INFECȚIOASE ALE CAVITĂȚII BUCALE Coordonator științ ific Prof. Dr. habil. Alin Lauren țiu Tatu Absolvent Cristea Adriana -Loredana Galați 2019… [611168]

UNIVERSITATEA “DUNĂ REA DE JOS ” GALAȚ I
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
MEDICINĂ DENTARĂ

AFECȚIUNI INFLAMATORII ȘI
INFECȚIOASE ALE CAVITĂȚII BUCALE

Coordonator științ ific
Prof. Dr. habil. Alin Lauren țiu Tatu

Absolvent: [anonimizat]
2019

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………………………. 3
PARTEA GENERALĂ
Capitolul I Anatomia cavității orale ………………………………… ……………………….…. 5
I.1. Cavitatea bucală…………………………………………… ………………………..… 5
I.2.Limba………………………………………………………… ……………… ……………………. 9
Capitolul II Tipuri de afecțiuni inflamatorii și infecțioase ………… …………………………………….. 13
II.1. Aftele bucale……………………………………………… …………………………. 13
II.2. Leucoplazia bucal ă………………………………… …………………. ……………………………………… 21
II.3. Candido za oral ă……………………………………………………….. ………………………………………. 23
II.4. Gingivita……………………………. ……………………………………. ……………………………………… 28
II.5. Stomatita orală…………………………………………………………. ………………………………………. 31
II.6. Pericoronarita…… ……………………………………………………….. …………………………………….. 36
PARTEA SPECIALĂ
Capitolul III Scopul studiului …………………………………………………… ……………………………….. ……… 40
Capitolul VI Material și metodă ………………………………………………… ………………………………………. 41
Capitolul VII Evaluarea re zultatelor …………………………………………. …………………. …………………… 42
Capitolul VIII Ca zuri clinice ……………………………………………………… ……………………………………… 48
Capitolul IX Conclu zii…………………………………………………………. ……………………………………………. 57
BIBLIOGRAFIE

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

3

INTRODUCERE
Numeroase observații clinic e și epidemiologice demonstrează intervenția anumitor factori în
patogeneza afec țiunilor inflamatorii și infecțioase. Progresele recente în clasificarea ș i identif icarea
microorganismelor orale și descoperirea faptului că anumite microorganisme sunt în mod normal
găsite doar î n cavitatea bucală , au deschis căi pentru o evaluare realistă a importanței infecțiilor din
cavitatea bucală. A devenit din ce în ce mai clar ca cavitatea orală poate deveni un loc de origine
pentru diseminare a unor organisme patogene spre locuri mai îndepartate din organism, în special la
pacienții imunocompromiși, cum sunt cei care suferă de cancer , diabet , sau care sunt sub tratament
corticosteroid sau imunosupresor .
Un numă r de stu dii epidemiologice au sug erat că infecția orală, î n special parodontita apicală și
marginală , pot f i un factor de risc pentru afecț iunile sistemice.
Infecțiile cavității bucale sau orale sunt afecț iuni stomatologice frecvente, cauza te de vi rusuri
sau bacterii.Deși în cavitatea bu cală se află în mod natural o mulțime de bacterii, atunci când
acestea se înmulț esc sau intră î n contact cu virusuri dau naștere unor simp tome dureroase ș i
inconfortabile care necesită tratament medical rapid.
Infecțiile orale sunt afecțiuni care apar în i nteriorul cavității bucale sau în jurul gurii.
Afectează, în general, dinții, gingiile, buzele și interiorul obrajilor.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

PARTEA GENERALĂ

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

5
Capitolul I : Anatomia cavității orale
I.1.CAVITATEA BUCAL Ă
Cavitatea bucală este primul organ al apar atului dige stiv, situat în etajul inferior al feței, numit
și etaj digestiv. S uperior se gasește cavitatea nazală , care reprez intă etajul respirator al feței.
Cavitatea bucală este împărțită de arcurile dentare și gingie în vestibulul gurii și cavitatea
bucală propriu -zisă. Vestibulul gurii este delimitat anterior și lateral de buze și obraji. Cavitatea
bucală propriu -zisă se intinde între arcurile dentare ș i gingie, până la istmul bucofaringian.
Peretele anterior al cavităț ii bucale este format de buze. Buza superioară și buza inferioară
delimitează prin marginile lor libere orificiul bucal.
Orificiul bucal poate avea diametre diferite; câ nd este mic se numeș te microstomie, iar câ nd are
un diametru mai mare macrostomie. Latera l, locul unde se unesc cele două buze poartă numele de
comisura buzelor. Dacă se palpează între două degete com isura buzelor, se simte o formațiune
îngroșată, constituită de încruciș area fibrelor musc ulare care vin spre buze, numită nodul
comisural. Extremităț ile laterale ale orifici ului bucal, se numesc unghiurile gurii. Privită la
suprafață, buzele prezintă trei părți: cutanată, intermediară sau roșul buzelor și mucoasă . În funcț ie
de structura lor, buzele pot fi subțiri, mijlocii, groase și că rnoase.
De asemenea, la o dimensiune e gală a gurii, roșul buzelor specifică omului, poate avea
întinderi diferite. [8]
Buza superioară se întinde în sus până la șanț ul nazolabial care corespunde marginii inferioa re
a nărilor. Pe linia mediană ea prezintă un șanț vertica l numit filtrum, care se termină pe marginea
liberă a buzei numită și roș ul buzelor, printr -un tubercul. În unele cazuri, de la acest tubercul până
la septul nazal se găsește o creastă fină sau rafeul buzei superioare, care marchează locul de
fuziune al mugurilor nazali mediali.
Buza inferioară este despărțită de bărbie sau regiunea mentală prin șanț ul mento -labial.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Partea cutanată a buzelor este formată din piele groasă și aderentă la planul muscular subiacent.
Ea este bogată în glande sudoripare și foliculi piloș i.La nivelul buzei superioare foliculii piloși sunt
denși la bărbați și formează mustaț a.
Partea de tranziț ie sau roș ul buzelor , are papile foarte dezvoltate, iar culoarea ei roș ie-vie est e
determinată de irigația sangvină foarte bogată la acest nivel și de lipsă pigmen tului din stratul
bazal. În această zonă există glande sebacee.
Fibrele muș chiului orbicu lar al gurii se prind cu un capăt de stratul profund al părții
intermediare. Câ nd se contractă în timpul vorbirii prin tracțiune, produce mici gropițe. Spre buze
conv erg și alți mușchi ai mimicii ca: mușchiul buccinator, mușchiul rizorius, muș chiul depreso r al
unghiului gurii, etc., mulț i dintre ei cu rol dilatator al gurii.
Partea mucoas ă este slab keratinizată, are glande labiale și se continuă superior ș i inferior cu
mucoasa gingiei. Pe linia mediană ambele buze prezintă câte o plică mucoasă sagitală, care leagă
mucoasa labială de gingie, numite frâul buzei superioare și frâ ul buzei inf erioare. Glandele sebacee
există doar până la limita orizontală care uneș te comis urile buzelor. Sub această linie se află numai
glandele labiale.
Pereț ii laterali sau obrajii se întind anterior până la prelungirea inferioară a șanțului
nazolabial și șanț ul mentolabial, posterior până la marginea anterioară a ramurii mandibulei și
mușc hiului maseter, superior până la regiunile infraorbitale și zigomatică, iar inferior până la
marginea inferioară a mandibulei. Stratul extern este format din piele, mai groas ă decâ t cea a
regiunii zigomatice s au umarul obrazului. Ea prezintă la unii indivi zi “gropița râ sului”. [11]
Odată cu înaintarea în vârstă , paralel cu marginea anterioar a a maseterului, pielea formează un
șanț. Pielea obrazului conține numeroș i foliculi pilo și înfipț i oblic ce prelung esc perii bărbiei. Între
mușchiul maseter, muș chiul pterigoidian medial ș i muș chiul buccinator situat prof und, în grosimea
obrazului se gă sește corpul adipos al obra zului.Stratul următor îl formează muș chiul buccinator,
care se î ntinde de la rafeul pterigomandibular la comisura buzelor. Stratul profund al ob razului es te
reprezentat de tunica mucoasă, căreia îi sunt anexate glandele bucale ș i molare.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

7
Corpul adipos al obrazului și mușchiul buccinator sunt străbătuț i de ductu l parotidian, care se
deschide în vestibulul gurii î n dreptul celui de -al do ilea molar superior. Pe locul său de vă rsare se
află o mică proeminență a mucoasei, numită papila parotidiană .
Vestibulul g urii limitat anterior de buze și lateral de obraji, are formă de potcoavă. El devine
cavitate când se relaxează mușchiul buccinator; când ace sta se contract, pereții săi vin î n cont act
direct cu arcurile dentare și gingia. Superior ș i inferio r prezintă câ te un fund de sac unde mucoasa
bucală se continuă cu g ingia. Vestibulul gurii comunică cu cavitatea bucală propriu -zisă prin
spațiile interden tare ș i retromolare.
Gingia este partea mucoasei bucale aderentă de procesele alveolare ș i de colul dinților. Ea este
mai înaltă în partea posterioară. Î n “strungăreață ” când incisi vii centrali superiori sunt depărtați
între ei, gingia proemină, formând p apila incisivă; în rest, partea liberă a gingiei este zimțată .
Culoarea gingiei este mai palidă î n comparaț ie cu cea a restului mucoasei bucale.
Pereț ii superior și inferior aparțin cavităț ii bucale propriu -zise.
Peretele superior al cavităț ii bucale sau bolta palatin ă este format de palatul dur și palatul
moale și separă cavitatea bucală de cea nazală .
Palatul dur corespunde părții osoase a bolț ii palatine, iar cel moale formează vălul palatin,
partea mobilă a acestui perete situat posterior și î n conti nuarea palatului dur. Mucoasa palatină este
groasă și aderă de planul osos ș i de mușchii vă lului palat in. Pe linia mediană a palatului dur ea
formează o creastă numită rafeul palatin, care ajunge anterior până la papila incisivă. În partea
anterioară , perp endicular pe rafeul palatin, mucoasa formează plicile palatine transverse.
Glandele palatine se deschid de o parte ș i de alta a rafeului palatin, î n mici depresiuni ale
mucoasei. Contactul alimentelor în masticație ș i com primarea lor pe mucoasa palatină, cu vârful
limbii, favorizează recepț ionar ea stimu lilor gustativ. Mucoasa palatină conține un număr mai mare
de receptori nervoș i.
Peretele inferior al cavităț ii bucale o desparte de regiunea anterioară a gatului, Pe el este
așezat cor pul limbii și glanda sublinguală și este format din mușchii ce se întind între osul hioid și

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
mandibulă. Sunt mușchii mastoidieni, dublați superior de mușchii geniohioidieni și inferior de
pântecele anterior ș i digastrului. [14]
Vascularizația pereților cavităț ii bucale . Buzele primesc sâ nge d in arterele labiale superioare
și inferioare, ramuri din facială. În grosi mea buzelor ele se anastomozează prin inosculaț ie.
Tot în artera facială ia naștere și artera submentală , care dă ramuri pentru glanda
submandibulară, pentru mușchii planșeului cavității bucale și pielea bărbiei, unde se
anastomozează cu ramuri din artera mentală și labială inferioară. Pe peretele inferior al cavității
bucale ea se anastomozează cu ramuri din artera sublinguală. Î n regiunea submandibulară vin
ramuri d in partea inițială a arterei palatine ascendente și ia ramură artera facială. Artera alveolară
inferioară înainte de a pătrunde în gaura mandibulei și ramura milohiodiană, care pe fața inferioară
a muș chiului milohioidia n se anastomozează cu artera subment ală. Pereții laterali sunt irigați de
artera temporală superficială prin artera transversală a feței care se anastomozează la nivelul
obrazului cu ramuri din facială. O altă sursă arterială importantă pentru obraz o cons tituie artera
maxilară care dă naș tere arterei bucale ce irigă partea profundă a obrazului, anastomozându -se cu
artera facială, artera infraorbitală și artera maseterică, ultimile două fiind ș i ele ramuri ale arterei
maxil are. Peretele superior al cavităț ii bucale este vascularizat de artera palatină descendentă prin
ramur ile ei, arterele palatine mici și artera palatină mare.
Venele pereților cavității bucale drenează sângele în ultimă instanță spre vena jugulară internă
și externă .
Vasele limfatice ale p ereților cavității bucale, dreneaz ă limfa spre grupurile ganglionare situat e
circular la limita dintre cap și gât. Din aceste grupuri pleacă vase eferente verticale spre ganglio nii
cervicali. Principalele staț ii de releu sunt reprezentate de ganglionii limfa tici carotidieni
(superficiali ș i profunzi), ga nglionii limfatici mandibulari ș i submandibulari, ganglionii limfatici
submentali, de un grup auxiliar format de ganglionii limfatici bucali de la nivelul obrazului,
linguali de pe traiectul arterei ș i venei linguale, i ar pentru vasele palat ului dur ș i moale, ganglio nii
retrofaringieni sau direct î n ganglionii cervicali profunzi.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

9
Vasele limfatice ale buzei superioare și bă rbiei drenează limfa spre ganglionii su bmentali, dar
pot merge direct î n gang lionii submentali de parte opusă, î n gangl ionii submandibulari sau chiar î n
ganglionii cervicali profunzi.
Limfa ticele buzei superioare se varsă î n ganglionii submandibulari. Inervația pereților cavității
bucale ș i organele ei anexe, este asigurată de nervul tr igemen, facial, glosofaringian ș i vag. [4]
I.2. LIMBA
Este un organ nu numai al aparatului masticator ș i al limbajului articular sau vorbirii, ș i prin
mugurii gustativi din mucoasa linguală este organul de simț al gustului.
Limba este un organ musculos, învelit de mucoas a linguală. Ea proemină pe planș eul cavităț ii
bucale propriu -zise, fiind legată prin scheletul său fibros și mușchi de osul hioid și mandibulă .
Conformația exterioară a limbii
Limba este alcatuită din trei regiuni distincte: corpul limbii , care se continuă anterior cu vârful
limbii. El formează partea orizontală a organului, liberă în cavitate propriu -zisă și foarte mobilă.
Partea laterală a cor pului și vârfului, care vine în contact cu dinții formează marginile limbii. Cea
de-a treia parte, verticală, situată deasupra hioidului și laringelui este reprezentată de rădăcina
limbii , care se continuă cu corpul organului.
Fața superioară a limbii, se numeș te dorsum lingua e. Pe de -o parte și de alta a frâului limbii se
întind două plici dințate rudimentare, numite plicile fimbriate.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

Figura 1. Fața dorsală a limbii
[http://www.creeaza.com]
Structura limbii
Limba este un organ cu structură și totodată inervație complexă . Scheletul fibros al limbii pe
care se inseră muș chii, este format de septul limbii ș i aponevroza lim bii. S eptul limbii este o
formațiune fibroasă cu margini neregulate ale cărui fibre au o anumită arhitectură. El este situat î n
planul medio -sagital al organului, pe care îl împarte în două jumatăț i.
Fibrele marginii sale posterioare se prind pe fața anterioară a corpulu i osului hioid. Septul este
străbă tut de mici orificii. Aponevroza limbii este o formațiune fibroasă situată între musculatura
organului ș i epiteliul mucoasei linguale.
Muscul atura limbii este dată de urmatorii mușchi: mușchiul genioglos, mușchiu l hioglos,
mușchiul longitudinal inferior, mușchiul longitudinal superior, mușchiul transvers al limbii,
mușchiul condroglos, muș chiul stiloglos.
Tunica mucoasă înveleș te limba la supr afață și se continuă cu mucoasa bucală și faringiană. Ea
este mai groas ă și aderentă pe dorsum linguae și mai subț ire pe fa ța inferioară a limbii.
Mucoasa corpului limbii se dezvoltă î n trei muguri: unul median, numit și tuberculul lingual,
situat î ntre e xtremităț ile anterio are ale proceselor mandibulare și doi laterali, pro veniț i din

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

11
ectodermul proceselor mandibulare ale primului arc brahial. Limita dintre corpul și rădă cina limbii,
cu origini diferite, este marcată pe fața superioară de ș antul terminal. [11]
Inițial, mucoasa linguală este formată din epiteliul unistratifica t. Ulterior el devine bi -, tri- și
pluristratificat și mai complex ca înfățișare prin apariț ia papilelor li nguale. Papilele linguale apar
într-o anumită ordine. Mai întai se dezvoltă cele f ungiforme; acestora le urmează papilele valate,
foliate ș i ultimele sunt cele filiform e. Mugurii gustativi se dezvoltă sub influența terminaț iilor
nervoase provenite din nervul coarda tim panului, nervul glosofaringian ș i ale nervului vag.
Aceste terminaț ii nervoase pătrunse în mucoasa linguală exercită un rol inductor în formarea ș i
dezvoltarea mugur ilor gustativi. Pe linia mediană a dorsum -ului lingual, corespu nzand septului
limbii se observă șantul median al limbii. La vârful șanțului terminal se află o depresiune numită
gaura oarbă a limbii, un rest a ductului tireoglo s.
Ductul tireoglos reprezintă mugurele de orig ine al glandei tiroide care crește descendent,
străbate zona dinspre primul ș i al doilea arc brahial, devenind superficial și prin creș tere ajunge
definitiv în regiunea anterioară a gatului.
Papilele val ate ale mucoasei linguale sunt în număr de 7 -12 formaț iuni rotunde, cilindr ice,
mari, dispuse anterior de șanțul terminal în formă de “V”, cu deschiderea anterioară ca și șanțul
terminal. Î n jurul lor se află un șanț circular în pereții căruia se găsesc muguri i gustativi ș i glande le
seroase. De altfel papilele vala te sunt principalul sediu al muș chilor gustativi, iar glandele seroase
prin secreția lor participă la dezvoltarea substanț elor care st imulează receptorii gustativi.
Papilele foliate au formă de lame verticale și sunt situate în partea posterioară a marginilor
laterale ale limbii. În pereții șanțurilor pe care le despart se află muguri gustativi ș i glande seroase.
Papilele fungiforme au ca pătul în formă de măciucă și sunt dispuse mai cu seamă în regiu nea
vârfului limbii. Mugurii gustativi de la nivelul lor sunt mult mai rari.
Papilele filiforme se întâ lnesc pe mu coasa dinaintea V -ului lingual și nu conț in muguri
gustativi. Uneori ele prez intă la vârf prelungiri cornoase, având aspect de pensulă .
Papilele conice sunt un tip special de papile filiforme , cu vârful conic î ndrepat posterior.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Mucoasa feț ei inferioare a limbii se aseamană ca structură cu cea a cavității bucale. Pe linia
mediană ea este ridicată într -o plică numită frâ ul limb ii, care trece printre cele două caruncule
sublinguale, două mici proeminențe cu orificiul de vă rsare al glandelor submandibulare.
Glandele limbii sunt de tip seros, mucos și mixte. Acinii lor sunt situaț i printre fasciculele
muscula re, iar canalele excretoare străbat c orionul și se deschid la suprafață. Cele seroase sunt
localizate în regiunea papilelor valate și foliate, iar glandele mixte către vâ rful li mbii. Glanda
linguală anterioară se gasește pe fața inferioară, la vâ rful limbii.
Pe fața post erioară a rădăcinii l imbii se gă sesc numeroși foliculi linguali dispuș i ner egulat;
totalitatea lor formează amigdala linguală . Aspectul microscopic al foliculil or se aseamană cu al
tuturor foliculilor limfatici din organ ism. Ei au diametrul de 1 -5 mm și proemină la suprafaț a
limbii. Tonsila linguală împreună cu tonsilele palatine și faringiană participă la formarea inelului
limfatic perifaringian.
Inervaț ia limbii
Inervaț ia motorie a limbii este asigurată de nervul h ipoglos. Sensibilitatea generală, respectiv
tactilă, dureroa să și propri oreceptivitatea limbii este dată de nervul lingual în două treimi
anteri oare, de nervul glosofaringian î n regiunea V -ului l ingual, a șanțului terminal și o parte din
mucoasa rădăcinii; restul mucoasei rădă cinii l imbii este inervat de nervul vag prin ramurile
ascendente din nervul laringeu su perior. Sensibilitatea gustativă este dată de nervul coarda
timpanului, ramură a nervului facial, ale carei fibre ajung la mugurii gustativi din două treimi
anterioare ale limbii prin nervul l ingual, cu care se anastomozează .
Vascularizația este realizată de art era linguală, fiecare irigând câte o jumatate de limbă . La
vârful limbii cele d ouă artere se anastomozează între ele. Limba mai primeș te colaterale din
arterele palatină, faringiană ascendentă și din ramura hioidiană a arterei tiroidiană superioară. Vena
linguală se formează din mai mulț i afluenți și se varsă î n trunchiul tirolingofacial.
Drenajul limfatic al limbii est e important de a fi cunoscut atât pentru afecț iunile inflamatorii ale
limbii cât ș i pentru cancerul a cestui organ. Limfa este drenată de la limbă spre grupurile de
ganglioni submentali, linguali, jugulodigastrici, cerv icali profunzi ș i jugulo -omohioidieni. [2]

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

13
CAPITOLUL II – TIPURI DE AFECȚIUNI INFLAMATORII ȘI
INFECȚIOASE ALE CAVITĂȚII BUCALE

II.1 AFTELE BUCALE

Figura 2 . Afta bucală
[http://denta lclinica.ro]
Aftele sunt cele mai răspândite afecțiuni ale mucoasei bucale. In tereseză mai mult sexul
feminin . Afecț iunea este frecventă la tineri, mai ales la nivelel e socio -profesionale rid icate, și are
tendința să scadă cu vâ rsta.
Aftele bucale p ot să prezinte semnele unor afecț iuni generale grave, cum ar fi maladia Crohn și
afecțiunea Behcet .
ETIOLOGIE
Etiologia aftelor bucale rămâne în mare parte necunoscută. Totuși, î n prezent, câteva co ncluzii
sunt clare :
► Afta orală este o afecțiune localizată a mucoasei bucale;
► De natură neinfecțioasă, dar în trecut, germenii microbieni au fost identificați în etiologia
afecțiunii ;

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
► Este o afecțiune multi -factorială ;
► Prezintă un mecanism autoimun , fiind declan șat de anumite antigene, atât exogene cât ș i
endogene, insuficient cunoscute. [10]
FACTORI FAVORIZANȚI
Factori microbieni
Streptococul de tip 2A, Streptococul Mitis ș i Strepto cocul Sangvis, prin antigenele și produș ii
lor de metabolism, au fo st incriminați î n gena aftelor.
Virusurile
Au fost suspecte de implicare în geneza bolii virusul herpetic tip 6 ș i citomega lovirusul.
Etiologia infectioasă a aftelor nu poate fi confirmată și datorită faptului că acestea nu raspund la
nici un fel de tratam ent antimicrobian și antiviral sistemic. În schimb, ră spund eficient la
tratamentele generale cu imunosupresive sau imunomodulatoare (cort icoizi, pentoxifilin,
talidomidă), fapt ce sprijină ipoteza naturii lor autoimune prin aceste probe terapeutice.
Alime ntele
Unele substanț e alim entare, pot penetra prin mucoasă, influențâ nd antigenicitatea normal ă a
epiteliului. Se cunoaște apariția de afte după alimente ca: alune, ciocolată, nuci, brâ nzeturi
fermentate, miere etc.
Ca aler geni alimentari au mai fost men ționați : acidul benzoic, substanțe aromatizante sau
conservanț i.
Asocierea cu anumite afecț iuni generale:
Anumite afecț iuni generale pot avea ca manifestări și apariția de afte sau leziuni asemănătoare
la nivelul cavităț ii bucale. Dintre acestea putem menț iona: maladia Behcet, deficitul de fier, acid
folic, vitamin B1, B6, B12. [13]

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

15
ASPECTE CLINICE

Figura 3. Afta bucal ă (aspecte clinice)
[https://www.nazzarinoclinic.r o]
Debuteaz ă sub forma unei zone mici eritematoase însoțită de o senzație de arsură . După
aproximativ 12 -14 ore, la n ivelul respectiv apare o ulceraț ie cu aspect tipic.
Prezintă un contur net, formă rotunjită sau ovalar ă, marginile nereliefate, fundul plan acoperit
cu depozite de fibrin ă alb -galbui. P rezintă de jur împrejur un halou ro șu cong estiv, iar mucoasa
alăturată este edemațiată. Ulceraț iile nu sunt prece date de vezicule sau bule, nu sângerează, nu se
însoțesc de stare febrilă .
Dimensiunile leziunilor sunt de la 2 -3 mm, ducând la 10 mm dia mentru. Acestea sunt
dureroase și produc tulbur ări funcț ionale. Atunci câ nd apar la nivelul fundului de sac vestibular sau
lingual, aftele p ot prezenta un aspect atipic “ în fistulă “.
Sediul de predilecție pentru a ftele majore se găsesc în palatu l moale și pilierii amigdalieni . Ele
nu apar pe roșul b uzei și pe gingia fixă, ducând la diferențierea de ulceraț iile herpetice. [12]
La palpare, leziunea este suplă, elastică î n cazu l leziunilor majore, nu prezintă adenopatie
satelită. Durata afecțiunii este până la două săptămâni, iar vindecarea se face fără cicatrici.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Leziunea evoluează în crize mai dese sau mai rare, în interval e de timp care variază la
săptămâ ni, luni și ani. Uneori, aceste interval e sunt foarte scurte, chiar de câteva zile, iar erupț iile se
succed a prope continuu.
FORME CLINICE
Afte minore
Sunt forma clinică cea mai frecventă . Apar la pe rsoane între 10 -40 de ani și determină
simptome minime . Au formă rotund -ovalare, delimitate între ele , cu un diametru cuprins între 4 -8
mm, înconjurate de un halou eritematos ș i edem. Sunt localizate pe zonele nekeratinizate mobile ale
mucoasei bucale, buze, ob raji, planseu bucal, faț a ventral ă a limbii. Sunt rare pe zonele ke ratinizate
ale palatului sau fața do rsala a limbii. Durează între 7 și 10 zile, se vindecă fără cicatrici și sunt
foarte dureroase.
Afte majore (maladia Sutton)
Pot apărea încă de la o vâ rstă tânără și interesează aproximativ 10% din pacienț ii cu afte .
Leziunile au foarte des un aspect tipic. Apar ca ulceraț ii de peste 1 cm diametru, are un aspect
crateriform, contur ul este neregula t și marginile reliefate . Acestea s unt î nconjurate de u n halou
congestiv, nesângerânde , iar fundul prezintă depozite de fibrin ă alb-cenuș iu sau alb -gălbui.
Sunt localizate pe limbă , pilier ii amigdalieni, palat, mucoasa labială. Apar foarte rar pe
planș eul bucal sau la linia de reflexie cu mucoasa alveolară. Î n general sunt unice, dar uneori pot fi
și câte 2-3 leziuni. [17]
Sunt foarte dureroase, generând tulbură ri func ționale importante, dar starea generală nu este
afectată . Poate dura săptămâni sau luni, fără tendință de vindecare spontană. Dupa vindecare pot da
naștere uneori la cicatrici retractile sau chiar mutilante.
Afte herpetiforme (afte miliare)
Sunt erupții cu ulcerații mici, cu un diametru de 1 -3 mm, grupate între ele și foarte dureroase.
Aces te leziuni pot să dispară spontan după aproximativ 1 sau 2 săptămâni.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

17
De multe ori s e localizează pe mucoasa mobilă sau pe faț a ventral ă a limbii. Spre deosebire de
leziunile herpetice, nu sunt precedate de vezicule și nu conț in particule virale. [13]
Aftele pot apărea și evolua în două feluri: fie ap ar sporadic la interval mai mare sau mai mic de
timp, fi e apar aproape continuu, o erupție succedâ nd altora, situație în care suntem în fața a ceea ce
se numește aftoza cronică recidivantă sau aftoză complexă .
ASPECT HISTOPATOLOGIC
În faza preulcerativă se pot observă : edem intratisular, vasodilatația și infiltrate intraepit elial.
Clinic, această fază se caracterizează prin durere, edem ș i eritem intens produs de procesul de
vasculită localizată .
În faza de s tare se pot observa: vasodilatație, infiltrate ce lulare dens sub lezional și necroză
epitelială .
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Se bazează pe istoric ș i aspectul clinic al lezi unilor. Este foarte important să fie eliminate
cauzele generale în special î n cazul lezi unilor cu debut la vârsta adultă .
Afte minore: rareori pot fi confundate cu alte afecțiuni de mucoasă . Trebuie d iferențiate de
ulcerațiile asemănătoare aftelor apărute în unele afecț iuni generale (neutropenia ciclică ,
avitaminoze, anemii).
Aftele majore : trebuie di ferențiat e de:
► ulceraț iile neoplazice: aspect ulcero -proliferativ, fundul granular -sângerâ nd, acoperit cu depozite
necrotice alb -cenuș iu, fetide, nu foarte dureroase, fără halou congestiv; adenopatie prezentă ;
► ulceraț ii luetice: aspect mai c urat, aspect nodular -ulcerat, fără halou congestiv; adenopatie
prezentă ;
►aftele majore atipic e de la pacienții cu imunodeficienț e (HIV, leucoze acute, imunosupresie
terapeutică );
►ulcerațiile traumatice: apar î n special la nivelul marg inilor limbii; cauze le pot fi uș or decelate.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Bilanțul pacienților cu aftoză cuprinde:
► examen hematologic cu dozare de hemoglobin ă, acid folic, vitamin a B6, serologic (HIV , VDRL
etc);
► examen gastr oenterologic ORL, oftalmologic și reumatologic în cazul suspiciunii unor afec țiuni
generale;
►teste de hipersesnsibilitate în cazul suspicionă rii unor alergii l a alimente sau produse de igienă
dentară .
TRATAMENT
Datorită faptului că etiologia este necunoscută, afecțiunea inflamatorie nu poate beneficia de un
tratament satisfăcător .
Pacienții care prezintă afte minore apă rute necesită numai un tratament simptomatic, deoarece
gradul de discomfort este redus. În general , trebuie evitată sau redusă alimentaț ia cu: ciocolată ,
alune, nuci, brâ nzeturi fermentate, merele etc. Totodată, tr ebuie tratate și spinele iritative locale dar
și focarele de infecție dentară .[18]
În cazul aftoz elor severe, tratamentul vizează urmatoarele obiective:
► ameliorarea simp tomatologiei și combaterea infecț iei;
► ameliorarea aliment ației;
► vindecarea leziu nilor existente;
►scurtarea perioadei de evoluț ie;
► prevenirea unor noi pusee.
Aceste deziderate se realizează pe cale locală și generală de cele mai multe ori concomitent, în
funcț ie de gravitatea leziunilor.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

19
În funcț ie de gra vitatea afecțiunilor, se sugerează trei linii de tratament:
► Prima linie de tratament:
a) Creme, geluri și unguente topice: vor conț ine corti coizi de potență mare, cum sunt
Triamcinolonul, Fluocinonidul sau Clobetasolul. Preparatele vor fi aplicate pe leziun i de 3 –
4 ori pe zi, până la ameliorarea simptomat ologiei, dar nu mai mult de 2 săptămâni.
Utilizarea lor îndelungată favorizează apariț ia candidozei bucale.
b) Soluții pentru clă tit cavitatea orală : pot fi folosite singure sau î n asociere cu preparatele
topice . Sunt indicate în leziu nile întinse din formele acute sau în leziunile plasate î n zone
greu accesibi le, cum sunt baza limbii, palatu l sau amigdalele. Sunt recomandate:
Dexometazona (0,5 mg la 5 ml) în ape de gură, î n asociere cu anestezice topice, antibiotic e
și antifungice.
c) Tetraciclina: este folosit împreună cu un corticoid și cu un antifungic adaugate în apa de
gură. Se clăteș te câte 3-4 minute , de câte 3-4 ori pe zi.
d) Antisepticele: se recomandă Clorhexidina, soluție apoasă 0,05 -0,2 % sau î n preparate
standardizate, cum ar fi: Listerina, Hextril, Corsodil etc., conform instrucțiunilor
însoț itoare.
e) Evitarea substanțelor, băuturilor și alimentelor care provoacă afte bucale, precum lautri –
sulfatul de sodiu, un detergent folosit în pastele de dinț i, cunoscut ca generator de afte.
f) Antiinflamatoarele: acidul salicilic poate fi folosit în clătiri bucale de 4 ori pe zi, înaintea
meselor. Se foloseș te o tablet ă de aspirină efervescentă de 500 mg la ½ pahar de apă . De
asemenea, se pot folosi preparate pe bază de mușeț el.
g) Anestezicele loca le: Xilocaina 0,5 -2 % se poate folosi în băi de gură sau se adaugă în
formulele magistrale compoz ite.
h) Cauteriza rea leziunii aftoase: se foloseș te nitratul de argint 20 -30 % sau acidul tricloracetic
(soluție 10 -15 %) în atingeri stricte ale ulcerațiilor, du pă uscarea prealabilă a mucoasei. Se
face o aplicație pe zi timp de 3-5 zile. Cauterizarile, atâ t chim ice, cât ș i cu laser sau cu
electrocauterul, au ca scop transformarea aftei în plagă , care astfel se va vindeca mai
repede.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
►A doua linie terapeutică :
Se va institui atunci când prima etapă terapeutică s -a dovedit a fi ineficientă sau rezultatele sale
sunt instabile, în principal la pacienții seronegativi. Are în vedere corticoterapia generală, în
combinaț ie cu tr atamentele locale. Se utilizează Predisonu l, 1 mg/kgc/zi, urmată de reducerea
progresivă a dozei. Va fi instituită numai în cazurile de aftoză gravă, daca nu există contraindicaț ii
generale.
►A treia linie terapeutică :
Este rezervată formelor grav e, acute, cu episoade repetate ș i forme clinice ex tinse, precum ș i
aftelor HIV. Scopul est e de a scurta episoadele acute ș i prevenirea recidivelor. Au fost propuse
urmatoarele medicament e, administrate pe cale generală :
a) Levamisolul, î n doze de 150 mg zilnic, cu rezultate variabile;
b) Antimalaricele de sinte ză (Plaquenil), au ca efect scurtarea episoadelor lezionale;
c) Izoprinozina, are ca efect scurtarea epi soadelor acute, prelungește intervalele dintre două pusee
și ameliorează simplomatologia clinică ;
d) Clochici na, a dat rezultate pozitive atât în aftoza recid ivantă, cât și î n maladia Behcet;
e) Talidomida, este rezervat ă formelor grave de aftoză Behcet ș i aftelo r majore c ronice, întalnite la
pacienț ii HIV pozitivi.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

21
II.2.LEUCOPLAZ IA BUCALĂ

Figura 4. Leucopla zia bucală
[https://www.doctoru ldedinti.info]
Leucoplazia reprezintă apariția unei leziuni alb icioase, ferm atașată de mucoas ă
orală, care nu poate fi îndepartată prin ștergere. Este o leziune cu potențial de malignizare,
ceea ce înseamnă că prezintă un risc crescut de transformare în cancer. Majoritat ea
cazurilor se întâlnesc la persoane cu vârste de peste 50 de ani.
“ Leucoplazia orala este o leziune predominant albă a mucoasei, care nu poate fi
încadrată în niciun alt tip bine definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniză ” OMS,
1995. [22]
Afecțiunea este mai frecventă la bărbați, pe fața internă a obrajilor sau pe limbă.
ETIOLOGIE
Până în prezent rămâne necunoscută. Printre factorii de risc ce predispun la
dezvoltarea afecțiunii se numără:
– Traumatisme cronice locale: dinții ascuțiți, resturi radiculare, proteze dentare
incorecte;
– Deficiențe nutriționale: deficit de fier;
– Infecțiile cu Candida Albicans;
– Fumatul: contează atât numărul de țigări fumate zilnic e, cât și numărul de ani de
fumat;

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
– Consumul cronic de alcool asociat cu fumatul intensif ică efectul nociv al acestuia
din urmă;
– Diabet;
– Tulburări hormonale;
– Avitaminoze;
– Pacienții cu imunodeficientă: HIV/SIDA, pacienții care au suferit un transplant.
SIMPTOMATOLOGIE
Se caracterizează prin apariția unor pete albe (uneori albe -roșietice) la ni velul
mucoasei orale. Nu este dureroasă, dar leziunile pot fi sensibile la atingere sau când se
consumă alimente iuți. [21]
Cel mai frecvent sunt interesate mucoasa jugală, limba, planșeul bucal, gingiile și
buza inferioară.
Teste de laborator care sunt n ecesare pentru a pune un diagnostic sunt:
– Biopsia: prin excizia întregii leziuni;
– Raclarea celulelor de la suprafața leziunii.
Diagnosticul diferențial se face cu: lichenul plan, candidoza orală, keratoza, stomatita
de contact, arsura chimică etc.
COMPLICA ȚII
De obicei, leziunile dispar odată cu îndepartarea factorilor iritativi, altele se pot
umfla cauzând disconfort. Cea mai gravă complicație este malignizarea acestor leziuni.
TRATAMENT
Trebuie început prin îndepartarea factorilor favorizanți. Daca nu e ste de ajuns și
leziunile arată semne precoce de cancer, acestea trebuie îndepartate: chirurgical, prin
folosirea laserului cu CO2, prin înghețare, terapie fotodinamică sau electrochirurgie. [7]

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

23
Pacienții trebuie să revină la control la 3 -6 luni, deoarece recidivele sunt frecvente.
Dieta trebuie sa fie bogată în fructe și legume proaspete, deoarece sunt bogate în
antioxidanti (beta -caroten): morcovi, do vleac, spanac, etc.
II.3. CANDIDOZ A ORALĂ

Figura 5. Candido za orală
[http://www.3z.ro ]
Candidoza orală este o infecție determinată de ciuperci ce se dezvoltă la nivelul gurii,
limbii și a gâtului. Este mai frecventă la nou -născuți, sugari și bătrâni, dar poate să apară la
orice altă vârstă.
CAUZE
Candida, ciuperca ce determină candidoza orală este prezentă în mod normal, în
mici cantități, la nivelul gurii și a altor mucoase ale organismului. Apare atunci când
sistemul imunitar este slăbit de alte afecțiuni sau medicamente. În mod obișnuit, nu produce
leziuni. În condițiile apariției unor factori favorizanț i, ciupercă se înmulțește excesiv și
necontrolat invadând țesuturile din jur.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Factorii ce cresc apariția candidozei orale:
-un sistem imunitar deficitar;
-sugarii sunt predispuși la apariția candidozei bucale deoarece sistemul lor imun nu este
complet de zvoltat;
-bătrânii au un sistem imunitar scăzut;
-pacienții HIV pozitivi au risc foarte mare de a dezvolta candidoza bucală;
-pacienții cu diabet zaharat;
-uscăciunea mucoasei bucale (xerostomia);
-sarcina, datorită modificarilor hormonale în timpul sarcin ii pot duce la alterarea
echilibrului microorganismelor de la nivelul gurii, favorizând apariția candidozei;
-abuzul de antibiotice;
-fumatul;
-tratamentele pentru cancer: chimioterapia sau radioterapia.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele candidozei bucale la sug ari sunt:
-pete (depozite) de culoare albă localizate la nivelul gurii și pe limbă cu aspect brânzos;
-scăderea apetitului;
-mameloane dureroase și eritematoase (roșii) la mamă.
Simptomele candidozei bucale la adulți sunt:
-senzația de arsură și sângerare la nivelul gurii și a gâtului;
-pete albe aderente de mucoasa gurii și a limbii;

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

25
-apariția unui gust neplăcut sau a dificultăților de a gusta alimentele.
În cazuri severe, leziunile albe se pot împrăștia și către esofag, ceea ce duce la
dificultăți de în ghițire. [25]
Manifestari clinice ale candidozei bucale
ASPECTE CLINICE
1.Candidoza pseudomembranoasă acută:
Se manifestă prin una sau mai multe plăci net delimitate, de aspect grunjos,
cremoase, albe, ca o pseudomembrană care după îndepartare lasă o supra față eritematoasă,
sângerândă.
Depozitul pseudomembranos este constituit din celule epiteliale exfoliate, fibrin e,
leucocite și micelii atașate la epiteliul inflamat. Se localizează pe mucoasa obrajilor,
gingivală, palatinală sau linguală. Se poate compli ca cu eroziuni, ulcerații sau extensie spre
esofag, laringe, la imunocompromiși. Survine mai ales în primele săptămâni d e viață,
frecvent la prematuri.
2.Candidoza atrofică acută (eritematoasă acută):
Se manifestă prin mucoasă denudată, eritematoasă, sens ibilă la nivelul feței dorsale
a limbii. Se datorează frecvent terapiei antibacteriene.
3.Candidoza atrofică cronică (eritematoasă cronică sau stomatita de proteză):
Survine pe aria de contact cu proteza, la aproximativ ¼ din purtătorii de proteză sau
la copii purtatori de aparate ortodontice. Se manifestă prin eritem roșu -strălucitor sau roșu
închis la nivelul palatului și/sau gingiilor, cu margini bine delimitate. Eritemul este atrofic,
strălucitor și pot fi prezente arii de edem și papilomatoză secundar ă. Se însoțește frecvent
de cheilita angulară.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
4.Candidoza hiperplazică cronică (candidoză cronică în plăci sau candidoză
leucoplazică):
Se manifestă prin placi persistente, albe, neregulate, ferme, înconjurate sau nu de
eritem, ce nu pot fi îndepartate ușor, localizate pe mucoasa obrajilor sau limbă. Este mai
frecventă la bărbații fumatori, cu vârsta peste 30 de ani și la pacienții cu candidoză muco –
cutanată cronică.
5.Limba neagră v iloasă (viloasă):

Figura 6. Limba neagră viloasă (aspecte clinice)
[http://stiri -medicale.clinicistomatologice.ro ]
Definește un aspect pseudopilos al limbii datorită alungirii papilelor filiforme,
keratinizării și pigmentării în brun -închis a extremităților lor distale sub acțiunea bacteriilor
pigmentogene și a alimentelor c olorate. Este mai frecventă la fumatori, după antibioterapii
prelungite.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

27
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
-în localizările orale și linguale: leucoplazia orală, lichenul plan oral, plăcile mucoase
sifilitice, lupus eritematos sistemic, eritroleucoplazia, leucoplaz ia păroasă determinate de
virusul Epstein -Barr; [23]
-în localizarile comisurale și labiale: cheilita exfoliativă, cheilita de contact, manifestările
de atopie, lichen plan, lupus eritematos discoid, cheilita leucoplazică.
TRATAMENT
Tratamentul diferă în f uncție de vârstă pacientului. Cele mai importante arme
împotriva infecției sunt medicamentele antifungice, care pot fi de două feluri:
-medicamente pe bază de poliene cum ar fi: Nistatin (recomandat în cazul candidozei aflate
în stadiul incipient) sau Amfo tericina B ( se administrează în cazul infecțiilor de lungă
durată ce rezistă la tratamentul inițial).
-medicamente pe bază de imidazole cum ar fi: Clotrimazol, Fluconazol, Miconazol,
Ketoconazol.Aceste medicamente sunt folosite cel mai des la infecțiile r ezistente la
tratamentul cu nistatin.
Se poate administra și violet de gențiană, care este un medicament antifungic
puternic, o soluție cu efect distructiv asupra bacteriilor dăunatoare și asupra ciupercii ce
cauzează infecția. [26]
În cazul nou -născuțilo r se recomandă continuarea tratamentului în 48 de ore de la
dispariția simptomelor, pentru a evita în acest fel întoarcerea infecției. În cazul în care copii
sunt alăptați pe cale naturală, se recomandă și dezinfectarea mameloanelor mamei cu o
soluție anti fungică precum, nistatinul, iar după alaptare acestea trebuie șterse și unse cu o
cremă pe bază de lanolină.
La fel ca în cazul celor mai multe boli, candidoza bucală poate fi îndepărtată cu
succes cu ajutorul unor remedii naturiste ușor de procurat sau d e preparat, cum ar fi:
bicarbonatul de sodiu, oțetul de mere, iaurtul natural, ceaiuri de plante medicinale

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
(cuișoare, chimen, gălbenele, mușețel, soc, scorțișoară), usturoiul, oregano, lămâiță, ulei de
cocos, probioticele.
II.4. GINGIVITA

Figura 7. Ging ivita (aspecte clinice)
[http://doctordentistrebeca.ro ]
Gingivita este o inflamație a gingiilor, provocată de obicei de o infecție bacteriană.
De cele mai multe ori, gingivita precede parodontita, o afecțiune gravă care netratată duce
la pierderea dinților .
Gingia sănătoasă are culoarea roz -coral, este fermă și aderă la osul alveolar.
Conturul gingiei sănătoase este festonat, având un aspect de “linie ghirlandată” și aspectul
mucoasei gingivale este comparat cu “coaja de portocală” sau granitat.
Placa bac teriană și tartrul sunt principalele cauze ale bolilor gingivale. Cu toate
acestea, pot exista și alți factori care contibuie la apariția acesteia:
-modificarile hormonale, cum sunt cele care apar la pubertate, menopauză, în timpul
sarcinii;
-imunitate com promisă (HIV/SIDA), precum și diabetul zaharat;
-medicamente (contraceptive orale, steroizi, anticonvulsive, chimioterapie);

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

29
-factori genetici;
-fumatul;
-igiena orală precară.
SIMPTOMATOLOGIE
Gingivita poate să apară și să se dezvolte fără dureri, provocâ nd câteva semne
evidente, chiar și în stadiile tardive ale bolii. Multe persone nici nu sunt conștiente de faptul
că suferă de gingivită. Cu toate acestea, gingivita prezintă urmatoarele simptome: [24]
-gingii care sângerează în timpul și după realizarea p eriajului;
-gingii retrase;
-gingii de culoare roșii, umflate, sensibile;
-respirație urât mirositoare, persistentă sau gust neplăcut în gură;
-formarea unor pungi adânci între dinți și gingii;
-dinți sensibili sau pierderea lor;
ASPECTE CLINICE
1. Gingivita acută ulcero -necrotică, denumită și boala Vincent, prezintă o etiologie
mixtă: anaerobi și treponeme.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Figura 8. Tartru și inflamație gingivală
Inițial apar ulcerații la nivelul gingiei, afectând prevalent spațiile interdentare,
leziunile ulcerative se instalează pe zone le de necroză a epiteliului cu stabilire de false
membrane cenușii. Prezi ntă o halitoză caracteristică, cu tulbură rile de gust și dureri la
masticație. Starea generală este alterată și apare febra . [9]
Tratamentul constă în asocierea de Pen icilina G (4 -6 mil.U/zi) cu Metronidazol (2
g/zi). În absența tratamentului, infecția se extinde spre faringe și alte țesuturi moi,
constituindu -se gingivo -stomatita gangrenoasă.
2. Gingivita cronică: inflamaț ia cronică a papilei gingivale și a marginii g ingivale
libere, mai rar, și a gingiei fixe.
Principala cauză a gingiei cronice o reprezintă placă bacteriană. La aceasta se pot
adauga factori favorizanți precum prezența tartrului, tulburări de ocluzie, lucrări protetice
prost adaptate, obturații cu ma rgini rugoase care lezează gingia, obiceiuri vicioase. [18]
Manifestările clinice sunt reduse ca intensitate, tolerate de majoritatea pacientilor.
Ele pot include:
-ușoară mâncărime gingivală;
-durere discretă, suportabilă, care apare în cursul periajului sau masticației unor alimente
dure, cu gust acru sau prea fierbinți; [20]
-senzație de usturime;
-sângerări gingivale la periaj și masticație.
Semnele obiective ce pot fi constatate în gingivita cronică cuprind:
-sângerarea gingivală, fiind principalul se mn, care poate fi provocată de masticație, periaj,
folosirea scobitorilor sau aței dentare, sugerea voluntară a gingiei, presiune exercitată
asupra gingiei;
-modificari de culoare, gingia devine roșu deschis;

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

31
-tumefacție, mărirea de volum a papilei gingiva le și marginii gingivale libere;
-modificari ale aspectului suprafeței gingivale, gingia devenind netedă și lucioasă;
-modificări de consistență, gingia poate fi mai moale sau mai fermă.
TRATAMENT
Tratamentul constă în îndepartarea placii bacteriene și ta rtrului din detartraj și
chiuretaj, utilizarea apelor de gură cu soluții medicamentoase, și menținerea unui nivel
adecvat de igienă orală.
II.5. STOMATITA ORALĂ
Stomatita este o inflamație a țesuturilor cavității orale, care pot fi însoțite de starea
gener ală de rău, febră, dureri ale mucoasei inflamate.
Cauzele apariției stomatitei orale:
– Infecții fungice;
– Reacții alergice;
– Sistemul imunitar deficitar;
– Traumatisme cauzate de probleme dentare, mușcături accidentale ale obrajilor sau
alte tipuri de leziuni;
– Boli autoimune;
– Mestecarea tutunului;
– Deficiențe de vitamina B12, acid folic, fier sau zinc în organism.
ASPECTE CLINICE
1.Noma (stomatita gangrenoasă):
Este un proces inflamator de cauză infecțioasă. Aceasta afectează mucoasa bucală și
are o evoluție gra vă.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
Etiologie
Are o etiologie mixtă, gasindu -se în treponeme (Borrelia Vincenti), flora anaerobă
(Fusobacterii) și Bacteroides (Bacteroides melaninogenicus).
Tablou clinic
Debut ul procesului inflamator este brusc, provocând astenie și refuzul alimentației
datorită instalării durerii la tentative de masticație. [3]
Apare o leziune ulcerativă de dimensiuni mici la nivelul mucoasei bucale, localizată
la nivelul molarilor inferiori sau premolarilor. În lipsa tratamentului, le ziunea se extinde
rapid și apar zone de gangrenă, însoțită de celulită extinsă, ce afectează buzele și obrajii.
Tratament
Se administrează pe c ale orală Penicilină G (2×3 -4 ml.U/zi) și Metronidazol
injectabil i.v. (10 ml/kgc/zi).
După ameliorarea clinic ă și paraclinică, intervenția chirur gicală plastică de
restaurare a țesuturilor necrozate, este necesară.
1.Stomatita ulcero -necrotică:
Etiologie:
Cauza acesteia este asocierea de agenți bacterieni aerobi/ana erobi:
Fusospirili/Clostridium și Strepto/Stafilococi. Apar pe ter en imunodependent prin: limite de
vârstă (sugar, copi l mic, vârstnic), boli non -infecțioase (procese neoplazice/hemopatii, boli
cronice).
Tabloul clinic:
Debut brusc , prezentând febră (peste 39 de grade) , stare generală alterată, frisoane,
cefalee, sialoree, trismus, ha lenă fetidă .

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

33
Leziunile necrotice pot să ajungă până la perforarea obrazului (fistulizare) , atunci
când în formele clinice grave lipsește tratamentul antibacterian. [15]
Diagnostic:
– Diagnosticul pozitiv: -clinic: febră (peste 39 de grade), frisoane, sialor ee fetidă,
leziuni extinse ulcero -necrotice, adenopatii satelite;
-examinari paraclinice: exudat faringian, VSH crescut , frotiu
colorat Gram, hemocultură .
– Diagnostic diferențial: stomati te de diferi te etiologii (herpetică sau veziculoasă cu
exentem), gingivită necrotică, agranulocitoză.
Tratamentul:
a.Tratamentul etiologic:
Se administrează una din urmatoarele asocieri de antibiotic:
– Penicilină G (6 -8 mil. U/zi, adm. La 12 ore ), Aminoglicozide/Fluor ochinolone și
Metronidazol (2 g/zi i.v.);
– Unasyn (3×1,5 g/zi) împreună cu Clindamicina i.v (600 mg/zi);
– Tienam (1,5 g/zi) împreună cu Aminoglicozoid + Clindamicină;
– Timentin împreună cu Clindamicină.
Tratamentul este administrat pe o durată de 7 -10 zile.
b.Tratamentul simptomatic: antialgic, antitermic, sedativ.
c.Trata mentul local buco -maxilo -facial se apreciază prin toaleta locală a cavității cu soluție
de apă oxigenată, anti algice și dezinfectante locale și prin înlaturarea zonelor necrozate.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
2.Stomat ita herpetică:

Figura 9. Stomatita herpetică
[https://www.zambetsanatos.com ]
Este o cauză frecventă la copiii cu vârsta sub 3 ani.
Tabloul clinic:
Debutul este brusc, pre zentând febră, halenă fetidă , hipersalivație, ref uzul
alimentației . Local apar plăgi veziculoase, grupate în “buchete” pe fond congestiv, care
ulcerează rapid, acoperindu -se de un depozit de culoare cenușie.
Durata de evoluție medie a acestei infecții este până la 7-10 zile. După primele 2 -3
zile se remite febra, apoi durerea se amelio rează după 4 -6 zile iar plăgile ulcerative se
reepiteliază după 7 -10 zile dacă nu apar complicații. [19]
Tratament:
1.Tratamentul local:
Sunt diferite soluții care se aplică la nivelul mucoasei afectate:
– Aftolizol, Plantagingival;
– Preparate în farmacie la indicația me dicului: Glicerina cu anestezină, soluții pe bază
de bicarbonate, vitamina A.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

35
Se efectuează badijonări locale, cu blândețe pentru a nu accentua durerea. După
badijonare, se recomandă să nu consume lichide cel putin 15 minute după aplicare.
2.Tratament etiologic:
Se folosesc preparate antivirale atât sub formă de unguent cât și de medicație, însă
sunt rezervate cazurilor cu evoluție moderată/gravă. Se administrează strict la indicația
medicului.
3.Stomatita veziculoasă cu exentem:
Acestă infecț ie se mai numește și boala mâini -picioare -gură.
Etiologie:
Virusul Coxsackie A 16 este agentul cauzal al acestei infecții.
Tabloul clinic:
Debutul este puternic, prezentând febră de peste 39 de grade pentru primele 2 zile,
disfagie, masticație dificilă.
Examenul obiectiv este identificat printr -o umflătură diseminată atât la nivelul
mucoasei bucale cât și pe limbă. Aceste a se transformă în bule care se exulcerează rapid. [5]
Perioada de stare eruptivă este caracteristic ă de prezența unui exentem c u dist ribuție
topografică selecti vă. Erupția nu poate fii simetrică, ci doar bilateră. Veziculele se prezintă
ca fiind o zonă eritematoasă cu un conținut clar .
Diagnosticul diferențial se face cu: gingivo -stomatita herpetică , herpangină, varicelă .
Tratamentul:
Este simptomatic, de aceea se menține o igienă riguroasă a plăgilor din cavitatea
bucală pentru a se putea evita instalarea unor suprainfecții . [27]

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
4.Stomatita catarală:
Tabloul clinic:
Debutează prin senzația de uscăciune și arsuri, mai rar prin saliva ție abundentă.
Mucoasa este roșie, lucioasă, edematoasă sau uscată. Leziunile cuprind întreaga mucoasă
orală sau doar o parte. Poate fi provocată de agenți infectioși, cât și de cauze toxice,
iritative, avitaminoze etc. [16]
Simptomatologia constă în: sen zație de arsură în gură, dureri la masticație, salivație
abundentă, gust rău. Mucoasa e ste hiperemiată și edemanțiată.
Tratamentul:
Constă în:
– Suprimarea cauzei (îngrijirea dinților, tratarea infecțiilor sau a bolilor respective);
– Alimentație de protecție (lichide, piureuri, fără condimente); [6]
– Spălături bucale cu apă bicarbonată 2 -3 %, infuzii de mușețel, apă oxigenată, soluții
de sulfat de zinc 0,5%, apă boricată 2 -3%, soluție de procaină 1% etc.
II.6. PERICORONARITA

Figura 10. Pericoronarita (aspecte clinice)
[https:/ /www.new -dent.ro]

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

37
Este o afecțiune dentară manifestată prin inflamarea și infectarea țesutului gingival
ce înconjoară molarul de minte.
Pe parcursul înaintării dintelui în planul de ocluzie se produce o iritație a țesuturilor
sacului pericoronar de către cuspizii în creștere care sparg mucoasa și îl acoperă. Pe de altă
parte, traumatismul vine de la antagonistul cu care intră în contact. Umiditatea și
temperatura mediului bucal sunt favorabile multiplicării și dezvoltării organism elor
patogene.
Factorii favorizanți pentru apariția pericoronaritelor sunt poziția deficitară a dinților,
persistentă unui capușon de mucoasă peste coroana dintelui care favorizează retenția de
placă bacteriană și resturi alimentare, apariția unor pungi p arodontale la nivelul molarului
de minte.
ASPECTE CLINICE
a)Pericoronarita acută:
-pericoronarita acută congestivă: reprezintă o formă de debut a bolii, pacientul acuză
dureri la presiune pe zona distal ă a mo larului 2, mai ales în timpul masticației. Gingi a
respectivă este congestionată, hiperemică, dar lipsește edemul țesuturilor moi învecinate.
Nu este asociată cu febră și nu alterează substanțial starea generală, dar palparea nodulilor
inflamați submandibulari măriți în volum uneori este dureroasă. [28]
-pericoronarita acută supurată: durerea este localizată, însă intensitatea e mult mai
mare, fiind continuă, pulsatilă și iradiantă în osul mandibular, ureche, amigdale. Deglutiția
devine și ea dureroasă iar edemul țesuturilor vor duce la instalarea trismusu lui cu
contractura musculară anormală. Presiunea ușoar ă pe capișon duce la exprimarea unui
conținut purulent. S tarea general este alterată, cu febră, pacientul nu s e poate alimenta
corespunzator ș i apar dereglări ale somnului. Această formă de inflamație a cută poate
evolua în cronicizare.
b)Pericoronarita cronică: se consideră că evoluția prin cronicizare se află într -o strânsă
legătură a molarului de minte cu raporturile de vecinatate pe care le are cu celalalte

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
structuri moi. Uneori , evoluția dintelui nu ajunge la o erupție completă, favorizând
menținerea unei stări de infecție lo cală, ce nu poate fi înlăturată prin mecanisme naturale de
drenaj, aceasta putând sa ajungă să iradieze spre ureche, urmat de trismus. [1]
TRATAMENT
Tratamentul pericoronaritei p oate varia, în funcție de tipul de erupție și de tipul și
gradul de avansare a infecției. Acesta poate presupune:
-spălături sau irigații cu soluții antiseptice, antiinflamatorii și analgezice;
-drenajul colecției purulente de sub mucoasă, sub anestezie lo cală (în cazul pericoronaritei
supurate);
-detartraj dentar: pentru evitarea recurentei infecției;
-decapușonare, reprezentată de extragerea mucoasei acoperitoare după tratarea inflamării
gingiei;
-extracția molarului afectat (molarul 3), după tratarea inf ecției.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

39

PARTEA PERSONALĂ

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
CAPITOLUL III – AFECȚIUNI INFLAMATORII ȘI INFECȚIOASE
ALE CAVITĂȚII BUCALE: SCOPUL STUDIULUI
Studiul pre zent î și propune să anali zeze aspecte clinice ale le ziunilor dezvoltate la nivelul
cavității bucale independent de variabilă: se x, vârstă, mediu de proveniență, nivelul de educație și
comordități.
Informațiile obținute au avut scopul de a aduce la cunoștință atât pacienților cât și cadrelor
medicale asupra importanței controlului periodic la cabinetul m edical.
Am fost interesați de descoperirea unei corelații între gradul de af ectare sistemică și evoluția
leziunii orale pre zente.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

41
CAPITOLUL VI – MATERIAL ȘI PROBĂ
Scopul acestui studiu a fost reali zarea unei investigații referitor la tipurile de formațiuni
inflamatorii și infecțioase ale cavității orale pe un lot de pacienți cu vârste cuprinse între 10 și 70 de
ani, de sex feminin și masculin care s -au pre zentat în cabinetele stomatologice din Galați în intervalul
15.02.2019 -31.05.2019 .
Studi ul s-a reali zat pe un număr de 40 de pacienți care pre zentau afecțiuni inflamatorii și
infecțioase la nivelul cavității bucale pe care i -am împărțit după urmatoarele criterii:
– Vârsta;
– Sex;
– Mediul de proveniență, rural sau urban;
– Nivelul educațional;
– Comorb idități;
A fost reali zată examinarea pacienților, fiind necesară stabilirea tipului de le ziuni pentru care
aceștia s -au pre zentat în cabinetele stomatologice.
Au fost luați în considerare factorii favori zanți apariției le ziunilor precum:
– Vârsta;
– Sexul;
– Fumatul;
– Alcoolul;
– Starea generală;
– Dezinteresul sau incapacitatea pacienților în vederea respectării regulilor privind igiena orală.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
CAPITOLUL V II – EVALUAREA RE ZULTATELOR
GRAFICE ȘI DISCUȚII
REPAR TIȚIA PACIENȚILOR PE GRUPE DE VÂ RSTĂ
Vârsta celor 40 de pacienți care s -au pre zentat în cabinetele stomatologice din Galați, cu afecțiuni
inflamatorii și infecțioase la nivelul cavității orale, a fost cuprinsă între 10 -70 de ani, dintre care 5
pacienți au avu t vârsta între 10 -25 de ani (în procent de 12 %) , 9 pacienți au avut vârste între 26 și 40
de ani (în procent de 23 %) , 14 pacienți au avut vârste cuprinse între 41 -55 de ani (în procent de 35 %)
și 12 au avut vârste cuprinse între 56 -70 de ani (în procent de 30%) .
Tabel 1 – Repartiția pacienților pe grupe de vârstă
GRUPA DE VÂRSTĂ NUMARUL DE PACIENȚI
10-25 ani 5
26-40 ani 9
41-55 ani 14
56-70 ani 12

Figura 11 . Repartiția pacienților pe grupe de vârstă
10-25 ani
12%
26-40 ani
23%
41-55 ani
35%56-70 ani
30%

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

43
REPARTIȚIA LOTULUI DE PACIENȚI PE CRITERII DE SEX
Din totalul de 40 de pacienți care s -au pre zentat la cabinetele stomatologice din Galati, cu afecțiuni
inflamatorii și infecțioase la nivelul cavității orale, 18 au fost femei (reprezentând un procent de 45%)
și 22 au fost bărbați (reprezentând un procent de 55%).
Tabel 2 . Repartiția pacienților pe sex e
BĂRBAȚI FEMEI
22 18

Figura 12 . Repartiția pacienților pe sexe

55%45%
Barbati
Femei

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

REPARTIȚIA PACIENȚILOR PE MEDIUL DE PROVENIENȚĂ
Din totalul de 40 de pacienți care s -au pre zentat la cabinetele stomatologice din Galați, cu afecțiuni
inflamatorii și infecțioase l a nivelul cavității orale, 23 de pacienți proveneau din mediul rural
(repre zentânt un procent de 57% ) și 17 pacienți proveneau din mediul urban (reprez entând un procent
de 43%).
Tabel 3. Repartiția pacienților pe mediul de proveniență
RURAL URBAN
23 17

Figura 13 . Repartiția pacienților pe mediul de proveniență

57%43%Rural
Urban

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

45
REPARTIȚIA PACIENȚILOR DUPĂ NIVELUL DE EDUCAȚIE
Din totalul de 40 de pacienți care s -au pre zentat la cabinetele stomatologice din Galați, cu
afecțiuni inflamatorii și infecțioase la nivelul c avității orale,19 aveau studii gimna ziale (reprezent ând
un procent de 47% ), 13 aveau studii de liceu (repre zentând un procent de 33%) ș i 8 aveau studii
superioare (repre zentând un procent de 20% ).
Tabel 4. Repartiția pacienților pe nivelul de educație
STUDI I GIMNA ZIALE STUDII DE LICEU STUDII SUPERIOARE
19 13 8

Figura 14 . Repartiția pacienților pe nivelul de educație

47%
33%20%
Studii gimnaziale
Studii de liceu
Studii superioare

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
REPARTIȚIA PACIENȚILOR PE COMORBIDITĂȚI
Din totalul de 40 de pacienți care s -au pre zentat la cabinetele stomatologice din Galați, cu
afecțiuni inflamatorii și infecțioase la nivelul cavității orale, 8 pre zentau problem cardiace
(reprezent ând un procent de 20% ), 6 pre zentau boli de nutriție (repre zentând un procent de 15% ), 4
aveau diabet (repre zentând un procent de 10% ), 7 aveau hepatit ă de tip C (reprezent ând un procent de
17%) si 15 nu pre zentau alte afecțiuni (repre zentând un procent de 38% ).
Tabel 5. Repartiția pacienților pe comorbidități
BOLI
CARDIACE BOLI DE
NUTRIȚIE DIABET HEPATITĂ
DE TIP C NU PRE ZINTĂ
ALTE AFECȚIUNI
8 6 4 7 15

Figura 15 . Repartiția pacienților pe comorbidități

20%
15%
10%
17%38%
Boli cardiace
Boli de nutritie
Diabet
Hepatită de tip C
Nu prezintă alte afecțiuni

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

47
REPARTIȚIA PACIENȚILOR FUMĂTORI ȘI NEFUMĂTORI
Din totalul de 40 de pacienți care s -au pre zentat la cabinetele stomatologice din Galați, cu
afecțiuni inflamatorii și infecțioase la nivelul cavit ății orale,24 erau fumători (repre zentând un procent
de 60% ) și 16 erau nefumători (repre zentând un procent de 40% ).
Tabel 6. Repartiția pacienților fumători și nefumători
FUMĂTORI NEFUMĂTORI
24 16

Figura 16 . Repartiția pacienților fumători și nefumă tori

Fumatori
60%Nefumatori
40%

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
CAPITOLUL VIII – CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC NR.1

Figura 17. Aspectul clinic al le ziunii

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

49
 Nume și prenume: M.I.
 Sex: feminin;
 Vârstă: 34 ani;
 Profesie actuală: croitoreasă;
 Motivul pre zentării: leziune eritematoasă la nivelul feței ventrale , cu zone albicioase cu aspect
striat de etiologie necunoscută, sen zație de arsură sau mâncărime.
 Antecedente personale patologice:
-generale:bolile copilariei;
-stomatologice anter ioare: extracție 2.8,3.7,3.8 .
 Antecedente heredo -colaterale: nu pre zintă;
 Comportament: pacient cooperant;
 Examenul exooral:
-la inspecție din norma frontală observăm:
-facies oval simetric;
-proporționalitatea etajelor feței;
-tegumente normale ca aspect și colorație;
-proporționalitatea buzelor normală;
-roșul buzelor de aspect și colorație normală;
-la palpare: -integritatea contururilor osoase;
-grupele ganglionare nedureroase.
 Examenul endooral: mucoasa limbii este de aspect roșiatic cu le ziuni de culoare albă, netedă;
 Igiena bucală: satisfăcătoare;
 Examenul odontal:
CO C.O Obf X
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8
CO CO Obf X X

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

• Examenul monodentar:
-cari: carie ocluzală profundă pe 4.6 și 1.6, c arie ocluzală incipientă pe 4.5.
-obturație fizionomică: – corect adaptată marginal 2.4;
– incorect adaptată marginal 3.3.
• Examenul parodontal :- papilă dentară imflamată între 4.6 ș i 4.5, cu sângerare la atingere;
– prezența tartrului pe fața linguală a dinților 4.2,4.1,3.1,3.2 ;
– placă bacteriană prezentă in cantitate medie.
 Forma arcadelor: în „U”;
 Examenul funcțional:
-masticația: -unilater ală;
-ritm masticator: normal;
-preferințe alimentare: alimente moi;
-secreția salivară: aspect normal (clar si fluid);
-respirație: nazală.
• Examene complementare: – examene radiologice OPT (pentru o examinare în ansamblu)
 Obiceiuri v icioase: consumul de bauturi alcoolice si tutun;
 Diagnosticul: Leucoplaz ie orală

PLANUL DE TRATAMENT
 Se recomandă îndepărtarea factorilor cauz ali;
 Se face exci zie cu laser, fototerapie sau electrochirurgie;
 Se recomandă să revină la control la 3 -6 luni, d eoarece recid ivele sunt frecvente;
 Dieta trebuie sa fie bogată în fructe și legume proaspete, deo arece sunt bogate în antioxidanț i. Obf‒obtura ție fizi onomică;
CO‒carie ocluzală;
X-dinte extras sau absent.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

51

CAZ CLINIC NR. 2

Fig.18 Aspectul gingiei

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
 Nume și prenume: F.M.
 Sex: feminin;
 Vârstă: 29 ani;
 Profesie actuală: se cretară;
 Motivul pre zentării: pacienta s -a pre zentat in cabinetul stomatologic cu alt motiv decât acesta,
pentru o obturație.
 Antecedente personale patologice:
-generale:bolile copilariei;
-stomatologice a nterioare: extracție 2.8 .
 Antecedente heredo -colate rale: nu pre zintă;
 Comportament: pacient cooperant;
 Examenul exooral:
-la inspecție din norma frontală observăm:
-facies oval simetric;
-proporționalitatea etajelor feței;
-tegumente normale ca aspect și colorație;
-proporționalitatea buzelor normală;
-roșul buzelor de aspect și colorație normală;
-la palpare: -integritatea contururilor osoase;
-grupele ganglionare nedureroase.
 Examenul endooral: mucoasa gingivală este inflamată, culoare rosiatică
 Igiena bucală: – nesatisfăcătoare;
– indicele de placă : 2 (acumulare moderată de depozite în șanțul gingival sau de –
al lungul gingiei marginale și pe dinte, vizibilă cu ochiul liber)

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

53
 Examenul odontal:
Obf X
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8
CF CC CF

• Examenul parodontal : – inflamație gingivală cu sângerare la atingere
– prezențaplăcii dentare microbiane
– prezența tartrului
 Forma arcadelor: în „U”;
 Examenul funcțional:
-masticația: -unilaterală;
-ritm masticator: normal;
-preferințe alimentare: alimente moi;
-secreția salivară: aspect normal (clar si fluid);
-respirație: nazală.
 Obiceiuri vicioase: fumătoare;
 Examene complementare: examene radiologice OPT ( pentru o examinare in ansamblu)
 Diagnosticul: Gingivită

PLAN DE TRATAMENT
 Tratamentul constă în îndepartarea placii bacteriene și tartrului din detartraj ș i chiuretaj,
utilizarea apelor de gură cu soluții medicamentoase, și menținerea unui nivel adecvat de igienă
orală. X – dinte extras sau absent
CF – coroană fizionomică
Obf – obturație fizionomică

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

Figura 19. Aspectul gingiei după tratament

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

55
CAZ CLINIC NR. 3

Figura 20. Aspectul gingiei

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
 Nume și prenume: C.T.
 Sex: feminin;
 Vârstă: 25 ani;
 Profesie actuală: studentă;
 Motivul pre zentării: pacienta s -a pre zentat in cabinetul stomatologic din cau za durerii la
masticației;
 Antecedente personale patologice:
-generale:bolile copilariei;
 Antecedente heredo -colaterale: nu prezintă;
 Comportament: pacient cooperant;
 Examenul exooral:
-la inspecție din norma frontală observăm:
-facies oval simetric;
-proporționalitatea etajelor feței;
-tegumente normale ca aspect și colorație;
-proporționalitatea buzelor normală;
-roșul b uzelor de aspect și colorație normală;
-la palpare: -integritatea contururilor osoase;
-grupele ganglionare nedureroase.
 Examenul endooral: aspect și culoare normală a mucoasei orale;
 Igiena bucală: bună ;
 Examenul odontal:
CO CC CO
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8
CO CO

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

57

 Forma a rcadelor: în „U”;
 Examenul funcțional:
-masticația: -unilaterală;
-ritm masticator: normal;
-preferințe alimentare: alimente moi;
-secreția salivară: aspect normal (clar si fluid);
-respirație: nazală.
 Obiceiuri vicioase: fumătoare;
 Examene complementare: examen radiologic retroalveolar ă
Diagnosticul: Pericoronarit ă acută congestivă
PLAN DE TRATAMENT
 spălături sau irigații cu soluții antiseptice, antiinflamatorii și analgezice;
 detartraj dentar: pentru evitarea recurentei infecției;
 decapușonare, reprezentată de extragerea mucoasei acoperitoare după tratarea
inflamării gingiei;
 extracția molarului afectat (molarul 3), după tratarea infecției.

CO – carie ocluzală
CC – carie la colet

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
CAZ CLINIC NR. 4

Figura 21 . Aspectul clinic al leziunii

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

59
 Nume și p renume: D.C.
 Sex: masculin;
 Vârstă: 22 ani;
 Profesie actuală: student;
 Motivul pre zentării: pacientul s -a pre zentat î n cabinetul stomatologic cu alt motiv, și anume o
leziune carioasă.
 Antecedente personale patologice:
-generale:bolile copilariei;
 Antecede nte heredo -colaterale: nu pre zintă;
 Comportament: pacient cooperant;
 Examenul exooral:
-la inspecție din norma frontală observăm:
-facies oval simetric;
-proporționalitatea etajelor feței;
-tegumente normale ca aspect și colorație;
-proporționalitatea buzelor normală;
-roșul buzelor de aspect și colorație normală;
-la palpare: -integritatea contururilor osoase;
-grupele ganglionare nedureroase.
 Examenul endooral: mucoasa limbii cu aspect grunjos, culoare normală și cu leziuni albicoase
cu pap ule
 Igiena bucală: deficitară ;
 Examenul odontal:
CO Obf Obf
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8
CO CO

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

• Examen monodentar : cari i ocluzale pe 3.7,4.7.
 Forma arcadelor: în „U”;
 Examenul funcțional:
-masticația: -bilaterală;
-ritm masticator: normal;
-preferințe alimentare: alimente moi;
-secreția salivară: aspect normal (clar ș i fluid);
-respirație: nazală.
 Obiceiuri vicioase: fumător ;
 Examene complemtare: examen radiologic retroalveolară
Diagnosticul: Stomatită herpetică
PLAN DE TRATAMENT
 S-a recomand at îndepărtarea factorilor cauzali
 S-a facut o educație a igienei orale
 S-a prescris soluții, precum Aftolizol și glicerină boraxată pentru badijonarea leziunii cu
blândețe și să nu consume lichide cel puțin 15 minute după aplicare
 S-a programat pacientul după 2 săptămani de tratament.

CO – carie ocluzală
Obf – obturație fizionomică

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

61
CAPITOLUL IX – CONCLUZII

1. În urma studiului efectuat am observat că persoanele cu vârsta peste 50 de ani au o frecvență
mai mare a apariției afecțiunilor inflamatorii și infecțioase.
2. Persoanele de sex masculin sunt mai predispuse la apariția acestor afecț iuni inflamatorii și
infecțioase datorită obiceiurilor vicioase precum, fumatul și consumul de alcool.
3. Medicul stomatolog are un rol foarte important în depistarea afecțiunilor inflamatorii și
infecțioase. La prima vedere a pacientul, în cadrul consultație i, trebuie acordată o deosebire
importantă tuturor afecțiunilor pentru a depista diagnosticul.
4. Probabil datorită adresabilității scă zute a serviciilor medicale furni zate în mediul rural,
pacienții nu sunt monitori zați periodic din punct de vedere a stării de sănătate.
5. Afecțiunile generale sistematice au un rol important și dificil în stabilirea unui diagnostic al
leziunilor cât și în tratamentul acestora.
6. Eliminarea factorilor favori zanți este esențială într -un tratament.
7. Datorită superficilității pacienți lor în ceea ce privește igiena orală, flora bacteriană pre zentă în
cavitatea orală influențea ză apariția și de zvoltarea acestor afecțiuni inflamatorii și infecțioase.

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale
BIBLIOGRAFIE

1. Burlibașa Corneliu – Chirurgie orală și maxilofacială, ediția a II -a. Editura
Medicală București 1999
2. Juvara E. – Manual de anatomie chirurgicală. Vol. I. Capul – Gâtul, ed. Cartea
Românească, București, 1924.
3. Nicolae Angelescu – Tratat de patologie chirurgicală, Editura Medicală,
București 2003
4. Ion Pasat -Atlas de anatomi a omului: capul și gâtul. Editura Didactică și
pedagogică 1995
5. Șerban Tovaru – Medicină și patologie orală, Vol. I.,Editura Qmed Publishing
2008
6. Caius Solovan – Manual de dermatologie și venerologie, Editura Mirton,
Timișoara 2011
7. Ion Mereuță – Tumorile cutan ate me zenchimale: epidemiologie, clinic ă,
morfologie, Chișinău 2013
8. Viorel Ranga -anatomia omului: Capul si gâtul. Editura Cermaprint 2002
9. Barnes G.P.,Bowles W.F.,Carter H.G. -Acute necrotizing ulcerative
gingivitis: asurvey of 281 cases , J.Periodontol., 19 73
10. Tovaru Serban – Patologie medicală stomatologică – Editura Cerma București,
1999.
11. Frâncu Lucian Laurian, Varlam Horațiu – Anatomie regională și aplicată: Capul
și Gâtul 2. Editura Junimea Iaș i 2003.
12. Ficarra G. – Manuale di patologia e medicina orale, te rya editione, Mc Graw -Hil,
Milano, 2006
13. Saurat JH, Grosshans E, Maugier P – Dermatologie, 3erne edition, ed. Masson,
Paris, 1999
14. G. Lupu, Bogdan Cristea, Bogdan Diaconescu, Laura Stroică -Anatomia omului :
cap și gât. Lucrări practice. Editura universală „Ca rol Davila” București 2010
15. http://www.sitemedical.ro/

Cristea Adriana -Loredana – Afec țiuni inflamatorii și infecțioase ale cavității bucale

63
16. http://www.i -medic.ro
17. http://www.idento.ro
18. https://draristide.ro
19. https://www.zambetsan atos.com
20. http://www.doctorandreica.ro
21. http://www.sfatmedical.ro
22. http://dexeus.com
23. https://www.doctoru ldedinti.info
24. http://obesityhealth.com.mx
25. http://creeaza.com
26. http://www.3z. ro
27. http://stiri -medicale.clinicistomatologice.ro
28. https:/ /www.new -dent.ro