Infiintarea Unei Ferme Legumicole Prin Accesarea Fondurilor Europene

Economie

Infiintarea Unei Ferme Legumicole Prin Accesarea Fondurilor Europene

Byadmin ianuarie 1, 2024

Lista tabelelor

Tabelul 1.1.1 Randamentul legumicol……………………………………………………. 14

Tabelul 1.1.2 Prețul producătorilor pentru principalele produse legumicole………………………………………………………………………………………….. 15

Tabelul 1.1.3 Producția principalelor culturi legumicole din România……….. 16

Tabelul 1.2.1 Consumul mediu anual de legume la nivel național, mondial si european…………………………………………………………………………………………….. 21

Tabelul 1.3.1 Valoarea importurilor și exporturilor ale României………………. 22

Tabelul 1.3.2 Principalele destinații ale exporturilor cu legume României….. 23

Tabelul 1.3.3 Valoarea importurilor cu legume ale României……………………. 25

Tabelul 3.2.1 Calculul valorii producției standard……………………………………. 41

Tabelul 3.2.2 Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a exploatației agricole…………………………………………………………………………… 41

Tabelul 3.2.3 Bazele de producție ale solicitantului………………………………….. 42

Tabelul 3.2.4 Dotările fermei in anul zero………………………………………………. 42

Tabelul 3.3.1 Rezervorul de apă pentru sistemul de irigare……………………….. 49

Tabelul 3.3.2 Descrierea bugetului pentru achiziția serei………………………….. 50

Tabelul 3.3.3 Bugetul pentru achiziția sistemului de izolare……………………… 51

Tabelul 3.3.4 Bugetul pentru achiziția sistemului de irigare……………………… 51

Tabelul 3.3.5 Bugetul pentru achiziția rezervorului de apă și tratarea apei….. 52

Tabelul 3.3.6 Bugetul pentru achiziția sistemului de climatizare……………….. 53

Tabelul 3.3.7 Bugetul pentru achiziția accesoriilor…………………………………… 53

Tabelul 3.3.8 Potențialii furnizori ai solicitantului……………………………………. 54

Tabelul 3.3.9 Potențialii clienți ai solicitantului……………………………………….. 54

Tabelul 3.3.10 Planul de cultură…………………………………………………………….. 57

Tabelul 3.3.11 Valoarea estimată a producției comercializate……………………. 58

Tabelul 3.5.1 Previziunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatului financiar…. 61

Lista figurilor

Figura 1.1.1 Suprafața cultivată cu legume la nivel mondial în anul 2012…………………………………………………………………………………………………….. 9

Figura 1.1.2 Suprafața cultivată cu legume la nivel european în anul 2012…………………………………………………………………………………………………… 10

Figura 1.1.3 Producția mondială de legume în anul 2012………………………….. 11

Figura 1.1.4 Producția europeană de legume în anul 2012………………………… 13

Figura 1.2.1 Consumul mondial de legume în anul 2012………………………….. 17

Figura 1.2.2 Consumul european de legume în anul 2012…………………………. 19

Figura 2.1.1 Frecvența consumului de legume…………………………………………. 34

Figura 2.1.3 Tipuri de legume achiziționate…………………………………………….. 35

Figura 2.1.3 Suma alocată consumului de legume din bugetul pentru alimente……………………………………………………………………………………………… 36

Figura 2.1.4 Locul de achiziție al legumelor……………………………………………. 37

Figura 2.1.5 Preferințele privind originea legumelor………………………………… 37

Figura 2.1.6 Cantitatea de legume achiziționate la o singură cumpărătură…… 38

Figura 3.3.1 Distribuția culturilor în seră………………………………………………… 55

Lista anexelor

Anexa 1. Suprafața cultivată cu legume la nivel mondial………………………….. 66

Anexa 2. Suprafața cultivată cu legume la nivel european………………………… 67

Anexa 3. Producția mondiala de legume………………………………………………… 68

Anexa 4. Producția europeană de legume……………………………………………….. 69

Anexa 5. Consumul mondial de legume…………………………………………………. 70

Anexa 6. Consumul european de legume………………………………………………… 71

Anexa 7. Chestionarul cantitativ privind consumul de legume proaspete……. 72

Introducere

În prezent se poate remarca o promovarea tot mai accentuată a unui stil de viață sănătos bazat pe o creștere a consumului de legume și fructe (așa cum reiese și din cercetările făcute în cadrul lucrării de față) având în vedere faptul că legumele joacă un rol important în nutriția umană, cele mai multe sunt sărace în grăsimi și calorii, furnizează fibre alimentare și sunt surse importante de vitamine esențiale, minerale și oligoelemente.

Acest lucru împreună cu importanța deosebită pe care o are în prezent posibilitatea accesării fondurile europene pentru dezvoltarea și susținerea agriculturii românești și mai ales a legumiculturii în spații protejate au dus la decizia elaborării acestei lucrări.

Din punct de vedere structural lucrarea de față se prezintă astfel:

Capitolul 1. „Studiu privind evoluția legumiculturii la nivel național, european și mondial” în cadrul căruia sunt analizate datele privind oferta de legume (suprafața cultivată cu legume, producția de legume, etc.), consumul de legume (evoluția consumului de legume la nivel mondial, evoluția consumului de legume la nivel european, consumul anual pe cap de locuitor) și analiza exporturilor și a importurilor cu legume a României (principalele destinații ale exporturilor, principalele surse ale importurilor, balanța comercială, etc.)

Capitolul 2. „Cercetare de piață privind consumul de legume proaspete din România” în care sunt cuprinse cercetarea de piață calitativă și cercetarea de piață cantitativă.

Capitolul 3. „Planul de afaceri pentru înființarea fermei legumicole” în cadrul căruia au fost atinse următoarele aspecte: datele generale ale solicitantului, descrierea situației actuale, obiectivele și detalierea investițiilor propuse pentru atingerea acestora, evaluarea principalelor riscuri, previzionarea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor financiare ale exploatației.

Capitolul 1. Studiu privind evoluția legumiculturii, in ultimii zece ani, la nivel național, european și mondial

Analiza ofertei de legume, în ultimii zece ani, la nivel national, europen si mondial

Suprafața cultivată cu legume la nivel mondial

Analizând suprafața cultivată cu legume la nivel mondial între anii 2003 și 2012, putem observa că România ocupă cea mai bună poziție în anul 2003 respectiv poziția 24, iar cea mai joasă poziție în anii 2007 și 2009 respectiv poziția 30. În restul România ocupă poziția 26 în anul 2004, poziția 28 în locul 2006 și 2008, poziția 29 în anii 2005, 2010, 2011 și 2012.

Pe toată perioada analizată suprafața cultivată cu legume a României înregistrează oscilații. Între 2003 și 2005 aceasta scade de la 310.186 de hectare la 269.029 de hectare. Între 2006 și 2008 suprafața prezintă oscilații scăzând de la 278.282 de hectare în 2006 la 250.095 hectare în 2007 urmând ca în 2008 să înregistreze o creștere ce duce suprafața cultivată cu legume la 268.155 de hectare. Între 2009 și 2012 suprafața continuă să scadă, înregistrează ușoare variații între 2009 și 2011 iar în anul 2012 scade semnificativ până la 258.762 de hectare cultivate cu legume.

Figura 1.1.1. Suprafața cultivată cu legume la nivel mondial în anul 2012Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

Prima clasată la nivel mondial ca suprafață cultivată cu legume, pe toată perioada analizată este China Continentală. Aceasta înregistra o suprafață cultivată cu legume de 20.154.997 hectare în 2003 aceasta continuând să crească pe toată perioada analizată ajungând în 2012 la 24.560.900 de hectare cultivate cu legume.

Pe locul doi se situează India, cu o diferență de 12.979.575 de hectare cultivate cu legume în anul 2003 față de China Continentală. Suprafața cultivată cu legume a Indiei prezintă oscilații pe toată perioada analizată însă aceasta rămâne pe locul doi ca și suprafața cultivată cu legume la nivel mondial.

Printre principalele țări ce ocupă o suprafața semnificative cultivată cu legume se mai număr și Nigeria, Statele Unite ale Americii, Turcie, s.a

Suprafața cultivată cu legume la nivel european

Din datele prezentate în anexa doi se poate observa că Rusia ocupă primul loc privind suprafața cultivată cu legume la nivel european. Acesta înregistra o suprafață cultivată cu legume de 949.330 hectare la nivelul anului 2003 aceasta scăzând până la 877.493 hectare în anul 2006, această scădere a continuat până în anul 2010 când suprafața cultivată cu legume a Rusiei a ajuns la 759.100 hectare. În anul 2011 suprafața a cultivată a înregistrat o creștere semnificativă ajungând la 838.400 hectare însă în anul 2012 scade iar ajungând la 790.500 hectare. Locurile doi și trei sunt ocupate de către Italia (locul 2 între anii 2003- 2010 respectiv locul 3 între anii 2011-2012) și Ucraina (locul 3 între anii 2003- 2010 respectiv locul 2 între anii 2011-2012). Locul patru este ocupat pe toată perioada analizată de către Spania.

Figura 1.1.2 Suprafața cultivată cu legume în Europa în anul 2012Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

România ocupă la nivel european poziția a cincea între anii 2003 și 2006 cu o suprafață cultivată cu legume de 310.168 hectare în anul 2003 și 278.282 în anul 2006. În anul 2007 România pierde o poziție din cauza reducerii suprafeței cultivate ce a ajunsese la 250095 hectare, fiind depășită de către Franța.

Din 2008 până în 2012 țara noastră ocupă poziția a cincea ca suprafață cultivată cu legume. Suprafața cultivată a României în această perioadă înregistrează fluctuații nesemnificative, excepție făcând anul 2012 când suprafața a scăzut până la 258762 hectare.

În pofida faptului că România ocupă locul cinci atât în anul 2003 cât și în anul 2012 suprafața cultivată cu legume s-a redus cu 51.425 hectare.

Printre țările cu o suprafață semnificativă cultivată cu legume se mai numără și Franța, Polonia, Serbia, Grecia precum și Regatul Unit.

Producția mondială de legume

Principalele țări producătoare cu legume sunt:

China – ocupă locul unu pe toată perioada analizată și are o producție ce crește de la 416.685.900 de tone de legume în anul 2003 până la 573.935.000 de tone de legume în anul 2012

India, ocupă locul doi privind producția de legume la nivel mondial cu o cantitate ce crește de la 79.040.764 de tone de legume în anul 2003 până la 109.140.990 de tone de legume în anul 2012

Următoarele țări ce înregistrează o producție de legume semnificativă la nivel mondial sunt: Statele Unite ale Americii, Turcia, Egipt, Italia, s.a

Figura 1.1.3. Producția modială de legume în anul 2012Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

România avea o producție în anul 2003 de 4.684.929 tone de legume, cantitate ce o clasa pe locul douăzeci și unu din punct de vedere al producției la nivel mondial. Producția crește în 2004 până la 4.774.549 tone de legume însă, aceasta nu duce la o creștere în clasamentul mondial ci la o scădere, România ocupând locul douăzeci și doi. Anul 2005 aduce scăderi semnificative la nivelul producției de legume în România, înregistrând o valoare de .3624.858 tone de legume, ocupând locul treizeci și trei la nivel mondial. Anul 2006 Aduce o creștee tone de legume în anul 2003 până la 573.935.000 de tone de legume în anul 2012

India, ocupă locul doi privind producția de legume la nivel mondial cu o cantitate ce crește de la 79.040.764 de tone de legume în anul 2003 până la 109.140.990 de tone de legume în anul 2012

Următoarele țări ce înregistrează o producție de legume semnificativă la nivel mondial sunt: Statele Unite ale Americii, Turcia, Egipt, Italia, s.a

Figura 1.1.3. Producția modială de legume în anul 2012Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

România avea o producție în anul 2003 de 4.684.929 tone de legume, cantitate ce o clasa pe locul douăzeci și unu din punct de vedere al producției la nivel mondial. Producția crește în 2004 până la 4.774.549 tone de legume însă, aceasta nu duce la o creștere în clasamentul mondial ci la o scădere, România ocupând locul douăzeci și doi. Anul 2005 aduce scăderi semnificative la nivelul producției de legume în România, înregistrând o valoare de .3624.858 tone de legume, ocupând locul treizeci și trei la nivel mondial. Anul 2006 Aduce o creștere la nivelul producției cu legume la României clasând-o pe locul douăzeci și cinci la nivel mondial, cu o cantitate produsă de 4.143.295 tone. În anul 2007 producția țării noastre scade cu până la 1.024.838 tone aducând-o pe locul treizeci și patru la nivel mondial. În acest an se înregistrează cea mai mică producție de legume a României cu o cantitate de doar 3.118.457 tone. După aceasta producția crește în anul 2008 până la 3.820.990 tone respectiv 3.902.412 în anul 2009 clasându-ne pe locurile douăzeci și nouă respectiv douăzeci și opt la nivel mondial.

Deși în anul 2010 producția de legume a României scade până la 3.864.162 tone de legume, locul ocupat la nivel mondial crește cu o poziție. În anul 2011 România înregistrează o creștere de 312.725 de tone de legume, însă acest lucru nu modifică poziția ocupată. În anul 2012 producția de legume a țării noastre scade față de 2011 ajungând la 3.535.916 de tone de legume. Acest lucru situează România pe locul treizeci și trei la nivel mondial.

Producția europeană de legume

Analizând producția la nivel european de legume, observăm că pe primul loc se situează Italia în anii 2003, 2004, 2007, 2009 și 2010 și Federația Rusă în anii 2005, 2006, 2011 și 2012.

Cea mai mare producție de legume la nivel european este înregistrată în anul 2006 de către Federația Rusă cu o cantitate de 16.629.190 de tone de legume.

Printre principalele țări producătoare de legume din Europa se mai număr și: Spania (ce ocupă locurile doi și trei pe perioada analizată), Ucraina, Franța, Polonia, Olanda, s.a

Figura 1.1.4 Producția europeană de legume în anul 2012Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

România ocupă:

locul șapte al producției de legume la nivel european în anii 2003, 2004 și 2006, depășind țări precum Olanda, Grecia sau Germania.

locul opt în anii 2008, 2009, 2010 și 2011 depășind în continuare Germania și Grecia

locul zece în anii 2005 și 2007, acesta fiind cel mai jos loc ocupat de România în perioada analizată

Randamentul producției de legume la hectar

Randamentul producție de legume al României se situează atât sub cel mondial cât și sub cel european. Țara noastră înregistrează cel mai bun randament în anul 2004 atunci când se obțineau 15,92 de tone de legume la hectar, iar cel mai slab randament se înregistrează în anul 2007 atunci când se obțin 12,74 de tone de legume la hectar. Pe toată perioada analizată randamentul producție de legume la nivel național înregistrează oscilații.

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

Comparativ cu nivelul mondial, cea mai mare diferență este înregistrată în anul 2007 atunci când România înregistrează o producție la hectar de doar 12,47 de tone de legume iar la nivel mondial producție de legume la hectar este de 18,36 de tone. Cea mai mică diferența se înregistrează în anul 2004 atunci când producția de legume la hectar la nivel național era de 15,92 de tone iar la nivel mondial producția de legume la hectar era de 17,47 de tone.

Diferența dintre randamentul național și cel european este mai mare decât diferența dintre randamentul național și cel mondial. Cea mai mare diferența dintre randamentul național și cel european se înregistrează în anul 2012 atunci când randamentul la nivel național era mai mic cu 9,49 de tone de legume produse la hectar față de cel european. Deși randamentul european este în creștere în 2012 față de 2003 cel de la nivel național este în descreștere.

Analiza prețurilor principalelor produse legumicole

Din analiza făcută asupra produselor legumicole: fasole, castraveți, vinete, usturoi, pepene, mazăre, cartofi, roșii și ceapă, se poate observa că cele mai mare prețuri s-au înregistrat astfel:

pentru fasole: în anul 2008 prețul de 8,56 lei/kg

pentru castraveți: în anul 2007 prețul de 3,60 lei/kg

pentru vinete: în anul 2008 prețul de 5,10 lei/kg

pentru usturoi: în anul 2011 prețul de 20,10 lei/kg

pentru pepeni: în anul 2007 prețul de 3,61 lei/kg

pentru mazăre: în anul 2010 prețul de 9,16 lei/kg

pentru cartofi: în anul 2011 prețul de 2,16 lei/kg

pentru roșii: în anul 2010 prețul de 4,23 lei/kg

pentru ceapă: în anul 2008 prețul de 2,91 lei/kg

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

Producția principalelor produse legumicole

Din datele prezentate mai sus, se poate observa cu ușurință că România înregistrează cea mai mare producție de legume pentru cartofi. Cantitatea produsă de cartofi fiind de 3.947.177 de tone în anul 2003 oscilând pe toată perioada analizată, ajungând în anul 2012 la o cantitate de 2.465.150 de tone. Cea mai mare producție de cartofi este înregistrată în anul 2004 de 4.320.210 de tone.

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

Locul doi este ocupat de roșii ce înregistra o cantitate a producție de 818.900 de tone la nivelul anului 2003 cantitate ce variază pe toată perioada analizată și ajunge în anul 2012 la o cantitate de 683.282. Cea mai mare producție de roșii s+a înregistrat în anul 2004 și anume 1.330.085 de tone.

Valori ridicate ale producție sunt înregistrate și de sfeclă de zahăr, ceapă, pepeni castraveți și vinete iar producții scăzute înregistrează fasolea și usturoiul.

1.2. Analiza cererii de legume, în ultimii zece ani, la nivel national, europen si mondial

Consumul mondial de legume

Cel mai mare consumator de legume la nivel mondial, pe toată perioada analizată este China Continentală, ce înregistrează un consum de 239,70 de kg anual pe cap de locuitor în anul 2002. Consumul acesteia prezintă un trend crescător ce ajunge în anul 2011 la 289,40 de kg de legume anual pe cap de locuitor.

Figura 1.2.1 Consumul mondial de legume în anul 2011Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

Coreea de Sud ocupă locul doi între anii 2002 și 2006 cu un consum ce variază între 184,20 de kg de legume anual pe cap de locuitor și 203,50 de kg de legume anual pe cap de locuitor. În anii 2007, 2008 și 2011 locul doi este ocupat de către Armenia ce înregistrează un consum de 210 de kg de legume anual pe cap de locuitor în toți cei trei ani. În 2009 și 2010 locul doi este ocupat de care Muntenegru, cu un consum de 195,60 de kg de legume anual pe cap de locuitor în anul 2009 și 189,50 de kg de legume anual pe cap de locuitor în anul 2010. Printre principalele țări consumatoare de legume la nivel mondial se mai numără și Israel, Bosnia Herțegovina, Laos, Malta, Iran, s.a

România înregistrează un consum oscilatoriu pe toată perioada analizată. În anul 2002 consumul de legume anual pe cap de locuitor era de 112,50 kg clasând țara noastră pe locul doisprezece la nivel mondial. Anul 2003 aduce o creștere a consumului de legume acesta ajungând la 132,10 de kg de legume anual pe cap de locuitor și clasează țara noastră pe locul nouă la nivel mondial. Anul 2004 aduce o scădere față de anul 2003 și plasează România pe locul doisprezece cu un consum de 126,50 de kg de legume anual pe cap de locuitor. Consumul continuă să scadă și în anul 2005 ajungând la 116,40 de kg de legume anual pe cap de locuitor, clasând țara noastră pe locul paisprece la nivel mondial. Anul 2006 aduce o ușoară creștere în consumul de legume, acesta ajungând la 123,40 de kg de legume anual pe cap de locuitor și clasează țara noastră pe locul treisprezece.

În anul 2007 România înregistrează cel mai mic consum (96,29 de kg de legume anual pe cap de locuitor) și poziția a paisprezecea la nivel mondial. Deși consumul scade în anul 2008 până la 115,20 de kg de legume anual pe cap de locuitor poziția ocupată la nivel mondial crește, plasând țara noastră pe locul unsprezece. Creșterea înregistrată în anul 2009 (116,40 de kg de legume anual pe cap de locuitor) duce România pe locul paisprezece la nivel mondial. În anul 2010 țara noastră înregistrează un consum asemănător anului 2008, însă poziția ocupată crește până la locul nouăsprezece. Anul 2011 clasează România pe locul șaptesprezece cu un consum de 119,20 de kg de legume anual pe cap de locuitor.

Consumul european de legume

La nivel european principalul consumator de legume la nivelul anului 2002 este Malta cu un consum de 140,80 de kg de legume anual pe cap de locuitor. Între anii 2003 și 2005 locul unu este ocupat de Bosnia și Muntenegru ce înregistrau un consum cuprins între 156,50 de kg de legume anual pe cap de locuitor și 174,50 de kg de legume anual pe cap de locuitor.

Figura 1.2.2 Consumul european de legume în anul 2011Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

După separarea Bosniei de Muntenegru locul unu este ocupat de Bosnia în anii 2006 și 2007 ce înregistra un consum de 171 de kg de legume anual pe cap de locuitor respectiv 167,80 de kg de legume anual pe cap de locuitor. Între anii 2008- 2011 cel mai mare consumator de legume este Muntenegru cu o cantitate consumată ce variază între 187 de kg de legume anual pe cap de locuitor și 195,60 de kg de legume anual pe locuitor.

România ocupă locul patru la nivel european din punct de vedere al consumului de legume, în anii 2002 și 2003. În anii 2004 și 2006 ocupă locul cinci. Locul șase în anii 2005 și 2008. Locul șapte în anii 2009, 2010 și 2011 iar în anul 2007 ocupă locul zece.

Printre principalele țări consumatoare de legume la nivel european se mai numără și Italia, Spania, Belgia, Portugalia, Grecia, Albania, Malta, Lituania, Serbia. S.a

Consumul mediu anul de legume pe cap de locuitor

România înregistrează un consum mediu anual de legume pe cap de locuitor atât peste media media mondială cât și cea europeană, excepție făcând anul 2007.

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile pe site-ul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite

Cea mai mare diferență între consumul național și cel mondial este înregistrat în anul 2003, consum național depășind consumul mondial cu 36,80 de kg de legume anual pe cap de locuitor. Cea mai mică diferența se înregistrează în anul 2007 atunci când consumul mondial depășește consumul național cu 2 kg de legume anual pe cap de locuitor. Cea mai mare diferența dintre consumul național și cel european se înregistrează în anul 2003 atunci când țară noastră depășește consumul european cu 53,40 kg de legume anual pe cap de locuitor. Cea mai mică diferența este înregistrată în anul 2007 atunci când țara noastră depășește consumul mediu european de legume cu 18,90 kg de legume anual pe cap de locuitor.

1.3. Analiza exporturilor și a importurilor cu legume a României

Valoarea exporturilor și a importurilor

România înregistrează o valoare mult mai mare a importurilor de legume, fructe și nuci decât decât cea a exporturilor așadar balanța comercială înregistrată fiind negativă pe toată perioada analizată. Cea mai mare diferența este înregistrată în anul 2014 valoarea fiind de 209.056 de mii de dolari, atunci când valoarea importurilor era de 2.060.650 de mii de dolari iar cea a exporturilor de doar 51.594 mii dolari. Ce mai mică diferența se înregistrează în anul 2005, aceasta fiind de 74.891 de mii de dolari, valoarea importurilor fiind de 101.688 de mii de dolari iar cea a exporturilor fiind de 26.797 de mii de dolari.

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile la Centrul Comercial Internațional (INTRACEN)

Cea mai mare valoare a importurilor este înregistrată în anul 2014 atunci când România importă legume, fructe, nuci în valoare de 260.650 de mii de dolari iar cea mai mare valoare a exporturilor se înregistrează în anul 2013 când României exportă legume, fructe, nuci în valoare de 55.312 mii de dolari.

Principalele destinații ale exporturilor

La nivelul anului 2005 principalele destinații ale exporturilor erau: Austria (legume importate în valoare de 6650 de mii de dolari), Ungaria (legume importate în valoare 5475 de mii de dolari), Germania (legume importate în valoare 4622 de mii de dolari). În anul 2006 principalele țări importatoare de legume rămân aceleași. În anul 2007 principalul importator de legume din țara noastră este Ungaria (legume importate în valoare 18.371 de mii de dolari) fiind de către Austria, Germania și Bulgaria. În anul 2008 principalul importator de legume al României este Bulgaria, care își va menține poziția până în anul 2014.

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile la Centrul Comercial Internațional (INTRACEN)

În anul 2009 și 2010 România exportă către Bulgaria, Ungaria, Italia, Austria și Moldova. La nivelul anului 2011 crește semnificativ valoarea exportului atât către Bulgaria (legume importate în valoare de 16.043 de mii de dolari) cât și către Germania (legume importate în valoare de 5.583 de mii de dolari) dar și către Italia (legume importate în valoare de 4.569 de mii de dolari)

În anul 2012 principalele țări importatoare de legume din România sunt Bulgaria, Austria, Germania și Italia. Anul 2013 aduce o creștere a exporturilor către Bulgaria și Italia și o scădere a acestora către Germania și Austria. În anul 2014 clasamentul principalelor țări importatoare de legume din România era următorul: locul unu era ocupat de către Bulgaria, lacul doi de către Italia și locul trei de către Germania.

Printre țările importatoare de legume din România se mai număr și Spania, Franța, Regatul Unit și Olanda.

Principalele surse ale importurilor

România are ca principală sursă a importurilor pe toată perioada analizată Ungaria. Valoarea importurilor din această țară variază între 12.069 de mii de dolari și 43.190 de mii de dolari. Turcia ocupă locul doi între anii 2005 și 2008 ca valoare a exportului de legume către România, între anii 2009 și 2012 locul doi este ocupat de Germania iar în anii 2013 și 2014 locul doi este ocupat de către Polonia.

Sursă: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile la Centrul Comercial Internațional (INTRACEN)

Din datele prezentate se poate observa că valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor, date ce au fost prezentate în tabelul anterior.

Alte țări din care România importă fructe: Grecia, Olanda, Italia, Austria, Bulgaria.

Conform ultimelor două tabele prezentate se poate observa că atât principalele destinații ale exporturilor cât și principalele surse ale importurilor sunt țări europene. Acest lucru se datorează în principal caracterului perisabil al legumelor dar și a taxelor de transport.

Capitolul 2. Cercetarea de piață privind consumul de legume proaspete in Romania

2.1 Elaborarea unei cercetarii de piață calitative în ceea ce privește consumul de legume proaspete din România

Obiective

Identificarea obiceiurilor de consum în rândul consumatorilor de legume proaspete.

Identificarea frecvenței cu care sunt consumate legumele proaspete.

Identificarea legumelor achiziționate cel mai des.

Identificarea obiceiului de consum al legumelor raportat la consumul total de alimente.

Identificarea atitudinii consumatorilor față de raportul calitate-preț al legumelor proaspete.

Identificarea locului de unde consumatorii achiziționează cel mai des legume proaspete.

Identificarea celor mai importante criterii în achiziția legumelor proaspete.

Identificarea importanței sursei de proveniență a legumelor pentru consumatori

(autohtone, import).

Identificarea cantității de legume achiziționată la o singură cumpărătură.

Identificarea influenței mediului de domiciliu (urban/rural) asupra deciziei de achiziționare a legumelor.

Identificarea influentei prețului asupra deciziei de achiziționare a legumelor.

Determinarea profilului consumatorului.

Ipoteze

Majoritatea respondenților consumă legume proaspete.

Majoritatea persoanelor chestionate consumă legume proaspete de 2-3 pe săptămână.

Ceapă și roșiile sunt legumele cel mai des achiziționate.

Legumele reprezintă aproape jumătate din consumul total de alimente.

Majoritatea respondenților sunt mulțumiți de raportul calitate-preț al legumelor proaspete.

Cea mai mare parte a respondenților achiziționează legume proaspete din piață.

Majoritatea persoanelor chestionate acordă cea mai mare importanță aspectului în

Procesul de cumpărare a legumelor proaspete.

Cea mai mare parte a persoanelor participante la studiu au declarat că preferă să cumpere legume proaspete autohtone.

Majoritatea persoanelor chestionate achiziționează 1kg de legume la o singură cumpărătură.

Persoanele din mediul rural achiziționează o cantitate mai mică de legume față de persoanele din mediul urban.

Prețul legumelor proaspete este superior posibilităților consumatorilor, mai ales în cadrul persoanelor mai în vârstă.

Cea mai mare parte a consumatorilor doresc reducerea prețului legumelor, considerându-l prea ridicat în raport cu veniturile.

Majoritatea consumatorilor de legume sunt persoane de sex feminin, peste 45 de ani.

Majoritatea consumatorilor de legume au un venit mai mare de 1000 lei.

Consumul de legume proaspete nu este influențat de nivelul studiilor consumatorilor.

Interpretarea chestionarului calitativ

Acest chestionar s-a realizat pe un eșantion de 20 de persoane, cu vârsta mai mare de 18 ani, 14 persoane de sex feminin și 6 persoane de sex masculin.

Consumați legume proaspete?

Din analiza acestei întrebări, din chestionarul aplicat, a reieșit faptul că toate persoanele intervievate consumă legume proaspete. Că tendință, tinerii din mediul urban consumă fructe proaspete de 2 –3 ori pe săptămână, mai rar decât majoritatea adulților și vârstnicilor, pentru care acestea nu lipsesc din alimentația zilnică.

Ce legume cumpărați cel mai frecvent?

Din analiza acestei întrebări a reieșit faptul că, cea mai mare parte a persoanelor intervievate, cu vârsta cuprinsă între 36-45 ani consumă cel mai frecvent cartofi, ceapă și varză, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 – 25 ani și cei cu venituri între 1000 – 1500, consumă cel mai frecvent roșii, salată verde, ardei și castraveți, fiind adepții unui stil alimentar mai simplu și ușor.

Vă rugăm să estimați ce procent din cantitatea totală de alimente consumată într-o lună este alocat consumului de legume proaspete?

Cea mai mare parte a persoanelor intervievate, fără studii superioare, cu vârsta cuprinsă între 36-45 și peste 45 de ani au răspuns că aproape jumătate din cantitatea totală de alimente este alocată consumului de legume proaspete, acestea fiind baza alimentației într-o familie numeroasă și nu numai. În același timp, tinerii cu vârsta cuprinsă între 26-35 de ani, cu studii superioare, consumă o cantitate destul de mare de legume proaspete, aceștia fiind interesați de un stil de viață sănătos.

Cât de mulțumit sunteți de raportul calitate – preț al legumelor proaspete?

Majoritatea persoanelor chestionate, îndeosebi de sex feminin și fără studii superioare, au răspuns că nu sunt foarte mulțumite, deoarece prețul este destul de ridicat în perioada de extrasezon, comparativ cu perioada de sezon, respectiv în perioada de sezon, deși legumele se găsesc în piețe în cantități mari, prețul acestora nu este foarte scăzut, și astfel nu achiziționează o cantitate foarte mare de legume pentru conserve sau alte preparate, puterea de cumpărare fiind destul de mică.

De unde obișnuiți să cumpărați legume proaspete?

Când doresc să cumpere legume proaspete, tinerii din mediul urban se îndreaptă în special către hipermarket/ supermarket, atrași de diversitatea produselor și de posibilitatea de a face și alte cumpărături. Vârstnicii, în special bărbații, având venituri mai mici, preferă să cumpere legumele de la țăranii/agricultorii din piețe, putând negocia cu ei prețuri mai mici. Totodată, pentru că pun mai mult preț pe produsele naturale, sănătoase și” cu gust”, ei au mai multă încredere în calitatea legumelor proaspete de la țărani.

Vă rog să menționați, în ordinea importanței, principalele trei criterii de care țineți cont în alegerea fructelor și legumelor proaspete.

Atunci când doresc să cumpere legume, cei mai mulți dintre orășeni sunt atenți la prospețimea acestora, al doilea criteriu ca importanță fiind aspectul. În același timp, sunt foarte atenți la originea produselor. Cei din mediul rural consumă în special legume din producție proprie și doar o mică parte este cumpărată în special din piețe engros.

Referitor la originea legumelor, optați pentru achiziționarea legumelor autohtone sau din import?

Majoritatea participanților la studiu, atât din mediul urban cât și rural, au declarat că preferă să cumpere fructe și legume proaspete autohtone, fără a fi o condiție esențială pentru achiziționarea acestora, foarte puțini sunt indiferenți atunci când cumpără legume, fiind mai mult interesați de aspect și modul de ambalare.

Ce cantitate de legume proaspete obișnuiți să cumpărați la o singură cumpărătură?

Majoritatea persoanelor persoanelor de sex feminin intervievate, cu vârsta cuprinsă între 26-45 de ani au declarat că obișnuiesc să cumpere minim 1 kg de legume, la o singură cumpărătură. În schimb, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani nu obișnuiesc să cumpere o cantitate mare de legume, preferând alte alimente atunci când fac cumpărături.

Cat de mult vă influențează mediul unde locuiți (urban/rural) decizia de cumpărare a legumelor proaspete?

Din chestionarul analizat, rezultă că cea mai mare a consumatorilor sunt influențați de mediu de domiciliul. Pentru a consuma aceste alimente, cei mai mulți dintre orășeni le cumpără. Cei norocoși, aproape jumătate din totalul respondenților, în general persoane de 18 –45 ani, primesc legume proaspete de la țară (de la familie, rude, prieteni etc.)

Cât de mult vă influențează prețul decizia de cumpărare a legumelor proaspete?

Majoritatea persoanelor chestionate, cu studii superioare, din mediul urban, de regulă tineri au răspuns că prețul este un criteriu care influențează foarte mult decizia de cumpărare al legumelor proaspete. În același timp, persoanele cu studii medii, din mediul rural și cu un nivel al venitului mai scăzut, cumpără o cantitate mult mai mică de legume și nu acordă foarte mare importantă provenienței acesteia sau calității și aleg prețul cel mai scăzut.

În ce categorie de vârsta vă încadrați?

Ca tendință, în categoria cumpărătorilor de legume proaspete, cei mai mulți provin din rândul persoanelor adulte de peste 45 ani, aceștia nemaiavând bunici sau părinți la țară care sale ofere aceste alimente. Tinerii și, în general, persoanele cu vârsta sub 45 ani, care mai au rude (părinți sau bunici) în mediul rural, reprezintă cea mai mare parte dintre persoanele care au declarat că primesc legume proaspete de lațară.

În ce categorie intelectuală vă încadrați?

În urma analizei acestei întrebări din chestionarul aplicat a reieșit faptul că majoritatea intervievatilor sunt persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 – 25 de ani, urmate de persoane mai mature, cu vârsta cuprinsă între 36 – 45 de ani.

În ce categorie de venit vă încadrați?

Din analiza acestei întrebări a reieșit faptul că cei mai mulți dintre respondenți au venituri între 1000-1500 lei și foarte puține persoane au venituri între 1500 – 2000 lei, prin asta ne dăm seama că nu toți își permit să cumpere o cantitate mai mare de legume proaspete și cât mai des.

Cărui sex aparțineți?

Majoritatea persoanelor intervievate au fost de sex feminin și o mică parte de sex masculin. Consumul de legume proaspete este mai frecvent în rândul femeilor multe dintre acestea consumându-le zilnic, comparativ cu bărbații, “carnivori” prin excelență, care consumă aceste alimente mai rar, de 2-3 ori pe săptămână

În ce mediu aveți domiciliul?

Majoritatea persoanelor intervievate sunt din mediul urban și o mică parte din mediul rural.

2.2 Elaborarea unei cercetării de piața cantitative în ceea ce privește consumul de legume proaspete din România

Obiective

Identificarea obiceiurilor de consum în rândul consumatorilor de legume proaspete.

Identificarea frecvenței cu care sunt consumate legumele proaspete.

Identificarea legumelor achiziționate cel mai des.

Identificarea obiceiului de consum al legumelor raportat la consumul total de alimente.

Identificarea atitudinii consumatorilor față de prețul legumelor proaspete.

Identificarea locului de unde consumatorii achiziționează cel mai des legume proaspete.

Identificarea atitudinii consumatorilor față de principalele criterii care stau la baza achiziționării legumelor proaspete din hipermarket/supermarket.

Identificarea celor mai importante criterii în achiziționarea legumelor proaspete.

Identificarea importanței sursei de proveniență a legumelor pentru consumatori (autohtone, import).

Identificarea cantității de legume achiziționata la o singură cumpărătura.

Identificarea influenței mediului de domiciliu (urban/rural) asupra deciziei de achiziționare a legumelor.

Identificarea influenteipretului asupra deciziei de achiziționare a legumelor.

Determinarea profilului consumatorului.

Ipoteze

60% dintre respondenți consumă legume proaspete.

30% dintre persoanele chestionate consumă legume proaspete de 2-3 pe săptămână.

Ceapă și roșiile sunt legumele cel mai des achiziționate.

Legumele reprezintă 50% din consumul total de alimente.

70% dintre persoanele intervievate nu sunt mulțumite de prețul practicat pe piețele legumelor proaspete.

Cea mai mare parte a respondenților achiziționează legume proaspete din hipermarket.

50% dintre respondenți au atitudinea cea mai favorabilă pentru prețurile practicate și diversitatea produselor oferite în procesul de cumpărare a legumelor proaspete din hipermarket.

60% dintre respondenți acordă cea mai mare importantă aspectului legumelor în procesul cumpărării.

50% dintre persoanele participante la studiu au declarat că preferă să cumpere legume proaspete autohtone.

60% dintre persoanele intervievate achiziționează 1kg de legume la o singură cumpărătura.

Prețul legumelor proaspete este superior posibilităților consumatorilor, mai ales în cadrul persoanelor mai în vârsta.

60% dintre respondenți sunt persoane sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani.

70% dintre persoanele chestionate au studii superioare.

Majoritatea consumatorilor de legume au un venit mai mare de 1000 lei.

60% dintre respondenți sunt persoane de sex feminin.

Majoritatea respondenților locuiesc în mediul urban.

Interpretarea chestionarului cantitativ

Cercetarea de piață cantitativă a fost efectuată pe un eșantion de 100 de persoane, dintre care 74 provin din mediul urban iar 26 din mediul rural. Persoanele intervievate au vârste cuprinse începând de la 18 ani și sunt grupate astfel: 62% sunt persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 25 ani, 16% sunt persoane cu vârste cuprinse între 26 ani și 35 ani, 12% sunt persoane cu vârste cuprinse între 36 ani și 45 ani, 7% sunt persoane cu vârste cuprinse între 46 ani și 60 ani și doar 3% dintre respondenți au vârste de peste 60 ani.

Având în vedere nivelul studiilor persoanelor intervievate, 51% dintre acestea au efectuat studiile superioare, 32% au efectuat studiile liceale, 10% au efectuat studii postuniversitare, iar cei cu studii gimnaziale împreună cu cei fără studii ocupă un procent de 7% din totalul respondenților.

28 de respondenți au venituri lunare sub 600 lei, acest rezultat se datorează faptului că cei mai mulți dintre respondenți sunt persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 25 ani (studenți), 23 de persoane au un venit cuprins între 1001 lei și 1500 lei, 19 persoane au un venit cuprins între 601 lei și 1000 lei, 17 persoane au un venit de peste 2000 lei și doar 13 persoane înregistrează un venit lunar cuprins între 1501 lei și 2000 lei.În ceea ce privește consumul de legume proaspete, în urma elaborării și aplicării cercetării de piață, din cei 100 de respondenți toți sunt consumatori de legume proaspete, indiferent de criteriile demografice.

În urma analizarii frecveței consumului de legume proaspete s-au obtinut rezultatele prezentate mai jos.

Figura 2.1.1 Frecvența consumuli de legume

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor obținute în urma distribuirii chestionarului

49% din respondenți consumă legume proaspete de doua – trei ori pe săptămână. În principal acestea sunt persoane cu venituri cuprinse între 1001 lei și 2000 lei. 28% dintre persoanele intervievate consumă legume proaspete în fiecare zi. Aceștia sunt cei ce înregistrează venituri mai mari de 2000 lei. 15% din intervievați consumă legume proaspete cu o frecvență de o dată pe săptămână, aceștia fiind indivizi cu venituri cuprinse între 601 și 1000 lei. 5% dintre persoanele chestionate consumă legume proaspete o dată pe lună sau chiar mai rar, impedimentul în consumul acestora fiind veniturile mici sub 600 lei.

Privind cele mai consumate legume, in urma aplicarii chestionarului s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Figura 2.1.2 Tipuri de legume achiziționate

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor obținute în urma distribuirii chestionarului

În topul preferințelor legumelor proaspete sunt roșiile cu un procent de 26%, acestea fiind urmate de castraveți cu 20,6%, salată verde în procent de 20,2%, ardei cu 15,9%, iar diferența este înregistrată de alte produse printre care spanac, ceapă verde, gulie, kiwano, ciuperci, rucola, etc. Cei ce preferă în general roșiile, castraveții, ardeii și salată verde sunt consumatori cu studii liceale sau superioare, în timp ce persoanele cu studii postuniversitare preferă o gamă mai largă de legume proaspete printre care se enumeră cele de mai sus.

În continuare se prezintă procentul alocat consumului de legume proaspete din totalul bugetului alocat pentru consumul de alimente, astfel:

Figura 2.1.3 Suma alocată consumului de legume din bugetul pentru alimente

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor obținute în urma distribuirii chestionarului

21% dintre persoanele intervievate alocă între 1 și 25% din bugetul pentru alimente consumului de legume proaspete. În principal acestea sunt persoane cu venituri sub 600 lei și vârste cuprinse între 18 ani și 25 ani. 40% dintre respondenți alocă între 26% și 50% din bugetul pentru alimente consumului de legume proaspete, acestea fiind în principal tot persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 25 ani, însă cu un nivel al veniturilor mai ridicat (între 600 lei și 1000 lei).21% dintre cei care au dat curs acestui chestionar alocă pentru consumul de legume între 51% și 75% din bugetul pentru alimente, majoritatea fiind persoane cu vârste cuprinse între 36 ani și 60 ani și cu venituri cuprinse între 1001 lei și 2000 lei. Doar 8% dintre respondenți alocă din bugetul pentru alimente un procent de la 76% până la 100% consumului de alimente. Aceste persoane au venituri de peste 2000 lei și vârste cuprinse între 26 ani și 35 ani. În afară celor mai sus menționați, mai există și un procent de 10% ce nu pot aprecia procentul din cantitatea totală de alimente consumate pe care îl reprezintă consumul de legume proaspete.

În cadrul evaluării prețurilor practicate pe piață legumelor proaspete s-au obținut pe o scală de la 1 (acord total) la 5 (dezacord total) o medie de 2,94. Cei ce sunt de acord cu prețurile practicate sunt în general persoane cu venituri de peste 1501 lei, iar cei ce nu sunt de acord cu prețurile practicate pe piață legumelor proaspete sunt persoane cu venituri mai mici de 1000 lei, persoanele cu venit cuprins între 1001 lei 1500 lei sunt indiferente cu privire la prețurile practicate pe piață legumelor proaspete.

Mai departe s-a analizat locul de unde se achiziționează cel mai des legume proaspete.

Figura 2.1.4 Locul de achiziție al legumelor

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor obținute în urma distribuirii chestionarului

Principalele locuri din care persoanele intervievate își achiziționează legumele proaspete se numără hipermarketul cu un procent de 38,2% și producătorii direcți sau piețele cu un procent de 38,2 %. 7,6% din respondenți își achiziționează produsele din magazinele de specialitate în timp ce 7% primesc produsele de la rude. Doar un procent de 1,9% din respondenți achiziționează legumele online. Principalele cauze ale achiziției atât de scăzute în mediul online reprezintă în primul rând caracterul perisabil al legumelor și în al doilea rând neîncrederea populației în mediul online.

Criteriile demografice nu au influența puternică în ceea ce privește preferințele consumatorilor cu privire la proveniența legumelor, astfel în urma analizării acestui aspect s-au obținut următoarele rezultate:

Figura 2.1.5 Preferintele privind originea legumelor

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor obținute în urma distribuirii chestionarului

. Astfel, pentru 32% din respondenți nu contează deloc proveniența legumelor. 31% achiziționează legume autonome, 31% le preferă pe cele autonome, însă nu se limitează doar la acestea și doar 6% preferă legume din import.

Următorul aspect analizat este legat de cantitatea de legume proaspete achiziționată la o singură cumpărătură. Rezultatele obținute fiind următoarele:

Figura 2.1.6 Cantitatea de legume achiziționată la o singură cumparatură

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor obținute în urma distribuirii chestionarului

30% din respondenți achiziționează la o singură cumpărătură între 1 kg și 2 kg de legume proaspete, aceștia fiind în principal cei ce consumă legume de cel puțin 2-3 ori pe săptămână. 26% dintre respondenți achiziționează o cantitate de mai puțin de jumătate de kg de legume la o singură cumpărătura, aceștia fiind cei ce consumă legume în fiecare zi. 23% preferă să achiziționeze o cantitate de legume mai mare la o singură cumpărătura (2-3 kg chiar și peste 3 kg) deoarece consumă legume proaspete de doar două trei ori pe lună.

Analizând scorurile calculate pentru mai multe criterii ale legumelor proaspete, criteriul cel mai important care influențează decizia de cumpărare este reprezentat de prospețimea produselor cu un scor de 3,04. Cel de al doilea criteriu ce influențează decizia de cumpărare este aspectul produselor care înregistrează un scor de 3,09, fiind urmat de gust și preț cu scorurile de 3,7 și respectiv 3,93. Criteriile ce influențează cel mai puțin decizia de cumpărare sunt originea produselor ce înregistrează un scor de 4,16, mirosul cu un scor de 4,36 și modul de ambalare al cărui scor este de 5,72.

Pe o scară de la 1 (slabă) la 10 (deosebită) influența de cumpărare a legumelor proaspete pe care mediul în care respondenții își au domiciliul a înregistrat o medie de 5,71. Influența cea mai mare este resimțită de cei ce locuiesc în mediul rural deoarece cea mai mare parte dintre aceștia preferă să consume legume proaspete din producție proprie.

Având în vedere faptul că 47% dintre respondenți au un venit mai mic de 1000 lei, influența pe care o are prețul în decizia de cumpărare a legumelor proaspete a înregistrat o valoare medie de 6,5 pe o scală de la 1 (slabă) la 10 (deosebită).

În concluzie putem spune că cele mai importante criterii de influență asupra deciziei de achiziție a legumelor proaspete sunt veniturile și vârsta persoanelor intervievate. Cele mai consumate legume proaspete sunt roșiile, castraveții, ardeii și salată verde. În principal, consumatorii preferă să achiziționeze legumele autohtone, iar cele mai importante caracteristici care influențează decizia de cumpărare a legumelor proaspete sunt prospețimea, gustul și aspectul.

Capitolul 3. Planul de afaceri pentru înfiinațarea fermei legumicole

(Model – cadru pentru submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”)

3.1 Datele generale ale solicitantului

Forma juridică și denumirea solicitantului:

Solicitantul s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Alexandria ca și Persoană Fizică Autorizată cu denumirea Bodîrca Nicoleta Adriana, cu domiciliul declarat în Satul Dorobanțu, Comuna Crângeni, Județ Teleorman și are în prezent, următoarele date de identificare:

Cod Unic de Înregistrare: 43527592

Număr de ordine în registru comerțului: F13/283/01.10.2014

Solicitantul, are conform Certificatului de Înregistrare, principal obiect de activitate „Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădacinoaselor și a tuberculilor” (cod CAEN 0113). Cultivarea legumelor în seră fiind domeniul de interes în ceea ce privește propunerea de finanțare.

Planul de afaceri a fost întocmit, pe baza ultimului Model – cadru pentru sub măsura 6.1” Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, regăsit la data de 30.10.2014, pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, de către Camera Agricolă Județeană Teleorman, cu sediu situat pe Strada Constantin Brâncoveanu, Nr. 73, Alexandria, ce are ca principal obiect de activitate, conform codului CAEN 7420 – Managementul de Proiecte

3.2 Descrierea situației actuale

Solicitantul, Bodîrca Nicoleta Adriana, a absolvit în anul 2010, Liceul Agricol – Roșiori de Vede, putând accesa Fonduri Europene fără a mai fi nevoit să efectueze alte cursuri de calificare în domeniul agricol.

În ultimele 18 luni solicitantul a avut activitate în domeniul agricol, în cadrul fermei legumicole deținute de către familia acestuia iar faptul că în în urmă cu 16 luni a moștenit de la părinți un teren agricol cu o suprafață de 1 ha, la făcut să îi înființeze propria fermă legumicolă în zonă.

Având în vedere faptul că, până în prezent solicitantul nu a avut activitate economică, acesta nu a înregistrat până în prezent venituri iar principalele cheltuieli înregistrate fiind cele de înființare.

CALCULUL VALORII PRODUCȚIEI STANDARD (SO)

Tabelul 3.2.1 Calculul valorii productiei standard (SO)

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole

Tabelul 3.2.2 Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole

SursssssSursa: prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Toate costurile vor fi exprimate în lei. 1 Euro = 4,4139 lei/01.11.2014 Conform Băncii Centrale Europene

Bazele de producție ale solicitantului

Tabelul 3.2.3 Bazele de producție ale solicitantului (Terenuri agricole (ha) în anul 0)

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Bazele de producție ale solicitantului sunt reprezentate de suprafața agricolă, de un hectar, primită moștenire și este structurată astfel: 0.6 hectare arabil, ce va fi folosit pentru instalarea serelor iar 0.4 hectare teren ce înca nu este folosit, dar pe care solicitantul urmează ca după finalizarea acetui proiect sa își dezvolte în continuare ferma legumicolă

Dotările fermei în anul 0

Tabelul 3.2.4 Dotările fermei în anul zero

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Ferma este dotată în anul zero cu:

un depozit frigorific special pentru legume, cu o capacitate de 80 de tone și cu o suprafață ce se întinde pe 100 de metri pătrați, pe care solicitantul l-a primit moștenire;

o remiză de utilaje, cu o capacitate de la două până la șapte utilaje, în funcție de dimensiunea acestora și se întine pe o suprafață de 50 de metri pătrați, ce a fost primit tot moștenire din cadrul fermei familiale;

o clădire administrativă primită moștenire cu o suprafață de 50 de metri pătrați, aceasta fiind totodată și sediul social al solicitantului.

3.3 Obiectivele și detalierea investițiilor propuse pentru atingerea acestora

Obiectivul general al solicitantului este, creșterea competitivității în sectorul agricol prin o utilizare eficientă a factorilor de producție, îndeplinirea standardelor naționale și standardelor europene și prin crearea de noi locuri de muncă în județ.

Obiectivul general va fi atins prin înființarea fermei legumicole, pe o suprafață de 0,33 hectare, dotarea acesteia cu 6 sere și echipamente și utilaje performante pentru a realiza o cultură intensivă aliniată la standardele europene iar performanțele generale se vor fi redate prin următorii factori:

Obținerea de producții ridicate, de până la 150 de tone de roșii pe hectar, 120 de tone de castraveți cornișon pe hectar și 90 de tone de ardei gras pe hectar, producție ce va fi atinsă în cel de al treilea de producție

Înregistrarea unor randamente superioare, având în vedere dotarea serelor cu echipamente performante ce cuprinde sisteme de irigare, sisteme de încălzire, sisteme de iluminare, etc., dar și a îngrășămintelor naturale procurate de la fermele zootehnice din zonă.

Crearea de noi oportunități pentru forța de muncă din zonă. În urma înființării fermei se vor crea 4 locuri de muncă permanente și între 15 și 20 de locuri de muncă sezoniere, în perioada de plantare și recoltare.

Îndeplinirea standardelor europene și a celor naționale. Pentru acest lucru se va pune un mare accent pe calitatea produselor, având în vedere complexitatea noțiunii de calitate a legumelor, aceasta fiind analizată sub diferite aspecte precum: organoleptic, comercial, nutrițional, organoleptic și sanitar. Dintre aspectele de mai sus, cel mai mare accent se pune pe cel comercial ce are ca principale caracteristici vizuale forma, culoarea, prospețimea, calibru, etc. și de condiționare etichetarea, ambalarea, sortarea și prezentarea.

Obiectivele specifice

Îmbunătățirea performanțelor exploatațiilor agricole prin diversificarea producției agricole, îmbunătățirea calității produselor și creșterea competitivității agricole

Valorificarea potențialului agricol din județul Teleorman. Având în vedere faptul că exploatația se situeaza într-o zonă cu soluri fertile, acest lucru ajută la obținerea unui spor ridicat al producției, atât din punct de vedere calitativ cât și din punct de vedere cantitativ.

Protejarea mediului înconjurător prin folosirea unor echipamente de lucru prietenoase cu mediu înconjurător, prin respectarea perioadelor în care se efectuează lucrări tehnologice asupra solului pentru a menține starea de fertilitate a acestuia, dar și prin alegerea cu grijă a îngrășămintelor pentru a asigura complementaritatea solului cu elemente nutritive.

Modalitatea de gestionare a planului de afaceri

După înregistrarea solicitantului la Registru Comerțului acestea va depune și va înregistra, cererea de finanțare și planul de afaceri împreună cu toate documentele necesare.

De la data deciziei de acordare a sprijinului, fermierul va implementa planul de afaceri în termen de cel mult nouă luni.

După obținerea primei producții și după comercializarea a cel puțin 20% din aceasta, se va solicita cea de-a doua transă de plată.

În maxim 18 luni de la primirea tranșei a doua, solicitantul va deveni fermier activ.

Conform ghidului solicitantului, planul de afaceri va avea o durată de implementare de maxim 3 ani.

Plan de management

Având în vedere faptul că managementul este considerat de către unii cercetători ca fiind cel de-al 4-lea factor de producție alături de capital, pământ și forța de muncă, solicitantul vine cu o pregătire în domeniul managementului dobândită în urma absolvirii Academiei de Studii Economice București, dar și în domeniul agricol, pregătire dobândită din punct de vedere teoretic în cadrul Liceului Agricol Roșiori de Vede iar din punct de vedere practic, acesta a dobândit o pregătire foarte bună în acest domeniu în urma activității desfășurate în cadrul fermei familiei.

Pe lângă abilitățile dobândite în domeniul agricol în timpul liceului și a celor dobândite în domeniul economic în cadrul facultății, solicitantul va mai urma și un curs de dezvoltare a cunoștiințelor în domeniul managementului exploatațiilor agricole pentru a-și îmbunătăți cunoștințele de administrare a afacerilor, gestiune a afacerilor și îmbunătățirea relațiilor cu furnizorii și clienții etc.

Măsurile pe care intenționează să le ia solicitantul în desfășurarea activității de producție vor duce la creșterea veniturilor societății și odată cu acestea, înregistrarea unei creșteri în ceea ce privește profitul brut, aceste lucruri fiind posibile prin combinarea factorilor de producție în cel mai eficient mod și folosirea unor strategii de vânzare-cumpărare bine întemeiate.

Achiziții

În continuare vor fi prezentate, în detaliu, principalele achiziții ce urmează să se realizeze în urma deciziei de finanțare a proiectului.

CARACTERISTICILE SEREI MODEL Gothic 9,6 m, polar

Stâlpi:

Laterali 80x80x2 mm țeavă galvanizată, 2,5 m între stâlpi

Interiori 80x80x2 mm țeavă galvanizată, 2,5 m între stâlpi

Frontali 80x80x3 mm țeavă galvanizată, 3 pe tunel

Jgheab: 416 mm, g. Z-275

Arce:

Arce la fiecare 2,5 m, țeavă galvanizată g. Z-275 Ø60×1,5, Gothic 9,6 m, polar

Bară susținere cultură: Ø48 la arce alternante

Ranforsare arc: bare verticale și 2 V-ranforsari Ø32

Profile:

acoperiș: profil "H"

jgheab: profil "C"

lateral: profil "H"

frontal: profil "H"

fereastră: profil "H"

Ferestre:

acoperiș: tip dublu ¼, acționare automată

motor: 10 unități

instalație electrică: inclusă, și suport cabluri

Închideri:

acoperiș: 3 straturi termice de film, 200 microni, perete folie dublă

laterale: 3 straturi termice de film, 200 microni, perete folie dublă

frontal: 3 straturi termice de film, 200 microni, perete folie dublă

semilună: 3 straturi termice de film, 200 microni, perete folie dublă

ferestre: 16×10 plasă anti insecte

uși: 2 uși poziționate la pereții laterali, 2×2 m

B . DESCRIEREA SISTEMELOR

SISTEM IZOLARE

Sistem inflare: 4 ventilatoare care pompează aer în peretele din folie dublă

Ecran: ecran mixt, umbrire și protecție termică.

SISTEM IRIGARE

Irigare: sistem irigare și fertilizare în substrat, suprafața 1.6 x 0.25, picurător cu compensare presiune, echipament fertilizare NP-35 4+1 injectoare venturi și filtre cu curățare automată.

Rezervor apă:

Tabelul 3.3.1 Rezervorul de apă pentru sistemul de irigare

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Tratare apă: tartare cu ozon, 1 m³/h

SISTEM CLIMATIZARE

Umidificare: umidificare și tratament fitosanitar 5 x 1.6m, compresor (15 HP).

Destratificare: sistem de omogenizare a aerului din interiorul serei, 15 ventilatoare

Încălzire: sistem central de încălzire cu apă caldă, pentru T= 22-25 °C,

distribuție: 6 bucle pe tunel (sol) Ø1½” + 3 bucle pe tunel (cultură) Ø1” + 1 buclă sub fiecare jgheab (degivrare).

Camera centralei, formată din 4 grupuri mixare Ø2½” (2x încălzire sol + 1 x încălzire suplimentară la nivelul plantei + 1 x încălzire apă irigații), vas de expansiune, tablou electric de comandă

Suporți și fitinguri

Cazan, combustibil biomasă, 600 kw, sistem alimentare automată

Controlor climat: climatec, pentru controlul unui compartiment

C . REZUMAT ECONOMIC

COSTUL SEREI APG96P

Tabelul 3.3.2 Descrierea bugetului pentru achiziția serei

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Cheltuielile privind structura serei au o valoare totală de 212.300 de lei și sunt compuse din: structura propriu-zisă, în valoare de 115.361 de lei, cinci ferestre în valoare de 27.380de lei, două uși în valoare de 7.465 de lei, tabloul electric și cablurile în valoare de 10.576 de lei, sistemele de închidere în valoare de 41.512 de lei, sistemul de susținere pentru cultură, în valoare de 5.972 de lei și diverse accesorii necesare benei funcționări a serei, în valoare de 4.032 de lei.

COSTUL SISTEMULUI DE IZOLARE

Tabelul 3.3.3 Bugetul pentru achiziția sistemului de izolare

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Sistemul de izolare înregistrează un cost de achiziție de 59.137 de lei dintre care: costurile cu ecranul în valoare de 50.980 de lei și costurile cu inflarea de 8.156 de lei.

COSTUL SISTEMULUI DE IRIGARE

Tabelul 3.3.4 Bugentul pentru achiziția sistemului de irigare

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Sistemul de irigare are o valoare de 55.376 de lei și este compus din sistemul de admisie și pompare în valoare de 3.178 de lei, sistemul de filtrare în valoare de 7.724 de lei, sistemul de fertilizare ce înregistrează cea mai mare valoare din cadrul sistemului de irigare și anume 30.927 de lei, țevile și accesoriile în valoare de 5.389 de lei și componentele de picurare în valoare de 8.156 de lei.

COSTUL REZERVORULUI DE APA SI TRATAREA APEI

Tabelul 3.3.5 Bugetul pentru achiziția rezervorului de apa si tratarea apei

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Costul rezervorului de apă și tratarea apei este în valoare de 92.631 de lei și este compus din sistemul de drenaj în valoare de 8.011 lei, rezervor metalic cu o capacitate de la 18 metri cubi până la 40 de metri cubi de apă și cu o valoare de 38.641 de lei și instalațiile de dezinfectare a apei în valoare de 45.979 de lei.

COSTUL SISTEMULUI DE CLIMATIZARE

Tabelul 3.3.6 Bugetul pentru achiziția sistemului de climatizare

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Sistemul de climatizare are costul cel mai mare dintre toate componentele de construcție ale serei și înregistrează o valoare de 243.890 de lei dintre care: sistemul de umidificare în valoare de 50.980 de lei, sistemul de destratificare în valoare de 5.296 de lei, cazanul de biomasă în valoare de 160.665 de lei și sistemul de control climat, ce este și cea mai scumpă componentă din cadrul sistemului de climatizare și înregistrează o valoare de 26.946 de lei.

COSTUL ACCESORIILOR

Tabelul 3.3.7 Bugetul pentru achiziția acesoriilor

Sursa: Prelucrari proprii pe baza ofertei primite de la Lantec Industries S.R.L

Pe lângă principalele sisteme, pentru o bună funcționare a serei, mai este nevoie și de accesorii pentru acoperirea solului dar și de jgheaburi. Valoarea totală a accesoriilor este de 45.693 de lei.

Valoarea totală a investiției, în ceea ce privește construcția serei, este de 709.029 lei echivalentul a 160.635 de euro. Din această valoare, solicitantul dorește să obțină finanțare de la Uniunea Europeană în valoare de 40.000 de euro, pentru a putea să își acopere aproape o treime din cheltuielile necesare înființării fermei legumicole.

Piața de aprovizonare și piața de desfacere

Principalii furnizori, de materii prime și materiale auxiliare vor fi:

Persoana Fizică Autorizată Bodîrca Florica, pentru achiziția de răsaduri. S-a ales acest furnizor datorită prețurilor avantajoase ale răsadurilor dar și datorită faptului că aceasta își desfășoară activitatea în aceeași localitate, astfel produsele nu vor suferi deteriorări pe timpul transportului.

Pentru achiziția de erbicide, aprovizionarea se ca face de la Societatea Rarbal, ce își are sediul în Municipiul Buzău. Acest furnizor s-a ales datorită gamei foarte largi de produse pe care le pune la dispoziția clientului, astfel încât acesta își poate achiziționa toate produsele necesare de la un singur furnizor.

Pentru achiziția materialelor auxiliare, precum bălegarul de grajd, solicitantul va colabora tot cu Persoana Fizică Autorizată Bodîrca Florica.

Tabelul 3.3.8 Potentialii furnizori ai solicitanului

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Ca principali clienți ai produselor obținute, solicitantul va încheia un contract de colaborare cu Carrefour Alexandria, unde va livra cea mai mare cantitate a produselor obținute iar restul produselor vor fi livrate micilor întreprinzători locali sau direct persoanelor fizice din localitate.

Tabelul 3.3.9 Potențialii clienți ai solicitantului

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Solicitantul are avantajul continuității, față de concurenții locali, ce produc legume doar în sezon, iar față de concurenții externi, cel mai mare avantaj îl reprezintă prețurile practicate datorită faptului că își desfășoară activitatea pe o piață locală iar prețurile transporturilor sunt mici sau deloc.

Tipul si calitatea produselor obținute în timpul implemantării planului de afaceri

Solicitantul va cultiva roșii, ardei și castraveți în cadrul serei iar cultura acestora va fi împărțită conform imaginii de mai jos:

Figura 3.3.1 Distribuția culturilor in sera

În ceea ce privește cultura de roșii, după efectuarea lucrărilor pentru pregătirea solului (administrarea îngrășămintelor organice, mobilizarea solului, modelarea și frezarea terenului, etc.) se vor planta hibrizi Nemarom astfel: pentru ciclu unu de producție plantarea se va face în perioada 20 decembrie – 10 ianuarie, iar pentru cel de al doilea ciclu de producție, plantarea se va face în perioada 10 iulie – 20 iulie. Răsadurile vor fi planate la o distanță de 80 de cm între rânduri și 50 de cm între plante pe rând. În timpul lucrărilor de îngrijire se vor completa golurile imediat după plantare, se va face afânarea solului, plantele se vor conduce la o singură tulpină cu 10 – 12 inflorescențe în ciclul unu și 7 inflorescențe în ciclul doi. Se vor mai efectua și alte lucrări de îngrijire precum: copilitul săptămânal, mulcirea terenului, stimularea fructificării, defoliatul la bază plantelor, rărirea fructelor, 10-12 fertilizări și udări, dirijarea factorilor de mediu, combaterea bolilor și dăunătorilor. Când produsele ajung la maturitate se începe recoltarea astfel: pentru ciclu unu se începe recoltarea în ultima decadă a lunii martie și se încheie în ultima decadă a lunii iunie, pentru ciclu doi produsele se vor recolta în perioada 20 septembrie – 10 decembrie.

Producția va fi de 90 de tone/ha adică pentru primul ciclu de producție, respectiv 60 de tone/ha în cel de al doilea ciclu de producție. Așadar producția de roșii obținută pentru suprafața cultivată de către solicitant va fi de 17 tone.

Pentru cultura de ardei gras, după efectuarea lucrărilor pentru pregătirea solului se va efectua plantarea pentru ciclu unu de producție se va face în perioada 15 – 30 septembrie, iar pentru cel de al doilea ciclu de producție, plantarea se va face în perioada 20 iunie – 5 iulie. Răsadurile vor fi planate la o distanță de 80 de cm între rânduri și 52 de cm între plante pe rând. În timpul lucrărilor de îngrijire se vor umple golurile, se va menține solul afânat, se va avea în vedere curățarea periodică a geamurilor, pentru ca plantele să beneficieze cât mai mult de lumina naturală, se vor iriga plantele astfel: la început vor fi aplicate udări dese și în cantități mici iar apoi udările se vor mări și se va crește cantitatea de apă, se va aerisi sera pentru împrospătarea atmosferei. Având în vedere că plantele au o creștere vegetativă puternică, acestea vor fi susținute pe sfori. Când produsele ajung la maturitate se începe recoltarea astfel: pentru ciclu unu recoltarea se realizează în perioada 05 martie – 15 iunie, pentru ciclu doi produsele se vor recolta în perioada 1 septembrie – 15 decembrie. Producția va fi de 50 de tone/ha adică pentru primul ciclu de producție, respectiv 40 de tone/ha în cel de al doilea ciclu de producție. Așadar producția de ardei obținută pentru suprafața cultivată de către solicitant va fi de 10 tone.

Pentru cultivarea castraveților se alege cultura pe sol nu cea pe baloți de paie. Pe lângă lucariile generale de pregătire a solului se introduc în sol 50-100 tone/hectar de gunoi de grajd, 600-800 kg/ha superfosfat și 400-600 kg/ha sulfat de potasiu. Plantarea se face la sfârșitul lunii decembrie – începutul lunii ianuarie. Recoltarea se face eșalonat din 20 martie până în 20 iunie. Producția obținută va fi de 120 de tone/ha (adică 13 tone pentru suprafața cultivată de solicitant).

Pe baza datelor prezentate mai sus, în tabelul următor se prezintă planul de cultură.

Tabelul 3.3.10 Planul de cultură

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

În ceea ce privește planul de cultură, solicitantul înregistrează chiar din primul an o producție de opt tone de roșii, cinci tone de ardei și șase tone de castraveți pentru cel de al doilea ciclu de producție, având în vedere faptul ce de la data de 01.05.2015 vor fi finalizate lucrările de înființare a fermei legumicole. Începând cu anul următor, solicitantul va obține:

O producție de 17 tone de roșii, aferentă suprafeței cultivate de 1.040 metri pătrați, ceea ce înseamnă o producție la hectar de 150 – 160 de tone de roșii.

O producție de 10 tone de ardei, aferentă suprafeței cultivate echivalentul unei producții la hectar de 90 – 100 de tone de ardei

O producție de 13 tone de castraveți, aferentă suprafeței cultivate de 1040 de metri pătrați.

În continuare se prezintă valoarea estimată a producției comercializate pe care o va înregistra solicitantul.

Tabelul 3.3.11 Valoarea estimata a producției comercializate

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Veniturile înregistrate aferente producției obținute de către solicitant vor fi în anul zero de 114.000 de lei având în vedere faptul că acesta nu recoltează decât din cel de-al doilea ciclu de producție. În primul an, solicitantul va înregistra o valoare a producției de 210.000 de lei în condițiile în care prețul mediu anual de vânzare pe kg de legume înregistrat de către acesta va fi de 7 lei, solicitantul previzionează pe baza datelor prezentate în primul capitol că prețurile legumelor vor crește cu aproximativ 1 leu pe kg de la un an la altul, așadar solicitantul va înregistra un venit în valoare de 240.000 de lei în cel de al doilea an, respectiv 270.000 de lei în cel de al treilea an.

Graficul de timp pentru realizarea obiectivelor

3.4 Evaluarea principalelor riscuri

Principalele riscuri pe care le poate întâmpina solicitantul sunt:

Apariția bolilor și dăunătorilor în cadrul culturilor, precum mana tomatelor, septorioza tomatelor, gândacul din Colorado – pentru roșii, mozaicul și omida fructelor pentru ardei și pătarea unghiulară a castraveților, mana cucurbitaceelor, făinarea cucurbitaceelor, păduchele castraveților – pentru castraveți.

Funcționarea necorespunzătoare a instalațiilor, mai ales pe timp de iarnă, atunci când se pot înregistra pierderi foarte mari, având în vedere temperaturile scăzute.

Apariția pe piață a unor noi competitori în sectorul legumicol și practicarea de către aceștia, a unei concurențe neloiale.

3.5 Previzionarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare la nivelul exploatației

În continuare se va realiza o previziune asupra vânzărilor, cheltuielilor și rezultatului financiar la nivelul exploatației solicitantului.

Tabelul 3.5.1 Previziunea veniturilor, cheltuielior si rezultatului financiar

Sursa: Prelucrari proprii pe baza datelor prezentate pe site-ul Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale

Solicitantul va înregistra în anul 0:

– Venituri de 290.556 de lei dintre care 114.000 de lei sunt venituri din producția obținută și 176.556 de lei din fonduri nerambursabile primite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

– Cheltuieli în valoare de 734.529 de lei având în vedere faptul că în acest an se vor înregistra cheltuielile cu înființarea și construcția serelor.

– Rezultatul financiar în anul 0 va fi de -443.973 de lei.

În anul 1 se previzionează ca solicitantul va înregistra:

– Venituri de 210.000 de lei din comercializarea producției

– Cheltuieli în valoare de 40.500 de lei, dintre acestea enumerându-se cheltuielile cu salariile, cu îngrășămintele, cu răsadurile etc.

– Rezultatul financiar în anul 1 va fi de 169.500 de lei, astfel se poate spune ca societatea va înregistra profit încă din anul întâi

În cel de-al doilea an, se previzionează ca solicitantul va înregistra:

– Venituri din exploatare în valoare de 240.000 de lei

– Cheltuieli în valoare de 65.000 de lei. În previzionarea cheltuielilor s-a luat în calcul o creștere de cel puțin 5% din cauză inflației.

– Rezultatul financiar înregistrat în anul al doilea va fi de 180.000 de lei

În anul al treilea, se previzionează ca solicitantul va înregistra:

– Venituri în valoare de 270.000 de lei având în vedere creșterea prețurilor menționată mai sus

– Cheltuieli în valoare de 68.000 de lei având în vedere rata inflației

– Rezultatul financiar va fi în valoare de 202.000 de lei

Așadar, în urma previzionărilor realizate, se poate spune că la finalul celui de-al treilea an, solicitantul își va recupera în totalitate investiția realizată și va obține și un profit de aproximativ 107.000 de lei.

Concluzii

În concluzie, putem spune că:

România înregistrează un consum mediu anual de legume pe cap de locuitor atât peste media media mondială cât și cea europeană, excepție făcând anul 2007. Cea mai mare diferență între consumul național și cel mondial fiind înregistrat în anul 2003, consum național depășind consumul mondial cu 36,80 de kg de legume anual pe cap de locuitor.

Valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor, ducând la înregistrarea unei balanțe comerciale negative. Principalele destinații ale exporturilor cât și principalele surse ale importurilor sunt țări europene. Acest lucru se datorează în principal caracterului perisabil al legumelor dar și a taxelor de transport.

Din cercetarea de piață putem spune că cele mai importante criterii de influență asupra deciziei de achiziție a legumelor proaspete sunt veniturile și vârsta persoanelor intervievate. Cele mai consumate legume proaspete sunt roșiile, castraveții, ardeii și salată verde. În principal, consumatorii preferă să achiziționeze legumele autohtone, iar cele mai importante caracteristici care influențează decizia de cumpărare a legumelor proaspete sunt prospețimea, gustul și aspectul.

În anul al treilea, se previzionează că solicitantul va înregistra, venituri în valoare de 270.000 de lei, cheltuieli în valoare de 68.000 de lei, rezultatul financiar va fi în valoare de 202.000 de lei

Așadar, în urma previzionărilor realizate, se poate spune că la finalul celui de-al treilea an, solicitantul își va recupera în totalitate investiția realizată și va obține și un profit de aproximativ 107.000 de lei.

Bibliografie

Banacu Cristian „Finanțarea firmelor din fonduri europene: consultanță””, Editura Tribuna Economică, București 2010

Boboc Dan „Managementul calității produselor agroalimentare” Editura ASE, București 2006

Ion Andreea Raluca „Consumul de produse agroalimentare în România” Editura Tribuna Economică, București 2006

Ion Andreea Raluca, Talpeanu Loredana Florentina „Cercetarea de marketing” Editura Tribuna Economică, București 2008

Ion Andreea Raluca, Talpeanu Loredana Florentina „Comportamentul consumatorului” Editura Tribuna Economică, București 2008

Istudor Nicolae „Managementul sistemului logistic al organizațiilor agroalimentare”” Editura ASE, București 2011

Istudor Nicolae „Utilizarea eficienta a fondurilor pentru dezvoltarea rurală”” Editura Tribuna Economică, București 2006

Ladaru Georgiana Raluca „Motivația în decizia de cumpărare” Editura Tribuna Economică, București 2007

Rauț Ion „Analiza cost beneficiu”, Editura Tribuna Economică, București 2005

Rădulescu Carmen Valentina „Dezvoltarea durabilă și implicațiile economico-financiare ale organizării exploatațiilor agricole” Editura ASE, București 2003

Rădulescu Carmen Valentina, Ioan Ildiko „Organizarea exploatațiilor agricole durabile” Editura ASE, București 2007

Voicu Radu, Rădulescu Carmen Valentina „Managementul unităților agroalimentare” Editura ASE, București 2003

http://ec.europa.eu/eurostat

http://faostat.fao.org/site/291/default.aspx

http://www.apdrp.ro/

http://www.intracen.org

http://www.madr.ro/

Anexe

Anexa 7 Chestionarul cantitativ privind consumul de legume proaspete

Sondajul se realizează pentru identificarea consumatorilor de legume, frecvența consumului de legume, preferințele consumatorilor în legătură principalele legume consumate, locul de unde obișnuiesc să achiziționeze legume, etc.

1. Consumați legume proaspete?

Da

Nu

2. Care este motivul pentru care nu consumați legume proaspete?

Sunt prea scumpe

Prefer alte alimente

Nu-mi plac legumele

Altele

3. In general, cu ce frecvența consumați legume proaspete?

In fiecare zi

De 2-3 ori pe săptămână

O data pe săptămână

De 2-3 ori pe lună

O dată pe lună

Mai rar de o dată pe lună

4. Ce legume cumparați cel mai frecvent? (mai multe răspunsuri posibile)

Roșii

Castraveți

Ardei

Salată verde

Morcovi

Altele

5. Vă rugăm sa estimați ce procent din cantitatea totală de alimente consumată într-o lună este alocată consumului de legume proaspete?

Între 1% – 25%

Între 26% – 50%

Între 51% – 75%

Între 76% – 100%

Nu stiu/ Nu pot aprecia

6. Vă rugăm sa estimați pe o scală de evaluare, în ce masură sunteți de acord sau nu, cu prețurile practicate pe piața legumelor proaspete?

7. De unde obisnuiți sa cumparați/achiziționați legume proaspete? (mai multe răspunsuri posibile)

Hypermarket/supermarket

Producători direcți care vând într-o piață (țărani, agricultori)

Magazin specializat de legume/fructe

Comercianți intermediari

Magazin online

Primesc de la rude

Nu-mi amintesc

8. Referitor la originea legumelor, optați pentru achiziționarea legumelor autohtone sau din import?

Import

Autohtone

Nu contează proveniența legumelor

Prefer sa cumpăr legume din import, fară a mă limita doar la acestea

Prefer legume proaspete autohtone, fară a mă limita doar la acestea

9. Ce cantitate de legume proaspete obișnuiți sa cumparați la o singură cumpărătură?

Mai puțin de un kilogram de legume

1 kg de legume

Între 1-2 kg legume

Între 2-3 kg legume

Peste 3 kg de legume

10. Indicați caseta care descrie cel mai bine aprecierea dumneavoastră cu privire la cumpararea legumelor din hypermarket/supermarket.

11. Va rog sa ordonați crescător urmatoarele caracteristici ( locul I- foarte important, locul VII mai puțin important), in funcție de importanța pe care o acordați în momentul cumpărării.

Aspect

Originea produselor

Prospețime

Preț

Gust

Miros

Modul de ambalare

12. Indicați pe o scală cu 10 nivele, cât de mult va influențează mediul unde locuiți (urban/rural) decizia de cumpărare a legumelor proaspete?

13. Indicați pe o scală cu 10 nivele, cât de mult va influențează prețul, decizia de cumpărare a legumelor proaspete?

14. În ce categorie de varsta va incadrati?

Între 18-25 ani

Între 26-35 ani

Între 36-45 ani

Între 46-60 ani

Peste 60 ani

15. Indicați nivelul dumneavoastra de studii

Fară studii

Studii gimnaziale

Studii liceale

Studii superioare

Studii post-universitare

16. In ce categorie de venit va încadrați?

Sub 600 lei

Între 600-1000 lei

Între 1001-1500 lei

Între 1501-2000 lei

Peste 2000 lei

17. Carui sex aparțineți?

Feminin

Masculin

18. In ce mediu aveți domiciliul?

Rural

Urban