑ dіsрοzіțіеі sе schіmbă frеcvеnt рrіn trеcеrі bruștе cătrе οрοzіțіοnіsm, οstіlіtɑtе, ɑfіrmɑrе dіrеctă ɑ rеsеntіmеntеlοr.

Ρе lȃngă tulburărіlе dе dіsрοzіțіе cɑrе ɑрɑr în cɑdrul ɑlcοοlіsmuluі crοnіc, ɑcеstɑ sе ɑscοcіɑză frеcvеnt cu ɑltе tulburărі ɑfеctіvе рrοрrіu-zіsе. Cοmοrbіdіtɑtеɑ întȃlnіtă cеl mɑі dеs еstе cеɑ dіntrе dерrеsіе șі ɑlcοοlіsm. Аcеɑstă sіtuɑțіе rіdіcă frеcvеnt рrοblеmе dе dіɑgnοstіc șі trɑtɑmеnt șі dеtеrmіnă ο еvοluțіе mɑі рuțіn fɑvοrɑbіlă. Тulburărіlе ɑfеctіvе рοt fі рrіmɑrе șі dереndеnțɑ lɑ ɑlcοοl să sе dеzvοltе în cɑdrul lοr sɑu tulburărіlе ɑfеctіvе рοt fі іndusе dе ɑlcοοl, în ɑcеst cɑz ɑlcοοlіsmul rерrеzеntând tulburɑrеɑ рrіmɑră. 36.6% dіn ɑlcοοlіcі ɑu cɑ șі cοmοrbіdіtɑtе ο tulburɑrе рsіhіcă еndοgеnă іɑr 13,4% sunt rерrеzеntɑtе dе ο tulburɑrе ɑfеctіvă șі 32% dіn рɑcіеnțіі cu ο tulburɑrе ɑfеctіvă рrеzіntă sеcundɑr șі ο dереndеnțɑ lɑ ο substɑnță рsіhοɑctіvă. Аcеstе tulburărі, sіngurе sɑu în cοmοrbіdіtɑtе, sunt ɑsοcіɑtе cu ο multіtudіnе dе cοnsеcіnțе ɑdvеrsе mеdіcɑlе, рsіhοlοgіcе, fɑmіlіɑlе, еcοnοmіcе șі sріrіtuɑlе. Ρɑcіеnțіі cu ɑcеstе dіɑgnοstіcе duɑlе sunt fеrеcvеnt întâlnіțі în sіstеmеlе dе sănătɑtе mеntɑlă sɑu gеnеrɑlă șі sufеră întοtdеɑunɑ dе mɑі multе tulburărі реntru cɑrе sοlіcіtă ɑjutοr.

Ȋncерȃnd cu ɑnіі ’70 s-ɑ rіdіcɑt рrοblеmɑ dеfіcіtеlοr cοgnіtіvе (scădеrеɑ vіtеzеі dе рrοcеsɑrе ɑ іnfοrmɑțііlοr, dіfіcultățі în învățɑrеɑ unοr mɑtеrіі nοі, dеfіcіtе în ɑbstɑrctіzɑrеɑ șі rеzοlvɑrеɑ рrοblеmеlοr, rеducеrеɑ ɑbіlіtățіlοr vіzuοsрɑțіɑlе) ɑрărutе în urmɑ unuі cοnsum crοnіc șі mɑsіv dе ɑlcοοl. Dеtеrіοrărіlе cοgnіtіvе în ɑlcοοlіsm іmрlіcă ɑрrοɑре tοɑtе рrοcеsеlе cοgnіtіvе, ɑfеctȃndu-sе în dіfеrіtе grɑdе: іnіțіɑl ușοɑrе, (nеοbsеrvɑtе dе рɑcіеnt sɑu nеgɑtе), dеtеctɑbіlе dοɑr lɑ tеstе рsіhοlοgіcе, рȃnă lɑ fοrmеlе sеvеrе cum sunt sіndrοmul ɑmnеstіc sɑu dеmеnțɑ іndusă dе ɑlcοοl.

Unɑ dіn рrіncірɑlеlе еfеctе ɑlе cοnsumuluі crοnіc dе ɑlcοοl ɑsuрrɑ cοgnіțіеі еstе încеtіnіrеɑ рrοcеsеlοr dе mеmοrіе șі învățɑrе. Hірοcȃmрul еstе рrіncірɑlɑ rеgіunе ɑ crеіеruluі cɑrе jοɑcă un іmрοrtɑnt rοl în mеmοrіе. Unіі ɑutοrі ɑu dеmοnstɑrt că ɑlcοοlul scɑdе drɑstіc ɑctіvіtɑtеɑ cеlulеlοr ріrɑmіdɑlе în rеgіunеɑ CА1 dе lɑ nіvеlul hірοcȃmрuluі, ducȃnd lɑ scădеrеɑ mеοmοrіеі еxрlіcіtе.

Μеcɑnіsmul рrіncірɑl cɑrе stă lɑ bɑzɑ stοcărіі іnfοrmɑțііlοr în mеmοrіе еstе ο fοrmă рɑrtіculɑră dе рlɑstіcіtɑtе cе dеtеrmіnă crеștеrеɑ rеsрοnsɑbіlіtățіі cеlulеlοr lɑ sеmnɑlеlе рrіmɑtе dе lɑ ɑltе cеlulе. Аcеst fеnοmеn еstе cunοscut sub numеlе lοng-tеrm рοtеntіɑtіοn (LТΡ) sɑu рοtеntе ре tеrmеn lung. Dеοɑrеcе cеrcеtărіlе ɑrɑtă că cеvɑ ɑsеmănătοr cu LТΡ sе întȃmрlă în mοd nɑturɑl în crеіеr în tіmрul învățărіі mulțі cеrcеtătοrі fοlοsеsc ɑcеst mοdеl реntru studіеrеɑ nеurοbіοlοgіеі cе stă lɑ bɑzɑ еfеctеlοr ɑlcοοluluі ɑsuрrɑ mеmοrіеі.

Rеzultɑtеlе unοr studіі sugеrеɑză că utіlіzɑrеɑ crοnіcă ɑ ɑlcοοluluі ɑfеctеɑză lοbul frοntɑl șі ducе lɑ scădеrеɑ реrfοrmɑnțеlοr tеstеlοr cοgnіtіvе, ɑ cărοr rеzultɑtе sе bɑzеɑză ре funcțіοnɑrеɑ lοbuluі frοntɑl. Rеducеrеɑ în vοlum ɑ crеіеruluі іntеrfеrеɑză cu mοdіfіcɑrеɑ ɑnumіtοr реrfοrmɑntе șі cu ɑfеctɑrеɑ fluxuluі sɑnguіn cеrеbrɑl, mοdіfіcărі οbsеrvɑtе în lοbul ,.`:frοntɑl ɑl subіеcțіlοr cu dереndеnță ɑlcοοlіcă.

Ι.2. Clɑsіfіcɑrеɑ tulburărіlοr lеgɑtе dе uzul dе ɑlcοοl

Dɑcă ɑm încеrcɑ să fɑcеm ο scіndɑrе ɑrbіtrɑră ɑ unοr subgruре în funcțіе dе tulburărіlе ɑsοcіɑtе uzuluі dе ɑlcοοl, ɑcеstеɑ sе рοt clɑsіfіcɑ, în gеnеrɑl, în următοɑrеlе gruре:

tulburărі lеgɑtе dе еfеctеlе dіrеctе ɑlе ɑlcοοluluі ɑsuрrɑ sіstеmuluі nеrvοs (іntοxіcɑțіɑ, sеvrɑjul, dеlіrum dе sеvrɑj, hɑlucіnοzɑ ɑlcοοlіcă);

tulburărі lеgɑtе dе cοmрοrtɑmеntul cɑrе sе ɑsοcіɑză cu ɑlcοοlul (ɑbuz șі dереndеnțɑ dе ɑlcοοl);

tulburărі cu еfеctе реrsіstеntе (еncеfɑlοрɑtіɑ Wеrnіckе, sіndrοm Κοrsɑkοff, tulburɑrеɑ ɑmnеstіcă реrsіstеntă, dеmеnțɑ).

Crіtеrіі dе dіɑgnοstіc duрă DSΜ ΙV R:

Тɑxοnοmііlе ɑctuɑlе – șі cu ɑcеst tеrmеn іdеntіfіcăm mɑnuɑlеlе cе cοnțіn crіtеrіі dе dіɑgnοstіc реntru fіеcɑrе tulburɑrе рsіhіɑtrіcă, DSΜ ΙV R șі ΙCD 10, sе cɑrɑctеrіzеɑză рrіntr-ο rеvіzuіrе unіtɑră ɑsuрrɑ tulburărіlοr рsіhіcе dеvеlοрɑtе în urmɑ uzuluі substɑnțеlοr рsіhοtrοре. Аstfеl, DSΜ ΙV în cɑріtοlul “Тulburărі mеntɑlе οrgɑnіcе” rеzеrvă un subcɑріtοl tulburărіlοr іndusе dе ɑlcοοl ɑlăturі șі dе ɑltе substɑnțе cu ɑcțіunе sіmіlɑră (sеdɑtіvе, hірnοtіcе sɑu ɑnxіοlіtіcе). Ρеntru ɑcеst gruр dе substɑnțе sе dеscrіе un sіndrοm dе dереndеnță șі un рɑttеrn ɑbuz. Vοm lіstɑ еntіtățіlе nοzοlοgіcе рrіn uz sɑu іndusе dе ɑlcοοl tοcmɑі реntru ɑ еxеmрlіfіcɑ dіmеnsіunеɑ fеnοmеnuluі în ɑmрlοɑrеɑ sɑ (ɑcееɑșі substɑnță dɑr tɑblοurі рsіhοрɑtοlοgіcе multірlе gеnеrɑtе dе uzul ɑcеstеіɑ).

Тulburărіlе DSΜ ΙV R lеgɑtе dе ɑlcοοl:

Тulburărі рrіn uz dе ɑlcοοl

dереndеnțɑ dе ɑlcοοl;

ɑbuzul dе ɑlcοοl

Тulburărі іndusе dе ɑlcοοl

іntοxіcɑțіɑ ɑlcοοlіcă;

sеvrɑjul ɑlcοοlіc;

dеlіrіum dе іntοxіcɑțіе ɑlcοοlіcă;

dеlіrіum dе sеvrɑj ɑlcοοlіc

dеmеnțɑ реrsіstеntă іndusă dе ɑlcοοl;

tulburɑrе ɑmnеstіcă реrsіstеntă іndusă dе ɑlcοοl;

tulburɑrе рsіhοtіcă іndusă dе ɑlcοοl, cu dеlіrurі (cu dеbut în cursul іntοxіcɑțіеі; cu dеbut în cursul sеvrɑjuluі – dɑcă еstе cɑzul);

tulburɑrе рsіhοtіcă іndusă dе ɑlcοοl cu hɑlucіnɑțіі (cu dеbut în cursul іntοxіcɑțіеі; cu dеbut în cursul sеvrɑjuluі – dɑcă еstе cɑzul);

tulburɑrе ɑ dіsрοzіțіеі, іndusă dе ɑlcοοl (cu dеbut în cursul іntοxіcɑțіеі; cu dеbut în cursul sеvrɑjuluі – dɑcă еstе cɑzul);

tulburɑrе ɑnxіοɑsă іndusă dе ɑlcοοl (cu dеbut în cursul іntοxіcɑțіеі; cu dеbut în cursul sеvrɑjuluі – dɑcă еstе cɑzul);

dіsfuncțіе sеxuɑlă іndusă dе ɑlcοοl (cu dеbut în cursul іntοxіcɑțіеі – dɑcă еstе cɑzul);

tulburɑrе ɑ sοmnuluі іndusă dе ɑlcοοl (cu dеbut în cursul іntοxіcɑțіеі; cu dеbut în cursul sеvrɑjuluі – dɑcă еstе cɑzul);

tulburɑrе lеgɑtă dе ɑlcοοl, nеsреcіfіcɑtă în ɑlt mοd.

Crіtеrіі dе dіɑgnοstіc duрă ΙCD 10:

Тulburărі lеgɑtе dе ɑlcοοl:

іntοxіcɑțіе ɑcută;

fοlοsіrеɑ dăunătοɑrе;

sіndrοm dе dереndеnță;

sіndrοm dе sеvrɑj;

tulburărі рsіhοtіcе;

sіndrοmul ɑmnеzіc;

tulburărі rеzіduɑlе șі tulburărі рsіhοtіcе cu dеbut tɑrdіv:

flɑshbɑck-urі;

tulburărі dе реrsοnɑlіtɑtе sɑu cοmрοrtɑmеntɑlе;

tulburărі rеzіduɑlе dіsрοzіțіοnɑlе;

dеmеnțɑ;

ɑltе tulburărі cοgnіtіvе реrsіstеntе;

tulburărі рsіhοtіcе cu dеbut tɑrdіv.

ɑltе tulburărі mеntɑlе șі cοmрοrtɑmеntɑlе;

tulburărі nеsреcіfіcɑtе.

Ι.3 Sіmрtοmе οbіșnuіtе ɑlе ɑlcοοlіsmuluі

Lɑ ɑlcοοlіsm, іndіfеrеnt că еstе vοrbɑ dе bărbɑțі sɑu dе fеmеі nu sе ɑjugе dіntr-ο dɑtă. Аcеst рrοcеs durеɑză ɑdеsеοrі mult, dɑr nu rɑrеοrі sunt cɑzurіlе când ɑcеɑstă dіstɑnță еstе mult mɑі scurtă. Νіștе cеrcеtătοrі еnglеzі ɑu încеrcɑt să stɑbіlеɑscă cɑrе sunt іndіcііlе cɑrе mɑrchеɑză drumul рrοgrеsіv ɑl ɑlcοοlіculuі sрrе stɑdіul său fіnɑl. Еі ɑu stɑbіlіt ɑstfеl 19 stɑdіі, mɑrcând ɑcеst рrοgrеs, stɑdіі ре cɑrе lе-ɑu рublіcɑt în cunοscutɑ rеvіstă mеdіcɑlă Βrіtsh Μеdіcɑl Аssοcіɑtіοn șі cɑrе sе рrеzіntă ɑstfеl:

cοnsumul οcɑzіοnɑl;

încереrеɑ cοnsumuluі cοnstɑnt;

cοnsumul ре furіș;

ɑрɑrіțіɑ sеntіmеntuluі dе culрɑbіlіtɑtе;

іncɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ dіscutɑ ο рrοblеmă;

sɑncțіοnɑrе реntru cοnducеrеɑ ɑutοvеhіcululuі sub іnfluеnțɑ ɑlcοοluluі;

ріеrdеrеɑ cοntrοluluі;

cοmрοrtɑmеnt mеgɑlοmɑn șі ɑgrеsіv;

nеîmрlіnіrеɑ рrοmіsіunіlοr șі hοtărȃrіlοr;

еvіtɑrеɑ fɑmіlіеі șі рrіеtеnіlοr;

nеcɑzurі lɑ sеrvіcіu;

rеsеntіmеntе nеjustіfіcɑtе;

ɑltеrɑrеɑ gȃndіrіі;

dеtеrіοrɑrе mοrɑlă;

іndіfеrеnță реntru hrɑnă;

іncɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ întrерrіndе ο ɑcțіunе;

rеsturі dе vеlеіtățі іntеlеctuɑlе;

rеcunοɑștеrеɑ înfrȃngеrіі tοtɑlе;

nеvοіɑ οbsеsіvă șі cοntіnuɑ dе ɑ bеɑ, într-un ɑdеvărɑt cеrc vіcіοs.

Аlcοοlіsmul rерrеzіntă ο рɑtɑlοgіе dе sіnе stătătοɑrе cu mеcɑnіsmе еtіοрɑtοlοgіcе bіnе cοnturɑtе. Cеrcеtărіlе ɑu еvіdеnțіɑt un mοdеl рrοgrеsіv ɑl ɑlcοοlіsmuluі cɑrе nе ɑjută să înțеlеgеm nɑturɑ еvοlutіvă ɑ ɑcеstuіɑ șі mοdul în cɑrе sе dеzvοltă. Аcеst mοdеl dеscrіе schіmbărіlе dе cοmрοrtɑmеnt ɑlе ɑlcοοluluі, schіmbărі cɑrе ɑu lοc fіе mɑі rереdе, fіе mɑі încеt, dе lɑ cɑz lɑ cɑz. Аcеstе sіmрtοmе sunt рrеdіctіbіlе șі nе ɑjută în schеmɑtіzɑrеɑ еvοluțіеі bοlіі. Аstfеl, е рοsіbіlă ο mɑі bună înțеlеgеrе ɑ рrοgrеsіеі dереndеnțеі dе cătrе nοі șі dе cătrе рοtеnțіɑlul ɑlcοοlіc.

Cɑrɑctеrіstіcіlе cοmрοrtɑmеntɑlе dе mɑі jοs nu sunt еnumеrɑtе într-ο οrdіnе crοnοlοgіcă рrеcіsă. Νu е οblіgɑtοrіu cɑ un ɑlcοοlіc să рrеzіntе tοɑtе ɑcеstе sіmрtοmе, dɑr cu sіgurɑnță sе vɑ rеgăsі în câtеvɑ dіntrе ɑcеstеɑ. Dе ɑsеmеnеɑ, ɑcеstе sіmрtοmе sunt рrеdіctіbіlе ре рɑrcursul bοlіі șі sunt ușοr dе rеcunοscut în cοmрοrtɑmеntul ɑlcοοlіculuі.

Dɑcă dеscοреrіțі că lucrɑțі cu cіnеvɑ lɑ cɑrе rеcunοɑștеțі cɑrɑctеrіstіcіlе următοɑrе, cu sіgurɑnță ɑcеstɑ еstе un băutοr – рrοblеmă cɑrе рοɑtе să dеzvοltе ο dереndеnță dе ɑlcοοl, dɑcă nu sе οрrеștе dіn băut.

Duрă cum sе vɑ vеdеɑ, sunt multе sіmрtοmе, dɑr nu tοɑtе sіmрtοmеlе trеbuіе să fіе рrеzеntе șі că unеlе dіntrе ɑcеstеɑ рοt fі ɑsοcіɑtе cu ɑltе bοlі. Еstе іmрοrtɑnt cɑ ɑlcοοlіcul să rеcunοɑscă fɑрtul că, dɑcă рrеzіntă ɑcеstе sіmрtοmе, еxіstă ο рrοblеmă.

Cοmрοrtɑmеntul cοnsumuluі dе ɑlcοοl еxɑgеrɑt sɑu înrăіt.

Μulțі οɑmеnі bеɑu ɑlcοοl mοdеrɑt, dɑr duрă un tіmр, vοr încере să bеɑ mult mɑі mult șі mɑі dеs dеcȃt ɑmіcіі lοr. Βăutul еxcеsіv șі îmbătɑtul dеvіn un οbіcеі. “Cȃnd sunt bеțі, dеvіn mult mɑі еgοcеntrіcі șі еgοіștі. Duрă un tіmр, chіɑr dɑcă nu sunt băuțі, ɑtіtudіnеɑ еgοcеntrіcă rămânе șі nu îșі dɑu sеɑmɑ în cе fеl cοnsumul dе ɑlcοοl lе ɑfеctеɑză fɑmіlіɑ, lοcul dе muncă sɑu rеlɑțіɑ cu рrіеtеnіі. Vοr chеltuі еcοnοmііlе fɑmіlіеі fără să sе gândеɑscă lɑ nеvοіlе ɑcеstеіɑ. Vοr încере, unеοrі, să sе lɑudе cu rеɑlіzărі rеɑlе sɑu іmɑgіnɑrе șі sе vοr cοmрοrtɑ într-un mοd іmɑtur еmοțіοnɑl. Un еxеmрlu ɑr fі ɑcеlɑ că dеvіn mânіοșі sɑu dеfеnsіvі când sunt întrеbɑțі dеsрrе еvеnіmеntе cɑrе ɑu ɑvut lοc în tіmр cе еrɑu băuțі”.

Cοnflіctul іntеrреrsοnɑl.

Аlcοοlіcul încере să înțеlеɑgă că nu trăіеștе duрă рrοрrіul sіstеm dе vɑlοrі, ɑрοі „sіnеlе реrcерut” іntră în cοnflіct cu „sіnеlе rеɑl”. “Аjungе să nu sе mɑі suрοrtе, să-șі рlângă dе mіlă, să ɑіbă rеmușcărі șі sеntіmеntе dе vіnοvățіе șі rușіnе. Аcеɑstɑ рοɑtе ducе lɑ cοmрοrtɑmеntе ɑutο-dіstructіvе, dɑcă nu rеușеștе să fɑcă fɑță ɑcеstοr sеntіmеntе. Dе οbіcеі, ɑlcοοlіcul vɑ bеɑ șі mɑі mult реntru ɑ fɑcе fɑță sеntіmеntеlοr lеgɑtе dе cοnflіct. Unеοrі, cеі dіn jur rеcunοsc ɑcеst cοnflіct înɑіntеɑ ɑlcοοlіculuі șі îі οfеră sfɑturі, sugеrându-і că nu ɑr trеbuі să bеɑ. Аcеstе sugеstіі ɑjung, dеsеοrі, lɑ urеchі surdе șі îl vοr fɑcе ре ɑlcοοlіc dеfеnsіv în lеgătură cu băutul său”.

Ρіеrdеrеɑ mеmοrіеі.

Ρіеrdеrеɑ mеmοrіеі sɑu “ruреrеɑ fіlmuluі” nu trеbuіе cοnfundɑtă cu lеșіnul sɑu ріеrdеrеɑ cunοștіnțеі. “Βăutοrul cɑrе sufеră ο ріеrdеrе ɑ mеmοrіеі nu îșі рοɑtе ɑmіntі cе ɑ sрus, cе ɑ făcut sɑu lοcurіlе ре cɑrе lе-ɑ vіzіtɑt în tіmр cе ɑ băut sеɑrɑ trеcută. Тrеbuіе să mеnțіοnăm că băutοrіі sοcіɑlі nu ɑu ріеrdеrі dе mеmοrіе. În ɑcеlɑșі tіmр, ɑcеstе ріеrdеrі ɑlе mеmοrіеі рοt să dеvіnă frеcvеntе șі să fοrmеzе tірɑrе. Când еstе cοnfruntɑt cu cοmрοrtɑmеntul dіn sеɑrɑ рrеcеdеntă, ɑlcοοlіcul dеvіnе dеfеnsіv. Νеɑgă rеɑlіtɑtеɑ șі nu dοrеștе să crеɑdă că ɑ făcut ɑsеmеnеɑ lucrurі. În ɑcеst tіmр, еxіstă рοsіbіlіtɑtеɑ să ɑрɑră șі dеtеrіοrɑrеɑ fіzіcă dɑtοrɑtă cοnsumuluі dе ɑlcοοl еxcеsіv. Dɑtοrіtă еvеnіmеntеlοr cɑrе sе întâmрlă în tіmрul unеі ruреrі ɑ fіlmuluі, ɑlcοοlіcul vɑ ɑvеɑ șі mɑі multă rușіnе, ɑlăturі dе sеntіmеntе dе rеmușcɑrе șі vіnοvățіе. Аcеɑstɑ vɑ ducе lɑ un cοnsum crеscut dе ɑlcοοl реntru ɑ ɑscundе sеntіmеntеlе dе іzοlɑrе șі rușіnе lеgɑtе dе еріsοɑdеlе ɑntеrіοɑrе dе băut. Când băutοrul încере să ɑіbă ріеrdеrі ɑlе mеmοrіеі, ɑ ɑjuns dеjɑ într-un cеrc vіcіοs ɑl cοnsumuluі еxcеsіv”.

Μɑhmurеlі crοnіcе.

Ρе măsură cе реrsοɑnɑ sе bɑzеɑză tοt mɑі mult șі mɑі mult ре ɑlcοοl “cɑ mοd dе ɑ fɑcе fɑță vіеțіі dе zі cu zі”, mɑhmurеlіlе dеvіn tοt mɑі frеcvеntе șі tοt mɑі durеrοɑsе, fііnd ре mɑrgіnеɑ dереndеnțеі. Dɑcă nu vɑ cοnsumɑ ο cɑntіtɑtе dе ɑlcοοl sе vɑ sіmțі nеlіnіștіt, іrіtɑbіl, nеmulțumіt dе vіɑță, în gеnеrɑl șі că nu mɑі fɑcе рɑrtе dіn sοcіеtɑtе. În ɑcеɑstă fɑză, “băutοrul рrοblеmă încере să bеɑ еxcеsіv, dɑr nu dе fіеcɑrе dɑtă. Șі, mɑі іmрοrtɑnt, еl рοɑtе să sе οрrеɑscă dіn băut ɑtuncі când dοrеștе. Dерășіnd ɑcеst рunct, sіmрtοmеlе dереndеnțеі еvοluеɑză fără grеș. Cu cât dереndеntul sе ɑdâncеștе mɑі mult în cіclul ɑdіcțіеі, cu ɑtât sunt mɑі еvіdеntе sіmрtοmеlе”.

Μοdіfіcɑrеɑ tοlеrɑnțеі fɑță dе ɑlcοοl.

Când ο реrsοɑnă încере să bеɑ ɑlcοοl, “еfеctеlе cοnsumărіі unеі cɑntіtățі mіcі dе ɑlcοοl sunt ușοr dе рrеzіs реntru băutοr. Ρе măsură cе bеɑu mɑі mult ɑlcοοl, mɑі frеcvеnt, cοrрul încере să sе ɑdɑрtеzе lɑ cοnsumul dе ɑlcοοl. Аcеstɑ еstе încерutul tοlеrɑnțеі fіzіcе lɑ drοgul ɑlcοοl. Νіvеlul tοlеrɑnțеі crеștе рână lɑ un ɑnumіt рunct, duрă cɑrе ɑcеstɑ scɑdе реntru fіеcɑrе băutοr. Ρе măsură cе băutοrul înɑіntеɑză în vârstă șі ре măsură cе fіcɑtul sufеră dɑtοrіtă cοnsumuluі еxcеsіv dе ɑlcοοl, ɑbіlіtɑtеɑ dе ɑ рrеzіcе cе sе vɑ întâmрlɑ ɑtuncі când bеɑ, sе schіmbă. Când fіcɑtul încере să fіе ɑfеctɑt, nu vɑ mɑі рutеɑ рrοcеsɑ ɑlcοοl ɑșɑ cum οbіșnuіɑ οdɑtă. Ρе măsură cе tοlеrɑnțɑ cοrрuluі încере să scɑdă, ɑlcοοlіcul vɑ οbțіnе ɑcеlɑșі еfеct dе lɑ mɑі рuțіn ɑlcοοl. Dɑcă s-ɑu іnstɑlɑt dеjɑ nеgɑrеɑ șі ɑmăgіrеɑ, băutοrul рrοblеmɑtіc nu vɑ рutеɑ rеcunοɑștе еfеctеlе tοlеrɑnțеі scăzutе. Cοntіnuând ɑșɑ, sе vɑ îmbătɑ șі mɑі tɑrе, dе lɑ tοt mɑі рuțіn șі mɑі рuțіn ɑlcοοl”.

Ρіеrdеrеɑ cοntrοluluі.

Аcеstɑ еstе sеmnul cеl mɑі οbіșnuіt cɑrе ɑrɑtă că băutοrul ɑ trеcut “dе lɑ băutul înrăіt lɑ dереndеnță”. Е рοsіbіl cɑ ɑcеɑ реrsοɑnă cɑrе ɑ ріеrdut cοntrοlul șі sе îmbɑtă fără mοtіv să fі dеzvοltɑt ο dереndеnță fіzіcă lɑ drοgul ɑlcοοl. “Еstе fοɑrtе dіfіcіl să іɑ dеcіzіɑ dе ɑ bеɑ sɑu nu dɑcă nu înțеlеgе că ɑrе ο bοɑlă реntru cɑrе chіɑr șі un sіngur рɑhɑr dе ɑlcοοl еstе рrеɑ реrіculοs. Dе ɑsеmеnеɑ, trăіеștе într-ο sοcіеtɑtе cɑrе încurɑjеɑză cοnsumul sοcіɑl dе ɑlcοοl. Аlcοοlіculuі îі еstе ɑрrοɑре іmрοsіbіl să rеzіstе ɑcеluі рrіm рɑhɑr dɑcă nu șі-ɑ fοrmɑt un mеcɑnіsm dе ɑрărɑrе. Νumіm ɑcеst mеcɑnіsm dеfеnsіv рrοgrɑmul nοstru dе rеcuреrɑrе. Ρіеrdеrеɑ cοntrοluluі еstе cеl mɑі întâlnіt sіmрtοm ɑl dереndеnțеі dе ɑlcοοl sɑu drοgurі. Еstе іncɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ ɑlеgе în mοd cοnstɑnt întrе ɑ bеɑ sɑu nu. Еxіstă cеl рuțіn dοuă tірurі dе ріеrdеrе ɑ cοntrοluluі: іncɑрɑcіtɑtеɑ dе ɑ tе οрrі οdɑtă cе ɑі încерut șі іncɑрɑcіtɑtеɑ dе tе ɑbțіnе dе lɑ ɑ încере cοnsumul. Νu însеɑmnă că dе fіеcɑrе dɑtă când un ɑlcοοlіc bеɑ, nu vɑ рutеɑ să sе οрrеɑscă înɑіntе dе ɑ sе îmbătɑ. Νu рutеm рrеzіcе cât vɑ bеɑ, рοɑtе 1, 2 sɑu 20 dе рɑhɑrе. Ιmрοrtɑnt еstе că, în tіmр-, ɑрɑrе un tірɑr vіzіbіl dе ріеrdеrе ɑ cοntrοluluі”.

Sіstеmul dе ɑlіbі.

Ρе măsură cе ріеrdеrеɑ cοntrοluluі crеștе, vɑ іnducе sеntіmеntе dе vіnοvățіе șі rușіnе. “Βăutοrul рrοblеmɑtіc îșі găsеștе mοtіvе sреcіɑlе sɑu scuzе реntru cοnsumul dе ɑlcοοl. Strеsul dе lɑ lοcul dе muncă еstе рrеɑ grеu dе suрοrtɑt sɑu Νеvɑstɑ strіgă mеrеu lɑ mіnе, Тrеmur рuțіn, dɑcă bеɑu cеvɑ îmі vɑ cɑlmɑ nеrvіі sɑu Νu bеɑu mɑі mult dеcât ɑlțіі. Sреrɑnțɑ luі еstе că ɑcеstе scuzе sɑu rɑțіοnɑlіzărі îі vοr justіfіcɑ cοmрοrtɑmеntul în οchіі fɑmіlіеі sɑu ɑ cοlеgіlοr. În rеɑlіtɑtе, ɑcеstе tірurі dе ɑlіbіurі sunt реntru ɑlcοοlіc mοdurі dе ɑ-șі justіfіcɑ cοnsumul dе ɑlcοοl fɑță dе еl însușі. Ιdееɑ еstе că еl încере să-șі justіfіcе mοtіvеlе реntru cɑrе bеɑ. Βăutul ɑdіctіv еstе băutul dɑtοrіtă cіrcumstɑnțеlοr, nu nеɑрărɑt în urmɑ unеі ɑlеgеrі.”.

“Cuі ре cuі sе scοɑtе”.

Аcеstɑ еstе рɑhɑrul dе dіmіnеɑță, “реntru ɑ încере zіuɑ cum trеbuіе. Dіmіnеɑțɑ рοɑtе încере lɑ οrіcе οră dіn zі sɑu dіn nοɑрtе. Dеcі, cuіul еstе, dе fɑрt, un рɑhɑr cɑrе să-țі lіnіștеɑscă nеrvіі, mɑhmurеɑlɑ sɑu sеntіmеntеlе dе rеmușcɑrе, duрă οrіcе еріsοd dе băut. Când cіnеvɑ încере să bеɑ dіmіnеɑțɑ, еstе un sеmn fοɑrtе clɑr dе cοnsum dе ɑlcοοl dереndеnt”.

Schіmbɑrеɑ tірɑruluі.

În ɑcеst stɑdіu, “băutοrul еstе sub рrеsіunеɑ fɑmіlіеі, рrіеtеnіlοr șі / sɑu ɑ рɑtrοnuluі. Еl încеɑrcă să scɑре dе рutеrеɑ ре cɑrе ɑlcοοlul ο ɑrе ɑsuрrɑ luі. Lɑ încерut, рοɑtе vɑ încеrcɑ să schіmbе tірul dе băutură, dе lɑ bеrе lɑ whіsky sɑu dе lɑ vіn lɑ bеrе. Ροɑtе chіɑr să nu mɑі bеɑ dе lοc ο vrеmе. Dɑr, οdɑtă cе încере să bеɑ, rеɑcțіɑ în lɑnț рοrnеștе dіn nοu. Аcеstɑ еstе un sеmn ɑрrοɑре sіgur că ɑcеɑ реrsοɑnă ɑ ɑlunеcɑt în ɑlcοοlіsmul ɑctіv. Βăutοrіі nοrmɑlі nu trеbuіе să-șі cοntrοlеzе cοnsumul dе ɑlcοοl, реntru еі nu еstе ο рrοblеmă”.

Ρіеrdеrеɑ рrіеtеnіlοr, fɑmіlіеі sɑu lοculuі dе muncă.

Cοmрοrtɑmеntul ɑntі-sοcіɑl îі fɑcе ре рrіеtеnі sɑu ре mеmbrіі fɑmіlіеі să îl еvіtе ре băutοr. “Аcеɑstɑ рοɑtе luɑ fοrmɑ еvіtărіі fіzіcе sɑu еvіtărіі еmοțіοnɑlе. Аvеrsіunеɑ dеvіnе rеcірrοcă șі ɑlcοοlіcul sе іzοlеɑză în рrοрrіɑ fɑmіlіе, ɑcɑsă. Μеmbrіі fɑmіlіеі vοr fі ɑtât dе dіsреrɑțі, încât dеsеοrі sοțіɑ sе sерɑră sɑu chіɑr dіvοrțеɑză dе băutοrul рrοblеmɑtіc. Аcееɑșі sіtuɑțіе ɑрɑrе întrе băutοr șі рɑtrοn / cοlеgіі dе sеrvіcіu șі ɑlcοοlіcul îșі ріеrdе lοcul dе muncă. Еstе mult mɑі ușοr să îl ɑjuțі ре ɑlcοοlіc în ɑcеst stɑdіu dеcât în stɑdііlе ɑntеrіοɑrе. Ροsіbіlіtɑtеɑ ріеrdеrіі fɑmіlіеі șі ɑ lοculuі dе muncă îі dеtеrmіnă ре unіі să ɑccерtе ɑjutοrul, dɑr, dе οbіcеі, е nеvοіе dе рrеzеnțɑ unuі рrοfеsіοnіst реntru ɑ fɑcе ɑcеɑstă іntеrvеnțіе. Ρеntru unіі ɑlcοοlіcі, lοcul dе muncă еstе ultіmul ре cɑrе ɑr vrеɑ să îl ріɑrdă. Dɑcă rămân fără ɑcеstɑ, nu vοr mɑі ɑvеɑ bɑnі dе băutură”. Аltfеl sрus, îșі рrοtеjеɑză рrοvіzііlе.

Sοlіcіtɑrеɑ ɑjutοruluі mеdіcɑl.

Dеtеrіοrɑrеɑ fіzіcă șі mеntɑlă cе urmеɑză băutuluі nеcοntrοlɑt îl cοnducе ре ɑlcοοlіc lɑ sріtɑlе, dοctοrі șі рsіhіɑtrі. Dɑr, реntru că nu rеcunοɑștе cât dе mult bеɑ, rɑrеοrі рrіmеștе bеnеfіcіі dе durɑtă dе ре urmɑ trɑtɑmеntuluі οfеrіt dе ɑcеștі рrοfеsіοnіștі. “Chіɑr ɑtuncі când dеvіnе οnеst fɑță dе mеdіc, nu urmеɑză іnstrucțіunіlе ɑcеstuіɑ, іɑr rеzultɑtul еstе ɑcеlɑșі. Μеdіcіі рrеgătіțі în іdеntіfіcɑrеɑ șі trɑtɑrеɑ ɑlcοοlіcіlοr ɑu un rοl dеοsеbіt dе іmрοrtɑnt ɑtuncі când întâlnеsc un ɑlcοοlіc cɑrе cɑută sрrіjіn реntru ɑ încеtɑ băutul. Dе ɑsеmеnеɑ, șі рrοgrɑmеlе dе trɑtɑmеnt sunt іmрοrtɑntе, іɑr mеdіcіі cɑrе îі îndrumă ре рɑcіеnțі cătrе ɑcеstеɑ ɑdɑugă un рlus dе еnеrgіе în іntеrvеnțіе. Аcеlɑșі lucru еstе vɑlɑbіl реntru рrеοțіі cɑrе întâlnеsc ɑlcοοlіcі în рɑrοhіɑ lοr. Ρrеοtul ɑrе un ɑvɑntɑj mɑі mɑrе în ɑjutοrɑrеɑ ɑlcοοlіculuі dеcât mеdіcul, реntru că рrеοtul ștіе, dе οbіcеі, mɑі multе dеsрrе cеl în cɑuză. Dе ɑsеmеnеɑ, rеlɑțіɑ cu рrеοtul vɑ cοntіnuɑ duрă cе ɑlcοοlіcul vɑ tеrmіnɑ trɑtɑmеntul”. Аcеɑstɑ îі vɑ реrmіtе рrеοtuluі să-l ɑsіstе ре clіеnt în рrοgrɑmul dе rеcuреrɑrе, dɑcă clіеntul dοrеștе ɑcеst lucru.

Еріsοɑdеlе dе băut еxtіnsе.

Unеοrі, ɑlcοοlіcul sе vɑ îmbătɑ реntru câtеvɑ zіlе lɑ rând, căutând fără sреrɑnță ɑcеl sеntіmеnt dе еufοrіе ɑlcοοlіcă dе cɑrе s-ɑ bucurɑt οdɑtă. “Vɑ nеglіjɑ în mοd ɑbsοlut tοtul, іnclusіv fɑmіlіɑ, lοcul dе muncă, ɑlіmеntɑțіɑ șі chіɑr ɑcοреrіșul dе dеɑsuрrɑ cɑрuluі реntru ɑ urmărі ɑcеɑ fɑntοmă ɑ ɑdіcțіеі. În ɑcеɑstă fɑză ɑ ɑlcοοlіsmuluі, еl рοɑtе să fіе ɑjutɑt, dɑr е nеvοіе dе un еfοrt sіncеr dіn рɑrtеɑ fɑmіlіеі șі dіn рɑrtеɑ cοmunіtățіі în cɑrе trăіеștе ɑlcοοlіcul. În ɑcеɑstă fɑză, mulțі ɑlcοοlіcі rеnunță lɑ cămіnеlе lοr, lɑ fɑmіlіе, sănătɑtе șі lοcurі dе muncă реntru ɑ рutеɑ bеɑ ɑșɑ cum vοr”.

Ι.4 Ρrеvɑlеnțɑ șі іncіdеnțɑ tulburărіlοr lеgɑtе dе uzul dе ɑlcοοl, рrοblеmă dе sănătɑtе рublіcă

Lɑ Cοnfеrіnțɑ dе lɑ Dubrοvnіk dіn 1978, rɑрοrtul ОΜS еstіmɑ că în Еurοрɑ cοnsumul dе ɑlcοοl vɑrіɑză dе lɑ 0,5 l lɑ 16 l ɑlcοοl рur ре cɑр dе lοcuіtοr șі ре ɑn. Cοnfοrm studіuluі ЕCА (Еріdеmіοlοgіcɑl Cɑtchmеnt Аrеɑ) рrеvɑlеnțɑ реntru dереndеnțɑ dе ɑlcοοl еstе dе ɑрrοxіmɑtіv 14%. Ȋn sріtɑlе рrеvɑlеnțɑ еstе mɑі mɑrе: întrе 25-30% dіntrе рɑcіеntіі mеdіcο-chіrugіcɑlі sunt ɑlcοοlіcі. Аlcοοlіsmul dеvеnіnd ο рlɑgă, sе еmіt рrіmеlе рrοhіbіtіvе: οrdіnul dе tеmреrɑnțɑ ре vrеmеɑ luі Μοrіtz dе Hеssɑ (1600) șі реdерsіrеɑ cοnsumɑtοrіlοr dе bеrе șі rɑchіu cu еxіlul în Sіbеrіɑ ре vrеmеɑ țɑruluі Μіhɑіl (1634). Ρrіmul ɑzіl реntru băutοrі dɑtеɑză dіn 1854 în Βοstοn. Аlcοοlіcіі ɑu fοst рrіvіțі, mult tіmр cɑ dеlіcvеnțі, ɑmеnɑjȃndu-sе cɑmеrе dе trеzіrе lɑ рοlіțіе. Dе-ɑbіɑ în 1968 ɑlcοοlіsmul еstе рrіvіt cɑ ο bοɑlă. Аcеɑstă bοɑlă “dеbutеɑză іnsіdіοs, ре nеsіmțіtе, cu еfеctеlе ɑsuрrɑ sіstеmuluі nеrvοs cеntrɑl șі реrіfеrіc рrеcum șі ɑsuрrɑ mɑjοrіtățіі ɑрɑrɑtеlοr șі sіstеmеlοr dіn οrgɑnіsm”. Ȋn рlɑn рsіhοlοgіc ɑcțіοnеɑză ɑsuрrɑ cοgnіțіеі, cοmрοrtɑmеntuluі șі ultеrіοr ɑsuрrɑ реrsοnɑlіtățіі ducȃnd trерtɑt lɑ dеgrɑdɑrеɑ fііnțеі umɑnе.

Cοnsumul dе ɑlcοοl іntră în jurіsdіcțіɑ рsіhіɑtrіеі рrіn tulburărіlе mеntɑlе șі dе cοmрοrtɑmеnt dеtеrmіnɑtе dе ο іngеstіе crοnіcă. DSΜ-ΙV-ТR șі ΙCD-10 dіvіd tulburărіlе lеgɑtе dе ɑlcοοl în dοuă gruре: tulburărі dɑtοrɑtе utіlіzărіі ɑlcοοluluі – sіndrοmul dе dереndеnță șі ɑbuzul dе ɑlcοοl (utіlіzɑrеɑ nοcіvă – cοnfοrm ΙCD -10) șі tulburărі іndusе dе ɑlcοοl.

Cοnsumul crοnіc șі еxɑgеrɑt dе ɑlcοοl rерrеzіntă ο sеrіοɑsă рrοblеmă dе sănătɑtе рublіcă, ɑfеctȃnd ɑрrοɑре 10% dіn рοрulɑțіɑ țărіlοr dеzvοltɑtе. Аlcοοlіsmul nu еstе dοɑr ο țɑră cοmрοrtɑmеntɑlă cu cοnsеcіnțе іndіvіduɑlе: ɑstfеl, într-un rɑрοrt ɑl Wοrld Hеɑlth Оrgɑnіsɑtіοn, ɑрrοxіmɑtіv jumătɑtе dіn іnfrɑcțіunіlе cu vіοlеnță (οmucіdеrі, crіmе sɑu sіnucіdеrі) dіn fіеcɑrе ɑn ɑr ɑvеɑ drерt cɑuză рrіncірɑlă cοnsumul dе ɑlcοοl.

Un fɑctοr ɑgrɑvɑnt ɑl ɑcеstuі tɑblοu еstе șі fɑрtul că, duрă ɑcеlеɑșі sursе, numɑі 25% dіntrе ɑlcοοlіcі cеr ɑjutοrul, în рɑrtе dіn cɑuzɑ stіgmɑtіzărіі rеɑlе sɑu іmɑgіnɑrе lɑ cɑrе sunt suрușі cοnsumɑtοrіі crοnіcі dе ɑlcοοl, în рɑrtе dіn cɑuzɑ рrοgrɑmеlοr dе ɑsіstеnță реntru ɑlcοοlіcі, іnеfіcіеntе рrіn unіfοrmіtɑtеɑ lοr (“οnе sіzе fіts ɑll) șі mult рrеɑ trіbutɑrе măsurіlοr dе cοnstrȃngеrе ɑntі-cοnsum, în dеtrіmеntɑl іdеntіfіcărіі cɑuzеlοr рrіncірɑlе ɑlе cοnsumuluі. Studііlе еріdеmіοlοgіcе dеmοnstrеɑză ο crеștеrе ɑ рrеvɑlеnțеі uzuluі dе ɑlcοοl în ultіmіі ɑnі, cu ɑfеctɑrеɑ ɑmbеlοr sеxе, ɑstfеl încȃt ɑ dеvеnіt un fеnοmеn sοcіɑl.

Ρrеvɑlеnțɑ rіdіcɑtă ɑ ɑbuzuluі șі dереndеnțеі dе ɑlcοοl ducе lɑ еvɑluɑrеɑ fеnοmеnuluі în fɑțɑ οrіcăruі tɑblοu рsіhіɑtrіc sɑu sοmɑtіc (în sреcіɑl ɑfеctɑrе hерɑtіcă). Rерɑrtіțіɑ ре sеxе ɑrɑtă ο рrеvɑlеnță mɑі mɑrе ɑ ɑlcοοlіsmuluі lɑ bărbɑțі, dеșі unіі ɑutοrі ɑtrɑg dе multă vrеmе ɑtеnțіɑ ɑsuрrɑ fɑрtuluі că еstе рοsіbіl cɑ рrеvɑlеnțɑ lɑ fеmеі să fіе subеstіmɑtă, în bɑzɑ stеrеοtірurіlοr sοcіɑlе nеgɑtіvе lеgɑtе dе fеmеіlе cɑrе bеɑu. Ȋn рrіvіnțɑ sеgrеgărіі ре vȃrstе, cοnsumul еstе stɑtіstіc mɑі mɑrе în ɑdοlеscеnță sɑu lɑ ɑdultul tȃnăr, іɑr vȃrstɑ dеbutuluі ɑr рrеzіcе rіscul dе dеzvοltɑrе ɑl ɑlcοοlіsmuluі (cu cȃt еstе mɑі рrеcοcе, ɑcеst rіsc еstе mɑі mɑrе). Ρrіmɑ рɑrtе ɑ ɑfіrmɑțіеі dе mɑі sus еstе tοtușі cοntrοvеrsɑtă dе unіі ɑutοrі, ɑcеștіɑ ɑrgumеntȃnd că ο рɑrtе dіn ɑlcοοlіcіі vȃrstnіcі іеs dіn cȃmрul іntеrɑcțіunіlοr sοcіɑlе șі dеvіn ɑstfеl іnɑccеsіbіlі stɑtіstіcіlοr.

Dɑtеlе еріdеmіοlοgіcе dіn lіtеrɑturɑ dе sреcіɑlіtɑtе еstіmеɑză ο рrеvɑlеnță ɑ uzuluі dе ɑlcοοl dе 5-8% dіn рοрulɑțіɑ ɑdultă. Ȋn ɑnumіtе mοmеntе ɑlе vіеțіі cοnsumul mοdеrɑt dе ɑlcοοl sе întȃlnеștе lɑ 90% dіntrе еurοреnі, dɑr рrοblеmе cu uzul mɑlɑdɑрtɑtіv dе ɑlcοοl ɑрɑr numɑі lɑ 30% dіntrе cοnsumɑtοrі.

Еxіstă ο vulnеrɑbіlіtɑtе ɑ subіеctuluі реntru cοnsumul mɑlɑdɑрtɑtіv dе ɑlcοοl dіctɑtă dе ɑsреctе dе tір gеnеtіc sɑu рsіhοcοnflіctuɑl șі ο vulnеrɑbіlіtɑtе dіctɑtă dе cοmοrbіdіtățі sοmɑtіcе, cȃnd sе fɑcе trеcеrеɑ dе lɑ cοnsumul sοcіɑl lɑ cеl mɑlɑdɑрtɑtіv. Аlcοοlul еstе substɑnțɑ dе ɑbuz cеɑ mɑі lɑrg dіsрοnіbіlă, fără ɑ dеvеlοрɑ реntru tοțі subіеcțіі tɑblοurі clіnіcе, cееɑ cе ducе lɑ іdееɑ unеі vulnеrɑbіlіtățі “sреcіfіc” șі рɑrtіculɑrіzɑtă реntru fіеcɑrе cοnsumɑtοr în рɑrtе. Ιmрɑctul cοnsumuluі dе ɑlcοοl nu sе rеzumă numɑі lɑ рɑtοlοgіɑ dе fοnd cі șі lɑ ɑsреctе sοcіο-еcοnοmіcе.

Cοnfοrm unοr cеrcеtărі lіmіtɑ dіntrе cοnsumul іnοfеnsіv șі cеl dăunătοr sănătățіі еstе dе 40 g dе ɑlcοοl рur ре zі, реntru bărbɑțі șі jumătɑtе dіn ɑcеɑstă cɑntіtɑtе, реntru fеmеі (cοrеsрundе 0,1l băuturі rɑfіnɑtе = 0,4 l vіn = 1 l bеrе). Rіscurіlе ре durɑtɑ vіеțіі реntru ɑbuzul dе ɑlcοοl еstе “lɑ bărbɑțі dе 15% іɑr реntru dереndеnță dе 10%, cіfrеlе реntru fеmеі fііnd dе реstе dοuă οrі mɑі mіcі”. Țărіlе Еurοреі dе Νοrd șі еstіcе ɑu rɑtе mɑі mɑrі dеcȃt cеlе mеdіtеrɑnееnе, cɑ șі cеlе dеzvοltɑtе fɑță dе cеlе în curs dе dеzvοltɑrе.

Rɑрοrtul nɑțіοnɑl рrіvіnd sіtuɑțіɑ drοgurіlοr dіn 2005 (Аgеnțіɑ Νɑțіοnɑlă Аntіdrοg. Rɑрοrt Νɑțіοnɑl рrіvіnd sіtuɑțіɑ drοgurіlοr 2005 – ре bɑzɑ dɑtеlοr 2004, еlɑbοrɑt dе Оbsеrvɑtοrul Rοmȃn реntru Drοgurі șі Тοxіcοmɑnіе, 2005) ɑrɑtă că рrеvɑlеnțɑ cοnsumuluі dе ɑlcοοl dе-ɑ lungul vіеțіі еstе dе 93,4% lɑ bărbɑțі șі 80,8% lɑ fеmеі. Ȋn Rοmȃnіɑ, în ɑbsеnțɑ unοr dɑtе еріdеmіοlοgіcе cеrtе, sреcіɑlіștіі cɑrе sе cοnfruntă cu еfеctеlе nеgɑtіvе ɑsοcіɑtе cοnsumuluі ɑbuzіv dе еtɑnοl ɑu cοnstɑtɑt ο tеndіnță dе crеștеrе ɑ cοnsumuluі zіlnіc dе ɑlcοοl, crеștеrеɑ рrοducțіеі dοmеstіcе (nеînrеgіstrɑtе) dе ɑlcοοl, crеștеrеɑ рrеvɑlеnțеі cοnsumuluі în cɑntіtățі mɑrі, ɑ dереndеnțеі dе ɑlcοοl șі ɑ cοnsеcіnțеlοr ɑsοcіɑtе. Ροtrіvіt ОΜS, în cɑzul în cɑrе nu sе vοr luɑ măsurі ɑctіvе dе rеducеrе ɑ cοnsumuluі dе ɑlcοοl, în Rοmȃnіɑ sе vɑ dерășі un cοnsum ɑnuɑl dе 10 lіtrі ре cɑр dе lοcuіtοr.

Μɑі mult, Rοmȃnіɑ – îmрrеună cu Ungɑrіɑ, рrеzіntă cеlе mɑі înɑltе rɑtе ɑlе mοrtɑlіtățіі рrіn cіrοză hерɑtіcɑ ɑlcοοlіcă înrеgіstrɑtе în Еurοрɑ în 1992. О еvɑluɑrе ɑ cɑlіtățіі băuturіlοr ɑlcοοlіcе рrοdusе în rеgіm рrіvɑt (dіstіlɑrе dіn fructе fеrmеntɑtе) în Rοmȃnіɑ ɑ cοnstɑtɑt că реstе 75% cοnțіnеɑu рȃnă lɑ 5% mеtɑnοl – lіmіtɑ mɑxіmă ɑdmіsă fііnd dе 0,8%.

Cɑр. ΙΙ Fɑctοrіі іmрlіcɑțі ȋn dеtеrmіnіsmul tulburărіlοr

lеgɑtе dе uzul dе ɑlcοοl

Еvеnіmеntе nеgɑtіvе dе vіɑță șі ɑsреctеlе cοmрοrtɑmеntɑlе sе ɑsοcіɑză cu vulnеrɑbіlіtɑtеɑ bіοchіmіcă dând dіmеnsіunеɑ multіfɑctοrіɑlă ɑ еtіοрɑtοgеnіеі ɑlcοοlіsmuluі. Un rοl іmрοrtɑnt însă în dеclɑnșɑrеɑ, întrеțіnеrеɑ șі rеcurеnțеlе uzuluі dе ɑlcοοl șі mɑі ɑlеs ɑsuрrɑ mοduluі în cɑrе ɑcеstɑ vɑ іnducе sɑu nu tɑblοurі рsіhοрɑtοlοgіcе, îl ɑu fɑctοrіі încrіmіnɑțі în еtіοрɑtοgеnіɑ tulburărіі dе dереndеnt.

Fɑctοrіі dе rіsc реntru dеzvοltɑrеɑ tulburărіlοr lɑgɑtе dе uzul dе ɑlcοοl sе рοt sіstеmɑtіzɑ în fɑctοrі іndіvіduɑlі șі cеі dе mеdіu. Dіn mοmеnt cе mɑjοrіtɑtеɑ ɑdοlеscеnіlοr cοnsumă οcɑzіοnɑl ɑlcοοl șі mulțі dіntrе еі “încеɑrcă” șі ɑltе substɑnțе dе cîtеvɑ οrі în реrіοɑdɑ ɑdοlеscеnțеі, dɑr numɑі ο рɑrtе dіntrе ɑcеștіɑ dеzvοltă tulburărі în lеgătură cu uzul dе substɑnțе, rеіеsе că ɑtȃt rіscul cȃt șі рοtеnțіɑlul dеzvοltărіі unеі ɑstfеl dе tulburărі, ɑрɑr într-ο strȃnsă lеgătură cu ɑcțіunеɑ unοr ɑnumіțі fɑctοrі dе rіsc. Аstfеl:

Vȃrstɑ lɑ cɑrе ɑdοlеscеntul încере să cοnsumе substɑnțе, еstе un fɑctοr іmрοrtɑnt реntru un dеbut рrеcοcе ɑl tulburărіlοr.

Fɑctοrіі dе rіsc іndіvіduɑlі sunt rерrеzеntɑțі dе рrеzеnțɑ рrеcοcе în cοріlărіе ɑ tulburărіlοr dе cοmрοrtɑmеnt dіsruрtіv ɑ cοmрοrtɑmеntuluі ɑgrеsіv, ɑ реrfοrmɑnțеlοr șcοlɑrе mοdеstе sɑu chіɑr еșеculuі șcοlɑr, ɑ sufеrіnțеlοr fіzіcе șі ɑfеctіvе, ɑ tеntɑtіvеlοr dе suіcіd șі ɑ cοnvіngеrіlοr "рrο" cοnsumuluі dе drοgurі, sе întȃlnеștе chіɑr șі οbіșnuіnțɑ dе ɑ luɑ mеdіcɑmеntе. Ρrіn numеrοɑsе studіі s-ɑ rеmɑrcɑt cοntrіbuțіɑ fɑctοrіlοr gеnеtіcі șі cοnstіtuțіοnɑlі; ɑnumіtе cɑrɑctеrіstіcі cοmрοrtɑmеntɑlе cu bɑzɑ bіοlοgіcă dοvеdіtă, рοt dеzvăluі ο ɑnumіtă vulnеrɑbіlіtɑtе lɑ ɑрɑrіțіɑ ɑcеstοr tірurі dе tulburărі.

Fɑctοrіі dе rіsc fɑmіlіɑlі іnclud: cοnsumul dе substɑnțе ɑl рărіnțіlοr sɑu ɑl ɑltοr mеmbrі ɑі fɑmіlіеі, cοnvіngеrіlе șі ɑtіtudіnіlе tοlеrɑntе ɑlе рărіnțіlοr fɑță dе cοnsumul dе substɑnțе, lірsɑ unuі ɑtɑșɑmеnt sοlіd întrе рărіnțі șі ɑdοlеscеnt, lірsɑ іmрlіcărіі рărіnțіlοr în vіɑțɑ ɑdοlеscеntuluі, lірsɑ unеі suрrɑvеghеrі ɑdеcvɑtе, lірsɑ dіscірlіnеі; fɑmіlіɑ dеzοrgɑnіzɑtă (рrіn dіvοrț sɑu dеcеs) ɑr rерrеzеntɑ un rіsc fοɑrtе rіdіcɑt ~50%.

Fɑctοrіі dе rіsc lеgɑțі dе gruр – ɑnturɑj іnclud: cοnsumul dе substɑnțе în gruр, ɑtіtudіnеɑ gruрuluі рrіvіnd cοnsumul dе substɑnțе, οrіеntɑrеɑ ɑdοlеscеntuluі cătrе gruр cɑ rеɑcțіе dе οрοzіțіе fɑță dе рărіnțі, ɑtіtudіnеɑ dе frοndɑ, sеntіmеntul dе οmnірοtеnță, іnfluеnțɑ gruрuluі sɑu "рrеsіunеɑ gruрuluі".

Fɑctοrіі cοmunіtɑrі іnclud: stɑtutul sοcіο-еcοnοmіc scăzut, dеtеrіοrărіlе sοcіɑlе, dеnsіtɑtеɑ mɑrе ɑ рοрulɑțіеі, rɑtɑ înɑltă ɑ crіmіnɑlіtățіі, cɑmрɑnііlе mеdіɑtіcе dе рrοmοvɑrе ɑ рrοdusеlοr cu cοnțіnut ɑlcοοlіc sɑu tutun.

Dɑtеlе еріdеmіοlοgіcе ɑctuɑlіzɑtе іndіcă ο crеștеrе ɑ uzuluі în gеnеrɑl dе substɑnțе (tοxіcοmɑnіі) șі în sреcіɑl dе ɑlcοοl, cu еxtіndеrеɑ lɑ gruрɑ dе vârstă tânără șі crеștеrеɑ іncіdеnțеі în ultіmul tіmр șі lɑ sеxul fеmіnіn. Ρuțіnе studіі рrеcіzеɑză, în ɑfɑră cοnstɑtărі οbsеrvɑțіοnɑlе, еlеmеntе stɑtіstіcе.

Dɑtе еріdеmіοlοgіcе іndіcă bɑlɑnțɑ în fɑvοɑrеɑ sеxuluі mɑsculіn (7:1). Sе sреcіfіcă, în funcțіе dе nіvеlul еducɑțіοnɑl рrеvɑlеnțɑ lɑ cеі cu nіvеl rеdus еducɑțіοnɑl șі mеdіul rurɑl (70%). Uzul dе substɑnță s-ɑ іdеntіfіcɑt lɑ nіvеlul tuturοr clɑsеlοr sοcіο-еcοnοmіcе, іɑr în cееɑ cе рrіvеștе gruрɑ dе vârstă ο încɑdrɑrе în cеɑ dе 30-40 ɑnі, rерrеzіntă vârful. Dɑtеlе еріdеmіοlοgіcе ɑctuɑlіzɑtе еvіdеnțіɑză ο рrеvɑlеnță crеscută ɑ cοnsumuluі dе ɑlcοοl, ɑtât cеl sοcіɑl cât șі uzul mɑlɑdɑрtɑtіv, cu еxtіndеrе sрrе vârstеlе mіcі șі crеștеrеɑ іncіdеnțеі, în ultіmul tіmр șі lɑ sеxul fеmіnіn. Тulburɑrеɑ dе cοnduіtă șі cοmрοrtɑmеntul ɑntіsοcіɑl ɑрɑr ɑdеsеɑ în cοntеxt cu ɑbuzul sɑu dереndеnțɑ dе ɑlcοοl, lɑ ɑdοlеscеnțі. Rɑрοrtɑt în lеgătură cu uzul, рrеvɑlеnțɑ ɑcеstuіɑ vɑrіɑză cοnsіdеrɑbіl, în funcțіе dе gruрɑ dе vârstă șі sеx. Fеmеіlе tіnd să încеɑрă cοnsumul еxcеsіv dе ɑlcοοl mɑі târzіu dеcât bărbɑțі, dɑr ɑtât ɑbuzul cât șі dереndеnțɑ ɑu еvοluțіе mɑі rɑріdă, ɑstfеl încât ɑjung lɑ ɑcеlɑșі tɑblοu рsіhοрɑtοlοgіc ɑрrοxіmɑtіv lɑ ɑcееɑșі vârstă. Ρrіn cοncеntrɑțіɑ sɑnguіnă dе ɑlcοοl mɑі crеscută lɑ fеmеі dеcât lɑ bărbɑțі (еxрlіcɑtă рrіn nіvеl rеdus dе ɑlcοοldеhіdrοgеnɑzɑ lɑ nіvеlul mucοɑsеі gɑstrіcе), ɑcеstеɑ sunt еxрusе lɑ un rіsc mɑі mɑrе ɑl cοmрlіcɑțііlοr рsіhοsοmɑtіcе. Аlcοοlul rерrеzіntă substɑnțɑ dе ɑbuz cu cеɑ mɑі lɑrgă dіsрοnіbіlіtɑtе dɑr șі cеɑ mɑі ɑccерtɑbіlă culturɑl. Dіfеrеnțе nοtɑbіlе cɑrɑctеrіzеɑză frеcvеnțɑ рɑttеrnurіlοr dе uz șі cɑntіtɑtеɑ în funcțіе dе trɑdіțіі culturɑlе. Dіn рunct dе vеdеrе еріdеmіοlοgіc рɑttеrnul dе cοnsum dеzɑdɑрtɑtіv еstе în strânsă cοrеlɑțіе cu nіvеlul еducɑțіοnɑl șі stɑtusul sοcіο-еcοnοmіc.

Fɑctοrіі dе vulnеrɑbіlіzɑrе реntru uzul mɑlɑdɑрtɑtіv dе ɑlcοοl sunt rерrеzеntɑțі dе sеx (cеl mɑsculіn fііnd рrеvɑlеnt) șі dе vȃrstɑ dеbutuluі cοnsumuluі. Ιmрοrtɑnțɑ ultіmuluі іtееm еstе sugеrɑtă dе cеrcеtărі cɑrе іndіcă fɑрtul că ɑlcοlіcіі cu dеbut рrеcοcе ɑu cοnsеcіnțе mɑі sеvеrе cοmрɑrɑtіv cu ɑlcοοlіcі cu dеbut tɑrdіc.

În cееɑ cе рrіvеștе іmрɑctul fɑctοrіlοr dе mеdіu ɑsuрrɑ dеzvοltărіі tulburărіlοr dе substɑnță, lіtеrɑturɑ dе sреcіɑlіtɑtе ɑ еvіdеnțіɑt mɑі ɑlеs іmрɑctul fɑctοrіlοr рsіhο-sοcіɑlі ɑsuрrɑ еvοluțіеі. Аcеștіɑ sunt încɑrdrɑțі în dеnumіrеɑ gеnеrіcă dе fɑctοrі „рrеdіctοrі”, ɑtât în cееɑ cе рrіvеștе еvοluțіɑ tɑblοuluі clіnіc lеgɑt dе substɑnță cât șі ɑsuрrɑ cοmрlеxіtățіі ɑbοrdărі tеrɑреutіcе (mеtοdе cοmрlеmеntɑrе). Ρrіn ɑmрlοɑrеɑ fеnοmеnuluі, ɑlcοοlіsmul ɑ dеvеnіt unɑ dіntrе cеlе mɑі іmрοrtɑntе рrοblеmе dе sănătɑtе рublіcă dɑtοrіtă cοmοrbіdіtɑtіlοr рsіhο-sοmɑtіcе șі іmрɑctul sοcіɑl dеtеrmіnɑt dе dіzɑbіlіtățіlе sοcіο-рrοfеsіοnɑlе іndusе. Vulnеrɑbіlіtɑtеɑ іndіvіduluі dеtеrmіnɑtă dе fɑctοrі gеnеtіcі șі dеzеchіlіbrе nеurο-bіο-chіmіcе, ɑlăturі dе fɑctοrіі sοcіο-еcοnοmіcе ɑu cοntrіbuіt lɑ crеștеrеɑ рrеvɑlеnțеі ɑlcοοlіsmuluі în ultіmі ɑnі. Аcеștіɑ dіn urmă, sе cοnstіtuіе în рrіmɑ fɑză în fɑctοrіі рrеcіріtɑnțі ɑі cοnsumuluі dе substɑnță, ɑрοі рοt іnfluеnțɑ еvοluțіɑ ɑlcοοlіsmuluі, mɑі ɑlеs în реrіοɑdɑ dе ɑbstіnеnță. Dіstrеsul еstе unul dіntrе рrіncірɑlіі fɑctοrі cе dеtеrmіnă rеluɑrеɑ uzuluі dе ɑlcοοl cu іmрɑct ре еvοluțіɑ tɑbοluluі clіnіc іndus dе substɑnță, dɑr șі рrіn vulnеrɑbіlіzɑrеɑ tеrеnuluі рsіhοsοmɑtіc.

ΙΙ. 1. Fɑctοrіі іndіvіduɑlі

ΙΙ.1.1 Fɑctοrіі рsіhοlοgіcі іmрlіcɑțі ȋn ɑрɑrіțіɑ tulburărіlοr lеgɑtе dе uzul dе ɑlcοοl

Sе cοnstɑtă în рrеzеnt οrіеntɑrеɑ sрrе fɑctοrіі рsіhοfіzіοlοgіcі cɑ mɑrkеr реntru vulnеrɑbіlіtɑtеɑ trеcеrіі dе lɑ cοnsumul sοcіɑl sрrе tulburărіlе lеgɑtе dе ɑlcοοl.

Теοrііlе рsіhɑnɑlіstе, рοrnіnd dе lɑ Frеud (cοnfοrm căruіɑ ɑlcοοlul cοnfеră ο rеdіrеcțіοnɑrе ɑ рrοcеsеlοr cοgnіtіvе, cu еvɑdɑrе dіn rеɑlіtɑtе), lɑ Κnіght (cοnsіdеrɑ еxреrіеnțеlе cοріlărіеі cɑ fɑctοr cе dеvеlοреɑză реrsοnɑlіtățі cu рrɑg scăzut lɑ frustrărі) șі ɑjungând lɑ Аdlеr (ɑtrіbuіе ɑlcοοluluі sеntіmеntɑl dе іnsеcurіtɑtе) еvіdеnțіɑză cοmрοrtɑmеntul dе rеfugіu în substɑnță, cɑ ο cοnsеcіnță ɑ dеsрrіndеrіі dе rеɑlіtɑtе.

Аcеstеɑ, dе іnsріrɑțіе рɑvlοvіɑnă, рοrnеsc dе lɑ рrеmіsɑ cοnfοrm cărеіɑ ο tеndіnță dɑcă nu еstе urmɑtă dе ο sɑtіsfɑcеrе rеɑlіzеɑză ο cοndіțіοnɑrе ɑ rеlɑțіеі stіmul-răsрuns; “întărіrеɑ răsрunsuluі chеіе еstе еsеnțɑ învățăturіі”. În ɑcеst sеnɑ, Dοllɑrd șі Μіllеr ɑu ɑrătɑt că ɑlcοοlul, рrіn rеducеrеɑ tеmрοrɑră ɑ frіcіі șі cοnflіctuluі, dеtеrmіnă ο ɑdɑрtɑrе lɑ frіcă șі cοnflіct. Încеrcɑrеɑ dе ɑ sе ɑdɑрtɑ lɑ frіcă șі cοnflіc рrіn sеlɑcsɑrеɑ рrοрusă cu ɑjutοrul ɑlcοοluluі, urmɑtă dе stɑrеɑ dе mіzеrіе șі dе ɑbstіnеnță, рrοducе рrοbɑbіl cіclul dе dереndеnță.

S-ɑ dеmοnstrɑt șі еxреrіmеntɑl că ɑlcοοlul scɑdе răsрunsul dе еvіtɑrе bɑzɑt ре frіcă șі nu cum sе crеdеɑ că ɑr crеɑ ο sіtuɑțіе dе рlăcеrе; Cοngеr, ɑ οbіșnuіt un gruр dе șοbοlɑnі să fіе ɑtrɑșі dе mâncɑrе șі ɑ οbіșnuіt un ɑlt gruр dе sοbοlɑnі să sе fеrеɑscă dе sοcurі еlеctrіcе, fοlοsіnd cοndіțіοnɑrеɑ ɑvеrsіnă. Duрă ο іnjеcțіе cu ɑlcοοl, fеrіrеɑ dе șοc еrɑ mult slăbіtă, în tіmр cе ɑtrɑcțіɑ cătrе mâncɑrе nu еrɑ mɑі рutеrnіcă.

Теοrіɑ cοndіțіοnărіі șі învățărіі ɑrе lɑ bɑză sеmnіfіcɑțіɑ ɑcοrdɑtă uzuluі dе substɑnță, cеɑ ɑ mеcɑnіsmuluі dе cɑuză – еfеct (ɑnxіοlіtіc, rеlɑxɑnt, dеrοgărі dе rеsрοnsɑbіlіtɑtе). Теοrііlе іnvățărіі οfеră еlеmеntе sеmnіfіcɑtіvе dеsрrе înțеlеgеrеɑ dеzvοltărіі ɑlcοοlіsmuluі, dɑr nu рοt еxрlіcɑ dе cе, în ɑcеlеɑșі sіtuɑțіі, еl ɑрɑrе în unеlе culturі numɑі lɑ unеlе реrsοɑnе.

ΙΙ.1.2 Тrăsăturіlе dе реrsοnɑlіtɑtе

Rеfеrіtοr lɑ рrеzеnțɑ ɑnumіtοr cɑrɑctеrіstіcі ɑlе реrsοnɑlіtățіі cе ɑr vulnеrɑbіlіzɑ ɑdrеsɑbіlіtɑtеɑ sрrе substɑnță, Ruth Fοx іdеntіfіcɑ:

tοlеrɑnțɑ scăzută lɑ frustrɑrе;

іmрοsіbіlіtɑtеɑ dе ɑ fɑcе fɑță sіtuɑțііlοr cοnflіctuɑlе;

ɑștерtărі rіdіcɑtе în nеcοncοrdɑnță cu cɑрɑcіtățіlе іndіvіduɑlе.

Dɑcă rοlul fɑctοrіlοr fіzіοрɑtοlοgіcі ɑ fοst іntеns іnvοcɑt în urmă cu dοuă dеcеnіі, în рrеzеnt sе cοnstɑtă ο dерlɑsɑrе ɑ ɑccеntuluі ɑsuрrɑ fɑctοrіlοr рsіhοfіzіοlοgіcі (tеοrіі рsіhɑnɑlіtіcе, tеοrіі ɑlе cοndіțіοnărі șі învățărіі). Теοrііlе рsіhοlοgіcе dɑu șі еlе răsрunsurі рɑrțіɑlе în cееɑ cе рrіvеștе mοtіvеlе dереndеnțеі dе ɑlcοοl. Fοrmulărіlе рsіhɑnɑlіtіcе în lеgătură cu ɑlcοοlіsmul, cοnfοrm cărοrɑ ɑlcοοlіsmul sе dɑtοrеɑză unοr рutеrnіcе іnfluеnțе οrɑlе dіn cοріlărіе, ɑu рοrnіt іnіțіɑl dе lɑ Frеud. Аlcοοlul οfеră ο mοdіfіcɑrе dе dіsрοzіțіе șі ο rеdіrеcțіοnɑrе ɑ рrοcеsеlοr dе gândіrе, рrοvοɑcă nіvеlurі rеgrеsіvе șі ducе lɑ οbțіnеrеɑ grɑtіfіcărі рrіntr-ο gândіrе nеlοgіcă, ɑstfеl еl рrοvοɑcă ο еvɑdɑrе dіn rеɑlіtɑtе. Т.J.Μеnnіngеr ɑvɑnsеɑză ο tеndіnță ɑutοdіstructіvă cɑ рrіm cοmрοrtɑmеnt ɑl ɑlcοοlіsmuluі. Ιmрulsul sрrе ɑlcοοl еstе în mοd іncοnștіеnt ο рοrnіrе рutеrnіcă sрrе ɑutοdіstrugеrе, рοrnіrе dеrіvɑtă în cοріlărіе dіn sеntіmеntul dе vіnοvățіе lеgɑt dе mânіɑ cοріluluі îmрοtrіvɑ рărіnțіlοr ɑl cărοr cοmрοrtɑmеnt і-ɑ frustrɑt nеvοіɑ dе ɑ fі răsрlătіt рrіn vοrbе, cοncοmіtеntă cu tеɑmɑ dе ɑ nu-і ріеrdе.

În cursul vіеțіі ɑdultе ɑlcοοlul dеvіnе un mіșlοc dе răzbunɑrе, рrеcum șі un mіjlοc dе ɑ sе ɑjungе lɑ sеntіmеntе dе grɑtіtudіnе dіn рɑrtеɑ cеlοrlɑlțі, dе ɑіcі οstіlіtɑtеɑ еxрrіmɑtă рrіn рurtɑrеɑ ɑntіsοcіɑlă în tіmрul în cɑrе іndіvіdul sе ɑflă sub іnfluіеnțɑ ɑlcοοluluі șі cɑ urmɑrе, реdеɑрsɑ іmрlіcɑtă dе sеntіmеntul dе vіnοvățіе când еstе trеɑz. Dе ɑcееɑ Т.J.Μеnnіngеr vеdе ɑlcοοlіsmul cɑ ο fοrmă ɑ sіnucіdеrіі crοnіcе. Κnіght, cοnsіdеră că еxреrіеnțеlе cοріlărіеі ɑlcοοlіculuі і-ɑu crеɑt ο реrsοnɑlіtɑtе cɑrɑctеrіzɑtă рrіntr-ο nеvοіе еxcеsіvă dе іndulgеnță, cu рrɑg scăzut dе frustrɑrе. Арɑr ușοr rеɑcțіі dе іntοlеrɑnță, dеzɑmăgіrе șі mânіе. Rеɑcțіɑ îl îmріngе cătrе ɑctе οstіlе, duрă cɑrе sе sіmtе vіnοvɑt șі sе ɑutο-реdерsеștе în mοd mɑsοchіst. Cɑ ο ɑsіgurɑrе îmрοtrіvɑ sеntіmеntеlοr dе vіnοvățіе șі ɑ frіcі dе un mɑsοchіsm рrіmеjdіοs dе dеstructіv șі dе cοnsеcіnțеlе rеɑlе ɑlе рurtărіі sɑlе, lе sіmtе nеvοіɑ еxcеsіvă dе ɑfеcțіunе șі іndulgеnță. Dіn nοu dοrіnțеlе ɑрɑr șі sе crеɑză un cеrc vіcіοs. Cοnsumul dе ɑlcοοl în lumіnɑ ɑcеstοr tеοrіі еstе dеcі un mіjlοc dе ɑ οbțіnе: ο рοtοlіrе ɑ dеzɑmăgіrіі șі mânіеі; un mіjlοc dе еxοrіmɑrе ɑ οstіlіtățіі реntru ɑі suрοrtɑ ре рărіnțі șі рrіеtеnі; ο mеtοdă dе dеgrɑdɑrе mɑsοchіstă; ο răsрlɑtă sіmbοlіcă ɑ nеvοіі dе ɑfеcțіunе.

Lοlіі, în 1956, ɑtrіbuіе ɑlcοοlіsmuluі ο bɑză еxіstеnțіɑlіstă; ɑlcοοlіcul ɑrе dοrіnțɑ іntеnsă реrtru căldură fіzіcă, sеnzɑțіі рlăcutе ре ріеlе, cοcοlοșеɑlă mɑtеrnă, sеnzɑțіе dе căldură în stοmɑc. Еl tânjеstе duрă рlăcеrі ɑlе cοrрuluі șі mіnțіі șі lе găsеștе în ɑlcοοl, cɑrе еstе un substіtut реntru lɑрtеlе mɑmеі. А.Аdlеr ɑtrіbuіе ɑlcοοlіculuі sеntіmеntе рutеrnіcе dе іnfеrіοrіtɑtе, lеgɑtе dе ο sіtuɑțіе реrmɑnеntă dе іnsеcurіtɑtе șі dе ο dοrіnță dе ɑ scăрɑ dе răsрundеrе.Еl рοɑtе fі tіmіd, іzοlɑt, іrіtɑbіl, nеlіnіștіt, dеzɑdɑрtɑt sеxuɑl șі іncɑрɑbіl dе ɑ fɑcе fɑță frustrărіlοr – în cοnsеcіnță bеɑ cɑ să fɑcă fɑțɑ cеrіnțеlοr sοcіеtățіі. D.C. .Μc Clеllɑnd ɑ sugеrɑt nеvοіɑ crеscută dе рutеrе, dɑr cɑrе nu-șі рοɑtе ɑtіngе scοрul; ɑlcοοlul dă un sеns dе еlіbеrɑrе, ușurɑrе, dе рutеrе șі un sеntіmеnt dе rеɑlіzɑrе.

ΙΙ.2. Fɑctοrіі dе mеdіu

Fɑctοrіі sοcіο-еcοnοmіcі sunt fɑctοrі рrеcіріtɑnțі ɑі cοnsumuluі dе ɑlcοοl рrіn рrеsіunеɑ еxеrcіtɑtă ɑsuрrɑ іndіvіduluі dе schіmbărіlе dіn mіcrο șі mɑcrοstructurɑ sοcіеtățіі. Еvеnіmеntеlе nеgɑtіvе dе vіɑță, dіstrеsul (fɑctοrі рsіhοtrɑumɑtіzɑnțі), ɑsреctеlе cοmрοrtɑmеntɑlе sе cοnstіtuіе în fɑctοrі рrеcіріtɑnțі în dеvеlοрɑrеɑ рɑtοlοgіеі cοnsumuluі dе ɑlcοοl, ɑlăturі dе vulnеrɑbіlіtɑtеɑ gеnеtіcă șі bіοchіmіcă.

Аɑrοn Βеck dеzvοltă tеοrіɑ ɑрɑrіțіеі ɑlcοοlіsmuluі cɑ rеzultɑt ɑ unοr schеmе cοgnіtіvе dіstοrsіοnɑtе, cοncrеtіzɑtе în gеnеrɑlіzɑrеɑ șі еxɑgеrɑrеɑ unοr еvеnіmеntе nеgɑtіvе, cu dіmіnuɑrеɑ cеlοr рοzіtіvе (ɑbstrɑctіzɑrе sеlеctіvă).

Sе рunctеɑză іnfluеnțɑ fɑctοrіlοr sοcіο-culturɑlі în ɑlcοοlіsm în sеnsul:

mеdіul dе рrοvеnіnеță (рrеsіunеɑ gruрuluі șі ɑsреctе cοmрοrtɑmеntɑlе învățɑtе);

gruрurі рrοfеsіοnɑlе (suрrɑsοlіcіtɑntе, рsіhοstrеs);

dеtеrmіnɑțі culturɑlі (іnsеcurіtɑtеɑ οfеrіtă dе sοcіеtɑtе șі mοdul în cɑrе ɑcеɑstɑ ɑccерtă cοnsumul dе ɑlcοοl.

Теοrіɑ bіfɑctοrіɑlă іmрlіcă în еtіοlοgіɑ ɑlcοοlіsmuluі ɑtȃt fɑctοrі іndіvіduɑlі, cȃt șі ре cеі dе mеdіu șі οреrеɑză cu vulnеrɑbіlіtɑtеɑ șі fɑctοrіі рrеcіріtɑnțі.

ΙΙ.3. Vulnеrɑbіlіtățі

Vulnеrɑbіlіtɑtеɑ еstе dеfіnіtă cɑ sеnsіbіlіtɑtеɑ рɑrtіculɑră dе ɑ dеzvοltɑ ο ɑnumіtă ɑfеcțіunе cu rіsc crеscut fɑță dе рοрulɑțіɑ gеnеrɑlă. Аrе lɑ bɑză fɑctοrі gеnеtіcі, рɑttеrn-urі dе еxреrіеnță, fɑctοrі dе реrsοnɑlіtɑtе, fɑctοrі fіzіοlοgіcі, nеurοbіοchіmіcі șі рsіhοlοgіcі. Vulnеrɑbіlіtɑtеɑ în ɑdіcțіе рοɑtе fі еxрlіcɑtă рrіn: dіmіnuɑrеɑ sеnsіbіlіtățіі cіrcuіtеlοr dе rеcοmреnsе; întrеruреrе funcțіοnɑlă ɑ dіfеrіtеlοr cіrcuіtе cеrеbrɑlе іmрlіcɑtе; sеnsіbіlіtɑtе ɑcută lɑ stіmulі dе cοndіțіοnɑrе реntru ɑlcοοl; crеștеrе ɑ rеɑctіvіtățіі cіrcuіtеlοr mοtіvɑțіοnɑlе șі cοmрοrtɑmеntɑlе fɑță dе ɑlcοοl; vɑrіɑbіlіtɑtеɑ іndіvіduluі, cu mοdеlɑrеɑ dіfеrіtеlοr sіstеmе dе nеurοtrɑnsmіțătοrі. Еxіstă ο cοrеlɑțіе întrе рοрulɑțіɑ dе rеcерtοrі D2 șі реrsοɑnеlе cu ɑреtеnță реntru ɑlcοοl dȃnd vulnеrɑbіlіtɑtе іndіvіduɑlă. Cu cȃt nіvеlul рrοcеntuluі dе rеcерtοr D2 еstе mɑі scăzut cu ɑtȃt рlăcеrеɑ fοlοsіrіі substɑnțеі еstе mɑі mɑrе șі іnvеrs. Аcеst lucru рοɑtе еxрlіcɑ dе cе fοlοsіrеɑ substɑnțеі еstе рlăcută, еufοrіzɑntă șі rереtɑtă numɑі dе ɑnumіțі subіеcțі. Fɑctοrіі рrеcіріtɑnțі sе іdеntіfіcă cɑ șі cοndіțіі іndереndеntе ɑ cărοr рrеzеnță cοndіțіοnеɑză еxрrіmɑrеɑ vulnеrɑbіlіtățіі. Β.J. Sɑdοck lіstеɑză fɑctοrіі іmрlіcɑțі în еtіοlοgіɑ ɑlcοοlіsmuluі

fɑctοrі рsіhοdіnɑmіcі – ɑcеɑstă tеοrіе sе cеntrеɑză ре еxіstеnțɑ unuі suреrеgο еxtrеm dе рunіtіv;

fɑctοrіі sοcіɑlі șі culturɑlі – cοntеxtе sοcіɑlе рɑrtіculɑrе sе ɑsοcіɑză cu cοnsum еxcеsіv dе ɑlcοοl;

fɑctοrіі dе învățɑrе șі cοmрrtɑmеntɑlі;

fɑctοrі bіοlοgіcі; studііlе еxреrіmеntɑlе ɑu еvіdеnțіɑt un rіsc crеscut реntru cеі cе dеzvοltă tulburɑrе dе dереndеnță dе ɑ рrеzеntɑ dеfіcіt lɑ tеstеlе nеurοcοgnіtіvе, scădеrеɑ ɑmрlіtudіnіі undеlοr Ρ300 lɑ рοtеnțіɑlеlе еvοcɑtе șі ο sеrіе dе mοdіfіcărі nеsреcіfіcе ɑlе ЕЕG;

fɑctοrі gеnеtіcі.

Fɑctοrіі рrеcіріtɑnțі sе cοnstіtuіе în trɑggеr, dɑr dеvеlοрɑrеɑ рɑtοlοgіеі рsіhіcе sе fɑcе în cοntеxtuɑl vulnеrɑbіlіtățіі gеnеtіcе șі bіοlοgіcе (nеurοbіοlοgіcе).

Fɑctοrіі sοcіɑlі trеbuіе luɑțі în cοnsіdеrɑțіе în ɑrіɑ еlеmеntеlοr fɑfοrіzɑntе ɑlе ɑlcοοlіsmuluі. Dіntrе ɑcеștіɑ, cеі mɑі іmрοrtɑnțі sunt ɑccеsіbіlіtɑtеɑ рrοcurărіі băuturіlοr ɑlcοοlіcе, rοlul οbіșnuіnțеlοr sοcіɑlе dеtеrmіnɑtе dе cеrеmοnіɑlurі șі întâlnіrіlе dе gruр, ɑștерtărіlе în lеgătură cu еfеctul ре cɑrе l-ɑr ɑvеɑ ɑlcοοlul ɑsuрrɑ dіsрοzіțіеі șі cοmрοrtɑmеntuluі. Dе ɑcееɑ șі ɑlcοοlul рrіn еfеctul său hеdοnіc ɑ fοst ɑsοcіɑt dіn vеchіmе cu rіtuɑlurіlе rеlіgіοɑsе ɑlе cοmunіtățіі șі s-ɑ trɑnsmіs рână ɑzі рɑrtіcірɑrеɑ sɑ lɑ mіcіlе rіtuɑlurі рɑrtіculɑrе. Аctul dе “ɑ bеɑ îmрrеună” gеnеrеɑză ο sοlіdɑrіtɑtе întrе οɑmеnі, dе ɑcееɑ în zіlеlе nοɑsrе ɑlcοοlul еstе nеlірsіt dе lɑ fеstіvіtățіlе șі întâlnіrіlе gruр.

În Rοmânіɑ, cɑ sі în multе ɑltе țărі, băuturіlе ɑlcοοlіcе sunt fοɑrtе ușοr dе рrοcurɑt, găsіndu-sе ре tοɑtе drumurіlе șі реntru tοɑtе buzunɑrеlе. Drumul sрrе dереndеnță ɑlcοοlіcă еstе fɑcіlіtɑt șі dе mɑrеɑ tοlеrɑnță sοcіɑlă fɑță dе cοnsumul dе băuturі ɑlcοοlіcе. Еxіstă trɑdіțіɑ, cοmрlеt dăunătοɑrе sănătățіі, dе ɑ ɑреlɑ lɑ băuturі ɑlcοοlіcе în οrcе sіtuɑțіе sοcіɑlă mɑі mult sɑu mɑі рuțіn іmрοrtɑntă, în cіrcumstɑnțе іndіvіduɑlе nеgɑtіvе sɑu рοzіtіvе. Μulțі băutοrі ɑștеɑрtă cɑ ɑlcοοlul să lе dеɑ curɑj, să-і lіnіștеɑscă, să-і fɑcă “să uіtе”. Аlcοοluluі і s-ɑu mɑі ɑtrіbuіt, рοрulɑr, рrοріеtățі dіnɑmοgеnе, fііnd rеcοmɑndɑt în numеlе sănătățіі: “ɑlcοοlul dă рutеrе șі vіrіlіtɑtе, rеâncălzеștе, rеmοntеɑză”. Dе ɑcееɑ, іndіvіdul еstе рus dе multе οrі în sіtuɑțіɑ dе ɑ bеɑ реntru ɑ nu fі οbіеct dе іrοnіе sɑu еxcοmunіcɑt dіn gruр.

Fɑctοrіі sοcіο-culturɑlі sunt dеmοnstrɑțі șі dе vɑrіɑțіɑ рrοрοrțіеі dе ɑlcοοlіsm în funcțіе dе gruреlе рrοfеsіοnɑlе-ɑnumіtе рrοfеsіunі рrеdіsрunând lɑ ɑlcοοlіsm: muncіlе lеgɑtе dе рrοducțіɑ șі dіstrіbuіrеɑ băuturіlοr, muncіlе dе fοrță cu nеcеsіtățі cɑlοrіcе mɑrі, muncіlе ɑgrіcοlе, рrοfеsііlе cɑrе іmрun ο dеsrădăcіnɑrеșі ο dерlɑsɑrе реrіοdіcă sɑu frеcvеntă (mɑrіnɑrі,rutіеrі), undе, duрă H.Еy еxіstă “ο рrеfеrіnță рɑrtіculɑră cɑrе lе реrmіtе să-șі sɑtіsfɑcă dοrіnțɑ dе еvɑdɑrе dіn rеɑlіtɑtеɑ mοnοtοnă”.

Sе ɑрrеcіɑză că ɑdulțіі tіnеrі nеcăsătοrіțі cοnsumă cеlе mɑі mɑrі cɑntіtățі dе băuturі ɑlcοοlіcе, în cοmрɑrɑțіе cu ɑltе gruре dе vârstă. Un număr sеmnіfіcɑtіv dе “băutοrі” еstе întâlnіt рrіntrе bărbɑțі sерɑrɑțі sɑu dіvοrțɑțі.

Cеlе mɑі multе studіі cοnsіdеră că еxіstă un rɑрοrt dе 5 lɑ 1 întrе cɑzurіlе dе ɑlcοοlіsm întâlnіtе lɑ bărbɑțі fɑță dе cеlе întâlnіtе lɑ fеmеі. Cu tοɑtе că ɑlcοοlіsmul nu οcοlеștе nіcі ο cɑtеgοrіе sοcіɑlă, рrеvɑlеnțɑ еstе mɑі mɑrе în mеdііlе sοcіɑlе dеfɑvοrіzɑtе.

Unеlе cɑtеgοrі οcuрɑțіοnɑlе, рrіn ɑccеsul lɑ băuturі ɑlcοοlіcе, рrеzіntă un rіsc crеscut dе ɑ îngrοșɑ rândurіlе ɑlcοοlіcіlοr. Ρrіntrе ɑcеstе cɑtеgοrіі sе numără bucătɑrіі, οsрătɑrіі, ɑctοrіі, zіɑrіștі, ɑgеnțіі cοmеrcіɑlі șі chіɑr mеdіcіі. Gruрul dе băutută (dе рɑhɑr, dе chеf, club, еtc.) ɑrе іmрοrtɑnță în gеnеzɑ ɑlcοοlіsmuluі рrіn рrеsіunеɑ ре cɑrе ο еxеrcіtă ɑsuрrɑ mеmbrіlοr săі. H.Еy іnvеstеștе gruрul dе băutură cu cɑlіtățіlе unuі mеdіu nеοstіl în cɑrе sе рοt рunе în еvіdеnță mɑі ușοr “cοncерtеlе dіnɑmіcе rеlɑțіοnɑlе dіntrе sеntіmеntе, vɑlеnță, vеctοr, fοrță dе ɑtrɑcțіе șі rерulsіе, cu căutɑrеɑ unеі sіtuɑțіі ɑfеctіvе (funcțіɑ dе “ɑcɑsă” ɑ bɑruluі, cârcіumіі), ɑ unuі rοl sеcurіzɑnt dе ɑfіrmɑrе ɑ sіnеluі, căutɑrеɑ unuі substіtut ɑl ɑtmοsfеrеі fɑmіlіɑlе”.

Fɑctοrі sοcіο-еcοnοmіcі jοɑcă șі еі un rοl іmрοrtɑnt în drumul cătrе ɑlcοοlіsm. Аstfеl, dɑcă рână nu dеmult sе crеdеɑ că ɑlcοοlіsmul рrеdοmіnă lɑ οɑmеnі cu un nіvеl dе cultură scăzut, duрă studіul еfеctuɑt în 1996, s-ɑ dοvеdіt că рrοcеntɑjul dе ɑlcοοlіcі în rândul înɑltеі sοcіеtățі еstе mɑі mɑrе, fііnd cuрrіns întrе 4,3% șі 8,2% fɑță dе 7,4% ɑl рοрulɑțіеі gеnеrɑlе.

Un ɑlt fɑctοr cɑrе, în οріnеɑ unοr cеrcеtătοrіlοr, sе рɑrе că іnfluіеnțеɑză dереndеnțɑ dе ɑlcοοl еstе cеl sοcіο-gеοgrɑfіc. Аdulțіі dе lɑ οrɑșе cοnsumă ɑlcοοl cеl рuțіn ο dɑtă ре lună în рrοрοrțіе dе 54%, fɑță dе 42% cȃt cοnsumă cеі cɑrе trăіеsc în mеdіul rurɑl.

Νumеrοɑsе studіі dе nɑtură sοcіοlοgіcă cɑrе s-ɑu făcut, ɑu еvіdеnțіɑt fɑрtul că dеtеrmіnɑnțіі culturɑlі ɑu ο însеmnătɑtе dеcіsіvă реntru ɑlcοοlіsm cοnfοrm studіuluі cɑrе ɑ ɑvut cɑ tіntă 77 dе culturі cοnsumɑtοɑrе dе ɑlcοοl s-ɑ еvіdеnțіɑt рrеzеnțɑ cοrеlɑțіеі întrе іnsеcurіtɑtеɑ еxіstеnțеі șі băutul еxcеsіv. Hοrtοn crеdеɑ că “ɑlcοοlul ɑrе рrοріеtɑtеɑ să rеducă ɑnxіеtɑtеɑ șі că fοlοsіrеɑ luі еstе dеtеrmіnɑtă dіfеrеnțіɑt în funcțіе dе sеcurіtɑtеɑ ре cɑrе ο οfеră sοcіеtɑtеɑ, cɑ șі dе рοsіbіlіtɑtеɑ рrοcurărі ɑlcοοluluі”.

Аlțіі susțіn că οrgɑnіzɑrеɑ sοcіɑlă șі рrɑctіcɑ culturɑlă sе lеɑgă dе ɑlcοοlіsm рrіn: “mοdul în cɑrе sοcіеtɑtеɑ οреrеɑză în ɑdɑрtɑrеɑ lɑ nеvοі ɑcutе sɑu tеnsіunі іntеrіοɑrе ɑlе mеmbrіlοr еі șі рrіn grɑdul în cɑrе culturɑ rеsреctіvă οvеră mіșlοɑcе substіtutіvе dе sɑtіsfɑcțіе, рrеcum șі cοmрlеxul dе ɑtіtudіnі fɑță dе băut ре cɑrе culturɑ îl рrοvοɑcă în rândul mеmbrііlοr еі”. Арοі s-ɑ ɑcοrdɑt mɑі multă ɑtеnțіе cοncерtuluі dе ɑlcοοlіsm cɑ un cοmрοrtɑmеnt dеvіɑnt.

Аstfеl s-ɑu dіstіns, ο dеvіеrе рrіmɑră în cɑrе cіnеvɑ еstе еtіchеtɑt dе cătrе ɑlțіі cɑ dеvіɑnt șі ο dеvіеrе sеcundɑră în cɑrе cіnеvɑ еstе fοrțɑt să іntrе întrun rοl dеvіɑnt. Cu cât mɑі ɑvɑnsɑtă еstе dеvіеrеɑ sеcundɑră, cu ɑtât mɑі grеu еstе реntru реrsοɑnɑ rеsреctіvă să sе întοɑrcă în sοcіеtɑtе. А fοst sugеrɑtă ο tеοrіе ɑnοmіcă ɑ cοmрοrtɑmеntuluі dеvіɑnt, șі ɑnumе: “un ɑsеmеnеɑ cοmрοrtɑmеnt рοɑtе rеzultɑ când еxіstă ο dіstɑnță рrеɑ mɑrе întrе țіntɑ cɑrе sе zărеștе șі mіjlοɑcеlе ɑflɑtе lɑ dіsрοzіțіе реntru ɑ ο ɑtіngе. Оɑmеnі sе рοt ɑdɑрtɑ ɑcеstuі cοnflіct рrіn cοnfοrmіsm, rіtuɑlіsm, іzοlɑrе sɑu rеbеlіunе. Аlcοοlіsmul s-ɑr рutеɑ să rерrеzіntе unɑ dіn ultіmеlе dοuă рοsіbіlіtățі”.

Dеșі studііlе sοcіɑlе sînt numеrοɑsе, nu еxіstă nіcі ο fοrmulɑrе dе ɑnsɑmblu șі nu еstе încă dеmοnstrɑtă іmрlіcɑțіɑ ɑtіtudіnіlοr culturɑlе fɑță dе ɑlcοοl în ɑfеctɑrеɑ οmuluі încă dіn cοріlărіе. Dеcі cɑuzеlе ɑlcοοlіsmuluі sunt numеrοɑsе, cοmрlеxе șі рrοfundе. Аltе studіі еfеctuɑtе ɑu еxɑmіnɑt rеlɑțііlе dіntrе еvеnіmеntеlе nеgɑtіvе dе ре рɑrcursul vіеțііșі fοctοrіі strеsɑnțі crοnіcіре dе ο рɑrtе șі ɑlcοοlіsmul ре dе ɑltă рɑrtе.

О sеrіе dе dɑtе sugеrеɑză că еxіstă ο lеgătură întrе ɑbstіnеnță șі еfеnіmеntеlе nерlăcutе dе vіɑță (dіvοrțul), cɑ șі ɑnumіțі strеsοrі crοnіcі (dіfіcultățі fіnɑncіɑrе, stɑtut mɑrіtɑl nеcοrеsрunzătοr, stɑtut sοcіɑl nеɑdеcvɑt).

Μɑі mult, în rândul bărbɑțіlοr mɑі ɑlеs, ɑnumіtе еvеnіmеntе dіn vіɑță ( ɑ fі vіctіmɑ unеі crіmе, ɑltеrɑrеɑ рοzіțіеі fіnɑncіɑrе, dіvοrțul) ɑu fοst cοrеlɑtе în mοd рοzіtіv cu cοnsumul mɑsіv dе ɑlcοοl.

Аtât în rândul bărbɑțіlοr, cât șі ɑl fеmеіlοr, fɑctοrі strеsɑnțі crοnіcі (cum ɑr fі stɑtut sοcіɑl nеfɑvοrɑbіl, stɑtut mɑrіtɑl nеfɑvοrɑbіl) ɑu dеtеrmіnɑt, dе ɑsеmеnеɑ, un cοnsum crеscut dе ɑlcοοl. Rеzultɑtеlе studіuluі ɑu іndіcɑt următοɑrеlе:în cοndіțіі dе strеs, οɑmеnі mɑі dеgrɑbă sе ɑbșіn sɑu cοnsumă cɑntіtățі mɑrі dе ɑlcοοl, dеcât să cοnsumе cɑntіtățі mіcі sɑu mοdеrɑtе.

Еtіοрɑtοlοgіɑ ɑlcοοlіsmuluі еstе ο rеzultɑntă ɑ întâlnіrі ɑ trеі gruре dе fɑctοrі: sοcіɑlі, рsіhοlοgіcі șі fіzіοlοgіcі. Cunοɑștеrеɑ lοr еstе ɑbsοlut nеcеsɑră реntru ɑ еxеrcіtɑ ο ɑcțіunе tеrɑреutіcă ре рlɑn іndіvіduɑl șі dе cοmbɑtеrе ɑ ɑlcοοlіsmuluі ре рlɑn sοcіɑl.

Cap. III Perspective clinice și psihopatologice ale tulburărilor

legate de uzul de alcool

Au existat ipoteze conform cărora nivelul consumului constant explică legătura dintre consumul de alcool și consecințele întâlnite, neputând neglija însă și aportul factorilor adjuvanți (vulnerabilitatea somatică, biologică, psihologică).

Oricum, literatura de specialitate se concentrează asupra diferențelor fie în consum, asupra consecințelor (somatic, psihopatologic, funcțional), neglijându-se uneori un aspect real ce ține de valori diferite a celor două dimensiuni, chiar dacă consumul se realizează în același mod.

Elementul esențial al dependenței îl constituie un grup de simptome comportamentale, cognitive și fiziologice ce se constituie în indicator al uzului de substanță, continuu și abuziv, indiferent de impactul negativ psihosomatic și interrelational. Se constituie astfel un pattern de administrare repetată care va induce toleranță, abstinență sau comportamentul compulsiv de ingestie a alcoolului. Uzul maladaptativ poate lua și forma abuzului de substanță ce are ca punct central patternul dezaptativ, cu consecințe semnificative și recurențe în legătură cu ingestia repetată.Abuzul exclude abstinența, toleranța sau patternul de uz compulsiv dar include consecințele nocive în special în spectrul funcționalității, fiind criteriu de diagnostic. Abuzul de alcool poate evolua spre dependență, iar patternurile maladaptative de consum pot include uzul masiv continuu, intoxicarea sau consumul în binges intercalate cu perioade de abstinență.

Tulburările uzului de alcool îmbracă tablouri psihopatologice multiple: de la intoxicația alcoolică, delirium, tulburare amnestică persistentă, tulburare psihotică, tulburări afective și anxioase, disfuncție sexuală, tulburare de somn, la demență persistentă indusă de alcool. Unele tablouri clinice au specificat în formularea diagnosticului apariția afecțiunii “cu debut în cursul intoxicației sau în cursul sevrajului”.

În concepția unor clinicieni termenul de demență indusă de alcool este controversat. Sindromul caracterizat prin amnezie sau hipomnezie de fixare fiind mai mult considerat element secundar în cadrul comorbidității depresie sau anxioase. În prezent, investigațiile paraclinice PET, SPECT, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară (MRI) evidențiază modificări de masă cerebrală (atrofie globală), cu lărgire ventriculară.

Deficitul cognitiv este de regulă puțin profund, iar diagnosticul este unul de excludere al altor etiologii. Istoricul de abuz de substanță masiv și cronic trebuie să fie evident.

Tablouri clinice induse de alcool sunt clasificate nozologic în două sisteme acreditate și actualizate, DSM IV R (include criteria de diagnostic orientat pe axe a I a – cea a tabloului de fond), folosit în special în studii clinice și ICD 10, condorm căruia tulburările legate de alcool sunt înscrise în subgrupa F10:

F10 0 – intoxicație acută;

F10 1 – utilizarea nocivă pentru sănătate;

F10 2 – sindrom de dependență;

F10 3 – sindrom de sevraj;

F10 4 – sindrom de sevraj cu delir;

F10 5 – tulburare psihotică;

F10 6 – sindrom amnestic;

F10 7 – tulburare psihotică reziduală și cu debut tardiv;

F10 8 – alte tulburări mentale și de comportament;

F10 9 – tulburare mentală și de comportament, fără precizare.

III. 1. Depresia și alcoolul

În ceea ce privește comorbiditatea cu patologia psihiatrică a uzului de alcool, în practica psihiatrică se constată o relație bidirecțională. Uzul de alcool poate însoți tablourile psihopatologice, în special anxios, depresiv și psihotic, dar și patologia psihiatrică poate apare în orice moment al developării tulburării de dependență. Această comobiditate, în ambele sensuri, este explicată prin suprapunerea într-o mare măsură a modelelor neurobiochimice ale acestor tablouri psihopatologice. Circuitul anatomic al amigdalei cu tegumentul ventral și nucleul accumbens se constituie în suport biologic, explicând în mare măsură comorbiditatea anxios-depresivă în tulburarea de dependentă. Mecanismele etiopatogenice, în speță biochimice se suprapun într-o oarecare măsură. Deficitul de serotină în rafeul median, cel de noradrenalină în nucleul caudat, disfuncționalitatea balanței dopaminergice ca și implicarea sistemului acidul gamă-amino-burtiric/glutamate se regăsesc ca mecanisme biochimice în ambele tulburări psihice (alcoolism/tulburare depresivă). Tabloul psiho-acfectiv suprapus alcoolismului prezintă caracteristici clinice “specific” de tipul impulsivitate, neliniște psiho-motorie, hetero și autoagresivitate, anxietate. Pe subloturi de pacienți cu diagnostic clinic de alcoolism s-au constatat valori crescute ale cortizolului. Pacienții acestor subloturi au developat, în cadrul evoluției, simptome de tip afectiv. În literatura de specialitate este bine cunoscută relația dintre tulburarea afectivă și disfuncția sistemului endocrine (corticosuprarenală).

Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos central, putând și într-o oarecare măsură pus alături de substanțele sedative-anxiolitice cu care, de altfel, deține tolerantă încrucișată. Efectul sedativ și biodisponibilitatea largă conferă acestei substanțe, din punct de vedere al pacientului, valențe anxiolitive, antidepresive și chiar hipnoinductoare. Cu toate acestea, utilizarea îndelungată a alcoolului induce, în general, hipertimie negativă și anxietate, accentuând simptomatologia. Anxietatea și depresia pot apare încă de la începutul uzului maladaptativ de alcool, dar prin accentuarea dezechilibrelor neurobiochimice induse de substanță, se întâlnesc în evoluție mai tardiv.

Decompensările de tip afectiv apar mai precoce la pacienții care asociază dependența sau abuzul și de alte substanțe (sedative, hipnotice, anxiolitice, nicotină) și frecvent în timpul perioadelor de abstinență, prin reîntoarcerea la statusul inițial de hipodopaminergism în tegmet ventral, fiind una din cauzele frecvente de reluare a uzului de substanță.

Asocierea între alcoolism și depresie are o reprezentare crescută (98% Miller 1995). Ȋn orice moment al evoluției tulburării de dependență se pot developa simptomele depresive. Comorbiditatea tabloului depresiv expune în mod particular pacientul la risc suicidar crescȃnd numărul spitalizator. Elementele depresive pot însoți tablouri clinice legate de uzul de alcool (exemplu sevraj) sub forma simptomelor izolate (90%) dar și sub forma tabloului de sine stătător (tulburare depresivă indusă de alcool)

Ȋn populația generală prevalența simptomelor depresive este mai mică de aproximativ 4 ori decȃt în lotul celor care îndeplinesc criteriile pentru tulburare de dependență.

Simptomele psihice prin care se caracterizează un tablou depresiv suprapus uzului de alcool sunt reprezentate: reducerea stimei de sine, tulburări de somn, idei suicidare, retragere socială, impulsivitate, absența interesului. Studii de specialitate relevă frecvența tablourilor depresive, mai mare la bărbați decȃt la femei, la cei care provin din segmental consumului maladaptativ de alcool. Supraadăugarea tablourilor afective tulburării de dependență reprezintă un factor predictiv negativ atȃt pentru răspunsul terapeutic cȃt și prin creșterea incidenței ideației și actului suicidar.

Eficiența terapiei antidepresive la pacientul care continua uzul de alcool este mai scăzută. Explicația poate fi dată de aspectul competititv al metabolizării hepatice între alcool și substanța antidepresivă, putȃnd merge pȃnă la rezistența terapeutică. Particularitățile taboului psihopatologic de tip comorbid (tulburare de dependență și tulburare afectivă) este reprezentată de aspectul predativ al apariției, mai devreme sau mai tȃrziu, a ideației suicidare. Aspectul suicidar are o prevalență crescută, peste cea a statisticilor, comparative cu tulburarea depresivă recurentă.

Depresia cu elemente psihotice, suprapusă uzului de alcool, se poate constitui ca poartă de intrare spre tulburare de tip schizofreniform și în același timp reprezintă forma clinică, vulnerabilă pentru actul suicidar.

Jellinek, în 1960 a fost primul care a împărțit alcoolicii în sub grupe:

Alfa – alcoolismul alfa presupune o dependență psihologică față de alcool, la care subiectul recurge “simptomatic" și episodic, în situații de stres sau ca urmare a unor suferințe fizice, în scop tranchilizant sau euforizant; la baza acetui tip de alcoolism există o organizare nevrotică a personalității; exista probabilitatea abținerii, consumul nu este progresiv, se menține controlul, nu apar fenomene de sevraj;

Beta – alcoolismul beta definește o perioadă îndelungată de ingestie, care are drept urmare apariția unor complicații somatice (digestive, hepatice, neurologice) a unui deficit nutrițional; consumul de alcool se face în virtutea unor obiceiuri socio-culturale, sistarea lui este posibilă și de obicei lipsită de tulburări de sevraj;

Gamma – alcoolismul gamma se referă la o dependență fizică certă, sitarea consumului determinȃnd simptomatologie de sevraj; creșterea toleranței tisulare față de alcool duce la consum progresiv cantitativ, apare pierderea controlului asupra cantitătii ingerate; comportamentul bolnavului are implicații negative socio-familiare importante;

Delta – alcoolismul delta semnifică consum continu de alcool, reducerea sau suprimarea lui pentru un timp foarte scurt (1-2 zile) ducȃnd la apariția simptomatologiei de sevraj;

și epsilon – alcoolismul epsilon, superpozabil cu dipsomania gravă.

Mayer Gross și colab. propun o claficare a tipurilor de alcoolism asemănătoare cu cea a lui Jellinek. Descriu, însă, ca formă separată alcoolismului simptomatic în care consumul de alcool este secundar unei tulburări nevrotice, psihotice sau organice, primele semen de impregnare etanolică evoluȃnd concomitant cu simptomatologia pshică subiacentă. Trecȃnd în revista aceasta clasificarea tipurilor de alcoolism observăm că deși, nu apare termenul de comorbiditate acesta reiese din definițiile date de autori. Astfel Jellinek arată clar că o situație stresantă poate duce la un conum abuziv de alcool iar Mayer Bross speficică existența unei tulburări psihice primare care poate determina secundar alcoolismul.

Ulterior, Cloninger descrie două tipuri de alcoolism: persoanele de tipul I, în general, încep consumul masiv de alcool după 25 de ani, și acest consum este întărit de diverse circumstanțe.

Persoanele din tipul II de alcoolism au un debut istoric înainte de 25 de ani, consumă spontan nefiind influentați de factorii de mediu și au un istoric familial de alcoolism. Persoanele din acest grup de obicei sunt mai agresive, au repetate arestări și foarte rar au sentimente de vinovăție legate de consumul neadecvat de alcool. Cloninger a denumit acest tip și “male-limited” (predominant la bărbați), iar tipul I “milieu-limited”.

Aceștia din urmă vor dezvolta mai rapid toleranța, au frecvent sentimente de pierdere a controlului, de vinovăție, de frică legate de dependența lor de alcool.

Ȋncă din 1970 Winokur (174) posrulează divizarea tulburărilor depresive în patru tipuri, în funcție de patternul familial al bolnavului:

Tulburarea depresivă sporadică este nonfamiliară;

Tulburarea depresivă pură a fost depistatat în familii în care unii membri sufereau de depresie dar nu și de alcoolism sau tulburare de personalitate antisocială;

Tulburările din spectrul depresiv au fost găsite în familii în care probanții depresivi aveau rude cu alcoolism sau sociopatie;

Depresia în familiile care includeau membrii cu tulburare bipolară.

Pornind de la această clasificare mai tȃrziu s-a încercat stabilirea unei relații dintre alcoolism și tulburările afective agregate în familii. Legat de relația genetică dintre alcoolism si depresie, Nurnberger a definit trei fenotipuri:

alcoolism – cei care îndeplinesc criterile de diagnostic pentru dependența de alcool;

alcoolism și depresie – cei care îndeplinesc criteriile atȃt pentru alcoolism cȃt și pentru depresie;

alcoolism sau depresie – cei care prezintă criterile pentru alcoolism sau pentru depresie cu mențiunea ca un sindrom depresiv poate să apară și la cei alcoolici.

Atȃt depresia cȃt și alcoolsimul ridică multiple probleme la nivelul individual, familial și social, iar asocierea celor două tulburări va avaea un impact deosebit determinȃnd probleme și mai mari. Astfel este esențial să se realizeze un diagnostic valid pentru a se putea efectua un tratament adecvat și eficient. Ȋn plus, stabilirea unui diagnostic la acest tip de pacienți complică persistent investigarea relației dintre dependența la alcool și depresie.

Alcoolismul va complica tabloul diagnostic al depresiei, va interfera negativ cu complianta la tratament, cu raspunsul la medicatie și psihoterapie, crescȃnd riscul de comportament suicidar și violent. De asemenea, cresc costurile în servicile de urgență medicale și psihiatrice, fiind un factor de respitalizare. Datorită complexității acestei probleme, Salloum propune un ghid clinic pentru a diferenția depresia primară de cea indusă de alcool:

relația temporală:

simptomele depresive au persistat în ciuda unei perioade prelungite de absitență;

la alcoolicii recent abstinenți, simptomele depresive au persistat peste 2-4 săptămȃni de abstinență.

Prezentare fenomenologică:

Severitatea simptomelor depresive este disproporționate față de severitatea consumului de alcool;

Prezența unor indicatori severi de risc suicidar;

Simptome necaracteristice au fost asociate cu tipul de substanță sau doza utilizată (ex. depresia cu idei delirante).

III.2. Tulburări de personalitate legate de consumul de alcool

O altă dimensiune psihopatologică a tablourilor clinice legate de uzul de substanță este reprezentată de tulburările de personalitate, sub forma diagnosticului conform criteriilor taxonomonice sau prezența în tabloul de fond a trăsăturilor maladaptative de personalitate.

Datele de specialitate semnalează o corelație semnificativă între vulnerabilitatea genetică pentru tulburarea de dependență și trăsăturile maladaptative ale personalității. Acestea se identifică în elemente de tip impulsiv, secundare unui slab control al pulsiunilor și toleranței scăzute la frustrări, cu heteroagresivitate concretizată în comportament antisocial. Aceste condiții patologice se coreleaza cu debutul precoce al consumului de alcool și developarea în timp a dependenței severe. Fenomenul înregistrează incidență crescută la sexul masculine. De multe ori acest pattern maladaptativ al conumului de alcool se suprapune pe un mechanism de copying. Prin imaturitatea psihoafectivă se ajunge la un comportament compulsive în legătură cu substanța prin imitarea comportamentelor familiale sau sub presiune anturajului.

Cumulul substanțelor de uz este o caracteristică a acestui tip evolutiv de alcoolism, amfetaminele, substanțele opioide, substanțele halucinogene, substanțele sedative, hipnotice și anxiolitice fiind asocieri frecvente ale uzului de alcool. Prezența trăsăturilor maladaptative ale personalității la tinerii cu uz de substanță, mai ales cele de tip antisocial, poate orienta asupra vulnerabilității genetice care se corelează și cu potențialul dezvoltării crizelor grand mall induse de alcool. Tulburarea de personalitate, alături de elementele anxioase, sunt semnificativ cotate în determinarea consumului cronic, prin noncomplianța terapeutică și perioade scurte de abstinență.

Din punct de vedere al tipologiei alcoolismului personalitatea dizarmonică se asociază cu tipul B de alcoolism caracterizat prin:

debut precoce;

sindrom de dependență sever;

frecvență ridicată a asocierii dependenței la mai multe substanțe psihotrope;

factori de risc în copilărie (comportament agresiv și im[pulsiv).

III.3. Tulburări cognitive și afective ȋn alcoolism

Demența indusă de alcool reprezintă cea mai gravă formă de deteriorare cognitivă datorată alcoolului, avȃnd consecințe grave atȃt asupra funcționalității sociale și profesionale a individului respectiv cȃt și asupra familiei.

Criterii de diagnostic DSM IV TR pentru demența persistentă indusă de alcool:

Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestatat prin ambele:

Deteriorarea memoriei (deteriorarea capacității de a învăța informații noi sau de a evoca informații învățate anterior);

Una sau mai multe din următoarele perturbări cognitive:

Afazia (perturbare de limbaj);

Apraxie (deteriorarea capacității de a efectua activități motorii, în ciuda funcției motorii intacte);

Agnozie (incapacitatea de a recunoaște sau de a identifica obiectele, în ciuda funcției senzoriale intacte);

Perturbare în funcția de execuție (adică în planificare, organizare, secvențiere, abstarctizare).

Deficitele cognitive de la citeriul A1 și A2 cauzează fiecare deteriorare semnificativă în funcționarea socială sau profesională și reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcționare.

Deficitele nu apar exclusiv în cursul unui delirium și persistă peste durata uzuală a unei intoxicații ori abstinență de la alcool.

Din istoric, examenul somatic și datele de laborator rezultă proba că deficitele sunt etiologic în relație cu efectele persistente ale uzului alcoolului.

Demența indusă de alcool reprezintă o scădere globală a funcților intelectuale, a abilităților cognitive și a memoriei. Trebuie diferențiată de Sindromul Amnestic în care nu se observă o deteriorare cognitivă globală.

Reducerea activității cerebrale, incluzȃnd probleme legate de performanțele psihomotorii, tind să se îmbunătățească prin abstinența, dar probabil că jumătate din pacienții afectați au tulburări pe termen lung sau chiar permanente ale proceselor cognitive. 50-70% din acești pacienți au o mărire a sistemului ventricular și a șanțurilor cerebrale, deși acete modificări tind să fie reversibile parțial sau complet în timpul primului an de abstinență totală.

Oscar-Berman și colaboratorii săi arată că la pacienții în vȃrstă cu istoric îndelungat de consum de alcool, cu numeroase TCC apărute ca urmare a căderilor din timpul crizelor comițiale din sevraj scad mult performanțele cognitive.

Este foarte puțin probabil că alcoolul singur să producă un sindrom demențial, mai degrabă pare să reprezinte o combinație a traumatismelor craniocerebrale, a deficienței vitaminice și a acțiuni directe a alcoolului și acetaldehidei.

III.4. Violența ȋn alcoolism

III.4.1 Violența – concept și clasificare

Fenomenul violenței umane îmbracă diverse forme de manifestare. Securitatea personală, poate fi amenițată zilnic, în diferite locuri și circumstanțe. În încercarea unei clasificari a violenței umane ar trebuie să se țină cont și să se facă disticția între spațiul public și cel privat, pe de o parte, iar pe de altă parte între spațiul public-privat ca spații comune în cladiri rezidențiale. Fără îndoilă că violența și teama de a nu cădea victimă violenței afecetează calitatea vieții fiecărui individ, însă anumite categorii sociale, cum este cazul femeilor, copiilor sau bătrânilor sunt considerate ținte ușoare ale acestor acte de violență.

La nivelul Consiliului Europei, secretarul general ale acestui organism european a lansat proiectul „Răspunsuri la violența cotidiană într-o societate democratică” cu scopul de a mobiliza toate resusele necesare confruntării cu acest fenomen, în vederea prevenirii și combaterii lui. Ca urmare a acestui proiect au fost publicate o serie de documente și recomandări, cu scopul evident de a ameliora manifestarile fenomenului violenței.

Datorită preocupărilor privind statutul femeilor, precum și a criticilor aduse sexismului, în România preocuparea privind fenomenul violenței domestice a început să îi preocupe pe specialiștii din diferite domenii după anul 1995. Acest lucru s-a datorat, în primul rând, presiunilor externe, respectiv a nevoii de aliniere la standardele europene și intrenaționale.

În ciuda eforturilor asigurării unui climat de egalitate între sexe în sfera publică, acordarea unei atenții sporite asupra familiei, precum și a relațiilor intrafamiliale și a relațiilor de cuplu, au scos în evidență „contraste și disfunctionalități”. Potrivit analizei unor autori privind protecția actuală a copilului s-a ajuns la concluzia că „femeia este adesea considerată primul și adesea unicul părinte, răspunzător de situația precară în care se află copilul…de regulă mama.. este blamată pentru disfuncțiile familiei, inclusiv pentru violența domestică și acuzată că nu își îndeplinește bine rolul de mama și soție”.

Fenomenul violenței domestice poate fi definit ca fiind orice formă voluntară de acțiune sau de omitere a unei acțiuni, care se exercită asupra unui membru al familiei (sau al unei alte fome de conviețuire), provocând acestuia o vatămare, care are loc profitând de incapacitatea sa de a se apăra, de a decide sau de a căuta ajutor. În sens lang, violența domestică înseamnă îndreptarea agresivității către un membru al familiei, de obicei soția, dar uneori copiii, sau persoanele vârstnice, uneori bărbați, respectiv orice persoane aflate dintr-un anumit motiv în inferioritate, în stare de dependență. Fenomenul este prezent în realitatea românescă de astăzi, mai aproape sau mai departe de căminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind rezolvarea conflictelor șo cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Evantaiul formelor de violență este larg, cuprinzând toate aspectele personalității, cel fizic, cel psihic, cel moral și cel sexual. De cele mai multe ori aceste aspecte se întepătrund, abuzul emoțional având adesea repercursiuni pe plan psihic, iar abuzurile sexuale sunt insoțite de cele mai multe ori de vătămări fizice și vătămări emoționale. În literatura de specialitate s-au descris elementele specifice care diferențiază violența domestică de alte forme de încălcare a drepturilor omului și anume: accesul pemanent al agresorului la victimă; existența unui ciclu repetitiv al violenței, cu o frecventă tot mai mare și o gravitate tot mai severă; schimbările produse în personalitatea celor implicați, cu scăderea eficeinței lor în îndeplinirea funcțiilor sociale; antrenarea întregului sistem familial; existența unor relații emoționale între victimă și agresor; caracterul secret, privat, ceea ce face ca victima să aibă acces limitat la sprijin; tendința celorlalți de a închide ochii față de asemenea situații; lipsa de specialiști și de servici adecvate; toleranța socială în multe culturi față de acest fenomen.

La ora actuală violența conjugală este considerată una dintre cele mai serioase și acute probleme, cu care se confruntă, familiile societății contemporane. Deși orice persoană poate fi victima violenței domenstice, acest tip de violență este îndreptată cu precadere „împotriva femeilor și a copiilor, și asta datorită vulnerabilității lor.” Ca un paradox, cele mai frecvente acte de violență îndreptate împotriva femeilor se desfățoară în familie, iar violența este exercitată fie de către părinte, fie de către partenrul de viață, frate sau altă rudă.

Violența în familie nu reprezintă altceva decât „o reflectare a relațiilor de putere inegale dintre femei și bărbați și servește la perpetuarea acestor raporturi dezechilibrate.” Agresiunile exercitate asupra femeilor sunt expresia modalității specifice de dominația. Potrivit unor statistici realizate de FBI, în Statele Unite în anul 1994, se petrecea câte un viol la fiecare 6 minute.

Familiile în care ce doi parteneri sunt pe poziții de egalitate, ei sunt, de regulă, „agenți ai conflictului”; de exemplu, gestul agresiv al bărbatului va reprezenta pentru un stimul declanșator penru actul agresiv al femeii, toate acestea urmând a lua sfârșit doar o dată cu epuizarea actelor de agresivitate. În familiile în care raporturile dintre cei doi membrii se bazează pe forță, pe dominație-supunere, partenerul dominant este de regulă bărbatul, singurul inițiator al stării conflictuale. Atunci când personalitatea partenerului dominant este marcată de lipsa de responzabilitate, de maturitate față de ceialalți membri ai familiei se naște nevoia de a găsi un „țap ispăsitor”, asupra căruia să își exercite agresiunea. Și cine poate cadea victimă unui asemenea comportamnet? Nimeni alticineva decât cea mai vulerabilă persoană, respectiv soția sau partenera de viață. Chiar și în situațiile aparent non-violente, tensiunile familiale, stresul, anxietatea sunt adesea reduse prin proiectarea lor asupra unor persoane nevinovate, vulnerabile, incapabilă de ripostă directa. Conform staticilor, victime ale violenței domestice sunt în principal femeile, respectiv în proportie de 95%. Deși se consideră că violența conjugală este specifică familiilor dezorganizate, care se confruntă cu probleme de alcolism, sărăcie, somaj, au existat studii care au relatat faptul că acest fenomen există în toate categoriile de familii, indiferent de statul lor social-economic.

Violența conjugală se caractreizeza prin „izolarea” femeii dintr-un mediu defavorizat, determinată de lipsa unor permanente contacte sociale, contacte care să îi poată oferi, atunci când este nevoie, respectiv atunci când este agresată, un refugiu. Însă, spre deosebire de această categorie de victime, femeile din „mediile favorizate” recunosc mult mai greu faptul că au fost agresate de parteneri. Așadar, violența conjugală este o realitate cu care se confruntă cea mai mare parte dintre familii, indiferent de specificul economic, social sau cultural. La nivel mondial, 25% din totalul infracțiunilor este dat de violența conjugală, iar 5% dintre atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Poliție și mai puțin de 1% sunt pedepsite.

Obstaculul cel mai important privind prevenirea și combatarea violenței
conjugale, îl reprezintă ideea potivit căreia „este normal să existe o inegalitate în sânul familiei”. Însă, este firesc a ne întreba care sunt factorii care stabilesc care este persoana care are ultimul cuvânt în familie? Într-un raport realizat de UNICEF, privind situația femeilor, în cursul anului 2007, din totalul de 10 țări studiate, doar 50% dintre femei participă la luarea deciziilor.

Indiferent că este vorba de violență fizică sau sexuală, toate formele de violență indică o singura realitate și anume faptul că actele de violență sunt, în general, comise de către barbații adulți asupra femeilor și fetelor. Violența împotriva femeilor pune în pericol sănătatea fizică și echilibrul psihologic al victimelor, obligându-le, nu de puține ori să accepte subordonare și nesiguranța economică din familie.

III.4.2 Violența dată de alcoolism

Intoxicația etilică, cu multiplele ei aspecte, determină un comportament dezadaptat cu implicații pe plan delicto-judiciar. Marea accesibilitate față de băuturile alcoolice și efectele acestora asupra comportamentului social și interpersonal explică varietatea, numărul și gravitatea actelor antinormative produse sub influența alcoolului. Orice formă de violență, de la vătămări fizice pȃnă la omucidere, atestă interrelațiile caracteristice dintre alcoolism și comportamentul antisocial. Chiar dacă “nu orice etilic este un infractor”, potențialul infractogen al alcoolicului apare evident. Afară de acesta, alcoolul intervine ca factor agravant al structurilor dizarminuce ale personalității, făcȃnd astfel ca incidența delicto-judiciară prin alcoolism să aiba o mare însemnătate pe plan social și juridic.

Ȋn general, se opinează că există legătura între alcool și în special între consumul excesiv de alcool, și actele de violență. Dacă, însă, ne așteptăm la date precise asupra unei anumite comportări, sau la formularea unei previziuni privind comportamentul agresiv în anumite situații, cercetările aduc date limitate. Ȋn adară de aceasta, asocierea dintre alcool și actele de violență se complică prin interpunerea efectelor farmacologice ale alcoolului, precum și a factorilor psihologici și psihosociali. Deși mecanismul farmacologic precis prin care alcoolul influențează comportamentul, în special cel agresiv, este încă necunoscut, cȃteva principia importante privind efectele alcoolului, în ceea ce privește comportamentul, au fost stabilite și trebuie avute în vedere. Mai întȃi trebuie relevant faptul că alcoolul influențează comportamentul în diferite feluri, în funcție de alcoolemie; astfel s-a constatat că alcoolemiile mari sunt mai frecvent legate de actele de violență decȃt alcoolemiile mici. Ȋn schimb, alcoolemiile foarte mari fac mai rare agresiunile. Efectele farmacologice ale alcoolului sunt în funcție și de durata în timp a acțiunii, aceasta, la rȃndul său, depinzȃnd de viteza de absorție și de metabolizare. Alte studii au remarcat că agresivitatea este mai mare cȃnd alcoolemia este în creștere decȃt atunci cȃnd este staționată sau descrește. Ȋn sfȃrșit, este cunoscut faptul că fiecare individ răspunde diferit la aceeași doză de alcool (de exemplu beția patologică). Pe de altă parte, la alcoolici, alcoolemii mai mari nu determină însemnate schimbări de comportament, datorită toleranței. Ȋn sfȃrșit, dintre alți factor ice trebuie avuți în vedere, amintim asocierea cu agenții psihoreactivi din unele băuturi alcoolice, precum și cu alte droguri.

Cercetările atestă corelațiile dintre consumul excesiv și continuu de alcool, psihopatie și geneza agresivității. Psihopatia reprezintă o entitate gnosologică care se caracterizeaza printr-o dizarmonie a personalității, ce se manifestă printr-o incapacitate de frȃnare a pulsiunilor instanctiv-emoționale violente, la un individ cu intelect în general normal, capabil de a discerne binele de rău, dar cu un nivel scăzut al sentimentelor etice, caractere care îl împing la săvărșirea de acte antisociale. Una dintre particularitățile personalității psihopatice este dezinhibarea instinctive-emoțională care dăposibilitatea instalării ușoare a toxicomaniilor, deci a creării rapide a unei dependențe față de toxicul cel mai ușor de procurat care este alcoolul.

Alcoolismul grevat de o personalitate psihopată agravează și mai mult dizarmonia struicturilor psihice, determinȃnd manifestări negative în sfera relațiilor interindividuale și sociale. Manifestări maligne, colero-revendicative, explosive, de natură egofil-ambițioasă se traduc prin agresivitate și violență. Acești termini, chiar dacă în vorbirea curentă par să aibă același sens, sunt înțeleși în mod diferit de mulți autori, agresivitatea fiind asimilată cu tendința distructivă, în timp ce violența ar semnifica utilizarea forței împotriva normelor de conviețuire socială.

Agresivitatea, caracterizată deci prin scopul său distructiv, diferă ca durată și intensitate, Limitată în timp, folosirea forței fizice reprezintă o formă de violență specifică așa-numitei agresivități acute, deosebită de conduitele agresive cornice, care folosesc mijloace variate în scopul distrugerii morale a victimei. Așadar agresivitatea reprezintă o stare particular a individului, caracterizată printr-o tensiune acută sau cronică, care se satisfice printr-o reacție violentă asupra victimei. Agresivitatea, avȃnd grade diferite, nu presupune neapărat o conduit antisocială, infracțională, nu trebuie neapărat asimilată cu o devianță psihică sau ca rezultat al consumului de alcool. Aceste diferențieri trebuie avute însă în vedere în activitatea de expertiză medico-legală și în general în cercetarea biomedicală și sociologică, întrucȃt comportamentul agresiv ocazional, fără fond morbid preexistent, nu se reflectă obligatoriu pe plan infracțional, așa cum se întȃmplă în stărle agresive permanente din unele psihopatii sau cele declanșate de consumul de alcool sau de alți factori de mediu, sau în acele stări patologice în care comportamentul agresiv face parte integrantă din simptomatologia afecțiunii psihice respective și confer iresponsabilitatea.

Cercetările privind agresivitatea din punct de vedere psihanalitic au considerat că ea traduce în fapt o reacție de adaptare între tendințele temperamentale, ergocentrice și de exacerbare a unor pulsuri instinctive-emoționale ale individului, pe de-o parte și normele de conviețuire social pe de altă parte, reacții care se pot transforma în tulburări caracteristice, narcofilie și dezadaptare personalității prin opoziție.

Au fost efectuate studii privind dezvoltarea personalității începȃnd cu copiii mici; copiii diagnosticați ca nevrotici au mai mari șanse de a se dezvolta ca sociopați, cu comportament și reacții antisociale. Ei au tendința de a se comporta după propriile lor vederi, în dauna intereselor majorității; comportamentul lor agresiv, beterodistructiv, are un caracter permanent fiind condiționat de numeroși factori de mediu, dezvoltȃndu-se în final ca personalități dizarmonice, cu agresivitatea latent pe fondul unei labilități volitivo-emoționale pe care alcoolismul se grefează cu ușurință.

Cercetările au arătat că unele manifestări deviante din primii 5-6 ani de viață, apoi atitudinea rebarbative față de școală reprezintă indicia pentru un comportament agresiv și alcoolism mai tȃrziu. Asocierea alcoolismului cu comportamentul sociopat și intercondiționarea reciprocă se traduc prin scăderea inhibiției și autocontrolului, inaptitudine de a folosi experiența trecută, ignorarea consecințelor actelor antoisociale comise începȃnd cu cerșetoria și vagabondajul și culimȃnd cu agresiunile sexuale, extrema violență și omuciderea ca formă extreme a agresivității heterodustructive.

Un procent însemnat de acte antisociale îl constituie, de asemenea, delapidarea, înșelăciunea în dauna avutului obștesc și particular, furtul, tȃlhăria, precum și delictele de lovire și vătămare a integrității corporale, huliganismul, șantajul la bunurile moravuri, violul, perversiuni sexuale, loviri cauzate de moarte, infacticid și altele. De remarcat că din statisticile Institutului Medico-Legal rezultă c 55% din actele alcoolului au fost reprezentate de omucideri sau tentative de omucidere, iar 93% au fost comise de bărbați cu predominanța grupei de vȃrstă între 25-45 ani.

Atunci cȃnd cercetează asocierea dintre alcool și acetele de violență, interesează complexitatea relației dintre comportamentul agresiv și posibila influență a consumului de alcool asupra acestui comportament.

O primă remarcă este aceea că descărcările violente și în special extrema violență cum ar fi omuciderea, nu reprezintă o manifestare frecventă a agresivității; uneori persoane predispuse la comportament agresiv pot fi liniștite în relațiile interpersonale, sub influența alcoolului. Aceasta înseamnă că posibilitățile de a face observații revelatoare și de a strȃnge date de control sunt limitate.

Ȋn al doilea rȃnd, faptul că actele de violență survin mai ales printer cunoștințe apropiate, complică analiza relațiilor dintre alcool și acte de violență, cu atȃt mai mult cu cȃt abuzul de alcool apare tocmai în comun cu cunoștințe apropiate. Ar rămȃne de apreciat în ce condiții specific alcoolul este în măsură să crească sau să descrească posibilitatea unei comportări violente. Există, așa cum s-a arătat, un număr de considerente farmacologice privind consumul de alcool care pot influența în mod diferențial potențialul reacțiilor violente, cum ar fi de tipul băutură alcoolică, cantitatea consumată, frecvența consumului, variațiile individuale în ceea ce privește efectul alcoolului și efectele de lungă durată ale dependenței. Ȋn al treile rȃnd, comportamentul agresiv consecutive consumului de alcool este determinat și de factori psihosociali; astfel, cel ce consumă băuturi alcoolice așteaptă un anumit mod probabil de influențare a comportamentului, cu atȃt mai mult atunci cȃnd consumul se face în grup, situație în care expansivitatea, evenimentele recente sau relațiile interpersonale pot juca un rol major în apariția descărcărilor violente.

Știind faptul că agresivitatea și pierderea controlului cresc sub influența alcoolului, implicit apare o creștere a violenței pentru că individual se crede partial absolvit de răspundere, răspunderea pentru ieșirile violente fiind pusă pe seama alcoolului. Atunci, însă, cȃnd apare violența, ea reprezintă de obicei aspectul final al unei serii de reacții interpersonale; numeroși factori operează independent pentru a influența aceste reacții; o schimbare a unui singur factor determină obligatoriu modificări și în alți factori, astfel încȃt este greșit să se creadă că violența este un simplu rezultat al consumului de alcool.

Cap. IV Procesul consilierii băutorului – problemă

IV. 1.Familia și prietenii

Cei mai mulți alcoolici, la un anumit punct din cariera băutorului vor căuta ajutor de la o sursă exterioară. Acest ajutor poate lua forma asistenței medicale, sfaturilor de la psiholog sau consilierii spirituale din partea preoților. Dacă sfatul dat alcoolicului este „să te controloezi” sau „să nu mai bei așa de mult”, acesta se va reîntoarce la consumul problematic în cȃteva zile sau săptămȃni. Este important ca băutorul problemă să înțeleagă două lucruri simple despre alcoolism. Ȋn primul rȃnd, dacă este dependent față de drogul alcool, îi va fi foarte dificil să înceapă să bea și apoi să se oprească fără să bea în exces. Pȃnă cȃnd alcoolicul nu înțelege și nu acceptă acest lucru el va continua să bea. Ȋn al doilea rȃnd, el trebuie să înțeleagă că dacă este întreadevăr alcoolic, îi va fi aporape imposibil să evite acel prim pahar.

Cȃnd doctorul, preotul sau consilierul încep să discute cu clientul despre istoricul consumului de alcool al acestuia, acesta este încurajat să se gȃndească, să vorbească și să ia în considerare legătura dintre situația curentă și problema sa cu băutul. Ȋn timpul acestui stadiu de „contemplare”, se poate să ia sau nu o decizie, dar va începe să ia în considerare consecințele consumului de alcool. Dacă ajunge la concluzia că s-ar putea să aibă probleme datorate băutului, s-ar putea să se gȃndească la abstinență și să intre în stadiul de „luare a deciziei”.

Pentru alcoolic, alcoolul este un mod de a face față problemelor și trebuie să înteleagă de ce evitarea primului pahar este atȃt de importantă. El se gȃndește că „vechiul său prieten” îi cauzează cele mai mari necazuri. De aceea, educația despre conceptul de boală este atȃt de importantă. Trebuie să admită că are o problemă cu alcoolul și apoi să accepte nevoia de abstinență totală. Pȃnă cȃnd procesul de luare a deciziilor nu are loc în mod semnificativ pentru alcoolic, problemele cu băutura vor continua pentru că acesta va continua să consume alcool.

Dacă cineva se reîntoarce la tiparele consumului de alcool din trecut, considerăm că acea persoană este în „recădere”. O încurajăm să ia noi decizii și să-și urmeze deciziile luate în legătură cu recuperarea. Uneori, subiectul nu este pregătit pentru tratament. El va alege „să bea” și să nu se „recupereze”, reîntrocȃndu-se la vechile tipare de comportament. Un alcoolic care are informații despre boala alcoolismului și continuă să bea (sau să recadă), nu prea mai are cum să stea în negare. Uneori, suferind consecințele consumului de alcool, ajunge la abstinență. Important este, însă, să existe bunăvoința de a se schimba. Dacă nu îl judecați, alcoolicul se va simți în siguranță să vorbească și va împărtăși foarte deschis problemele lui. De multe ori, familia și prietenii alcoolicului suferă mai mult de pe urma băutului decȃt alcoolicul însuși.

Violența domestică în urma consumului de alcool, este unul dintre fenomenele cele mai des întâlnite în lumea rurală dar nu numai aici, ci pretutindeni unde trăiesc oameni. Este pe de o parte înțelegerea extremă a unor principii de control și impunere perpetuată de veacuri într-o logică a nefirescului, iar pe de altă parte consecința unei societăți aflate într-o continuă dinamică a regenerării negative și secularizării continue. Sunt cazuri de soții victime ale violenței, de copii traumatizați ca urmare a abuzurilor de tot felul, de bătrâni care cad deseori sub ieșirile impulsive ale celor care ar trebui să-i îngrijească.

Deși violența domestică e un fenomen care a însoțit dintotdeauna construirea și dinamica familiei, intrarea ei în atenția științelor sociale este de dată recentă. Doar în ultimii 20 de ani, științele sociale și reglemtările legale internaționale fac referință la violența domestică. Abordarea fenomenului de violență domestică s-a petrecut ulterior generalizării în rândurile profesioniștilor și ale comunităților, a interesului privind prevenirea maltratării copilului. Este interesant de remarcat faptul că, majoritatea femeilor implicate într-o relație violentă, conștientizează amploarea pericolului violenței pe care o suportă abia în momentul în care manifestările copiilor le trezesc sentimental responsabilității parentale.

Principala funcție a familiei și a părintelui izolat – protejarea copiilor – este cel mai adesea neglijată în cazul familiilor violente. Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecvente argumente ale femeilor care rămân în relație cu un partener violent este: “în momentele bune, cȃnd nu consumă alcool, el știe să fie un tată bun, iar copiii au nevoie de amândoi părinți”.

Ideea că familia reprezintă celula de bază a societății apare în mod implicit în dezvoltarea măsurilor de protecție în cazul violenței în familie. Agresivitatea în cuplu conduce la stabilirea unui raport de forțe. Când avem de-a face cu niște cupluri egalitare, în care puterea de decizie aparține ambilor parteneri, dȃndu-le sentimentul de satisfacție, riscul de violentă domestică e foarte scăzut.

În raporturile de dominare-supunere, violența ia o formă punitivă. Cel care domină se bucură de o judecată morală imatură. În majoritatea cazurilor raportul de putere îl desemnează pe bărbat ca fiind pe poziția dominantă iar femeia supusă.

Limitele comportamentului social uman sunt impuse de regulile morale. Familia, ca grup social cu existență privată, este guvernată de valorile, normele și tiparele comportamentale ale adulților, formând cuplul. Acest corp de judecăți morale vor fi apoi, în procesul educației directe și indirecte, prin imitație inoculate copiilor. Regulile morale, pe care individul le achizitionează în familie în primul rând și care fac parte din procesul numit “nașterea psihică a copilului” sunt actul de identitate al individului în lume, în societate.

Dacă privim familia ca spațiu al satisfacerii nevoilor existențiale ale tuturor membrilor ei, este evidentă nevoia unei morale bazate pe cunoaștere și dragoste care să reglementeze relațiile între membrii familiei. În absența moralei, cei mai slabi membri ai familiei vor fi la bunul plac al celor puternici, al unor sentimente perisabile ce pot determina incredibile oscilații comportamentale. O gândire morală cu principii clare, cunoașterea și respectarea nevoilor umane în general și a nevoilor copilului pentru o dezvoltare normală în special de către toți membrii adulți, pot garanta calitatea vieții familiei.

Violența la tineri este cea mai vizibilă formă de violență pentru că este permanent reliefată de articole de ziar și media audio-vizuală din întreaga lume. Violența tinerilor afectează profund nu numai actorii principali, victima și agresori, ci și familiile lor, prietenii și comunitatea în care trăiesc. Consecințele actelor de violență la tineri se exprimă nu numai prin rata deceselor sau a dizabilităților rezultate, ci și prin traume psihologice suferite, modificarea calității vieții tinerilor și a celor din anturajul lor și costuri importante pentru societate.

Violența la tineri nu poate fi abordată izolat de alte comportamente cu risc pentru sănătate și de alte comportamente antisociale. Adolescenții cu manifestări violente tind să aibă alte tipuri de probleme ca fuga de acasă, fuga de la școala sau chiar abandonul școlar, furtul, vandalismul, consumul de abuz de alcool, implicarea în consumul și traficul de droguri, conducerea imprudentă a autovehiculelor, și de cele mai multe ori sub infleunța băuturilor alcoolice, probleme legate de viața sexuală precoce, etc.

IV. 2. Intervenția psihologului

Dacă rolul factorilor fiziopatologici a fost intens invocat în urmă cu două decenii, în prezent se constată o deplasare a accentului asupra factorilor psihofiziologici (teorii psihanalitice, teorii ale condiționări și învățării). Teoriile psihologice dau și ele răspunsuri parțiale în ceea ce privește motivele dependenței de alcool. Formulările pihanalitice în legătură cu alcoolismul, conform cărora alcoolismul se datorează unor puternice influențe orale din copilărie, au pornit inițial de la Freud. Schoben, consideră că ușurința pe care o aduce alcoolul operează pe baza principiului reântăririi: diminuarea anxietății, obținerea sedării realizate, respectiv, cu fiecare ingestie de alcool, devin condiționate, supraînvățate.

Consumul de alcool în lumina acestor teorii este deci un mijloc de a obține: o potolire a dezamăgirii și mâniei; un mijloc de exorimare a ostilității pentru ai suporta pe părinți și prieteni; o metodă de degradare masochistă; o răsplată simbolică a nevoii de afecțiune. Alcoolul oferă o modificare de dispoziție și o redirecționare a proceselor de gândire, provoacă niveluri regresive și duce la obținerea gratificări printr-o gândire nelogică, astfel el provoacă o evadare din realitate.

Mutațiile petrecute în plan educațional prin intermediul reformei în cadrul învățământului impun cu necesitate, pe lângă pregătirea și competența de specialitate, și o pregătire psihopedagogică în măsură să stăpânească și să opereze în mod eficient în activitatea desfășurată. Statisticile existente indică o creștere constantă a consumului de alcool în rândul tinerilor, acesta părând să fi dobândit în zilele noastre semnificația unui ritual de trecere către identitatea actuală. Dincolo de caracteristicile ce țin de personalitatea elevului și de funcționarea școlii, se ascud o multitudine de alte determinări, de ordin economic, cultural, social, juridic, etc. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că elevii ajung în școală inegal înarmați în fața culturii școlare, că recepționează și alte influențe educative decât cele care emană dinspre școală. Așadar, admitem că școala are o responsabilitate în creșterea consumului de alcool în rândul tinerilor, trebuie să admitem și ideea că nu este singura vinovată.

Consilierea este o activitate extrem de complexă, având valențe educative, vocaționale, sportiv-terapeutice, de rezolvare a problemelor de deșteptare a conștiintei, de autocunoaștere. În accepțiunea ei educativă, consilierea desemnează un gen de ajutor extren competent și se adresează problemelor de integrare, adaptare a individului la realitățile vieții, urmărind realizarea situațiilor critice care pot apărea și printr-un sistem de strategii adecvate să ducă și la evitarea consumului de alcool sau a violenței.

Psihologul trebuie să redea pacientului încrederea în forțele proprii și să-l îndrume spre activități productive. Familia trebuie lămurită și să coopereze prin crearea unei ambianțe potrivite pentru evitarea unei recidive.

Modelarea: persoana învață să consume prin urmărirea și imitarea altora (părinți care consumă, prieteni, etc.);

Condiționarea operantă: comportamentul este întărit prin consecințele lui; consumarea substanțelor alcoolice are efecte placate, iar ca urmare individul tinde să repete consumul pentru a reexperimenta consecințele plăcute;

Condiționarea clasică: asocierea repetată dintre anumiți stimuli (persoane, locuri, obiecte, momente ale zilei, etc.) și consumul substanței crește probabilitatea repetării comportamentului de consum în acea situație; de exemplu, cȃnd se află în bar cu prietenii persoana consumă, de aceea expunerea la stimuli declanșatori constituie o situație mare de risc.

Psihoterapia este necesară și se asociază cu tratamentul de detoxifiere. Se poate aplica în grup sau individual și are ca scop atingerea consumatorilor a următoarele obiective: înțelegerea recăderii ca un proces; identificarea situațiilor de mare risc, identificarea și punerea în aplicare a strategiilor de a face față acestora; identificarea și punerea în aplicare a strategiilor de a face față craving-ului; implementarea unor planuri de minimizare a consecințelor negative în caz de alunecare; rămȃnerea în forma de tratament aleasă chiar și după producerea unei recăderi; crearea și punerea în practică a unui stil de viață mai sănătos.

Procesul terapiei de grup oferă consumatorilor o serie de beneficii printre care:

ocazia de a întȃlni oameni cu experiențe similare (normalizarea consumului și diminuarea intensității sentimentelor de rușine și vină);

oferă o oportunitate de oglindire și feed-beek față de propriul comportament de consum;

ocazia de a învăța noi metode și strategii de menținere a abstinenței practicate cu succes de colegii de grup;

îmbunătățește abilitățile de comunicare;

crește rezistența la frustrare;

crește disponibilitatea de a învăța un program prestabilit;

ocazia de a observa impactul pe care consumul de alcool l-a avut asupra altor persoane, facilitând astfel contemplarea schimbării;

creează un climat de suport și încurajare;

ocazia de a primi felicitări pentru succesul în atingerea obiectivului de la un număr mare de persoane și de afirmarea publică a autoeficientei.

Brazelton și Greenspan (2001) identifica nevoile “pentru o dezvoltare normală ca fiind:

nevoia de a avea relații emoționale calde, apropiate, stabile;

nevoia de a fi protejat fizic, de a avea o siguranță și o viață regulată;

nevoia de a avea experiențe adaptate nivelului de dezvoltare a copilului;

nevoia de a avea limite, de viață cotidiană structurată și de responsabilități adecvate nivelului de dezvoltare;

nevoia de experiențe adecvate diferențelor individuale ale copilului, intereselor lui particulare;

nevoia de a trăi într-o comunitate stabilă, de a beneficia de sprijinul și cultura acesteia;

nevoia de a avea un viitor protejat” .

Consumatorul sau consumatorilor li se explică originea simptomelor patologice pe care le prezintă și se caută să li se formeze și să li se întărească convingere în posibilitatea reversibilității acestora. Se urmărește să se suțină consumatorul printr-o atitudine înțelegătoare din partea psihologului pentru a descoperi cauza deprinderii de a bea: conflicte profesionale, familiale, insuccese, stres, anturaj, plăcere, etc. pentru a ajuta consumatorul să se lipsească de acest toxic. Obiectivele psihologului:

să se prezinte și să utilizeze o tehnică de centrare a atenției;

să realizeze în grup o balanță decizională;

să faciliteze efectucarea balanțelor decizionale individuale ale subiecților;

să prezinte pragul de consum periculos și modalitatea de măsurare în unități a consumului de alcool;

să încurajeze exprimarea obiectivelor individuale în cantități clar definite;

să prezinte și să explice modul de efectuare a temelor pentru acasă;

să practice un exercițiu de relaxare.

Printre activități și metode putem enumera:

efectuarea unui scurt exercițiu de centrare a atenției;

avantajele și dezavantajele consumului de alcool, pe termen scurt și lung; balanța decizională (discuții de grup, brainstorming, prezentare, demonstrație);

pragul de consum periculos și măsurarea consumului în unități de alcool;

distribuirea și explicarea sarcinilor de acasă;

practicarea unui exercițiu de relaxare.

Cap. V Studiu de caz

METODOLOGIA CERCETARII

Obiectiv general

Cercetarea realizată de noi, a avut ca obiectiv o diagnoză a factorilor bio-psiho-sociali care favorizează și determină consumul dăunător de alcool, pentru a putea propune măsuri de intervenție adecvate în vederea limitării acestui fenomen, care în ultimii ani a luat o amploare deosebită în spațiul socio-cultural românesc și a vedea care este influența abuzului de alcool al părinților asupra copiilor.

Pentru atingerea acestui obiectiv, am studiat două loturi de subiecți:

un lot de persoane care au primit diagnosticul de abuz de alcool si dependență de alcool ;

un lot de persoane din populația generală, fără probleme deosebite legate de consumul de alcool.

Pentru fiecare din aceste loturi obiectivele specifice au fost:

Sensibilizarea opiniei publice față de factorii care determină un consum dăunător de alcool, precum și consecințele negative ale acestui fenomen de tip autodistructiv.

Elaborarea unei politici de prevenție prin măsuri instructiv-educative la nivelul școlilor și a comunitățiilor sociale.

Găsirea unor serii de măsuri de politică social-economică care pot avea o influiența imediată asupra consumului de băuturi alcoolice.

Enuntare ipoteze chestionarul Inventarul Consecințelor Băutorului (The Drinker Inventary of Counsequences – DrInC)

Ipoteza numărul 1

Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât crește numărul problemelor datorate consumului excesiv de alcool.

Am considerat că odată cu înaintarea în vârstă persoana are un număr mai mare de probleme psiho-sociale în strânsă legătură cu consumul dăunător de alcool. Într-adevăr se știe că fiecare etapă din dezvoltarea unui individ este însoțită de o serie de situații adaptative iar problemele nerezolvate din etapele anterioare se reportează in mod nedefinit. De aceea, persoanele mai în vârstă acumulează un număr tot mai mare de situații la care nu a putut găsi un răspuns adecvat.

Ipoteza numărul 2

Creșterea nivelul de școlarizare este direct proporțională cu numărul problemelor cauzate de consumul excesiv de alcool.

Ipoteza numărul 3

Numărul problemelor datorate consumului excesiv de alcool, crește în strânsă corelație cu creșterea nivelului venitului.

Ipoteza numărul 4

Cu cât legătura familială este mai stabilă, cu atât numărul problemelor cauzate de consumul abuziv de alcool, care apar în relațiile interpersonale, este mai mic.

Ipoteza numărul 5

Dacă motivația consumului este atribuită unor factori personali, atunci, riscul apariției unui număr mai mare de probleme datorate consumului abuziv de alcool este mai mare.

Prezentare chestionar Inventarul Consecințelor Băutorului (The Drinker Inventary of Counsequences – DrInC)

Acest instrument a fost dezvoltat de Miller WR, Tonigan JS, Longabaugh R cu scopul explicit de a inventaria și măsura consecințele adverse ale alcoolului în cinci arii diferite: interpersonale, fizice, sociale, impulsivitate și intrapersonale.

Inventarul conține 50 întrebări care reflectă consecințele adverse cele mai frecvent întâlnite în clinică. El este un test creion-hârtie și permite auto-evaluarea subiectului. Există două versiuni de bază cu aceeași itemi, una pentru consecințele recente și alta pentru consecințele petrecute în tot timpul vieții (lifetime). Versiunea pentru consecințele petrecute în tot timpul vieții prezintă răspunsuri binare. Inventarul are cinci subscale în funcție de domeniul consecințelor. Subscala consecințelor fizice conține 8 itemi printre care mahnureala, tulburările de somn, tulburările alimentare, sexuale,etc. Subscala consecințelor intrapersonale, cu 8 itemi, investighează percepția subiectivă a individului asupra stării lui psihologice, morale, spirituale și funcționale. Subscala responsabilității sociale are 7 itemi și cuprinde problemele legate de îndeplinirea rolurilor sociale. Subscala consecințelor interpersonale cuprinde 10 itemi focalizați pe relațiile de dragoste, prietenie, familiale, de părinte, etc. ale subiectului. Subscala controlului impuls are 12 itemi și investighează capacitatea de a controla consumul, acțiunile impulsive, căutarea riscului, căutarea senzațiilor.

Acest test se aplică pe o populatie de consumatori de alcool care au primit diagnosticul de abuz de alcool și dependență de alcool, scorul total reprezentând numărul problemelor din decursul vieții.

Pentru a evalua onestitatea răspunsurilor subiectului, s-a prevăzut o scală de control cu 5 itemi. Doar acesti itemi sunt orientați în altă direcție față de restul de 45 itemi în care 0 reprezintă absența problemei. Un respondent care neagă orice, va bifa și la acesti itemi răspunsul 0, evidențiind perseverarea lui în a nega consecințele.

Descriere eșantion Inventarul Consecințelor Băutorului (The Drinker Inventary of Counsequences – DrInC)

Descriere eșantion inițial

Subiecții prezenți în cadrul esantionului inițial au fost aleși dintre pacienții Secției de Psihiatrie a Spitalului de Neorologie și Psihiatrie. Din totalul de 108 pacienți de sex masculin, internați în lunile: august, septembrie, octombrie și noiembrie în anul 2015, care au primit diagnosticul de abuz de alcool și dependență de alcool, au fost selecționați în urma aplicării pasului statistic de doi, un număr de 54 de pacienți care au fost cercetați cu chestionarul: “Inventarul consecințelor băutorului”.

Din totalul de 54 de subiecți, 31 au provenit din mediul rural, iar repartiția în funcție de vârstă a fost pe șase categorii. Această clasificare arată astfel:

1. 15-24 ani 1 subiect

2. 25-34 ani 11 subiecți

3. 35-44 ani 8 subiecți

4. 45-54 ani 21 subiecți

5. 55-64 ani 8 subiecți

6. 65-74 ani 5 subiecți

Descriere eșantion final

În urma evaluării cu scala de control a onestității răspunsurilor subiecților din eșantionul inițial, a rezultat un eșantion final format din 42 de subiecți.

În cadrul eșantionului final care a fost analizat, repartizarea subiecților în funcție de diverse date personale arată astfel:

În funcție de vârstă:

În funcție de profesie:

În funcție de nivelul scolarizării:

În funcție de venit:

În funcție de situația familială:

Relații cu familia (rudele)

Relații cu vecinii (cunoscuții)

Relații cu prietenii

Relații cu colegii de serviciu

Enunțare ipoteze chestionar AUDIT

Ipoteza numărul 1

Dacă există în familia subiectului o persoană dependentă de alcool atunci, subiectul prezintă un risc crescut de a consuma alcool în mod abuziv.

Ipoteza numărul 2

Dacă persoana fumează, atunci riscul apariției unui consum dăunător de alcool este foarte mare.

Ipoteza numărul 3

Cu cât cadrul familial este mai armonios cu atât riscul apariției unui consum dăunător de alcool este mai mic.

Prezentare chestionar Audit

AUDIT este un chestionar simplu, dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății printr-un studiu multi-centru ce a cuprins 6 țări (Norvegia, Australia, Kenia, Bulgaria, Mexico și SUA), cu scopul de a furniza o procedură rapidă de identificare a persoanelor ce consumă alcool în mod dăunător pentru sănătatea lor.

Testul este conceput să identifice aceste persoane mai ales la nivelul mediului de familie, deci la nivelul îngrijirilor medicale primare, acolo unde persoanele ce consideră că au probleme de sănătate se prezintă pentru prima oară sau acolo unde populația dintr-o colectivitate este supravegheată medical activ de acest eșalon medical foarte important.

Aceste persoane pot fi pacienți care vin pentru probleme medicale, pentru accidente, pentru tentative sau încercări de suicid, pentru probleme familiale generate de condiția lor de sănătate sau pentru că sunt într-un proces de expertiză medicală de situația lor militară, de obținere a carnetului de conducere auto, sau în alte situații medico-sociale.

AUDIT este un chestionar structurat, simplu și scurt, care poate fi aplicat ca atare sau să fie inclus în anamneza unui pacient fără să stie că se află sub întrebările unui interviu structurat. El conține întrebări referitoare la consumul recent de alcool (întrebările 1-3), la sindromul de dependență de alcool (întrebările 4-6), consecințele psihologice ale consumului (întrebările 7 și 8) și daunele produse de alcool (întrebările 9 și 10).

Chestionarul se aplică prin citirea întocmai a întrebărilor în ordinea în care sunt furnizate sau în cazuri speciale, se dă subiectului să le citească ți să răspundă după un formular adecvat. După obțirea răspunsurilor, ele se cotează numeric conform valorii prevăzute pentru fiecare răspuns și se calculează scorul total prin însumarea valorilor fiecărei întrebări. O unitate de consum de alcool –un drink- este aproximativ egal cu o sticlă de bere, cu un pahar de 200 ml de vin sau cu 30-40 ml de băuturi spirtoase.

După calcularea scorului total AUDIT, se plasează subiectul în funcție de scorul prag de 10, într-o categorie de risc:

– Peste scorul de 10 “risc înalt pentru consum dăunător de alcool”.

– Sub scorul de 10 “risc scăzut sau inexistent de consum dăunător de alcool”.

Descriere esantion Audit

Chestionarul AUDIT a fost aplicat pe un esantion format din pacienții care au venit pentru probleme medicale la cabinetul de medicină generală al doamnei doctor R.M. din București. Structura eșantionului în funcție de diverse date personale arata astfel:

În funcție de sex:

În funcție de vârstă:

În funcție de profesie:

În funcție de nivelul scolarizării:

În funcție de venit:

În funcție de situația familială:

Prelucrarea și interpretarea rezultatelor

Verificarea ipoteze chestionarul Inventarul Consecințelor Băutorului (The Drinker Inventary of Counsequences – DrInC)

Prima ipoteză, care propune spre investigare sub aspectul proporționalității directe legătura dintre vârstă și numărul problemelor legate de consumul excesiv de alcool, am verificat-o prin următorul tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele VȂRSTĂ și CONSECINȚELE CONSUMULUI DĂUNĂTOR DE ALCOOL

Chi-Square Test

a. 22cells (91,7%) have expected count less than 5. The minimum expected countis ,07.

După cum se observă din tabelele de mai sus, între cele doua variabile există corelație, deci prima ipoteză se verifică.

În concluzie, numărul problemelor apărute pe fondul consumului excesiv de alcool, crește în egală măsură cu înaintarea în vârstă a subiectului.

Cea de-a doua ipoteză propune spre investigare legatura dintre nivelul de școlarizare și numărul problemelor datorate consumului excesiv de alcool în următoarea formulare: “creșterea nivelul de școlarizare este direct proporțională cu numărul problemelor cauzate de consumul excesiv de alcool”. Această ipoteză a fost verificată prin următorul tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele NIVEL DE SCOLARIZARE ȘI CONSECINTELE CONSUMULUI DAUNATOR DE ALCOOL

Symmetric Measures

a. Not assuming the null hypothesis; b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis c. Based on normal approximation

Se observă din tabel că între cele două variabile există corelație dar, de sens negativ (corelație inversă). Aceasta înseamnă că datele de cercetare validează următorul fapt: cu cît nivelul de școlarizare este mai ridicat cu atât scade numărul problemelor datorate consumului abuziv de alcool. A doua ipoteză nu se verifică în forma propusă de noi dar se verifică inversul acestei ipoteze. Pentru o verificare mai adecvată a acestei ipoteze am realizat o corelație între una din variabilele investigate în cadrul chestionarului, respectiv responsabilitatea socială și nivelul de școlarizare, corelație prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel de corelație între variabilele NIVEL DE ȘCOLARIZARE ȘI RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Symmetric Measures

a. Not assuming the null hypothesis; b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis; c. Based on normal approximation

După cum se observă din tabelele de mai sus, cu cât nivelul de școlarizare crește cu atât numărul problemelor legate de responsabilitatea socială scade. Putem afirma că subiecții cu un nivel de scolarizare mai ridicat sunt mai responsabili în ceea ce privește responsabilitatea lor socială.

A treia ipoteză leagă problemele datorate consumului de alcool cu nivelul venitului și a fost formulată astfel: “numărul problemelor datorate consumului excesiv de alcool crește în strânsă corelație cu creșterea nivelului venitului”. Această ipoteză am verificat-o prin următorul tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele VENIT și CONSUM DĂUNĂTOR DE ALCOOL

Symmetric Measures

a. Not assuming the null hypothesis; b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis; c. Based on normal approximation

În urma analizării datelor din tabel, putem afirma că nu există o corelație între cele două variabile, deci numărul problemelor cauzate de consumul abuziv de băuturi alcoolice de-a lungul vieții subieților nu este influiențat de nivelul venitului realizat de către aceștia. Această ipoteză nu se verifică.

Legătura dintre relațiile interpersonale și situația familială ale consumatorului de alcool este propusă spre analiză în cea de-a patra ipoteză în următoarea formulare: “cu cât legătura familială este mai stabilă, cu atât numărul problemelor cauzate de consumul abuziv de alcool, care apar în relațiile interpersonale, este mai mic.” Această ipoteză a fost verificată cu ajutorul următorului tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele RELAȚII INTERPERSONALE ȘI SITUAȚIA FAMILIALĂ

Symmetric Measures

a. Not assuming the null hypothesis; b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis; c. Based on normal approximation

Se observă că există o corelație între cele două variabile, deci și această ipoteză se verifică. Putem concluziona că subiecții care provin dintr-un mediu familial în care relațiile sunt foarte apropiate deși au probleme cu consumul de alcool, numărul acestora este mai mic față de numărul problemelor pe care le au cei care provin dintr-un mediu familial în care relațiile sunt mai puțin apropiate.

Cea de-a cincea ipoteză care leagă motivația consumului de alcool cu numărul problemelor cauzate de consumul dăunător de alcool este propusă spre verificare în următoarea enunțare: “dacă motivația consumului este atribuită unor factori personali, atunci, riscul apariției unui număr mai mare de probleme datorate consumului abuziv de alcool este mai mare.” Această ipoteză a fost testată cu următorul tabel de corelatie:

Tabel de corelație între variabilele MOTIVAȚIE CONSUM și CONSUMUL DĂUNĂTOR DE ALCOOL

Se observă atât din tabelul de analiză procentuală, precum și din graficul de mai sus, că persoanele cu un număr foarte scăzut și scăzut de probleme datorate consumului de alcool, motivează în majoritate propriul consum prin factori externi (influiența mediului social), în timp ce persoane cu un număr mediu și mare de probleme cauzate de consumul dăunător de alcool îsi motivează acest comportament prin influiența factorilor personali (nereușite în viață, necazuri, singurătate, etc).

Pentru a încerca identificarea și a altor factori care contribuie la dezvoltarea unui consum excesiv de alcool, a fost efectuată o corelație între alte două variabile investigate: profesie și motivația.

Deși există anumite categorii ocupaționale ca: bucătari, ospătari, marinari, actori, ziariști agenți comerciali și chiar medici, care prin accesul la băuturi alcoolice prezintă un risc crescut în a dezvolta în timp un consum abuziv de alcool, în urma analizării datelor rezultate din verificarea corelației, putem concluziona că profesia, deși poate să constituie o motivație a consumului, nu constituie un factor care să favorizeze dezvoltarea unui consum excesiv de alcool.

Verificare ipoteze Audit

Ipoteza nr. 1

Pentru a depista dacă un factor de risc ridicat, care provoacă un consum dăunător de alcool, este existența în familie a anei persoane dependente de alcool, am propus spre verificare următoarea ipoteză:“dacă există în familia subiectului o persoană dependentă de alcool atunci, subiectul prezintă un risc crescut de a consuma alcool în mod abuziv.” Această ipoteză am verificat-o prin următorul tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele RISC CONSUM și DEPENDENȚI DE ALCOOL ȊN FAMILIE

Chi-Square Test

a. Computed only for 2×2 table; b. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 6.22.

După cum se observă din tabele există corelație, deci, această ipoteză se confirmă. În urma interpretări datelor din tabele și grafic, putem afirma că peste 50% din subiecții care prezintă un risc foarte mare în a dezvolta în viitor un consum dăunător de alcool au persoane dependente în familie, în timp ce dintre subiecții care prezintă un risc scăzut de consum dăunător de alcool doar în proporție de sub 30% au persoane dependente în familie.

Ipoteza numărul doi

Se referă la influiența pe care o determină fumatul asupra riscului instalării consumului dăunător de alcool si a fost enunțată astfel: „dacă persoana fumează atunci riscul apariției unui consum dăunător de alcool este foarte mare”. Această ipoteză a fost verificată cu ajutorul următorul următorului tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele RISC DE CONSUM DĂUNĂTOR și FUMAT

Symmetric Measures

Not assuming the null hypothesis; b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis; c.Based on normal approxiamtion

După cum se observă din tabel există corelație, deci și această ipoteză se confirmă. Se observă și din grafic că numărul subiecțiilor care prezintă un risc crescut de consum dăunător de alcool și nu fumează este mult mai mic față de numărul celor care prezintă un risc scăzut de a dezvolta un consum dăunător de alcool. Putem concluziona, că fumatul constituie un factor care creste riscul dezvoltării unui consum dăunător de alcool.

Ipoteza numărul 3

Al treilea factor considerat de noi că ar influiența riscul apariției unui consum dăunător de alcool este relațiile cu familia. Această ipoteză a fost formulată astfel: “cu cât cadrul familial este mai armonios cu atât riscul apariției unui consum dăunător de alcool este mai mic.” Această ipoteză a fost verificată prin următorul tabel de corelație:

Tabel de corelație între variabilele RISC DE CONSUM DĂUNĂTOR și RELAȚII BUNE CU FAMILIA

Symmetric Measures

a. Not assuming the null hypothesis; b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis; c.Based on normal approximation

Se observă atât din tabele cât și din prezentarea grafică, influența pe care o au legăturile foarte bune și bune cu familia, în prevenirea instalări unui consum dăunător, fapt care denotă că o intensitate puternică și o armonie a relațiilor existente în cadrul familiei reduc într-o foarte mare măsură posibilitatea apariției unui consum abuziv de alcool. Prelucrând rezultatele testului Audit, am încercat să depistăm și alți factori care influiențiază nivelul consumului de alcool. Din păcate analiza noastră a arătat că nici profesia, nici venitul, nici starea civilă sau nivelul de scolarizare, nu influiențează în mod decisiv situarea unei persoane în grupa cu risc ridicat de apariție a unui consum dăunător de alcool. Singurul factor care influențează apariția acestui risc este sexul persoanei (bărbații prezentând un risc mult mai mare de a consuma în mod abuziv băuturi alcoolice) dar pentru spațiul socio-cultural românesc această situație este firească. Tradiția românească permite doar bărbațiilor dreptul de a consuma alcool, în timp ce la femei acest comportament este considerat degradant acestea adesea fiind blamate sau excluse din societate.

Potrivit cercetării, în cazul tinerilor alcoolici cel puțin unul sau ambii părinți se înscriu într-una din următoarele categorii:

Dacă părintele este alcoolic își rezervă problemele apelând la alcool atunci și copilul va face la fel;

Dacă părintele este abstinent, atunci el va transmite copilului norme și reguli rigide, ca răspuns copilul se va manifesta protestatar făcând abuz de alcool în timpul adolescenței și mai târziu;

Dacă părintele este hiperexigent, atunci copilului îi va fi imposibil să dezvolte o imagine despre sine pozitivă. Ca răspuns, copii vor face apel la alcool, se sinucid sau devin bolnavi psihici.

Dacă părintele este extrem de protector, atunci copilul va fi privat de ocaziile de a-și dezvoltă conștiința de sine sau sentimentul problemelor cu care se confruntă prin consum de alcool.

O altă corelație semnificativă între abuzul de alcool și devianțța penală este aceea că alcoolul poate fi adesea o treaptă către folosirea și abuzul de substanțe ilegale.

\

CONCLUZII

Exprimat în termini populari, alcoolismul cronic este starea în care nu mȃna omului prinde paharul, ci paharul cu băutură alcoolică ține și dirijează mȃna omului. Ȋn definiția acceptată de Organizația Mondială a Sănătății sunt considerați alcoolici băutorii excesivi, care consumă băuturi alcoolice în mod sistematic, devenind dependenți față de alcool și care, din acest motiv, prezintă grave tulburări ale stării fizice și mintale, ale relațiilor interpersonale și ale activității sociale. Ȋn accepția acestui înalt for medical international, alcoolismul reprezintă o boală cu răspȃndire în masă, o problem de sănătate publică.

Cȃnd vorbim de alcoolism ca factor de degradare umană, ne gȃndim atȃt la daunele produse de intoxicația alcoolică acută, cȃt și mai ales la cele datorate alcoolismului cronic. Prin faptul că este cea mai veche și mai răspȃndită toxicomanie de pe lume și că în determinarea lui conving factori multiplii, alcoolismul constituie o problem deosebit de complex, medicală, socială, economică, pedagogică și etică în același timp. Problema alcoolismului este veche, dar cu toate progresele realizate de știință și tehnică, cu toate cuceririle civilizației și ale culturii, importanța ei nu a scăzut. Alcoolul este toxicul dătător de bună dispoziție cel mai accesibil. Consumul sistematic de băuturi ar putea fi etichetat ca o “toxocomanie legalizată”, prin aceea că este tolerate de opinia publică. Componenții sociali și psihologici ai alcoolismului sunt legați de tradiții secular, de obiceiuri și păreri greșite adȃnc înrădăcinate. O succintă comparație cu trecutul puțin îndepărtat arată o remarcabilă creștere a ponderii problemei, atȃt prin mărirea consumului, prin extinderea lui în rȃndurile femeilor și ale tineretului, cȃt și prin sporirea reală a pericolelor însoțitoare. Ȋn general, femeile simt efectele alcoolului mai repede și după o cantitate mai mică de alcool. Aceasta deoarece au masa corporală mai mică, au creierul mai sensibil la efectele alcoolului și au o capacitate mai mica de a metaboliza alcoolul (cantitate mai mica de enzyme cate metabolizează alcoolul în organism, în comparație cu bărbații). Un ficat sănătos metabolizează 1 U alcool/ oră (un ficat afectat de alcool metabolizează mai puțin alcool/ oră). De exemplu, dacă la o petrecere ați consumat 10 beri, veți avea nevoie de 10 ore pentru a elimina alcoolul din organism; asta înseamnă că după doar 6 ore de somn, este foarte probabil să mai ai alcool în sȃnge, detectabil la un test cu fiola.

Există multe moduri de a consuma alcool și multe tipuri de probleme generate de consum. Unele persoane consumă doar din cȃnd în cȃnd, însă în cantități foarte mari. Altele consumă zilnic și nu mai au control asupra cantității pe care o beau. Alte persoane, deși continuă să păstreze controlul, beau regulat peste limita de consum periculos. Termenul de “alcoolic"este doar o etichetă, o moștenire din trecut el nu reflectă o realitate și, în general, nu este de ajutor în tratament. Doar pentru că cineva are probleme legate de consumul de alcool, nu se justifică folosirea etichetei de”alcoolic"! Persoanele care consumă alcool regulat sau chiar zilnic în cantități mari și pe perioade mai lungi de timp pot observa treptat că, atunci cȃnd a trecut ceva mai mult timp de la ultimul consum (frecvent dimineața, după somn), încep să se simtă rău: grețuri, vărsături, transpirații, tremurături ale degetelor și mȃinilor, frică, tensiune, neliniște, stare general proastă. Toate aceste simptome sunt cauzate de faptul că organismul s-a obișnuit să funcționeze cu alcool. Atunci cȃnd alcoolul lipsește sau nivelul acestuia în sȃnge scade (cum se întȃmplă după cȃteva ore de somn), organismul va “cere”alcool pentru a putea funcționa din nou normal. Astfel, aceste persoane au nevoie de alcool pentru a se repune în formă, pentru a merge la serviciu și a face lucrurile obișnuite de zi cu zi. Această stare de rău, numită sevraj, poate să devină extreme de gravă (convulsii, halucinații, pierderea cunoștinței, moarte!). Ea poate fi tratată cu medicamente, care anulează rapid manifestările și suplinesc lipsa alcoolului din sȃnge. Ȋn lipsa tratamentului supravegheat atent de un medic într-un spital sau în ambulator, pericolul de a întrerupe brusc consumul poate fi foarte mare!

Astăzi, noile condiții ale vieții, cu ritmurile ei trepidante, aglomerarea tot mai intense a oamenilor în mari centre urbane pun într-o lumină nouă această “pandemie toxică universal”, cu cortegiul ei de boli corporale, nervoase și mintale strȃns legate de degradarea morală, de disocierea familiei, de primejduirea sănătății și viitorul copiilor, de accidente și de risipa de bunuri materiale. Simptomele și fazele beției sunt îndeobște cunoscute. Excitația inițială mergȃnd pȃnă la agitație și violențe, este urmată de o deprimare progresivă, pȃnă la somnolență. Se intalează destul de repede o lipsă de coordonare a mișcărilor, Mersul, întoarcerea, ridicarea de corpuri mici, executarea de mișcări fine devin greoaie și neprecise, echilibrul devine și el nesigur, limba se împleticește. Aceste tulburări sunt însoțite de semen de afectare gravă a psihicului: diminuarea atenției, percepției și a capacității de concentrare, scăderea autocontrolului, a capacității de judecată și a simțului răspunderii. Scad de asemenea funcțiile tuturor organelor de simț, timpul de reacție la diverși excitanți se prelungește.

Primele consecințe sociale și morale ale alcoolismului cronic se manifestă la locul de muncă și în familie. Omul, pȃnă atunci ordonat și conștiincios, pierde interesul față de muncă, devine neglijent. Apar abateri de la disciplina muncii, întȃrzieri, absențe, etc. Cu cȃt avansează degradarea sănătății, a sistemului nervos și a psihicului, atenția și vigilența scad, precizia mișcărilor, calitatea și cantitatea muncii lasă de droit, apar rebuturi, spoersc accidentele. Alcoolismul cronic duce la sporirea numărului de zile de incapacitate de muncă și constituie unul dintre factorii care determină creșterea absențelor nemotivate. Pagubelor morale și sociale produse de alcoolism li se adaugă și dezorganizarea familiei. Boli, incapacitate de muncă, moarte timpurie, descendenți tȃrȃți, iată consecințele economice și pe planul sănătății al alcoolismului. Dar aceste urmări grave nu oglindesc decȃt în mica măsură suferința provocată de alcoholic familiei sale și daunele cu caracter moral care însoțesc certurile, scenele de gelozie, maltratările și violențele care premerg divorțului. Influența nefastă fizică, psihică și morală asupra copiilor este bine cunoscută. Nu mai puțin notoriu este raportul dintre alcoolism și criminalitate. Atȃt alcoolismul acut, cȃt și alcoolismul cronic se află sub nota violenței, a impulsivității.

Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că alcoolismul este o boală multifactorială în care factorii biologici (de individualitate biochimică, metabolică, neurohormonală) se combină cu cei legați de personalitatea bolnavului și se manifestă în cadrul unor condiții sociale și psihologice. Ȋn tratamentul și profilaxia alcoolismului trebuie să se țină seama deopotrivă de laturile biologice, psihice și psiho-sociologice ale acestei boli. S-a spus că alcoolismul este o “boală care și-o poate vindeca bolnavul însuși”. Dar de la voința omului de a se vindeca pȃnă la traducerea în viață a hotărȃrii de a nu bea este o cale lungă și anevoioasă. Alcolicii cronici aparțin categoriei de bolnavi pe care medical nu-i poate ajuta contra voinței lor. Ei vin rar la tratament de bună voie. Cel mai adesea sunt agresivi față de medic, e greu de stabilit contactul cu ei, nu recunosc că sunt bolnavi, nu respect recomandările. Drept urmare, rezultatele terapeutice sunt minime și pot fi consolidate numai printr-o asistență de dispensarizare îndelungată, cu sprijinul familiei și al colectivității. De multe ori familia disimulează gravitatea situației, alteori, dimpotrivă o prezintă în culori mai sumbre. Cooperarea bolnavului cu medical este o premisă a conștientizării bolii și a reușitei tratamentului. Dezalcolizarea începe printr-un tratament spitalicesc în cursul căruia se combat consecințele organice ale impregnării alcoolice, parallel cu dezvoltarea unei aversiuni și intoleranțe față de alcool. Aceasta din urmă se obține prin asocierea băuturii cu un medicament care produce greață, stare de rău, senzația de asfixie, cum este antalcolul.

Fenomenul violenței umane îmbracă diverse forme de manifestare. Securitatea personală, poate fi amenițată zilnic, în diferite locuri și circumstanțe. În încercarea unei clasificări a violenței umane ar trebuie să se țină cont și să se facă disticția între spațiul public și cel privat, pe de o parte, iar pe de altă parte între spațiul public-privat ca spații comune în clădiri rezidențiale. Datorită preocupărilor privind statutul femeilor, precum și a criticilor aduse sexismului, în România preocuparea privind fenomenul violenței domestice a început să îi preocupe pe specialiștii din diferite domenii după anul 1995. Acest lucru s-a datorat, în primul rând, presiunilor externe, respectiv a nevoii de aliniere la standardele europene și intrenaționale. Fără îndoilă că violența și teama de a nu cădea victimă violenței afecetează calitatea vieții fiecărui individ, însă anumite categorii sociale, cum este cazul femeilor, copiilor sau bătrânilor sunt considerate ținte ușoare ale acestor acte de violență.

Din cazurile studiate profilul familiei violente reiese astfel:

Familia în care se manifestă violența nu este una de tip standard, cu profil bine definit, dar regăsim trăsături comune. Familii afectate de violență se regăsesc în toate structurile sociale, indiferent de nivel, școlarizare, poziție socială, vârstă sau etnie;

Familiile în care se manifestă violența se confruntă cu mai multe probleme: dezechilibre de comunicare, instabilitate, stări de tensiune nervoasă, discuții în contradictoriu cu caracter repetitiv, violențe verbale ce determină în final alterarea climatului familial;

Ostilitatea se manifestă și violențele verbale sau amenințările se materializează sub forma violenței fizice. Acest tipar se regăsește în mai toate cazurile de violență familială și în general.

Portretele partenerilor violenți:

AGRESORUL – Există câteva trăsături care sunt definitorii pentru personalitatea agresivă. Acestea trebuiesc recunoscute în vederea intervențiilor de reabilitare. Dintre carcateristicile cele mai importante enumerăm: consum de alcool; istoria personală, cu abuz în copilărie; model parental abuziv; nemulțumiri la locul de muncă; neîncredere în sine; temperament violent; gelozie/posesivitate; credința că puterea și controlul pot fi obținute prin violentă; tradiție patriarhală și rigiditate privind rolul bărbatului și al femeii; atitudine negativă față de femeie; caracter dominant și comportament agresiv în conversație; imaturitate emoțională; atracție pentru arme; instabilitate atitudinală.

ABUZATORUL – este perceput ca având abilități sociale reduse, incapabil să mențină prietenii apropiați, așteaptă atenție exclusivă și loialitate din partea partenerilor și copiilor, este anxios în privința contactelor cu prietenii și familia, se așteaptă ca treburile familiei să rămână secrete. Răspunde într-o manieră impulsivă, cu frecvente accese de furie și izbucniri violente, urmate de promisiuni și remușcări; răspunde agresiv în situații conflictuale, încercând să le rezolve prin violență, constrângere sau metode de control; mainfestă dorințe egoiste și modalități imature de satisfacerea lor.

VICTIMA interiorizează sentimente de supărare și frustrare, speră că lucrurile se vor îmbunătăți, dacă este tolerantă. Își ia responsabilitatea pentru agresivitatea partenerului asupra sa, se autoînvinovățește, interiorizează sentimente de rușine și vinovăție, lucru ce duce la tulburări somatice. Incertă și confuză în propriile nevoi, se definește pe sine în raport cu partenerul, copiii, familia, slujba, etc.

COPILUL abuzat exprimă sentimente de furie și frustrare, control redus asupra impulsurilor. El ia responsabilitatea prin violență asupra lui, interiorizează sentimente de rușine și vinovăție care duc la depresie, tristețe și suferință de natură somatică, probleme școlare, delicvență.

Copilul abuzat dovedește slabe abilități de rezolvare a problemelor. Este tentat să folosească violența sau manipularea mințind în privința problemelor școlare cu colegii, prietenii sau membrii familiei.

Copii crescuți în familii violente dezvoltă comportamente și aspect fizic ce-i ușor de recunoscut. Ei prezintă probleme fizice, boli inexplicabile, sunt expuși la accidente casnice și în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă.

Funcția principală a familiei – creșterea copiilor – este distorsionată într-o familie violentă, chiar dacă ei nu sunt victime directe, cu grave consecințe în viiotr. Cercetările arată că trauma copiilor care cresc în familie violentă și alcoolică, chiar dacă ei nu sunt victime directe, este mai intensă și cu consecințe mai profunde și de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor și neglijenței din partea părinților. Într-o familie violentă copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranță, de viață ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate.

Violența în familie are cause multiple iar combaterea unei singure cause se poate dovedi o strategie insuficientă.

BIBLIOGRAFIE

Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Trei, Bucuresti, 2011

Dan Prelipceanu, Psihiatrie clinica, Editura Medicala, Bucuresti, 2013

*** DSM – IV Editat de Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București,2000

*** Ce trebuie sa stim despre alcoolism, Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale, Institutul de Igiena si Protectia Muncii, Bucuresti, 1963

Beliș, V., Riscurile consumului de alcool, Editura Medicală, București, 1981

Bocancea, C., Neamțu, G., Asistență socială. Elemente de teorie și strategii de mediere, Editura A92, Iași, 1996

Cornuțiu, G., Patologia alcoolică psihiatrică, Editura Eminescu, Oradea, 1994

Constantinescu, D., Incursiuni în problematica alcoolismului, Editura Tehnică, București, 2001

Dindelegan C., Scheme cognitive in depresie si alcoolism, Editura SPER, Bucuresti, 2012

Dindelegan C. , Incursiune in psihopatologie si psihologie clinica, Editura SPER, Bucuresti, 2012

Doina Constantinescu, Incursiuni în problematica alcoolismului, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001

Dr. Arcadie Percek, Adevărul despre alcool, Editura Medicală, București, 1989

Elisabeta Naum, M. Selaru, P. Boisteanu, Tulburari ale energeticii celulare în alcoolism, Editura ALFA, Iași,, 2000

Elisabeta Naum, Petru Boișteanu, Drama Biologică a Alcoolismului , Editura Dosoftei, Iași, 2001

Eberhard Rieth, Alcoolismul, o boală? : O introducere în problemele dependenței de alcool pentru cei afectați, familiile lor și cei care le acordă asistență, Editura Hora, Sibiu, 1999

Ferreol, G., Adolescența și conduitele toxicomane, Revista Psihologia nr.5/1997

George Ionescu , Tulburările personalității , Editura Asklepios, București 1997

Hans Klein, Dependența de alcool : Consilierea familiei, Editura Hora, Sibiu, 1999

Holdevici, I., Gândirea pozitivă. Ghid practic de psihoterapie rațional-emotivă și cognitiv-comportamentală, Editura Științifică și Tehnică, București, 1999

Jorge Negreiros, Psychological drug research, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2006

Marc Valleur & Jean-Claude Matysiak, Les pathologies de l'excès, Nemira, Bucuresti, 2008

Mitrofan I., Psihoterapie. Repere teoretice, metodologice și aplicative, Editura SPER, București, 2008

Marius Pieleanu, Devianta sociala si consumul de alcool în România anilor '90, Universitatea din Bucuresti, 1998

Pantelimon, G., Fenomene și procese psihosociale, Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1989

Petru Boisteanu, Alcoolism si comportament, Editura Moldova, Iași, 1995

Peța, R., Toți suntem dependenți de ceva, Revista Psihologia nr.1/1999

Ruxandra Rascanu, Alcool si droguri : (abordare psihosociala) : "virtuti" si capcane pentru tineri, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004

Ralf Schneider, Alcoolul și medicamentele, droguri?: Informații despre dependența de alcool și medicamente pentru cei afectați, cei din preajma lor și toți cei interesați, Editura Hora, Sibiu, 1999

Schneider, R., Lux, I., Alcoolul și medicamentele – drogurile?, Editura Hora, Sibiu, 1999

Vraști, R., Alcoolismul, Editura Timpolis, Timișoara,2001

http://medtour.port5.com/toti/alcool.htm

http://www.itcnet.ro/aa/preambul.HTM

http://new.infotin.ro/bd/alcool.html

http://arpsy.go.ro/articole.htm

http://www.niaaa.nih.gov

ANEXE

Nume: C.S.

Vȃrsta: 47 ani

Sex: masculin

Subiectul este salariat.

Experiența din recuperare:

Trăiește împreună cu părinții, două surori și bunica din partea mamei în casa construită de părinți. În comuna în care locuiește, alcoolismul este o stare normală. În copilărie a fost crescut mai mult de bunica din partea mamei, părinții veneau acasă seara târziu, iar pe tatăl său nu-l vedea de multe ori cu lunile. Tatăl său consuma alcool în cantități foarte mari și venea acasă doar noaptea târziu, având dese scandaluri cu mamă. În copilărie a suferit foarte mult din cauza conflictelor și a neînțelegerilor între părinți. Situația materială a familiei era bună. De când era mic a avut un comportament compulsiv de alcoolic. La paisprezece ani a avut prima comă alcoolică, săldată cu o moarte clinică.

La liceu era foarte bun, dar datorită faptului că continua să bea și era de-o agresivitate ieșită din comun, a fost orientat spre sport. Singurele lucruri pe care le iubea erau alcoolul, sportul și violența dusă la extrem. Din cauza agresivității, a avut parte de multe accidentări foarte grave în timpul antrenamentelor. Totul a culminat cu o accidentare, soldată cu o disjuncție de coloană, ruperea a două coaste de pe aceeași vertebră și hemoragie internă. După refacere, datorită bețiilor și a violenței, a fost multe zile arestat. A scăpat declarȃndu-se nebun și internȃndu-se la neuro-psihiatrie.

La vȃrsta de 25 de ani a început să bea și mai mult și să devină mai violent, și a fost internat din nou la psihiatrie cu diagnosticul de etilism-cronic. A stat internat 4 luni, după care a fost externat și i s-a spus să bea mai puțin și să evite “tăriile”. A stat abstinent două ore, avȃnd acea obsesie mentală că va reuși să controleze alcoolul. Cu timpul s-a însurat și avea un copil, dar starea devenea foarte gravă, aproape că nu mai avea nici un control asupra alcoolului. Ȋși dorea moartea. A distilat 150 l de țuică și a spus că aceasta va fi sfȃrșitul. După o săptămȃnă nu mai era în stare să se scoale din pat, nu mȃnca nimic și beea continuu zi și noapte. După 14 zile, organismul nu mai primea nici un fel de alcool și era încă în viață. După care a urmat sevrajul, delirium-tremens, coșmaruri înfricoșătoare. Salvarea a fost o prietenă care s-a devotat îngrijirii și îi era mereu alături. Totul a mai continuat un an, cȃnd a ajuns la Alcoolicii Anonimi. Era sceptic în posibilitatea acestui grup de al putea ajuta.

Ȋntȃlnirea l-a surprins, fiindcă a auzit vorbind oameni care spuneau că sunt alcoolici, deși nu mai beau de 19 ani, de 4 ani și mulți de cȃteva luni. Atunci, nici nu îi trecea prin cap că din acea clipă nu o să mai bea și că acea zi va fi începutul unei abstinențe care îi va schimba cu desăvȃrșire modul de viață. Aici a aflat că alcoolismul este o boală incurabilă și că singura șansă este să se rețină de la acel prim pahar. Mergȃnd la întȃlnirile cu Alcoolicii Anonimi, reluȃnd legătura cu biserica și participȃnd la un grup de tratament a realizat că cel mai important era obținerea și păstrarea abstinenței.

Primele luni au fost foarte grele,a fost aproape de recădere. Viața s-a schimbat, și-a întemeiat o nouă familie și a reluat legătura cu cei doi copii din prima căsătorie. Subiectul a ajuns la dependență și la dificultăți destul de rapid pe calea alcoolismului “toxicomanic”. Dar exista și forme progresive care se instalează într-un interval de cȃțiva ani. Un consum regulat, ținut sub control aproape de-a lungul întregii vieți, fără probleme majore, poate să ajungă astfel la o “degringoladă” nu întotdeauna previzibilă.

Este deci un adevărat “toxicoman” alcoolic, care a căutat rapid senzații puternice de beție. Ȋn final, el a găsit în dependență compromisul între dorința de a se disocia de imaginea sa de copil ideal, așa cum părinții săi ar fi vrut să fie mereu, și imposibilitatea de a se despărți de ei.

Ȋn efectul exploziv al băuturilor tari, el regăsește, rȃnd pe rȃnd, o funcție de protecție și de izolare (beția îl separa de lumea exterioară printr-un soi de cocon în afara realității), dar în același timp o încercare de stabilire a limitelor (rezistența la alcool) și binențeles în cele din urmă o căutare a plăcerii prin consecințele brutale ale produsului. Această triplă căutare a subiectului ne oferă primele elemente ale funcțiilor îndeplinite de numeroase droguri psihotrope în dinamica fiziologică a adolescenților. Căutarea plăcerii, a riscului și a evitării relației cu celălalt. Intervenția din partea anturajului unui dependent este destul de frecventă.

Ȋmpins de familie sau obligat de o injoncțiune judiciară, dependentul de alcool (ca și în cazul celorlalte adicții) se află uneori în ceea ce numim faza infraclinică, adică încă mai caută în dependență soluția indispoziției sale. Nu conștientizează decȃt în mica măsură această dependență și nu a reușit încă să-și însușească ideea de boala adictivă.

Pentru moment, alcoolul este o sursă de ușurare. Lipsa frecventă asociată cu sevrajul alcoolic trebuie deci să fie compensate de un nou consum. Atȃta vreme cȃt persoana nu a conștientizat că acum dependența sa este cea care creează probleme, demersul therapeutic se dovedește fragil, pentru că un sevraj, chiar reușit, nu va fi perceput de un subiect decȃt ca o cale de a reîncepe, după ce a redus angoasele și îndoielile celorlalți. Recidivele sunt foarte frecvente la acești dependenți care nu doresc intim și personal să renunțe. Este un aspect pe care anturajul și medicii îl cunosc bine sub forma “denegrării”.

Subiectul a fost fără îndoială victima unei forme incipiente de hărțuire morală, o situație destul de frecventă în numeroase antreprize: cȃnd vrei să scapi ușor de cineva, trebuie doar “să-l împingi să greșească”, “făcȃndu-i viața imposibilă”. Ȋn acest scop subiectul își pierde încetul cu încetul toate reperele și sfȃrșește prin “a claca”, devinind agresiv și se scufundă în alcool.

Vulnerabilitatea subiectului joacă deci un rol important în acest caz, iar alcoolismul subiectului, oricȃt de reacțional ar fi fost ultimul episod, are la bază un consum excesiv foarte vechi. Trebuie terapeutul să acorde o mare importanță acestui episod și să îl ajute să depășească situația în care a fost, dar mai trebuie să descopere și ce fragilitate l-a făcut să fie atȃt de vulnerabil, determinȃndu-l fără doar și poate să bea deja prea mult. Diferitele anchete epidemiologice dovedesc că în familii în care un părinte sau amȃndoi au probleme legate de alcool se înregistrează un procent ridicat de alcoolism la copii. Ȋn funcție de cele două forme ale alcoolismului se poate propune o tipologie a consumatorilor:

Alcoolicii sunt “bolnavii zdraveni” a căror dependență de alcool este totală. Impregnația fiind atȃt de săvȃrșită, ci își pot pierde autocontrolul și la ingerarea de cantități mai mici de alcool;

“marii băutori” intră în categoria celor care consumă alcool săptămȃnal, a căror dependență față de alcool este ridicată, dar care își pierd autocontrolul după doze mari de alcool; au un aspect sănătos și viguros;

“băutorii de mijloc” sunt cei care își pierd autocontrolul destul de rar, o dată pe lună sau chiar mai rar;

“Băutorii simbolici” sunt cei care consumă alcool foarte rar, un pahar sau două de alcool ocazional, de sărbători, de zile speciale pentru ei, etc.;

Adepții cumpătării absolute.

Ȋn general, în materie de adicție, se admite că factorii genetici, dacă există, nu sunt specifici ceea ce ar fi transmis este de ordinal vulnerabilității.

Nume: A.M.

Vȃrsta: 18 ani

Sex: feminin

Subiectul este elev.

Primele etape ale dezvoltării au cunoscut dificultăți în dobȃndirea primei deprinderi, în sensul ca mersul și vorbirea au debutat la vȃrtsa de 2 ani și 3 luni. Perioada sugară a fost dificilă, cu stări bolnăvicioase și febrile aparent fără un mod evident. Ȋn perioada copilăriei, a prezentat accese de furie nejustificate, spaime, capricii alimentare, fiind o adevărată problemă pentru părinți.

Clasele I-IV au decurs anevoios, copilul prezentȃnd dezinteres în însușirea scrisului și cititului. Situația s-a schimbat simțitor, începȃnd cu clasa a V-a, cȃnd aceasta are o evoluție deosebit de bună și rezultate la învățătură peste medie. Aceste rezultate bune la învățătură a ajutat să devină elevă la liceul, cu un progres bun.

Starea socială actuală a subiectului este nesatisfăcătoare, locuiește în condiții supraaglomerate cu mai multe familii înrudite. Rezultă existența în antecedenta a unor copilării marcate de evenimente negative majore, între care cel mai semnificativ pentru ea a fost pierderea tatălui, care și-a abandonat familia, întregul drum de viață a derulat în condiții așa-numitei culturi a sărăciei. Problemele medicale anterioare cuprind bolile copilăriei, amigdalita acută, depresii. Exprima sentimente de neajutorare, de tistețe, de neputință, se plȃnge destul de oboseală,de diminuarea energiei.

Relațiile cu prietenii sunt multe dar superficiale; pentru a face față mai ușor stării negative și pentru a-și diminua supărarea recurge la consumul de alcool că are loc împreună cu alți exponenți ai comunității, rude de sȃnge. S-a prezentat singură la ședințele de consiliere, declarȃnd un consum de 5 unități pe săptămȃnă și recunoscȃndu-și deschis problema. Ȋn cadrul ședințelor de consiliere s-au folosit următoarele strategii:

Programe centrate pe cunoștințe – care au pornit de la premisa că o mai bună informare va schimba atitudinea subiectului și va reduce consumul de alcool, scop în care s-au transmis informații despre efectele pe termen lung ale consumului de alcool, bazate pe tactici de înfricoșare.

Strategii centrate pe latura afectivă – care au pornit de la premisa că anumiți factori psihologici sunt cei care generează vulnerabilitatea subiectului și îl aduc pe acesta în situații de risc. S-a pus accentul pe consolidarea stimei de sine, pe dezvoltarea abilităților sociale, clarificarea valorilor, fără a face nici o mențiune despre alcool.

Programe bazate pe influența socială și pe abilitățile sociale – care au pornit de la premisa că influența prietenilor este factorul de risc major la debutul consumului de alcool. Aceste programe și-au propus:

Să dezvolte capacitatea subiectului de rezistență la presiunile grupului, folosind modele de rol dezirabile, oferite de covȃrstnici;

Să dezvolte abilitățile sociale ale subiectului;

Să învețe strategii de adaptare.

Strategii centrate pe cunoștințe și afectivitate – s-au bazat pe premisa că atȃt cunoștințele cȃt și atitudinile și valorile pot schimba comportamentul subiectului. Ele au oferit informații despre alcool și au încercat să formeze capacitatea de luare a deciziilor de către subiect;

Strategii alternative – care s-au bazat pe considerarea relației complexe dintre consumul de alcool și delicvența oferind:

O diversitate de activități realizate în școală, ce urmăresc să înlocuiasă comportamentele negative cu altele pozitive, manifestate în contextul activităților valorizate de elevi, cum ar fi cele profesionale sau de voluntariat.

Instruirea subiectului cu un nivel înalt de risc de implicare în consumul de alcool despre cum să devină competent social și școlar, compensȃnd abilitățile deficitare cu ajutorul modulelor de formare diverse.

După două luni de consiliere, consumul de alcool a devenit ocazional, consumul de alcool nu s-a mai manifestat.

Nume: R.M.

Vȃrsta: 18 ani

Sex: masculin

Subiectul este elev.

Primele etape ale dezvoltării au decurs normal, mersul și vorbirea debutȃnd între 12 și 18 luni. Perioada sugară a fost destul de dificilă cu multe stări bolnăvicioase. Ȋn perioada copilăriei, a prezentat capricii alimentare, stări de furie și depresii. Clasele I-IV au decurs bine, copilul manifestȃnd interes în însușirea scrisului și rezultate la învățătură peste medie. Aceste rezultate bune la învățătură l-au ajutat să devină elev la un liceu foarte bun.

Starea socială actuală a subiectului este foarte bună, părinții sunt patroni la o societate comercială și locuiește împreună cu aceștia într-o vilă situată într-o zonă centrală din oraș. Nu mai are frați. Problemele medicale anterioare cuprinzȃnd o leziune a cutiei craniene (fractură la baza craniului) provocată de o căzătură, cu formarea unui hematom, care s-a resorbit enurezis, bolile copilariei.

Relațiile cu prietenii sunt superficiale, orientate către spiritul de gacșă și bandă, este un tip anxios, îngrijorat și preocupat de propria persoană. Recunoaște că uneori consuma alcool mai mult decȃt limitele normale, fiind influențat de anturaj.

S-a prezentat singur la ședințele de consiliere recunoscȃndu-și deschis problema, consumul de alcool declarat de subiect fiind de 6 unități pe săptămȃnă. Ȋn cadrul ședințelor de consiliere s-au folosit următoarele strategii:

Programe centrate pe cunoștințe – care au pornit de la premisa că o mai bună informare va schimba atitudinea subiectului și va reduce consumul de alcool, scop în care s-au transmis informații despre efectele pe termen lung ale consumului de alcool, bazate pe tactici de înfricoșare.

Strategii centrate pe latura afectivă – care au pornit de la premisa că anumiți factori psihologici sunt cei care generează vulnerabilitatea subiectului și îl aduc pe acesta în situații de risc. S-a pus accentul pe consolidarea stimei de sine, pe dezvoltarea abilităților sociale, pe clasificarea valorilor, fără a face nici o mențiune despre alcool.

Programe bazate pe influența socială și pe abilitățile sociale – care a pornit de la presimsa că influența prietenilor este factorul de risc major în debutul consumului de alcool. Aceste programe și-au propus:

Să dezvolte capacitatea subiectului de rezistență la presiunile grupului, folosind modele de rol dezirabile, oferite de covȃrstnici;

Să dezvolte abilitățile sociale ale subiectului;

Să învețe strategii de adaptare.

Strategii centrate pe cunoștințe și afectivitate – s-au bazat pe premisa că atȃt cunoștințele cȃt și atitudinile și valorile pot schimba comportamentul subiectului. Ele au oferit informații despre alcool și au încercat să formeze capacitatea de luare a deciziilor de către subiect;

Strategii alternative – care s-au bazat pe considerarea relației complexe dintre consumul de alcool și delicvență, oferind:

O diversitate de activități realizate în școală, ce urmăresc să înlocuiască comportamentele negative cu altele pozitive, manifestate în contextul activităților valorizate de elevi, cum ar fi cele profesionale sau de voluntariat.

Instruirea subiectului cu un nivel înalt de risc de implicare în consumul de alcool despre cum să devină competent social și școlar, compensȃnd abilitățile deficitare cu ajutorul modulelor de formare diverse.

După două luni de consiliere consumul de alcool nu s-a mai manifestat.

INVENTARUL CONSECINȚELOR BĂUTORULUI

DRINKER INVENTORY OF CONSEQUENCES

– versiunea lifetime –

INSTRUCȚIUNI: Găsiți aici un număr de lucruri care se întâmplă uneori băutorilor. Citiți cu atenție fiecare întrebare și încercuiți numărul care indică dacă acest lucru s-a întâmplat vreodată în viața Dvs (0 = Nu și 1 = Da). Dacă o întrebare nu se potrivește, atunci încercuiți “0”.

________________________________________________________________________

Vi s-a intamplat vreodata?

Incercuiti raspunsul pentru fiecare intrebare. Nu Da

________________________________________________________________________

Fisa de scor DrInC – versiunea “lifetime”

Foaia de profil al scorurilor DrInC – versiunea lifetime – masculin

Foaia de profil al scorurilor DrInC – versiunea lifetime – feminin

Instrucțiuni: Transferați scorurile total din foaia de scor a DrInC în rubrica scorului brut din ultimul rând al tabelelor de mai sus. Apoi, pentru fiecare scală, încercuiește valoare corespunzătoare din coloană pentru a determina scorul centilei. Astfel veți avea o imagine de cum se plasează scorul total și scorurile subscalelor subiectului testat față de valorile normative, respectiv are scor foarte mare, mare, mediu, etc.

INVENTARUL CONSECINȚELOR BĂUTORULUI

DRINKER INVENTORY OF CONSEQUENCES

– versiunea recent –

INSTRUCȚIUNI: Găsiți aici un număr de lucruri care se întâmplă uneori băutorilor. Citiți cu atenție fiecare întrebare și încercuiți numărul care indică dacă acest lucru s-a întâmplat în ultimele 3 luni (0 = Niciodată și 1 = odată sau de câteva ori, etc). Dacă o întrebare nu se potrivește, atunci încercuiți “0”.

________________________________________________________________________

Vi s-a intamplat in ultimele 3 luni?

Incercuiti raspunsul pentru fiecare intrebare.

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Fisa de scor DrInC – versiunea “recent”

Foaia de profil al scorurilor DrInC – versiunea recent – masculin

Foaia de profil al scorurilor DrInC – versiunea recent – feminin

Instrucțiuni: Transferați scorurile total din foaia de scor a DrInC în rubrica scorului brut din ultimul rând al tabelelor de mai sus. Apoi pentru fiecare scală încercuiește valoare corespunzătoare din coloană pentru a determina scorul centilei. Astfel veți avea o imagine de cum se plasează scorul total și scorurile subscalelor subiectului testat față de valorile normative, respectiv are scor foarte mare, mare, mediu, etc.