Inegalitati Sociale Produse de Intersectionalitatea Clasa Gen Etnie

În această lucrare îmi propun să analizez inegalitățile sociale produse de intersecționalitatea clasă-gen-etnie și să descriu conceptul de stratificare socială și clasă socială , urmând ca ulterior să argumentez prin studii de specialitate . Pentru început aș dori să definesc termenul de inegalitate socială și de intersecționalitate raportându-mă la textul lui Anthony Giddens,Sociologia și al Paulei Tufiș , Structură , stratificare și mobilitate socială .

În sociologie , termenul de stratificare socială se referă la felul în care indivizii dintr-o societate sunt ierarhizați din punct de vedere social , dar și la orice fel de diferențiere socială ce face ca societatea să se împartă în grupuri ce au sau nu o relație , așa cum susține și Giddens . Din perpectiva acestuia,putem distinge patru sisteme de stratificare: sclavia,casta,starea și clasa,cea din urmă fiind rezultatul unor factori economici.Privitor la stratificare, în literatura de specialitate se reliefează patru teorii importante:

1. Teoria funcționalistă

2. Teoria marxistă

3. Teoria elitelor

4. Teoria weberiană.

În continuare mă voi axa pe teoria marxistă,ce pune accentul pe clasa socială privită ca o caracteristică a structurii economice a societății,făcând diferența între aceia care posedă capital si cei care își vând munca celor dintâi,astfel câștigându-și existența . Marx distinge în acest fel patru clase sociale,raportat la proprietatea asupra mijloacelor de producție: burghezia, mica burghezie,țărănimea și proletariatul.Astfel , Giddens spune că acest concept marxist legat de clasă este de fapt esența inegalităților din societate. Din perspectivă lui Weber însă , care acceptă unele puncte ale teoriei marxiste,clasa nu se bazează doar pe controlul sau lipsa acestuia asupra mijloacelor de producție,ci și pe conceptele de status și putere. Stratificarea sociala determină anumite consecințe vicioase ce au fost împarțite de Bryjek și Soroka în patru categorii: consecințe asupra implicării politice , consecințe asupra sanatății indivizilor , consecințe asupra educației și consecințe asupra sistemului juridic. Însă din perspectiva lui Raymond Boudon cel mai influent factor în realizarea stratificării îl reprezintă familia datorită faptului că în interiorul familiei se peoduce socializarea propriu-zisă a unui individ. Studiile care au fost scrise depre stratificarea socială,în decursul timpului,au ignorat în mare măsură genul , care reprezintă un exemplu important de stratificare socială . Dar mai întâi aș dori să definesc termenul de gen ca fiind niște norme socio-culturale atașate sexelor într-un sistem social în care oamenii sunt cosiderați ca fiind feminini sau masculini . Termenul gen este deseori înlocuit cu cel de sex și invers , diferența realizându-se prin faptul că sexul se raportează la diferențele biologice dintre oameni , cu acesta te naști , în timp ce genul este un construct social , o asemănare sau o prescriere așa cum susține și Judith Lorber . O problemă principală a studiului genului este legată de măsura în care oamenii moderni pot înțelege inegalitățile de gen , care au , din punct de vedere istoric , un background puternic : bărbații dețin o poziție superioară față de cea a femeilor chiar și acolo unde nu existau clase sociale.

Teorii sociologice despre gen

Giddens consideră că una dintre dilemele sociologiei din zilele noastre este legată de faptul că genul trebuie tratat ca o problemă generală sau una specifică și își pune întrebarea cum se poate ajunge la un consens al genului in analiza sociologică . Studiile de gen s-au intensificat in anii ”70 , când interesul pentru ele a crescut , fiind un domeniu interdisciplinar in analizarea problemei de gen . Alte teorii , precum cele ale lui Piaget și Kohlberg susțin că genul și rolurile de gen se învață în cadrul unor instituții sociale precum familia , școala , etc .

Grupul etnic-se referă la un grup cu obiceiuri , cultură , cutume comune , dar care se distinge de celelalte grupuri prin trăsături specifice ce țin de cultură: limbă,religie,comportament,etc. O problemă importantă o reprezintă autoaprecierea și sentimentul identitat al membrilor acestui grup ca fiind diferiți de ceilalți, de majoritate . Grupul etnic în cadrul unei societăți este o grupare minoritară incadrată în structura etniei dominante , însă între etnie și națiune există o diferență , grupurile etnice fiind de dimensiuni mai mici . Pentru conceptul de grup etnic mai putem întalni definiția de diasporă , acest termen definind grupurile diseparsate .

Teoria intersecționalității este o teorie care relevă aspectul că rasismul , xenofobia , sexismul ,homofobia nu pot fi analizate separat , ci doar ca un tot unitar . Această teorie apare pentru prima dată în 1989 datorită sociologului Kimberle Crenshaw , care se axează pe teoria feministă bazată pe inegalitatea dintre sexe făcand referire la femeile de culoare și de cum sunt ele discriminate . Diferențele dintre bărbați și femei au reprezentat și reprezintă in continuare o problemă de actualitate,femeile fiind mult timp considerate ca fiind inferioară barbatului din multe puncte de vedere .

Termenul de discriminare se referă la acel aspect prin care anumite persoane sunt tratate de societate într-un mod diferit sau tratarea defavorabilă a unui individ sau a unui grup social, datorită faptului ca aparțin unei clase sau categorii și poate cuprinde și limitarea persoanelor discriminate de la anumite drepturi sau legi. Discriminarea poate fi în funcție de orientarea sexuală, pe bază de limbă, pe bază religioasă , pe baza persoanelor cu dizabilități sau handicap,etc.

Inegalitățile sociale au existat si vor exista tot timpul în societate și indiferent de gradul de dezvoltare al unei societăți aceasta este stratificată. În accepția lui Max Weber, stratificarea socială reprezintă un fenomen cu multiple dimensiuni; inegalitățile sociale denaturează climatul psiho-social al societății contemporane, însă nu vor putea fi înlăturate niciodată datorită influenței ancestrale și a grupurilor sociale care și-au format o anumită subcultură ce ilustrează o imagine a statului.

BIBLIOGRAFIE:

-Anthony Giddens, „Sociologie”

-Laura Grunberg, „Gen și societate”

-Kimberle Crenshaw, „Intersectionality:The Double Bind of Race and Gender”

-Paula Tufiș, „Structură,stratificare și mobilitate socială”

Popescu Constantin-Doinaș, Grupa 3,Anul I ,FSP