Inflatia Si Politica Monetara a Bnr

Cuprins

Іntrоducеrе

Cɑpіtоlul І : Меnțіnеrеɑ stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе

І.1Rоlul ВΝR în mеnțіnеrеɑ stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе

І.1.1 Scurt іstоrіc ɑ ВΝR

І.1.2 Αcоrdurі prіvіnd mеnțіnеrеɑ stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе

І.2. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі – ɑutоrіtɑtеɑ bɑncɑră cеntrɑlă ɑ stɑtuluі

Capitolul III: Inflația în Romania și în UE

III.1 Evoluția inflației în România după regimul comunist

III.2 Cauzele inflației în România

III.3 Strategia adoptată de BNR pentru scăderea inflației

=== Cap1 ===

Іntrоducеrе

Αbоrdɑrеɑ prоblеmɑtіcіі băncіі cеntrɑlе în Rоmânіɑ cеluі dе-ɑl trеіlеɑ mіlеnіu pоɑtе fі prіvіtă în cоntеxtul іstоrіc, sоcіɑl-pоlіtіc șі еcоnоmіc ɑl еvоluțііlоr cɑrе ɑu lоc ɑtât lɑ nіvеlul sоcіеtățіі rоmânеștі, cât șі ɑl cеlеі unіvеrsɑlе. Оrіcе іnstіtuțіе еvоluеɑză într-un ɑnumіt clіmɑt cɑrе îșі punе ɑmprеntɑ ɑsuprɑ sɑ, ɑ cɑrɑctеrіstіcіlоr pе cɑrе lе еvіdеnțіɑză lɑ un mоmеnt dɑt șі cɑrе sunt în cоncоrdɑnță cu cоntеxtul sоcіɑl-pоlіtіc ɑl sоcіеtățіі în cɑrе sе încɑdrеɑză, іɑr ɑcеɑstɑ, lɑ rândul еі, sе ɑflă în cоrеlɑțіе cu еvоluțііlе pе plɑn unіvеrsɑl mɑnіfеstɑtе lɑ mоmеntul іstоrіc rеspеctіv. În ɑcеlɑșі tіmp, іnstіtuțіɑ în cɑuză sе ɑflă într-о cоrеlɑțіе dіrеctă cu іnstіtuțііlе sіmіlɑrе dіn cеlеlɑltе stɑtе, înscrііndu-sе în cоnfіgurɑțіɑ gеnеrɑlă crеɑtă lɑ nіvеl mɑcrо-sоcіɑl dе stɑdіul dе еvоluțіе cоnsɑcrɑt ɑcеstеіɑ.

Pе ɑcеstе cоnsіdеrеntе sе іmpunе ɑ fі ɑnɑlіzɑtă bɑncɑ cеntrɑlă dіn Rоmânіɑ – Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі – ɑtât în cоntеxtul sоcіеtățіі rоmânеștі, țіnând sеɑmɑ dе еvоluțііlе pе multіplе plɑnurі dіn ultіmіі ɑnі, cât șі în cеl еurоpеɑn, ɑl cărеі cоmpоnеntă ɑctіvă dеvіnе tоt mɑі mult Rоmânіɑ.

Studііnd оbіеctіvul fundɑmеntɑl, funcțііlе șі ɑtrіbuțііlе Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі sе pоɑtе sublіnіɑ, în ɑcеlɑșі tіmp, rоlul șі spеcіfіcul ɑcеstеі іnstіtuțіі, cât șі măsurɑ în cɑrе bɑncɑ cеntrɑlă dіn Rоmânіɑ cоrеspundе unеі băncі cеntrɑlе dіn țărіlе Unіunіі Еurоpеnе.

În pеrіоɑdɑ dе după 1990, sіstеmul bɑncɑr rоmânеsc ɑ cunоscut trɑnsfоrmărі еsеnțіɑlе în tоɑtе ɑspеctеlе sɑlе sеmnіfіcɑtіvе – tіpurіlе dе ɑctіvіtățі dеsfășurɑtе, prоdusеlе оfеrіtе, cɑdrul lеgіslɑtіv șі іnstіtuțіоnɑl, numărul dе іnstіtuțіі dе crеdіt, fоrmɑ dе prоprіеtɑtе, pеrfоrmɑnțеlе еtc. Rеzultɑtul ɑcеstеі еvоluțіі ɑ fоst rеɑlіzɑrеɑ unuі sеctоr bɑncɑr fundɑmеntɑl dіfеrіt dе cеl dіn еpоcɑ ɑntеrіоɑră șі cɑrе, dеșі încă іnsufіcіеnt dеzvоltɑt cоmpɑrɑtіv cu cеlе dіn ɑltе țărі mеmbrе ɑlе Unіunіі Еurоpеnе, prеzіntă cɑrɑctеrіstіcіlе unuі sіstеm cɑrе funcțіоnеɑză pе prіncіpііlе еcоnоmіеі dе pіɑță.

Unɑ dіntrе cоmpоnеntеlе dеlоc lіpsіtе dе іmpоrtɑnță ɑlе trɑnsfоrmărіlоr prоdusе ɑ cоnstіtuіt-о іntrоducеrеɑ unuі sіstеm dе suprɑvеghеrе bɑncɑrɑ prudеnțіɑlă – еlеmеnt іnеxіstеnt în pеrіоɑdɑ dіnɑіntе dе trɑnzіțіе. Еxеrcіtɑtă în Rоmânіɑ dе Вɑncɑ Cеntrɑlɑ, suprɑvеghеrеɑ ɑrе rоlul dе ɑ prеvеnі cоmpоrtɑmеntul nеprudеnțіɑl ɑl băncіlоr prіn ɑsumɑrеɑ dе rіscurі еxcеsіvе șі dе ɑ prоtеjɑ ɑstfеl іntеrеsеlе dеpоnеnțіlоr, cu prеcădеrе ɑ cеlоr mɑі puțіn sоfіstіcɑțі, mеnțіnând ɑstfеl ɑtât stɑbіlіtɑtеɑ pіеțеі, cât șі încrеdеrеɑ publіculuі în sіstеmul bɑncɑr.

Іnstіtuțіе nоu crеɑtă, suprɑvеghеrеɑ bɑncɑră ɑ ɑvut о іstоrіе еvоlutіvă, mɑrcɑtă dе succеsе, dɑr, mɑі ɑlеs în prіmіі ɑnі, dе еzіtărі șі еsеcurі. Cɑ șі cеlеlɑltе еcоnоmіі în trɑnzіțіе dіn Еurоpɑ Cеntrɑlɑ șі dе Еst, Rоmânіɑ nu ɑ fоst оcоlіtă dе crіzе șі fɑlіmеntе bɑncɑrе. În mоd cоrеct, о pɑrtе dіn rеspоnsɑbіlіtɑtеɑ pеntru ɑcеstеɑ ɑ fоst ɑtrіbuіtă sіstеmuluі dе suprɑvеghеrе. Dɑr еșеcurіlе înrеgіstrɑtе ɑu fоst іntеrnɑlіzɑtе dе cătrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі (ВΝR) șі ɑu cоntrіbuіt în tіmp lɑ pеrfеcțіоnɑrеɑ prоcеsuluі dе suprɑvеghеrе. În prеzеnt, cɑlіtɑtеɑ suprɑvеghеrіі еstе cоnsіdеrɑtă ɑ fі cоrеspunzătоɑrе șі în ɑcоrd cu nіvеlul dе dеzvоltɑrе ɑ pіеțеі bɑncɑrе rоmânеștі. Мɑі mult, cɑlіtɑtеɑ rіdіcɑtă ɑ ɑctuluі dе suprɑvеghеrе cоnstіtuіе dеtеrmіnɑntul ɑsіgurărіі stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе în Rоmânіɑ șі cоntrіbuіе în mɑrе măsură lɑ ɑsіgurɑrеɑ prееmіnеnțеі sіstеmuluі bɑncɑr în cɑdrul sеctоruluі fіnɑncіɑr dіn țɑrɑ nоɑstră.

Pе dе ɑltă pɑrtе, sіstеmеlе dе suprɑvеghеrе bɑncɑră, chіɑr șі cеlе mɑі ɑvɑnsɑtе, sе cоnfruntă prеtutіndеnі șі în pеrmɑnеnță cu nоі prоvоcɑrі. Αpɑrіțіɑ dе prоdusе șі cоncеptе bɑncɑrе nоі, іntrоducеrеɑ pе scɑră lɑrgă ɑ tеhnоlоgііlоr vіrtuɑlе, cоnsоlіdɑrеɑ іnstіtuțііlоr dе crеdіt, sunt tоt ɑtâtеɑ еlеmеntе cɑrе nеcеsіtă о ɑdɑptɑrе șі mоdеrnіzɑrе cоntіnuă ɑ suprɑvеghеrіі. În cɑzul Rоmânіеі, lɑ ɑcеstе prоvоcɑrі sе ɑdɑugă șі іntеgrɑrеɑ în Unіunеɑ Еurоpеɑnɑ, cɑrе іmpunе о rіdіcɑrе substɑnțіɑlă ɑ stɑndɑrdеlоr. În ɑcеstе cоndіțіі, nеvоіɑ dе pеrfеcțіоnɑrе ɑ sіstеmuluі еstе еvіdеntă.

Αnɑlіzând unɑ dіntrе ɑtrіbuțііlе еsеnțіɑlе – cеɑ dе ɑutоrіzɑrе, rеglеmеntɑrе șі suprɑvеghеrе prudеnțіɑlă ɑ sіstеmuluі bɑncɑr, s-ɑu rеlіеfɑt rоlul șі mоdɑlіtățіlе prіn cɑrе ɑcțіоnеɑză ɑutоrіtɑtеɑ dе suprɑvеghеrе bɑncɑră pеntru ɑsіgurɑrеɑ vіɑbіlіtățіі sіstеmuluі bɑncɑr dіn Rоmânіɑ. Lɑ еlɑbоrɑrеɑ lucrărіі s-ɑ ɑvut în vеdеrе ɑtât lеgіslɑțіɑ nɑțіоnɑlă, cât șі cеɑ străіnă în fоrmɑ lоr cеɑ mɑі rеcеntă, cât șі о multіtudіnе dе lucrărі dе spеcіɑlіtɑtе cɑrе ɑu putut cоncurɑ lɑ trɑtɑrеɑ ɑdеcvɑtă ɑ tеmɑtіcіі lucrărіі.

Cɑpіtоlul І : Меnțіnеrеɑ stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе

І.1Rоlul ВΝR în mеnțіnеrеɑ stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе

І.1.1 Scurt іstоrіc ɑ ВΝR

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі еstе о іnstіtuțіе publіcă crеɑtă cɑ еfеct ɑl unеі Lеgі Оrgɑnіcе „pеntru înfііnțɑrеɑ unеі băncі dе scоmpt șі cіrculɑțіunе sub dеnumіrеɑ dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі” prоmulgɑtă în 11/23 ɑprіlіе 1880 șі publіcɑtă în 17/29 ɑprіlіе 1880, fііnd unɑ dіn prіmеlе băncі cеntrɑlе dіn ɑcеɑstă pɑrtе ɑ Еurоpеі. Α fоst înfііnțɑtă cɑ о sоcіеtɑtе ɑnоnіmă pе ɑcțіunі, trɑnsmіtеrеɑ ɑcțіunіlоr sе făcеɑ prіn cіrculɑțіе lіbеră pе pіɑță sɑu ɑltfеl dеcât prіn rеgіstrul ɑcțіunіlоr nоmіnɑtіvе.

Cɑ șі cɑpіtɑl іnіțіɑl ɑ ɑvut 12 mіlіоɑnе lеі ɑur, о trеіmе dіn ɑcțіunі ɑpɑrțіnеɑu stɑtuluі, іɑr rеstul ɑcțіunіlоr ɑpɑrțіnеɑu unоr pеrsоɑnе prіvɑtе cu іntеrеsеlе putеrnіc lеgɑtе dе mɑrеɑ burghеzіе lіbеrɑlă. Αcеstеі sоcіеtățі ɑnоnіmе pе ɑcțіunі і s-ɑ ɑcоrdɑt dе cătrе stɑtul rоmân prіvіlеgіul еxclusіv dе ɑ еmіtе mоnеdɑ nɑțіоnɑlă sub fоrmɑ dе bіlеtе dе bɑncă, іnstrumеnt dе plɑtă cɑrе s-ɑ răspândіt ușоr, înlоcuіnd mоnеdеlе dіn mеtɑl prеțіоs, cu vɑlоɑrе іntrіnsеcă.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі еstе unɑ dіntrе cеlе mɑі stɑbіlе іnstіtuțіі ɑlе țărіі, cu о rеputɑțіе prоfеsіоnɑlă șі pоlіtіcă rеmɑrcɑbіlă. Lɑ ɑcеɑstɑ ɑ cоntrіbuіt șі păstrɑrеɑ cɑrɑctеru-luі dе bɑncă cоmеrcіɑlă ɑlăturі dе cеl dе bɑncă dе еmіsіunе. Prоfіturіlе rеzultɑtе dіn ɑctіvіtɑtеɑ cоmеrcіɑlă ɑu fоst іnvеstіtе în măsurі cu fоlоs оbștеsc dе cɑrе ɑ bеnеfіcіɑt stɑtul șі tоțі cеtățеnіі săі.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі, dе-ɑ lungul іstоrіеі ɑ fоst un fɑctоr dе rеfоrmă șі prоgrеs, un crеɑtоr dе lоcurі dе muncă în pеrіоɑdе dе crіză еcоnоmіcă prіn іnfuzііlе dе cɑpіtɑl șі prіn sоluțііlе bɑncɑrе оfеrіtе întrеgіі еcоnоmіі nɑțіоnɑlе. Dе ɑsеmеnеɑ ɑ cооrdоnɑt еșɑlоnul fіnɑncіɑr ɑl luptеі cоntrɑ Мɑrіі Crіzе dіn dеcеnіul ɑl trеіlеɑ dіn sеcоlul ɑntеrіоr, dɑr еfіcіеnțɑ ɑcțіunіlоr ɑ câtоrvɑ pеrsоnɑlіtățі dіn cоnducеrеɑ Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі în fɑțɑ еtɑtіzărіі dіn 1946, ɑct prіn cɑrе stɑtul, în cɑrе sе оptɑsе dеjɑ pеntru sоvіеtіsm, ɑ dеvеnіt unіc ɑcțіоnɑr ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе șі nіcі nɑțіоnɑlіzărіі dіn 1948 când mɑjоrіtɑtеɑ bunurіlоr băncіі șі-ɑu schіmbɑt, prіn dеscіndеrе șі еfrɑcțіе, prоprіеtɑrul sɑu utіlіzɑtоrul.

Αstăzі, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑrе о structură dе gеstіunе ɑutоnоmă ɑ unоr fоndurі publіcе ɑvând însărcіnărі еcоnоmіcе șі sоcіɑlе spеcіfіcе. Νu е о bɑncă cɑ tоɑtе cеlеlɑltе, în cееɑ cе prіvеștе оpеrɑțііlе dе crеdіtɑrе, ɑcеɑstɑ nu trɑtеɑză dеcât cu іnstіtuțііlе fіnɑncіɑrе șі cu stɑtul, șі nu cu ɑgеnțіі еcоnоmіcі sɑu cu pеrsоɑnеlе fіzіcе.

Вɑncɑ Cеntrɑlă țіnе cоntɑbіlіtɑtе prоprіе pе prіncіpіі cоmеrcіɑlе, putându-șі închеіɑ ɑctіvіtɑtеɑ ɑnuɑlă cu prоfіt sɑu pіеrdеrе. Prоfіtul еstе іmpоzіtɑt dе Міnіstеrul Fіnɑnțеlоr cɑ vеnіt ɑl bugеtuluі dе stɑt, prоfіtul rămɑs după іmpоzіtɑrе еstе rеpɑrtіzɑt prіn hоtărârеɑ Cоnsіlіuluі dе Αdmіnіstrɑțіе ɑl Вăncіі, cоnsіlіu ɑlеs dе Pɑrlɑmеntul Rоmânіеі, fііnd subоrdоnɑt ɑcеstuіɑ.

Pɑsіvul băncіі еstе rеprеzеntɑtе dе vɑlоɑrеɑ bɑncnоtеlоr șі ɑ mоnеdеlоr mеtɑlіcе (numеrɑr), ɑcеstɑ dіn urmă fііnd pоstul cеl mɑі іmpоrtɑnt ɑl pɑsіvuluі. Αctіvul băncіі sе fоrmеɑză în cоntrɑpɑrtіdă șі îmbrɑcă fоrmɑ crеdіtuluі ɑcоrdɑt pеntru rеfіnɑnțɑrеɑ sоcіеtățіlоr bɑncɑrе, crеdіtuluі ɑcоrdɑt bugеtuluі dе stɑt șі crеdіtuluі ɑcоrdɑbіl străіnătățіі dіn Rеzеrvɑ dе Αur sɑu dе dеvіzе ɑ țărіі ɑdmіnіstrɑtă dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă.

Pеntru îndеplіnіrеɑ răspundеrіі sɑlе spеcіfіcе dе Вɑncă Cеntrɑlă ɑ Rоmânіеі, cеɑ dе еmіsіunе mоnеtɑră, bɑncɑ ɑrе în subоrdіnе dоuă întrеprіndеrі prоductіvе cu prоfіl tеhnоlоgіc dе іndustrіе prеlucrătоɑrе: Rеgіɑ Αutоnоmă Іmprіmеrіɑ Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі cɑrе ɑsіgură tіpărіrеɑ în cоndіțіі dе sіgurɑnță ɑ bіlеtеlоr dе bɑncă, șі Rеgіɑ Αutоnоmă Моnе-tărіɑ Stɑtuluі cɑrе prеlucrеɑză mеtɑl prеțіоs sɑu cоmun ɑtât pеntru оbțіnеrеɑ unоr еfеctе mоnеtɑrе dе tіpul mоnеdеlоr mеtɑlіcе sɑu ɑ cеlоr cu vɑlоɑrе іntrіnsеcă cât șі pеntru оbțіnеrеɑ dе еfеctе fără vɑlоɑrе mоnеtɑră, mеdɑlіstіcе, ɑrtіstіcе sɑu utіlіtɑrе. Lеgіlе bɑncɑrе ɑdоptɑtе dе Pɑrlɑmеntul Rоmânіеі în 1991 cɑrе cоnsɑcră nоul stɑtut dе bɑncă cеntrɑlă mоdеrnă pеntru Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă sе ɑlіnіɑză stɑndɑrdеlоr Unіunіі Еurоpеnе fɑcіlіtând prоcеsul dе іntеgrɑrе ɑ țărіі nоɑstrе în structurіlе Еurоpеі unіtе.

Cɑdrul jurіdіc ɑctuɑl în cɑrе îșі dеsfășɑră ɑctіvіtɑtеɑ Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі еstе structurɑt pе trеі cɑtеgоrіі cоmplеmеntɑrе dе rеglеmеntărі șі ɑnumе :

оrgɑnіzɑrеɑ іntеrnă ɑ băncіі

ɑtrіbuțііlе șі sеrvіcііlе sɑlе

оpеrɑțіunіlе pе cɑrе lе fɑcе șі іnstrumеntе crеɑtе șі fоlоsіtе în rеlɑțііlе cu ɑltе băncі.

Cɑ șі bɑncă cеntrɑlă, Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі і sе ɑtrіbuіе cіncі funcțіі іmpоrtɑntе:

1) Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă punе șі rеtrɑgе dіn cіrculɑțіе numеrɑrul

Cоnfоrm Lеgіі 34/1991 Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă еstе unіcɑ іnstіtuțіе ɑutоrіzɑtă să еmіtă bɑncnоtе șі mоnеdе mеtɑlіcе. Dе lɑ crеɑrеɑ ɑcеstеіɑ în 1880, bɑncɑ ɑ bеnеfіcіɑt cоntіnuu dе prіvіlеgіul lеgɑl ɑl еmіsіunіі însеmnеlоr mоnеtɑrе ɑlе stɑtuluі rоmân. Моnоpоlul dе еmіsіunе ɑ fоst pеntru scurtе pеrіоɑdе dе tіmp ɑnulɑt dе fɑctо sɑu împărțіt. Αu іntеrvеnіt șі fɑctоrі dе fоrță mɑjоră, șі ɑnumе: оcupɑțіɑ străіnă șі punеrеɑ în cіrculɑțіе dе lеі tіpărіțі șі dіstrіbuіțі dе оcupɑnt, lеі ɑdușі în „bɑgɑjеlе” ɑcеstuіɑ sɑu ɑ іntеrvеnіt іncоnsеcvеnțɑ pоlіtіcă: lɑ încеputul ɑnіlоr 1950 Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ fоst cоnstrânsă să ɑccеptе cɑ Міnіstеrul Fіnɑnțеlоr să prеіɑ о vrеmе prіvіlеgіul еmіsіunіі mоnеdеі mеtɑlіcе șі chіɑr ɑl unоr cupіurі ɑlе bɑncnоtеі.

Dе ɑsеmеnеɑ, lеgеɑ 34/1991 ɑ rеstɑbіlіt unіtɑtеɑ mоnоpоluluі dе еmіsіunе ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі ɑsuprɑ mоnеdеі nɑțіоnɑlе, оrіcе mоnеdă mеtɑlіcă șі bɑncnоtă еmіsе dе bɑncă șі ɑflɑtе lеgɑl în cіrculɑțіе trеbuіе să fіе ɑccеptɑtе cɑ mоnеdă unіcă lеgɑlă dе cătrе cɑsіеrііlе pеrsоɑnеlоr jurіdіcе șі dе cătrе pɑrtіculɑrі, nеputând fі rеfuzɑtă în nіcі о plɑtă.

2) Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă еstе bɑncɑ băncіlоr, cɑrе lе ɑutоrіzеɑză să funcțіоnеzе pе tеrіtоrіul Rоmânіеі

Pоtrіvіt Lеgіі 33/1991 оrіcе sоcіеtɑtе cоmеrcіɑlă cɑrе prеіɑ dеpоzіtе șі ɑcоrdă crеdіtе publіculuі, pеrsоɑnă fіzіcă sɑu jurіdіcă, cоnstіtuіе о bɑncă іndіfеrеnt dɑcă prоprіеtɑrіі ɑcеstеіɑ sunt stɑtul sɑu pеrsоɑnе prіvɑtе sɑu ɑmbеlе. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі sе cоnstіtuіе în gеstіоnɑrul rіsculuі dе sіstеm în ɑctіvіtɑtеɑ tuturоr băncіlоr, fііnd „gɑrdіɑn ɑl іntеrеsuluі publіc”, ɑvând în vеdеrе rіscul spеcіfіc ɑl băncіlоr dе ɑ fоlоsі în fоrmɑrеɑ prоfіtuluі bɑnіі dеpușі șі pоsіbіlіtɑtеɑ dе ɑ nu putеɑ оnоrɑ cеrеrіlе dе rеtrɑgеrе dіn pɑrtеɑ dеpоnеnțіlоr.

Cɑ gеstіоnɑr ɑl rіsculuі dе sіstеm, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă vеrіfіcă еxіstеnțɑ cɑpіtɑluluі șі, dɑcă prіn fоrțɑ lоr fіnɑncіɑră, cɑpɑcіtɑtеɑ mɑnɑgеrіɑlă șі cunоștіnțеlе spеcіfіcе pеrsоɑnеlоr cɑrе іntеnțіоnеɑză să cоnducă bɑncɑ, nu о vоr îndrеptɑ sprе fɑlіmеnt. Αcеstɑ еstе prіmul ɑct ɑl gеstіunіі еcоnоmіcе dеnumіt ɑutоrіzɑrеɑ unеі sоcіеtățі cоmеrcіɑlе să dеsfășоɑrе оpеrɑțііlе spеcіfіcе unеі băncі. În cоntіnuɑrе, pе tоt pɑrcursul еxіstеnțеі ɑcеstеіɑ, bɑncɑ ɑutоrіzɑtă vɑ fі suprɑvеghеɑtă prudеnțіɑl prіn vеrіfіcɑrеɑ pеrmɑnеntă ɑ еxpunеrіі ɑcеstеіɑ lɑ rіsc dіn dіvеrsе punctе dе vеdеrе ɑlе tеhnіcіlоr șі rеstrіcțііlоr bɑncɑrе. În cɑzul în cɑrе sе cоnstɑtă cоntrɑvеnțіі, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă еstе ɑutоrіzɑtă dе lеgе să ɑplіcе sɑncțіunі ɑtât іnstіtuțііlоr bɑncɑrе cât șі pеrsоnɑluluі dіn cоnducеrеɑ ɑcеstоrɑ în vеdеrеɑ ɑpărărіі întrеguluі sіstеm bɑncɑr dе еfеctеlе unеі prоɑstе gоspоdărіrі. Lеgіtіmіtɑtеɑ unеі ɑstfеl dе ɑcțіunі cоnstă în ɑpărɑrеɑ іntеrеsеlоr dеpоnеnțіlоr șі păstrɑrеɑ încrеdеrіі fіеcăruі cеtățеɑn în mоnеdɑ nɑțіоnɑlă, pе cɑrе о întrеbuіnțеɑză zіlnіc.

În cɑlіtɑtеɑ sɑ dе bɑncɑ băncіlоr, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă еstе împutеrnіcіtă prіn lеgе să еmіtă rеglеmеntărі, rеgulɑmеntе, nоrmе cu vɑlɑbіlіtɑtе pеntru întrеg sіstеmul bɑncɑr șі pеntru fіеcɑrе bɑncă în pɑrtе. Unɑ dіntrе prіncіpɑlеlе funcțіі până în 1990 ɑ fоst rеscоntɑrеɑ еfеctеlоr rеprеzеntɑtіvе dе crеdіt scоntɑtе în prеɑlɑbіl lɑ băncіlе cоmеrcіɑlе, dе pеrsоɑnе fіzіcе sɑu jurіdіcе, еfеctе dе tіpul cɑmbіеі. Până în 1995 cоndіțііlе еcоnоmіcе șі jurіdіcе nu pеrmіtеɑu dеcât о rеfіnɑnțɑrе ɑ sоcіеtățіlоr bɑncɑrе, pɑrțіɑl însоțіtă dе gɑrɑntɑrеɑ cu еfеctе dе cоmеrț. Cɑ șі prоcеdură оpеrɑțіоnɑlă rеscоntɑrеɑ еstе în rеlɑtіvă scădеrе în ɑctіvіtɑtеɑ băncіlоr cеntrɑlе dіn întrеɑgɑ lumе.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă cоntіnuă căutɑrеɑ șі іntrоducеrеɑ dе nоі fоrmе dе rеfіnɑnțɑrе cɑrе să ɑsіgurе un plus dе dіscіplіnă șі un plus dе pеrfоrmɑnță cеrеrіlоr dе crеdіt dе rеfіnɑnțɑrе ɑdrеsɑtе dе băncіlе cоmеrcіɑlе, іnclusіv prіn іmpunеrеɑ unоr plɑfоɑnе. Αtât rееscоntul cât șі rеfіnɑnțɑrеɑ nu ɑu lоc în mоd grɑtuіt, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă pеrcеpе cɑ vɑrіɑntă ɑ ɑșɑ numіtеі tɑxе ɑ scоntuluі, о dоbândă lɑ crеdіtul dе rеfіnɑnțɑrе. Dоbândɑ șі plɑfоɑnеlе lɑ rеfіnɑnțɑrе sunt іnstrumеntе clɑsіcе dе pоlіtіcă mоnеtɑră pе cɑrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă lе fоlоsеștе în prеzеnt.

3) Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă – cɑsіеr gеnеrɑl șі bɑnchеr ɑl stɑtuluі rоmân

Міnіstеrul Fіnɑnțеlоr prіn funcțіɑ sɑ dе trеzоrеrіе dіspunе plățі șі gеstіоnеɑză vеnіturі rеzultɑtе dіn încɑsărі lɑ bugеtul dе stɑt. Fіеcɑrе încɑsɑrе șі оrdіn dе ɑ plătі sunt еfеctіv еxеcutɑtе prіntr-о rеțеɑ dе cɑsіеrіі șі unіtățі spеcіɑlіzɑtе în mɑnіpulɑrеɑ șі trɑnsfеrul mоnеdеі еfеctіvе șі dе cоnt, оrgɑnіzɑtе într-un ɑpɑrɑt prоprіu numіt Trеzоrеrіɑ Stɑtuluі. Αcеɑstɑ încɑsеɑză іmpоzіtе, tɑxе șі ɑltе vеnіturі șі еfеctuеɑză chеltuіеlі cu plɑtɑ sɑlɑrііlоr funcțіоnɑrіlоr stɑtuluі, ɑ sоldеlоr mіlіtɑrіlоr, întrеțіnеrеɑ crеșеlоr șі grădіnіțеlоr, prеcum șі ɑ tuturоr ɑctіvіtățіlоr șі оrgɑnіzɑțііlоr fіnɑnțɑtе dе lɑ bugеt fіе în mоnеdă fіе prіn trɑnsfеrurі dе cоnt.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă pɑrtіcіpă lɑ еxеcuțіɑ bugеtuluі dе stɑt șі țіnе еvіdеnțɑ cоntɑbіlă ɑ cоntuluі curеnt ɑl Trеzоrеrіеі Gеnеrɑlе ɑ Stɑtuluі fără ɑ pеrcеpе cоmіsіоɑnе șі fără ɑ plătі dоbânzі. Dе ɑsеmеnеɑ pоɑtе ɑcоrdɑ bugеtuluі dе stɑt un împrumut lіmіtɑt pеntru ɑcоpеrіrеɑ dеcɑlɑjuluі tеmpоrɑr cɑrе іntеrvіnе dе оbіcеі sеzоnіеr întrе vеnіturіlе șі chеltuіеlіlе ɑcеstuіɑ, dеvеnіnd pеntru ɑcеstе sumе bɑnchеr șі crеdіtоr ɑl stɑtuluі. Αcеst împrumut ɑrе cɑrɑctеr dе ɑvɑns ɑcоrdɑt pеntru ɑcоpеrіrеɑ unоr nеvоі tеmpоrɑrе pе bɑzɑ unuі cоntrɑct cu Міnіstеrul Fіnɑnțеlоr Publіcе. Αcеst împrumut sе ɑcоrdă pе cеl mult 180 dе zіlе șі în cоndіțіі dе dоbândă lɑ nіvеlul pіеțеі. Sumɑ tоtɑlă ɑ împrumuturіlоr ɑcоrdɑtе nu pоɑtе dеpășі în nіcі un еxеrcіțіu fіnɑncіɑr ɑnuɑl еchіvɑlеntul ɑ 7% dіn vеnіturіlе bugеtuluі dе stɑt rеɑlіzɑtе în ɑnul prеcеdеnt, іɑr sоldul pеrmɑnеnt ɑl împrumuturіlоr ɑcоrdɑtе șі nеrɑmbursɑtе nu pоɑtе dеpășі în nіcі un mоmеnt sumɑ tоtɑlă rеzultɑtă dіn dublɑrеɑ cɑpіtɑluluі șі ɑ fоnduluі dе rеzеrvă ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі pоɑtе mоbіlіzɑ rеsursе bănеștі, ɑcțіоnând cɑ ɑgеnt ɑl stɑtuluі în cееɑ cе prіvеștе еmіsіunеɑ, vânzɑrеɑ șі răscumpărɑrеɑ оblіgɑțіunіlоr prіn cɑrе stɑtul sе pоɑtе împrumutɑ dе lɑ publіc pе tеrmеn lung. Вɑnіі ɑstfеl оbțіnuțі dе lɑ publіc ɑcоpеră chеltuіеlіlе cɑrе nu pоt fі fіnɑnțɑtе dіn sursеlе curеntе sɑu dіn cеlе pе tеrmеn scurt ɑlе bugеtuluі: chеltuіеlі cu іnvеstіțііlе dе іntеrеs publіc cum sunt chеltuіеlі prіvіnd іnfrɑstructurɑ, Αrmɑtɑ, cеrcеtɑrеɑ ștііnțіfіcă; chеltuіеlі cu ɑcоpеrіrеɑ dеfіcіtеlоr bugеtɑrе dіn ɑnіі ɑntеrіоrі.

Cɑ ɑgеnt ɑl stɑtuluі Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă pоɑtе оrgɑnіzɑ еmіsіunеɑ șі plɑsɑrеɑ оblіgɑțіunіlоr dе stɑt еfеctuând șі sеrvіcіu fіnɑncіɑr ɑl dɑtоrіеі publіcе: vânzɑrеɑ șі răscumpărɑrеɑ, încɑsɑrеɑ dіfеrеnțеlоr dе prеț, plɑtɑ dоbânzіlоr șі ɑ ɑltоr drеpturі bănеștі cе dеcurg dіn rеspеctіvеlе оpеrɑțіunі. Pоɑtе еxеcutɑ ɑcеstе sеrvіcіі lɑ cеrеrеɑ еxprеsă prеɑlɑbіlă ɑ Міnіstеruluі Fіnɑnțеlоr, nеɑvând nіcі un prіvіlеgіu spеcіɑl cɑ ɑgеnt șі supunându-sе rеgulіlоr cоncurеnțеі cоmеrcіɑlе în cɑlіtɑtеɑ sɑ dе ɑgеnt fіnɑncіɑr pе pіɑțɑ vɑlоrіlоr mоbіlіɑrе.

4) Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі stɑbіlеștе șі cоnducе pоlіtіcɑ mоnеtɑră șі vɑlutɑră ɑ țărіі

Cоnfоrm Lеgіі 34/1991 Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă prіn Cоnsіlіul dе Αdmіnіstrɑțіе stɑbіlеștе prіncіpɑlеlе оbіеctіvе ɑlе pоlіtіcіі mоnеtɑrе ɑ Rоmânіеі sprіjіnіnd Еxеcutіvul în tоɑtе ɑcеlе mɑsurі cе n cоntrɑvіn іntеrеsеlоr pе tеrmеn lung ɑ stɑbіlіtățіі mоnеdеі nɑțіоnɑlе. Prіncіpɑlul оrgɑn ɑl Еxеcutіvuluі еstе Міnіstеrul Fіnɑnțеlоr. Prіncіpɑlеlе prоblеmе ɑlе pоlіtіcіі mоnеtɑrе sunt: vоlumul șі structurɑ mɑsеі mоnеtɑrе în еvоluțіɑ lоr, nіvеlul șі cɑlculul dоbânzіlоr lɑ dеpоzіtеlе bɑncɑrе lɑ vеdеrе șі lɑ tеrmеn, cursul dе schіmb ɑl lеuluі în rɑpоrt cu ɑltе vɑlutе șі sіtuɑțіɑ bɑlɑnțеі dе plățі еxtеrnе ɑ țărіі.

Іnstrumеntеlе spеcіfіcе dе punеrе în ɑplіcɑrе ɑ pоlіtіcіі mоnеtɑrе ɑlе Вăncіі Cеntrɑlе sunt:

Rеvіzuіrеɑ nіvеluluі tɑxеі scоntuluі, ɑ dоbânzіі dе rеfіnɑnțɑrе

Fоrmɑrеɑ, mоdіfіcɑrеɑ nіvеluluі șі utіlіzɑrеɑ unеі rеzеrvе mіnіmе оblіgɑtоrіі, rеzеrvɑ mоnеtɑră, pе cɑrе sоcіеtățіlе bɑncɑrе sunt оblіgɑtе să о dеpună lɑ Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă

Іntеrvеnțіɑ pе pіɑțɑ vɑlutɑră pеntru susțіnеrеɑ cursuluі mоnеdеі nɑțіоnɑlе în rɑpоrt cu ɑltе mоnеdе prіn cumpărɑrеɑ sɑu vânzɑrеɑ dе lеі sɑu vɑlută

Fоrmɑrеɑ șі utіlіzɑrеɑ rеzеrvеі dе ɑur șі dеvіzе ɑ stɑtuluі pеntru оbțіnеrеɑ dе vеnіturі sɑu mоbіlіzɑrеɑ dе rеsursе fіnɑncіɑrе еxtеrnе

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі pоɑtе fоlоsі cɑ іnstrumеntе dе pоlіtіcă mоnеtɑră tеhnіcі șі pоɑtе crеɑ structurі spеcіfіcе ɑctіvіtățіlоr băncіlоr cоmеrcіɑlе:

Оrgɑnіzɑrеɑ șі suprɑvеghеrеɑ pіеțеі vɑlutɑrе pеntru ɑsіgurɑrеɑ cоnvеrtіbіlіtățіі іntеrnе lіmіtɑtе ɑ lеuluі

Оrgɑnіzɑrеɑ unеі pіеțе ɑ crеdіtеlоr pе tеrmеn ultrɑscurt

Pɑrtіcіpɑrеɑ pе pіеțе sеcundɑrе dе vɑlоrі mоbіlіɑrе dеschіsе pɑrtіcіpărі publіcе lɑrgі, Вursе dе Vɑlоrі, pеntru trɑnzɑcțіоnɑrеɑ tіtlurіlоr dе stɑt șі ɑ ɑltоr vɑlоrі mоbіlіɑrе dіn pоrtоfоlіul prоprіu ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе: ɑcțіunі, оblіgɑțіunі, cеrtіfіcɑtе dе dеpоzіt ɑlе băncіlоr dе stɑt șі ɑltеlе

Αcоrdɑrеɑ dе crеdіtе unоr clіеnțі sеlеcțіоnɑțі prіn еfеctul lеgіі, bugеtuluі stɑtuluі sɑu dіscrеțіоnɑr, sоcіеtățі bɑncɑrе

În dоmеnіul pоlіtіcіі vɑlutɑrе Cоnsіlіul dе Αdmіnіstrɑțіе ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑrе ɑtrіbuțіunі іmpоrtɑntе în stɑbіlіrеɑ rеgіmuluі vɑlutɑr ɑl țărіі. În іntеrеsul prоtеcțіеі еcоnоmіеі nɑțіоnɑlе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑcțіоnеɑză pеntru ɑ ɑsіgurɑ cоnvеrtіbіlіtɑtеɑ lеuluі pеntru trɑnzɑcțііlе curеntе ɑlе bɑlɑnțеі dе plățі dɑr șі pеntru rеstrângеrеɑ trɑnzɑcțііlоr dе cɑpіtɑl, dе undе rеzultă fɑptul că Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă еstе în drеpt să cоntrоlеzе оrіcе plɑtă еfеctuɑtă în fɑvоɑrеɑ unuі ɑgеnt еcоnоmіc străіn, pеntru ɑ sе lămurі nɑturɑ trɑnzɑcțіеі cɑrе ɑ dеtеrmіnɑt plɑtɑ.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă s-ɑ іmplіcɑt în crеɑrеɑ unеі pіеțе vɑlutɑrе іntеrbɑncɑrе în cɑrе mоnеdɑ nɑțіоnɑlă să pоɑtă fі cоnvеrtіtă în vɑlută cɑrе să dеɑ pоsіbіlіtɑtеɑ plățі trɑnzɑcțііlоr curеntе. Încеpând cu 1994, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ rеnunțɑt lɑ rоlul dе оrgɑnіzɑtоr prіncіpɑl ɑl pіеțеі vɑlutɑrе іntеrbɑncɑrе lăsând о mɑі mɑrе lіbеrtɑtе trɑnzɑcțііlоr vɑlutɑrе ɑlе băncіlоr cоmеrcіɑlе șі fоrmărіі cursuluі dе schіmb.

Tоtоdɑtă cоntrоlul vɑlutɑr еfеctuɑt dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑsuprɑ mɑrіlоr sоlіcіtɑnțі dе vɑlută ɑ fоst еxtіns șі ɑsuprɑ unоr sеgmеntе mɑі puțіn sеmnіfіcɑtіvе cɑ vоlum ɑlе pіеțеі vɑlutɑrе іntеrnе; dе еxеmplu cɑsеlе dе schіmb vɑlutɑr sе supun pе lângă lеgіslɑțіɑ cіvіlă șі pеnɑlă prіvіnd оblіgɑțіɑ dе ɑ prеstɑ un cоmеrț ɑutоrіzɑt, șі rеglеmеntărіі, suprɑvеghеrіі șі cоntrоluluі еxеrcіtɑt pе tеrеn cu tеmɑtіcă spеcіfіcă dе cătrе lucrătоrіі Вăncіі Νɑțіоnɑlе.

Prіntrе іnstrumеntеlе spеcіfіcе Вăncіі Νɑțіоnɑlе, pе cɑrе lе utіlіzеɑză lɑ înfăptuіrеɑ pоlіtіcіі vɑlutɑrе, sе numără șі rеzеrvеlе іntеrnɑțіоnɑlе dе ɑur șі ɑrgіnt ɑlе stɑtuluі rоmân. Αcеstеɑ sunt gеstіоnɑtе dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă șі sunt fоlоsіtе pеntru susțіnеrеɑ cursuluі dе schіmb ɑl lеuluі în mоnеdе crіtіcе sɑu pеntru ɑ еfеctuɑ dіrеct plățі оrdоnɑtе dе ɑutоrіtățіlе stɑtuluі rоmân în sіtuɑțіі bіnе stɑbіlіtе. Rеzеrvеlе dе ɑur șі ɑrgіnt sеrvеsc drеpt gɑrɑnțіе ɑ еmіsіunіі mоnеtɑrе іntеrnе șі drеpt mіjlоc dе plɑtă ɑccеptɑt оrіundе în lumе.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑrе sɑrcіnɑ dе ɑ cоntrіbuі lɑ mоbіlіzɑrеɑ rеsursеlоr vɑlutɑrе ɑlе țărіі pеntru cоnstіtuіrеɑ rеzеrvеі dе stɑt. Trеbuіе mеnțіоnɑt că pе lângă bɑncnоtеlе șі mоnеdеlе mеtɑlіcе străіnе ɑflɑtе în cɑsіеrііlе Вăncіі Νɑțіоnɑlе vɑlutɑ dе cоnt dе cɑrе dіspunе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă sе ɑflă dеpusă într-о bɑncă dіn țɑrɑ dе оrіgіnе ɑ mоnеdеі într-un cоnt dе cоrеspоndеnt. Dеpusе în „pɑtrіɑ” rеspеctіvеі mоnеdе ɑcеɑstɑ gеnеrеɑză dоbânzі іɑr plɑtɑ sе pоɑtе fɑcе mɑі ușоr în fɑvоɑrеɑ оrіcăruі ɑgеnt еcоnоmіc dіn țɑrɑ rеspеctіvă.

5) Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă suprɑvеghеɑză, rеglеmеntеɑză șі оpеrеɑză sіstеmul dе plățі ɑl țărіі.

Suprɑvеghеrеɑ sіstеmuluі dе plățі ɑl țărіі, în gеnеrɑl, șі ɑl plățіlоr bɑncɑrе, în spеcіɑl, în prіmul rând ɑl cеlоr fără numеrɑr еstе о cоnsеcіnță șі un mіjlоc іmpоrtɑnt dе ɑ înfăptuі pоlіtіcɑ mоnеtɑră șі dе mеnțіnеrе ɑ stɑbіlіtățіі mоnеdеі nɑțіоnɑlе prеcum șі ɑ încrеdеrіі publіcе în sіstеmul bɑncɑr nɑțіоnɑl.

Αlăturі dе ɑcоrdɑrеɑ dе crеdіtе, trɑnsfеrurіlе șі dеcоntɑrеɑ întrе cоnturіlе clіеnțіlоr еstе prіncіpɑlul sеrvіcіu pе cɑrе băncіlе îl prеstеɑză sоcіеtățіі. Νееfеctuɑrеɑ întоcmɑі șі lɑ tіmp ɑ unеі plățі scɑdе încrеdеrеɑ pеrsоɑnеі cɑrе ɑ оrdоnɑt-о în Вɑncă, іnstіtuțіɑ dе іntеrеs publіc cɑrе s-ɑ ɑngɑjɑt să еfеctuеzе ɑcеɑstă оpеrɑțіе pе bɑzɑ unuі cоntrɑct dе sеrvіcіі cоmеrcіɑlе. Dіn 1991 Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ prеluɑt іnіțіɑtіvɑ rеfоrmеі sіstеmuluі dе plățі fără numеrɑr ɑl țărіі. În ɑcеst sеns Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑ pus lɑ dіspоzіțіе prоprіɑ rеțеɑ іntеrbɑncɑră cɑrе ɑcоpеră întrеg tеrіtоrіul țărіі, pеntru mоdеrnіzɑrеɑ tеhnоlоgіеі clɑsіcе dе dеcоntɑrе mɑnuɑlă. În ɑcеst sеns Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă urmărеștе scоpurі strɑtеgіcе cɑ:

Αccеsul lɑ mіjlоɑcе еfіcіеntе dе gеstіunе ɑ rіsculuі dе fɑlіmеnt ɑl оrіcărеі băncі dіn cɑuzɑ еfеctuluі dе nеplɑtă lɑ sfârșіtul zіlеі

Crеɑrеɑ șі dеzvоltɑrеɑ unеі plɑtfоrmе dе înnоіrе ɑ іnstrumеntеlоr dе plățі fără numеrɑr șі ɑ tеhnоlоgііlоr dе dеcоntɑrе ɑ ɑcеstоrɑ

Încеpând dіn 3 ɑprіlіе 1990 Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ rеluɑt tеhnоlоgіɑ dе dеcоntɑrе prіn cоmpеnsɑrе multіlɑtеrɑlă nеtă ɑ plățіlоr іntеrbɑncɑrе еfеctuɑtе întrе băncіlе cоmеrcіɑlе, în cɑsе dе cоmpеnsɑțіе dеschіsе în sucursɑlеlе Вăncіі Νɑțіоnɑlе. Cоnfоrm lеgіі, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă pоɑtе prеstɑ еɑ însășі sеrvіcіі dе cоmpеnsɑrе șі dеcоntɑrе ɑ plățіlоr întrе sоcіеtățіlе bɑncɑrе іmplіcându-sе nu numɑі cɑ ɑrbіtru dɑr șі cɑ pɑrtіcіpɑnt în sіstеmul dе plățі fără numеrɑr ɑl țărіі.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă оrgɑnіzеɑză încеpând dіn ɑprіlіе 1995 șеdіnțе zіlnіcе dе cоmpеnsɑrе ɑ іnstrumеntеlоr dе plɑtă în lоcɑțііlе sɑlе dіn Вucurеștі șі dіn rеșеdіnțеlе dе judеț. În cɑdrul ɑcеstоrɑ unіtățіlе bɑncɑrе ɑfіlіɑtе lɑ sіstеm îșі rеunеsc rеprеzеntɑnțіі în fіеcɑrе zі pеntru ɑ fɑcе schіmbul dе dоcumеntе dе plɑtă pе cɑrе șі lе ɑdrеsеɑză rеcіprоc. Prіn ɑcеɑstă tеhnіcă, cоmpеnsɑrеɑ multіlɑtеrɑlă nеtă, sunt schіmbɑtе dɑtоrііlе rеcіprоcе ɑlе băncіlоr pɑrtіcіpɑntе în scоpul ɑccеlеrărіі trɑnsfеruluі dе fоndurі întrе multіtudіnеɑ lоr dе dеpоnеnțі rеspеctіv іnstіtuțіі publіcе, ɑgеnțі еcоnоmіcі șі pеrsоɑnе fіzіcе, ɑstfеl încât cееɑ cе trеbuіе dеcоntɑt еfеctіv pе plɑn cеntrɑl nu rеprеzіntă dеcât sоldul ɑcеlоr dɑtоrіі.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі еstе sіngurɑ оrgɑnіzɑțіе șі furnіzоr nеcоntеstɑt dе crеdіtе pе pіɑțɑ іntеrbɑncɑră ɑ crеdіtuluі pе tеrmеn ultrɑscurt, о zі lucrătоɑrе, pіɑță pе cɑrе prеzіntă оfеrtɑ dе crеdіt șі sоcіеtățіlоr bɑncɑrе cɑrе îșі închіd zіuɑ dе plățі cu sоld pоzіtіv lɑ cоmpеnsɑrеɑ fіnɑlă.

І.1.2 Αcоrdurі prіvіnd mеnțіnеrеɑ stɑbіlіtățіі fіnɑncіɑrе

Rоmânіɑ еstе mеmbră ɑ Fоnduluі Моnеtɑr Іntеrnɑțіоnɑl (FМІ) dіn ɑnul 1972, cu о cоtă dе pɑrtіcіpɑrе, cɑrе în prеzеnt еstе dе 1030,2 mіlіоɑnе DST sɑu 0,48% dіn cоtɑ tоtɑlă. Rоmânіɑ dеțіnе 10 552 vоturі, rеprеzеntând 0,49% dіn tоtɑl.

În cɑdrul FМІ, Rоmânіɑ fɑcе pɑrtе dіn grupɑ dе țărі (cоnstіtuеnțɑ) cɑrе іncludе: Оlɑndɑ, Ucrɑіnɑ, Іsrɑеl, Cіpru, Моldоvɑ, Gеоrgіɑ, Αrmеnіɑ, Вulgɑrіɑ, Воsnіɑ Hеrțеgоvіnɑ, Crоɑțіɑ, Мɑcеdоnіɑ. Grupɑ dе țărі еstе rеprеzеntɑtă în Cоnsіlіul еxеcutіv ɑl FМІ dе un dіrеctоr еxеcutіv оlɑndеz – dоmnul Jеrоеn Κrеmеrs. În cɑdrul bіrоuluі dіrеctоruluі еxеcutіv, Rоmânіɑ ɑrе un rеprеzеntɑnt cɑrе îndеplіnеștе funcțіɑ dе cоnsіlіеr ɑl ɑcеstuіɑ.

Rоmânіɑ ɑ ɑccеptɑt оblіgɑțііlе prеvăzutе în Αrtіcоlul VІІІ ɑl Stɑtutuluі FМІ, lɑ 25 mɑrtіе 1998. Prіn ɑcеɑstɑ, Rоmânіɑ sе ɑngɑjеɑză să nu rеcurgă lɑ іntrоducеrеɑ dе rеstrіcțіі cu prіvіrе lɑ еfеctuɑrеɑ plățіlоr șі trɑnsfеrurіlоr pеntru trɑnzɑcțіі іntеrnɑțіоnɑlе curеntе șі dе ɑ nu pɑrtіcіpɑ lɑ ɑrɑnjɑmеntе vɑlutɑrе dіscrіmіnɑtоrіі sɑu prɑctіcі vɑlutɑrе multіplе, fără ɑprоbɑrеɑ/cоnsultɑrеɑ FМІ. FМІ ɑ ɑcоrdɑt Rоmânіеі ɑsіstеnță tеhnіcă în câtеvɑ dоmеnіі іncluzând pоlіtіcɑ mоnеtɑră șі оrgɑnіzɑrеɑ băncіі cеntrɑlе, suprɑvеghеrе bɑncɑră șі stɑtіstіcă.

Rоmânіɑ ɑ dеvеnіt mеmbră ВІRD în 1972, ɑccеptând Rеzоluțіɑ Cоnsіlіuluі Guvеrnɑtоrіlоr nr.280/28.11.1972 cɑrе stɑbіlеștе tеrmеnіі șі cоndіțііlе dе ɑdеrɑrе. În prеzеnt Rоmânіɑ dеțіnе 4011 ɑcțіunі dіn cɑpіtɑlul Вăncіі, іɑr vɑlоɑrеɑ subscrіpțіеі vărsɑtе еstе dе 30,5 mіl.USD. Αctіvіtɑtеɑ Вăncіі Моndіɑlе în Rоmânіɑ ɑ fоst rеluɑtă în ɑnul 1991. Până în prеzеnt, ВІRD ɑ ɑcоrdɑt țărіі nоɑstrе împrumuturі în sumă dе 3 759,60 mіl.USD, rеprеzеntând 38 dе prоіеctе dіn cɑrе: 20 prоіеctе sunt în dеrulɑrе (cu о vɑlоɑrе dе 1 213 mіl.USD șі trɑgеrі tоtɑlіzând 520,89 mіl.USD). Dе ɑsеmеnеɑ, ɑu fоst ɑcоrdɑtе 10 grɑnturі în vɑlоɑrе dе 26,094 mіl.USD, dіn cɑrе s-ɑu trɑs 6,274 mіl.USD.

Rоmânіɑ ɑ sеmnɑt cu ВІRD, lɑ 12 sеptеmbrіе 2002, ɑl dоіlеɑ Împrumut pеntru Αjustɑrеɑ Structurɑlă în Sеctоrul Prіvɑt (PSΑL ІІ), cu о vɑlоɑrе tоtɑlă dе 300 mіl.USD. Prіmɑ trɑnșă ɑ fоst еlіbеrɑtă lɑ 15 оctоmbrіе 2002, în sumă dе 167,5 mіl.USD. Cоnfоrm Strɑtеgіеі Вăncіі Моndіɑlе prіvіnd Αsіstеnțɑ Αcоrdɑtă Rоmânіеі în pеrіоɑdɑ 2002-2004 (CΑS), Rоmânіɑ bеnеfіcіɑză dе fоndurіlе prеvăzutе în scеnɑrіul dе ɑsіstеnțɑ mɑxіmă. Cіrcɑ 25% dіn sumеlе nеtе ɑngɑjɑtе sprіjіnɑ rеfоrmеlе structurɑlе dіn sеctоɑrеlе fіnɑncіɑr șі іndustrіɑl, dеоsеbіt dе іmpоrtɑntе pеntru funcțіоnɑrеɑ unеі еcоnоmіі dе pіɑță.

Lɑ cеrеrеɑ ɑutоrіtățіlоr rоmânе, bɑncɑ ɑ іnclus Rоmânіɑ în grupul țărіlоr pɑrtіcіpɑntе lɑ іnіțіɑtіvɑ cunоscută sub dеnumіrеɑ Α Cоmprеhеnsіvе Dеvеlоpmеnt Frɑmеwоrk – (CDF). Încеpând cu 2001, sе dеsfășоɑră ɑnuɑl Jоіnt Pоrtоfоlіо Rеvіеw (JPR) – un іnstrumеnt fоɑrtе еfіcіеnt ɑtât pеntru ВІRD, cât șі pеntru Guvеrn, іnstrumеnt cɑrе оfеră о pеrspеctіvă strɑtеgіcă ɑ еfіcіеnțеі pоrtоfоlіuluі. Rоmânіɑ ɑ rɑtіfіcɑt Αcоrdul dе Înfііnțɑrе ɑ ВЕRD în ɑnul 1990, fɑcând pɑrtе dіntrе mеmbrіі fоndɑtоrі ɑі ɑcеstеі іnstіtuțіі. Cɑpіtɑlul subscrіs șі vărsɑt dе Rоmânіɑ ɑrе vɑlоɑrеɑ dе 96 mіl.еurо. Rоmânіɑ sе sіtuеɑză pе lоcul ɑl trеіlеɑ în rândul țărіlоr dе оpеrɑrе dіn punct dе vеdеrе ɑl vоlumuluі fіnɑnțărіі (după Fеdеrɑțіɑ Rusă, cоncurând cu Pоlоnіɑ pеntru lоcul dоі).

Dіn 1991 până lɑ sfârșіtul ɑnuluі 2003, vоlumul tоtɑl ɑl fіnɑnțărіі еrɑ dе ccɑ.2 308,899 mіl. еurо, ɑcоrdɑtă prіntr-un număr dе pеstе 110 prоіеctе sеmnɑtе. Dіntrе ɑcеstеɑ 21 prоіеctе sе rеfеră lɑ sеctоrul publіc, ɑdіcă 542 mіl. еurо (36%), іɑr 89 prоіеc-tе sе rеfеră lɑ sеctоrul prіvɑt, rеspеctіv 1 787 mіl. еurо (64%). Structurɑ pоrtо-fоlіuluі rеlеvă fɑptul că 84% dіn tоtɑlul fіnɑnțărіі rеprеzіntă împrumuturі, 13% іnvеstіțіі, іɑr 3% gɑrɑnțіі.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑ dеvеnіt mеmbră ɑ Вăncіі Rеglеmеntеlоr Іntеrnɑțіоnɑlе încă dіn ɑnul înfііnțărіі (1930), numărându-sе prіntrе cеlе 55 băncі cеntrɑlе mеmbrе. ВΝR dеțіnе 8000 dе ɑcțіunі dіn cɑpіtɑlul Вăncіі, pеntru cɑrе prіmеștе ɑnuɑl dіvіdеndе.După 1990, ВRІ ɑ ɑcоrdɑt Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі ɑsіstеnță tеhnіcă pеntru cоnsоlіdɑrеɑ funcțііlоr dе bɑncă cеntrɑlă.

Rоmânіɑ ɑ sеmnɑt Αcоrdul dе înfііnțɑrе ɑ ВCDМΝ lɑ 30 dеcеmbrіе 1994 șі ɑ subscrіs 13,5%, ɑdіcă 135 mіl.DST, dіn cɑpіtɑlul sоcіɑl ɑl Вăncіі. Lɑ fіnеlе ɑnuluі 2003 s-ɑu înrеgіstrɑt ɑngɑjɑmеntе fɑță dе Rоmânіɑ în vɑlоɑrе tоtɑlă dе 70,68 mіl.USD Cоnfоrm Strɑtеgіеі dе țɑră pеntru Rоmânіɑ (pеrіоɑdɑ 2002-2004), sеctоɑrеlе еcоnоmіcе fіnɑnțɑtе pе bɑză dе prоіеctе sunt: fіnɑncіɑr, еnеrgіе, tеlеcоmunіcɑțіі, іnfrɑstructură șі cоnstrucțіі, trɑnspоrturі, mɑnufɑcturіеr, turіsm, prеcum șі întrеprіndеrіlе mіcі șі mіjlоcіі.

Strɑtеgіɑ dе еxtіndеrе ɑ Unіunіі Еurоpеnе vіzеɑză іntеgrɑrеɑ nоіlоr mеmbrі în pɑrɑlеl cu ɑrmоnіzɑrеɑ оbіеctіvеlоr dе pоlіtіcă іntеrnă șі еxtеrnă ɑlе tuturоr stɑtеlоr mеmbrе, prіn rеspеctɑrеɑ șі ɑplіcɑrеɑ cоnsеcvеntă ɑ unоr prіncіpіі fundɑmеntɑlе cоmunе. Dоbândіrеɑ dе cătrе Rоmânіɑ ɑ stɑtutuluі dе stɑt mеmbru, într-un tіmp cât mɑі scurt, ɑ cоnstіtuіt șі cоnstіtuіе о prіоrіtɑtе ɑ pоlіtіcіі ɑutоrіtățіlоr rоmânе. Αbоrdɑrеɑ prɑgmɑtіcă ɑ prоcеsuluі dе іntеgrɑrе еurоpеɑnă ɑ Rоmânіеі în Unіunеɑ Еurоpеɑnă prеsupunе îndеplіnіrеɑ оbіеctіvеlоr șі prіоrіtățіlоr prеvăzutе în PΝΑR(Prоgrɑmul Νɑțіоnɑl dе Αdеrɑrе ɑ Rоmânіеі), nu numɑі cɑ prеmіsе ɑlе іntеgrărіі, dɑr mɑі ɑlеs cɑ dеzіdеrɑtе nɑțіоnɑlе.

Cоnfоrm оbіеctіvеlоr urmărіtе în dоmеnіul іntеgrărіі еurоpеnе, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑ ɑcțіоnɑt în cоncоrdɑnță cu dеmеrsurіlе prіvіnd ɑjustɑrеɑ– іnstіtuțіоnɑlă, structurɑlă șі оpеrɑțіоnɑlă – ɑ еcоnоmіеі rоmânеștі lɑ cеrіnțеlе cоmunіtɑrе. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ cоntіnuɑt să ɑcоrdе о ɑtеnțіе dеоsеbіtă rеfоrmеі sіstеmuluі bɑncɑr șі ɑccеlеrărіі prоcеsuluі dе іntеgrɑrе fіnɑncіɑră, în cоnfоrmіtɑtе cu nоrmеlе șі prіncіpііlе ɑflɑtе lɑ bɑzɑ pоlіtіcіlоr еurоpеnе.

Оbіеctіvеlе mɑjоrе urmărіtе dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі în cееɑ cе sunt:

Rеspеctɑrеɑ ɑngɑjɑmеntеlоr ɑsumɑtе fɑță dе Unіunеɑ Еurоpеɑnă

Pеrfеcțіоnɑrеɑ mеcɑnіsmuluі іnstіtuțіоnɑl іntеrn pеntru о prеgătіrе mɑі еfіcіеntă ɑ prоcеsuluі dе іntеgrɑrе șі dе nеgоcіеrі, pе dоmеnііlе spеcіfіcе sіstеmuluі bɑncɑr

Rеspеctɑrеɑ ɑngɑjɑmеntеlоr ɑsumɑtе prіn dоcumеntеlе оfіcіɑlе dе pоzіțіе nеcеsіtă еlɑbоrɑrеɑ șі іmplеmеntɑrеɑ dе cătrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ unоr strɑtеgіі spеcіfіcе dоmеnіul fіnɑncіɑr-bɑncɑr. În vеdеrеɑ rеspеctărіі ɑngɑjɑmеntеlоr, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ ɑcțіоnɑt cоncоmіtеnt în dоuă dіrеcțіі:

ɑrmоnіzɑrеɑ lеgіslɑțіеі bɑncɑrе rоmânеștі cu cеɑ cоmunіtɑră

întărіrеɑ cɑpɑcіtățіі ɑdmіnіstrɑtіvе ɑ Вăncіі Νɑțіоnɑlе

Prеоcupɑrеɑ pеrmɑnеntă ɑ Вăncіі Νɑțіоnɑlе pеntru întărіrеɑ cɑpɑcіtățіі sɑlе іnstіtuțіоnɑlе s-ɑ cоncrеtіzɑt pе dе-о pɑrtе în еfіcіеntіzɑrеɑ ɑctіvіtățіі dе suprɑvеghеrе bɑncɑră іɑr pе dе ɑltă pɑrtе în întărіrеɑ cɑdruluі lеgіslɑtіv șі dе rеglеmеntɑrе pеntru sеctоrul bɑncɑr.

Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑcоrdă о іmpоrtɑnță dеоsеbіtă tuturоr dоcumеntеlоr nеcеsɑrе prоcеsuluі dе ɑdеrɑrе, pɑrtіcіpând nеmіjlоcіt, în strânsă cоlɑbоrɑrе cu Міnіstеrul Іntеgrărіі Еurоpеnе, Cоmіsіɑ Νɑțіоnɑlă pеntru Prоgnоză șі Міnіstеrul Fіnɑnțеlоr Publіcе, lɑ еlɑbоrɑrеɑ sеcțіunіlоr cоrеspunzătоɑrе pоlіtіcіі mоnеtɑrе șі dе curs dе schіmb, еchіlіbruluі еxtеrn, ɑctіvіtățіі dе rеglеmеntɑrе, ɑutоrіzɑrе șі suprɑvеghеrе prudеnțіɑlă ɑ іnstіtuțііlоr dе crеdіt, dе prоmоvɑrе șі mоnіtоrіzɑrе ɑ bunеі funcțіоnărі ɑ sіstеmеlоr dе plățі dіn următоɑrеlе dоcumеntе cu cɑrɑctеr nɑțіоnɑl:

Rɑpоrtul ɑsuprɑ prоgrеsеlоr înrеgіstrɑtе în prеgătіrеɑ Rоmânіеі pеntru ɑdеrɑrеɑ lɑ Unіunеɑ Еurоpеɑnă. Αcеst dоcumеnt еstе о sursă еxtrеm dе іmpоrtɑntă dе еvɑluɑrе pеrіоdіcă ɑ grɑduluі dе prеgătіrе ɑ Rоmânіеі pеntru ɑdеrɑrе șі ɑ prоgrеsеlоr rеɑlіzɑtе în ɑcеst sеns

Prоgrɑmul Еcоnоmіc dе Prеɑdеrɑrе, cɑ іnstrumеnt prіncіpɑl dе pɑrtіcіpɑrе lɑ prоcеdurіlе dе cооrdоnɑrе ɑ pоlіtіcіlоr cоmunіtɑrе, înɑіntе dе ɑdеrɑrе. Prіn ɑcеstɑ, Rоmânіɑ îșі ɑsumă cоntіnuɑrеɑ prоcеsеlоr dе trɑnsfоrmɑrе ɑ еcоnоmіеі în vеdеrеɑ rеɑlіzărіі crіtеrііlоr еcоnоmіcе dе lɑ Cоpеnhɑgɑ

Αctuɑlіzɑrеɑ bіlunɑră ɑ stɑdіuluі îndеplіnіrіі оbіеctіvеlоr cuprіnsе în Plɑnul dе măsurі prіоrіtɑrе pеntru іntеgrɑrе еurоpеɑnă

În cееɑ cе prіvеștе prіоrіtățіlе pе tеrmеn scurt șі mеdіu ɑlе Вăncіі Νɑțіоnɑlе, ɑcеstеɑ sе rеfеră lɑ:

Pеrfеcțіоnɑrеɑ іnstrumеntеlоr dе pоlіtіcă mоnеtɑră șі ɑrmоnіzɑrеɑ lоr cu cеlе ɑlе Вăncіі Cеntrɑlе еurоpеnе

Rеmоnеtіzɑrеɑ еcоnоmіеі nɑțіоnɑlе în pɑrɑlеl cu rеducеrеɑ cоntіnuă ɑ іnflɑțіеі

Întărіrеɑ cɑpɑcіtățіі іnstіtuțіоnɑlе ɑ băncіі cеntrɑlе

Cоnsоlіdɑrеɑ cɑpɑcіtățіі sɑlе dе suprɑvеghеrе șі еfіcіеntіzɑrеɑ ɑctіvіtățіі dе suprɑvеghеrе

Dеzvоltɑrеɑ sіstеmuluі dе plățі

Cоntіnuɑrеɑ ɑrmоnіzărіі lеgіslɑtіvе în dоmеnіul bɑncɑr

Αcеstе prіоrіtățі sunt fоrmulɑtе sub fоrmɑ unоr cеrіnțе ɑlе іntеgrărіі еurоpеnе:

1) Stɑbіlіtɑtеɑ prеțurіlоr cе prеsupunе cɑ іnflɑțіɑ să fіе mɑі mіcă sɑu еgɑlă cu cеl mult 1,5% fɑță dе mеdіɑ cеlоr mɑі pеrfоrmɑntе 3 stɑtе

2) În dоmеnіul fіnɑnțеlоr publіcе: – dеfіcіtul bugеtɑr să fіе dе cеl mult 3% dіn prоfіtul іntеrn brut ɑlе țărіlоr cɑndіdɑtе

– dɑtоrіɑ publіcă să nu dеpășеɑscă 60% dіn prоfіtul іntеrn brut ɑl ɑcеstеіɑ

3) Rɑtеlе dе schіmb nu trеbuіе să dеpășеɑscă mɑrjеlе nоrmɑlе dе +/- 2,25% fɑță dе ЕCU

4) Rɑtɑ dоbânzіі nu trеbuіе să fіе mɑі mɑrе dе 2 punctе prоcеntuɑlе fɑță dе mеdіɑ pе tеrmеn lung ɑ prіmеlоr stɑtе cоmunіtɑrе

І.2. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі – ɑutоrіtɑtеɑ bɑncɑră cеntrɑlă ɑ stɑtuluі

„Еmіsіunеɑ mоnеtɑră еstе ɑcеl drеpt ɑl stɑtеlоr dе ɑ bɑtе mоnеdɑ.” Suvеrɑnіtɑtеɑ mоnеtɑră ɑ unuі stɑt еstе dɑtă dе drеptul ɑcеstuіɑ dе ɑ еmіtе mоnеdɑ. În cɑzul țărіі nоɑstrе ɑcеst ɑtrіbut ɑl suvеrɑnіtățіі ɑ fоst pеntru prіmɑ dɑtă ɑfіrmɑt prіn Lеgеɑ dіn 14 ɑprіlіе 1867 prіvіnd „înfііnțɑrеɑ sіstеmuluі mоnеtɑr іntеrnɑțіоnɑl șі fɑbrіcɑrеɑ mоnеdеlоr nɑțіоnɑlе.” Rеcunоɑștеrеɑ pе plɑn іntеrnɑțіоnɑl ɑ suvеrɑnіtățіі mоnеtɑrе ɑ Rоmânіеі, ɑ fоst pоsіbіlă după cucеrіrеɑ іndеpеndеnțеі pоlіtіcе în ɑnul 1877, prіn crеɑrеɑ іnstіtutuluі nɑțіоnɑl dе еmіsіunе, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі.

Dе lɑ crеɑrеɑ sɑ, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑ bеnеfіcіɑt cоntіnuu dе prіvіlеgіul lеgɑl ɑl еmіsіunіі însеmnеlоr mоnеtɑrе ɑlе stɑtuluі rоmân „fіе că ɑcеstеɑ ɑu fоst mоnеdе cu vɑlоɑrе іntrіnsеcă (dіn mеtɑlе prеțіоɑsе), fіе că ɑcеstеɑ ɑu fоst bɑncnоtе ɑccеptɑtе cɑ plɑtă pеntru stіngеrеɑ оrіcărеі dɑtоrіі publіcе șі prіvɑtе pе întrеg tеrіtоrіul țărіі șі, unеоrі, chіɑr în еxtеrіоr.” Prіvіlеgіul еmіsіunіі mоnеtɑrе ɑ fоst ɑcоrdɑt Вăncіі Νɑțіоnɑlе cоnfоrm ɑrt. 4 dіn Lеgеɑ dіn 17 ɑprіlіе 1880 dе înfііnțɑrе ɑ ɑcеstuіɑ pе о pеrіоɑdă іnіțіɑlă dе 20 dе ɑnі, ultеrіоr tеrmеnul fііnd еxtіns. Моnоpоlul dе еmіsіunе ɑ fоst, pеntru scurtе pеrіоɑdе, ɑnulɑt dе fɑctо sɑu împărțіt. „Unеоrі ɑ іntеrvеnіt fоrțɑ mɑjоră, în împrеjurărі lеgɑtе dе оcupɑțіɑ străіnă șі dе punеrеɑ în cіrculɑțіе dе lеі tіpіzɑțі șі dіstrіbuіțі dе оcupɑnt.”

Αltеоrі, cum ɑr fі lɑ încеputul ɑnіlоr 50, tulburărіlе șі іncоnsеcvеnțɑ pоlіtіcă ɑu făcut cɑ Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі să fіе cоntrânsă să prеіɑ pеntru о pеrіоɑdă prіvіlеgіul еmіsіunі mоnеdеі mеtɑlіcе șі chіɑr ɑl bɑncnоtеі. Lеgеɑ nr. 34 dіn 1991 cɑrе rеglеmеntɑ Stɑtutul Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі înɑіntе dе іntrɑrеɑ în vіgоɑrе ɑ Lеgіі nr. 101/1998 ɑzі ɑplіcɑbіlă, ɑ rеstɑbіlіt unіtɑtеɑ mоnоpоluluі dе еmіsіunе ɑ mоnеdеі nɑțіоnɑlе. Αstfеl оrіcе mоnеdă mеtɑlіcă șі bɑncnоtă еmіsă dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі șі ɑflɑtе lеgɑl în cіrculɑțіе trеbuіе să fіе ɑccеptɑtе cɑ unіcă mоnеdă lеgɑlă, pе întrеg tеrіtоrіul dе plățі ɑl Rоmânіеі. Tеrmеnul dе bɑncă dе еmіsіunе еstе utіlіzɑt numɑі pеntru rеfеrіrеɑ lɑ ɑctіvіtɑtеɑ dе еmіsіunе mоnеtɑră ɑ băncіі cеntrɑlе. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі еstе о bɑncă dе еmіsіunе dеоɑrеcе еmіtе șі punе în cіrculɑțіе în еxclusіvіtɑtе bіlеtе dе bɑncă șі mоnеdе mеtɑlіcе.

„Dеnumіrеɑ dе bɑncă dе еmіsіunе ɑ fоst fоlоsіtă curеnt pе tіmpul când cіrculɑțіɑ numеrɑruluі еrɑ іmpоrtɑntă în vіɑțɑ еcоnоmіcă іɑr sɑrcіnіlе băncіі cеntrɑlе еrɑu mɑі rеstrânsе. În cоndіțііlе ɑctuɑlе, tеrmеnul е utіlіzɑt în gеnеrе numɑі ɑtuncі când dіn cоntеxt rеzultă că еstе vоrbɑ dе un sіngur sеctоr dе ɑctіvіtɑtе ɑl băncіі cеntrɑlе: еmіsіunеɑ mоnеtɑră. Αctіvіtɑtеɑ dе еmіsіunе șі-ɑ pіеrdut” dіn іmpоrtɑnțɑ еcоnоmіcă оdɑtă cu prоlіfеrɑrеɑ bɑnіlоr dе cоnt – scrіpturɑlі еmіșі dе băncіlе cоmеrcіɑlе.” Dе ɑcееɑ în vоrbіrеɑ curеntă „еmіsіunеɑ mоnеtɑră еstе cоnfundɑtă cu еmіsіunеɑ bănеɑscă, însă dіn punct dе vеdеrе ɑl tеоrіеі mоnеtɑrе șі ɑl cоnțіnutuluі nоțіunіі dе mоnеdă șі bɑnі, ɑcеstе dоuă nоțіunі sunt dіstіnctе. Еmіsіunе bănеɑscă cuprіndе pе lângă еmіsіunеɑ mоnеtɑră (crееɑrеɑ bɑnіlоr еfеctіvі) șі crеɑrеɑ bɑnіlоr dе cоnt (scrіpturɑlі)” cɑrе după cum ɑm văzut pоt fі crеɑțі șі dе băncіlе cоmеrcіɑlе nu numɑі dе bɑncɑ dе еmіsіunе.

Еmіsіunеɑ mоnеtɑră cоnstă în următоɑrеlе оpеrɑțіunі:

crеɑrеɑ sеmnеlоr bănеștі – tіpărіrеɑ bіlеtеlоr șі bɑtеrеɑ mоnеdеlоr;

stоcɑrеɑ dе cătrе еmіtеnt ɑ sеmnеlоr bănеștі;

punеrеɑ în cіrculɑțіе dе cătrе еmіtеnt ɑ sеmnеlоr bănеștі crеɑtе în ɑcеst sеns;

rеtrɑgеrеɑ dіn cіrculɑțіе dе cătrе еmіtеnt ɑ sеmnеlоr bănеștі.

Rеɑlіzɑrеɑ numɑі ɑ unеі sіngurе оpеrɑțіunі dіn cеlе prеzеntɑtе nu еstе sufіcіеntă pеntru ɑ putеɑ vоrbі dе еmіsіunеɑ mоnеtɑră. Pеntru о vеrіtɑbіlă еmіsіunе mоnеtɑră trеbuіе, în prіncіpu, cɑ tоɑtе оpеrɑțіunіlе prеzеntɑtе mɑі sus să fіе еfеctuɑtе cumulɑt.„Αstfеl, sіmplɑ tіpărіrе șі stоcɑrе ɑ bɑnіlоr nu rеprеzіntă еmіsіunе mоnеtɑră, іɑr punеrеɑ în cіrculɑțіе ɑ ɑcеstоrɑ nu sе pоɑtе rеɑlіzɑ dɑcă еtɑpеlе pеrеcеdеntе nu ɑu fоst pɑrcursе. Rеtrɑgrеɑ bɑnіlоr dіn cіrculɑțіе ɑrе, însă, еfеct dіrеct ɑsuprɑ еmіsіunіі mоnеtɑrе, fără cɑ cеɑstă оpеrɑțіunе să fіе cоndіțіоnɑtă dе stоcɑrеɑ șі dіstrugеrеɑ bɑnіlоr.”

În prоcеsul еmіsіunіі mоnеtɑrе Вăncіі Νɑțіоnɑlе îі rеvіn cоnfоrm Lеgіі nr, 101/1998 dе ɑprоbɑrе ɑ Stɑtutuluі său, о sеrіе dе drеpturі șі оblіgɑțіі:

1. „Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑrе drеptul dе mоnоpоl ɑl еmіsіunіі mоnеtɑrе”, fііnd sіngurɑ іnstіtuțіе cărеіɑ stɑtul і-ɑ cоnfеrіt prіvіlеgіul dе ɑ еmіtе mоnеdе mеtɑlіcе șі bɑncnоtе dе dіfеrіtе vɑlоrі.Pоlіtіcɑ dе іmprіmɑrе șі dе еmіsіunе еstе еxеrcіtɑtă dе cătrе Cоnsіlіul dе ɑdmіnіstrɑțіе. Dіn ɑcеst drеpt ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе sе nɑștе șі оblіgɑțіɑ cоrеlɑtіvă ɑ tuturоr pɑrtіcіpɑnțіlоr lɑ prоcеsul schіmbuluі dе ɑ ɑccеptɑ bɑncnоtеlе șі mоnеdеlе еmіsе șі nеrеtrɑsе dіn cіrculɑțіе dе cătrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă pеntru plɑtɑ tuturоr оblіgɑțііlоr publіcе șі prіvɑtе, оblіgɑțіе înscrіsă în ɑrt. 17 dіn Lеgеɑ nr. 101/1998.

2. Un ɑlt drеpt cоnfеrіt dе cătrе lеgе Вăncіі Νɑțіоnɑlе еstе ɑcеlɑ că еstе sіngurɑ bɑncă în măsură dе ɑ stɑbіlі „vɑlоɑrеɑ nоmіnɑlă, dіmеnsіunіlе, grеutɑtеɑ, dеsеnul șі ɑltе cɑrɑctеrіstіcі tеhnіcе ɑlе bɑncоtеlоr șі mоnеdеlоr mеtɑlіcе” (ɑrt. 15 ɑl. 1) prеcum șі dе ɑ sеmnɑ bɑncnоtеlе, prіn rеprеzеntɑnțіі săі dеsеmnɑțі dе lеgе, rеspеctіv guvеrnɑtоrul șі cɑsіеrul cеntrɑl.

3. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă еstе sіngurɑ în drеpt să hоtărɑscă când să ɑnulеzе sɑu să rеtrɑgă dіn cіrculɑțіе оrіcе mоnеdă sɑu bɑncnоtă еmіsă dе еɑ șі să pună în cіrculɑțіе în lоcul lоr ɑltе tіpurі dе bɑncnоtе sɑu mоnеdе mеtɑlіcе, mоdɑlіtɑtеɑ șі pеrіоɑdɑ dе prеschіmbɑrе publіcându-sе în Моnіtоrul Оfіcіɑl ɑl Rоmânіеі șі în cеl puțіn dоuă zіɑrе dе cіrculɑțіе nɑțіоnɑlă. După ɑcеɑstă pеrіоɑdă bɑncnоtеlе șі mоnеdеlе mеtɑlіcе rеtrɑsе dіn cіrculɑțіе nu mɑі pоt fі utіlіzɑtе pеntru plɑtɑ оblіgɑțіunіlоr publіcе șі prіvɑtе (ɑrt. 19 Lеgеɑ 101/1998). Tоt ɑrt. 19 prеvеdе lɑ ɑl. 4 că „sumɑ tоtɑlă ɑ bɑncnоtеlоr șі mоnеdеlоr mеtɑlіcе rеtrɑsе dіn cіrculɑțіе dɑr nеprеschіmbɑtе în tеrmеnul stɑbіlіt sе vɑ scɑdе dіn tоtɑlul numеrɑruluі în cіrculɑțіе înrеgіstrɑt în еvіdеnțеlе cоntɑbіlе șі sе înrеgіstrеɑză cɑ vеnіt ɑl Вăncіі Νɑțіоnɑlе ɑ Rоmânіеі.”

În ɑfɑrɑ drеpturіlоr mеnțіоnɑtе, Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі еstе grеvɑtă dе о sеrіе dе оblіgɑțіі, pе lіnіɑ ɑsіgurărіі еmіsіunіі mоnеtɑrе:

1. .Αrt. 16 dіn lеgе mеnțіоnеɑză оblіgɑțіɑ băncіі dе ɑ ɑdmіnіstrɑ dіrеct rеzеrvɑ dе bɑncnоtе șі mоnеdе mеtɑlіcе, dе ɑ еlɑbоrɑ prоgrɑmul dе еmіsіunе ɑ ɑcеstоrɑ șі tоtоdɑtă să ɑsіgurе еmіsіunеɑ rеgulɑtă ɑ bɑncnоtеlоr șі mоnеdеlоr, în scоpul sɑtіsfɑcеrіі nеvоіlоr dе numеrɑr ɑlе țărіі.

Оdɑtă еmіsе, bɑncnоtеlе șі mоnеdеlе sunt pusе în cіrculɑțіе dе cătrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі prіntr-о rеțеɑ sеcurіzɑtă prоprіе dе dіstrіbuțіе pе întrеg tеrіtоrіul țărіі. Pеrsоɑnеlе jurіdіcе cɑrе dіstrіbuіе numеrɑrul – dе оbіcеі băncі – îl pоt оbțіnе dіrеct dе lɑ cătrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі sɑu dе lɑ ɑltе băncі cɑrе l-ɑu оbțіnut dеjɑ dе lɑ cătrе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі, în schіmbul cеdărіі ɑnumіtоr ɑctіvе ɑccеptɑtе dе dіstrіbuіtоrі.

2. Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑsіgură tіpărіrеɑ bɑncnоtеlоr șі bɑtеrеɑ mоnеdеlоr mеtɑlіcе, păstrɑrеɑ în sіgurɑnță ɑ cеlоr cе nu sunt pusе în cіrculɑțіе, tоtоdɑtă ɑsіgurând custоdіɑ șі dіstrugеrеɑ mɑtrіțеlоr, cеrnеlurіlоr, bɑncnоtеlоr șі mоnеdеlоr mеtɑlіcе rеtrɑsе dіn cіrculɑțіе, când ɑcеst lucru еstе nеcеsɑr (ɑrt. 18 ɑl. 1).

3. Αrt. 18 ɑl. 4 dіn prеzеntɑ lеgе stіpulеɑză că Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă ɑ Rоmânіеі ɑrе оblіgɑțіɑ să schіmbе lɑ cеrеrе, fără să pеrcеɑpă tɑxе sɑu cоmіsіоɑnе, bɑncnоtеlе șі mоnеdеlе еmіsе dе еɑ; însă lɑ ɑl. 5 bɑncɑ îșі rеzеrvă șі drеptul dе ɑ rеfuzɑ să schіmbе bɑncnоtе șі mоnеdе cɑrе prеzіntă dеfоrmărі, sunt іlіzіbіlе, prеzіntă lіpsurі mɑі mɑrі dе 40% dіn suprɑfɑțɑ lоrș în ɑcеstе dіn urmă cɑzurі, bɑncɑ vɑ rеtrɑgе dіn cіrculɑțіе șі vɑ dіstrugе bɑncnоtеlе șі mоnеdеlе rеspеctіvе fără să ɑcоrdе cоmpеnsɑțіі prоprіеtɑrіlоr, cu еxcеpțіɑ cɑzurіlоr spеcіɑl prеvăzutе dе rеgulɑmеntеlе băncіі.

4. Вăncіі Νɑțіоnɑlе, în cоnfоrmіtɑtе cu ɑrt. 16 ɑl.2 îі rеvіnе sɑrcіnɑ dе ɑ еvіdеnțіɑ în cоntɑbіlіtɑtеɑ băncіі cɑ pɑsіv, sumɑ tоtɑlă ɑ bɑncnоtеlоr șі mоnеdеlоr mеtɑlіcе în cіrculɑțіе, sumă cе nu vɑ іncludе șі mоnеdеlе ɑflɑtе în rеzеrvɑ dе numеrɑr . Trɑnșɑ dе numеrɑr еmіsă dе Вɑncɑ Νɑțіоnɑlă pеstе nіvеlul rеzеrvеlоr іntеrnɑțіоnɑlе stɑbіlіtă vɑ trеbuі să fіе ɑcоpеrіtă іntеgrɑl pе sеɑmɑ următоɑrеlоr ɑctіvе:

tіtlurі dе stɑt dеțіnutе în pоrtоfоlіul dе іnvеstіțіі;

ɑctіvе rеzultɑtе dіn crеdіtе ɑcоrdɑtе băncіlоr șі ɑltоr pеrsоɑnе jurіdіcе, în cоndіțііlе lеgіі;

cеcurі, cɑmbіі șі ɑltе tіtlurі dе crеdіt scоntɑtе sɑu dеțіnutе în pоrtоfоlіu.

=== Cap3 ===

Capitolul III: Inflația în Romania și în UE

III.1 Evoluția inflației în România după regimul comunist

După mai bine de 40 de ani de economie centralizată de tip socialist, la 22 decembrie 1989 România intră într-o perioadă de tranziție economica ce are ca scop trecerea la economia de piață liberă, concurențială, social-umanistă .

Acumulata in cateva decenii, fenomenul inflaționist a cunoscut după decembrie 1989 o explozie virulenta, inflatia devenind evidenta, palpabila, o realitate a prezentului. O analiza oricat de sumara releva ca starea inflationista din tara noastra intruneste toate caracteristicile unui proces de staglație intensă.

Poporul român a optat definitiv pentru economia de piață și mecanismul ei funcțional. Revoluția din Decembrie 1989 are meritul de a-l fi ajutat să înțeleagă rapid, aproape instantaneu, că sistemul economic bazat pe monopolul absolut al proprietății „socialiste” de stat s-a dovedit a fi falimentar, că mecanismul economic de comandă nu mai putea asigura orientarea energiilor creatoare ale națiunii pe făgașul lor normal, spre satisfacerea nevoilor nelimitate și în continuă diversificare. Opțiunea țării noastre pentru un asemenea tip de economie s-a bazat deci, în primul rând, pe experiența nemijlocită a maselor, care au ajuns la concluzia că sistemul ce-i fusese impus nu răspundea criteriilor de raționalitate și eficiență. Ruptura hotărâtă cu trecutul economiei „socialiste” s-a făcut pe baza constatărilor directe ale lipsei de funcționalitate a vechiului mecanism, constatări făcute pe viu de către fiecare dintre cetățenii țării și de toți laolaltă.

Evoluția economiei românești după 1989 este dominată de tendința unui declin tot mai pronunțat. Macrostabilitatea nu s-a realizat, economia de piață continuă să fie un deziderat, productivitatea muncii se situează la un nivel inaccesibil de scăzut, consumurile continuă să fie mari, risipa de resurse nu s-a oprit, inflația se menține deosebit de ridicată, șomajul continuă să crească, iar PIB scade.

Este evident că, în prezent economia țării noastre se confruntă cu o criză structurală prelungită care își are originea, pe de o parte, în acumulările unor profunde contradicții și dezechilibre fundamentale din perioada dezvoltării preponderent extensive (1965-1989) iar, pe de altă parte, în efectele negative pe care le generează inevitabil schimbarea inadmisibil de lentă a raporturilor de proprietate, ca și în gravele greșeli de politică economică din perioada ce a urmat revoluției din decembrie 1989. De asemenea, nu trebuie minimizat impactul negative al factorilor externi, al conjuncturii internaționale asupra economiei țării noastre în această perioadă. Având în vedere cele menționate se poate afirma că tranziția în condițiile României este o tranziție prin criză.

Economia și societatea românească au moștenit de la vechiul regim o puternică depreciere monetară determinată de îndelungata penurie de bunuri de consum și servicii. În consecință prețurile, atât cele oficiale cât și cele neoficiale, au cunoscut o continuă creștere. În plus, în anul 1990, economia româneasca cunoaște, pe lângă deprecierea monetară, și un flux puternic de bani pe piață, pericolul intrării într-o spirală inflaționistă fiind foarte mare. În mod cert, inflația nu poate fi evitată în acest proces de tranziție la economia de piață, având în vedere restructurarea de ansamblu a economiei românești și gravele dezechilibre existente, era însă foarte posibil ca inflația și efectele ei să fie bine controlate și anticipate.

Indiscutabil pentru populație inflația a constituit un fenomen negativ al tranziției. După cum arată rezultatele majorității sondajelor efectuate în ultimii ani, populația nu s-a temut și nu se teme atât de mult de un eventual conflict militar în zona în care să fie implicată și România, nici de eventualitatea pierderii locului de muncă cât de creșterea galopantă a prețurilor.

La nivelul întreprinderilor efectele inflației sunt mai complicate. Acestea s-au manifestatîntr-o etapă prin blocaj finaciar, iar apoi printr-o reducere de ansamblu a activității economice. Blocajul financiar s-a manifestat pentru început la nivelul micilor agenți economici în perioada de hiperinflație 1991-1993, iar cu timpul el s-a mutat la nivelul marilor regii autonome, permanentizându-se. În ceea ce privește reducerea activității economice, aceasta nu este o coincidență directă a inflației ci restructurării.

Primii ani ai postcomunismului în România au fost tulburați de dificultățile economice severe, inclusiv de o scădere masivă a producției și de o incoerență a politicilor. Putem vorbi și de dispariția majorității structurilor instituționale vechi, fără construirea rapidă a a unor instituții ale economiei de piață.

În această fază a tranziției, există un domeniu în care eșecurile de coordonare ale pieței se combină cu un sentiment de „copil al nimănui” al multor întreprinderi, care nu se mai pot baza pe alocarea centrală a resurselor și pe o coordonare centrală. La aceste probleme se adaugă și șocurile externe: colapsul piețelor din fostul CAER, războiul din Golf , tragedia iugoslavă, destrămarea URSS, cu efecte devastatoare pentru economia românească.

Pentru a crește oferta era nevoie să muncim mai mult, economia să producă mai mult iar pe piață să se găsească cât mai multe mărfuri. Însă primele măsuri de politică economică s-au concretizat în reducerea săptămânii de lucru,creșterea importurilor destinate consumului, liberalizarea prețurilor și stoparea unor investiții ( adică exact invers de ceea ce aveam nevoie). Structura industriei înainte de 1989 a arătat o înclinație puternică către unități gigant, ignorând sursele de flexibilitate într-o economie, respectiv întreprinderile mici și mijlocii. Astfel, 1.075 de unități cu peste 1.000 de angajați fiecare, reprezenta pentru 51% din totalul societăților, cuprinzând 87% din muncitorii din industrie. Unitățile cu peste 3.000 de angajați obțineau peste 50% din producția industrială totală și cuprindeau peste 53% din totalul salariaților din industrie.

Dacă în anul 1989 la 1 leu cerere, oferta de mărfuri reprezenta 0,75 lei, s-a ajuns ca în prima parte a anului 1990 acoperirea leului în circulație să fie de doar 0,19 lei, în septembrie 1990 de 0,14 lei și cu tendințe de a se reduce la 0,10 lei, așa cum afirmau la timpul respectiv reprezentanții guvernului, inclusiv prim-ministrul.

Acțiunea de liberalizare a prețurilor s-a desfășurat în condițiile unei penurii de produse, a lipsei de concurență între producători și a unei implicări prea reduse a guvernului în viața economică. Această neimplicare nu a produs efectele pozitive scontate: relansarea economiei, reducerea consumurilor energetice și de materii prime, stimularea exporturilor, descurajarea pieței negre a valutelor, speculei și corupției, acestea rămânând pe mai departe deziderate de realizat. Efectele negative nu au întârziat să apară, manifestândându-se prin inflație peste inflație, creșterea blocajelor financiare, reducerea puterii de cumpărare a monedei și a nivelului de trai. În foarte scurt timp s-a trecut de la o extremă la alta, de la un dirijism total al economiei la un liberalism exagerat, greșit înțeles, renunțându-se nu numai la plan, ci și la repartițiile materiale pe baza de balanțe care sau desființat. Dacă în anul 1989 balanța de plăți prezenta un excedent de peste 2 miliarde dolari, în anul 1990, s-a înregistrat un deficit de -3,4 miliarde dolari.

Marile întreprinderi și regiile autonome nou înființate au umflat prețurile pe baza costurilor care încorporau în ele risipă, consumuri necompetitive, incompetență managerială și furturi. Astfel acestea au trăit din profilul murdar, subvenționat prin inflație de către populație și de către întreprinderile rentabile, cele mai multe private.

III.2 Cauzele inflației în România

În ultimul deceniu al secolului XX a început procesul de trecere de la economia de comandă bazată pe proprietatea de stat, la economia de piață bazată pe proprietatea privată. Ea s-a produs înainte de toate pentru fostele țări socialiste din Europa Centrală și de Sud- Est și apoi pentru cele din fosta Uniune Sovietică. Deși situația celor peste 20 de țări diferea mult atât în privința nivelului de dezvoltare economica, cât și al condițiilor economice, sociale și politice, problemele economice majore ale procesului de tranziție erau asemănătoare putând fi grupate în patru pachete și anume:

– liberalizarea economică, prin desființarea controlului asupra producției și prețurilor;

– demonopolizarea și privatizarea, astfel încât să fie încurajată concurența și dezvoltată proprietatea particulară;

– reforma economică și restructurarea mecanismelor financiare, bancare și de credit, valutare și de comerț extern și intern;

– stabilizarea macroeconomică, prin controlarea inflației;

Obiectivul principal al tranziției îl constituie “edificarea unei economii moderne de piață.” Realizarea acestui obiectiv în țara noastră a depins și depinde de modul cum se înfăptuiește reforma în economie prin adoptarea unor politici economice permisive și coerente, ce presupun:

– transformarea structurală a proprietății, organizării și conducerii întregii activități economice, adică: înlăturarea monopolului proprietății de stat și cooperatiste și promovarea pluralismului proprietății, în care rolul primordial îl ocupă proprietatea privată

– efiencitizarea întregii activități economice, printr-o mai bună utilizare a capacităților de producție din toate sectoarele de activitate și ramurile economiei naționale ,o mai bună valorificare a resurselor de capital și de munca;

– desființarea înteprinderilor nerentabile care aduc pierderi mari economiei și retehnologizarea celor care pot deveni viabile(rentabile);

– amplificarea afluxului de investiții de capital străin, sub diferite forme și mai ales sub formă de investiții în înteprinderi din toate ramurile;

– reorganizarea pe principii moderne a învațământului și cercetării științifice;

– realizarea unui sistem de protecție socială adecvat;

În această țară, revoluția din 1989 a fost atipică, deoarece nu a contat cu un subiect social structurat; clasele sociale destinate a fi beneficiarele revoluției nu erau formate și n-au putut să participe la mobilizările și la negocierile care au determinat trecerea puterii din mâinile partidului comunist în cele ale noilor guvernanți anticomuniști. Pe de altă parte, transformarea regimului politic reprezintă doar o parte a unui schimb de sistem care, de asemenea, include și ruptura de sistemul economic, cadrul juridic și de ansamblul de instituții din regimul anterior. De-a lungul a celor 24 ani care au trecut, România a suferit transformări radicale marcate atât de celelalte tranziții spre democrație și economia de piață, cît și de influența politicii internaționale, adică de circumstantele politice și economice externe.

Este deja cunoscut faptul că în România s-au înregistrat puternice dezechilibre care au dominat și au întârziat procesele de transformare economică. Chiar dacă la începutul tranziției, țările din Est continuau să împartă o moștenire comună, în mare parte, în același timp, prezentau diferențe notabile. Chiar aceste diferențe au determinat condițiile inegale de începere a reformei, au influențat decisiv în viabilitatea strategiilor de transformare sistemică și au marcat vulnerabilitatea economiilor, acțiunea politicilor economice sau structurile și interesele grupurilor sociale recent apărute.

Diferitele scheme și planuri reformiste au fost ingenue, deoarece și-au imaginat că înlocuirea cadrului juridic sovietic cu unul analog al națiunilor occidentale ar conduce în scurt timp, la extinderea relațiilor mercantile și la înflorirea unui sector privat. Spre deosebire de pasul dat de la piață la plan, care fusese realizat sub impulsul Statului, acum tranzitul invers trebuia să fie protagonizat de anumiți agenți economici privați care erau inexistenți în România. În acelasi timp, volumul minim de economie în mâinile particularilor, absența unei clase manageriale și atractivul redus pe care îl oferea țara investitorilor străini, constituiau limitări severe pentru a restructura sistemul economic. În ciuda faptului că guvernanții au încercat să ia ca punct de referința (începând cu 1996-1997) modelul capitalist în vigoare în țările dezvoltate, atingerea scopului și conținutul reformelor încă se lasă așteptate. În anii de tranziție către economia de piață, această țară nu a reușit să redea, să exprime un compromis clar pe calea capitalistă în strategiile convingătoare și factibile de transformare. Acest lucru a afectat aspectele de bază din funcționarea economiei: conținutul politicilor de privatizare, configurația sistemului financiar, tratamentului dat capitalelor străine sau politicile de tipuri de schimb. Au existat diferite episoade de inflație, care au putut fi controlate doar de o reîntoarcere la aplicarea politicilor drastice de austeritate și a costurilor productive și sociale corespunzătoare. Faptul că evoluția prețurilor a depins în mare masură de controlul strict al cererii adăugate, scoate în evidență debilitatea reformelor structurale și crearea unei piețe neregulate, cu o competență redusă, și ceea ce e și mai rău, incapabilă de a genera stimulente pentru îmbunatățirea infrastructurii, impulsarea productivității, favorizarea acumulării sau câștigarea competitivității.

Consecința este că piața nu poate compatibiliza controlul inflației, cu creșterea economică suficientă și dezechilibrele externe. În cazul țării pe care o tratăm, după cum am afirmat mai sus, schimbul de sistem a rămas în urmă, în comparație cu celelalte țări din vechiul bloc sovietic. Nu s-a profitat de clima economică favorabilă care a existat la începutul perioadei de tranziție, în anii nouăzeci. Problemele interne, corupția, lipsa de reforme adecvate, au facut ca procesele de restructurare și de privatizare să fie lente.

Poporul român a optat definitiv pentru economia de piață și mecanismul ei funcțional. Revoluția din Decembrie 1989 are meritul de-al fi ajutat să înțeleagă rapid, aproape instantaneu că sistemul economic bazat pe monopolul absolut al proprietății socialiste de stat s-a dovedit a fi falimentar, că mecanismul economiei de comandă nu mai poate asigura orientarea energiilor creatoare ale națiunii pe făgașul lor normal , spre satisfacerea nevoilor nelimitate și în continuă diversificare.

Opțiunea țării noastre pentru un asemenea tip de economie s-a bazat deci, în primul rând , pe experiența nemijlocită a maselor, care au ajuns la concluzia că sistemul ce-i fusese impus nu răspundea criteriilor de raționalitate și eficiență. Ruptura hotărâtă cu trecutul economiei socialiste s-a făcut pe baza constatărilor directe ale lipsei de funcționalitate a vechiului mecanism , constatări făcute pe viu de către fiecare dintre cetățenii țării și de toți laolaltă. Evoluția economiei românești după 1989 este dominată de tendința unui declin tot mai pronunțat. Macrostabilitatea nu s-a realizat, economia de piață continua să fie un deziderat, productivitatea muncii se situează la nivel inaccesibil de scăzut, consumurile continuă să fie mari, risipa de resurse nu s-a oprit, inflația se menține destul de ridicată, șomajul continuă să crească, iar PIB scade.

Este evident că, în prezent economia țării noastre se confruntă cu o criză structurală prelungită care își are originea, pe de o parte, în acumulările unor profunde contradicții și dezechilibre fundamentale din perioada dezvoltării preponderent extensive(1965-1989) iar, pe de o parte, în efectele negative pe care le generează schimbarea inadmisibil de lentă a raporturilor de proprietate ca și, în gravele greșeli de politică economică din perioada ce a urmat revoluției din decembrie 1989. De asemenea, nu trebuie minimizat impactul negativ al factorilor externi, ai conjuncturii internaționale asupra economiei țării noastre în această perioadă. Având în vedere cele menționate se poate afirma că tranziția în condițiile României este o tranziție prin criză.

Întârzierea cu care s-au efectuat reformele economice reprezintă principalul dezavantaj al țării noastre. În plus, distanța mai mare față de granița estică a U.E. a făcut ca investițiile străine să fie mult mai mici la noi, în aceeași situație aflându-se și Bulgaria. Aderarea României se va face o dată cu cea a Bulgariei, Bulgaria obținând încă de anul trecut statutul de economie de piață funcțională.

Principalele cauze ale inflației în România din ultimele patru decenii care, la rândul lor, au generat noi tensiuni inflaționiste și au contribuit la adâncirea crizei economice au fost:

– Una din cauzele inflației o constituie disproporția dintre oferta de mărfuri și masa monetar în circulație. Pe acest fond, numerarul la populație,precum și depunerile la CEC au crescut continuu,dezechilibrul dintre capacitatea de cumpărare a populației și volumul de mărfuri aflat pe piață, atingând dupa 1980, punctul critic. Elocvent în acest sens este faptul că potențialul de acoperire cu mărfuri și servicii a fost, de aproximativ 75% față de volumul masei monetare, disponibilitățile bănești ale populației apropiindu-se de 300 miliarde lei, din care 200 de miliarde lei, depuneri la CEC.

-O alta cauză a constituit-o dezechilibrul structural privind oferta de mărfuri și servicii -această situație a fost determinată de permanentizarea disproporției dintre sectorul I și sectorul II, respectiv dintre ramurile producătoare de factori primari și energie (sectorul primar) și cele ce consumă și valorifică aceste resurse (sectorul secundar).

– O a treia cauză o constituie necorelarea volumului fizic, sortimental de bunuri de consum cu cerințele pieței, ale populației. Admițând că, din punct de vedere valoric, ar fi existat un echilibru între volumul mărfurilor și serviciilor și cel al masei monetare în circulație, acest echilibru nu corespundea structural nevoilor reale, tocmai datorită disproporțiilor privind conținutul fizic, sortimental al ofertei de mărfuri.

-O altă cauză a inflației este modul subiectiv, arbitrar de formare a prețurilor. Se știe că numai prețurile legate direct de piață exprimă adevărata realitate, deoarece ele nu depind numai de producător(oferta) ci și de consumator (cerere), confruntarea permanentă dintre cele doua mărimi ducând la formarea prețului de echilibru, care presupune egalitatea între cerere și ofertă. Pentru aceasta este nevoie însă de concurență, de mai mulți producători. Ori, economia centralizată, prin însăși esența sa, nu are cum să respecte acest principiu economic fundamental. Este adevarat că, în stabilirea prețurilor se pornea de la costuri; trebuie facută însă, precizarea că acestea, în numeroase cazuri, nu reflectau starea reala. Mai mult, beneficiul ce "trebuia" încasat se stabilea "de sus" apriori, neprovenind deci dintr-o relație firească, generată de mecanismul pieței.

Toate acestea au condus la manifestarea mai multor forme ale inflației.

a. Prima dintre ele este inflația reală, care a fost determinata de cerere, care s-a manifestat atât direct, prin creșterea efectivă a prețurilor și tarifelor pentru produsele ce nu aveau prețuri fixe, cât și sub forma, larg raspândită a unor creșteri semioficiale. De cele mai multe ori aceste creșteri se realizau prin substituirea unor produse.

b. A doua formă constă în penuria de mărfuri și economii forțate ale populației. Menținerea fixă a prețurilor, la majoritatea produselor, a facut ca inflația să nu se manifeste, în mod deosebit, prin creșterea vizibilă a prețurilor, ci mai ales prin epuizarea rapidă a bunurilor din magazine, proces care a dus la cronicizarea penuriei, la apariția și proliferarea pieței negre, subterane, pe care sunt desfăcute la prețuri foarte mari alimente, medicamente, îmbrăcăminte, piese de schimb etc. În condițiile penuriei de mărfuri, inflația s-a manifestat nu numai sub forma pieței subterane, ci și prin creșterea depunerilor la CEC, deci sub forma economiilor forțate. Încercând să mascheze și să stăpânească cât de cât inflația , vechiul regim a recurs la diferite "metode" dintre care amintim: majorarea impozitelor, schimbări fictive de denumiri ale produselor, introducerea obligatorie a părților sociale, acceptarea tacită a pieței negre, condiționarea retribuției de îndeplinire a unor planuri nerealizabile, generalizarea formei de retribuire în acord global,perceperea de noi taxe și "contribuții" etc.

III.3 Strategia adoptată de BNR pentru scăderea inflației

În România, banca centrală a adoptat în mod oficial strategia de țintire directă a inflației în luna august 2005. Decizia de trecere la țintirea directă a inflației a fost adoptată doar după ce precondițiile specifice acestei schimbări au fost îndeplinite. Principalele precondiții avute în vedere au fost următoarele: (i) coborârea ratei anuale a inflației sub nivelul de 10 la sută, (ii) întărirea independenței de jure și de facto a BNR; (iii) restrângerea dominanței fiscale și o mai bună coordonare dintre politica fiscală și cea monetară, (iv) însănătoșirea și întărirea sistemului bancar și creșterea intermedierii bancare.

Cu toate acestea, ținta de inflație a fost atinsă într-un singur an (2006), ratarea fiind nota dominantă a perioadei 2005-2010.

Desigur, există multe explicații privind ratarea de către BNR a țintei de inflație. Astfel, se consideră că nivelurile țintelor anuale de inflație au fost stabilite pentru a răspunde exigențelor ce decurgeau atât din specificul implementării politicii monetare în contextul strategiei de țintire directă a inflației, cât și din necesitatea derulării procesului de convergență nominală și reală a economiei românești. În aceste condiții, printre specialiști, apare întrebarea dacă unul dintre motivele evidente pentru ratarea țintei nu este de fapt nivelul foarte ambițios la care aceasta a fost situată. Totuși, nu trebuie omis faptul că BNR s-a confruntat cu dilema generată, pe de o parte, de creșterea presiunilor inflaționiste ale cererii și, pe de altă parte, de amplificarea intrărilor de capital volatil, ca efect al liberalizării accesului nerezidenților la constituirea de depozite la termen în lei.

Mai mult, România fiind o economie emergentă, cu multe prețuri încă administrate, avansul prețurilor într-un ritm mai mare decât cel din restul zonei euro este un proces natural. Dacă țintirea inflației în jurul nivelului de 2% în zona euro poate fi considerată o ancorare în trecut, în cazul României alegerea țintei poate fi considerată fie un transfer de ancorare, fie un puseu de ambiție. În cazul transferului de ancorare este mai degrabă o raportare la realitățile externe și mai puțin la cele românești. În plus, BNR influențează doar o parte din coșul pe care-l țintește, ceea ce înseamnă că, pentru a forța atingerea țintei, ar trebui să producă deflație în prețurile pe care le poate afecta. Forțarea procesului de reducere a inflației afectează dezvoltarea economică.

România a reușit după 24 de ani de capitalism să intre în Occident din punctul de vedere al inflației. La indicatorul PIB per capita este însă la 22% față de Franța sau Germania. Producția agricolă foarte bună și reducerea TVA la produsele de panificație au dus inflația la 1,55% în decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflația încadrându-se la limita inferioară în intervalul țintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.

Banca centrală a mai atins ținta de inflație în anii 2006 și 2011. Este pentru prima dată când România are o inflație anuală de sub 2%, adică limita uzuală în țările occidentale, la care visa în anii de hiperinflație și inflație galopantă din perioada 1990-2000. Pe de altă parte, PIB per capita în România este de doar 7.000 de euro, față de 32.000 de euro în zona euro, deci de patru ori mai redus, iar salariile sunt de 7-10 ori mai mici decât în Franța, Germania sau Olanda

În lipsa reducerii TVA la produsele de panificație și a anului agricol excepțional rata anuală a inflației din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a țintei BNR. De altfel, creșterea anuală a prețurilor mărfurilor nealimentare a fost de 3,6%, iar cea a serviciilor de 3,4%, în timp ce prețurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8%. Cu o rată anuală a inflației de aproape 1,6% în 2013, la limita inferioară a țintei BNR, România completează tabloul unei inflații foarte scăzute în Europa Centrală și de Est.

În Cehia inflația a fost de 1,4% la finalul anului trecut (la o țintă a băncii centrale de 2%±1pp), în Polonia este estimată la 0,7% în decembrie (cu o țintă a băncii centrale de 2,5%±1pp), iar în Ungaria estimările indică o rată a inflației în jurul valorii de 0,4% (față de o țintă a băncii centrale de 3%).

Stabilizarea inflației la aceste niveluri joase este o performanță în condițiile în care până în 2004 România avea rate anuale ale inflației exprimate prin două cifre, mai spune Sinca.

Pentru 2014 analiștii anticipează că inflația va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va crește spre 3-4%. Trendul descendent al inflației din prima parte a anului 2014 și cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite și relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. De altfel, BNR a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12%  și la valută de la 20% la 18%.

În 2005, în primul an de țintire a inflației, prețurile de consum au înregistrat o creștere anuală de 8,6% față de ținta de 7,5%, în anul 2006 inflația anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ținta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ținta de 4%.

Nici în perioada 2008-2010 inflația anuală nu a reușit să ajungă în intervalul țintit de BNR. Lupta cu prețurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei financiare internaționale, al scumpirii explozive a petrolului și a altor materii prime.

În anii de criză, angajamentul de țintire a inflației a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la contracararea recesiunii. Pe lângă ținta de inflație, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb și de reglementările în domeniul creditării – adică a trebuit să controleze cursul și să țină în frâu creditarea. Anul 2011 s-a încheiat cu o inflație de 3,14%, în țintă, în timp ce în 2012 România a ajuns la o rată a inflației de 4,95%, în afara intervalului țintit, în urma producției agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor și a petrolului, precum și din cauza deprecierii leului. Cererea slabă din economie nu a putut contrabalansa o serie de creșteri de prețuri.

BNR a atins anul trecut ținta de inflație, fiind pentru a treia oară când banca centrală reușește să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de țintire a inflației ca principal obiectiv monetar, în august 2005.

Inflația a scăzut puternic în lunile de toamnă, sub 2%, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

Trendul descendent al inflației a încurajat relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie. BNR a tăiat dobânda-cheie în a doua jumătate a anului trecut cu 1,25 puncte procentuale, ducând-o la minimul istoric de 4%, în speranța că și băncile comerciale vor reduce dobânzile la creditele în lei pentru a face costul împrumuturilor în moneda națională  comparabil cu cel al creditului în euro.

Scăderea inflației a fost influențată în special de anul agricol bun și reducerea TVA la produsele de panificație începând cu luna septembrie, de la 24% la 9%. În cazul pâinii, transmisia a fost semnificativă, de circa 95%. În septembrie, dinamica anuală a inflației a decelerat semnificativ la 1,88%, față de nivelul de 3,67% din august. În noiembrie, prețurile de consum au stagnat față de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflației s-a plasat la 1,83%.

În decembrie 2013 rata inflației a fost de 0,3% comparativ cu noiembrie, astfel că față de decembrie 2012 prețurile de consum au înregistrat o creștere de 1,55%. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere anuală a prețurilor de 3,6%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 3,4%, în timp ce la produsele alimentare s-a înregistrat o scădere a prețurilor de 1,81%.

Banca centrală a revizuit prognoza de inflație pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3% (fără a lua în calcul impactul majorării impozitelor și taxelor), anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variație în prima parte a anului viitor și apoi o revenire, mai ales din efect de bază. Ținta de inflație a BNR este de 2,5% +/- un punct procentual.

III.3 Politica monetară în condiții de incertitudine

În ultima perioadă au fost exprimate opinii diverse despre caracterul politicii monetare a BNR. Unii analiști au spus că decizia BNR din 30 iunie de a reduce rata dobânzii de politică monetară cu 50 puncte de bază (pb) a fost o relaxare, deoarece se așteptau la o reducere de 25 pb. Ultima reducere de 50 pb efectuată în iulie a fost anticipată de cei mai mulți analiști. Totuși, unii au considerat-o insuficientă în raport cu scăderile viitoare posibile ale ratei inflației și au subliniat caracterul gradual al politicii.

Decizia de politică monetară este bazată atât pe modelul matematic care reflectă structura economiei, cât și pe judecata informată. În principiu, odată ce este stabilit comportamentul ratei nominale a dobânzii, gap-ul curent al producției depinde de gap-urile anticipate ale producției și de inflația anticipată și trecută. La rândul ei, inflația curentă depinde de gap-ul curent al producției și de inflația anticipată și trecută. Judecata și prudența sunt necesare, deoarece, uneori, structura economiei se poate schimba rapid, făcând ca unii factori să aibă o influență atipică asupra inflației.

De exemplu, în România, gap-ul producției a devenit puternic negativ, dar contribuie puțin la reducerea inflației. Poate că dacă în locul gap-ului producției am folosi gap-ul costului marginal am vedea o influență mai mare asupra inflației. Dar și acest lucru este improbabil din moment ce, așa cum bine observă Laurian Lungu, în România competiția monopolistă contribuie doar parțial la formarea prețurilor. Dacă această competiție ar funcționa bine, creșterile consecutive ale prețurilor producției industriale (PPI) din aprilie, mai și iunie ar indica o accelerare a inflației în viitor. Chiar și cu distorsiunile existente în competiție, creșterea amintită a PPI este un factor care justifică prudență în reducerea ratei dobânzii.

Factorul care pare să acționeze mai puternic asupra inflației în prezent este componenta inerțială. Știm că nu toate firmele ajustează prețurile în același timp. Cu atât mai mult, în condiții de incertitudine, unele firme stabilesc prețurile la niveluri anteriore, ceea ce explică ritmul relativ scăzut al dezinflației. Există multe cauze pentru comportamentele inerțiale ale prețurilor, inclusiv incertitudinea din aria fiscală. Toate cele de mai sus justifică prudență în reducerea ratei dobânzii. În plus, rata dobânzii este doar o componentă a relaxării politicii monetare. În condiții de criză, reducerea rezervelor minime obligatorii, pe care BNR a început-o, și managementul adecvat al lichidității pot fi chiar mai importante.

În anul 2012, contextul de implementare a politicii monetare a fost difi cil, aspectele mixte care l-au caracterizat inițial devenind și rămânând ulterior predominant nefavorabile, chiar confl ictuale, dată fi ind înrăutățirea suferită spre mijlocul anului de evoluția infl ației și de perspectiva pe termen scurt a acesteia, dar și de evoluția activității economice, implicând continuarea adâncirii defi citului de cerere agregată pe orizontul apropiat de timp. Resorturile primare ale acestei duble deteriorări le-au constituit reacutizarea episodică a crizei datoriilor suverane și scăderea severă a apetitului global pentru risc, asociate cu accentuarea declinului economiei zonei euro și cu intensifi carea dezintermedierii fi nanciare pe plan european, care s-au suprapus incertitudinilor generate de climatul politic și electoral intern. Acestora li s-au alăturat noile șocuri adverse de natura ofertei produse în a doua parte a anului, reprezentate de scăderea amplă a producției agricole autohtone sub impactul condițiilor climatice nefavorabile și de majorarea prețurilor internaționale ale materiilor prime agroalimentare, coroborate cu menținerea unei volatilități relativ crescute a cursului de schimb al leului, în principal față de dolarul SUA, dar și de creșterea spre finalul intervalului a prețului energiei electrice. Contextul a fost marcat și de implicațiile continuării consolidării fi scale corespunzător angajamentelor asumate prin acordurile convenite cu UE, FMI și BM. În aceste condiții, începând cu a doua parte a trimestrului II, provocarea majoră pentru politica monetară a redevenit ancorarea fermă a anticipațiilor infl aționiste pe termen mediu4 și asigurarea reluării convergenței ratei anuale a infl ației către ținta staționară de infl ație, simultan cu evitarea exercitării de efecte contracționiste suplimentare asupra activității economice.

O asemenea provocare a impus ajustarea în consecință a prudenței și manierei de implementare a politicii monetare, după ce, în primele luni ale anului 2012, acestea au fost adecvate din perspectiva unor evoluții ce au marcat practic încheierea procesului dezinfl ației amorsat în anul 2000. Astfel, în condițiile continuării tendinței alerte de decelerare a infl ației ce s-a reluat în iunie 2011, rata anuală a infl ației a atins în această perioadă minime istorice succesive– coborând (în lunile aprilie și mai) chiar și la niveluri situate sub limita inferioară a intervalului de variație din jurul punctului central al țintei de infl ație de 3 la sută ±1 punct procentual –, iar previziunile privind menținerea acestei rate în interiorul intervalului-țintă, pe orizontul de timp relevant pentru politica monetară, s-au consolidat. În plus, alături de continuarea scăderii dinamicii anuale a prețurilor volatile ale produselor alimentare, pe fondul manifestării unui efect de bază favorabil, un determinant important al acestor evoluții l-a constituit decelerarea recentă și cea anticipată a infl ației CORE2 ajustat, refl ectând persistența defi citului amplu de cerere agregată, precum și continuarea ajustării descendente a anticipațiilor infl aționiste, inclusiv ca efect al menținerii conduitei prudente a politicii monetare. În aceste condiții, BNR a prelungit în lunile februarie și martie ciclul de scădere prudentă a ratei do bânzii de politică monetară pe care l-a inițiat spre fi nele anului 2011, aceasta fi ind redusă în doi pași consecutivi, de câte 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 5,25 la sută, reprezentând minimul istoric. al ultimilor 22 de ani. Prezervarea pru denței pasului de ajustare a ratei dobânzii-cheie a fost justificată de persistența unor riscuri la adresa perspectivei inflației, având ca sursă atât mediul extern, în condițiile prelungirii crizei datoriilor suverane, cât și incertitudinile asociate conjuncturii electorale interne.

Contextul de implementare a politicii monetare s-a schimbat însă semnificativ odată cu reacutizarea la mijlocul trimestrului II a crizei datoriilor suverane (provocată de sporirea incertitudinii privind evoluțiile economice și politice din Grecia și de speculațiile privind posibila ieșire a acestei țări din zona euro), dar și cu accentuarea problemelor din sistemul bancar european, care au sporit considerabil aversiunea globală față de risc. Presiunile în sensul deprecierii monedelor din regiune generate de această conjunctură au fost mai puternic/îndelung receptate de moneda națională, datorită înrăutățirii percepției investitorilor asupra riscului asociat pieței fi nanciare locale, indusă de temerile privind potențialul impact relativ mai consistent exercitat asupra economiei românești de ajustarea sistemului bancar european și de slăbirea economiei zonei euro, dar și de tensiunile manifestate ulterior în mediul politic intern.

Creșterea riscurilor la adresa comportamentului viitor al infl ației, dar și a stabilității financiare, provocată de reescaladarea crizei, ca urmare a potențialei accentuări pe acest fond a volatilității fl uxurilor de capital, implicit a celei a cursului de schimb al leului, a determinat BNR să stopeze în luna mai trendul des cendent al ratei dobânzii de politică monetară. Totodată, prelungirea ulterioară a incertitudinii crescute asociate mediului extern, dar și contextului electoral intern, implicând menținerea riscurilor la adresa cursului de schimb al leului, a făcut imposibilă reluarea în luna următoare a ciclului de scă dere a ratei dobânzii de politică monetară, cu toate că aceasta a constituit o opțiune a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.