Infiintarea Si Dezvoltarea Unei Afaceri Prin Accesarea Fondului European Pentru Dezvoltare Rurala
Inființarea și dezvoltarea unei afaceri prin accesarea Fondului European pentru Dezvoltare Ruralã
Cuprins
Introducere in notiunea de fonduri europene
Capitolul I. Fondurile structurale si de coeziune pentru Romania
1.1 Introducere
1.2 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã
1.3 Direcții prioritare de finanțare prin FEADR
Capitolul II. Masura 313- Incurajarea activitatilor turistice
2.1 Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile
2.2 Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
2.3 Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile
2.4 Tipuri de investitii si cheltuieli neeligibile
2.5 Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)
2.6 Criteriile de selectie ale proiectului
Capitolul III. Procesul de accesare a fondurilor europene
3.1 Accesarea fondurilor europene în 7 pași
3.2 Documentele și declarația de certificare a aplicației
3.2.1 Documente conținute în cererea de finanțare
3.2.2 Lista documentelor ce însoțesc cererea de finanțare
3.3 Dificultãți întâmpinate în cadrul derulãrii proiectului
3.4 Prezentarea unei schițe de proiect eligibil în cadrul programului
Capitolul IV. Studiu de caz la S.C.Gurau S.R.L. Descrierea proiectului
4.1 Turismul în zonele rurale. Tendințe ale evoluției sale în țara noastrã
4.2 Turismul rural românesc
4.3 Analiza mediului de marketing al turismului rural românesc
Capitolul V. Finantarea,estimarea costurilor si bugetarea proiectului
5.1 Intensitatea sprijinului
5.2 Condiții minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
5.3 Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile
5.4 Tipuri de investiții și cheltuieli neeligibile
Capitolul VI. Dezvoltarea proiectului
6.1 Amplasarea și baza tehnico-materialã a unei pensiunui turistice în comuna Limanu
6.2 Estimarea investiției și identificarea surselor de finanțare
6.3 Surse de finanțare
6.4 Analiza rentabilitãții investiției
6.5 Analiza mediului concurențial
6.6 Nivelul estimat al veniturilor
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE IN NOȚIUNEA DE FONDURI EUROPENE
Ce sunt fondurile europene ?
Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europenã, pentru România (și nu numai, România nu este singurul stat european care beneficiazã de aceste instrumente), segmentul privat și/sau public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țãrile membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economicã, dar și socialã sau culturalã.
Ce înseamnã fond nerambursabil ?
Fondurile nerambursabile sunt acele ajutoare financiare care se acordã fãrã a mai fi restituite. Nu sunt credite, nu se percep dobânzi pentru acordarea lor, nu trebuie sã restituiți nici mãcar 1 euro.
Pentru ce sunt alocate aceste fonduri ?
Fondurile nerambursabile au ca țintã foarte multe activitãți și investiții:
– de la investiții în infrastructura (drumuri, aducțiuni de apã, gaze, electricitate), pânã la:
– ferme zootehnice;
– stupi de albine, ferme de melci, meșteșugãrit, prelucrarea lemnului;
– abatoare, centre de prelucrare;
– turism (pensiuni, cabane, hoteluri);
– sere (de flori, de legume), plantații de pomi fructiferi;
– achiziții de utilaje agricole;
– plantații de pomi fructiferi;
– modernizare plantații de vițã de vie;
– laboratoare de prelucrare și îmbuteliere miere;
– centre de colectare și producere plante medicinale;
– centre de colectare și ambalare fructe si legume;
– pãstrãvãrii;
– IMM-uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc.);
Cum pot sa accesez si eu un astfel de fond ?
a) In primul rând trebuie sã existe o idee, sã începeți prin a vã face o analizã proprie :
– ce v-ar plãcea cel mai mult sã faceți ?
Ex : Ceva la care visați demult sã puneți pe picioare.
– în ce domeniu credeți cã v-ați descurca cel mai bine ?
Ex : Din experiența d-voastrã profesionalã, educaționalã.
– în ce activitate vã avantajeazã cel mai mult cunostiințele și resursele proprii (financiare, sociale, construcții, echipamente, mașini, utilaje, terenuri, etc)
Ați absolvit o facultate cu profilul turism. Ați dori sã vã puneți în practicã cunostiințele și sã vã ridicați o pensiune în locurile natale.
Lucrați o culturã de vițã de vie de foarte mult timp sau tocmai ce ați achiziționat o astfel de ferma viticolã, dar este îmbãtrânitã și doriți sã o întineriți cu soiuri de vițã nobilã, mai productivã.
Dețineti o sumã de bani pe care doriți sã-i investiți într-o micã afacere și nu sã-i depozitați la bancã.
Ați absolvit o facultate și doriți sã vã deschideți propria afacere.
Ați ieșit la pensie și doriți sã realizați ceva în timpul liber.
b) Eligibilitate beneficiar (o analizã asupra disponibilitãții de a accesa un astfel de fond);
Eligibilitate beneficiar = îndeplinirea tuturor condițiilor pentru a putea accesa un fond nerambursabil, pentru a fi eligibil. Acest lucru presupune o analizã a mai multor factori, luarea mai multor decizii și stabilirea unui traseu de urmat în continuare.
1) Analiza persoanei juridice
Exista 2 cazuri: cea a societãților comerciale, PFA-uri, AF-uri, deja înființate (cu sau fãrã activitate), și cea a înființãrii unei societãți comerciale, unui PFA (persona fizica autorizatã), AF (asociație familialã).
Avantaje
a) dacã existã deja o societate comercialã, PFA sau AF
– pot sã fie cu activitate economicã;
– posibilitãți mai mari în obținerea unui credit bancar;
– constituie un mare avantaj dacã activitatea firmei, coincide cu noua investiție;
– reducerea cheltuielilor cu înființarea unei societãți noi;
b) dacã se va înființa o societate nouã, PFA sau AF
– contabilitate separatã de celelalte afaceri proprii, precum și realizarea unei mai bune și corecte analize a viitorei afaceri (cheltuieli, venituri, profit, rentabilitate, etc.);
2) Analiza terenului
In ceea ce privește eligibilitatea unui beneficiar din punct de vedere al terenului, nu sunt foarte multe condiții. Acelea care sunt diferã în funcție de investiția ce se dorește a se face.
Recomandare : Pentru a vã convinge dacã puteți sã realizați o anumitã investiție, într-o anumitã zonã, vã recomandãm sã luați legãtura cu cei de la agențiile și instituțiile abilitate, și anume : mediu, sanepid și sanitar-veterinar. In unele cazuri este necesar și avizul celor de la gospodãrirea apelor, electricã și ocolul silvic.
In ceea ce privește suprafața de teren pe care trebuie sã o detineți, aici sunt foarte puține condiții și acestea privesc doar investițiile în turism (înființarea de pensiuni agro-turistice, unde suprafața minimã trebuie sã fie de 1.000 mp).
Recomandare : Atunci când doriți sã realizați o investiție, sã analizați singuri terenul din urmãtoarele puncte de vedere : sã aibã posibilitãți de racordare la curent electric, posibilitãți de apã, canalizare, drum de acces și sã fie într-o zonã cât mai retrasã pentru a vã permite d-voastrã o mai multa liniște și posibilitãți mai mari de extindere în viitor. Sau sã aibã cât mai multe dintre acestea, pentru ca lipsa acestora poate inseamna costuri mult mai mari pentru d-voastrã, și cand realizați investiția dar și dupã aceea, pe perioada de producție.
Pentru terenul pe care doriți sã realizați investiția, trebuie sã detineți acte de proprietate (sau concesiune, dar pe nu mai puțin de 10 ani), cadastru și intabulare.
c) Dovada cofinanțãrii proprii
Pentru orice investiție pe care doriți sã o realizați, d-voastrã trebuie sã veniți cu un aport de 50% (dupa caz). Adicã, prin aprobarea proiectului, fondul vã va da d-voastrã 50%, iar d-voastrã trebuie sã aduceți cofinanțare proprie 50%.
Aceasta cofinanțare proprie se poate aduce în 3 moduri :
– sã aveți deja cei 50% din investiție ;
– sã achiziționați un credit bancar, pentru cei 50% cofinanțare proprie ;
– sã aveți o parte, iar restul sã fie un credit bancar;
Trebuie menționat și faptul cã sunt cazuri unde aportul fondului este mai mare de 50 %, iar al d-voastrã mai mic. Aceste cazuri sunt în funcție de ce anume investiție se dorește a se realiza, de regiunea sau zona unde se realizeazã, de statutul juridic al beneficiarului.
Cine mã poate ajuta în acest sens ?
Primul și cel mai important lucru pe care trebuie sã-l faceți dupã ce v-ați hotãrât sã realizați o investiție sau dupã ce ați avut o idee în acest sens, este sã contactați o firma de consultanțã.
Trebuie sã retineți cã niciun proiect nu seamãnã cu altul, chiar dacã ambele sã spunem, sunt pensiuni. Pentru cã niciun beneficiar nu seamãnã cu altul, niciun teren nu seamãnã cu altul, sunt situații și probleme diferite, pe care numai un consultant vi le poate gãsi în primul rând și apoi rezolvã.
Costurile eligibile cu consultanța nu pot depãși 5% pentru proiectele fãrã construcții și 10% pentru cele cu construcții. Aceste procente sunt calculate la valoarea totalã eligibilã a investiției.
Cheltuielile cu consultanța, proiectarea, sunt cheltuieli eligibile și sunt singurele cheltuieli eligibile acceptate cu plata în avans, adicã înainte de aprobarea proiectului. Restul cheltuielilor eligibile trebuie sã fie efectuate dupa aprobarea proiectului.
Ce înseamna chetuieli eligibile si neeligibile ?
Cheltuielile eligibile sunt acele cheltuieli acceptate de cãtre fond (acestea sunt specificate dinainte) și pe care fondul vi le finanțeazã cu cel puțin 50% din valoarea lor. Cheltuielile eligibile sunt diferite de la un gen de investiție la alta.
Cheltuielile neeligibile sunt acele cheltuieli neacceptate de cãtre fond (și acestea sunt specificate dinainte), dar care pot fi fãcute, însã cu fonduri 100% numai din partea beneficiarului, adica fãrã ajutor financiar din partea fondului european.
Exemplu : achiziția de utilaje, echipamente și materiale second-hand, nu este acceptatã de cãtre fond și sunt definite ca și cheltuieli neeligibile. Dacã totuși doriți sã achiziționati un utilaj second-hand, puteți sã faceți aceastã achiziție, însã fondul nu vã sprijinã financiar în acest sens.
RECOMANDARI :
Când doriți sã realizați o investiție, în primul rând incheiați un contract cu o firma de consultanțã și apoi cu o firma de arhitecturã. E foarte important acest aspect, pentru cã firma de consultanțã vã va putea spune exact ceea ce trebuie sã-i solicitați firmei de arhitecturã sã vã realizeze.
ATENTIE : încheiați contractul cu firma de consultanțã pentru întreaga durata a proiectului. Pentru cã un proiect are douã faze : pânã la aprobarea dosarului și dupã aprobarea dosarului. Ambele sunt foarte importante!
Cap.1 FONDURILE SCTUCTURALE ȘI DE COEZIUNE PENTRU ROMANIA
1.1 Introducere
Fondurile structurale sunt accesibile României (ca și stat membru al UE) începând din 2007 și sunt orientate spre mărirea competitivității prin sprijinirea în acest sens de programe regionale și naționale, iar o laturã importantă a fondurilor structurale este direcționată șanselor regiunilor și țărilor membre UE pentru dezvoltarea proiectelor în parteneriat, prin intermediul programului CTE (Obiectivului de Cooperare Teritorială Europeană).
Fonduri nerambursabile sunt fonduri europene publice ce se află in gestiunea CE (Comisia Europeană) și reprezintă o formã de finanțare nerambursabilă acordată de către Uniunea Europeană în scopul eliminării sau diminuării diferențelor economice între anumite domenii sau regiuni de dezvoltare ale statelor membre UE.
Fondurile europene nerambursabile sunt oferite pentru a realiza și menține o coeziune socio-economică.
Suma totală a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului "Convergență", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritorială Europeană" (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistentă de Pre-Aderare-IPA si Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat – ENPI).
Alocările anuale din Fondul European pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit sunt incluse în scop inf firma de consultanțã vã va putea spune exact ceea ce trebuie sã-i solicitați firmei de arhitecturã sã vã realizeze.
ATENTIE : încheiați contractul cu firma de consultanțã pentru întreaga durata a proiectului. Pentru cã un proiect are douã faze : pânã la aprobarea dosarului și dupã aprobarea dosarului. Ambele sunt foarte importante!
Cap.1 FONDURILE SCTUCTURALE ȘI DE COEZIUNE PENTRU ROMANIA
1.1 Introducere
Fondurile structurale sunt accesibile României (ca și stat membru al UE) începând din 2007 și sunt orientate spre mărirea competitivității prin sprijinirea în acest sens de programe regionale și naționale, iar o laturã importantă a fondurilor structurale este direcționată șanselor regiunilor și țărilor membre UE pentru dezvoltarea proiectelor în parteneriat, prin intermediul programului CTE (Obiectivului de Cooperare Teritorială Europeană).
Fonduri nerambursabile sunt fonduri europene publice ce se află in gestiunea CE (Comisia Europeană) și reprezintă o formã de finanțare nerambursabilă acordată de către Uniunea Europeană în scopul eliminării sau diminuării diferențelor economice între anumite domenii sau regiuni de dezvoltare ale statelor membre UE.
Fondurile europene nerambursabile sunt oferite pentru a realiza și menține o coeziune socio-economică.
Suma totală a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului "Convergență", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritorială Europeană" (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistentă de Pre-Aderare-IPA si Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat – ENPI).
Alocările anuale din Fondul European pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit sunt incluse în scop informativ, în conformitate cu cerințele Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006. Alocarea Cadrul Strategic National de Referință (CSNR) în cadrul Obiectivului "Convergențã" și Fondului de Coeziune necesită o cofinanțare națională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinanțării), cât și din surse private (23%).
Potrivit Perspectivei Financiare 2007-2013 convenitã la Consiliul European din Decembrie 2005, Statele Membre al cãror PNB(PPS) mediu per capita în perioada 2001-2003 este sub 40% din media UE-25 sunt îndreptãțite sã primeascã transferuri de Instrumente Structurale în valoare maximã de 3,7893% din PIB-ul lor.
Intregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul “Convergențã), având în vedere cã PIB-ul (PPS) per capita în fiecare regiune NUTSII este sub 75% din media UE-25. România va primi finanțare și în cadrul obiectivului “Cooperare Teritorialã Europeanã”, pentru acțiuni de cooperare transfrontalierã, transnațional și interregionalã. Ca stat membru al cãrui PNB (PPS) per capita este dub 90% din media UE-25, România va beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport și de mediu, proportția Fondului de Coeziune va fi stabilitã la o treime din alocarea financiarã totalã (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile State Membre în perioada 2007-2013.
Mijloacele financiare prin care se implementeazã PCES se numesc Instrumente Structurale și cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionalã și Fondul Social European), și Fondul de Coeziune. Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumire genericã de Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC). Fonduri complementare: Fondul European pentru Agrigulturã și Dezvoltare Ruralã și Fondul European pentru Pescuit.
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate, contribuind la reducerea diferenței între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, inclusiv zonele rurale și urbane, zonele industriale în declin, precum și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare și zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontieră.
Fondul Social European (FSE), ține seama de prioritățile și obiectivele pertinente ale Comunității din domeniul educației și formării profesionale, al creșterii participării persoanelor inactive din punct de vedere economic la piața muncii, al combaterii excluderii sociale – în special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovării egalității între bărbați și femei și al nediscriminării.
Fondul de Coeziune (FC), al intensificării coeziunii economice și sociale în cadrul Comunității în perspectiva promovării unei dezvoltări durabile, este fondul prin care se intervine pentru acțiuni din domeniul rețelelor transeuropene de transport, al celor legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetică și energiile regenerabile, în domeniul transportului care nu are legătură cu rețelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice.
Fondul European pentru Agriculturã și Dezvoltare Ruralã (FEADR) are ca scop creșterea competitivitãții în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural și îmbunãtãțirea calitãții vieții în zonele rurale prin promovarea diversitãții activitãților economice.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) investește în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcațiunilor de pescuit și îmbunãtãțirea prelucrãrii și comercializãrii produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijinã implementarea strategiilor pentru dezvoltarea durabilã a zonelor de coastã.
Alocarea financiară pentru perioada 2007-2013 a fost facută pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri. In aceste condiții bugetul aprobat este de 864,4 miliarde de Euro, cele mai mari sume mergând la politica agricolă (aproximativ 50%) și la politica de coeziune (aproximativ 35%).
Pentru perioada 2007-2013, baza legalã a instrumentelor structurale este reprezentatã de un pachet de cinci regulamente adoptate de Comisia Europeanã și de Parlamentul European în 2006:
Regulamentul nr.1083/2006 din 11 iulie 2006 conține prevederile generale aplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regionalã, Fondului Social European și Fondului de Coeziune;
Regulamentul nr.1080/2006 din 5 iulie 2006, conține prevederile referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã;
Regulamentul nr. 1081/2006 din 5 iulie 2006, conține prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE);
Regulamentul Consiliului nr.1084/2006 din 11 iulie 2006 definește condițiile de înființare și funcționare ale Fondului de Coeziune;
Regulamentul nr.1082/2006 din 5 iulie 2006, constituie baza legalã a înființãrii unei Grupãri Europene pentru Cooperare Teritorialã (EGTC).
Implementarea strategiei CSNR se realizeazã prin programele operaționale. Programele Operaționale sunt elaborate de cãtre Autoritãțile de Management și stabilesc domeniile majore de intervenție ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se realizeazã în coordonarea metodologicã a MFP. Finanțarea acțiunilor indicative din Programele Operaționale se realizeazã din fonduri europene și naționale (buget de stat, bugete locale , alte surse publice, surse private).
Autoritatea de Management (AM) este responsabilã de implementarea în întregime a Programului Operațional.
Organismele Intermediare (OI) sunt instituții publice cãrora le pot fi atribuite unele responsabilitãți privind implementarea curentã și relațiile cu Beneficiarii.
Beneficiarii (BF) sunt entitãți care aplicã pentru finanțare și implementeazã proiecte individuale sau scheme de granturi cofinanțate de PO. Beneficiarii contracteazã lucrãri și servicii pentru implementarea proiectelor. Beneficiarii pot fi organizații guvernamentale sau neguvernamentale sau parteneri din sectorul privat în funcție de specificitatea mãsurilor PO.
Programe Operaționale care oferã posibilitãți de finanțare directã pentru mediul de afaceri:
PO Sectorial Creșterea Competitivitãții economice;
PO Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
PO Regional;
1.2 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã
FEADR reprezintã Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã și a fost accesat în urma aprobãrii Programului Național de Dezvoltare Ruralã (PNDR) din februarie. FEADR este un instrument al Uniunii Europene prin care țãrilor membre li se acordã fonduri pentru implementarea Politicii Agricole Comune. Fondurile de 7,5 miliarde de Euro acordate prin feadr reprezintã o adevaratã oportunitate pentru finanțarea spațiului rural din România. Prin feadr se acordã finanțare 50-70% din valoare eligibilã a proiectului.
Exista o serie de condiții pe care proiectele trebuie sã le îndeplineascã pentru a beneficia de fondurile nerambursabile acordate prin FEADR. Prin intermediul Politicii Agricole Comune, Uniunea Europeanã a stabilit anumite mãsuri ce țin de dezvoltarea ruralã și pe care și țara noastrã trebuie sã le respecte.
Cele doua politici europene legate de finanțarea politicii agricole comune stabilite prin Reglementarea Consiliului Europei nr. 1290/2005 sunt FEGA (Fondul European de Garantare Agricolã) – ce privesc finanțarea mãsurilor de marketing – și FEADR (Fondul European pentru Agricultura și Dezvoltare Rurala) – ce privesc finanțarea programelor de dezvoltare ruralã.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã este accesat începând din martie 2008, după aprobarea Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013.
Astfel, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care sunt finanțate investițiile din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Măsurile Planului Național Strategic iau în considerare Liniile Directoare Strategice Comunitare ce fac referire la mediul rural. În funcție de analiza situației socio-economice și de mediu, obținută pe baza datelor statistice disponibile, au fost stabilite prioritățile și direcțiile de dezvoltare rurală, în strânsă legătură cu prioritățile comunitare.
1.3 Direcții prioritare de finanțare prin FEADR, respectiv PNDR
Prin Planul National Strategic 2007 – 2013 și ulterior prin PNDR s-au conturat patru direcții prioritare pentru finanțare prin FEADR.
Prima axă prioritară de dezvoltare – Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic – urmărește restructurarea și dezvoltarea producției agricole și silvice, dar și a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a le face mai competitive și pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din spațiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și protecția mediului din aceste zone.
Axa II – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural pune accent pe menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât și pe cele forestiere. Obiectivele privind menținerea biodiversității și conservarea naturii se materializează prin sprijinirea conservării și dezvoltării pădurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului și dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole și forestiere. Nu au fost uitate mult așteptatele investiții în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor rurale, o mai mare importanță acordându-se multifuncționalității economice a zonelor rurale, dar și conservării și punerii în valoare a patrimoniului cultural și arhitectural.
Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale vizează gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social și economic.
O a patra direcție – LEADER are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea guvernării administrative la nivel rural.
Cap. 2 MASURA 3.1.3 – INCURAJAREA ACTIVITATILOR TURISTICE
Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice ” se încadrează în Axa III – „Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” și are ca obiectiv general dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.
Obiectivele specifice ale Măsurii 313 se referă la:
1. Crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei;
2. Creșterea valorii adăugate în activități de turism;
3. Crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice;
4. Creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.
Obiectivele operaționale ale Măsurii 313 se referă la:
1. Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mică;
2. Dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică;
3. Crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.
Fondurile totale alocate Măsurii 313 prin FEADR sunt de 544.222.774 euro din care:
– contribuția Guvernului României – 20% ;
– contribuția Uniunii Europene – 80%.
Pentru dezvoltarea activităților turistice sunt disponibili peste 544 de milioane de euro, fonduri nerambursabile care pot fi accesate până în 2013. Fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere că există un interes foarte mare pentru acest tip de investiții. Costul total, alcãtuit din contribuția publicã și contribuția privatã, este de 837.265.806 Euro.
2.1.Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile:
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt:
– Micro-întreprinderile;
– Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) -care se vor angaja ca pâna la data semnãrii contractului de finanțare sã se autorizeze cu un statut minim de persoanã fizicã autorizatã și sã funcționeze ca microîntreprindere, iar în situația în care, în urma autorizãrii, se modificã reprezentantul legal al proiectului, se vor depune toate documentele ce demonstreazã transferul dreptului de reprezentare pentru noua formã de organizare juridica, aceasta modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate și selecție ale cererii de finanțare;
– Comunele prin reprezentanții lor legali conform legislației naționale în vigoare, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între comune și înființate conform legislației naționale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale cu modificãrile și completãrile ulterioare și Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificãrile și completãrile ulterioare);
– ONG-uri, definite conform legislației naționale în vigoare;
Finanțarea unui proiect depus în cadrul Masurii 313 derulata prin PNDR este restricționatã pentru urmatoarele categorii de beneficiari:
– beneficiarii înregistrati în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, pâna la achitarea integrala a datoriei fațã de APDRP, inclusiv a majorãrilor de întârziere;
– beneficiarii care au contracte de finanțare reziliate pentru FEADR, din inițiativa APDRP, din cauza nerespectãrii clauzelor contractuale și rezilierea are o vechime mai micã de un an;
– beneficiarii care se aflã în situatii litigioase cu APDRP, pâna la finalizarea litigiului.
2.2 Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
• Micro-întreprinderile, atât cele existente cât si cele nou înfiintate trebuie sa fie înregistrate și sã-și desfașoare activitatea propusa prin proiect în spatiul rural (atât sediul social, cât și punctul de lucru trebuie sã fie amplasate în mediul rural);
• În cazul investițiilor în agroturism, beneficiarul/membrul gospodãriei agricole trebuie sã desfãșoare o activitate agricolã în momentul aplicarii;
• Beneficiarul trebuie sã demonstreze viabilitatea investiției;
• Micro-întreprinderea sã nu fie în dificultate ;
• Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevãzute în legislația naționala în vigoare (Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comerț, turism și profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice);
• Pentru investiții noi, modernizare și extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale, altele decât cele agroturistice, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sã atingã standardul de calitate de minim 3 margarete /stele;
• Pentru investiții în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiția agroturismului datã în cadrul acestei fișe, iar nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim o margaretã;
• În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisã doar modernizarea și extinderea structurilor de primire turistice;
• Construcția, modernizarea și extinderea clãdirilor trebuie sã respecte prevederile PUG Construcția, modernizarea și extinderea clãdirilor trebuie sã respecte/pãstreze arhitectura specificã localã;
• Pentru investițiile noi în structurile de primire turistice, suprafața de teren aferentã structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agroturistice) trebuie sa fie de cel puțin 1000 mp; în vederea evitãrii supraaglomerãrii și a fragmentarii excesive a peisajului natural (nu se aplica în cazul pontoanelor plutitoare);
• Angajament din partea beneficiarului cã va introduce obiectivul investițional în circuitul turistic;
• Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sã facã dovada deținerii de aptitudini manageriale / marketing sau în acord cu activitatea propusa prin proiect (experiența / cursuri de formare profesionala absolvite – cel puțin nivel de initiere, cursuri de calificare, etc.) sau sa le dobândeasca pâna la efectuarea ultimei plãți;
• Beneficiarul trebuie sã prezinte toate avizele și acordurile necesare investiției respective;
• Beneficiarul trebuie sã prezinte avizele/autorizațiile de mediu necesare investiției, sã respecte dupa caz cerințele de mediu specifice investițiilor în perimetrul ariilor protejate;
• Beneficiarul trebuie sã dovedeascã dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeazã sã realizeze investiția sau dreptul de folosințã pe o perioada de cel puțin 10 ani;
• Beneficiarul trebuie sã declare pe propria rãspundere cã va asigura cofinanțarea Proiectului;
• Beneficiarul care își propune o activitate generatoare de profit, trebuie sã declare pe propria rãspundere faptul cã suma totala a ajutorului public nerambursabil accesat de cãtre acesta nu depãșește 200.000 Euro pe o perioada de pânã la 3 ani fiscali.
2.3 Tipuri de investitii și cheltuieli eligibile
a) Investitii în infrastructura de primire turisticã:
• Construcția, modernizarea, extinderea și dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice și alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere) având pâna la 15 camere;
• Pentru investiții în structuri de primire turistice altele decât cele de agroturism, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sã atingã standardul de calitate de minimum 3 margarete / stele;
• Pentru investițiile în agroturism structura de primire turisticã, nivelul de confort și calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie sã atingã standardul de calitate de minimum o margaretã.
b) Investitii în activitãți recreaționale
• Investiții private în infrastructura turisticã de agrement independentã sau dependentã de structura de primire turisticã precum spații de campare, amenajãri de ștranduri și piscine, achizitionare de mijloace de transport tradiționale pentru plimbãri, trasee pentru echitație, inclusiv prima achiziție de cai în scop turistic (cu exceptia celor pentru curse și competiții) și asigurarea adãposturilor acestora (ca parte componentã a proiectului), rafting, etc.
ATENTIE! Mijlocul de transport tradițional reprezintã orice vehicul cu tracțiune animalã (exemplu: sanie, trãsurã), barcã cu vâsle.
c) Investiții în infrastructura la scarã micã precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.
• Construirea, modernizarea și dotarea centrelor locale de informare în scopul promovãrii, prezentãrii și vizitãrii turistice;
• Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spațiul rural, conectate la sistemele regionale și naționale;
• Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publicã, etc.;
• Investiții legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale feratã cu ecartament îngust, a amenajãrilor complementare acestora (ex: construcții, plan înclinat etc.), recondiționarea echipamentelor și utilajelor;
• Investitii legate de înființarea și amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olaritului”, „cioplitorilor în lemn”, etc.).
CONDITII minime de înființare a Centrelor Locale de Informare și Promovare Turisticã – criterii, dotãri și personal:
– CRITERII obligatorii pentru centrele locale de informare și promovare turistica:
a) Sediile centrelor locale de informare și promovare turisticã trebuie sã fie situate în centrul localitãților, pe strãzi cu circulație intensã, în clãdiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turiști.
b) Semnalizarea centrelor locale de informare și promovare turisticã se face prin panou/firmã luminoasa cu denumirea „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA”, amplasat obligatoriu la intrarea în centrul local de informare și promovare turistica, în loc vizibil;
c) Drumul spre centrele locale de informare și promovare turistica este semnalizat corespunzator prin panouri, indicatoare și alte asemenea;
d) În fata sau în imediata apropriere a centrului local de informare și promovare turisticã trebuie amenajate locuri de parcare gratuitã, maxim 3 locuri de parcare. În cazul în care acest lucru nu este posibil, locurile de parcare trebuie amplasate la o distanțã de maxim 500 m fațã de centrul local de informare și promovare turisticã;
– DOTARI tehnice:
a) 2 încãperi din care una pentru primirea publicului (fiecare încãpere va avea între 15 si 25 mp);
b) mijloace de telecomunicație: telefon fix și fax;
c) 1 echipament hardware și software, acces la internet;
d) instalații, echipamente și dotãri pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranța la foc și antiefracție;
e) grup sanitar;
f) mijloace fixe de tipul mobilier, dotãri de uz gospodãresc și protecția muncii, de bunã calitate;
g) spațiu amenajat pentru expunere corespunzãtoare a materialelor de promovare;
h) bazã de date cu structurile de primire turistice locale și site propriu de promovare și informare, cu posibilitatea de legare la centrele naționale de promovare turisticã cu accces on-line pentru colectarea și diseminarea informațiilor turistice.
– RESURSE umane:
a) Personal calificat (minimum 2 angajați) ca agent de turism sau ghid de turism.
d) Dezvoltarea și / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Elaborare de materiale promoționale precum prima editare a materialelor în scopul promovãrii acțiunilor turistice: broșuri de prezentare, panouri de informare, etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de acțiuni, vor fi susținute cheltuielile cu:
– achiziționarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziționarea în leasing a acestora, costurile de instalare și montaj;
– costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecți, ingineri și consultanți, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor necesare implementãrii proiectelor, așa cum sunt ele menționate în legislația naționalã, achiziția de patente și licențe, în limita unui procent de 10% din valoarea totalã a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad construcții, în limita a 5%.
2.4 Tipuri de investitii și cheltuieli neeligibile
ATENTIE! Finalizarea proiectului FEADR, presupune ca beneficiarul sã finalizeze atât partea de investiție suportatã prin cheltuielile eligibile, cât și partea de investitie realizata din cheltuielile neeligibile.
Prin Mãsura 313 nu sunt eligibile urmãtoarele tipuri de cheltuieli:
1. Impozite și taxe fiscale;
2. Costuri operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie;
3. Comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;
4. Achiziționare de echipament second – hand;
5. Investiții realizate de fermierii care au activitate de bazã pescuitul și/sau acvacultura;
6. Achiziționarea cailor pentru curse și competiții;
7. Cheltuieli generate de activitãțile de creștere a cailor;
8. Achiziționarea de teren/clãdiri;
9. Achiziția de mijloace de transport pentru uz personal;
10. Achiziția de vehicule pentru transportul rutier de mãrfuri pentru a presta servicii de transport în numele terților și de mijloace de transport pentru persoane, ca și activitate principalã;
11. TVA, cu excepția TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real și definitiv suportat de cãtre beneficiari, alții decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005;
IMPORTANT! TVA-ul este o cheltuialã eligibilã din FEADR pentru persoana impozabilã (persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica) care îndeplinește cumulativ condițiile:
– nu este înregistratã în scopuri de TVA (plãtitor de TVA);
– TVA-ul este nerecuperabil;
– este suportat în mod real și definitiv de cãtre aceasta (nu recupereazã TVA-ul de la bugetul de stat sau din alte surse).
ATENTIE!
Pentru beneficiarii publici care acceseaza masura 313, TVA-ul este cheltuialã neeligibilã prin FEADR, conform art. 71(3) din Regulamentul 1698/2005, care indica in mod explicit aceasta categorie ca fiind exclusa de la finanțarea cheltuielilor cu TVA-ul din acest fond.
12. Costuri de schimb valutar, taxe și pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;
13. Contribuția în naturã;
14. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare, etc.;
15. Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepția studiilor tehnice, a planurilor de afaceri și a studiilor de fezabilitate;
16. Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații și echipamente. Investițiile acestei mãsuri trebuie sã respecte prevederile din Hotarârea de Guvern nr.224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a mãsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã.
2.5 Valoarea maximã a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)
i. Pentru investițiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depãși valoarea de 200.000 Euro/proiect;
ii. Pentru investițiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pâna la:
– 70% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depãși 70.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiții în agroturism;
– 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depãși 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiții în turismul rural.
Beneficiarii acestei mãsuri vor primi tratament egal fãrã discriminare pe criterii de vârstã, sex, rasã, origine etnicã, apartenențã politicã sau religioasã, etc.
2.6 Criteriile de selectie ale proiectului
Proiectele prin care se solicitã finanțare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selecție, în baza cãruia fiecare proiect este punctat, conform urmatoarelor criterii de selecție: Pentru componenta a) „Investiții în infrastructura de primire turisticã” și b) „Investitii în activitãți recreaționale”:
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiții similare în ultimii 3 ani;
Proiecte din zone cu potențial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere ;
Proiectele care prin activitatea propusã creaza mai mult de un loc de muncã/25.000 Euro investiți;
Proiecte derulate de femei/tineri cu vârstã pânã în 40 de ani la data depunerii proiectului;
Proiecte integrate, care combinã acțiuni din componentele: a), b), c) sau d);
Proiecte care au în componenta și investiții de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfãșurãrii activitãții turistice;
Proiecte care prevãd prin activitatea propusã pãstrarea și promovarea culturii tradiționale prin achiziționarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiționale de marcã, în vederea amenajarii structurilor de primire turistice;
Proiecte de investiții în agroturism ai cãror aplicanți nu au beneficiat de sprijin pentru investiții prin mãsurile Axei 1.
Pentru componentele c) „Investiții în infrastructura la scarã micã precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.” și d) „Dezvoltarea și/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural”:
– Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel național/regional/județean sau local (de tip LEADER);
– Proiectele care acoperã o zonã omogenã alcatuitã din cel puțin 3 comune și în care existã minim 15 acțiuni/investiții de turism;
– Proiecte care contribuie la promovarea tradițiilor culturale.
– Proiecte integrate, care combina acțiuni din componentele: a), b), c) sau d)
Pentru proiectele integrate se aplicã criteriile de selecție aferente componentei dominante.
Selecția se face în ordinea descrescãtoare a punctajului de selecție, cu încadrarea în punctajul stabilit pentru pragul minim (atunci când este cazul) și în suma alocata pe sesiune. Pentru proiectele integrate se aplicã criteriile de selecție aferente componentei dominante.
Criterii de departajare a proiectelor eligibile, selectate cu punctaj egal
Departajarea proiectelor eligibile, selectate, cu punctaj egal, se face în funcție de valoarea eligibilã a proiectului, în ordine crescãtoare. Dacã, dupa aplicarea criteriilor de departajare, vor exista proiecte cu același punctaj și aceeasi valoare, toate aceste proiecte vor primi finanțare.
Cap.3 PROCESUL DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE
3.1 Accesarea fondurilor europene în 7 pași
Cei 7 pași pe care trebuie să-i parcurgã orice antreprenor care doreste să obțină finanțare din fonduri europene, indiferent de Programul Operațional pe care aplică sunt:
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completează cererea de finanțare și anexele solicitate de Autoritatea de Management. Există un model unic de cerere de finanțare pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexe diferențiate pe fiecare fond în parte.
Pasul 2: Cererea de finanțare este transmisă Organismului Intermediar/Autorității de Management.
Pasul 3: Se verifică conformitatea administrativă a cererii de finanțare, în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei AM.
Pasul 4: Dupã verificarea conformității administrative urmează verificarea eligibilității proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate în Programul Complement și trebuie aprobate de cãtre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnică și financiară a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare.
Pasul 7: Aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare.
Pentru orice investiție pe care o societate dorește să o realizeze, aportul necesar este de 50%, iar aceastã cofinanțare proprie se poate aduce în 3 moduri: să existe deja cei 50% din investiție; achiziționarea unui credit bancar pentru cei 50% cofinanțare proprie sau să existe o parte, iar restul să fie un credit bancar. Trebuie menționat și faptul că sunt cazuri unde aportul fondului este mai mare de 50 %, iar al solicitantului mai mic. Aceste cazuri sunt în funcție de investiție, de regiunea sau zona unde se realizează, de statutul juridic al beneficiarului.
Cheltuielile eligibile sunt acele cheltuieli acceptate de către fond (acestea sunt specificate dinainte) si pe care fondul le finantează cu cel putin 50% din valoarea lor. Cheltuielile eligibile sunt diferite de la un gen de investitie la alta.
Cheltuielile neeligibile sunt acele cheltuieli neacceptate de către fond (si acestea sunt specificate dinainte), dar care pot fi făcute numai din banii beneficiarului, adică fara ajutor financiar din partea fondului. Banii de la fond se primesc în tranșe. Solicitantul face cheltuiala și fondul returnează cel putin 50% din aceea cheltuială.
3.2. Documentele și declarația de certificare a aplicației
3.2.1. Documente conținute în cererea de finanțare – Formulare
Formularul A – Rezumatul proiectului
Formularul B – Declarația de eligibilitate
Formularul C – Declarația de angajament
Formularul D – Declarația privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM
Formularul E – Planul de afaceri
Formularul F – Curriculum vitae
Formularul G – Opisul Cererii de finanțare
3.2.2. Lista documentelor ce însoțesc cererea de finanțare
Actul de împuternicire a persoanei care semnează cererea de finanțare, în orginal, conform hotărârii AGA de aprobare a proiectului (dacă este cazul).
Hotărârea adunării generale a acționarilor/a membrilor cooperatori/consiliului de administrație, de aprobare a proiectului și a cheltuielilor legate de proiect în original.
Certificatul constatator în original emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul unde își are sediul solicitantul cu cel mult 30 zile înaintea depunerii cerererii de finanțare, care să menționeze obligatoriu: datele de identificare, codul unic de înregistrare, reprezentanții legali ai societății, domeniul de activitate principal și domeniile de activitate secundare, situația juridică a societății, sediile secundare și punctele de lucru.
Certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligațiilor de plată la bugetul general consolidat eliberate de Administrația Finanțelor Publice, în original, pentru sediul social și toate punctele de lucru care au CIF și menționate în certificatul constator.
Certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligațiilor de plată către bugetele locale eliberate de Direcția de taxe și impozite locale, în original, pentru sediul social și toate punctele de lucru menționate în certificatul constator.
Bilanțul contabil depus și înregistrat la Direcția Generală a Finanțelor Publice inclusiv Contul de Profit și Pierdere și Datele informative pentru exercițiul financiar precedent în fotocopie certificată.
Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantului în original.
Cazierul fiscal al societății în original.
Actele de proprietate/concesiune/asimilate sau actele juridice cu privire la bunurile imobile (terenul și construcțiile), inclusiv încheierea de autentificare, în fotocopie certificată de solicitant (dacă e cazul).
Certificatul de urbanism sau autorizația de construcție, în fotocopie certificată de solicitant (dacă există)*.
Acordul de mediu (dacă există și dacă este cazul).
Autorizația de mediu în cazul proiectelor care prevăd activități cu impact semnificativ asupra mediului pentru care este necesarș obținerea autorizației de mediu și care sunt prevăzute în anexa nr.1 din Ordinul M.M.D.D 1798/2007 (dacă există și dacă este cazul) în fotocopie certificată de solicitant.
Fișa tehnică de mediu, eliberată de Agenția de Protecție a Mediului, în copie certificată din care rezultă dacă proiectul necesită sau nu acord de mediu (dacă este cazul).
Documente care dovedesc capacitatea Solicitantului de a implementa proiectul: contractul de management al proiectului (dacă este cazul), CV-urile membrilor echipei de proiect pentru pozițiile ocupate și/sau fișele de post pentru acele poziții care nu sunt ocupate la momentul depunerii Cererii de finanțare, dar care vor face parte din echipa de proiect.
3.3. Dificultãți întâmpinate în cadrul derulãrii proiectului
Se cunoaște faptul că sumele alocate pentru programul SAPARD nu au reușit să fie cheltuite în întregime, nici până acum. Și aceasta deși multe dintre proiecte au trecut de cererea de finanțare, fiind aprobate, au întâmpinat probleme la etapa de implementare.
Ce înseamnă implementarea unui proiect?
Implementarea unui proiect presupune elaborarea, depunerea și susținerea dosarelor de achiziții și a dosarelor de plãți. Un proiect care a fost aprobat și declarat eligibil nu înseamna cã a și intrat în posesia cofinanțãrii nerambursabile.
Foarte mulți – în necunoștințã de cauzã, cred cã cel mai important este sa aprobi un proiect, însã cea mai importantã este punerea în practicã a ceea ce scrie în proiectul deja aprobat și implicit primirea cofinanțãrii, care este dupa caz între 45% și 65%. Dosarele de achiziții și plãți presupun întocmirea unei întregi documentații.
Toate acestea înseamnã volum mare de muncã, timp și o cunoaștere foarte bunã a legislației ce reglementeazã achizițiile publice. Dacã în cadrul cererii de finanțare s-a încercat sã se facã o estimare cât mai exactã a costului total al proiectului în etapa de implementare e vorba de cheltuielile efective. De aceea e foarte important ca aceastã etapã sã fie întocmitã cât mai bine și corect pentru a nu se pierde sumele ce au fost alocate în urma aprobari cererii de finanțare.
Este cunoscut faptul cã dupã efectuarea cheltuielilor eligibile de cãtre beneficiar, acestuia i se deconteazã între 30% și 50% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de programul accesat.
Pentru achizitionarea de servicii, lucrari sau bunuri se organizeaza licitatii sau selectii de oferte (pentru valori sub 10.000 euro).
Baza de derulare a procedurilor de atribuire o reprezintã OUG 34/2006.
La prezenta ordonanțã s-au adus unele modificãri prevãzute în OUG 94/ 26.09.2007, referitoare la creșterea pragurilor valorice sub care Autoritatea Contractantã poate aplica procedura de cerere de ofertã, și anume:
a) pentru contractul de furnizare: creșterea pragului valoric de la 40000 euro la 75000 euro;
b) pentru contractul de servicii: creșterea pragului valoric de la 40000 euro la 75000 euro;
c) pentru contractul de lucrãri: creșterea pragului valoric de la 250000 euro la 500000 euro.
Procedurile de atribuire supuse OUG 34/2006 cu modificãrile ei sunt: licitația deschisã; licitația restrânsã; dialogul competitiv; negocierea; cererea de oferte; concursul de soluții.
Incepând cu 1 ianuarie 2007 autoritãțile contractante au obligația de a se înregistra în SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice). Pentru beneficiarii fondurilor structurale cu o finanțare publicã mai micã de 50% din total costuri eligibile autoritatea de management va decide ce procedurã se aplicã. Proiectele cu finanțare europeanã au reguli stricte și de aceea cei ce doresc sa facã achiziții din fonduri europene trebuie sã respecte anumite reguli referitoare la aceste proceduri de atribuire. Pentru a se evita problemele întampinate la programul SAPARD și pentru o cât mai bunã accesare a fondurilor structurale nu ezitați sã apelați la o firma de consultanțã specializatã, care deține specialiști în acest domeniu.
Consultanții îi pot oferi beneficiarului asistare în intocmirea documentației de participare la licitații garantând corectitudinea și acuratețea participãrii agenților economici la procedura de atribuire precum și reducerea timpului dedicat întocmirii dosarelor.
De asemenea între consultant și beneficiar trebuie sã existe o buna comunicare, beneficiarului revenindu-i sarcina de a fi cât mai receptiv la solicitãrile consultanților pentru o buna desfãșurare a tuturor etapelor proiectului. O firma de consultanțã cu experiențã vã poate asigura o realizare cât mai rapidã a proiectului și finalizarea lui cu succes.
Colaborarea cu niște consultanți specialiști, înseamnã și asistențã la încheierea contractelor cu furnizorii de servicii, bunuri, construcții, utilaje. Nici aceasta nu reprezintã o acțiune de neglijat, ținând cont de faptul cã toate cheltuielile ce reprezintã avansuri (exceptând consultanța), nu sunt decontate de cãtre fond, condiție care nefiind cunoscutã de cãtre un beneficiar, poate sã-i îngreuneze implementarea proiectului, pentru cã o mare suma din cofinanțarea proprie ar fi cheltuitã pe avansuri și s-ar ajunge la o incapacitate de plãți pe parcursul derulãrii implementarii, deși inițial acesta deținea întreaga cofinanțare proprie.
In concluzie, nu neglijați partea de implementare a unui proiect, iar când încheiați un contract cu firma de consultanțã, specificați și obligația acestuia de a vã asista la implementarea proiectului. E bine cã cel care vã întocmește cererea de finanțare și va aproba proiectul, sã vã ofere și serviciile pentru implementare.
Fãrã implementare va fi imposibil sã primiți fondurile nerambursabile pentru proiectul dumneavoastrã!
3.4 Prezentarea unei schițe de proiect eligibil în cadrul programului
Turismul rural – fonduri, condiții, accesare, posibilitãți.
România se aratã a fi o țarã cu o mare disponibilitate pentru turism conferitã de varietatea, frumusețea și ineditul resurselor turistice naturale și antropice. De la munte și pânã la Delta Dunãrii și litoralul Mãrii Negre, cu excepția unor arii restrânse de câmpie, întreg teritoriul țãrii oferã condiții favorabile dezvoltãrii turismului în formele sale variate.
Una dintre aceste forme de turism, cu mare cãutare în rândul turiștilor autohtoni și strãini este turismul rural. Spațiul rural românesc are avantajul unui peisaj de o mare frumusețe, a unor tradiții și obiceiuri folclorice rare care impresioneazã și poate dãrui sejururi/ vacanțe de neuitat turiștilor. Cu toate cã ne putem mândri cu nenumãrate atracții naturale, istorice, culturale, populare, etc. totuși țara noastrã înregistreazã o serie de neajunsuri atunci când se face referire la infrastructura specificã de turism atât din punct de vedere cantitativ dar și calitativ: structuri de cazare, restaurație, agrement, etc. Aceste neajunsuri nu ne-a permis sã facem cunoscutã România turisticã la adevarata sa valoare.
Tãrile europene acordã o tot mai mare importanțã turismului rural, ce reprezintã un factor economic pentru regiunile rurale și o alternativã pentru producția agricolã.
Este un motiv pentru care fondurile europene sprijinã turismul, in general. Sunt identificate douã programe ce finanțeazã activitatea de turism din Romania: PNDR- Programul Național pentru Dezvoltare Ruralã și POR- Programul Operațional Regional.
In ambele programe existã mãsuri în cadrul cãrora este acordat sprijin financiar nerambursabil pentru dezvoltarea turismului. Chiar dacã punctul de plecare îl constituie activitatea turisticã, e bine de știut cã fiecare program are segmente de finanțare bine definite, astfel încât o investiție poate fi eligibilã doar în cadrul unui singur program menționat. In cele ce urmeazã vom face referire la finanțarea oferitã turismului rural împreuna cu componenta sa agroturismul. Pana la aderarea României, respectiv în perioada 2000- 2006, turismul rural a fost sprijinit în cadrul programului SAPARD.
PNDR este urmașul acestui program și are multe asemanari cu SAPARD –UL, dar și o serie de facilitãți și imbunatãțiri elaborate pentru a fi în favoarea solicitanților/ beneficiarilor. Astfel, spre deosebire de SAPARD care finanța doar turismul rural, acum este oferitã posibilitatea finanțarii agroturismului, adica crearea de spații de cazare și agrement în cadrul unei ferme agricole unde se cresc animale sau sunt cultivate diverse culturi agricole. Alocarea financiarã pentru acest domeniu în perioada de implementare a programului de 837.265.806 euro, sumã ce va trebui cheltuitã pânã la finele anului 2013. Așadar, dacã ați visat vreodatã sã aveți o pensiune, sã dezvoltați o afacere rentabilã în mediul rural care sã nu implice direct agricultura , PNDR va ofera o solutie avantajoasa.
Ce ar trebui sa cunoasteti :
In primul rând, ce finanțeaza mai exact acest program : – investiții în infrastructura de cazare ( construcții noi, modernizãri, extinderi, renovãri ale pensiunilor rurale, ale structurilor agroturistice ), dotarea și echiparea corespunzãtoare a structurilor de cazare; -investiții în activitatea recreaționala ( terenuri de sport, minigolf, etc. ). Solicitanții în cadrul programului pot fi: PFA- Persoanele Fizice Autorizate, AF – Asociațiile Familiale, microîntreprinderile.
Condițiile generale de eligibilitate: terenul pe care va fi amplasat pensiunea trebuie sã aibã minim 1.000 mp, pensiunea va trebui înscrisa în circuitul turistic la categoria pensiunilor cu minim 3 margarete, pensiunea va trebui sa aibã maxim 15 camere de cazare ( SAPARD – ul finanța maxim 10 camere de cazare ). Finanțarea nerambursabilã se va situa între 55-70% din costul total eligibil al investiției, în funcție de anumite criterii pe care trebuie sã le îndeplineascã solicitanții. Aceste condiții se referã la zona de amplasare a investiției, astfel o pensiune situatã într-o zonã montanã sau defavorizatã poate primi un sprijin financiar mai mare, sunt favorizate investițiile elaborate de cãtre tineri sau femei cu domiciliu în spațiul rural.
Ajutorul nerambursabil acordat este de maxim 200.000 euro .
Un alt avantaj oferit în cadrul noului program de finantare este acela cã, se oferã un avans de 20% din valoarea totalã eligibilã a proiectului dupã semnarea contractului cu Autoritatea Contractantã, beneficiari putând sã înceapã implementarea investiției utilizand aceste resurse financiare. Trebuie sã știți cã, pentru finalizarea investiției va trebui sa suportați financiar cealaltã parte a costului eligibil al proiectului împreunã cu cheltuielile neeligibile ( TVA, impozite și taxe, dobanzi, etc. ). Aportul financiar propriu poate sã provinã atât din surse financiare proprii, dar se poate apela la credite bancare. Este bine ca atunci când contractați un credit bancar sã cautați cele mai bune oferte bancare ( dobânda și comisioane bancare reduse, perioada de creditare mare, existența unor perioade de grație, etc. ).
Nu va mai trece mult timp și se va putea trece la depunerea proiectelor pentru astfel de investiții, este nevoie însã de inițiativã, spirit antreprenorial și proiecte bine puse la punct.
Cap.4 STUDIU DE CAZ LA S.C GURAU S.R.L.
DESCRIEREA PROIECTULUI
„Primul lucru care trebuie să-l ai când te gândești la o afacere este o idee bună. Din ce în ce mai mulți români își doresc să investească în turism, să înființeze o pensiune turistică sau agroturistică, motiv pentru care majoritatea sunt interesați de fondurile europene ce finanțează turismul și agroturismul.”
4.1 Turismul în zonele rurale. Tendințe ale evoluției sale în țara noastră.
Turismul rural s-a dezvoltat greu și relativ eterogen în ultimele decenii, în principal datoritã cadrului legal ambiguu și neconținând decât puține facilitãți speciale pentru investitorii în domeniu, precum și datoritã accesului redus la informație al potențialilor agenți economici autentici în domeniu (persoane din mediul rural) și al accesului și mai redus la finanțare. Cu toate acestea este evident potențialul uriaș pe care îl deține încã turismul rural și în special ecoturismul și agroturismul într-o țarã în care ponderea populației rurale și a zonelor rurale autentice este încã foarte ridicatã. Satul și natura, cele douã elemente potențial catalizatoare în susținerea turismului rural românesc, se caracterizeazã prin câteva trãsãturi unice în peisajul turistic european.
Satul românesc se identificã pentru mulți dintre turiștii strãini care au vizitat deja aceste locuri cu obiceiuri strãvechi, cu sãrbãtori tradiționale, arhitectura ruralã cum rar mai întâlnești în Europa de Vest în afarã de zonele dedicate. Satul românesc miroase a mâncare specificã româneascã, pregãtitã încã tradițional dupã rețete cu grijã pãstrate, în vase pe care mulți dintre turiști (inclusiv orãșeni din România) le-au vãzut doar în cãrți sau la muzeu, cu cântece și obiceiuri specifice. Folclorul românesc și multitudinea de obiceiuri din diferite zone ale țãrii încântã turistul prin originalitate și farmecul noutãții, fiind uimit de multe ori sã descopere tradiții complet diferite în zone aflate la distanțe relativ apropiate.
Natura româneascã reprezintã un alt atuu valorificat prea puțin în ultimele decenii, accentul punându-se în orice caz pe existența numeroaselor oaze de naturã nealteratã, a peisajelor spectaculoase, populate de flora și fauna exotice sau pe cale de dispariție. In plus, natura româneascã înseamnã și împletirea dintre natura nemodificatã nici într-un fel de om și arhitectura tradiționalã, monumentele de arhitecturã, lãcașurile de cult ce se constituie în tot atâtea obiective turistice.
România deține de altfel șapte locuri pe Lista patrimoniului mondial UNESCO: Delta Dunãrii (peste 300 de specii de pãsãri și 45 de specii de pești de apã dulce), șapte biserici din Moldova, apreciate pentru picturile exterioare și pentru pereții decorați cu fresce, capodopere ale artei bizantine; Mãnãstirea Horezu, fondatã de cãtre domnitorul Constantin Brâncoveanu, pentru bogația detaliilor sculpturii și tratarea compozițiilor sale religioase; așezãrile sãtești cu biserici fortificate din Transilvania pentru modelul de așezare și organizare a gospodãriilor țãrãnești pãstrate din Evul Mediu târziu; biserici de lemn din Maramureș; fortãrețe dacice din Munții Orãștie; centrul istoric al orașului Sighișoara. Aceste obiective naturale și culturale figureazã alãturi de alte valori ale patrimoniului cultural mondial, cum ar fi: orașul Vatican, centrul istoric al orașului Salzburg (Austria), Veneția și laguna sa (Italia), Palatul și Parcul de la Versailles sau Catedrala Notre Dame (Franța), Regatul Grãdinilor din Dessau-Worlitz (Germania), sãpãturile arheologice din Merida (Spania).
Așadar, turismul rural este bine conturat și în țara noastrã, deși dezvoltat cum menționam anterior oarecum haotic și fãrã sprijin guvernamental adecvat. In România exista nu doar ceea ce putem numi potențial turistic de excepție, ci și tradiție și o experiențã în domeniu, primele sate turistice fiind organizate în anii 1967-1968. Turismul rural a fost relansat dupã 1989, încurajat prin reglementãrile interne și asistența internaționalã.
In ceea ce privește sistemul organizatoric, reprezentativ la nivel național, putem aminti câteva organizații neguvernamentale și asociații profesionale, a cãror activitate însã nu are consecințe pozitive pe mãsura ambițiilor. Dintre aceste notãm: ANTREC, FRDM, Agenția Românã pentru Agroturism, Operațiunea Satele Românești (OUR).
Incepând cu anii ‘90 iau naștere diverse asociații și organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmare și dezvoltarea turismului în zonele rurale: Asociația Operațiunea Satelor Românești – cunoscutã ca “Operation Villages Roumains” a fost constituitã în anii 1988-1989 pentru a proteja satele românești, Federația Românã pentru Dezvoltarea Montanã ( 1990), Agenția Românã pentru Agroturism (1995) și Asociația Naționalã pentru Turism Rural Ecologic și Cultural din România ANTREC, membrã a federației Europene de Turism Rural ( EUROGITES ).
ANTREC (Asociația Naționalã de Turism rural, ecologic și cultural) face parte din EUROGITES (Asociația Europeanã pentru Turism Fermier și Rural) și are în prezent circa 3000 de membri însumând aproximativ 7500 de camere, în ceea ce privește capacitatea de cazare. Conform informațiilor prezente pe situl organizației, ANTREC este preocupatã de promovarea membrilor sãi, scop în care organizeazã de asemenea și “evenimente și sãrbãtori în care gastronomia localã, obiceiurile, tradițiile sunt readuse la viațã, astfel turiștii români aducându-și aminte cine sunt, de unde au plecat și care ne sunt valorile noastre ca popor.”
FRDMR (Federația Românã pentru Dezvoltare Montanã și Ruralã) are de asemenea drept scop promovarea turismului rural, organizând diferite acțiuni îndreptate în direcția sprijinirii inițiativei locale, a modificãrii legislației, a formãrii profesionale a persoanelor ce activeazã în domeniu, s.a. Despre turism cu caracter rural în România se poate vorbi începând cu perioada interbelicã (anii ’30), atunci când accentul era pus pe valorificarea resurselor deja existente din zonele montane și balneare. Putem vorbi prin urmare de turism rural în zonele Bran-Rucãr, Valea Oltului, Harghita-Covasna. Din punct de vedere al facilitãților oferite, în jurul stațiunilor din zonele respective se furnizeazã cazare în regim familial, ulterior construindu-se și pensiuni turistice dedicate.
Se poate vorbi despre reluarea oficialã a preocupãrii pentru promovarea turismului rural, prin inițiativa Ministerului Turismului de a “identifica” 33 de sate turistice din toate zonele etnografice și a gospodãriilor țãrãnești, în vederea omologãrii acestora. Au fost în fapt atestate doar 13 sate, funcționând efectiv în regim de turism rural doar douã, și anume Lerești (jud. Argeș) și Sibiel (jud. Sibiu).
Inițiativã privatã – deși foarte slab reglementatã și susținutã de un cadru legal adecvat – a condus la o dezvoltare inițial redusã apoi la o adevaratã explozie de facilitãți de cazare în zonele rurale în urmãtoarele regiuni: Moeciu – Rucãr – Bran, zona Bârsei, Dornelor, Maramureș, Munții Apuseni.România a avut acces începând cu 1992 și la fondurile accesibile prin Programul PHARE pentru turism, progam derulat în douã etape pânã în 1997 și cu fonduri la vremea respectivã de 9.5 milioane de ECU, destinate urmãtoarelor domenii: dezvoltare instituționalã, pregãtirea personalului, elaborarea strategiilor de dezvoltare, grant-uri în turism și cofinanțarea unor proiecte de dezvoltare.
In 1995 au loc la București lucrãrile Comisiei Economice pentru Europa, prilej cu care s-a adoptat un document referitor la “rolul așezãrilor rurale și dezvoltarea lor durabilã sub aspectul planificãrii regionale cu accent pe susținerea unei dezvoltãri rurale multifuncționale”.
Analiza comparativã a turismului rural european conduce la identificarea unor avantaje comparative deloc de neglijat în ceea ce privește România, dintre acestea de importanțã majorã fiind:
– cadrul natural caracterizat printr-o pondere ridicatã a zonelor montane naturale, cu peisaje nemodificate;
– conservarea civilizației rurale în cele mai importante aspecte ale acesteia;
– existența unor tradiții strãvechi manifestate în arhitectura, folclor, sãrbãtori și obiceiuri;
– ospitalitatea de tip latin, ritualurile religioase manifestate la nivel gastronomic;
– ospitalitatea româneascã cu influențe de tip latin, obiceiurile gastronomice de la mãrile sãrbãtori religioase creștin ortodoxe;
– accesul facil la produse bio;
Trebuie notat faptul cã turismul rural, în special eco și agroturismul, nu prezintã caracteristici de sezonalitate, putând fi practicat tot timpul anului. In plus implicã un efort financiar relativ redus din partea investitorului din mediul rural, pentru cã se bazeazã exact pe identificarea și promovarea elementelor tradiționale în jurul cãrora se construiește oferta turisticã. Cu toate acestea, legislația în domeniu și mai ales obișnuințele de consum ale turiștilor – în special cei strãini, dar și orãșenii din România – impun adecvarea facilitãților de cazare la confortul și existența minimelor utilitãți (canalizare, apã caldã) fãrã de care orice sejur tradițional și-ar pierde mult din savoare. Este greu sã convingi, de exemplu, un turist de vârstã medie din Europa de Vest cã trebuie sã se cazeze într-o gospodarie țãrãneascã în care facilitãțile igienice sunt situate în afara complexului de cazare, în care spãlatul se face la cazan și în care curentul electric este utilizat pentru activitãțile absolut esențiale, unde nu existã internet și semnal la telefonul mobil.
Deși sunt evidente avantajele pe care promovarea turismului rural le-ar aduce comunitãților locale (dinamizarea și diversificarea activitãții economice locale, creșterea nivelului de trai al locuitorilor, investiții în utilitãți), puține au fost inițiativele consolidate la nivel guvernamental sau al ONG-urilor pentru o dezvoltare durabilã a turismului rural românesc. Una dintre problemele cel mai des pomenite este infrastructura, ceea ce impiedicã promovarea la potențial maxim a ofertei turistice românești la nivel internațional. Cu toate acestea, adevãratele probleme se situeazã în zona lipsei adecvate de sprijin în accesarea finanțãrii, inclusiv din partea asociațiilor de profil, al lipsei de promovare modernã (internet, oferta în limba strãinã) și al unor pachete turistice complete, care sã oferteze nu doar zona și mâncarea tradiționalã ci sã furnizeze și posibilitãți de petrecere tradiționalã a timpului liber, excursii, etc.
In România existã în momentul de fațã aproximativ 13000 de localitãți rurale, echipamentele de primire fiind în prezent clasificate în echipamente tradiționale și echipamente moderne. Ele pot asigura gãzduirea, servirea mesei funcționând în locuințele cetãțenilor sau în clãdiri independente. Prin norme metodologice și criterii referitoare la clasificarea structurilor de primire turistice elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice, se stabilesc metodologia și criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație publicã din România. Clasificarea structurilor de primire turistice se face de cãtre Oficiul de Autorizare și Control în Turism, denumit în continuare O.A.C.T., care, potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 972/1998 privind organizarea și funcționarea Autoritãții Naționale pentru Turism, este singura instituție abilitatã sã desfãșoare activitãți de autorizare în domeniul turismului.
Structurile de primire turisticã din România ce dețin funcțiuni de cazare în mediul rural se clasificã în:
– pensiuni turistice, cu pânã la 10 camere, totalizând 30 de locuri, clasificate de la 1-4 margarete;
– pensiuni agroturistice, clasificate de la 1-3 margarete, funcționând în cadrul gospodãriilor tãrãnești și care furnizeazã o parte din hrana necesarã turiștilor cu produse alimentare din surse proprii;
Printre constrângerile în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural în România trebuie menționate:
– mediul și infrastructura;
– lipsa informației;
– resursele umane;
– cadrul legal adecvat;
– lipsa mãsurilor de stimulare a micilor întreprinzãtori;
– promovarea omogenã la nivel național și internațional;
Tinând cont de noul trend bio ce capãtã tot mai mult teren în Europa Occidentalã, existența unui cadru legal adecvat și mai ales a unor facilitãți pentru promovarea fermelor agricole ecologice ar fi esențialã pentru promovarea ecoturismului românesc, ce are numeroase atuuri prin comparație cu alte oferte europene, și anume: existența unei îndelungate tradiții în ceea ce privește cultivarea plantelor și creșterea tradiționalã a animalelor, perpetuarea tradiției și cunoștințelor în ceea ce privește producerea de alimente tradiționale, dupã rețete strãvechi, nealterate de ingrediente artificiale. Cu toate acestea, legislația greoaie și mai ales accesul foarte scãzut la finanțare determinã o dezvoltare relativ redusã a unitãților economice de micã producție în mediul rural, iar criza economicã globalã din ultimii ani a îngreunat și mai mult procesul de integrare al acestora în circuitul economic european.
Lucrarea de față reprezintă un studiu privind amplasarea și amenajarea unei pensiuni turistice de patru margarete în localitatea 2 Mai, comuna Limanu, județul Constanța , cu sprijinul unei Finanțări Nerambursabile FEDR, a cărei metodologie de obținere este tratată pe larg în acest proiect. Menționez faptul cã aceastã comuna are cel mai mare punctaj (8pct.) ca zonã de dezvoltare din județul Constanța.
Limanu (fosta denumire: Caracicula, turcă: Karaçuklu) este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România. Comuna este situată in extremitatea sud-estică a județului Constanța și se învecinează la sud cu Bulgaria, la vest cu comuna Albești, la nord cu comuna Pecineaga și cu orașul Mangalia, iar la est cu Marea Neagră. În apropierea satului se află peștera Limanu și lacul Mangalia.
Localitățile componente sunt: 2 Mai, Hagieni, Limanu și Vama Veche.
Localitatea a fost întemeiată anul 1863 de coloniști turci și tătari. La vremea respectivă, satul aparținea Imperiului Otoman. Ca parte a Dobrogei, localitatea a intrat în componența României în anul 1878. După această dată s-au așezat mulți români în localitate.
Localitatea propriu-zisă are 2.300 locuitori. La recensământul din 2002 au fost numărate în comună 4.747 de persoane. Sub aspect etnic, comuna era alcătuită din 4.180 români, 297 lipoveni, 186 tătari, 59 țigani/romi, 13 unguri și 8 turci. Sub aspect confesional, populația se compunea din 4.235 ortodocși, 261 ortodocși de rit vechi, 195 musulmani, 22 baptiști, 13 penticostali și 12 romano-catolici.
Necesitatea acestei amenajări a apărut din cauza cererii tot mai mari, manifestată de către turiști pentru servicii turistice de calitate superioară, în unități de cazare situate în mediul rural. Prezenta investiție își propune umplerea unui gol în oferta turistică, în scopul satisfacerii cerințelor și celor mai pretențioși clienți.
Turismul în spațiul rural este din ce în ce mai apreciat de oamenii ce trăiesc și muncesc în condiții tot mai stresante. Nefiind decretat drept un produs ce eradichează stresul, turismul rural reprezintă totuși o posibilitate de reîntoarcere la natură, la tot ceea ce este pur, nealterat și curat. Un turism rural de calitate presupune servicii și prestații de calitate. Se subînțelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces și mijloace de comunicație moderne, o dotare sanitară modernă, de condiții de confort atât pentru cazare cât și pentru alimentația publică
4.2 Turismul rural românesc
Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un proces de planificare și administrare a sarcinilor și resurselor, în vederea atingerii unor obiective și de comunicare a rezultatelor înregistrate.
Un proiect este neapărat o activitate cu scop și finalitate. Cu alte cuvinte are un început și un sfârșit, este planificat și controlat, iar la sfârșit conduce la concluzii clare. Specialiștii consideră că analiza pe trei nivele a oricărui produs pune în evidență existența următoarelor aspecte esențiale ce caracterizează respectivul produs:
1. Esența produsului – Turistul sosit în mediul rural caută satisfacerea unei necesități (liniște, culoare locală, odihnă, recreere, etc.) a unei dorințe (trăirea unei vacanțe liniștite, practicarea de hobby-uri) sau găsirea unei soluții pentru problemele sale (inspirație, relaxare, meditație, etc.)
2. Produsul sau serviciul ca atare -Elementul major îl reprezintă imaginea produsului în ochii turistului. Imaginea produsului turistic rural este formată din informațiile pe care le are turistul despre produs ca și experiență interactivă legată de consumarea vacanțelor sale în mediul rural
3. Produsul sau serviciul completat – include tot ceea ce se oferă turiștilor pe lângă produsul de bază. Surprize, materiale promoționale (brelocuri, hărți, pliante, cataloage) muzee, servicii suplimentare (închiriere sănii, căruțe, cai, etc.) cu alte cuvinte tot ceea ce este oferit suplimentar, sporind valoarea produsului turistic.
4.3 Analiza mediului de marketing al turismului rural românesc.
Organizațiile de orice naturã opereazã într-un climat intern și în altul extern, care au influențe diverse asupra rezultatelor activitãții ce o desfãșoarã. Cunoscând cã atât indivizii cât și formele de organizare cãrora le aderã – dintr-un motiv sau altul – sunt implicați într-o formã a mediului de marketing.
„Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și satisfacerea profitabilã a necesitãților clienților”.
Investigarea mediului intern și extern impune realizarea a douã genuri de analizã: analiza SWOT și analiza factorilor mediului extern. In cele ce urmeazã vom prezenta detaliat modul în care pot fi utilizate cele douã metode.
a. Analiza SWOT presupune luarea în calcul a urmãtoarelor elemente:
Strengths (Puncte tari);
Weakness (Puncte slabe);
Opportunities (Oportunitãți);
Threats (Amenințari);
In cazul nostru concret vom prezenta fiecare dintre aspectele enunțate , dorind a pune în evidențã elementele relevante pentru analiza mediului de marketing al turismului rural românesc.
Punctele tari sunt determinate de factorii interni. Nu sunt greu de identificat, deoarece turismul rural românesc poate oferi o mare varietate de produse și servicii. Situatã în centrul europei – distanțele pânã la extremitãțile esticã și vesticã, respectiv nordicã și sudicã fiind practic egale – România include un patrimoniu turistic natural și antropic, deosebit de valoros, în care un rol important îl joacã relieful deosebit de pitoresc și variat, obiectivele turistice și activitãțile recreatorii (drumeții, pescuit, vânãtoare, peșteri). Alte oportunitãți includ stilul de viațã tradițional ș existența satelor vechi unde turistul poate experimenta o cãlãtorie în timp. Nu lipsite de importanțã sunt urmãtoarele elemente:
Existența unor rute internaționale – atât prin autostrãzi cât și pe calea feratã;
Prezența a 16 aeroporturi, dintre care 5 internaționale;
Interesul și preocuparea comunitãților rurale și a unor ONG-uri specializate;
Accesul la produse și influențe occidentale;
Tarife accesibile (cazare, masã, transport);
Transporturi acceptabile;
Fructe și legume proaspete de sezon;
Vinuri excelente;
Punctele slabe sunt determinate tot de factorii interni Ele rezultã din neajunsurile organizatorice și se materializeazã în:
Informații turistice puține atât în țarã cât și în strãinãtate;
Lipsa legãturilor aeriene directe cu o serie de țari interesate de produsul turistic rural românesc;
Transporturi inconvenabile sau chiar puțin dezvoltate în zonele montane;
Numãrul redus al agențiilor de rent-a-car și diversitatea redusã a produsului de închiriat;
Materiale promoționale puține și de proastã calitate;
Puține unitãți de alimentație publicã și o varietate limitatã de mâncãruri specifice bucãtãriei românești;
Servicii hoteliere de calitate și standard îndoielnic;
Injust raport preț/calitate;
Greutatea gãsirii unor ghizi specializați;
Lipsa serviciilor pentru client;
Lipsa de experiențã;
Lipsa curațeniei în locurile publice, comparativ cu standardele vestice;
Lipsa apei calde și uneori chiar a apei reci;
Lipsa facilitãților de nivel înalt;
Lipsa înțelegerii nivelului așteptãrilor strãinilor;
Posibilitãțile limitate de folosire a cãrților de credit și a cecurilor de cãlãtorie;
Oportunitãțile sunt determinat de evoluția factorilor externi, organizației care influențeazã favorabil prin cadrul general pozitiv. Din rândul celor evidente enumerãm:
Imaginea romanticã, puritatea și arhaicul satului românesc;
Creșterea numãrului strãinilor ce cãlãtoresc în România pentru afaceri;
Creșterea numãrului strãinilor care locuiesc și muncesc în România;
Creșterea posibilitãților de acces la produse occidentale;
Existența amabasadelor strãine și a comunitãților de strãini;
Intensul schimb culutural ce conduce la o mai bunã înțelegere între culturi și înlãturã dezinformarea;
Conectarea la rețeaua Eurogites și posibilitatea de conlucrare cu alte organisme din turismul rural european;
Includerea României în European Rail Pass și East European Rail Pass ce asigurã facilitãți de tarif pentru cei ce cãlãtoresc pe calea feratã;
Prezența web-urilor de turism rural românesc în cadrul rețelei Internet;
Stabilizarea monedei naționale;
Amenințãrile sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui într-o frânã în condițiile unui cadru general defavorabil. Amintim:
Imaginea nu tocmai favorabilã în exterior;
Degradarea mediului, lipsa unor mãsuri ecologice, poluarea;
Neînțelegerea conceptului „preț pentru valoare”;
Posibilitãți limitate de cazare;
Insuficiente informații necesare pentru cãlãtorii;
Infrastructurã saracã sau prost întreținutã;
Instabilitatea monedei naționale;
Serviciile medicale și de urgențã;
Costurile ridicate sau lipsa posibilitãților de închiriere a unui mijloc de transport;
Benzina la standarde europene în cantitãți limitate și slaba calitate a serviciilor din stațiile de alimentare;
Imposibilitatea strãinilor de a schimba moneda naționalã în valutã forte;
Costul relativ ridicat al vizelor pentru românia;
Analiza ce am realizat-o jaloneazã principalele repere ale funcționãrii interne a turismului rural românesc – numim aici punctele tari și punctele slabe – care pot fi proiectate prin prisma celor „7P”:
Produsul;
Prețul;
Poziția în lanțul de distribuție;
Promovarea;
Personalul;
Premisele fizice;
Profitul;
în mod particular pentru fiecare zonã ce își propune a se înscrie pe traiectoria evoluției social-economice și prin practicarea activitãților turistice.
b. Analiza factorilor mediului extern . Cadrul extern a fost conturat prin intermediul noțiunilor de oportunitãți și amenințari a cãror examinare ne va permite depistarea influenței acestora asupra evoluției și devenirii turismului rural românesc. Oportunitãțile și amenințãrile produsului turistic rural românesc este bine a fi studiate și prin intermediul factorilor STEP ca și prin viziunea factorilormediului concurențial. Aceste studii interdisciplinare pot scoate la ivealã noi valențe ale produsului turistic – pe de o parte – și vor semnala – pe de altã parte – aspecte care fac ca produsul turistic rural românesc sã nu fie receptat conform așteptãrilor.
Cap.5 FINANTAREA, ESTIMAREA COSTURILOR SI BUGETAREA PROIECTULUI
Acest proiect va fi finanțat prin Fondurile FEDR(Fondul European de Dezvoltare Regională).
Programul va funcționa ca „decont" – după aprobarea proiectului beneficiarul efectuează plăți din surse proprii, iar în urma prezentării documentelor de plată i se vor deconta sumele corespunzatoare procentului ajutorului financiar nerambursabil.
Codul CAEN principal al activității va fi 5520 – 'Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”.
5.1 Intesitatea sprijinului
Pentru investițiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși valoarea de 200.000 Euro/proiect;
Pentru investițiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la:
70% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 70.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiții ;
50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiții în turismul rural.
Obiectivele specifice :
Crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei;
Creșterea valorii adaugate în activități de turism;
Crearea, îmbunatățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice;
Creșterea numarului de turiști și a duratei vizitelor.
Obiectivele operaționale :
Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mică;
Dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică;
Crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic;
5.2 Condiții minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției;
Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizațiile de mediu necesare investiției, să respecte după caz cerințele de mediu specifice investițiilor în perimetrul ariilor protejate;
Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiția sau dreptul de folosință pe o perioadă de cel puțin 10 ani;
Pensiunea nu poate fi construită decât într-o comunã cu potențial turistic, dar care nu a fost încă dezvoltată;
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiții similare în ultimii 3 ani;
Proiecte din zone cu potențial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere;
Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiții;
Locurile de muncă nou create prin activitatea propusă vor fi ocupate în proporție de minim 50% de către rezidenții din spațiul rural;
Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pânã în 40 de ani la data depunerii proiectului;
Beneficiarul care își propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depașește 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
UE finanțează construcția de pensiuni cu 50% din cheltuielile eligibile dar nu mai mult de 200.000 de euro. Restul cheltuielilor sunt suportate de beneficiar.
5.3 Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile
Sunt eligibile costurile reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziționarea de patent si licențe, pentru pregãtirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului și care includ:
Construcția, modernizarea, extinderea și dotarea structurilor de primire turistice (structure agroturistice și alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere) având pânã la 15 camere;
Pentru investiții în structuri de primire turistice altele decât cele de agroturism, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sã atingã standardul de calitate de minimum 3 margarete / stele;
Studii de teren: geo, topo, hidro;
Consultanță tehnică pentru pregătirea proiectului (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini și detalii de execuție);
Consultanță financiară pentru pregătirea proiectului;
Achiziția de patente și licențe;
Proiectare, consultanță și asistență tehnică și managerială pe perioada implementării proiectului (furnizată de persoane fizice sau juridice), incluzând asumarea sarcinilor de responsabil de proiect, legal sau tehnic, transferul de know-how, supravegherea lucrărilor, controlul calității;
Avize și acorduri, pentru proiect;
Cheltuieli cu avize, acorduri și servicii în legătură cu organizarea de șantier;
5.4 Tipuri de investiții și cheltuieli neeligibile
Nu sunt eligibile urmãtoarele tipuri de cheltuieli:
Impozite și taxe fiscale;
Costuri operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie;
Comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;
Achiziționare de echipament second – hand;
Investiții realizate de fermierii care au activitate de baza pescuitul și/sau acvacultura;
Achiziționarea cailor pentru curse și competiții;
Cheltuieli generate de activitãțile de creștere a cailor;
Achiziționarea de teren/clãdiri;
Achiziția de mijloace de transport pentru uz personal;
Achiziția de vehicule pentru transportul rutier de mãrfuri pentru a presta servicii de transport în numele terților și de mijloace de transport pentru persoane, ca și activitate principalã;
Pentru desfășurarea în bune condiții a unor astfel de proiecte, propunem urmărirea concordanței dintre sarcini, resurse și timp prin intermediul unei diagrame GANTT.
Având în vedere că proiectul de amenajare a unei pensiuni turistice rurale, prin intermediul unei finanțări din Fondurile FEDR trebuie dus la sfârșit în termen de 12 luni de la aprobarea Dosarului de Finanțare de către Autoritatea Contractanta ( furnizorul fondurilor), diagrama GANTT poate lua următoarea formă grafică:
Model de implementarea produsului turistic – Diagrama GANTT
Diagrama GANTT prezintă modul de realizare a sarcinilor în funcție de data de începere și durata acestora, precum și imaginea grafică a modului de suprapunere și corelare a diverselor activități.
Cap. 6 DEZVOLTAREA PROIECTULUI
6.1 Amplasarea și baza tehnico-materialã a unei pensiuni turistice în comuna Limanu, județul Constanța
Alegerea amplasamentului este o decizie de maximă importanță, care nu poate face abstracție de potențialul zonei sau al respectivului amplasament. Pe lângă acestea, în decizia de amplasare a prezentei pensiuni turistice mai suntem condiționați de un criteriu esențial : având în vedere că pensiunea se va construi în parte cu ajutorul unei finanțări nerambursabile din fondurile europene FEDR prin Programul Operațional Regional, Axa prioritarã 5: “Dezvoltarea durabilã și promovarea turismului” ca acest proiect să fie eligibil, adică să se încadreze în condițiile impuse, pensiunea va trebui amplasată în conformitate cu arealele geografice și localitățile pentru care se vor acorda finanțările.
Pensiunea turistică ce urmează a fi amenajată va fi amplasată în Statiunea 2 Mai care se afla între Vama Veche la sud (circa 6 km distanțã) și orașul Mangalia (circa 5 km distanțã) la nord. Accesul în stațiune se face pe DN 39 (E 87), drumul de la Mangalia spre Bulgaria, sau pe calea ferata pânã în Mangalia dupa care se va continua drumnul cu microbuzele pe traseul 2 Mai – Vama Veche. Localitatea 2 Mai nu este doar o simplã comunã, în ultimii ani ea a avut un success neașteptat în rândul tinerilor turiști care au fost atrași de atmosfera nonconformistã și tarifele reduse la cazare.
Plaja stațiunii 2 Mai nu este amenajatã special sau îngrijitã suplimentar, este mãrginitã la nord de Digul de Sud al Portului Comercial Mangalia și de o porțiune neamenajata de litoral care comunica cu plaja de la Vama Veche.
Intrarea în mare este linã, iar fundul apei nisipos pe toata lungimea plajei. La 2 Mai plaja este deseori ocupatã de cei care își instaleazã corturile, petrecând uneori perioade mari de timp în sezonul de varã.
Baza tehnico-materială a complexului și serviciile oferite trebuie să se identifice cu nevoile și exigențele turiștilor veniți aici. Acest lucru trebuie să se reflecte atât în confortul spațiilor de cazare, în facilitățile și dotările oferite cât și în amabilitatea și profesionalismul personalului, deoarece în perceptia clienților,de multe ori, personalul face diferența între o ședere banală și una cu adevarat specială, care sa motiveze reîntoarcerea acestora.
Suprafața teritoriului pe care se vor amenaja pensiunea, parcarea și spațiile verzi este de aproximativ 2500 m2. Pensiunea turistică va fi clasificată la 4 margarete, nivel maxim de clasificare posibil pentru pensiunile turistice rurale.Construcția propiu-zisă va avea o suprafață desfasurată de 1000 m2 (inclusiv sala de mese, sala de conferințe, sala de fitness, sauna, piscina acoperită).Restul suprafeței terenului disponibil va fi ocupat de către spațiile verzi, terenul de sport (baschet, tenis) și de parcarea cu 25 de locuri.
Pensiunea care va fi construită va avea 30 de locuri de cazare care vor fi repartizate după cum urmează:
Structura capacității de cazare
6.2.Estimarea investiției și identificarea surselor de finanțare
Investițiile trebuie înțelese ca o cerință a progresului, a reducerii costurilor de exploatare a sporirii eficienței și a înnoirii ofertei.
Principalele probleme care trebuiesc avute în vedere în scopul realizării unui proiect de investiții, și care se constituie în criterii de adoptare a deciziei, sunt:
• determinarea valorii investiției;
• identificarea surselor de capital și a modalităților de finanțare;
• evaluarea cheltuielilor de exploatare și calculul eficienței.
În ceea ce privește valoarea investiției, aceasta cuprinde costul propriu-zis al mijlocului fix și o serie de cheltuieli angajate pe parcurs vizând pregătirea, execuția și punerea în practică a proiectului.Pentru amenajarea pensiunii trebuie stabilit în cele ce urmează nivelul investiției necesare realizării construcției și dependințelor acesteia.
Estimarea investițiilor necesare amenajării pensiunii turistice
Așadar, din tabelul prezentat mai sus reiese că valoarea totală a investiției este de 375.000 EUR. Prezenta investiție s-a sistematizat pe grupări de funcțiuni: cazare, agrement, parcare si căi de acces, spații verzi, foraj apa potabilă și lucrări de racordare.
Valoarea investiției pentru clădirea pensiunii este de 300.000 EUR. Pentru estimarea acestui preț s-a considerat un cost aproximativ al fiecarui metru patrat de constructie terminată (inclusiv dotari) la 300 EUR, suprafața totală fiind de 1000 m2.
Terenul de sport (tenis si baschet ) are o suprafață de 160 m2.Costul total estimat pentru realizarea acestui obiectiv reiese din tabelul urmãtor.
Defalcare pe componente de lucrari a terenului de sport
Pentru estimarea costurilor forajului de adâncime necesar realizării unei alternative de alimentare cu apă potabilă în cazul întreruperilor furnizării din rețeaua publică, am început procedura de solicitare oferte din partea atreprenorilor de asemenea lucrări (necesară oricum din cauza proiectului de finanțare nerambursabilă FEDR ).
Defalcare pe componente de lucrari a forajului de apa
Lucrările de racordare la apă, electricitate și gaz metan vor costa 2,000 EUR deoarece, după toate utilitățile mai puțin canalizarea se află la marginea parcelei. Pentru a compensa lipsa canalizării se va amenaja o fosă septică de 60 m3 în gradina pensiunii. Costul de realizare al fosei septice a fost cuprins în cel de construcție al pensiunii.
Costul realizării drumului de acces și al parcării se ridică la 25.000 EUR.
Drumul de acces și parcarea vor avea ca suprafață de contact dale de beton ornamentale în culori diverse.
Costul amenajării spațiilor verzi ale pensiunii se va ridica la aproximativ 6,000 EUR.Costul echipamentului sportiv și de recreere este de aproximativ 14,000 EUR și se compune în principal din cele două “ATV-uri” (atv-uri de nisip) ce urmează a fi cumpărate pentru distracția turiștilor pe timpul verii cât și al iernii. Aproximativ 500 EUR vor fi alocați cumpărării de mingi de baschet, tenis, rachete de tenis, mingi de fotbal.
6.3.Surse de finanțare
În cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de finanțare pentru amenajarea complexului turistic .
„În privința surselor de finanțare a investițiilor, literatura de specialitate consemnează câteva soluții consacrate și anume:
• aportul propriu;
• creditul;
• leasingul;
• acționariatul și coproprietatea;
• aportul statului;
• pentru lucrări de mare amploare, de interes internațional, aportul organismelor financiare internaționale.”
Terenul de 2543 m² se aflã deja în proprietatea societãții S.C GURAU S.R.L, al cãrei administrator este Gurãu Andrei, conform contractului de vânzare-cumparare Nr. 3121/2006 încheiat între S.C GURAU S.R.L și primãria comunei Limanu.
Pentru amenajarea acestei pensiuni turistice se propune ca finanțarea să se facă 53% din fonduri europene,47% din surse proprii. Obținerea împrumutului nerambursabil din Fondurile FEDR se va face prin intermediul programului Programul Operațional Regional derulat în prezent în țara noastră de către Ministerul Integrãrii Europene , ce are rolul de Autoritate Contractantă în cadrul acestui program de finanțare. Ca expresie valorică, în cazul acestei investiții, procentul de 53% reprezintă 200.000 EUR, cealaltă parte de 47%, adică 175.000, va trebui acoperită din fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului turistic și care va deveni totodată și proprietarul acesteia, va trebui să fie puternică din punct de vedere financiar, să poată acoperi diferența de investiție din fonduri proprii, sau să poată lua credite din bancă fiind în acest fel recunoscută ca o firmă credibilă și solvabilă.
Restul investiției de 175.000 va fi acoperitã astfel:
100.000 Euro aport al societãții (bani aflați în contul societãții);
75.000 Euro – credit aprobat la BCR prin contract de creditare 2123/2010, cu durata de rambursare de 4 ani.
6.4.Analiza rentabilitãții investiției
Pentru a decide oportunitatea unei investiții într-un domeniul turistic, caracterizat prin rotație lentă a capitalului, rigiditate în exploatare, rentabilitate relativ redusă, este necesară în prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare și rentabilitate.
Contul de exploatare previzională este compus din mai mulți indicatori agregați, care exprimă rezultatele ce se pot obține și a căror analiză va permite justificarea deciziei de a investi. Acești indicatori sunt: marja brută, marja netă, marja de activitate, marja de exploatare și rezultatul net.
6.5. Analiza mediului concurențial
Având în vedere faptul că prezentul proiect își propune construirea unei pensiuni, cunoasterea situației concurențiale în general și mai ales inventarierea pensiunilor și serviciilor cu care pensiunea se va situa în concurență directă, este un demers deosebit de util și necesar.
În tabelul de mai jos se vor prezenta câțiva indicatori ai circulației turistice înregistrată în Comuna Limanu (localitãțile 2Mai,Hagieni, Limanu și Vama Veche) în perioada 2006-2009.
Indicatorii circulației turistice în perioada 2006 -2009
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța
Primãria comunei Limanu
Din datele prezentate rezultă că atât numărul de turiști cât și număr înnoptări se află într-o continuă creștere. Concluzia este că turiștii preferă din ce în ce mai mult să vină în această zonă, să rămână aici cel puțin 4 nopți (s-a putut constata că durata medie a sejurului este între cinci și șase zile.)
Numãrul de locuri de cazare este total insuficient pentru numãrul de turiști , chiar dacã o parte dintre aceștia se caseazã în camping-uri la corturi.
6.6. Nivelul estimat al veniturilor
Se estimează un număr al zilelor-turist în creștere în fiecare an, din 2010 pana in 2013 de asemenea o creștere a numărului de turiști de la 16800 în 2010 la 19000 în 2013 și a gradului de ocupare a locurilor de la 58% în 2010 la 74% în 2013. În următorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioadă de 4 ani.
Tarifele de cazare în perioada 2010 – 2013 (tarife în EUR/camera/noapte)
In primii doi ani se vor păstra tarifele valabile la deschiderea pensiunii, iar începând cu anul al treilea, după formarea unei clientele și a unui renume tarifele vor crește cu câte 5 EUR/noapte în cazul camerelor single și duble și cu 10 EUR/noapte în cazul celor două apartamente.Tarifele de cazare stabilite nu conțin micul dejun, acesta se poate achita separat in cuantum de 4EUR/persoanã .
Prețul mediu al unei mese principale (prânz sau cină) este calculat la 8 EUR/persoană.Vor exista mai multe variante de meniu, fiecare dintre ele cuprinzând felurile 1 și 2, desertul și o apă minerala sau plată, suc sau bere.
Tariful pentru închirierea terenului de tenis va fi de 6 EUR/ora fără antrenor și 12 EUR/oră cu antrenor. Echipamentul de joc (rachetă + mingi) va fi furnizat contra a 2 EUR/persoană/oră.
Tariful de închiriere a unui ATV va fi de 25 EUR/oră.
Sala de conferinte a pensiunii va putea fi închiriată contra a 100 EUR/zi.
Sauna va putea fi folosită pentru 6 EUR/persoană/oră, capacitatea acesteia fiind de 5 persoane, în timp ce o sedință de masaj va costa 8 EUR/persoană.
Accesul la sala de fitness și la piscină este gratuit pentru clienții pensiunii.
Având în vedere faptul că pensiunea are mai multe tipuri de camere (single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea având un alt tarif de cazare, pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de venituri va trebui să calculăm un preț mediu al tarifului de cazare, în condițiile în care gradul de ocupare previzionat se păstrează pentru toate tipurile de camere.
Pentru calcularea cifrei de afaceri aferente serviciilor de alimentație (în cazul nostru al veniturilor obținute din servirea prânzului și al cinei) am considerat că 50 % din clienții pensiunii vor servi aceste mese în restaurantul pensiunii.
Nivelul estimat al veniturilor din activitățile de agrement, pentru fiecare din cei patru ani va fi prezentat în tabelul ce urmează:
Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitați (în EURO)
Rezultatele care se estimează că se vor obține în urma serviciilor de cazare, alimentație și agrement sunt prezentate în tabelul următor: (se va ține cont cã perioada de cazare de vârf începe cu 1 aprilie – 15 septembrie, pensiunea fiind deschisa tot timpul anului însã).
Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic în perioada 2010 – 2013
Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza practicilor interne, aplicabile în industria hotelieră, în cazul nivelului de clasificare de 4 margarete.
Cheltuielile directe în activitatea de cazare includ:
• salarii și alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea fondului de șomaj, pregătirea personalului, etc.), estimate pe baza numărului și structurii de personal și a salariilor anuale;
• materiale consumabile, consumuri de utilități, uzura obiectelor din inventar, abonament radio-tv, uniformă personal, comisioane;
Cheltuielile directe în activitatea de alimentație includ:
• salarii și alte elemente similare (C.A.S., pregătirea personalului etc.) estimate pe baza numărului și structurii de personal și salariilor anuale;
• Materiale consumabile, consumuri de utilități, uzura obiectelor de inventar, înlocuirea obiectelor de inventar, uniformă personal;
• Costul mărfurilor;
Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ:
• salarii și alte elemente similare;
• e echipament pentru desfășurarea agrementului;
• materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.;
Cheltuielile indirecte includ:
• administrația generală
• utilități, întreținere și reparații
• amortismente
• cheltuielile cu impozitele, taxe, asigurări
• cheltuieli cu publicitatea.
Numărul total de angajați este 8. Structura angajaților se prezintă în felul următor :
1 administrator pensiune;
1 bucătar;
1 barman-ospătar;
1 ajutor ospătar;
1 cameristă;
1 femeie de servici;
1 antrenor tenis;
1 agent de turism-rezervări;
Salariul mediu lunar brut : 150 EUR/persoană. Pe lângă costurile cu salariul brut al fiecărui angajat, firma va mai trebui să suporte aproximativ 29 % cheltuieli asimilate salariilor.
Estimarea cheltuielilor folosite în contul de exploatare previzională, în perioada 2010 – 2013.
Estimarea productivității investiției în perioada 2010 – 2013
CONCLUZII:
Pentru perioada 2010 – 2013, valorile estimate ale indicatorului productivitatea investiției sunt pozitive și în creștere, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că investiția este rentabilă.
Estimările tuturor indicatorilor de mai sus conduc la concluzia că realizarea unei investiții de amenajare a unei pensiuni turistice în zona Limanu se dovedește a fi o inițiativă viabilă și necesară în contextul inexistenței unei unitați care sa asigure servicii de calitate superioară și a cererii constant ridicate pentru asemenea servicii în acestă zonă.
Din analiza indicatorilor prezentați anterior se poate observa că proiectul de investiție este fezabil întrucât:
• nu există riscul neonorării obligațiilor contractuale
• fluxul financiar se va derula în parametri normali;
• rentabilitatea care se va realiza în fiecare din ani previzionați este în creștere (a se vedea ratele de rentabilitate calculate).
Construirea acestei pensiuni s-a dovedit a fi o inițiativă conformă cu realitatea, având posibilități reale de punere în practică, deoarece acest teritoriu reprezintă un mediu favorabil amenajării turistice.
În urma analizei realizate s-a putut constata că investiția va fi recuperată în aproximativ 6 ani, deoarece veniturile sunt în creștere în fiecare an. Investiția este rentabilă, deoarece veniturile sunt mari, se obține și un profit care să justifice realizarea investiției.
BIBLIOGRAFIE
Cosmescu I., „Economia turismului”; Ed Alma Mater, Sibiu, 1999;
Drumea C., „Analiza economico- financiară a firmei”, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2000;
Glavan V., „Turismul in România”; Ed. Economica, București, 2000;
Minciu R., „Economia turismului”; Ed. Uranus, București, 2000;
Nistoreanu P., „Turismul rural – O afacere mica cu perspectiva mari”; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;
http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1814&lang=RO
http://www.eurofinantare.ro/feadr.php
www.fonduri-structurale.ro;
www.fonduri-ue.ro;
www.europeanprojects.ro;
www.primaria-constanta.ro;
www.primarialimanu.ro;
ro.wikipedia.org;
BIBLIOGRAFIE
Cosmescu I., „Economia turismului”; Ed Alma Mater, Sibiu, 1999;
Drumea C., „Analiza economico- financiară a firmei”, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2000;
Glavan V., „Turismul in România”; Ed. Economica, București, 2000;
Minciu R., „Economia turismului”; Ed. Uranus, București, 2000;
Nistoreanu P., „Turismul rural – O afacere mica cu perspectiva mari”; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;
http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1814&lang=RO
http://www.eurofinantare.ro/feadr.php
www.fonduri-structurale.ro;
www.fonduri-ue.ro;
www.europeanprojects.ro;
www.primaria-constanta.ro;
www.primarialimanu.ro;
ro.wikipedia.org;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Infiintarea Si Dezvoltarea Unei Afaceri Prin Accesarea Fondului European Pentru Dezvoltare Rurala (ID: 141323)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.