Înfiintarea Si Dezvoltarea Unui Imm (start Up)
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice
Specializarea / Programul de studii
Ingineria Managerială a Sistemelor Tehnice
LUCRARE
DE
DIsertație
2016
Departamentul Teoria Mecanismelor și Roboților
Studii universitare de Masterat
Domeniul Inginerie și Management
Programul de studii Ingineria Managerială a Sistemelor Tehnice
TEMA
LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
ÎNFIINȚAREA ȘI DEZVOLTAREA UNUI IMM (START-UP)
PENTRU PRODUSE INDUSTRIALE INOVATIVE
Autor,
Absolvent MURZAC Roman
Conducător științific,
Ș.l. dr. ing. Viorel VULTURESCU
Decan, Director de departament,
Prof. dr. ing. Cristian DOICIN Prof. dr. ing. Constantin OCNĂRESCU
2016
Cuprins
Introducere
Lucrarea de disertație cu tema: „Înființarea și dezvoltarea unui IMM (start-up) pentru produse industriale inovative” are ca scop prezentarea activităților principale efectuate de la apariția ideii de produs inovativ, până la implementarea acesteia, precum și etapele de înființare a IMM-ului, etapele de dezvoltare a acestuia, stabilirea surselor de finanțare, elaborarea structurii organizatorice a IMM-ului, precum și elaborarea managementului societății.
Structura prezentei lucrări de disertație este formată din: Introducere, Capitolul I – Generalități despre Startup, Capitolul II – Produsul industrial inovativ, Capitolul III – Planul de afaceri, Capitolul IV – Înființarea IMM-ului, Capitolul V – Dezvoltarea IMM-ului, Concluzii și Anexe.
Capitolul I – Generalități despre Startup, prezintă date generale despre definirea societăților comerciale de tip IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii, încadrarea unei societăți comerciale în categoria IMM-urilor, precum și particularizarea pe societăți comerciale de tip Startup. La fel, în acest capitol sunt prezentate elemente de evoluție, cultură și investiții în societățile comerciale de tip Startup.
Capitolul II – Produsul industrial inovativ, prezintă partea tehnică, partea de creație a proiectului. În acest capitol este abordată din punct de vedere tehnic, ideea inovativă. La fel, în acest capitol sunt prezentate în detaliu produsele care se doresc a se obține. Sunt exemplificate toate timpurile de produs, este analizat stadiul actual al domeniului de interes, precum și dezvoltate elemente de inovație și noutate pentru dezvoltarea domeniului.
Capitolul III – Planul de afaceri, pe baza datelor din capitolul anterior, este dezvoltat un plan de afaceri pentru a pune în practică ideea prezentată în capitolul anterior. Planul de afaceri este dezvoltat pe un tipar standard, dar pe o idee în totalitate nouă, revoluționară, care pusă în practică prin intermediul unui plan de afaceri puternic, poate fi o inovație revoluționară.
Capitolul IV – Înființarea IMM-ului, arată modul și etapele exacte care trebuie parcurse pentru a înființa o societate IMM, de tip startup. În acest capitol sunt prezentate exact etapele care trebuie urmate pentru ca procesul de înființare a societății comerciale să fie cât mai simplu pentru orice persoană care vrea să înființeze o asemenea societate comercială de tip startup.
Capitolul V – Dezvoltarea IMM-ului, prezintă sustenabilitatea unui asemenea proiect de inevstiții, într-o idee inovativă, prin intermediului unei societăți nou înființate de tip startup. În acest capitol sunt prezentate elementele de management pentru dezvoltarea ulterioară a societății și transformarea cu ușurință a unei idei inovative într-o afacere profitabilă.
Concluziile prezintă cât de important este să avem idei inovative și să le punem în practică urmând acești cinci „pași” (capitole) din prezenta lucrare.
Capitolul I
Generalități despre Startup
IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii
Definiție IMM
IMM înseamnă „Întreprinderi mici și mijlocii – după cum se definește în dreptul comunitar. Factorii de bază care stabilesc dacă o întreprindere este IMM sunt prezentați mai jos.
"Categoria Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro". [D11]
Primul pas pentru a fi calificat drept IMM este să fii considerat întreprindere. În concordanță cu definiția, o întreprindere este "orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de forma sa legală". Prin urmare, persoanele fizice autorizate, asociațiile familiale, parteneriatele și asociațiile angajate într-o activitate economică pot fi considerate întreprinderi. Factorul determinant este activitatea economică, nu forma legală.
După ce a fost verificată apartenența la o întreprindere, trebuie stabilite datele întreprinderii, după următoarele trei criterii:
numărul mediu de salariați;
cifra de afaceri anuală netă;
activele totale;
Prin compararea datelor întreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se poate determina dacă întreprinderea este o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie.
În timp ce respectarea pragurilor referitoare la numărul mediu de salariați este obligatorie, un IMM poate alege între a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale. Nu este necesară satisfacerea ambelor criterii și se poate depăși unul dintre ele fără pierderea statutului de IMM.
Tipul IMM-ului
Întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM) joacă un rol esențial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilități antreprenoriale, inovare și creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă la 28 de țări, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 99% din toate întreprinderile.
Stabilirea tipului IMM-ului este prezentată în figura 1. [D11]
Fig. 1. Tipuri de IMM-uri
Totuși, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecțiunile pieței. IMM-urile au de multe ori dificultăți în obținerea de capital sau credite, mai ales în faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau inovare. [F14]
Clasificarea societăților comerciale drept IMM-uri ajută la stabilirea companiilor care pot beneficia de anumite programe de sprijin. IMM-urile care nu au suficiente garanții pentru a obține un credit, pot să apeleze la sprijinul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Fondul garantează în mod necondiționat, expres și irevocabil, executarea de către beneficiarii finanțărilor a obligațiilor patrimoniale asumate prin contractele de creditare. Astfel, IMM-urile pot beneficia de garanții complementare din partea fondului în cazul în care solicită un credit și nu dispun de garanții în procentul solicitat de bancă. De asemenea, multe programe de finanțare care se derulează la nivelul Uniunii Europene au în vedere IMM-urile, tocmai pentru că aceastea dețin o pondere mare din economia țărilor. [I16]
Micile întreprinderi depind de antreprenori – cu alte cuvinte de oamenii care au idei și care sunt dispuși să își asume riscurile de înființare a unei afaceri noi.
Societățile Startup
Întreprinderea Start-up constă în stadiu incipient în ciclul de viață al unei întreprinderi în cazul în care antreprenorul se mută de la stadiul de idee la asigurarea finanțării, de stabilire a structurii de bază a activității, precum și inițierea operațiunilor sau tranzacțiilor. [B2]
Un start-up este o ideie antreprenorială a unei noi afaceri sub forma unei societăți, o organizație de parteneriat. Aceste societăți, în general, nou create, sunt inovatoare într-un proces de dezvoltare, validare și de cercetare pentru piețele-țintă. Termenul a devenit larg răspândită la nivel internațional în timpul „dot-com bubble”, atunci când s-au înființat un număr mare de companii „dot-com”. Din cauza acestei istorii, start-up-urile sunt adesea presupuse a fi exclusiv pe bază de tehnologie, dar acest lucru nu este neapărat adevărat. Esența start-up-ului este, în general, legată de conceptele de ambiție, inovație, scalabilitate și creștere. [S29]
În conformitate cu o serie de antreprenori din Silicon Valley, un Start-up este o "organizație temporară concepută pentru a căuta un model de business repetabil și scalabil." Un start-up caută să dovedească nu numai că modelul lor de afaceri este cel dorit, ci de a face atât de repede, într-un mod care va avea un impact semnificativ asupra pieței curente. Acest lucru face diferența majoră între pornire și de afaceri mici. [T32]
Evoluția Startup-urilor
Companiile startup pot fi înființate în toate formele juridice și orice mărime. Unele dintre sarcinile critice sunt crearea unei echipe de co-fondatori pentru a proteja competențele-cheie și resursele în vederea efectuării unei cercetări și de a fabrica un prim produs viabil minim (MVP) pentru a valida, evalua și dezvolta ideile sau conceptele de afaceri. În plus față de aceste oportunități, este important să stabilească o înțelegere suplimentară și mai profundă a ideilor sau a conceptelor de afaceri, precum și potențialul lor comercial. „Acordul Acționarilor" (SHA) ar trebui să fie aprobat din timp pentru a confirma angajamentul, proprietatea și contribuțiile fondatorilor și pentru a face afaceri cu proprietățile intelectuale generate de startup. Modelele de afaceri pentru startup-uri se găsesc în general printr-o abordare de jos în sus sau de sus în jos. O companie poate înceta să mai fie un startup pe măsură ce trece de diferite etape, cum ar fi să devină tranzacționate public într-un IPO, sau să înceteze să existe ca o entitate independentă prin intermediul unei fuziuni sau achiziții. De asemenea, companiile pot eșua și a încetat să funcționeze cu totul. Dimensiunea și maturitatea ecosistemului în care startup-ul se înființează și crește, are un efect clar asupra volumului și succesul din start-up.
Investitorii sunt, în general, cel mai mult atrași de aceste noi companii distinse de către echipa lor puternică de co-fondatori, profilul de risc / recompensa și scalabilitate. Ei au costuri mai mici, risc mai ridicat, și potențial mai mare de rentabilitate a investiției. Startup-urile de succes sunt de obicei mai scalabile decât o afacere stabilită, în sensul că acestea au potențialul de a crește rapid, cu investiții limitate de capital, muncă sau teren. Sincronizarea a fost adesea cel mai important factor pentru cele mai mari succese de startup, în același timp, este identificat ca fiind unul dintre cele mai dificile lucruri de a fi condus de către mai mulți antreprenori și investitori. Startup-urile au câteva opțiuni unice pentru finanțare. Firmele cu capital de risc și investitorii îngeri pot ajuta startup-urile să devină operaționale, să schimbe bani de început pentru un un pachet de acțiuni. În practică însă, multe startup-uri sunt finanțate inițial de către fondatori înșiși. Acest lucru este cunoscut sub numele de „Bootstrapping”. Factoring-ul este o altă opțiune, deși nu este unic la start-up. Alte oportunități de finanțare includ diferite forme de autofinanțare, de exemplu, autofinanțarea din capitaluri proprii. Evoluția unui startup este prezentată în figura 2. [S28]
Fig. 2. Evoluția unui Startup
Cultura Startup-urilor
Startup-urile folosesc o atitudine casual, în anumite privințe, pentru a promova eficiența la locul de muncă, de care este nevoie pentru a ridica afacerea lor. Într-un studiu din 1960, Douglas McGregor a subliniat faptul că pedepsele și recompensele pentru uniformitatea la locul de muncă nu sunt necesare, deoarece unii oameni se nasc cu motivația de a lucra fără stimulente. Această eliminare de stres permite muncitorilor și cercetătorilor să se concentreze mai puțin asupra mediului de lucru în jurul lor, și mai mult la sarcina de lucru, oferindu-le posibilitatea de a realiza lucruri mărețe pentru compania lor.
Această cultură a evoluat să includă companiile mari care au ca scop dobândirea minților strălucitoare care conduc startup-urile. Google, printre alte companii, a făcut pași pentru a face startup-urile achiziționate și muncitorii lor să se simtă acasă în birourile lor, chiar și permițându-le să aducă câinii lor la locul de muncă. Principalul obiectiv în spatele tuturor modificărilor culturii locului de muncă a startup-urilor, sau o companie care angajează muncitori dintr-un startup pentru a face activități similare, este de a face oamenii să se simtă cât mai confortabil posibil, astfel încât acestea să poată avea cele mai bune performanțe în birou. Unele companii încearcă să ascundă cât de mari sunt acestea pentru a captura un anumit grup demografic, așa cum este cazul companiei Heineken. Ecosistemul unui startup este prezentat în figura 3. [S28]
Fig. 3. Cultura Startup-urilor
Investițiile în Startup-uri
Investiția în startup-uri este acțiunea de a face o investiție într-o companie în stadiu incipient (companie de pornire). Dincolo de contribuțiile proprii ale fondatorilor, unele startup-uri ridică investiții suplimentare la unele etape de creștere a acestora. Nu toate startup-urile care încearcă să ridice investiții au succes în adunarea de fonduri. Solicitarea de fonduri a devenit mai ușoară pentru startup-uri ca urmare a Legii locurilor de muncă. Înainte de apariția de finanțare din capitaluri proprii, o formă de a investi on-line, care a fost legalizată în mai multe națiuni, startup-urile nu și-au făcut publicitate pentru publicul larg ca oportunități de investiții, până și cu excepția cazului în care a obținut prima aprobare de la autoritățile de reglementare pentru o ofertă publică inițială (IPO) care a implicat în mod tipic o listă de startup-uri pe bursa de valori. Astăzi, există mai multe forme alternative de IPO frecvent folosite de către startup-uri și promotorii de startup-uri, care nu includ o listă de schimb, astfel încât acestea pot evita anumite obligații de reglementare de conformitate, inclusiv prezentările de informații periodice obligatorii de informații financiare și discuții concrete ale condițiilor de afaceri de către conducere că investitorii și potențialii investitori primesc în mod regulat de la companiile publice înregistrate. Ciclul investițiilor într-un startup este prezentat în figura 4. [T32]
Fig. 4. Ciclul de investiții în startup
În cazul în care valoarea unei companii se bazează pe tehnologia sa, este foarte important pentru proprietarii afacerii să obțină o protecție a proprietății intelectuale pentru ideea lor. Revista „The Economist” estimează că până la 75% din valoarea companiilor publice se bazează în prezent pe proprietatea lor intelectuală. De cele mai multe ori, 100% din valoarea unui startup se bazează pe proprietatea intelectuală. Este important pentru startup-urile orientate spre tehnologie să dezvolte o strategie solidă pentru protejarea capitalului intelectual cât mai curând posibil. Startup-urile, în special cele asociate cu noua tehnologie, uneori produc profituri uriașe creatorilor lor și inventatorilor. Cu toate, rata de eșec a startup-urilor este foarte mare. [T32]
Totuși, startup-urile reprezintă motoare de creație a economiei mondiale și a dezvoltării tehnlogice. Acest lucru permite societăților de tip startup să beneficieze de anumite avantaje față de societățile nou înființate din alte domenii de interes.
Capitolul II
Produsul industrial inovativ
Pornind de la ideea că un stratup este o societate nou creată, inovatoare într-un proces de dezvoltare, validare și de cercetare pentru piețele-țintă, pentru produsul care va fi prezentat în acest capitol se va dezvolta o societate IMM de tip Startup.
Ideea produsului inovativ este din domeniul petrolier. Mai exact, producerea echipamentelor pentru explorarea petrolieră.
Industria petrolieră este o industrie matură, cu tehnologii și procedee stabilite acum zeci de ani în urmă, cu un nivel scăzut de inovație. Adevărul este însă că industria petrolieră adoptă o mulțime de tehnologii noi, finanțează alte companii inovative care pot să ajute companiile de petrol și gaze să lucreze mai eficient, iar din punct de vedere tehnologic mai degrabă se află în avangarda inovației decât în urma acesteia.
E clar ca tehnologiile verzi și energia regenerabilă vor trebui să mai aștepte până vor putea satisface nevoile civilizației de energie, fără a recurge la arderea hidrocarburilor. Până atunci, dacă tot nu ne putem lipsi de ultimele, măcar să le limităm impactul negativ asupra mediului. Companii ca PWAbsorbents and GeoPure HydroTechnologies abordează problema tratării apelor reziduale ce rezultă în urma extragerii resurselor naturale. Alte companii, cum este Cerion Energy, produc aditivi pentru benzină și motorină, pentru a reduce consumul acestora și a micșora emisiile de CO2 și sulf în atmosferă.
Deși, se iau măsuri de ecologizare a industriei prin metodele enumerate mai sus, la fel, cum am spus mai sus, industria petrolieră este o industrie matură, cu tehnologii și procedee stabilite încă din secolul XX. Cu toate încercările unor companii orientate spre minimizarea impactului activității din domeniul petrolier asupra mediului, rămân ne observate activitățile de bază, activitățile de producție a echipamentelor petroliere utilizate în prezent. Tehnologia din acestă industrie a cunoscut inovare doar la capitolul siguranță și posibilități de exploatare, capitolul fabricării echipamentelor rămănând aproape intact de la începuturile industrializării.
Cea mai gravă problemă existentă în industria petrolieră este materia primă utilizată. În această industrie se folosesc materiale, în general metalice, foarte scumpe și greu de obținut. Impactul ecologic și economic al activității siderurgice de obținere a acestor materiale este foarte mare.
În momentul de față gradul de utilizare a materiei prime în industria petrolieră este de 60%, prin implementarea acestui proiect se dorește obținerea unui grad de utilizare a materiei prime de 85%. Acest lucru va permite reducerea costurilor totale de producție a echipamentelor petroliere cu 7% și obținerea unor produse „ecologice”. [M23]
Prezentarea stadiului actual
În momentul de față gradul de utilizare a materiei prime în industria petrolieră este de 60%. Acest lucru se datorează procedeelor complexe de obținere semifabricatelor și a cerințelor foarte restrictive ale standardelor API și ale cerințelor specifice ale clienților (presiunea de lucru, presiunea de testare, temperatura de lucru, clasa de material, adâncimea sondei, nivelul de performanță al echipamentului).
În industria petrolieră, și anume în industria producătoare de echipamente petroliere, semifabricatele turnate au fost eliminate din lista semifabricatelor agreate. Astfel, s-a impus un singur prcedeu agreat – forjarea. Pentru obținerea specificațiilor dorite (rezistență la coroziune, rezistență la presiune, rezistență la temperaturi mari și rezistență la variații mari de temperatură, proprietăți mecanice superioare) procedeul de forjare s-a dezvoltat. Accentul a fost pus doar pe obținerea specificațiilor dorite și nu s-a dezvoltat tehnologii care să acopere și factorul economic, și cu atât mai mult factorul ecologic.
Acest aspect a produselor competitive din punct de vedere economic și ecologic a fost neglijat în această industrie din cauza bugetelor nelimitate a companiilor din acest domeniu. Însă acum, când domeniul petrolier este în plină criză și tensiunile puse de domeniile de surse de energie alternativă sunt tot mai mari, acest aspect tehnico-economic nu este de neglijat. Astfel, societățile mici care dețin cunoașterea unor asemenea avantaje competitive își pot face loc în această industrie atât de mare și profitabilă.
În figura 2, 3 și 4 sunt prezentate semifabricate (forjate în matriță) actuale și piesele finite. [C3]
Fig. 5. Corp de robinet cu sertar (exemplu)
Gradul de utilizare al materialului:
η = ∙ 100% = ∙ 100% = 62,5 % (1.1)
Fig. 6. Agățător de coloană
Gradul de utilizare al materialului:
η = ∙ 100% = ∙ 100% = 56,16 % (1.2)
În cazul produsului „Agățător de coloană”, gradul de utilizare a materialului este de 56,16%, acest grad de utilizare este mult mai mic decât media procentuală a gradelor de utilizare a materialului în domeniul fabricării echipamentelor petroliere. Gradul de utilizare a materialului redus se datorează în primul rând materialului folosit pentru fabricarea acestuia, și anume F6NM.
F6NM – X3CrNiMo13-4 – 1.4313 este un oțel martensitic moale crom-nichel-oțel, cu adaos de molibden. Acesta este utilizat într-un interval de temperatură de la – 60 °C până la + 300 °C, datorită proprietăților sale bune. Materialul are o bună rezistență la coroziune într-un mediu coroziv moderat, care nu are nici o clorură. F6NM poate fi durificat prin menținerea temperaturii între 950 °C și 1050 °C, cu răcire ulterioară în aer, ulei sau polimer. Acest material este utilizat în construcția echipamentelor pentru industria petrolului și a centralelor electrice. [S27]
Semifabricatul forjat în matriță, figura 6, din materialul F6NM pentru produsul „Agățător de coloană” costă 3783 de RON. Iar produsul „Agățător de coloană” final costă 10995 de RON. Se poate observa că diferența dintre costul semifabricatului și costul produsului final este semnificativă. Semifabricatul reprezentând doar 29% din costul total. Costul redus al aprovizionării cu semifabricate (în comparație cu valoarea finală a produsului) nu este un lucru pozitiv pentru întreg procesul de fabricare. Pentru optimizarea procesului de fabricare, se urmărește creșterea costurilor de semifabricare până la 50%. Pentru a optimiza procesul de fabricarea a acestui tip de produse se propune reducerea costului total de fabricare cu 15%, adică să se ajungă la un preț final de producție per reper de 9345 de RON. Acest lucru va fi posibil prin schimbarea tehnologiei de semifabricare, și anume adoptarea tehnologiilor inovatoare. De asemenea, prin adoptarea acestor tehnologii, se vor obține produse ecologice și economice.
Fig. 7. Cap de erupție
Gradul de utilizare al materialului:
η = ∙ 100% = ∙ 100% = 65,35 % (1.3)
În cazul produsului „Cap de erupție”, gradul de utilizare a materialului este de 65,35%, acest grad de utilizare este egal cu media procentuală a gradelor de utilizare a materialului în domeniul fabricării echipamentelor petroliere. Gradul de utilizare a materialului înalt se datorează în primul rând materialului folosit pentru fabricarea acestuia, și anume AISI 4130.
AISI 4130 este un oțel slab aliat care conține molibden și crom ca elemnte de aliere. Conținutul de carbon nominal este de 0,30%, iar cu acest conținut de carbon scăzut aliajul este excelent din punct de vedere al sudabilității. Aliajul poate fi durificat prin tratament termic. [S31]
Semifabricatul forjat în matriță, figura 7, din materialul AISI 4130 pentru produsul „Agățător de coloană” costă 22897 de RON. Iar produsul „Agățător de coloană” final costă 29592 de RON. În acest caz, semifabricatul reprezentă 77% din costul total. Pentru a optimiza procesul de fabricarea a acestui tip de produse se propune reducerea costului total de fabricare cu 15%, adică să se ajungă la un preț final de producție per reper de 25153 de RON.
În acest subcapitol a fost prezentat stadiul actual al gradului de utilizare a materiei prime în industria producătoare de echipamente petroliere pentru cele mai importante game de produse din acest domeniu. Astfel, în urma analizei făcute, gradul mediu de utilizare a materiei prime este de aproximativ 60%. Tehnologia, respectiv produsul propus se vor orienta spre semifabricatele din oțel inoxidabil și aliaje pe bază de nichel. [M23]
Astfel, va fi acoperit segmentul cel mai sensibil și cel mai scump din această industrie, acest lucuru va permite crearea unui avantaj competitiv durabil și unic în industrie.
Prezentarea produsului industrial inovativ
Conform cu datele prezentate mai sus, domeniul petrolier se bazează pe o tehnologie dezvoltată în secolul trecut, acest lucru are un impact ecologic și economic major asupra întregii industrii petroliere.
Produsul inovativ propus se bazează pe optimizarea gradului de utilizare a materiei prime pentru fabricarea echipamentelor petroliere și constă în elaborarea unui soft pentru alegerea optimă a semifabricatelor și dezvoltarea unei noi tehnologii pentru obținerea acestor semifabricate. Astfel, gradul de utilizare actual a materiei prime este de aproximativ 60%, prin elaborarea noii tehnologii se dorește obținerea unui grad de utilizare a materiei prime de 85%. Obținerea unor costuri de semifabricare comparabile cu cele actuale și reducerea costurilor ale produselor finale cu 15% față de costurile actuale.
Pentru obținerea produsului industrial inovativ dorit, se vor elabora două procedee noi de semifabricarea, și anume: Forjarea în matriță sub presiune și Forjarea în matriță cu jet. Aceste două procedee vor fi însoțite de o aplicație specializată în alegerea formei optime de semifabricat.
Pentru obținerea semifabricatelor din oțeluri slab aliate (AISI 4130, AISI 4140, AISI 4340) se va folosi procedeul de forjare în matriță cu jet. Acest procedeu este bazat pe folosirea unei tehnologii de forjare în matriță inovative. Matrița va putea elabora tronsoanele principale ale piesei și gaura interioară, iar cu ajutorul jetului de fluid se vor obține formele secundare ale semifabricatului dorit. Astfel, se va obține o formă complexă a semifabricatului.
Pentru obținerea smifabricatelor din oțeluri inoxidabile și din aliaje pe bază de nichel (F6NM, F22, 17PH-4, NBA 718, NBA 925) se va folosi procedeul de forjare în matriță sub presiune. Acest procedeu este bazat pe folosirea unei tehnologii de forjare în matriță inovative. Matrița va putea elabora tronsoanele principale ale piesei și gaura interioară, iar cu ajutorul presiunii dirijate se vor obține formele secundare ale semifabricatului dorit. Astfel, se va obține o formă complexă a semifabricatului.
Aceste două procedee inovative de forjare în matriță vor permite atât obținerea unor semifabricate cu o formă cât mai apropiată de piesa finală, cât și adaosuri de prelucrare senificativ mai mici. Prin aceste două procedee de semifabricare se vor obține aceleași caracteristici mecanice ca și la forjarea în matriță clasică. Timpul de elaboare a semifabricatelor va fi mult mai mic, datorită jetului de fluid și a presiunii introduse de noile procedee. Astfel, chiar de la început prețurile de semifabricare vor fi comparabile cu prețurile actuale.
Aplicația aferentă acestor două procedee inovative de semifabricare va disponibilă pentru toți utilizatorii, accentul punându-se pe elaborarea fizică a semifabricatelor. Astfel, toate companiile din domeniul petrolier vor putea testa această aplicație fără nici o restriciție, doar prin simpla înregistrare ca utilizator. După testarea aplicației de selecție a semifabricatelor de generație nouă, fiecare își va putea face o analiză cost-beneficiu și, respectiv să comande noile forjate de la firma (startup-ul în cauză) respectivă.
Aplicația pentru selecția semifabricatelor de generație nouă va purta numele simbolic de ForgeSelect, acesta fiind foarte sugestiv. În continuare va fi prezentat conceptul acestei aplicații.
Figurile 8 și 9, ilustrează exemple de interfață a aplicației. În aceste exemplele este prezentată varianta implicită a aplicației, aceasta poate fi modificată în funcție de dorințele și necesitățile utilizatorului final. În funcție de specificul fiecărei companii de fabricare a echipamentelor petroliere, elementele de intrare, la fel, se pot modifica pentru a răspunde cerințelor acestora. Astfel, aplicația propusă este prietenoasă cu utilizatorul, acesta nu trebuie să cunoască elemente de programare sau proiectare specifică procesului de elaborare de semifabricate pentru industria producătoare de echipamente petroliere. Pentru a selecta semifabricatul optim pentru produsul dorit, utilizatorul trebuie să introducă următoarele elemente de intrare:
Tipul gamei de produs;
Materialul dorit (se vor face sugestii de material);
Dimeniunile geometrice.
Fig. 8. Exemplu de interfață a aplicației ForgeSelect
Fig. 9. Exemplu de interfață a aplicației ForgeSelect
În continuare va fi prezentat un exemplu de utilizare a aplicației ForgeSelect și rezultatul obținut în urma utilizării aplicației respective. Acest exemplu va arăta caracteristicile principale care servesc drept date de intrare pentru aplicație, precum și rezultatele, datele de ieșire în urma utilizării apliației date.
Se va analiza produsul din figura 5, acesta este un Corp de Robinet cu Sertar, fabricat din oțel inoxidabil F6NM. Pentru a putea face analiza comparativă între semifabricatul actual și semifabricatul nou, vom folosi aceeași gamă de produs (corp de robinet), același material (F6NM) și aceleași dimensiuni de gabarit. Pentru a putea face această analiză se vor selecta după cum urmează:
Tipul gamei de produs – corp de robinet;
Materialul dorit – F6NM;
Dimeniunile geometrice – indicate în figura 10.
Fig. 10. Completarea datelor de intrare
Pentru realizarea produsului Corp de Robinet (cu masa de 50 kg) se folosește un semifabricat forjat în matriță (cu masa de 80 kg), de aici rezultă gradul de utilizare a materialului de 62,5%. Acesta este gradul mediu de utilizare a materialului în industria petrolieră.
În urma utilizării aplicației de selecție a semifabricatelor ForgeSelect și obținerii semifabricatului prin procedeul de forjare în matriță sub presiune, masa semifabricatului este de 63 de kg. Atfel, gradul de utilizare a materialului folosind aplicația ForgeSelect este calculat în relația 1.4.
η = ∙ 100% = ∙ 100% = 79,37 % (1.4)
Gradul de utilizare a materialului este primul și cel mai vizibil factor care arată rezultatele excepționale ale aplicației ForgeSelect. După o analiză aprofundată, companiile care activează în domeniul fabricării echipamentelor petroliere vor descoperi, reducerea costului total al piesei finite cu 15% doar din schimbarea procedeului de semifabricarea și folosirii aplicației aferente.
În figura 11 sunt prezentate cele două generații de semifabricat pentru aceeași piesă finală. Semifabricatul obținut prin procedeul de forjare în matriță sub presiune este prevăzut cu găuri interioare ceea ce face ca gradul de utilizare a materialului să fie crescut doar datorită acestui aspect. Pentru alte game de produse, acest avantaj se va obține prin mai multe caracteristici distincte între cele două generații de semifabricate.
Fig. 11. Generațiile de forjate în matriță
Elemente de originalitate și inovație
Elementele de originalitate ale produsului propus sunt introducerea unei noi tehnologii de obținerea a semifabricatelor forjate în matriță din domeniul petrolier. Prin implementarea softului propus de selecție a semifabricatelor, procesul de proiectare a semifabricatelor care în condițiile actuale este foarte complex și implică o mulțime de calcule laborioase efectuate de cel puțin doi specialiști (un inginer metalurg și un inginer proiectant) va deveni foarte simplu și va necesita cunoștințe și efort minim pentru obținerea documentației tehnice necesare. La fel, originalitatea acestui produs este dată de crearea unui mediu competitiv în rândul furnizorilor de semifabricate în domeniul petrolier, acest lucru se va propaga în întreaga industrie, creând astfel, o industrie competitivă și atentă la tendințele mondiale de ecologie și economie.
Elementele de inovație ale produsului propus sunt dezvoltarea și implementare prin intermediul startup-ului înființat a unui soft de alegere rapidă și corectă a formei geometrice și a dimensiunilor doar prin introducerea specificațiilor de material, gamei de produs, tipului de semifabricat și a dimensiunilor. La fel, inovația o reprezintă dezvoltarea unor noi procedee de obținere a semifabricatelor forjate în matriță, și anume forjarea în matriță cu jet și forjarea în matriță sub presiune.
Valoarea adăugată estimată
Valoarea adăugată estimată adusă de implementarea produsului propus prin tema de disertație este dată, în primul rând, de creșterea gradului de utilizare a materiei prime în procesul de elaborare a semifabricatelor pentru industria petrolieră, cu posibilități de adaptare și utilizare și în alte industrii prelucrătoare și constructoare. Se estimează că prin utilizarea noii tehnologii de forjare în matriță cu jet sau sub presiune se vor putea face economii de material de până la 10% din totalul de material utilizat în medie pentru echiparea unei sonde. La fel, utilizarea softului propus va ușura procesul de elaborare a semifabricatelor și va permite reducerea timpului de proiectare cu până la 65% din timpul total alocat pentru faza de elaboare a semifabricatelor. Corelarea softului cu noua tehnologie de procesare a materiei prime în vederea obținerii semifabricatelor va permite obținerea unor produse noi într-un timp relativ mai scurt, eliminarea erorilor de proiectare și ridicarea factorilor ecologici și economici, astfel industria producătoare de echipamente petroliere poate să devină competitivă, iar cel care va deține această tehnologie poate obține avantajul competitiv durabil.
Deși majoritatea economiilor mondiale sunt dependente de petrol și de prețul acestuia, este bine cunoscut faptul că această resursă naturală este epuizabilă și acest moment este foarte aproape. În aceste condiții, chiar dacă tehnologia folosită în industria petrolieră n-a mai cunoscut mari inovații în ultimul secol, toți cei care activează în acest domeniu sunt acolo de la începutul exploatării petroliere și puțini sunt cei care au reușit să intre ulterior în această industrie. Din cauza obstacolele de intrare pe piață care există în domeniul respectiv, deși sunt numeroase firme care au ca activitate principală fabricarea echipamentelor petroliere, s-a creat un cvasimonopol.
Datorită crizei petroliere actuale, idea proiectului are un prilej ideal să fie impementată și rapid să înlocuiască toate celelalte tehnologii care sunt depășite. Astfel, startup-ul odată intrat pe piață și obținând rapid avantajul competitiv durabil poate să servească drept exemplu viu de reușită într-un domeniu închis pentru firmele mici până acum. Acest lucru va favoriza intrarea în domeniul petrolier mai multor IMM-uri sau startup-uri, ceea ce va duce la creșterea competitivității în domeniu și creșterea normelor de siguranță, normelor ecologice.
La fel, odată cu intrarea mai multor IMM-uri în domeniul petrolier se estimează crearea unei transparențe în ceea ce privește utilizarea resurselor naturale și umane în domeniu, precum și utilizarea corectă a rezervoarelor naturale de către statele deținătoare a acestora.
Startup-ul va crea o nouă industrie, va revoluționa industria existentă, va schimba standardele de utilizare a materiei prime și va crea o nouă viziune referitor la materia primă disponibilă.
Capitolul III
Planul de afaceri
Pentru a înțelege ce este un pland e afaceri trebuie definit întâi conceptul de „afacere” – intenția unei persoane (fizice sau juridice) de a întreprinde anumite activități în scopul obținerii unui profit. O afacere trebuie așadar bine pregătită, din timp, înainte de toate trebuie elaborate sub forma unui proiect concepția și calculele. Acest proiect este planul de afaceri.
Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:
un întreprinzător (omul de afaceri), care își asumă conștient anumite riscuri și dorește să obțină un anumit profi;
mai multe activități care consumă resurse și care generează profit (ideea de afaceri);
un mediu în care se desfășoară aceste activități (mediul de afacri).
Acest plan reprezintă pe de o parte instrumentul intern prin care se poate conduce și controla întregul proces de demarare a firmei. În egală măsură planul de afaceri reprezintă și un instrumet extern, fiind și un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” clienților, furnizorilor, finanțatorilor, partenerilor strategici că știi ce ai de făcut.
Nu există două afaceri la fel. Nu există două organizații la fel. Și de asemenea nu există formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie să fie un instrument de lucru simplu, sugestiv și pragmatic.
Anumite aspecte tipice este bine să fie atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinzătorul demonstrează că are o percepție globală asupra afacerii, că înțelege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât și cele financiare sau de resurse umane. Demonstrează mediului exterior (dar și celui interior) că stăpânește situația. [P25]
Principalele aspecte care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt: [P25]
a. Viziune, strategie;
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă;
c. Analiza pieței;
d. Analiza costurilor de operare;
e. Investiții necesare;
f. Proiecții financiare.
În acest capitol va fi prezentat planul de afaceri pentru produsul prezentat în Capitolul II.
Astfel, vor fi prezentate: obiectivul general, obiectivele specifice, analiza cost – beneficiu, ipoteze în evaluarea alternativelor, metodologia și planul de activități, resurse, buget, inter-relaționarea activităților, riscuri și măsuri de prevenire.
Obiectivul general
Obiectivul general al propunerii de proiect este acela de a dezvolta și implementa un nou soft de selecție inteligentă a semifabricatelor pentru industria producătoare de echipamente petroliere și dezvoltarea unei noi tehnologii de procesare a materiei prime în vederea obținerii unor caracteristici superioare ale semifabricatelor față de cele obținute prin procedeele clasice de semifabricare, în termen de doi ani de la data începerii proiectului. Astfel, vor fi elaborate două noi procedee de forjare în matriță – Forjarea în matriță cu jet și Forjarea în matriță sub presiune. La fel, va fi elaborat soft-ul pentru selecția semifabricatelor – ForgeSelect. Proiectul își propune să dezvolte o nouă direcție de semifabricare pentru industria petrolieră și să revoluționeze domeniul de fabricare a echipamentelor petroliere.
Obiectivele specifice
Pentru buna îndeplinire a obiectivului general al proiectului, acesta a fost împărțit în cinci obiective specifice, acestea reprezentând etapele distincte în procesul de dezvoltare și implementare a unui proiect de înlocuire a tehnologiei existente de forjare în matriță și lansarea unui soft specific selecției de semifabricat. La fel, prin defalcarea obiectivului general în obiective specifice, acestea din urmă vor putea fi urmărite și măsurate mai precis, datorită specificului fiecăruia dintre obiectivele specifice.
Primul obiectivul specific îl reprezintă studiul standardelor, normelor și specificațiilor după care se elaborează semifabricatele în prezent, timp de 3 luni de la data începerii proiectului.
Al doilea obiectiv specific are ca scop dezvoltarea și implementarea noii tehnologii de forjat în matriță cu jet și sub presiune, timp de 6 luni de la data începerii proiectului.
Al treilea obiectiv specific îl reprezintă crearea, dezvoltarea, implementarea și testarea noilor procedee de forjare în matriță cu jet și sub presiune.
Al patrulea obiectiv specific îl reprezintă crearea, dezvoltarea, implementarea și testarea softului pentru selectarea semifabricatelor.
Ultimul obiectiv specific reprezintă testarea, omologarea și certificarea proceselor de forjare în matriță cu jet și sub presiune, precum și a softului de selecție a semifabricatelor.
Prin îndeplinirea celor cinci obiective specifice și obținerea rezultatelor scontate pentru fiecare activitate în parte se urmărește atingerea scopului și a obiectivului general al proiectului de investiții prezentat în această lucrare.
În figura 12 este prezentat schematic relația între obiectivul general, obiectivele specifice, activitățile corespunzătoare și rezultate. [M21]
.
Fig. 12. Corelarea obiectivelor cu activitățile și rezultatele scontate
Ipoteze în evaluarea alternativelor
În estimarea impactului proiectului, trebuie să existe 3 scenarii care să ia în calcul nu numai previziunile din studiul de piață ci și alte două alternative. În cadrul primei alternative – scenariul pesimist, se vor estima efectele asupra rezultatelor (profiturilor) în cazul în care mediu extern nu reacționează așa cum s-a prevăzut. În cadrul scenariului moderat se va observa dacă mediul extern reacționează așa cum s-a estimat, în timp ce în cadrul scenariului optimist se verifică dacă rezultatele acțiunilor efectuate în decursul proiectului depășesc așteptările.
Scenariul Pesimist
În evoluția factorilor de risc în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea unui nou precedeu de semifabricare prin forjare în matriță cu jet sau forjarea în matriță sub presiune și a soft-ului de selecție a semifabricatelor – ForgeSelect, se poate menționa faptul că rentabilitatea investiției poate să scadă pe parcursul timpului. În general, randamentul unei investiții pentru o perioadă mai mare de 2 ani, este de peste 50%.
Există alternative mai puțin costisitoare și cu un risc mai mic și generează o mare incertitudine și neajunsuri asociate investiției în tehnologia înaltă. Este dificilă justificarea din punct de vedere financiar a unei abordări pe termen scurt. Provoacă o anumită teamă printre directori în fața unei posibile pierderi. Întreprinderea se împotrivește schimbării. Angajații își văd stabilitatea pusă în pericol. Crește teama dezvoltării dependențelor externe.
Scenariul Moderat
În cadrul scenariului moderat, proiectul se va derula în regim normal, numărul de clienți ulterior este variabil, în funcție de ramura industrială vizată, însa media pe întreaga perioadă de derulare a proiectului face ca profitul să fie scăzut sau foarte mic. În acest caz, VAN=0 si RIR=k, prin urmare, se acoperă cheltuielile, însă profitul este cel așteptat. Soft-ul ForgeSelect va continua să funcționeze în regim normal, cu speranța că în viitor va obține profit mai ridicat.
Scenariul Optimist
În cazul scenariului optimist va rezulta amortizarea investiției și un profit net cu 10% mai mare decât cel prognozat după primii 3 ani de la derularea acesteia. În aceste condiții (VAN>0; RIR>k) investitorul se poate simți în siguranță afacerea fiind în continuare generatoare de profit, având deja o clientelă solidă pe care se poate baza pentru derularea altor proiecte investiționale.
În concluzie, ținând cont de faptul că segmentul de piață inițial este subdezvoltat, se poate aprecia faptul că în cadrul scenariului optimist acesta crește cu 25%.
Cu privire la creșterea anuală, aceasta a fost estimată ințial cu aproximativ 5% în primii doi ani. În scenariul optimist, creșterea anuală a pieței este cu aproximativ 7,5% în primii 3 ani.
Metodologia și planul de activități
Strategia generală adoptată
Investiția în dezvoltarea și implementarea unor procedee noi de forjare în matriță este într-o continuă dezvoltare, având un succes în ultimele decenii. Un obiectiv țintă este acela de a atrage întreprinderi în vederea organizării diferitelor licitații de primire a licențelor pentru fabricarea anumitor produse. Pionul principal va fi clientul, căruia i se vor oferi cele mai tentante și avantajoase oferte de retehnologizare a procesului de semifabricare în cele mai bune condiții pentru clasa de preț aleasa.
Pentru a asigura orientarea echipei proiectului, angajații iși desfăsoară activitatea sub stricta supraveghere a membrilor responsabili ai echipei, precum managerul de proiect. Pentru activitățile pe care aceștia le desfășoară, se realizează diagrama WBS (Work Breakdown Structure – Structura de Separare pe Activiăți): [M19]
Fig. 13. Diagrama WBS pentru procedeele de forjare în matriță [W33]
Fig. 14. Diagrama WBS pentru soft-ul ForgeSelect [L18]
Obiectivul General: Obiectivul general al propunerii de proiect este acela de a dezvolta și implementa un nou soft de selecție inteligentă a semifabricatelor pentru industria producătoare de echipamente petroliere și dezvoltarea unei noi tehnologii de procesare a materiei prime în vederea obținerii unor caracteristici superioare ale semifabricatelor, în termen de doi ani de la data începerii proiectului. Astfel, vor fi elaborate două noi procedee de forjare în matriță – Forjarea în matriță cu jet și sub presiune și soft-ul pentru selecția semifabricatelor – ForgeSelect.
Astfel, scopul proiectului este să elaboreze o aplicație de selecție rapidă a semifabricatelor de diferite forme complexe și din diferite materiale pentru industria producătoare de echipamente petroliere și eliminarea procesului de proiectarea a semifabricatelor. Astfel, acest proiect își propune să elimine procesul de proiectare a semifabricatelor din procesul general de proiectare.
Obiectivul Specific 1: Îl reprezintă studiul standardelor, normelor și specificațiilor după care se elaborează semifabricatele în prezent, timp de 3 luni de la data începerii proiectului.
Obiectivul Specific 2: Are ca scop dezvoltarea noii tehnologii de forjat în matriță cu jet și sub presiune, timp de 6 luni de la data începerii proiectului.
Obiectivul Specific 3: Îl reprezintă crearea, dezvoltarea, implementarea și testarea noilor procedee de forjare în matriță cu jet și sub presiune.
Obiectivul Specific 4: Îl reprezintă crearea, dezvoltarea, implementarea și testarea softului.
Obiectivul Specific 5: Reprezintă testarea, omologarea și certificarea proceselor de forjare în matriță cu jet și sub presiune, precum și a softului de selecție a semifabricatelor.
Activitatea 1.1: Studiul standardelor API (American Petroleum Institute) în vigoare: API 6A, API 6D, API 17A, API 5CT; studiul normelor și specificațiilor de material existente (MS – Material Specification și SP, QP – Quality Plan) în prima lună de la data de început a proiectului.
Activitatea 1.2: Formularea direcției actuale de fabricare a semifabricatelor pentru industria producătoare de echipamente petroliere în termen de 1 lună de la data de început a proiectului.
Activitatea 1.3: Studiul de fezabilitate pentru noua tehnologie vizată în termen de 1 lună de la data de început a proiectului.
Activitatea 2.1: Studiu tehnologiilor și procedeelor existente de forjare în matriță și stabilirea direcției de dezvoltare pentru noile tehnologii și procedee.
Activitatea 2.2: Dezvoltarea noilor tehnologii de forjare în matriță – Forjarea în matriță cu jet și Forjarea în matriță sub presiune.
Activitatea 2.3: Formularea noii direcții de fabricare a semifabricatelor pentru industria producătoare de echipamente petroliere prin noile procedee.
Activitatea 3.1: Cercetarea practică a noilor procedee de forjare în matriță.
Activitatea 3.2: Stabilirea formelor optime pe categorii de produse.
Activitatea 3.3: Consolidarea procedeelor de obținere a semifabricatelor pe categorii de produse.
Activitatea 3.4: Testarea și omologarea procedeelor de obținere a semifabricatelor.
Activitatea 4.1: Crearea soft-ului ForgeSelect pentru selecția semifabricatelor.
Activitatea 4.2: Dezvoltarea soft-ului ForgeSelect pentru selecția semifabricatelor.
Activitatea 4.3: Testarea soft-ului ForgeSelect pentru selecția semifabricatelor.
Activitatea 4.4: Implementarea soft-ului ForgeSelect pentru selecția semifabricatelor.
Activitatea 5.1: Testarea și omologarea de stat a noilor procese de forjare în matriță; patentarea procedeelor: Forjarea în matriță cu jet și Forjarea în matriță sub presiune.
Activitatea 5.2: Patentarea soft-ului ForgeSelect; comercializarea versiunii „0”.
Prin realizarea tuturor activităților prezentate mai sus, se dorește îndeplinirea tuturor obiectivelor specifice, care la rândul lor vor duce la realizarea obiectivului general. Astfel, efectuând activitățile propuse, se pot obține rezultate colosale pentru întreaga industrie de fabricare a echipamentelor petroliere.
Derularea în timp a activităților
Tabelul 1. Durata activităților
În urma stabilirii tuturor activităților și a duratei acestora, a fost elaborată diagrama Gantt, reprezentată în figura 15, și diagrama Gantt alternativă, reprezentată în figura 16. În urma stabilirii predecesorilor obligatorii pentru fiecare activitate, s-a observat ca perioada de derulare a proiectului se poate reduce cu 6 luni, prin suprapunerea activităților.
Fig. 15. Diagrama Gantt a activităților
Fig. 16. Diagrama Gantt alternativă
Lista pachetelor de activități
Lista pachetelor de activități reprezintă descrieri cantitative și calitative a ceea ce trebuie realizat în contextul unui pachet de activități. Astfel, în cadrul proiectului se parcurg următoarele activități: Studiul standardelor, Dezvoltarea noii tehnologii, Crearea și implementarea noilor procedee, Crearea și dezvoltarea soft-ului, Brevetarea noilor procedee și a soft-ului.
Tabelul 2. Pachetele de activități
Lista rezultatelor pentru fiecare activitate
Descrierea rezultatelor pachetelor de activități trebuie să precizeze rezultatele și forma rezultatelor. Codificarea pachetelor de activități este utilă pentru identificarea clară a acestora dar și pentru calculul posibilității selectării și sortării pachetelor de activități. Codul unui pachet de activități este constituit dintr-o combinație a funcției și a rezultatului vizat.
Tabelul 3. Data livrării
Descrierea detaliată a pachetelor de activități
Aici sunt prezentate cele cinci pachete de activități desfășurate în cadrul proiectului de dezvoltarea a noilor tehnologii de obținerea a semifabricatelor pentru industria petrolieră și a aplicației de selecție inteligentă a acestora.
Tabelul 4. Pachetul de activități 1
Tabelul 5. Pachetul de activități 2
Tabelul 6. Pachetul de activități 3
Tabelul 7. Pachetul de activități 4
Tabelul 8. Pachetul de activități 5
Resursele necesare
Resursele care apar în cadrul proiectului de dezvoltare și implementare a unei celule flexibile de producție într-o fabrică existentă se concentrează în special pe potențialul material, financiar și uman.
Tipuri de resurse necesare demarării proiectului sunt:
Resurse de tip material – reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi, care cuprind la randul lor clădirile, utilajele și echipamentele de producție, materiile prime și materiale dar și resursele energtice. Prin urmare, în cadrul proiectului vor fi necesare: prese hidraulice, mașini-unelte, roboți industriali, componente mcanice, energie electrică, materie primă, etc .
Resurse umane – reprezintă salariații întreprinderii, resursele active, creatoare ale unei întreprinderi. În cadrul proiectului prezentat, sunt folosite resursele umane: inginer metalurg, inginer producție, inginer proiectant, inginer IT, inspector audit, manager proiect
Resurse financiare – înglobează investiția sub forma mijloacelor bănești. Reprezintă resurse care au un anumit cost și a căror procurare este încercată înainte de începerea proiectului. În cadrul proiectului prezentat, se achiziționează: prese hidraulice, mașini-unelte, roboți industriali, electronice, componente mecanice, etc.
Aceste resurse sunt folosite în diverse faze de-a lungul proiectului. Aici sunt prezentate doar resursele principale care vor fi utilizate pe parcursul derulării proiectului. Pe parcursul derulării acestuia se pot solicita resurse suplimentare pentru buna îndeplinire a obiectivelor.
Bugetul proiectului
Ipoteze de lucru:
Proiectul de investiții e finanțat din fonduri europene;
Investiția inițială are valoarea de 634900 lei;
Rata inflației luată în considerare este de 10% anual;
Sumele sunt exprimate în lei;
Durata proiectului este de 2 ani;
Prețul mediu estimat pe produs este de 25000 lei (fără TVA) în primul an de activitate;
Se consideră că amortizarea și provizioanele sunt deductibile fiscal în totalitate.
În primul an de activitate cash-flow-ul este negativ mai exact, valoarea pe minus a investiției deoarece proiectul de investiții se desfășoară pe durata a doi ani.
Bugetul per pachet de activități
Se vor specifica toate costurile necesare proiectului, defalcate pe categorii de chetuieli și perioade. Se vor lua în considerare toate tipurile de activități realizate pe toată perioadă proiectului, ăn toate cele cinci pachete de activități. Toate datele folosite în acest proiect sunt aproximative, nici una din valori nu este exactă cu data realizării proiectului. Manopera se va calcula în om/lună; pentru fiecare categorie profesională se vor stabili costuri salariale:
Inginer metalurg: 3300 lei/lună;
Inginer producție: 3500 lei/lună;
Inginer proiectant: 2750 lei/lună;
Inginer IT: 3800 lei/lună;
Inspector audit: 3200 lei/lună;
Manager proiect: 4000 lei/lună;
Tabelul 9. PA 1
Tabelul 10. PA 2
Tabelul 11. PA 3
Tabelul 12. PA 4
Tabelul 13. PA 5
Bugetul total
Tabelul 14. Bugetul proiectului
Evaluarea proiectului
Evaluarea unui proiect de investiții se face având în vedere mai multe criterii dintre care le-am folosit pe urmatoarele:
Valoarea actualizată netă
VAN (valoarea actualizată netă) se determină ca diferență dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobânzii de piață, respectiv valoarea actuală Vo, pe de o parte, și capitalul investit Io, pe de altă parte. Regula VAN pornește de la ipoteza de piață monetară nesaturată: capitalurile I pot fi oricând reinvestite pe piața monetară la rata dobânzii (k), pentru a obține fluxuri de trezorerie viitoare CFDt.
(1.5)
Pentru a calcula VAN este necesară estimarea costului capitalurilor.
Această metodă presupune adăugarea la rata dobânzii fără risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de capital, risc de industrie, riscul indus de mărimea firmei, riscul de țară, riscul intereselor minoritare etc.).
Folosind ca rată de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obține o valoare actualizată netă (VAN) de 1.462.685 lei.
Interpretare VAN:
Deoarece VAN > 0, rezultă că proiectul de investiții este rentabil, deci, se va lua decizia de adoptarea a acestuia. (Decidentul trebuie să țină seama că VAN este puternic influențată de rata de actualizare aleasă).
Rata internă de rentabilitate
Rata internă de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifică proiectului de investiții analizat. Este acea rată de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuală V0 cu investiția inițială I0.
Pragul de rentabilitate reprezintă cantitatea de produse ce trebuie realizată de întreprindere astfel încât încasările obținute din vânzarea lor să acopere atât cheltuielile variabile implicate de procesul de producție, cât și cheltuielile fixe ale acestuia.
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obținut de întreprindere este nul.
(1.6)
Manual RIR se determină prin metoda interpolării liniare.
Se caută două rate de actualizare astfel :
O rată i1 pentru care se calculează VAN1>0,
O rată i2 pentru care se calculează VAN2<0.
RIR se va găsi, sigur, între cele două rate de actualizare.
(1.7)
(1.8)
(1.9)
Interpretarea RIR:
Pentru ca proiectele de investiții să fie acceptate trebuie ca rata internă de rentabilitate să fie superioară ratei de rentabilitate cerute de acționari.
Un proiect de investiții este cu atât mai interesant, cu cât RIR este mai mare.
În cazul proiectului de investiție propus, RIR are o valoare de 59%.
În selecția proiectelor de investiții este recomandabil să se îmbine criteriul Van cu criteriul RIR. În consecință există două reguli pentru selecția proiectelor eficiente:
Regula VAN: se acceptă numai proiectele de investiții cu VAN > 0;
Regula RIR: se acceptă numai rpoeictele de investiții cu RIR > k.
Luând în calcul cele două reguli, proiectul de investiție se va accepta.
Perioada de recuperare
Termenul de recuperare (TR) sau perioada de recuperare (PR) exprimă numărul de ani în care cash-flow-urile nominale acoperă investiția inițială.
Termenul de recuperare nominal este de 2,36 ani.
În urma elaborării planului de afaceri, proiectului de investiții pentru produsul propus în Capitolul I, a rezultat o rată internă de rentabilitate de 59%. În urma calculării termenului de recuperare a investiției inițiale a rezultat un termen nominal de 2,36 ani.
Metoda perioadei de recuperare a investiției este folosită de companiile mari când trebuie să ia decizii de a investi sume mici. Motivul utilizării acestei metode constă în simplitatea sa. În plus, această metodă prezintă anumite caracteristici dorite de managementul companiei, deoarece permite exercitarea controlului managerial. În cazul metodei VAN, o lungă perioadă de timp trebuie să treacă până când se va putea verifica dacă decizia de investire într-un proiect a fost corectă sau nu. Folosind perioada de recuperare a investiției timpul de verificare a corectitudinii deciziei de investire poate fi redus. S-a sugerat că firmele cu oportunități de investire bune, dar care nu dețin suficient cash pot în mod justificabil să folosească perioada de recuperare. De exemplu, perioada de recuperare ar putea fi folosită de firmele mici cu bune perspective de creștere, dar cu acces limitat la piețele de capital. Recuperarea rapidă a cash-ului amplifică posibilitățile de reinvestire pentru astfel de firme.
Capitolul IV
Înființarea IMM-ului
Etapele înființării IMM-ului
Înființarea unei societăți, indiferent de forma sa juridică de organizare, presupune parcurgerea unor etape și întocmirea și prezentarea anumitor documente.
Etape:
Rezervarea denumirii;
Stabilirea sediului social;
Completarea declarațiilor necesare;
Întocmirea actului constitutiv;
Deschiderea contului în bancă și depunerea capitalului social;
Pregătirea dosarului cuprinzând toate documentele necesare înregistrării societății.
Rezervarea denumirii
Alegerea denumirii societății, verificarea disponibilității și rezervarea acesteia la Oficiul Registrului Comerțului din raza unde se intenționează ca societatea să figureze cu sediul social.
Viitorul asociat unic / unul dintre asociați (în cazul în care vor fi mai mulți) / administrator va completa o cerere de verificare disponibilitate firmă și rezervare denumire. Acest formular se găsește la Oficiul Registrului Comerțului, se înmânează solicitantului la cerere, pe loc fără formalități suplimentare. În cadrul cererii vor fi propuse un număr de 3 denumiri, alese în ordinea preferințelor. Verificarea se face pe loc. Cererea completată se găsește în Anexă. [A1]
Tabelul 15. Costuri pentru înregistrarea societății
Stabilirea sediului social
În cazul când sediul social este într-un spațiu propriu sunt necesare actul de proprietate și un extras de carte funciară (care se obține de la biroul local al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară) plus un contract de închiriere / comodat încheiat între asociatul proprietar al spațiului și societate. Mai sunt necesare următoarele documente:
Avizul asociației de proprietari sau locatari, formular standard, completat în Anexa 2;
Certificat obținut de la Administrația Financiară on raza căreia este viitorul sediu prin care să se confirme faptul că spațiul respectiv nu este deja onchiriat;
În cazul în care la adresa respectivă funcționează mai multe societăți, se va da o declarație pe propria răspundere prin care să se confirme faptul că spațiul permite compartimentarea. Această declarație trebuie autentificată notarial. [A1]
Tabelul 16. Costuri declarație
Completarea declarațiilor necesare
Viitorul asociat unic / asociații / administratorul (în cazul în care nu este asociat) va da o declarație pe propria răspundere (Anexa 3) prin care să confirme faptul că poate îndeplini calitatea de asociat / administrator. Această declarație trebuie autentificată notarial. Declarațiile date pe propria răspundere de către persoanele care, potrivit legii, au această obligație, pot fi făcute în forma autentică de notarul public, în forma atestată de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, modificată, sau cu darea de dată certă prin serviciile de asistență din cadrul ORC. De asemenea, administratorul va da în față notarului / judecătorului delegat de la Oficiul Registrului Comerțului un specimen de semnătură. Alte declarații: asociatul unic / unul dintre asociați / administratorul va completa următoarele formulare tipizate disponibile la Registrul Comerțului: Declarație pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 359/2004 cu modificările și completările ulterioare (situația în care nu se desfașoară activitățile din actul constitutiv) (Anexa 4) Declarație pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004 cu modificările și completările ulterioare (situația în care sunt indeplinite conditiile de funcționare) (Anexa 5). [A1]
Tabelul 17. Costuri declarații
Întocmirea actului constitutiv
Conform Legii 31 / 1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actul constitutiv va cuprinde:
Datele de identificare ale asociaților. Forma, denumirea și sediul social. Obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale. Capitalul social, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură și modul evaluării. Se vor preciza numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său. Asociații care reprezintă și administrează societatea sau administratorii neasociați, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. În cazul societăților cu răspundere limitată, dacă sunt numiți cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale cenzorilor, respectiv ale auditorului financiar. Partea fiecărui asociat la beneficii și la pierderi. Sediile secundare – sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică – atunci când se înființează odată cu societatea – sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare. Durata de funcționare a societății. Modul de dizolvare și de lichidare a societății.
Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toți asociații. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren. Conform Legii 31 / 1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în societatea cu răspundere limitată, numărul asociaților nu poate fi mai mare de 50. Modele de act constitutiv pot fi găsite pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comertului. [A1]
Tabelul 18. Costuri act constitutiv
Pregătirea dosarului
Pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comertului este prezentată o listă conținând documentele necesare onregistrării societății:
1. Cererea de înregistrare (original).
2. Dovada verificării disponibilității și rezervării firmei (original).
3. Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare (original).
4. Dovada verificării calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată sau dovadă verificării privind îndeplinirea condiției ca societatea cu răspundere limitată cu asociat unic să nu fie asociat unic în altă societate cu răspundere limitată (original).
5. Actul constitutiv (original).
6. Documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social, înregistrat la administrația financiară în circumscripția căreia se situează imobilul cu destinație de sediu social.
7. Certificatul emis de administrația financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă înstrăinarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil, cu titlu oneros sau gratuit.
8. Declarația pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condițiilor referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 7 rezultă că sunt deja înregistrate la administrația financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil cu destinație de sediu social.
9. Dacă este cazul, avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original).
10. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociați la capitalul social (copii).
11. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise și vărsate la constituire; în cazul în care printre acestea se afla și imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate.
12. Declarațiile date pe propria raspundere, după caz, de către fondatori / administratori / cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care sa rezulte că îndeplinesc condițiile legale pentru deținerea acestor calități (original).
13. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice (copie).
14. Specimenele de semnătură ale reprezentanților societății (original).
15. Certificatele de cazier fiscal pentru asociații sau reprezentanții legali ai societății comerciale, care au domiciliul / reședință / sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridice străine, care au ceastă calitate și sunt înregistrate fiscal în Romвnia sau, după caz, declarația autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetățean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în Romвnia, din care să rezulte că nu are datorii fiscale, în original și, după caz, traducerea realizată de un traducator autorizat a cărui semnătură sa fie legalizată de un notar public.
16. Declarația-tip pe propria răspundere, semnată de asociați sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
– Persoana juridică nu desfașoară, la sediul social sau la sediile secundare, activitățile declarate, o perioadă de maximum 3 ani.
– Persoana juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitarveterinar, protecției mediului și protecției muncii pentru activitățile precizate în declarația-tip.
17. Dacă este cazul:
– Actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice române (copie certificată) sau străine, original și traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public).
– Hotărârea organului statutar privind participarea la constituirea societății a fondatorilor persoane juridice române (copie certificata) sau străine.
– Mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele și pe seama fondatorului persoană juridică română (copie certificată) sau straină.
– Certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participă la constituirea unei societăți comerciale, emis de o bancă sau de camera de comerț competentă din țara de naționalitate (original și copie tradusă).
– Avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie).
– Omputernicire specială (în formă autentică), avocațială sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitațile legale (original).
18. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
– Taxele de registru,
– Tariful de publicare în Monitorul Oficial,
Se poate alege ca firma să fie plătitoare de TVA sau nu.
Este recomandabil ca, în momentul depunerii, toate actele să fie prezente și acceptate de către referentul de la Oficiul Registrului Comerțului. Dacă un act lipsește / nu este completat corespunzător, acesta va fi adăugat / rectificat, astfel încât dosarul să poată fi depus în conformitate cu recomandările referentului. Există posibilitatea ca dosarul să fie acceptat și fără adăugarea / rectificarea menționată, dar în urma reanalizării acestuia de către judecătorul delegat acesta va fi respins și se va preciza un termen de judecată, care poate întârzia înregistrarea societății.
Tabelul 19. Costuri înregistrare
După finalizarea întregii documentații aceasta se depune la Oficiul Registrului Comerțului. În termen de 5 de zile vor fi eliberate actele de înființare ale societății, adică: certificat de înregistrare, anexă avize necesare, avize colaterale, încheierea de acordare a personalității juridice etc. Se poate cere și eliberarea cu regim de urgență a actelor, dar în acest caz taxele se majorează cu 50%. [A1]
Cadrul legislativ
Acte normative
– Ordonanța de urgență nr. 76 din 24 mai 2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților, republicată (M. Of. nr. 413 din 14 iunie 2002);
– Hotărârea Guvernului nr. 574 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea cuantumurilor taxelor și tarifelor percepute de camerele de comerț și industrie teritoriale pentru activitățile de registru și pentru operațiunile efectuate de Biroul unic M. Of. nr. 413 din 14 iunie 2002);
– Hotărârea Guvernului nr. 600 din 21 iunie 2001 privind stabilirea onorariilor în sumă fixă pentru serviciile prestate de notarii publici în vederea înregistrării și autorizării funcționării comercianților (M. Of. 358 din 4 iulie 2001); [A1]
Înregistrarea
– Hotărârea Guvernului nr. 572 din 13 iunie 2002 pentru stabilirea modelului și conținutului cererii de înregistrare și ale certificatului de înregistrare a comerciantului (M. Of. nr. 413 din 14 iunie 2002);
– Hotărârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecătorului delegat la înregistrarea comercianților și a actului constitutiv, vizat de judecătorul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001);
– Legea nr. 133 din 20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (M. Of. nr. 349 din 23 iulie 1999), cu modificările și completările ulterioare;
– Ordinul ministrului finanțelor nr. 2116 din 9 noiembrie 1998 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe (M. Of. nr. 485 din 17 decembrie 1998);
– Ordonanța Guvernului nr. 82 din 25 august 1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe (M. Of. nr. 313 din 27 august 1998), cu modificările și completările ulterioare;
– Normele metodologice nr. P/608-773 din 15/21 aprilie 1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu Ministerul Justiției (M. Of. nr.176 din 11 mai 1998);
– Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind Registrul Comerțului, republicată (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998), cu modificările și completările ulterioare.
Autorizarea
– Hotărârea Guvernului nr. 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcționării comercianților (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002).
Autorizarea funcționării comercianților din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor
– Hotărârea Guvernului nr. 448 din 16 mai 2002 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire și stingere a incendiilor (M. Of. nr. 346 din 24 mai 2002);
– Ordinul ministrului de interne nr. 791 din 2 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor (M. Of. nr. 384 din 9 octombrie 1998);
– Ordonanța Guvernului nr. 60 din 28 august 1997 privind apărarea împotriva incendiilor (M. Of. nr. 225 din 30 august 1997), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 – privind calitatea în construcții (M. Of. nr. 12 din 24 ianuarie 1995), cu modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța Guvernului nr. 4 din 14 ianuarie 1994 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor (M. Of. nr. 18 din 24 ianuarie 1994), cu modificările și completările ulterioare. [A1]
Autorizarea funcționării din punct de vedere sanitar
– Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 117 din 28 februarie 2002.
Autorizarea funcționării din punct de vedere sanitar-veterinar
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea și completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 (M. Of. nr. 310 din 5 iulie 2000), cu modificările și completările ulterioare;
– Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 103 din 6 noiembrie 1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile sanitar-veterinare și procedura de autorizare sanitar-veterinară de funcționare a unităților supuse controlului sanitar-veterinar și privind aprobarea efectuării de activitati de export cu produse de origine animală și cu alte produse supuse controlului sanitar-veterinar (M. Of. nr. 499 din 23 decembrie 1998), cu modificările și completările ulterioare. [A1]
Autorizarea funcționării din punct de vedere al protecției muncii
– Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 657 din 1 noiembrie 2001 referitor la aprobarea normelor metodologice privind autorizarea funcționarii persoanelor juridice și fizice din punct de vedere al protecției muncii (M.Of. nr. 754 din 27 noiembrie 2001);
– Ordinul ministrului muncii și protectiei sociale nr. 388 din 10 septembrie 1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecției muncii nr. 90/1996 (M. Of. nr. 249 din 15 octombrie 1996), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea protecției muncii nr. 90 din 12 iulie 1996, republicată (M. Of. nr. 47 din 29 ianuarie 2001), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explozive (M. Of. nr. 298 din 28 decembrie 1995), cu modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța Guvernului nr. 4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, cu modificările și completările ulterioare;
– Decret nr. 466 din 28 decembrie 1979 privind regimul produselor și substanțelor toxice (B. Of. nr. 2 din 3 ianuarie 1980), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea protecției muncii nr. 90/1996, republicată (M. Of. nr. 47 din 29 ianuarie 2001), cu modificările și completarile ulterioare); [A1]
Autorizarea funcționării din punct de vedere al protecției mediului
– Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125 din 19 martie 1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător (M. Of. nr. 73 din 11 aprilie 1996;
– Legea protecției mediului nr. 137/1995, republicată (M. Of. 70 din 17 februarie 2000), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale, republicată (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998), cu modificările și completările ulterioare. [A1]
Avize / autorizații prealabile înregistrării, eliberate în funcție de obiectului de activitate
– Ordonanța de urgență nr. 28 din 13 martie 2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (M. Of. nr. 238 din 9 aprilie 2002), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societațile de asigurare și supravegherea asigurărilor (M. Of. nr. 148 din 10 aprilie 2000), cu modificările și completările ulterioare;
– Legea bancară nr. 58 din 5 martie 1998 (M .Of. nr. 121 din 23 martie 1998), cu modificările și completările ulterioare. [A1]
Alegerea codurilor CAEN
CAEN reprezintă acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică națională a activităților economice din România. Aceasta clasificare a fost proiectată pentru a permite gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la "unități statistice", cum ar fi, de exemplu, o uzină sau un grup de uzine ce constituie o entitate economică, o întreprindere. Clasificarea asigură baza pentru pregatirea unei game largi de date statistice (producție, factori de producție, formarea de capital și tranzacțiile financiare) ale acestor unitati. [C6]
O clasificare statistică prezinta urmatoarele caracteristici principale:
a) organizare ierarhică strictă și detaliată care face posibilă culegerea și prezentarea informatiilor la diverse nivele de agregare (în funcție de disponibilitatea datelor);
b) acoperirea exhaustivă a domeniului observat;
c) încadrarea fiecarui fenomen sau obiect analizat într-o singură entitate de clasificare (entități ce se exclud reciproc);
d) clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasificării este guvernată de principii metodologice omogene. [I17]
În decursul ultimului deceniu a avut loc o revizuire completă a clasificarilor statistice internaționale, iar noile clasificări au fost elaborate ca un sistem integrat de clasificări statistice. Astfel, diversele clasificări ale produselor au fost armonizate și au fost corelate cu clasificările activităților economice, pe criteriul originii economice. Pe lânga această integrare la nivel mondial (în principal, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite), alte organizații regionale, de pildă Uniunea Europeană sau țările Americii de Nord, și-au aliniat, în grade diferite, clasificările proprii la clasificările mondiale. Aceasta a dat naștere unui sistem integrat în care diversele clasificări au fost armonizate și corelate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene și fiecare țară a realizat sistemul național corespunzător. Comisia de Statistică a Organizației Națiunilor Unite (CS-ONU), cu sprijinul Grupului de experți în clasificări internaționale economice și sociale, a elaborat o tipologie proprie de clasificări în funcție de gradul de integrare în sistemul revizuit, respectiv clasificări de referință, derivate și conexe. Clasificările de referință sunt acele clasificări economice și sociale care reprezintă rezultatul unor acorduri internaționale aprobate de Comisia de Statistica a Organizației Națiunilor Unite sau de alt organism competent, ca de exemplu Biroul Internațional al Muncii (ILO), Fondul Monetar Internațional (IMF), UNESCO etc., în funcție de domeniul care face obiectul acestora. Clasificările de referință au dobândit o larga acceptare și un acord oficial amplu și sunt aprobate și recomandate ca linii directoare pentru elaborarea altor clasificări. Un exemplu de asemenea clasificare îl reprezinta Clasificarea Industrială Internațională Standard a Națiunilor Unite, pentru toate activitățile economice, versiunea revizuită 4 (ISIC Rev. 4). Clasificarile derivate se bazează pe clasificări de referință. Ele pot fi elaborate prin adoptarea structurii și categoriilor din clasificarea de referință, și atunci este posibilă adaugarea unor detalii suplimentare față de clasificările de referință, sau pot fi elaborate prin reorganizarea sau agregarea unor poziții din una ori mai multe clasificări de referință. Clasificările derivate sunt adesea întocmite pentru utilizarea la nivel național sau multinațional. Un exemplu de astfel de clasificare îl reprezintă clasificarea NACE Rev. 2 a Uniunii Europene. Clasificarile conexe sunt cele care se referă parțial la clasificările de referință sau care sunt asociate cu clasificările de referință numai la anumite nivele ale structurii. Exemple de asemenea clasificări sunt Clasificarea Industrială Standard a Australiei și Noii Zeelande (ANZSIC) sau Sistemul Nord-American de Clasificare a Industriei (NAICS). [C9]
Trebuie remarcat faptul că, în conformitate cu definiția de mai sus, următoarele activități nu trebuie să fie considerate drept activități auxiliare:
a) producerea de bunuri și servicii care fac sau contribuie la formarea brută de capital; de exemplu, activitatea de construcții pe cont propriu, care va fi clasificată separat la construcții, dacă există date disponibile privind volumul activității;
b) producția, din care o parte importantă este comercializată chiar dacă o mare parte a sa este consumată în cadrul activității principale;
c) producția de bunuri care ulterior devin parte integrantă a producției realizate de activitățile principale sau secundare (de exemplu, producția de cutii a unei secții dintr-o întreprindere, utilizată pentru ambalarea produselor proprii);
d) producția de energie (dintr-o centrală electrică sau uzinaă de cocsificare integrată), chiar daca întreaga producție este consumată în unitatea producătoare;
e) achiziția de bunuri pentru revânzare ca atare;
f) cercetarea și dezvoltarea, deoarece această activitate nu asigură un serviciu care este consumat în cursul producției curente. În toate aceste cazuri, acolo unde există date separate pentru aceste activități, trebuie considerate unități separate și ele trebuie considerate ca fiind unități cu un tip de activitate propriu și clasificate în conformitate cu activitatea lor.
Valoarea adaugată reprezintă indicatorul de bază utilizat pentru determinarea activității principale a unei unități, conform CAEN Rev. 2. Reprezentând diferența dintre producție și consumul intermediar, valoarea adaugată este o măsură a contribuției fiecărei unități economice la produsul intern brut (PIB). Evaluarea acestei contribuții se face prin valoarea adăugată brută la costul factorilor. Valoarea adaugată brută la costul factorilor reprezintă suma salariilor și a altor elemente legate de costul factorilor de muncă, a profitului, a subvențiilor de exploatare, a amortizării capitalului fix, total din care se scad impozitele legate de producție. Activitățile economice sunt definite în CAEN Rev. 2. O unitate poate presta una sau mai multe activități care aparțin uneia ori mai multor poziții din CAEN Rev. 2. Unitățile sunt clasificate conform activității lor principale. Activitatea principală este activitatea care contribuie în cea mai mare masură la valoarea adaugată a unității.
În cazul simplu în care o unitate desfașoară doar o singură activitate, clasificarea activității acelei unități este determinată de poziția din CAEN Rev. 2 ce acoperă acea activitate la nivel de clasă. Acolo unde o unitate desfasoară mai mult de o activitate, dar toate acestea aparțin aceleiași poziții din CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, atunci clasificarea activității acelei unități este determinată de clasa CAEN Rev. 2 în care sunt cuprinse toate aceste activitati. [C9]
În cazul în care o unitate desfașoară activități care ocupă poziții diferite în CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, sunt necesare reguli pentru determinarea activității principale. În cazul simplu în care, la nivel de clasă, o activitate contribuie cu mai mult de 50% din valoarea adaugată, aceasta determină activitatea principală. Acolo unde o unitate desfașoară activități care ocupă două poziții diferite în CAEN Rev. 2, va exista întotdeauna o poziție care să reprezinte mai mult de 50% din valoarea adaugată, cu excepția cazului foarte puțin probabil în care ambele activități cu poziții diferite în CAEN Rev. 2 au ponderi egale de 50% . În cazul mai complex în care o unitate desfașoară mai mult de două activități care aparțin mai multor poziții diferite din CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, fără ca vreuna dintre ele să reprezinte peste 50% din valoarea adaugată, stabilirea activității principale a acelei unități se face prin utilizarea metodei ordinii descrescătoare (top-down).
Metoda ordinii descrescătoare
Metoda ordinii descrescătoare (top-down) urmează principiul ierarhic: încadrarea unei unități la nivelul cel mai detaliat al clasificării trebuie să fie în concordanță cu clasificarea unității la nivelele superioare. [C8]
În concordanță cu cele spuse mai sus, pentru societatea Startup și pentru produsul ingineresc care se dorește a se realiza prin acest proiect, au fost selectate codurile CAEN relevante cu principalele domenii de activiatate a Startup-ului. Astfel, au fost selectate șapte coduri CAEN care corespund cu principalele activități desfășurate de către societatea Startup. Aceastea sunt din secțiunile: C, J și M, Industria prelucrătoare, Informații și Comunicații și Activități profesionale, științifice și tehnice. [C7] [C10]
Societatea Startup va avea ca și domeniu principal de activitatea codul CAEN de la secțiunea M – Activități profesionale, științifice și tehnice, clasa 72 – Cercetare-Dezvoltare, Grupa 721 – Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie, activitatea 7219 – Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie.
Toate cele șapte coduri CAEN relevante sunt prezentate în tabelul 20.
Tabelul 20. Codurile CAEN
Capitolul V
Dezvoltarea IMM-ului
Pentru dezvoltarea IMM-ului, pentru implementarea proiectului se vor analiza sursele de finanțare disponibile la momentul înființării IMM-ului atât pe plan național, cât și pe plan internațional și se va dezvolta managementul strategic și de risc al noii societăți comerciale.
Finanțare
Pentru finanțarea proiectului de investiții descris în Capitolul II, se vor studia sursele de finanțare naționale și internaționale disponibile la data întocmirii proiectului (înființării societății comerciale). Astfel, la nivel național se va consulta Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), precum și sursele private de finanțare disponibile la nivel național. La nivel european/ internațional, se vor studia programele existente la nivelul Uniunii Europene: Horizon 2020 și Eureka. În urma analizei tuturor surselor de finanțare pentru care proiectul prezentat este eligibil, vor fi selectate toate sursele convenabile.
Surse de finanțare naționale
La nivel național, principalele surse de finanțare sunt generate de Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, numite Programe Operaționale care este împărțit în cinci axe prioriatre, acestea la rândul său sunt împărțite în programe cadru și subprogram: [P26]
Programul 1: Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare – pentru creșterea capacității sale în resurse, performanțe și calitate a activităților CDI;
Programul 2: Creșterea competitivității economiei românești prin CDI – pentru creșterea productivității întreprinderilor prin CDI în cadrul unui sistem național de inovare;
Fig. 17. Programul 2
Programul 3: Cooperare europeană și internațională – pentru circulația cunoștințelor și ideilor, prin participare la programe și instituții internaționale de cercetare și acces la resurse de cercetare care nu sunt disponibile în România;
Fig. 18. Programul 3
Programul 4: Cercetare fundamentală și de frontieră – pentru menținerea domeniilor de nișă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ și masă critică de cercetători sau unde există posibilități de colaborare internațională, care să adauge cercetării fundamentale românești dimensiunea "de frontieră", prin obținerea unor rezultate științifice și tehnologice de vârf, cu perspective de comercializare;
Fig. 19. Programul 4
Programul 5: Cercetare în domenii de interes strategic – programe-suport conduse de instituții cu relevanță științifică, cu rol de coordonare științifică în domenii de interes strategic, pentru formarea și dezvoltarea instituțiilor de cercetare și a competențelor naționale în domeniile de interes strategic pentru România. [M20]
Fig. 20.a. Programul 5
Fig. 20.b. Programul 5
Surse de finanțare internaționale
La nivel european/ internațional, principalele surse de finanțare sunt programele: Horizon 2020 și Eureka.
HORIZON 2020
Horizon 2020 reprezintă cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde EUR pe durata a 7 ani (2014- 2020) – pe lângă investițiile private și investițiile publice naționale pe care această finanțare le va atrage. [O24]
Excelența științifică, o industrie competitivă și abordarea provocărilor societale se află în centrul programului Horizon 2020. Finanțarea specifică va asigura aducerea rapidă pe piață a celor mai bune idei și utilizarea acestora în orașele, spitalele, fabricile, magazinele și locuințele noastre cât mai curând posibil.
Horizon 2020 va susține poziția UE de lider mondial în domeniul științei, atrăgând cele mai luminate minți și ajutând oamenii noștri de știință să colaboreze și să își împărtășească ideile în întreaga Europă. Programul îi va ajuta pe cei talentați și întreprinderile inovatoare să impulsioneze competitivitatea Europei, creând, în paralel, locuri de muncă și contribuind la un standard de viață mai înalt de care să beneficiem cu toții. [O24]
Fig. 21. Domeniile finanțate în Horizon 2020
Structura programului cadru Horizon 2020: [S30]
Excelență științifică:
Tehnologii viitoare și emergente;
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie;
Infrastructuri de cercetare;
Consiliul European pentru Cercetare (ERC);
Poziția de lider în sectorul industrial:
Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC);
Nanotehnologii și materiale avansate;
Spațiu;
Accesul la finanțarea de risc;
Inovarea în IMM-uri;
Tehnologii generice esențiale (KET);
Provocări societale:
Sănătate, schimbări demografice și bunăstare;
Surse de energie sigure, ecologice și eficiente;
Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate;
Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime;
Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive;
Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie;
Societăți sigure – protejarea libertății și securității Europei și cetățenilor săi;
Alte activități:
Răspândirea excelenței și lărgirea participării;
Știința cu și pentru societate;
În cadrul programului Horizon 2020, au fost urmărite următoarele domenii: tehnologii viitoare și emergente, infrastructuri de cercetare, Consiliul European pentru Cercetare, inovarea în IMM-uri, combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime. În figura de mai jos este prezentate apelurile deschise pentru domeniul utilizării eficiente a resurselor și a materiilor prime.
Fig. 22. Apeluri deschise în Horizon 2020
EUREKA
EUREKA este o rețea reputată de cooperare pan-europeană, locul unde companiile care își bazează afacerile pe produse, tehnologii, servicii lansate prin CDI pot să dezvolte proiecte comune cu parteneri companii sau organizații de cercetare rezidente în țările membre ale Inițiativei.
EUROSTARS reprezintă un Program European de finanțare a IMM-urilor dezvoltat de Inițiativa Eureka și Comisia Europeană în baza articolului 169 al tratatului european. Proiectele se depun la Secretariatul EUREKA și sunt evaluate în vederea selectării pentru finanțare de experți internaționali acreditați ai Programului. [E12]
Proiectul este propus de un agent economic, individual sau în colaborare cu alți agenți economici și / sau entități de cercetare, din domeniul de activitate al acestuia / acestora în cadrul colaborativ al unui proiecte EUREKA sau EUROSTARS dezvoltat în rețea.
Principii de bază:
Proiectele se generează în mod liber cu parteneri din Spațiul Inițiativei EUREKA în cadrul rețelei pan-europene;
Proiectele se finanțează din fondurile naționale ale fiecarui participant;
Admiterea la finanțare se face în regim competițional prin evaluări naționale sau internaționale după specificul fiecarei categorii de proiecte; [E12]
Apeluri relevante de finanțare
Pentru a obține un capital inițial pentru startup-ul nou înființat și pentru dezvolatarea ulterioară a acestuia, s-au consultat apelurile deschise în luna curentă a înființării startup-ului din cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI III) și au fost alese apelurile relevante pentru tipul și domeniul de activitate a societății comerciale în cauză. Astfel, din cadrul PNCDI III, secțiunea de finanțare pentru societăți comerciale au fost alese 12 apeluri deschise în luna mai, grupate pe grupuri de interes: [C4]
Împrumuturi bancare și analiză economică (figura 23 și 24);
Dezvoltare resurse umane, transfer de cunoaștere (figura 25 și 26);
Cheltuieli salariale (figura 27);
Startup, antreprenoriat și întreprinderi (figura 28, 29 și 30);
Activități CDI și de export (figura 31 și 32);
Cooperare și Horizon 2020 (figura 33 și 34);
Fig. 23. Apel pentru împrumuturi bancare
Fig. 24. Apel pentru analiză economică
Fig. 25. Apel pentru transferul de cunoaștere
Fig. 26. Apel pentru dezvoltarea resurselor umane
Fig. 27. Apel pentru cheltuieli salariale
Fig. 28. Apel pentru startup-uri
Fig. 29. Apel pentru microîntreprinderi
Fig. 30. Apel pentru antreprenori
Fig. 31. Apel pentru CDI
Fig. 32. Apel pentru export
Fig. 33. Apel pentru cooperare internațională
Fig. 34. Apel pentru Horizon 2020
Proiect de finanțare
Pentru exemplificarea cererii de finanțare din una din sursele prezentate mai sus, s-a ales sursa cea mai relevantă pentru tipul și domeniul de activiatate al societății comerciale, și anume apelul prezentat în figura 28, caracteristicile acestuia sunt prezentate în tabelul 21. [C5]
Tabel 21. Datele apelului
Obiectivul proiectului de investiție, implicit planul de afaceri al societății comerciale este identic cu obiectivul apelului, realizarea de procese semnificativ îmbunătățite în scopul producției și comercializării. Startup-ul înființat este solicitant eligibil pentru acest apel. Valoarea proiectului de investiții este de 634,900 lei, deci prin finanțare din această sursă se pot acoperi total cheltuielile pentru producerea gamei zero a produselor propuse. Durata proiectului este exact 2 ani, cât prevede și proiectul de finanțare.
Managementul startup-ului
În acest capitol vor fi prezentate elemntele principale de management ale societății comerciale. Astfel, vor fi prezentate elementele de cultură ale societății și elementele ce țin de analiza mediului interior și exterior.
Viziunea, Misiunea și Obiectivele startup-ului
Viziunea
”Noi creem tehnologia care energizează lumea”.
Misiunea
”Să fim liderul lanțului de aprovizionare global de semifabricate și servicii prin inovare și integritate față de clienții noștri”.
Valori fundamentale
DieForge susține și crede în: „Nu tot ce-i mult, îi bun”.
Mereu se poate produce mai repede, mai ieftin, mai bun, iar acum și mai ecologic, mai rațional, mai corect.
Fig. 35. Logo-ul startup-ului [F13]
Obiectivele
Termen lung
Până în 2025 să creștem veniturile companiei la 1 miliard de dolari pe an și să creștem marja operațională până la 15%;
În următorii 10 ani să dezvoltăm noi tehnologii de semifabricare, astfel încât să obținem 50% din piața aferentă;
Termen mediu
În următorii 5 ani să reducem costurile de aprovizionare cu 10%;
În următorii 5 ani să implementăm celule robotizate de producție, astfel să reducem costurile de fabricație cu 10%;
Termen scurt
Dezvoltarea de noi tehnologii de forjare în matriță – forjarea în matriță cu jet și forjarea în matriță sub presiune; creșterea gradului de utilizare a materialului până la 80%;
Dezvoltarea unui soft aferent noilor tehnologii; reducerea timpului de proiectare a semifabricatelor cu 75%;
Accesarea fondurilor de finanțare pentru acoperirea a cel puțin 50% din cheltuiele de înființare a startup-ului;
Analiza mediului extern
Modelul celor 5 forțe
Analizând piața de echipamente petroliere actuală și aplicând ”modelul celor 5 forțe” al lui Michael Porter, am obținut urmăoarele rezultate: [G15]
Rivalitatea competitorilor ():
Creșterea lentă sau scăderea cererii;
Costuri fixe ridicate;
Concurenți imprevizibili;
Costuri de redirecționare scăzute;
Produse de masă;
Ciclicitatea vânzărilor;
Importanța pieței.
Bariere la intrarea pe piață ():
Economii de scară;
Beneficiile experienței;
Acces la know-how;
Loialitatea față de marcă;
Costurile la intrarea pe piață;
Acces la distribuție;
Costuri de reorientare;
Politici guvernamentale;
Acces la costuri reduse de producție.
Puterea de negociere a clienților ():
Clienți puțini și cantități mari;
Loialitate scăzută față de marcă;
Mulți furnizori mici;
Produs neimportant pentru client;
Multe informații despre concurenți;
Riscul integrării clientului în amonte.
Puterea de negociere a furnizorilor ():
Importanța produsului pentru client;
Costuri de redirecționare ridicate pentru client;
Număr redus de furnizori alternativi;
Client neimportant pentru furnizor;
Riscul integrării în aval al furnizorului.
Amenințarea substituenților ():
Multe moduri de satisfacere a clienților;
Costuri scăzute la trecerea la substituenți;
Preț scăzut al substituentului.
= ∙ 5 = 2,86 (1.10)
= ∙ 5 = 4,44 (1.11)
= ∙ 5 = 0,83 (1.12)
= ∙ 5 = 2,00 (1.13)
= ∙ 5 = 0 (1.14)
Suma forțelor:
= + + + + = 2,86 + 4,44 + 0,83 + 2 + 0 = 10,13 < 12 (1.15)
În urma cuantificării forțelor din piața de semifabricare pentru echipamete petroliere, rezultă un nivel apropiat de o valoare medie. Prin urmare, piața prezintă atât oportunități, cât și amenințări. Având în vedere importanța pieței, o organizație ca și DieForge poate activa pe această piață chiar și în această perioadă de declin a pieței petroliere. Mai mult de atât, datorită potențialului său, poate profita de situația actuală și să câștige o parte din cota de piață a concurenților.
Analiza mediului intern
Analiza SWOT
Analizând compania producătoare de semifabricate pentru echipamente petroliere DieForge și efectuând analiza SWOT, am obținut urmăoarele rezultate: [G15]
Puncte tari:
Calificarea corespunzătoare a personalului;
Resurse financiare suficiente;
Deținerea unei componente distinctive;
Aprecierea favorabilă din partea clienților;
Deținerea unei poziții de lider sau de top pe piață;
Strategii fundamentate pe analiza mediului;
Posibilitatea producției de masă;
Posesia unor brevete de invenție care oferă ACD;
Costuri reduse;
Mix de marketing adecvat;
Capacitatea de a crea noi produse;
Caracteristici de calitate ridicate ale produselor;
Capacitatea de a crea noi tehnologii;
Performanțe tehnologice ridicate;
Experiență în domeniu;
Calitatea managementului;
Viteză de reacție ridicată la schimbările in mediul extern;
Cultura organizației adecvată strategiei.
Puncte slabe:
Orientare strategică neclară;
Preocupări reduse privind previziunea strategică;
Lipsa aptitudinilor manageriale la nivelul conducerii;
Incapacitatea finanțării schimbărilor strategice;
Concentrare asupra problemelor curente în defavoarea celor de perspectivă;
Incompetență managerială;
Rentabilitate scăzută;
Echipamente uzate moral și fizic;
Probleme operaționale interne;
Eșecuri în activitatea de cercetare – dezvoltare;
Costuri mai mari decât ale concurenților;
Deteriorarea continuă a poziției competitive;
Menținerea unui nomenclator inadecvat de produse;
Rețea de distribuție ineficientă;
Calitatea slabă a marketing-ului;
Imagine proastă pe piață.
Oportunități:
Posibilități de lărgire a gamei de produse pentru a satisface nevoile clienților;
Posibilități de diversificare prin realizarea unor produse complementare;
Creșterea puterii de cumpărare;
Posibilități de integrare pe verticală;
Posibilități de realizare a unor alianțe strategice sau a unor acorduri avantajoase;
Depășirea barierelor în calea pătrunderii pe piețe externe atractive;
Manifestarea unor tendințe de stagnare sau regres la organizațiile concurente;
Dezvoltarea rapidă a pieței pe care activează compania;
Strategii macroeconomice favorabile la nivel național, regional, mondial;
Apariția unor perioade favorabile ale ciclurilor economice;
Măsuri de relaxare fiscală;
Măsuri guvernamentale de îmbunătățire a sistemului de învățământ;
Măsuri guvernamentale de îmbunătățire a sistemului de cercetare – dezvoltare;
Apariție de noi resurse de materii prime, energetice.
Amenințări:
Extinderea pe piață a produselor de substituție;
Dezvoltarea lentă a pieței;
Modificări nefavorabile ale cursului de schimb valutar;
Politici comerciale și vamale nefavorabile;
Adoptarea unor reglementări legislative cu caracter restrictiv;
Perioade ale ciclurilor economice nefavorabile;
Recesiune la nivel mondial;
Schimbări ale nevoilor sau gusturilor consumatorilor;
Putere de negociere în creștere a clienților;
Putere de negociere în creștere a furnizorilor;
Apariția de noi tehnologii cu efect negativ asupra tehnologiilor organizației;
Modificări demografice;
Presiuni cu caracter ecologist;
Evenimente de factură globală.
13 / 18 – Strengths;
2 / 16 – Weaknesses;
11 / 14 – Opportunities;
8 / 14 – Threats.
Din analiza internă se observă că punctele tari sunt dominante, iar în urma analizei externe, amenințările sunt mai mari în raport cu oportunitățile.
DieForge trebuie să dezvolte o strategie bazată pe reducerea costurilor prin acceptare de furnizori din Asia (în special China) pentru a rămâne competitivi. Dezvoltarea de noi tehnologii este una din direcțiile principale pentru a obține ACD și pentru a reuși să treacă peste această perioadă de criză din domeniul petrolier.
Prognoză
Previziunea este o componentă a funcției de planificare a organizației (care include și programarea), care revine managementului strategic. Scopul previziunii constă în anticiparea corectă a viitorului și pe această bază, formularea strategiei care să răspundă eventualelor schimbări ale mediului extern cu care organizația va fi confruntată în viitor. În esență, în ceea ce privește previziunea, nimic nu e sigur: nu se poate ști cu precizie dacă și mai ales, când previziunile vor deveni cu adevărat realitate. [G15]
Metoda arborelui de pertinență
Metoda se utilizează în special în domeniul prognozei tehnologice, fiind cunoscută și sub denumirea de „metoda arborelui de posibilități” sau ”relevance tree” și se bazează pe teoria arborelui de decizie, fiind similară cu „diagrama arbore” – metodă de îmbunătățirea calității.
Semifabricate
Fig. 36. Evoluția domeniului de producție a semifabricatelor
Nota de pertinență
= 0,45 ∙ 0,15 ∙ 0,05 = 0,003375 = 0,55 ∙ 0,35 ∙ 0,1 = 0,01925
= 0,45 ∙ 0,15 ∙ 0,1 = 0,00675 = 0,55 ∙ 0,35 ∙ 0,25 = 0,048125
= 0,45 ∙ 0,3 ∙ 0,1 = 0,0135 = 0,55 ∙ 0,2 ∙ 0,1 = 0,011
= 0,45 ∙ 0,3 ∙ 0,25 = 0,03375 = 0,55 ∙ 0,2 ∙ 0,05 = 0,0055
Folosind metoda ”Arborelui de pertinență” pentru previziunea strategică a evoluției domeniului de producție a semifabricatelor pentru echipamentele petroliere a rezultat că, din cauza crizei petroliere actuale, din cauza dezvoltării surselor alternative de energie și a normelor ecologice impuse, în viitor se vor folosi așa numitele semifabricate ecologice, acestea sunt semifabricate propuse de către societatea DieForge. Astfel, tipul de semifabricat Follow (urmărirea conturului piesei) () va deveni principala direcție în acest domeniu. [M22]
Concluzii
Lucrarea de disertație cu tema: „Înființarea și dezvoltarea unui IMM (Startup) pentru produse industriale inovative” abordează principiile de înființare a unei societăți comerciale de tip startup pe baza unei idei inovative din domeniul petrolier. Mai exact, pentru elaborarea semifabricatelor pentru fabricarea echipamentelor petroliere se propune dezvoltarea a două procedee inovative de forjare în matriță și a unei aplicații pentru selecția rapidă și precisă a semifabricatelor relevante pentru fiecare aplicație în parte.
Lucrarea este împărțită în cinci capitole distincte, fiecare abordeză câte un „pas” distinct în dezvoltarea afacerii pe baza ideii inovative propuse. Astfel, în primul capitol sunt abordate elemntele generale despre societățile comerciale de tip IMM, și particularizat pe societăți de tip startup. Prin parcurgerea acestui capitol, se urmărește cunoașterea și înțelegerea structurii și caracteristicilor tipurilor de societăți comerciale prezentate.
Pentru a putea înființa un startup, este nevoie de o idee inovativă, în jurul căreia se dezvoltă întreaga afacere, implicit societatea nou înființată. Astfel, în al doilea capitol al prezentei lucrări sunt dezvoltate și prezentate elementele generale ale unei idei inovatoare din domeniul petrolier. Acestă ideiei aduce cu sine elemente de noutate, de originalitate și de inovație care pot oferi un avantaj competitiv durabil celui care le va pune în aplicație, de aceea, societatea comercială nou înființată este de tip startup.
După ce idea inovativă este descrisă și explicată, este nevoie de un plan de afaceri pentru a analiza posibilitatea implementării acesteia și realizării practice. Acest aspect este abordat în capitolul trei al lucrării. Planul de afaceri prezentat, evaluează posibilitatea și rentabilitatea unei investiții în această idee. Astfel, în urma analizei, s-a constat că poiectul este realizabil și poate aduce profit celui care îl aplică.
Odată determinat aspectul referitor la rentabilitatea investiției, este nevoie de înființarea societății comerciale care să pună în aplicare planul de afaceri descris. Capitolul patru din lucrare prezintă pașii care trebuie făcuți în vederea înființării unei societăți comerciale de tip startup.
Chiar dacă societatea a fost înființată, nimic nu garantează că totul va merge așa cum prezintă planul de afaceri aferent și în plus valoare de investiții necesară implementării proiectului este indisponibilă din fonduri proprii. Rezolvarea problemei fondurilor și a sustenabilității afacerii sunt prezentate în ultimul capitol al prezentei lucrări.
Prin parcurgerea acestor capitole – „pași” s-a determinat rentabilitatea investiției în idea prezentată și impactul economic pe care aceasta îl poate avea asupra industriei. Astfel, orice idee inovativă dintr-un domeniu ingineresc se poate plia pe acest „schelet” și poate fi pusă în practică prin urmarea celor cinci „pași„ prezentați în această lucrare de disertație.
Bibliografie
[A1]. Antreprenor. Viitor Durabil,
Disponibil la adresa web:
http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/26/329/brosura-de-prezentare-a-proiectului.pdf
Accesat la data de : 15.05.2016
[B2]. Business Dictionary,
Disponibil la adresa web: http://www.businessdictionary.com/definition/startup.html
Accesat la data de : 10.04.2016
[C3]. Cameron, a Schlumberger Company,
Disponibil la adresa web: https://cameron.slb.com/
Accesat la data de : 23.04.2016
[C4]. Catalogul surselor de finanțare. Programe destinate societăților comerciale,
Disponibil la: http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00018229/9p4kf_8ccoy_CSF_SC_mai_2016.pdf
Accesat la data: 22.05.2016
[C5]. Cerere de propuneri de proiect,
Disponibil la: http://www.poc.research.ro/uploads/Sectiunea%20C%20Proiecte%20pentru%20intreprinderi%20inovatoare%20de%20tip%20start-up%20si%20spin-off/Ghid-unic-sectiunea-C.pdf
Accesat la data: 22.05.2016
[C6]. Clasificarea Activităților din Economia Națională,
Disponibil la adresa: http://www.rubinian.com/caen_1_sectiuni.php
Accesat la data de 13.05.2016
[C7]. Clasificarea Activităților din Economia Națională a României,
Disponibil la adresa: http://www.eximbank.ro/Themes/eximbank/images/Codurile_CAEN_actualizate.pdf
Accesat la data de 13.05.2016
[C8]. Codurile CAEN,
Disponibil la adresa: http://coduricaen.net/
Accesat la data de 13.05.2016
[C9]. Codurile CAEN din România,
Disponibil la adresa: http://www.rocaen.ro/
Accesat la data de 13.05.2016
[C10]. Coduri CAEN 2016 rev.02,
Disponibil la adresa: http://coduricaen.info/
Accesat la data de 13.05.2016
[D11]. Definiție IMM,
Disponibil la adresa web: http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie-imm/definitie-imm
Accesat la data de : 10.04.2016
[E12]. EUREKA și EUROSTARS,
Disponibil la: http://www.eurekanetwork.org/eureka-eurostars
Accesat la data: 21.05.2016
[F13]. Fly Forge,
Disponibil la: http://www.dropforging.net/image/closed%20die%20forging%20process-1156.jpg
Accesat la data: 22.05.2016
[F14]. Fonduri Europene,
Disponibil la adresa web: http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/8_Ce_este_un_imm._definitia_europeana.pdf
Accesat la data de : 16.04.2016
[G15]. Ghiculescu D., Note de curs, Managementul strategic și de risc al companiilor inovative, Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea Politehnica din București, 2015
[I16]. IMM-uri,
Disponibil la adresa web: http://www.startups.ro/analize/ce-sunt-imm-urile
Accesat la data de : 16.04.2016
[I17]. Informații despre sistemul CAEN,
Disponibil la adresa: http://www.coduri-caen.com/informatii_despre_sistemul_caen.html
Accesat la data de 13.05.2016
[L18]. Laboratoare de software,
Disponibil la adresa web: http://elf.cs.pub.ro/mps/wiki/_media/laboratoare/wbs.png
Accesat la data de : 17.04.2016
[M19]. Managementul Proiectelor,
Disponibil la adresa web: http://www.rubinian.com/managementul-proiectelor-detalii_33.php
Accesat la data de : 17.04.2016
[M20]. Ministerul Fondurilor Eurepene,
Disponibil la: http://www.fonduri-ue.ro/
Accesat la data: 21.05.2016
[M21]. Murzac R., Proiect la Managementul Proiectelor de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Anul I master, Specializare Ingineria Managerială a Sistemelor Tehnice, Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea Politehnica din București, 2014
[M22]. Murzac R., Proiect la Managementul strategic și de risc al companiilor inovative, Anul I master, Specializare Ingineria Managerială a Sistemelor Tehnice, Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea Politehnica din București, 2015
[M23]. Murzac R., Proiect la Politici, programe de finanțare pentru dezvoltarea tehnologică și inovare, Anul II master, Specializare Ingineria Managerială a Sistemelor Tehnice, Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea Politehnica din București, 2015
[O24]. Orizont 2020,
Disponibil la: http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/512/Orizont-2020.html
Accesat la data: 21.05.2016
[P25]. Plan de afaceri,
Disponibil la adresa web: http://www.aippimm.ro/files/articles_files/49/3079/plan-de-afaceri.pdf
Accesat la data de : 16.04.2016
[P26]. Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare,
Disponibil la: http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/511/PNCDI-III.html
Accesat la data: 21.05.2016
[S27]. Stahlhandel Groditz, Special and Stainless Steel,
Disponibil la adresa web: http://f6nm.com/index.html
Accesat la data de : 23.04.2016
[S28]. Startup Commons,
Disponibil la adresa web: http://www.startupcommons.org/
Accesat la data de : 17.04.2016
[S29]. Startup company,
Disponibil la adresa web: https://en.wikipedia.org/wiki/Startup_company
Accesat la data de : 16.04.2016
[S30]. Structura programului Orizont 2020,
Disponibil la: http://www.research.ro/ro/articol/3285/Orizont2020
Accesat la data: 21.05.2016
[S31]. Suppliers On-line, AISI 4130,
Disponibil la adresa web: http://www.suppliersonline.com/propertypages/4130.asp
Accesat la data de : 23.04.2016
[T32]. The difference between a startup and a small business,
Disponibil la adresa web: https://generalassemb.ly/blog/difference-between-a-startup-and-a-small-business/
Accesat la data de : 16.04.2016
[W33]. Work Breakdown Structure,
Disponibil la adresa web: http://edge.rit.edu/edge/P12556/public/Work_Breakdown.png
Accesat la data de : 17.04.2016
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Înfiintarea Si Dezvoltarea Unui Imm (start Up) (ID: 120707)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.