ğinerea eviden Ġei contabile a unei întreprinderi/ fi rme constituie o problem ă destul de complicat ă. În trecut, înregistr ările contabile erau… [623456]

INTRODUCERE
ğinerea eviden Ġei contabile a unei întreprinderi/ fi rme constituie o problem ă destul de
complicat ă. În trecut, înregistr ările contabile erau destul de simple, îns ă, pe m ăsură
ce tranzac Ġiile economice s-au diversi fi cat, s-a sim Ġit necesitatea introducerii unor
forme de înregistrare mai complexe, care s ă răspund ă cât mai bine noilor realit ăĠi
economice. Sarcina realiz ării acestor înregistr ări a revenit unor persoane cu o vast ă
experien Ġă în domeniu.
Scopul cursului de Contabilitate primar ă propus de Eurocor este de a v ă familiariza
cu elementele fundamentale ale contabilit ăĠii, astfel încât la sfâr úitul cursului s ă pute Ġi
realiza cu maxim ă efi cien Ġă sarcinile ce revin unui contabil.
Am încercat, atât în partea de teorie, cât úi în temele practice s ă vă propunem exemple
reale din activitatea de zi cu zi a unei întreprinderi/ fi rme. Cu ajutorul cursului de
Contabilitate primar ă veĠi dobândi cuno útinĠele necesare pentru a Ġine contabilitatea
unei fi rme, ve Ġi úti să întocmi Ġi documentele contabile úi să interpreta Ġi bilan Ġul contabil
úi contul de rezultate al fi rmei dumneavoastr ă.
LEC
ğIEDEMONSTRATIV
Ă

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 2
Cursul EUROCOR de Contabilitate primar ă este structurat în 32 de lec Ġii, grupate în
16 caiete , patru dintre aceste caiete constituind un material foarte util de aprofundare a
cunoútinĠelor prin numeroase exemple úi aplica Ġii. Materialul cursului a fost astfel conceput
încât s ă permit ă însuúirea optim ă a informa Ġiilor prezentate. Accesibilitatea materialului
este asigurat ă p r i n t r – o s t r u c t u r a r e c l a r ă a c o n Ġinutului úi prin explicarea detaliat ă a
noĠiunilor noi. Fiecare caiet de curs debuteaz ă cu o introducere , în care sunt prezentate
succint informa Ġiile ce vor fi expuse în cadrul acestuia. Pentru în Ġelegerea tuturor tipurilor
de documente contabile, a conturilor sau a altor aspecte pe care le implic ă activitatea de
contabil, dar úi pentru aplicarea lor cu succes în practic ă, vă sunt de ajutor numeroasele
exemple úi exerci Ġii. Iar grafi ca atractiv ă a cursului v ă poate face înv ăĠarea mai u úoară,
prin numeroase semne gra fi ce, prin marcarea de fi niĠiilor úi informa Ġiilor importante úi
prin numeroase ilustra Ġii amuzante. La sfâr úitul caietelor de curs ve Ġi găsi o recapitulare ,
în care sunt sistematizate cuno útinĠele prezentate, úi o temă pentru acas ă, pe care, dup ă
rezolvare, o pute Ġi trimite spre corectare profesorului personal, pe adresa Institutului
EUROCOR. Informa Ġii utile privind temele, care se trimit pe un formular special , veĠi
găsi în îndrumarul de rezolvare a temei , care se g ăseúte la sfâr úitul caietelor de curs.
Iar dac ă doriĠi să verifi caĠi cât de corect a Ġi rezolvat exerci Ġiile din cadrul lec Ġiilor, ave Ġi
la dispozi Ġie sec Ġiunea de răspunsuri la exerci Ġii.
Pentru ca studiul dumneavoastr ă să fi e cât mai u úor úi efi cient, pe marginea
lecĠiilor au fost introduse diferite simboluri:
– desemneaz ă noĠiunile, de fi niĠiile úi informa Ġiile importante
– semnaleaz ă exerci Ġiile pe care vi le propunem spre rezolvare
– subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat úi în cadrul lec Ġiei 3, pagina 21.
Informa Ġiile deosebit de importante sunt tip ărite în chenar.
LecĠia de fa Ġă constituie o lec Ġie demonstrativ ă, care dore úte să vă familiarizeze cu
materialele de studiu EUROCOR. Pentru a v ă forma o imagine cât mai clar ă asupra
structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastr ă câteva fragmente din lec Ġiile
acestui curs, con Ġinând sec Ġiuni teoretice, exemple úi exerci Ġii, un model de recapitulare
úi de tem ă pentru acas ă. Din punctul de vedere al num ărului de pagini, ea reprezint ă
mai pu Ġin de jum ătate din con Ġinutul unui caiet de studiu.
Dacă sunte Ġi interesat de ob Ġinerea unui certi fi cat cu recunoa útere o fi cială
(având regimul actelor de studii) pentru ocupa Ġia Contabil , Eurocor a
devenit Centru autorizat pentru evaluarea úi certi fi carea competen Ġelor
profesionale pentru aceast ă ocupa Ġie. Pute Ġi afl a mai multe informa Ġii în
acest sens contactându-ne la adresa de mail: certi fi cări@eurocor.ro.3 (21)i
e

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 3
Programa cursului
CONTABILITATE PRIMAR Ă
LecĠia 1 Eviden Ġa documentelor úi contabilitatea primar ă
Introducere
Documente úi termeni de specialitate
LecĠia 2 Jurnalele
Tipuri de jurnale
Exemple
LecĠia 3 Bilan Ġul úi întocmirea inventarului
Inventarul úi bilan Ġul
Modi fi cări ale pozi Ġiilor din bilan Ġ
LecĠia 4 Registrul „Cartea Mare”
Sistematizarea datelor în registrul „Cartea Mare”
Înregistr ările în „Cartea Mare”
LecĠia 5 Registrul „Cartea Mare” (continuare)
Principiile de înregistrare în conturile analitice
Exemple
LecĠia 6 Balan Ġa de veri fi care
ConĠinutul balan Ġei de veri fi care
Determinarea rezultatului exerci Ġiului fi nanciar
LecĠia 7 Analiza contabil ă a opera Ġiilor economice úi fi nanciare
Formula úi articolul contabil
Modelul sistemului fi nanciar
LecĠia 8 Planul de conturi
Prezentare general ă
Eviden Ġierea în contabilitate a pro fi tului din vânzarea m ărfurilor
LecĠia 9 Organizarea sistemului de contabilitate fi nanciar ă
Contabilitatea fi nanciar ă în întreprinderile mici
Contabilitatea fi nanciar ă în întreprinderile mari
LecĠia 10 Compartimentele specializate
Atribu Ġiile compartimentelor specializate
Înregistrarea prin metoda pozi Ġiilor centralizate
LecĠia 11 Conturi intermediare. Impozite úi taxe
Conturi intermediare
Impozite úi taxe
LecĠia 12 Tipuri de conturi. Modalit ăĠi de plat ă
Conturi de venituri úi cheltuieli, conturi privind patrimoniul fi rmei,
conturi intermediare
Tranzac Ġii speciale – opera Ġii de încas ări sau pl ăĠi fără numerar

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 4
LecĠia 13 Amortizarea activelor
Metode de amortizare
Deprecierea activelor
LecĠia 14 Recapitulare
Sistemul dublei înregistr ări
Planul de conturi
LecĠia 15 Computere I
Câteva elemente de baz ă despre computere
Alegerea componentelor unui calculator
LecĠia 16 Computere II
Contabilitatea fi nanciar ă asistat ă de calculator
Ob Ġinerea rezultatelor
LecĠia 17 Cheltuieli úi venituri
Cheltuieli
Venituri
LecĠia 18 Plani fi carea economic ă
Costurile
Managementul costurilor
LecĠia 19 Închiderea anului fi nanciar
Lucr ări de închidere a exerci Ġiului
Lucr ări de închidere a exerci Ġiului (continuare)
LecĠia 20 Interpretarea bilan Ġului contabil
Indicatori úi rate fi nanciare
Exemple
LecĠia 21 Forme de societ ăĠi comerciale; contabilitatea fi nanciar ă
Forme de societ ăĠi comerciale
Particularit ăĠi ale contabilit ăĠii fi nanciare pentru diferite tipuri de
societ ăĠi comerciale
LecĠia 22 Tipuri de fi nan Ġare
Atragerea de fonduri
Împrumuturi
LecĠia 23 Sistemul contabilit ăĠii fi nanciare
Contabilitatea, sistemul contabilit ăĠii fi nanciare, func Ġii úi principii
contabile
Privire retrospectiv ă asupra planului de conturi
LecĠia 24 Aplica Ġii
LecĠiile 25-26 Modul de aprofundare 1
LecĠiile 27-28 Modul de aprofundare 2
LecĠiile 29-30 Modul de aprofundare 3
LecĠiile 31-32 Modul de aprofundare 4

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 5
Introducerea lecĠiei are rolul de a v ă familiariza cu informa Ġiile
care vor fi prezentate pe larg ulterior. Am selectat din lec Ġia 1
un fragment, în care ve Ġi vedea cum se pot administra e fi cient
datele în activitatea dumneavoastr ă.
EVIDEN ğA DOCUMENTELOR {I
CONTABILITATEA PRIMAR Ă
Notăm pentru a nu uita lucrurile importante. Când mergem la cump ărături, facem
o list ă a l u c r u r i l o r d e c u m p ărat. O persoan ă c a r e p a r t i c i p ă l a m u l t e î n t â l n i r i úi
conferin Ġe trebuie s ă-úi noteze data úi ora acestora, cel pu Ġin pentru a nu programa
două evenimente în acela úi timp. Doctorii p ăstreaz ă datele pacien Ġilor în registre
speciale, iar úcolile pe cele ale cursan Ġilor.
Dacă datele (sau notele) sunt înregistrate în mod sistematic, cu scopul de a ob Ġine anumite
informa Ġii, atunci vorbim de administrarea acestora. Administrarea poate fi simpl ă (de
exemplu agenda de lucru, administrarea coresponden Ġei primite úi expediate) sau complex ă
(de exemplu administrarea membrilor unei societ ăĠi, administrarea fi úelor pacien Ġilor unui
doctor, administrarea fi úelor elevilor într-o úcoală).
Agenda de lucru:
sistem: bazat pe un calendar zilnic sau s ăptămânal.
date: d a t a úi ora întâlnirilor este înregistrat ă pe pagina potrivit ă a calendarului.
Pot fi notate aici úi alte lucruri importante.
informa Ġii: dacă agenda de lucru este corect întocmit ă, veĠi putea veri fi ca oricând
ce mai ave Ġi de f ăcut úi dac ă exist ă posibilitatea s ă efectua Ġi úi alte
activit ăĠi într-o anumit ă zi.PARTEA ÎNTÂI – Introducere
IUNIE VI
29 L
30 M
1 M
2 J
3 V
4 S
5 D
IULIE (31) IULIEAUGUST
17 J
18 V
AUGUST (31)19 S
20 D
21 L
22 M
23 M

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 6
Forma agendei de lucru depinde de scopul s ău:
• Este recomandabil s ă se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore
(vezi fi gura 1) pentru persoanele care au întâlniri numeroase.
• Dac ă doriĠi să nota Ġi numai evenimentele deosebite, este potrivit ă o form ă mai
puĠin detaliat ă, de exemplu un calendar pe s ăptămâni (vezi fi gura 2).Figura 1
Figura 2

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 7
Administrarea coresponden Ġei primite úi expediate:
sistem: b a z a t p e d o u ă r e g i s t r e : u n u l p e n t r u c o r e s p o n d e n Ġa de expediat úi
unul pentru cea primit ă. În fi ecare registru exist ă rubrici care vor fi
completate cu informa Ġii referitoare la documente: data, numele úi
alte informa Ġii despre expeditor sau destinatar, o scurt ă descriere a
scrisorii.
date: se face o copie a fi ecărei scrisori de expediat. Copiile sunt p ăstrate în
dosarul pentru coresponden Ġă de expediat. În acela úi timp, pe prima
pagin ă a r e g i s t r u l u i s e n o t e a z ă d a t a e x p e d i e r i i , d e s t i n a t a r u l úi un
rezumat al scrisorii. Scrisorile primite se p ăstreaz ă în dosarul pentru
coresponden Ġă primit ă. Datele acestora sunt înregistrate, de asemenea,
pe prima pagin ă a registrului.
informa Ġii: în acest mod, se poate a fl a cu u úurinĠă:
– ce scrisori au fost expediate sau primite într-o anumit ă zi;
– dac ă domnul X a primit sau a transmis o anumit ă informa Ġie;
– unde este p ăstrată scrisoarea respectiv ă.
• Sisteme complexe de eviden Ġă:
– eviden Ġa membrilor unei asocia Ġii;
– eviden Ġa pacien Ġilor unui doctor;
– eviden Ġa elevilor unei úcoli.
Administrarea fi úelor pacien Ġilor unui doctor
sistem: – fi úa pacientului;
date: – datele vizitelor;
– ce simptome acuz ă pacientul;
– diagnostic;
– mod de tratament;
– medicamente prescrise.
informa Ġii : – ce îl deranjeaz ă pe pacient cel mai des;
– ce boli recidiveaz ă cel mai des (epidemii?) úi dac ă apar într-o
anumit ă regiune mai des decât în altele;
– ce medicamente sunt cel mai frecvent prescrise de c ătre medic.
Contabilitatea fi nanciar ă poate oferi informa Ġii pentru proprietari,
creditori, investitori úi autorit ăĠile publice, care urm ăresc realizarea
unor venituri din derularea tranzac Ġiilor úi, deci, au nevoie s ă
cunoasc ă pozi Ġia fi nanciar ă a întreprinderii úi rezultatele ob Ġinute
de aceasta.

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 8
Primul sistem fi nanciar a ap ărut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni
îúi desf ăúurau activitatea în întreaga Ġară úi chiar dincolo de grani Ġele ei. Modul de
administrare utilizat de unul dintre ace útia, Francesco di Prato , ne ofer ă informa Ġii
referitoare la modul de calcul al pro fi tului úi cum se împ ărĠea acesta între parteneri.
El folosea o metod ă sistematic ă de înregistrare a stocurilor úi a mijloacelor fi xe cu
care î úi desf ăúura nego Ġul.
Metoda de contabilitate fi nanciar ă utilizat ă în acele vremuri este comparabil ă, în linii
generale, cu cea de ast ăzi. Sunt utiliza Ġi în mod curent termeni (italieni) ap ăruĠi atunci,
ca de exemplu: debit, credit, dobând ă, emisiune, inventar, balan Ġă, jurnal.
Documente úi termeni
În contabilitatea fi nanciar ă, în locul expresiei „eveniment fi nanciar” se utilizeaz ă
termenul de „tranzac Ġie fi nanciar ă”, iar în loc de „a nota” se utilizeaz ă termenul
„a înregistra” tranzac Ġii fi nanciare.
Fiecare tranzac Ġie fi nanciar ă e s t e c o n s e m n a t ă prin documente care stau la baza
înregistr ărilor în contabilitatea fi nanciar ă. Sistemul fi nanciar începe s ă func Ġioneze
într-o fi rmă î n m o m e n t u l i n t r ării primelor documente fi nanciare referitoare la
constituirea fi rmei. Multe alte documente sunt întocmite chiar în cadrul fi rmei.
Datoriile pe care fi rma le are fa Ġă de alte fi rme sau pe care alte fi rme le au fa Ġă de
aceasta pot fi achitate în mai multe moduri:
• în numerar, caz în care vorbim de plăĠi/încas ări în numerar ;
• prin instrumente de plat ă fără numerar (cec, ordin de plat ă bancar, cambie, bilet la
ordin etc). Banca – la care fi rma are deschis un cont – este obligat ă să efectueze
plata/încasarea în numele acesteia, caz în care vorbim de plăĠi/încas ări prin
virament.
Documentele cele mai des întrebuin Ġate într-o întreprindere sunt:
Documente de încas ări úi plăĠi în numerar
Fiecare încasare sau plat ă în numerar trebuie con fi rmat ă prin documente cum
sunt: chitan Ġa, bonul de cas ă, dispozi Ġiile de încasare sau plat ă, borderoul de
vânz ări, statul de plat ă.
Dispozi Ġia de încasare sau plat ă este întocmit ă de cel abilitat s ă dispun ă casierei
încasarea sau plata în numerar a unor sume ( fi gura 1).PARTEA A DOUA – Documente úi termeni de specialitate
Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistr ărilor în
contabilitatea fi nanciar ă este înso Ġită úi de imagini , ajutându-v ă
astfel s ă vă familiariza Ġi îndeaproape cu acestea.
Vă oferim asemenea exemple din lec Ġia 1.

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 9
Chitan Ġa este documentul emis de c ătre furnizor (cel care încaseaz ă numerarul)
ca dovad ă a efectu ării plăĠii de c ătre debitor. Primul exemplar r ămâne la debitor,
iar copia la furnizor ( fi gura 2).
Borderoul de vânz ări este utilizat pentru înregistrarea tuturor sumelor încasate
din vânzarea m ărfurilor într-o zi, în comer Ġul cu am ănuntul. Pe baza acestuia, la
sfârúitul zilei sau la o anumit ă perioad ă de timp, se întocme úte o chitan Ġă pentru
bunurile vândute (în care se eviden Ġiază valoarea bunurilor úi taxa pe valoarea
adăugată aferent ă), document care va servi la înregistrarea în contabilitatea
fi nanciar ă (fi gura 4).
Documente bancare
Titularul unui cont prime úte regulat din partea b ăncii extrasul bancar care
prezint ă s i t u a Ġia pl ăĠilor úi a încas ărilor efectuate prin cont într-o anumit ă
perioad ă. Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea úi con fi rmarea de la
debitor a sumelor neachitate.
PlăĠile prin contul de la banc ă se efectueaz ă pe baza ordinului de plat ă
(fi gura 3), document care este întocmit de fi rma pl ătitoare în trei exemplare:
cel de culoare verde (exemplarul 3) este p ăstrat în contabilitatea fi rmei,
împreun ă cu extrasul bancar care con fi rmă efectuarea pl ăĠii respective, cel
roúu (exemplarul 2) va fi expediat bene fi ciarului, iar cel negru (originalul)
rămâne la banc ă.
Facturi úi copii ale facturilor
Facturile sunt documentele trimise de furnizori clien Ġilor lor pentru bunurile
livrate, lucr ările executate sau serviciile prestate ( fi gurile 5a úi 5b).
Când facturile sunt achitate imediat în numerar, vânz ătorul elibereaz ă o
chitan Ġă.
Când apare un decalaj între momentul livr ării bunurilor, prest ării serviciilor sau
execut ării lucr ărilor úi achitarea facturilor („cump ărări pe credit comercial”),
furnizorul are o crean Ġă (drepturi) asupra clientului, devenind CREDITOR,
iar clientul are fa Ġă de furnizor o datorie, devenind DEBITOR. Nu orice parte
contractant ă poate fi numit ă creditor sau debitor. De exemplu, nu este debitor
un prieten c ăruia i-am împrumutat o sum ă de bani.
Factura se întocme úte în trei exemplare. Originalul are culoarea albastr ă úi este
expediat de c ătre furnizor clientului. Celelalte dou ă exemplare (de culoare verde
úi roúie) sunt cópii úi rămân în eviden Ġa contabil ă úi fi nanciar ă a furnizorului.
Opera Ġiuni diverse
Tranzac Ġiile fi nanciare necesit ă úi alte documente (referate, rapoarte cu caracter
fi nanciar), ca în urm ătoarele situa Ġii:
– Într-un depozit se constat ă l i p s a u n o r a r t i c o l e . C o n t a b i l i t a t e a fi nanciar ă
trebuie s ă înregistreze acest fapt.

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 10
– Un client reclam ă lipsa a dou ă articole dintr-o livrare de 100 de articole.
Furnizorul trebuie s ă e x p e d i e z e c e l e d o u ă a r t i c o l e c a r e l i p s e s c úi să
înregistreze aceasta prin documente adecvate.
– Suntem informa Ġi că u n u l d i n d e b i t o r i i n o útri a dat faliment. Datoria
acestuia c ătre noi va fi înregistrat ă ca pierdere, în momentul declar ării
falimentului de c ătre o instan Ġă judec ătoreasc ă, în cazul în care, în urma
lichid ării patrimoniului fi rmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul
(integral sau par Ġial).
– Înregistrarea amortiz ării mijloacelor fi xe, a unor venituri excep Ġionale etc.
1)
2)
3)

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 11
4)
5a)

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 12
5b)

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 13
NoĠiunile teoretice sunt înso Ġite de numeroase exemple ,
care v ă permit s ă asimila Ġi efi cient informa Ġiile.
Iată asemenea exemple din lec Ġia 11, în care v ă sunt
prezentate conturile intermediare.
Etape în realizarea tranzac Ġiilor cu bunuri
În exemplele prezentate pân ă acum, facturile erau primite odat ă cu bunurile cump ărate.
În acest caz, înregistrarea contabil ă este urm ătoarea:
Conturi de stocuri = “Furnizori”
Exist ă p o s i b i l i t a t e a c a f a c t u r a p e n t r u b u n u r i l e a c h i z i Ġionate s ă s o s e a s c ă d u p ă
recep Ġionarea bunurilor sau s ă se întocmeasc ă o singur ă factur ă pentru mai multe
recep Ġii (de obicei, dup ă ultima recep Ġie).
Exemplu
La data de 20 februarie, la un magazin sunt recep Ġionate, pe baza „Avizului de înso Ġire
a mărfi i” nr. 3435, m ărfuri în valoare de 850 u.m. (avizul se întocme úte pentru valoarea
mărfi i fără TV A). Trimis ă prin po útă de c ătre furnizor factura – care include úi 19%
TV A –ajunge la magazin pe data de 22 februarie.
Recep Ġia mărfurilor se înregistreaz ă astfel:
%
Conturi de stocuri = 408 “Furnizori – facturi nesosite”
(cu valoarea din “Avizul de
însoĠire a m ărfi i”)
4428 “TV A neexigibil ă” (aferent ă valorii de mai sus)
Primirea facturii se consemneaz ă în contabilitate astfel:
408 “Furnizori – facturi = 401 “Furnizori”
nesosite”
Concomitent:
4426 “TV A deductibil ă” = 4428 “TV A neexigibil ă”
Pentru întreprinderea studiat ă, înregistr ările vor fi :
20.02„Furnizori –
facturi nesosite”
%
850 371 “M ărfuri” = 408 “Furnizori –
facturi nesosite”1.011,50
161,50 4428 “TV A
neexigibil ă”

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 14
22.02
22.02
Observa Ġie:
În momentul primirii tuturor facturilor pentru bunurile achizi Ġionate, soldul contului
„Furnizori-facturi nesosite” trebuie s ă fi e nul.
De asemenea, din perspectiva vânz ătorului, factura pentru bunurile vândute se poate
întocmi, din diverse cauze, cu întârziere fa Ġă de expedierea bunurilor c ătre client.
În aceast ă situa Ġie se utilizeaz ă contul „Clien Ġi – facturi de întocmit”, cu ajutorul c ăruia
se eviden Ġiază livrările de bunuri, prest ările de servicii sau execut ările de lucr ări,
inclusiv taxa pe valoarea ad ăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi.
În momentul livr ării bunurilor, prest ării serviciilor sau execut ării lucr ărilor, se
efectueaz ă înregistrarea:
%
418 “Clien Ġi – facturi de = 707 “Venituri din vânzarea
întocmit” m ărfurilor”
4428 “TV A neexigibil ă”
Desc ărcarea gestiunii la livrare:
%
607 “Cheltuieli privind = 371 “M ărfuri”
m ărfurile”
378 “Diferen Ġe de pre Ġ la m ărfuri”
La întocmirea facturilor:
411 “Clien Ġi” = 418 “Clien Ġi – facturi de întocmit”
Concomitent:
4428 “TV A neexigibil ă” = 4427 “TV A colectat ă” „Clien Ġi – facturi
de întocmit”1.011,50 408 “Furnizori –
facturi nesosite”= 401 “Furnizori” 1.011,50
161,50 4426 “TV A
deductibil ă”= 4428 “TV A
neexigibil ă”161,50

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 15
Exemplu
La data de 20.03 un magazin de papet ărie livreaz ă unui client m ărfuri în valoare de 200
u.m. (TV A colectat ă = 19%). Pe data de 22.03 se întocme úte factura corespunz ătoare
acestei tranzac Ġii (pre Ġul de achizi Ġie al m ărfurilor a fost 160 u.m.).
Înregistr ările în contabilitate se efectueaz ă astfel:
20.03
22.03
22.03%
160 607 “Cheltuieli
privind m ărfurile”371 “M ărfuri” 200
40 378 “Diferen Ġe de
preĠ la m ărfuri”
%
238 418 “Clien Ġi – fac-
turi de întocmit”707 “Venituri
din vânzarea
mărfurilor”200
4428 “T.V .A.
neexigibil ă”38
238 411 “Clien Ġi” 418 “Clien Ġi – fac-
turi de întocmit”238
38 4428 “TV A
neexigibil ă”4427 “TV A
colectat ă”38

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 16
Exerci Ġiul 1
Presupunem c ă fi úele de cont Cartea Mare dintr-o unitate patrimonial ă sunt urm ătoarele:
Contul „Mijloace fi xe”
Contul „M ărfuri”
Contul „Debitori”
Contul „Banca”
Contul „Casa”e
Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 10.000
Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 5.000
04.01 factura cump ărări mărfuri 500
23.01 chitan Ġa
fi scalăvânz ări 1.500
Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 3.000
19.01 extras bancar S.C. “Green” 1.000
Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 5.000
10.01 extras bancar S.C. “Simplex” 1.700
19.01 e.b. S.C. “Green” 1.000
20.01 e.b. transfer din casierie 1.000
30.01 e.b. plat ă chirie 300
Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 2.000
20.01 foaie de
vărsământtransfer în cont 1.000
30.01 chitan Ġa
fi scalăvânz ări 2.000
30.01 factura ap ă, gaze, energie electric ă 300
Exerci Ġiile sunt un instrument util de veri fi care
a cuno útinĠelor teoretice dobândite în cadrul unei lec Ġii. Pute Ġi găsi
soluĠiile acestora în sec Ġiunea de răspunsuri la exerci Ġii.
Vă oferim asemenea exemple din lec Ġia 6.

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 17
Contul „Capital propriu”
Contul „Furnizori”
Contul „Cheltuieli cu chiriile”
Contul „Cheltuieli cu energia úi apa”
Contul „Cheltuieli cu m ărfurile”
Contul „Venituri din vânz ări”
• închide Ġi fi úele de cont Cartea Mare;
• întocmi Ġi balan Ġa de veri fi care;
• corecta Ġi toate erorile descoperite.
SoluĠia exerci Ġiului se a fl ă la sfâr úitul lec Ġiei.Data Document Explica Ġii Debit Credit
30.01 factura chiria 300
Data Document Explica Ġii Debit Credit
30.01 factura ap ă, energie electric ă,
gaze300
Data Document Explica Ġii Debit Credit
12.01 chitan Ġa
fi scalăvânz ări 2.000Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 15.000
Data Document Explica Ġii Debit Credit
01.01 sold ini Ġial 10.000
04.01 factura S.C. “Generalcom” 500
10.01 factura S.C. “Simplex” 1.700
Data Document Explica Ġii Debit Credit
09.01 chitan Ġa vânz ări mărfuri 1.500

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 18
RECAPITULAREA LEC ğIEI 17
17.1 Caracteristicile esen Ġiale ale desf ăúurării activit ăĠii fi rmei:
– ob Ġinerea unui pro fi t cât mai mare;
– asumarea unui risc economic relativ la condi Ġiile externe.
17.2 Fondurile existente în cadrul întreprinderii pot avea 3 destina Ġii:
– costuri;
– investi Ġii;
– alte cheltuieli.
17.3 Elementele costurilor sunt:
– cheltuielile materiale;
– cheltuielile cu salariile;
– cheltuielile generale.
17.4 Cheltuielile úi veniturile întreprinderii se grupeaz ă în trei categorii:
– cheltuieli úi venituri din activitatea de exploatare;
– cheltuieli úi venituri din activitatea fi nanciar ă;
– cheltuieli úi venituri excep Ġionale.
17.5 T o t a l i t a t e a v e n i t u r i l o r o b Ġinute din vânz ări constituie cifra de afaceri, un
indicator esen Ġial al e fi cien Ġei activit ăĠii fi rmei.
17.6 Calculul pro fi tului sau al pierderii presupune trecerea în revist ă a tuturor
veniturilor úi cheltuielilor. Dac ă diferen Ġa acestora este pozitiv ă, am ob Ġinut
profi t úi dac ă este negativ ă, pierdere.
17.7 P r o f i t u l o b Ġinut este obiectul unui impozit
către bugetul statului úi sursa principal ă pentru
investi Ġii.
17.8 A c t i v e l e l i c h i d e s u n t d i s p o n i b i l i t ăĠile din
casierie úi conturile curente la b ănci úi
constituie sursele efectu ării pl ăĠilor curente ale
întreprinderii. Întreprinderile trebuie s ă deĠină
un nivel su fi cient de lichidit ăĠi deoarece lipsa
lor poate avea consecin Ġe nefavorabile asupra
activit ăĠii lor.
17.9 V a l o a r e a d e p i a Ġă a î n t r e p r i n d e r i i e s t e d e t e r –
minat ă de:
– nivelul capitalurilor proprii;
– rentabilitatea estimat ă;
– nivelul activelor lichide.
Pentru o bun ă sistematizare a cuno útinĠelor, ve Ġi găsi la fi nalul
lecĠiilor o recapitulare . Iată un astfel de model din lec Ġia 17.

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 19
1. Ce document constituie baza de extragere a informa Ġiilor în vederea
calculului indicatorilor úi ratelor fi nanciare?
a. bilan Ġul contabil;
b. Registrul-jurnal general;
c. Raportul de gestiune.
2. De ce considera Ġi că este important ă analiza indicatorilor úi a ratelor
fi nanciare?
3. Care considera Ġi că sunt cei mai importan Ġi indicatori fi nanciari? De ce?
4. Din situa Ġiile financiare întocmite la 31 decembrie 2005 ale S.C.
„DONNA” S.A. s-au extras urm ătoarele informa Ġii:
Bilan Ġ contabil
la 31 decembrie 2005
– u.m. –
1. Venituri totale, din care 95.619
– venituri din vânz ări 90.600
2. Cheltuieli totale, din care 60.059,50
– cheltuieli directe 55.000
Valoarea amortiz ărilor aferente mijloacelor fi xe este de 15.000 u.m.
Cota de impozit pe pro fi t este de 16%.
Adunarea General ă a Ac Ġionarilor a hot ărât distribuirea de dividende în valoare
de 5.000 u.m.
Politica de creditare a fi rmei este de 30 de zile, iar condi Ġiile oferite de furnizori
sunt de 40 de zile.
Rata de restituire a creditelor pe termen lung úi dobânzile aferente este de 5.000 u.m.
Calcula Ġi principalii indicatori úi rate financiare úi interpreta Ġi rezultatele
obĠinute.TEMA PENTRU ACAS Ă 20
ACTIVE PASIVE
Active fi xe
Active circulante
– Stocuri
– Clien Ġi
– Conturi curente la b ănci
– Casa56.179,00
15.921,00
23.128,50
14.500,00
325,00Capital social
Fonduri proprii
Credite bancare pe termen
lung
Furnizori
AlĠi creditori
Salarii de plat ă
Impozite de plat ă46.952,00
15.278,00
24.519,00
9.767,50
6.787,00
5.500,00
1.250,00
Total 110.053,50 110.053,50Temele propuse se rezolv ă pe formularele de tem ă ataúate în fi ecare
caiet de curs úi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica
dedicat ă observa Ġiilor profesorului, ve Ġi primi din partea acestuia sugestii úi
recomand ări pentru a v ă perfec Ġiona continuu. Am ales spre
exempli fi care tema lec Ġiei 20 úi formularul acesteia.

lecĠie demonstrativ ă curs de contabilitate primar ă 20
tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro
Cu prezentarea formularului de tem ă pentru acas ă
se încheie lec Ġia demonstrativ ă a acestui curs.
În speran Ġa că materialul prezentat
v-a convins de accesibilitatea úi atractivitatea cursului nostru,
vă aúteptăm să deveni Ġi cursant al Institutului Eurocor,
înscriindu-v ă la cursul de Contabilitate primar ă.