Infiintarea Oraselor Grecesti

Colonizarea greaca este un fenomen (proces) de emigrare a unei insemnate populatii grecesti care pornesc in cautarea unei vieti mai bune stabilandu-se pe pamant strain. Asa se explica prezenta grecilor in Pontul Euxin (tarmul de apus al Marii Negre). 2

Odata cu stabilirea asezarilor grecesti in preajma Marii Negre, fara a urmari in special atingerea acestui scop, tarmurile ei au avut parte de o exploatare continua. Acestia au transformat “marea inospitaliera”- numita de ei la inceput, in Euxinos, adica „prietenoasa fata de straini“. 1

In cazul in care motivul emigrarii lor a fost foametea, atunci grecii ar fi fost supusi unei cresteri uimitoare a ratei natalitatii sau unor serii de recolte foarte slabe. Primii greci care au populat Pontul Euxin sunt milesienii(grecii din Milet), care au calatorit de departe de-a lungul coastei sudice a Marii Negre.3 Dintre cele mai cunoscute si explorate colonii milesiene din jutul Marii Negre sunt Amissos pe coasta sudica, alaturi de Sinope si Trapezunt, in punctul rasaritean cel mai indepartat a fost Phasis, care permitea accesul imediat la bogatiile minerale si agricole ale Caucazului. In vest erau Apollonia si Odessos, Tomis si Histria langa gurile Dunarii, Tyras la gurile Nistrului, Olbia si o cetate insulara Berezan la gurile Niprului si ale Bugului.

Pe baza descoperirilor arheologice, se pare ca chiotii au convetuit in cetatile milesiene. In acest context s-au descoperit ceramica chiota datata de la inceputul secolului al VI-lea in cetatile: Olbia, Berezan si Histria. Mai mult decat atat, la Olbia si Panticapaeum singurele urme de arhitectura timpurie ioniana sunt in stilul scolii din Chios.

In ceea ce ii priveste pe megarieni, acestia nu si-au extins coloniile in jurul bazinului Marii Negre, decat numai dupa secolul al VI-lea i. Hr.. La est a fost Heracleea, catre nord Mesembria si Callatis, (intemeiata de catre Heracleea). In secolul al V-lea i.Hr. ei s-au asezat in sudul Crimeii si au intemeiat Chersonesul. 4

Argamon (Oregame) este una dintre cele mai vechi cetati grecesti de pe teritoriul romanesc atestat intr-un izvor istoric, fiind localizata pentru prima oara de istoricul Vasile Parvan in 1916. Aceasta se situeaza in partea de est al judetului Tulcea, pe teritoriul comunei Jurilovca , in locul numit Capul Dolosman, localizat la contactul intre podisul Babadagului si limanul Razim (care in antichitate era un golf deschis al Marii Negre, golful Argamon). A fost intemeiata de colonistii greci veniti din Asia Mica pe la mijlocul secolului al VII-lea . 5

Histria este una dintre primele colonii grecesti de pe tarmul de vest al Marii Negre (daca nu chiar prima), infiintata de milesieni in secolul al VII-lea i. Hr. cetatea Histria este asezata pe malul lacului Sinoie, in apropierea gurilor de varsare a Dunarii, asa cum si numele o arata (Histria-Histros = nume grecesc pentru Dunare). Acest fluviu a contribuit consistent la evolutia grecilor, care si-au dezvoltat agricultura si comertul. In urma unor sapaturi arheologice, aici s-au descoperit loturi bogate si variate de ceramica de import rodiana, ioniana comuna, corintiana, attica databila in a doua jumatate a secolului al VII-lea i. Hr.. 6

In anul 1914 Vasile Parvan a inceput cercetarile arheologice la cetatea Histria fiind continuate de alti prestigiosi arheologi romani. Pe baza descoperirilor s-au putut reconstitui aspecte din antichitate, in special din Halstatul mijlociu.7

S-a gasit ceramica timpurie, cea mai veche fiind cea est-greceasca de la sfarsitul secolului al VII-lea i.Hr..Tot din aceasta perioada, este datat un fragment de vas de la Smyrna care poarta inscris pe el numele Istrokles, ceea ce atesta cunoasterea timpurie a Dunarii de catre Greci. Exista o multime de vase „rodiene” decorate sau simple, dar este prezenta si ceramica est-greceasca de alte tipuri: chiota din prima jumatate a secolului (o piesa din 600 i.Hr.) si amfore de vin chiote; multa Fikellura si putina elazomeniana, in special din a doua jumatate a secolului. Acestea arata gustul lumii grecesti rasaritene si principalele centre producatoare fara sa arate interesele particulare ale vreunui stat anume. 8

Relatiile histriotilor cu oamenii locului se intensifica dupa un secol, cand apar pe tarmul romanesc al Marii Negre alte doua orase: Tomis si Callatis.7

Tot o cetate milesiana de pe litoralul romanesc este Tomisul. Aceasta este asezata pe teritoriul unde este astazi portul orasului Constanta. In comparatie cu Histria si Callatis, cetatea Tomis a fost infiintata mai tarziu, catre mijlocul secolului al VI-lea i.Hr.. Acest lucru este dovedit de descoperirile arheologice : locuintele-bordeie, cu podeaua bine batuta si adancita in pamantul viu, ceramica arhaica greceasca reprezentata prin amfore de Chios, holuri si cupe grecesti, ceramica clazomeniana si corintiana, un vas coroana intreg, de tip ionian, olpai de Chios, vase din grupa argilei cretoase etc., alaturi de mari cantitati de fragmente sau vase intregi traco-getice din Hallstattul tarziu (cele mai multe fiind descoperite in curtea Catedralei Constantene).9-45,46

O alta colonie greaca de pe tarmul Marii Negre este Calatis (Cerbatis, Acervatis), creatia doriana a Heracleei Pontice. Aceasta a fost infiintata in secolul VII-lea i. Hr., de locuitorii cetatii Heracleea, la porunca unui oracol, din vremea regelui macedonian Amyntas. Asezara ei la varsarea unui rau (actualul rau Mangalia) in mare, impreuna cu mediu geografic prielnic agriculturii, a ajuta la evolutia ei ulterioara. 9 , 46

Pe la sfarsitul secolului al VI-lea i. Hr.. A luat nastere centrul agrar de la Tariverde, dependent di Histria, dar care aavut un rol economic foarte important pentru aceasta, furnizandu-i cereale, animale etc., achizitionate sau dobandite prin munca din zona inconjuratoare.12 Situandu-se la aproape 20 de Kilometri de Histria, In Tariverde s-au descoperit un numar de vase grecesti, dar si urme ale unei olarii locale. Cele mai multe sunt ateniene sau grecesti-rasaritene, incepand din al doilea sfert al secolului al Vi-lea i. Hr. ,. 11

COMERTUL SI RELATIILE CU POPULATIA AUTOHTONA

Nu mult dupa stabilirea grecilor in pontul euxin, relatiile comerciale au inceput sa ia avant. Pozitionarea asezarilor in apropierea marii, le-a permis sa intretina relatii de schimb cu mecropolele grecesti. Pe langa acest lucru trebuie mentionata si relatia cu populatia locului, cu care vor interactiona destul de des, influentandu-se reciproc. Marfurile finite aduse din marile centre metropolitane – arme, unelte, podoabe, ceramica de lux, imbracaminte aleasa, vinuri dulci, masline, uleiuri de masline, erau schimbate cu produsele din zona : cereale, animale, piei, miere, ceara, peste sarat sau afumat s.a. Dupa unele opinii, din regiune se scotea si un mare numar de sclavi.

Existenta unor stranse legaturi dintre greci si geti este dovedita de descoperirile arheologice. (mai ales de la Histria, la Vadu, Constanta, Cernavoda ). Astfel se distinge din ceramica getica: vasul-clopot, ornamentat cu brauri alveolare si cu apucatori orizontale, lucrat din pasta cenusie, bine spalata si de aspect placut, in care se reflecta rezultatul impulsului dat de tehnica greceasca. 47

Relatiile cu getii intretinute de Histria incepute din seecolul al VII-lea i. Hr., iar de Tomis si Calatis cu o suta de ani mai tarziu s-au tinut pe mai multe domenii. Pg 47

MONEDA

Prezenta negustorilor greci , a impulsionat ocupatiile comerciale ale locuitorilor pontului euxin. Asfel, simtindu-se nevoia unei evolutii, s-a introdus treptat in orasele grecesti, ca obiect de schimb moneda, comertul cu bastinasii fiind mai usurat. Mai intai au aparut semnele “premonetare” in forma unor varfuri de sageti de tip foliform sau mai frecvent cu trei aripioare(asa numite scitice), descoperite la Constanta(sapaturile din curtea Catedralei), la Histria, Tariverde, care au constituit un inlocuitor al trocului.Incepand cu secolul al V-lea i.Hr., Histria bate moneda proprie de tipul numit “cu roata”, adica avand pe avers patru spite iar pe revers legenda cu numele cetatii. 16

Datorita intensificarii comertului, sunt confectionate noi cantitati de monede in ateliere proprii, dar de data asta mu numai la Histria, ci si la Calatis . Incepand cu secolul al IV-lea i. Hr., in urma destramarii ligii delio-atice, la Histria se emit stateri care circula in toata zona pontica, de la Olbia pana la muntii Rhodope. Simbolurile lor, pe avers cu divinitati (Apolo, Demetra, Helios etc.) iar pe revers cu vulturul care tine pestele in gheare, sunt consacrate pe multe emisiuni. Cele mai bine cunoscute sunt monedele care au pe avers doua capete de tineri, asezate invers, iar pe revers tot imaginea vulturului cu pestele in gheare probabil semn al bogatiei in peste a zonei. Pe monedele de la Callatis constatam, de asemenea, mai multe simboluri; de o atentie speciala se invredniceste „spicul de grau“, reflectare probabil a caracterului agrar al cetatii si a practicarii comertului cu cereale. 17 In epoca elenistica, pana catre sfarsitul ei, cetatile grecesti din Dobrogea vor imita emisiunile macedonene si tracice.