Industrializarea Primara A Lemnului Vol.i [627791]

0

INDUSTRIALIZAREA PRIMAR Ă A LEMNULUI

Șef lucrări ing. drd. Neculai Marcel FLOCEA

1.1 Lemnul ca materie prim ă pentru industria cherestelei
1.2 Produsele industriei cherestelei
1.3 Fabrici de cherestea
1.4 Depozitul de bu șteni – caracteristici, tehnologii ș i utilaje
1.5 Hala de fabrica ție – caracteristici, tehnologii și utilaje
1.6 Depozitul de cherestea – caracteristici, tehnologii și utilaje
1.7 Industrializarea de șeurilor din lemn

11.1 LEMNUL CA MATERIE PRIM Ă PENTRU INDUSTRIA
CHERESTELEI
Lemnul ca materie primă pentru industria cherestelei

Lemnul folosit în proces ele de prelucrare primar ă provine din t ăieri: principale,
secundare și accidentale. Structura produc ției și sortimentele de lemn sunt determinate
de asortimentul de specii. Ponderea diferitelor specii în compozi ția pădurilor este
importantă și pentru structurarea și dimensionarea industriei de prelucrare a lemnului.
Masa lemnoas ă totală exploatat ă în România se stabile ște de parlament, la propunerea
guvernului (circa 15 milioane m3 /an). Pe specii, acest volum se compune din: r ășinoase
– 37%, fag – 42%, stejari -10% și diverse foioase – 11%.
Industria cherestelei una dintre ramurile de baz ă ale industriei de prelucrare a
lemnului, utilizeaz ă din cota anual ă peste 65% din volumul de r ășinoase și peste 35%
din cel de foioase.
Materia prim ă o reprezint ă lemnul rotund din toate speciile; calitatea bu ștenilor
condiționează de o manier ă covârșitoare cantitatea și calitatea cherestelei și, implicit,
valoarea ei. Caracteristicile lemnului rotund pentru fabricarea cherestelei sunt
reglementate prin standarde, admi țându-se lungimi și diametre minime – caracteristici
dimensionale ; cu limitarea defectelor anatomice – caracteristici calitative (Tabelul 1.1).

Tabelul 1.1.
Dimensiunile lemnului rotund destinat industriei cherestelei (C)

Dimensiuni
Lungimea Specia
buștenilor Nr.
STAS Diametrul minim
[cm] Valoare minim ă
[m] Trepte de lungimi [m] Abateri
[cm]
– Rășinoase 1294-85 14 2,50 0,25 pt. L < 3,0 m;0,5 pt. l
≥ 3,0 m ± 2
– Fag 2024-85 16 2,40 din 0,10 în 0,10 ± 2
– Stejar 1039-86 16 2,40 din 0,10 în 0,10 ± 2
– Diverse 3302-86 14 2,40 din 0,10 în 0,10 ± 4

Observații:
– Buștenii de molid pentru rezonan ță (indicativ R) au diametrul minim de 34 cm, iar lungimea minim ă de

22,00 m, cu trepte de 0,10 m;
– Cu acordul p ărților se poate livra și lemn de foioase cu lungimea de l,00 – 2,40 m, cu trepte din 0,10 în
0,10 m;
– Lemnul de diverse foioase tari și moi, cu diametrul la cap ătul subțire de minim 32 cm, poate fi livrat și
despicat în jum ătăți, dacă suprafața despicăturii este aproape plan ă.
– Pentru evitarea degradă rii, prin atacul ciupercilor și insectelor, bu ștenii proveni ți din arborii doborâ ți în
perioada de vegeta ție vor fi colecta ți și transporta ți la fabric ă în cel mult 60 de zile (cei de fag în cel mult
30 de zile), iar cei doborâ ți în perioada repausului vegetativ, cel mai târziu pân ă la 15 iunie.

Buștenii parcurg urm ătoarele etape de pregătire:
– retezarea și secționarea prin care se elimin ă sau se diminueaz ă defectele
importante (cr ăpături, noduri, putregai, curbur i în diverse planuri etc.);
– secționarea crengilor și cioturilor la fața lor ș i retezarea capetelor
perpendicular pe axa longitudinal ă sau cu o abatere de maxim 10% din
diametru;
– fasonarea lungimii , operație la care se las ă o supradimensiune de 1 cm/m
(fără a se dep ăși 4 cm pe piesă ) acoperitoare pentru secț ionări ulterioare
(abaterea maxim ă a lungimii f ără supradimensiune este de ± 2 cm).
Pregătirea poate presupune și sortarea tehnologic ă: pe clase de calitate (dou ă sau
trei), pe grupe de diametre și de lungimi (pentru buș tenii de r ășinoase debita ți cu
gaterul), numai pe grupe de diamet re (pentru cei de foioase debita ți cu gaterul) sau nu se
sortează (în cazul debit ării în ferăstraie panglic ă), asigurându-se astfel posibilitatea unei
valorificări optimale (cantitative, cal itative, tehnologice, economice).
Buștenii provin din arbori recolta ți în tot cursul anului, cu excep ția lemnului
pentru rezonan ță, a celui pentru traverse și a stejarului pentru doage, care se sorteaz ă
numai în perioada repausului vegetativ (1 octombrie – 31 martie). Pentru evitarea
atacului de ciuperci și insecte, bu ștenii de rășinoase se aprovizioneaz ă, de preferin ță în
stare cojit ă, iar cei de foioase (mai ales cei de fag) în stare necojit ă, fiind protejaț i contra
crăpării.
Buștenii pentru cherestea nu vor prezenta defecte care s ă depășească anumite

3plafoane, ei se livreaz ă într-o singur ă clasă (indicativ C) .
Activitatea din sec țiile asociate impune și aprovizionarea cu lemn despicat –
lobde, ca de exemplu: lobde de fag, stejar și cer pentru doage brute, de fag, paltin,
jugastru etc. pentru dul ăpași de lăzi, de rășinoase și foioase pentru tala ș industrial ș.a. În
secțiune transversal ă, lobdele au form ă triunghiular ă, trapezoidal ă sau semirotundă și
lungimea cuprins ă între 450 și 1.050 mm (cu trepte din 50 în 50 mm).
Stabilirea capacit ății, alegerea utilajelor din depozitul de materie prim ă și a celor
din hală (pentru debitare și prelucrare) necesit ă cunoașterea prealabil ă, din programul de
aprovizionare, a urm ătoarelor date: propor ția de intrare în fabric ă a lemnului rotund cu
lungimi de peste 6,00 m; structura bu ștenilor pe diverse grupe de diametre; repartizarea
lor după secționare pe grupe de diametre și eventual lungimi ș i volumul total ( Qan) de
materie prim ă aprovizionat (pe specii) în d ecursul unui an calendaristic (m3/an).
Cu acestea se determin ă lungimea medie și diametrul mediu la buștenii de gater
(rezultați după secționare), m ărimi necesare pentru stabilirea capacit ății de tăiere a
utilajelor de debitat și a liniilor tehnologice ale halei de fabrica ție. În cazul fabricilor de
cherestea mixte, statistica se întocme ște pentru fiecare specie (grup ă de specii) în parte
(rășinoase, fag, stejari, diverse).
La fabricile de cherestea care au eviden ța gestionară informatizat ă, statistica se
poate stabili și pe serii cronologice de func ționare.

Lungimea medie se calculeaz ă ca medie ponderat ă cu formula:

ini in
i
m
bb L
l
∑∑⋅
==
11 [m] (1.1)

în care:
lm – lungimea medie ponderat ă a buștenilor de gater, [m];
Li – lungimile medii ale fiec ărei grupe de bușteni, [m];
bi – propor țiile ocupate de volumul ( Vi) diferitelor grupe de lungimi, în raport cu cantitatea total ă de
bușteni ( Qan), [%];
i = 1 … n.

Grupele de lungimi ale bu ștenilor se aleg dup ă necesitate, diferen țiat pentru
rășinoase și foioase.

Lungimea medie a grupei ( Li) reprezint ă media aritmetic ă a sumei lungimii
minime și maxime a fiec ărei grupe.
Cantitățile de bușteni (Vi) rezultă din foile de recep ție ale depozitului sau halei de
debitare.
Proporțiile (bi) se stabilesc prin calcul, astfel:

100i⋅ =
ani
QVb [%].

Pentru calculele de proiectare, lungimea medie a bu ștenilor de gater , pe stocul
anual ( Qan) al unei fabrici de cherestea, se poate adopta: Im = 4,00m, la r ășinoase și Im
= 3,70 m, la foioase .
Diametrul mediu se calculeaz ă, în mod analog, cu rela ția:

ini in
m
pp D
d
∑∑⋅
=
11 [cm] (1.2)

unde:
dm –diametrul mediu ponderat al bu ștenilor de gater din depozit, [cm];
Di – diametrul mediu al fiec ărei grupe de buș teni, [cm];
pi – propor țiile ocupate de volumul ( qi) diferitelor grupe de diametre în raport cu cantitatea total ă de
bușteni ( Qan), [%];
4

i = 1 … n.

Grupele de diametre ale bu ștenilor se stabilesc dup ă necesitate, fie din datele
statistice de care fa brica dispune, fie dup ă modul de sortare tehnologic ă ales în depozit.
Diametrul mediu al grupei ( Di) reprezint ă media aritmetic ă a diametrului maxim
și minim al fiec ărei grupe .
Cantitățile de bușteni q i se cunosc din foile de recep ție.
În aceste condi ții proporțiile pi se calculeaz ă astfel:

100⋅ =
ani
iQqp [%] etc. (1.3)

Aceste date conduc la ob ținerea unor diametre medii cu valorile: dm = 36-40 cm,
la răș inoase, și dm = 34-37 cm, la foioase , pentru bu ștenii debita ți cu gaterul. Dacă
debitarea bu ștenilor de foioase se face cu ajutorul fer ăstraielor panglic ă, atunci se
aprovizioneaz ă și bușteni cu diametre peste 100 cm, diametrul mediu majorându-se la
dm = 51-55 cm.

1.2 PRODUSELE INDUSTRIEI CHERESTELEI
Produsele industriei cherestelei

Produsele industriei cherestelei se ob țin prin feră struirea, în lungul fibrelor
(longitudinal), lemnului rotund, rezultând piese cu dou ă sau mai multe fe țe plane și cu
anumite dimensiuni (grosimi, l ățimi, lungimi) standardizate sau nestandardizate.
Acestea servesc în construc ții (edificii diverse, locuin țe, binale, parchete, avia ție,
vagoane, nave, caroserii auto, c ăi ferate etc.) și la fabricarea produselor din lemn
(mobilă , butoaie, instrumente muzicale, ambarca țiuni, articole sportive etc.).
Principalele domenii de utilizare la nivel mondial sunt: construc țiile diverse (50-60%),
industria mobilei (12-14%), industria am balajelor (12-15%), diverse alte utiliz ări (15-
18%) din volumul produc ției.
Industria cherestelei evolueaz ă prin: modernizarea ș i perfecționarea utilajelor (de
debitat, de prelucrat), a pânzelor, a sistemelor de transport intern , a tehnologiei propriu-
zise, a metodelor de gestionare, a sistemelor de tratare termic ă etc. Perfec ționarea
tehnologiei urm ărește reducerea pierderilor de material lemnos (în rumegu ș și rămășițe),
creșterea productivit ății muncii, mecanizarea și automatizarea fluxurilor tehnologice.
Ca produse de baz ă se consider ă: cheresteaua propriu-zis ă (sau mai simplu,
cherestea), semifabricatele și prefabricatele, traversele, doagele, r ămășițele.
5

6Acestea se produc, obi șnuit, la dimensiuni standardizate.
Standardele precizeaz ă și condițiile de admisibilitate pentru defecte (naturale și de
prelucrare), supradimensiunile pe ntru contragere, alte proprietăț i și terminologia.
Utilizarea lor nu este absolut obligatorie, produsele se pot sorta dimensional și calitativ
conform uzan țelor comerciale ale țărilor (pie țelor) de destina ție sau unor convenț ii
stabilite anticipat (prin contracte).

71.2.1 Terminologie

Termenii tehnici referitori la elementele ge ometrice ale unei piese de cherestea sunt
prezentați în figura 1.1, no țiunile explicative ale acestora sunt prezentate sumar tabelul 1.2
și principalele forme geometrice în figura 1.2.

Tabelul 1.2
Termeni tehnici

Nr.
crt. TERMEN NOȚ IUNE EXPLICATIVĂ
1 Piesă de cherestea Bucată de cherestea considerat ă separat.
2 Față
(fig. 1.1. 1,2) Suprafață lată, longitudinal ă a unei piese de cherestea: la piesele cu
secțiunea pătrată toate suprafe țele longitudinale sunt considerate fe țe.
3 Față exterioar ă
(fig. 1.1. 1) Fața cea mai dep ărtată de axul longitudinal al bu șteanului din care
provine piesa de cherestea.
4 Față interioară
(fig. 1.1. 2) Fața cea mai apropiat ă de axul longitudinal al bu șteanului din care
provine piesa de cherestea.
5 Cant (fig. 1.1. 3,4,5) Suprafața îngustă, longitudinal ă a unei piese de cherestea.
6 Teșitură (fig. 1.1. 4) Rest din suprafa ța bușteanului care apare pe piesele de cherestea.
7 Muchie
(fig. 1.1. 7) Linia de intersec ție a două suprafețe învecinate ale unei piese de
cherestea.
8 Capăt (fig. 1.1. 6) Secțiunea transversal ă de la extremitatea unei piese de cherestea.
9 Grosime [mm]
(fig. 1.1. g) Distanța dintre fe țele unei piese de cherestea m ăsurată perpendicular
pe fețe, într-un loc specificat.
10 Lățimea [cm],[mm]
(fig. 1.1. l) Distanța dintre canturile unei piese de cherestea (semisuma l ățimilor
celor două fețe măsurate la mijlocul lungimii, în cazul pieselor de
cherestea cu canturile netivite și semitivite). Obs. [cm] – cm întregi .
11 Lungime [m]
(fig. 1.1. L) Distanța cea mai scurtă dintre capetele unei piese de cherestea, con-
vențional socotite perpendiculare pe axa longitudinal ă a piesei. Obs.
[m] – m cu dou ă zecimale.
12 Dimensiunea nominal ă
(fig. 1.1. gn, ln, Ln) Dimensiunea înscris ă în specifica ții independent de imperfec țiunea
tăierii, varia ția umidității pieselor.
13 Supradimensiune
pentru contragere Mărimea care trebuie ad ăugată la dimensiunile nominale ale unei piese
de cherestea, astfel ca prin uscare, acestea s ă aibă la umiditatea de

referință (20% rășinoasele și 15% foioasele) dimensiunea cerut ă
(standardizat ă).
14 Grinzi sau prisme
(fig. 1.2. c,d,e) Piesele de cherestea ob ținute prin t ăierea longitudinal ă a buștenilor pe
două, trei sau patru fe țe, cu grosimea de minim 100 mm la r ășinoase și
120 mm la foioase iar l ățimile egale sau mai mari decât grosimile.
15 Cherestea normal ă
(fig. 1.2. f) Piesele de cherestea având minim două fe țe plane, grosimea sub 100
mm, obținute prin t ăierea longitudinal ă a buștenilor.
16 Margine
(fig. 1.2. g) Piesă de cherestea rezultat ă prin debitarea flancurilor bușteanului cu
fața interioar ă complet atins ă de ferăstr ău, cea exterioar ă pe cel puț in
jumătate din lungime, iar lungimea total ă de minim 1,00 m.
17 Lătunoi (l ăturoi)
(fig. 1.2. h) Piesă de cherestea rezultat ă din flancurile bu ștenilor având fa ța
interioară complet atins ă de ferăstrău, cealaltă neatinsă și lungimea de
minim 1,00 m.

Fig. 1.1. Elemente geometrice ale piesei de cherestea,
1 – fața exterioar ă; 2 – fața interioar ă; 3 – cant tivit; 4 – cant netivit;
5 – cant tivit cu te șitură; 6 – cap ăt; 7 – muchii;
L(n) – lungime (nominal ă); b(n) – lățimea (nominal ă); g(n) – grosime (nominal ă).

8

Fig. 1.2. Forme geometrice ale pieselor de cherestea,
a – lemn semirotund; b – sfert; c,d,e – grind ă cu două trei sau patru fe țe plane; f – cherestea normal ă; g –
margine; h – l ătunoi.

9

101.2.2 Clasific ări

111.2.2.1 Cheresteaua

Reprezint ă cel mai important produs semifinit alc ătuit din mai multe sortimente,
clasificate dup ă criteriul dimensional , după cum urmeaz ă:
– scândurile sunt piese cu cel pu țin două suprafețe plane și paralele, prelucrate
complet prin debitare, cu grosimi de maxim 24 mm la răș inoase și de maxim 40 mm la
foioase (inclusiv) cu l ățimile minime superioare șipcilor, iar cele maxime de 30 cm la
rășinoase ș i nelimitate la foioase;
– dulapii sunt piese care se deosebesc de scânduri numai prin grosimea lor mai
mare, cuprinsă între 28 și 75 mm la răș inoase, 50 ș i 90 mm la foioase; l ățimile minime
sunt superioare celor ale riglelor;
– șipcile sunt piese cu fe țele și canturile complet prelucrate, ob ținute prin
spintecarea (la l ățime) scândurilor, având la r ășinoase grosimea de 24 mm, iar la foioase
grosimi de 25 și 40 mm, în diferite combina ții (exemplu: 24/38 și /48 mm la r ășinoase;
25/25, /40 ș i 40/40 mm la foioase);
– riglele sunt piese asem ănătoare șipcilor dar cu sec țiunea mai plin ă, obținute prin
spintecarea (la l ățime) dulapilor, având la răș inoase grosimea de 38, 48 și 58 mm, iar la
foioase grosimi de 50, 60, 70, 80 și 90 mm, în diferite combina ții (exemplu: 38/58,
48/48, /96 și 58/58 mm la r ășinoase; 50/50, /60, /70, 60/6 0, /70, 70/70, 80/80, /90, ș i
90/90 mm la foioase);
– grinzile (vezi Tab. 1.2, lin. 14);
– marginile și lăturoaiele (vezi Tab. 1.2, lin. 16, 17)
Cheresteaua se mai poate clasifica dup ă alte criterii ca:
a. specia (grupa de specii) buștenilor din care provine:
– cherestea de r ășinoase , rezultată din debitarea și prelucrarea bu ștenilor de
molid, brad, pin, larice etc. Uneori poate fi denumit ă și direct: cherestea de molid,
cherestea de pin etc.
– cherestea de foioase , rezultă din debitarea și prelucrarea bu ștenilor de foioase.
Uzual se clasific ă în: cherestea de fag, cherestea de stejar (provenit ă din debitarea
buștenilor de stejar, gorun, cer, gârni ță etc.), cherestea de diverse foioase tari (frasin,
ulm, carpen, paltin, jugastru etc.) sau diverse foioase moi (plop, tei, anin etc.).

Fig. 1.3. Gradul de prelucrare al pieselor de cherestea,
a –tivită; b –semitivit ă; c –netivit ă.

b. gradul de prelucrare a fețelor și canturilor. De regul ă, piesele de cherestea se
produc cu toate fe țele și canturile prelucrate. Mai rar la r ășinoase și de obicei la foioase,
canturile pot r ămâne și neprelucrate, acest criteriu clasificând cheresteaua dup ă cum
urmează (fig. 1.3):
– cherestea tivit ă (fig. 1.3, a), fe țele, capetele și canturile sunt prelucrate (uzual
cheresteaua de r ășinoase și uneori fag, stejari);
– cherestea semitivită (fig. 1.3, b) , doar unul din canturile pieselor este prelucrat
(cheresteaua de fag);
– cherestea netivită (fig. 1.3, c), canturile ră mân neprelucrate p ăstrând conturul
lateral al bu șteanului (obi șnuit cheresteaua de diverse foioase și uneori fag, stejar);
c. umiditatea (conț inutul de ap ă):
– cherestea verde , cu umiditatea peste 30%;
– cherestea zvântat ă, cu umiditatea de 25-30%;
– cherestea semiuscat ă, cu umiditatea de 18-24%;
– cherestea uscat ă, cu umiditatea de maxim 17%.
d. destinaț ia (domeniul de utilizare):
–cherestea de uz general (pentru construc ții, mobilă, binale, ambalaje etc.);
–cherestea cu destinate special ă (pentru avia ție, instrumente muzicale,
ambarcațiuni de concurs sau de agrement etc.).
e. dimensiunile (grosimea, lăț imea și lungimea pieselor), sunt reglementate prin
standarde (STAS 942-86 pentru cheresteaua de r ășinoase, STAS 8689-86 pentru cea de
fag, stejar și diverse foioase). Piesele de cherestea de diverse foioase (tari sau moi) se
produc numai în so rtimentul scânduri și dulapi netivi ți la grosimile specifice foioaselor.
La solicitarea beneficiarilor, produc ătorul poate fabrica și cherestea de alte dimensiuni
(în condiții de preț majorate).
Din punct de vedere dimensional se pot defini termenii:
• lungimea
12

– cherestea lung ă, scânduri și dulapi care au lungim ea de minimum 3,00 m la
rășinoase ș i 1,80 m la foioase;
– cherestea scurt ă, scânduri ș i dulapi cu lungimi cuprinse între 1,00 m și 2,75 m la
rășinoase ș i 1,00 și1,70 m la foioase;
– cherestea subscurtă , scânduri și dulapi cu lungimi cuprinse între 0,45 m și 0,95
m numai la foioase.
• lățimea
– cherestea lată de r ășinoase cu lățimi cuprinse între 16cm și 30 cm inclusiv;
– cherestea îngust ă de rășinoase cu lățimi cuprinse între 6cm și 15 cm inclusiv.
Întrucât la debitare bu ștenii au umiditate mare (U = 50-80%), piesele de cherestea
au dimensiunile reale mai mari ca dimensiunile nominale cu supradimensiunile
(supramăsurile) necesare compens ării contragerii prin uscare, adic ă tocmai cu m ărimea
ce trebuie ad ăugată dimensiunilor nominale ale piesei de cherestea, astfel ca prin uscare
aceasta s ă aibă la umiditatea de referin ță (20% la răș inoase și 15% la foioase)
dimensiunea cerut ă.
Supradimensiunile acordate pieselor de cherestea cu utilizare frecvent ă, debitate
din buș teni în stare verde (U = 50%) se prezintă în STAS 6455-71 (răș inoasele) și STAS
6548-73 (fagul și stejarul).
f. poziția planului de t ăiere față de inelele anuale pe secțiunea transversal ă a
buștenilor (fig. 1.4):
– cherestea radial ă, în secțiunea transversală , tangenta la inelele anuale formeaz ă
cu fața exterioară a piesei unghiuri cuprinse între 60 și 90° (1);
– cherestea semiradial ă, la care unghiurile respectiv e sunt cuprinse între 45 și 60°
(2);
– cherestea tangen țială, la care unghiurile respective sunt mai mici de 45° (3).

Fig. 1.4. Pozi ția planului de t ăiere față de inelele anuale.
1 – piesă cu tăiere radial ă; 2 – pies ă cu tăiere semiradial ă; 3 – pies ă cu tăiere tangenț ială.
13

g. poziția piesei în sec țiunea transversal ă a bușteanului depinde de modelul de
tăiere utilizat (modul de a șezare al pânzelor tă ietoare în lama gaterului ș.a.). Piesele de
cherestea ob ținute sunt (fig. 1.5.):

,5

Fig. 1.5. Pozi ția pieselor de cherestea în sec țiunea transversal ă a bușteanului,
1 – piesă axială; 2 – piese centrale; 3 – piese laterale; 4 – margine; 5 – l ătunoi.

– axiale („de inimă”) , ce cuprind m ăduva (inima) bu șteanului (fig. 1.5.1);
– centrale („cu inima spintecată”) , cu măduva secț ionată pe fețele interioare (fig.
1.5.2);
– laterale , care se ob țin după piesa axială sau cele centrale (fig. 1.5.3);
– margini (fig. 1.5.4) și lătunoaie (fig. 1.5.5) definite anterior.
h. calitatea vizează aspecte ca: structura lemnului, prezen ța defectelor anatomice
pe fețele și canturile pieselor, acurate țea și debitării și prelucrării și este reglementat ă la
noi prin standarde (1949-86, 1961-80, 8454/3-77, 1929-90, 8454/2-80, 3575-86, 3363-
86, 6709-86, 8454/6-82).
Estimarea vizual ă a calității (clasarea de „aspect”) se face în funcție de defectele
pe care piesa le are în întregime, ori pe unitatea de lungime (frecvent 1,00 m).
Încadrarea într-o clas ă de calitate se face dup ă fața și cantul cel mai slab, dac ă diferența
dintre ele nu este mai mare de o clas ă. În caz contrar, încadrarea se face în clasa imediat
superioară celei din care fac parte fa ța și cantul cel mai slab.
Clasarea de „rezisten ță” (pe baza unor încerc ări mecanice, cu ‘ma șina”) se impune
pentru piesele supuse la solicit ări mecanice

14

151.2.2.2 Semifabricatele și prefabricatele

Fabricarea acestora este justificat ă de necesitatea aprovizion ării produc ătorilor de
case, mobilă , binale etc., produse industriale din lemn în general, cu cherestea de
dimensiuni convenabile utiliz ării lor de c ătre beneficiari, pentru reducerea pierderilor de
prelucrare (consumurilor tehnologice).
a. Semifabricatele de cherestea sunt piese ob ținute prin opera ții de prelucrare a
cherestelei și au forme, dimensiuni și condiții de calitate corespunz ătoare unor elemente
brute de produse finite.
Dimensiunile reale de execuț ie ale semifabricatelor includ valoarea dimensiunii
finale a reperului de produs finit, plus supradimensiunea acordat ă pentru contragere (la
piesele în stare verde) și adaosul de prelucrare (40-60 mm la lungime, 4-6 mm la grosime
și lățime) pentru viitoarele opera ții (retezări, rindeluiri etc.). Semi fabricatele se produc
pentru a fi utilizate la folosirea mobilei corp, u șilor, ferestrelor și scaunelor tâmplă rești.
Dimensiunile și condiț iile calitative sunt normalizate prin standarde sau prin în țelegeri
prealabile între produc ători și beneficiari și se verific ă pe loturi de maxim 1000 buc din
același reper.
Semifabricatele cele mai cunoscute sunt frizele pentru parchete (STAS 228/1-87),
care pot fi executate din toate speciile din care se produc și piesele de cherestea (dar în
principal din fag, stejar și rășinoase). Se produc pentru una din urmă toarele destina ții:
– frize pentru piese de parchet , denumite frize;
– frize de perete pentru frizuri de perete și plinte;
– șipci de perete , pentru pervazuri de perete.
Dimensiunile nominale al e frizelor, pe destina ții, sunt stabilite prin STAS 8454/1-
86.
b. Prefabricatele de cherestea sunt piese realizate din semifabricate sau direct
din cherestea, cu umiditate, dimensiuni și forme finale corespunz ătoare produsului finit.
Prin uscare artificial ă, rindeluire, profilare, g ăurire etc., cheresteaua sau semifabricatele
de cherestea sunt transformate în prefabricate.

1.2.2.3 Traversele

Sunt produse finite realizate prin debitare, cu forme, dimensiuni și condiții de cali-
tate (rezisten țe mecanice) ce le fac apte pentru a fi suport la șinele de cale ferată de
suprafață și din subteran.
Se produc din bu șteni de fag și uneori din bu șteni de cvercinee fasona ți din arbori

16doborâți în perioada repausului vegetativ (1 octombrie – 31 martie). Se clasific ă după :
a. forma sec țiunii transversale.
În funcție de gradul de prelucrare al fe țelor traverselor (STAS 330/1-72) dup ă cele
trei elemente (talp ă, înălțime și față), se produc:
– traverse de tip A (în varianta A1 și A2)
– traverse de tip B
– traverse de tip C.
Traversele de tip A au toate fe țele prelucrate, cu muchii ascu țite (la tipul A 1) sau
teșite (la tipul A 2). Traversele de tip B au doar trei fe țe complet prelucrate, cea de a
patra fiind par țial teșită, iar cele de tip C au numai două fețe prelucrate (talpa și fața).
b. după destinaț ie (locul de utilizare al traverselor în cadrul c ăilor ferate) pot fi:
– traverse normale (STAS 330/2-80), utilizate la sus ținerea șinelor pe c ăile ferate
cu ecartament normal CFN (1.435 mm) se produc în două clase de calitate, iar dup ă uti-
lizare în dou ă categorii: categoria I -a, pentru liniile principale (cu trafic intens) și
categoria a Il -a, pentru liniil e secundare (cu trafic redus);
– traverse înguste (STAS 330/3-80), utilizate la sus ținerea căilor ferate cu
ecartament redus CFF (500, 600, 760 sa u 1.000 mm) se produc într-o singur ă clasă de
calitate, cu secț iunea transversal ă de tip A 2, B și C;
– traverse pentru poduri (STAS 330/4-80), utilizate pentru sus ținerea șinelor în
zona podurilor de pe că ile ferate (CFN sau CFF) se produc într-o singură clasă de
calitate și cu secțiunea transversal ă numai de tipul A 1. Au dimensiunile de execu ție
diferențiate după cum podurile la care se utilizeaz ă sunt construite pe că ile ferate
normale sau cu ecartament redus;
– traverse speciale (STAS 330/5-80), utilizate la sus ținerea șinelor în zona
schimbătoarelor de cale (macazu ri), în zona intersec țiilor sau în zona travers ărilor etc.,
se produc într-o singur ă clasă de calitate, iar dup ă utilizare în dou ă categorii: categoria
I, pentru că ile ferate cu ecartament normal, și categoria a Il -a, pentru c ăile ferate cu
ecartament redus.

1.2.2.4 Doagele

Sunt produse ob ținute prin debitarea radial ă (cel mult semiradial ă) a buștenilor și
lobdelor de stejar sau de fag (uneori și de dud, salcâm etc.). Sunt utilizate la fabricarea
diverselor tipuri de butoa ie (pentru vin, bere, b ăuturi distilate etc.). Pentru butoaiele din
fag utilizate ca ambalaje (pentru bitum, fructe de p ădure etc.) se pot folosi și doage
debitate tangen țial.

17Dimensiunile doagelor sunt standardizate (STAS 905/89 și 2159/89), existând o
corelație între grosime și lungime, pentru a asigura rezisten ța și capacitatea butoaielor.
Grosimile sunt identice cu ale scândurilor și dulapilor de foioase.
Clasificarea doagelor se face dup ă:
a. întrebuin țarea lor sau locul ocupat la formarea unui butoi și pot fi:
– doage de manta (simbol M ), utilizate la partea lateral ă (curbă ) a butoiului;
– doage de fund (simbol F ), utilizate pentru capacele butoiului.
b. destinaț ia sau utilizarea dată butoaielor. Uzual se aplic ă celor de stejar:
– doage pentru butoaie de vin și băuturi distilate (simbol V), STAS 905/89;
– doage pentru vase speciale (simbol S).
Doagele de stejar se produc numai din arbori doborâ ți în perioada repausului
vegetativ (1 octombrie – 31 martie), planul de t ăiere fiind orientat radial sau cel mult
semiradial, astfel încât razele medulare s ă nu treacă de pe o fa ță pe alta a piesei pentru a
se asigura etan șeitatea butoaielor.
Nu se admite prezen ța unor defecte ca: nodu ri putrede, curbur ă, galerii de insecte
etc. Alte defecte se admit limitat.
Doagele de fag (STAS 2105-90) se produc prin debitare a lemnului rotund sau a
lobdelor de fag care provin din arbori doborâ ți în tot cursul anului. Planul de t ăiere este
orientat radial, semiradial sau tangen țial, iar doagele se separă pe cele dou ă perioade de
doborâre: perioada de vegeta ție (1 aprilie – 30 septembrie) ș i perioada de repaus
vegetativ (1 octombrie – 31 martie).
Se fabrică numai neaburite și nu se admite prezen ța următoarelor defecte: noduri
vicioase și/sau concrescute, galerii de insecte, mucegai, încindere, inim ă stelată,
putregai, m ăduvă . Alte defecte sunt admise limitat.
Doagele de stejar și cele de fag se produc complet finite, cu capetele retezate
perfect perpendicular pe fe țe și pe canturi.
Calitatea doagelor se refer ă atât la execu ția lor (defectele de prelucrare), cât și la
defectele materialului din care au fost fabricate. Se sorteaz ă, de regul ă, într-o singur ă
clasă.
Livrarea doagelor se face în pachete (STAS 9319/2-86) realizate pe tipuri și
dimensiuni și numai dac ă umiditatea lor este de maxim 30% (U ≤ 30%). Transportul se
realizează cu vehicule acoperite, curate și uscate.

1.2.2.5 Rămășițele

Sunt subproduse ale industriei cherestelei rezultate în urma opera țiilor de debitare

18și prelucrare (sin. „r ămășițe de prelucrare”, „produse secundare”).
Clasificarea lor are la baz ă criteriul comercial și ține cont de specia din care
provin ș i eventual, destina ția industrial ă. Astfel întâlnim:
a. Rămășițe de răș inoase pentru celuloz ă (STAS 2059-84) ce provin de la
fabricarea cherestelei de molid și brad.
Se exclud: putregaiul, incl uziunile de corpuri str ăine (metale, p ământ, nisip etc.)
urme de arsuri, pete de ulei și de cărbune. Se admit cu restric ție: coaja, liberul, pungile
de rășină, nodurile vicioase, gale riile de insecte etc.
Se livrează sub form ă de snopi sau de a șchii tehnologice.
Snopii au diametrul total de 25-30 cm, greutatea de circa 20 daN și cuprind piese
cu lungimea de 100 ±5cm (cu o anumit ă secțiune minim ă), strâns legate la mijloc cu
sârmă moale sau cu sfoar ă rezistentă la umiditate.
Așchiile tehnologice sunt admise la fabricarea celulozelor de calitate inferioar ă și
au dimensiunile orientative de 2 ∼20 mm grosimea, 6 ∼35 mm lungimea și lățimea.
b. Rămășițele de stejar pentru extracte tanante (STAS 4238-79) se sortează de
la fabricarea cherestelei din stejar și gorun. Con țin minim 80% duramen și nu se admite
putregaiul și corpurile str ăine.
Se livrează în snopi (legați cu sârm ă moale la mijloc) sau în vrac. Piesele au ca
dimensiuni: lungimea de 100 ±5 cm, secț iunea maxim ă de 6× 10 cm.
c. Rămășițele de fag (STAS 7149-86) provin de la prelucrarea cher estelei de fag și
sunt destinate, în primul rând, fabric ării plăcilor din a șchii (PAL) și plăcilor din fibre (PFL).
Se livrează fie ca piese din lemn masiv (în vrac sau legate în snopi), fie ca așchii
tehnologice .
Pentru fabricarea PAL și PFL se pot utiliza și rămășițe de cherestea de r ășinoase,
de stejar sau de diverse alte specii de foioase (STAS 7149-86).

1.3 FABRICI DE CHERESTEA
Fabrici de cherestea

1.3.1 Alcătuire

Industria cherestelei cuprinde un ansamblu de unit ăți de produc ție (fabrici ) în care
asupra lemnului rotund se execut ă un proces de t ăiere mecanic ă, prin ferăstruire în sens
longitudinal și transversal, urm ărindu-se obț inerea de piese fasonate, diverse ca
sortimente și dimensiuni.
Fabricile de cherestea se pot clasifica dup ă: specia prelucrat ă (de rășinoase, de

19foioase și mixte); m ărimea capacit ății de producț ie (mici, mijlocii și mari); modul de
amplasare în teritoriu (independente, asociate etc.). Activitatea de producț ie a unei
fabrici de cherestea se desf ășoară în următoarele sec ții (fig. 1.6):
– depozitul de bu șteni;
– hala de fabricaț ie;
– secția de tratare termic ă și chimică (poate lipsi);
– depozitul de cherestea.
Depozitul de buș teni. Aici se preg ătește lemnul rotund pentru fabricarea
cherestelei, unele opera ții fiind diferen țiate în func ție de utilajul de baz ă folosit la
debitare. În flux tehnologic se execut ă operațiile:
–descă rcarea trunchiurilor lungi sau buș tenilor de gater din mijloacele de
transport;
– recepția cantitativ ă și calitativă a acestora;
– retezarea-sec ționarea și toaletarea buș tenilor;
– detectarea și eliminarea eventualelor incluziuni (metalice, minerale);
– cojirea bu ștenilor și colectarea cojii;
– sortarea tehnologic ă și marcarea bu ștenilor (se practic ă în cazul debit ării cu
gaterul vertical, în cazul unor comenzi speciale, chiar la debitarea cu fer ăstrăul panglic ă);
– distribuirea bu ștenilor sorta ți pe lagăre sau platforme de depozitare;
– depozitarea și conservarea bu ștenilor sorta ți și a celor ce se p ăstrează nesortați;
– spălarea buștenilor necoji ți;
– alimentarea cu bu șteni a halei de fabrica ție.
Hala de fabrica ție este secț ia conducă toare din fabrica de cherestea. Aici se
desfășoară procesul tehnologic de transformare a bu ștenilor în produse ale industriei
cherestelei prin operaț ii ca:
– debitarea , tăiere longitudinal ă pentru realizarea fe țelor, implicit a grosimii
pieselor brute;
– prelucrarea , eliminarea defectelor neadmise și asigurarea celorlalte dimensiuni
(lungime și lățime) prin tivire-spintecare și retezare-sec ționare (inclusiv prelucrarea
capetelor, marginilor).
Dotarea tehnic ă a halei cuprinde: pentru debitare gatere verticale, fer ăstraie
panglică sau ferăstraie circulare de construc ție special ă, iar pentru prelucrare fer ăstraie
circulare de diferite tipuri, feră straie panglic ă de spintecat etc. Amplasarea acestor
mașini se face într-un flux tehnologic organizat pe specii, cu legând opera țiile prin
sisteme de transport mecanic.

EMNROTUNDUNG BUȘTENI
R ii iăiliiă
PREGĂ TIRE:
– retezare-sec ționare,
– toaletare,
Dbitbti
CHER ESTE ABRUTĂ
PRELUCRARE:
–retezare-sec ționare
– Sortare dimensional ă Aburire, antiseptizare, ignifugare SECȚIA DE TRATARE TER-
Stivuire, depozitare,
EXPEDIERE:
– desfacere stive – transport la ramp ă
–sortarecalitativăHALA

DE DEPOZITUL

DE
DEPOZITUL

DE Aprovizionare
(Ram pa verde )
(Ram pa uscată)
Desfacere
Fig. 1.6. Schema procesului tehnologic al fabrică rii cherestelei

20

21Secția de tratare termică și chimică (poate lipsi uneori), este dotat ă cu instala ții
pentru activit ățile:
– aburire, numai la o parte din cherestea și la toate frizele de fag;
– antiseptizare, ignifugare etc.;
– uscare artificial ă.
Dotarea tehnic ă a acestei sec ții cuprinde camere de uscare, de aburire, bazine de
imersie, autoclave etc. în func ție de activit ățile desfășurate și de cantitatea de cherestea
prelucrată anual (estimat ă).
Depozitul de cherestea este secț ia în care se execută operații ca:
– presortarea calitativ ă, separarea dimensională pe sortimente și inventarierea
(în rampa verde);
– stivuirea la șipcă a cherestelei destinat ă uscării artificiale;
– stivuirea strâns ă a cherestelei destinată aburirii, antiseptiz ării etc.;
– distribuirea cherestelei pe platfo rmele de depozitare, în vederea conservă rii și
uscării naturale (stivuirea la șipcă în depozit);
– pregătirea și livrarea cherestelei conform comenzilor și contractelor, (desfacere
stive, transport la rampa de expedi ție, sortare calitativ ă finală, marcare, inventariere,
ambalare, înc ărcare în mijloacele de transport).
Depozitul de cherestea este dotat cu instala ții pentru sortarea pi eselor, stivuirea,
destivuirea și formarea pachetelor cu pies e, dispozitive de ambalare și marcare, instala ții
de încărcare a cherestelei în mijloacele de transport ș.a..
Fabricile de cherestea mai pot avea sec ții asociate, ateliere de între ținere etc..
Secțiile asociate asigură utilizarea mai complet ă a materiei prime, reducerea
cheltuielilor de transport, diminuarea polu ării mediului etc. Au volumul produc ției
relativ mic, consumând r ămășițe de cherestea, capete de bu șteni, rumeguș , coajă etc. Ca
secții asociate enumeră m:
– secție de parchete , prelucreaz ă frizele în elemente pentru pardoseli;
– secție de lăzi, prelucreaz ă cherestea, lobde și lemn rotund de calitate inferioar ă
în diferite tipuri de ambalaje;
– secție de butoaie , prelucrează și asambleaz ă doagele de stejar sau de fag în
butoaie;
– secție de tala ș industrial , prelucreaz ă capetele bu ștenilor de r ășinoase și de
foioase moi în tala ș sau lână de lemn;
– secție de valorificare a produselor secundare , sortează și prelucreaz ă lemnul de
mici dimensiuni sau calitativ inferior în: r ămășițe pentru celuloz ă, PAL sau PFL,
rămășițe de stejar pentru tanan ți, tocătură pentru fabricile de PAL și PFL, produse

22diferite ca pale ți, bobine pentru cabluri, calupuri, brichete și peleți din rumegu ș etc.
Atelierele și construc țiile auxiliare asigură derularea procesului de produc ție și
pot cuprinde:
– ascuțitoria;
– atelierul mecano-electric;
– laboratorul tehnologic (pentru fabricile dotate cu camere de aburire, uscare,
instalații de antiseptizare etc.);
– centrala electro-termic ă;
– construc ții tehnico-administrative, magazii de materiale tehnice etc.

1.3.2 Proiectare generală

Locul de amplasare (situarea) al une i fabrici de cherestea se stabileș te prin studiul
de prefezabilitate, în care se indic ă: județul, localitatea, strada, coordonatele topografice,
suprafața și situația juridică a terenului, zona seismic ă, nivelul maxim al apelor freatice
etc. Se iau în calcul criteriile:
1. Amplasamentul (situarea) . Factorii determinan ți pentru loca ție:
– apropierea de sursa de materie prim ă, piață și de drumurile de acces
principale, pentru alegerea mijloacelor de transport utilizate la aprovizionare și
la livrare pentru reducerea cheltuielilor de transport;
– existența în zonă a resursei umane.
Ordinea de prioritate a factorilor loca ției în stabilirea sitului este dat ă de
aprecierea acestora de c ătre întreprinderea în cauz ă (chestiune de 1. costuri de
materii prime, 2. costuri de transport, 3. costuri de mân ă de lucru)
2. Terenul. Alegerea terenului ține seama de:
– existența spaț iului disponibil necesar pentru cl ădiri, depozite, c ăi de transport
intern și extern rutier sau pe șine inclusiv spa țiu suplimentar pentru extinderi
prevăzute sau posib ile (suprafa ță suficient de mare și de form ă
dreptunghiular ă cu 2:1 sau 3:1 raport între laturi, cale ferat ă sau drum de acces
auto paralele cu latura mare sau cu intrare oblic ă etc.);
– caracteristici fizico-ge ografice, orografice, c limatice, meteorologice,
geotehnice (teren ferit de inunda ții, plan cu înclinare natural ă de 1∼2‰ spre o
latură pentru scurgerea apelor pluv iale, bine ventilat, cu portan ță suficient ă
etc.).
3. Programul. Cuprinde date despre:
– tipul de fabric ă;

23– dimensiunea spa țiilor și dimensiunile libere ale acestora;
– numărul de angaja ți, eventual departajat pe sexe (vestiare, toalete);
– planul de dispunere a ma șinilor;
– încărcări din circula ție și individuale.
În unele cazuri, cerin țe speciale:
– protecție fonică și contra vibra țiilor, contra substan țelor toxice;
– apropierea de o linie electric ă ce asigur ă alimentarea puterii instalate;
– apropierea de o surs ă de apă, pentru asigurarea necesarului de ap ă industrial ă,
potabilă și PSI;
– extinderi prev ăzute sau posibile;
– valoarea terenului, nivel de impozitare, exigen țe de ordin urbanistic sau
arhitectonic, restric ții de mediu.
4. Planificarea opera țională atentă este o condi ție a proiect ării construc țiilor.
Trebuie reprezentate procesele de produc ție după tipul de producț ie, după
estimarea aproximativ ă a producției anuale sau dup ă numărul angaja ților.
Dacă nu există valori medii din experien ță, necesarul de spa țiu se stabile ște pe
baza planului de dispunere a ma șinilor și a diverselor echipamente industriale.

Cum toate aceste criterii nu pot fi îndeplinite simultan se adopt ă o soluție de
compromis ca rezultat al aceste i analize tehnico-economice.

Suprafața totală a terenului necesar rezult ă din planul general de amplasare al
fabricii trebuind să asigure un flux de produc ție cât mai ra țional (trasee cât mai scurte,
fără încrucișări între deplas ările de materie prim ă sau de produse).
Construcțiile industriale – hala de fabrica ție, camerele de uscare, de aburire,
secțiile asociate, atelierele de între ținere etc. – se amplaseaz ă între depozite (de bu șteni
și de cherestea – fig. 1.7), pentru re ducerea lungimii traseelor pentru utilit ăți (agent
termic, energie electric ă etc.) și din considerente de ordin arhitectonic.
La proiectarea planului general (scara 1:5.000 ∼1:10.000) se armonizeaz ă cerințele
tehnologice cu cele structural-constructive, arhitectonice, urbani stice, economice cu
respectarea normelor de protec ția muncii, mediului, prevenirea și stingerea incendiilor
(PSI) etc.

Zone P.C.I. Drumuri auto Linie de garaj C.F.N.

Fig. 1.7. Planul general al unei fabrici de cherestea
1 – depozit de bu șteni; 2 – hala de fabrica ție; 3 – rampa verde; 4 – camere de uscare
și de aburire; 5 – depozit de cherestea; 6 – sec ții asociate; 7 – ascu țitorie;
8 – centrala termic ă; 9 – pavilion administrativ

1.3.3 Regimul de lucru și capacitatea de produc ție a fabricilor de cherestea

Regimul de lucru (fondul de timp de lucru disponibil) al unei fabrici , reprezint ă
volumul de timp în care se desf ășoară activitatea în sec țiile și sectoarele sale. Se poate
aproxima cu rela ția:

([]s a r s c dn T T T T T)⋅++− = [sch/an] (1.4)

unde:
Td –fondul de timp de lucru disponibil [sch/an];
Tc – timpul calendaristic al unui an, [zile] ( Tc = 365 zile);
Ts – timpul corespunz ător zilelor nelucr ătoare dintr-un an (sâmbete, duminici, s ărbători legale); orientativ
Ts = 105 – 110 zile;
Tr – timpul de oprire pentru repara ții și revizii programate, [zile/an] (orientativ 8-12 zile, la liniile de
rășinoase și 12-15 zile, la liniile de foioase);
Ta – timpul afectat de opririle accidentale, neprev ăzute, [zile/an] (orientativ Ta = 3-5 zile);
ns – numărul de schimburi de lucru pe zi al halei de fabrica ție (durata unui schimb = 8 ore, exclusiv
timpul aferent schimb ării pânzelor, care la gater este de circa 1 or ă/sch iar la fer ăstrăul panglic ă de maxim
0,5 ore/sch); în mod curent se stabile ște ns = 2 sch/zi.

Capacitatea de produc ție a unei fabrici reprezint ă producția maxim ă ce poate fi
realizată într-o anumit ă perioadă de timp (1 an) pentru o anumit ă structură a produc ției
și în condi țiile folosirii intensive și extensive a utilajelor.
Pentru fabricile de cherestea, între capacitatea de produc ție (Q p), produc ția
24

posibilă (Qf) și producția realizată (Qr) există relația:

[mr f pQ Q Q≥ ≥3/an] (1.5)

Capacitatea de produc ție posibilă (Qf) este utilizat ă la proiectarea unei fabrici de
cherestea (inferioar ă Qp), fiind influenț ată de condițiile concrete de munc ă, iar producția
realizată practic (Qr) mai este diminuat ă de locurile înguste pe flux,gradul de folosire a
utilajelor, condiț iile de aprovizionare, fluctuaț iile forței de muncă , opririle accidentale și
alte cauze.
Capacitatea de produc ție se exprim ă de obicei în m3 bușteni debita ți/an sau în m3
cherestea realizat ă/an.
Capacitatea de produc ție posibil ă a unei linii de debitare se poate calcula cu
una dintre rela țiile:

sau d u fbT Q Q⋅ =d u u fcT Q i Q⋅⋅= [m3/an] (1.6)
unde:
Qfb și Qfc – capacitatea de produc ție posibil ă a liniei de debitare, [m3 buș teni/an],
respectiv [m3 cherestea/an];
iu – indicele de utilizare al materialului lemnos, [m3 cherestea/m3 buștean];
Td – fondul de timp de lucru disponibil al halei de fabrica ție,[sch/an];
Qu – capacitatea de t ăiere medie a ut ilajului de baz ă folosit la debitare,[m3 bușteni/8 ore (schimb)].

Pentru proiectare Qfb, respectiv Qfc, rezultă din calcule economice sau se deduc
din relația 1.6, dup ă ce s-a ales tipul (caracteristic ile tehnice) utilajului de bază .
Capacitatea de produc ție posibil ă a unei fabrici Qf e determinat ă de numărul de
linii tehnologice din hala de fabrica ție și de specia bu ștenilor prelucra ți (răș inoase, fag,
stejari, diverse foioase tari sau moi, combina ții ale speciilor – profil mixt).
Capacitatea fabricilor pentru o singur ă specie de buș teni se determin ă cu relația:

[m= ⋅ =∑=
=i idn i
iu u fT Q i Q
13/an] (1.7)

unde:
Qf – capacitatea de produc ție posibilă a halei de fabrica ție, [m3 cherestea/an];
iu – indicele de uti lizare programat al bu ștenilor, [m3 ch/m3 buștean];
i = 1, 2… n – numărul liniilor tehnologice din componen ța halei;
uiQ– capacitatea de t ăiere medie a utilajului de baz ă pe fiecare linie, [m3 bușteni/8 ore];
diT– fondul de timp de lucru disponibil pentru desf ășurarea activit ății pe fiecare linie
25

tehnologic ă, [sch/an].

Capacitatea fabricilor cu profil mixt presupune c ă pe aceeaș i linie tehnologic ă sau
pe linii tehnologice paralele se prelucreaz ă, simultan sau alternativ , buș teni de specii
diferite.
La fabricile cu prelucrare simultan ă (pe linii tehnologice paralele), se recomand ă
relația:
[m
i i i m dn i
iu u f T Q i Q⋅ ⋅ =∑=
=13/an] (1.8)

unde:
mfQ- capacitatea de produc ție posibilă a unei fabrici de chereste a cu profil de prelucrare
mixt,[m3 cherestea/an];
uii– indicii de utilizare ai buș tenilor pentru specia prelucrat ă pe fiecare linie
tehnologic ă, [m3 cherestea/m3 buștean];
i = 1, 2… n – numărul liniilor tehnologice din componen ța halei;
uiQ– fondul de timp de lucru disponibil pentru desf ășurarea activit ății pe fiecare dintre
liniile tehnologice, [sch/an].

Dacă la proiectare se impune capacitatea de produc ție a viitoarei fabrici (respectiv
Qf – relația 1.7 sau – relaț ia 1.8 – cunoscute) atunci se poate calcula numărul de
linii tehnologice din hala de fabricaț ie (în funcț ie de caracteristicile tehnice și tipul
utilajului de baz ă ales, QmfQ
u – cunoscut) cu relaț ia:

d u uf
lf
LT Q iQ
QQN⋅ ⋅= = [buc] (1.9)

unde:
NL – numărul de linii tehnologice din viitoarea hal ă de fabrica ție [buc];
Qf, Ql, iu, Qu, Td – respect ă notațiile din rela țiile 1.6, 1.7, 1.8 și 1.9.

Valoarea calculat ă pentru NL cu relația 1.9 se rotunje ște la întreg, prin adaos, de la
orice zecimal ă care depășește 0,2, rezultând num ărul de linii tehnol ogice adoptate ( NL).
Gradul de înc ărcare mediu ( ÎL) al liniilor te hnologice va fi.

100⋅ =
LL
LNnÎ [%] (1.10)

Valoarea optimă recomandată ÎL = 80-85% , în caz contrar impunându-se
26

27realegerea utilajului de baz ă (cu capacitate mai mic ă sau mai mare) sau modificarea
corespunz ătoare a capacit ății fabricii.

1.4 Depozitul de bu șteni – caracteristici, tehnologii ș i utilaje

1.4.1 Amplasarea depozitului

Modalitatea de amenajare și organizare a depozitelor de bu șteni din fabricile de
cherestea influen țează valoarea indicelui de utilizare a materiei prime prin preg ătirea
buștenilor pentru debitare (diferit ă după forma în care intr ă – lemn rotund lung, bu șteni
etc.), prin specia și utilajele de baz ă din hala de fabrica ție, prin conservare etc.
Alegerea terenului pentru depozitele de bu șteni se face în zone cu portan ță și
drenaj bune, f ără denivelări, eventual cu o mică înclinare natural ă (1-2‰) care s ă
asigure scurgerea apelor pluviale. Stratul de sol se înl ătură pentru a nu permite cre șterea
vegetației care men ține umezeala, afectând aerisirea stivelor de lemn rotund și
favorizând dezvoltarea d ăunătorilor (insectelor, ciupercilor).
Ca formă generală , se prefer ă cea dreptunghiulară , cu raportul laturilor 1:1 sau
2:1, pentru o desfăș urare normală , economică , a operațiilor.
Suprafața totală ocupată este propor țională cu capacitatea de debitare a fabricii și
direct influen țată de gradul de mecanizare al activit ăților din depozit (instala țiile
utilizate la desc ărcarea, manipularea și stivuirea bu ștenilor), precum ș i de utilajul de
bază din hală, care determin ă gradul de sortare al bu ștenilor (dimensional ă și calitativ ă).
Este preferat ă stivuirea pe în ălțime cât mai mare (intensiv ă), celei pe suprafa ță –
lungime și lățime (extensiv ă).

1.4.2 Aprovizionarea cu bu șteni

1.4.2.1 Necesarul de buș teni

Procesul de produc ție al unei fabrici de cherest ea depinde de aprovizionarea la
timp și în cantit ăți suficiente, cu material lemnos de calitate.
Aprovizionarea depozitului se face dup ă graficul calculat (func ție de indicii de
utilizare ai materialului lemnos și de comenzile de produc ție) și indică trimestrial, lunar
și zilnic, cantit ățile de bu șteni (pe specii – eventual) ce trebuie aduse într-un an
calendaristic.
Volumul anual de material le mnos ce trebuie aprovizionat ( și debitat) pe total

fabrică (și pe fiecare specie, în cazul fabricilor cu profit mixt) se poate calcula cu rela ția:

uf
aniQQ= [m3/an] (1.11)
unde:
Qan – volumul total de bu șteni pe specii ce trebuie adus în fabric ă, [m3/an];
iu – indicele de utilizare al materialului lemnos al fiec ărei specii, [m3 cherestea/m3
buștean];
Qf – volumul de cherestea estimat pe specii (confor m comenzilor) [m3/an] (relația 1.7
sau 1.8).

Aprovizionarea ritmic ă este o activitate de baz ă, orice caren ță afectând producț ia.
Cantitățile livrate cresc în sezonul rece și scad în cel cald, pentru echilibrare
impunându-se m ăsuri de stocare și conservare a unor volum e corect dimensionate.
Sunt de preferat furnizorii din apropier e, cheltuielile de transport, majorate
proporțional cu distanț a, crescând pre țul buș tenilor și al cherestelei.

1.4.2 Mijloacele de transport utiliz ate la aprovizionarea cu bu șteni.

Pentru aprovizionarea bu ștenilor se pot folosi urm ătoarele tipuri de mijloace de
transport:
– autovehicule specializate sau de uz general;
– vagoane de cale ferat ă normală (CFN);
– vagoane de cale ferat ă forestieră (CFF);
– alte sisteme de transport.
Aprovizionarea poate fi simultan ă și cu mijloace de transport diferite, astfel încât,
în funcție de distan țe, condiții de încărcare, mijloace disponibile, s ă se reducă costurile
de transport și să se asigure cantit ățile necesare.
a. Mijloacele auto (tractoare cu remorci, autocamioane, autotrenuri etc.) au
capacități de transport situate în tre 6-20 tone (în medie T auto ≈10 t). Autocamioanele
pentru transportul le mnului lung sunt prev ăzute cu remorci monoaxe sau biaxe și dotate
cu diverse dispozitive și instalații pentru înc ărcarea și descărcarea bu ștenilor (răcoanțe
rabatabile, trolii mecanice, graifere ac ționate hidraulic etc.).
Nivelul platformei auto ( ΔhAUTO) este de 1,10 m, iar lungimea lemnului rotund
încărcat poate ajunge pân ă la 15 m.
I.R.U.M. S.A. Reghin produce platforma de 16 tone și semiremorcile de 16 și 25
de tone destinate transportului de bu șteni și cherestea. Sunt echipate cu r ăcoanțe fixe sau
telescopice și cu troliu cu 2 tamburi, comandat electropneumatic pentru autoînc ărcarea
28

29buștenilor. Schemele și caracteristicile lor tehnice sunt prezentate în plan șele 1 și 2.
Transportul cu mijloacele auto era c onsiderat eficient pentru distan țe de maxim 50
km, condi țiile actuale (cre șterea tonajului, viteza mare de deplasare, mobilitatea mult mai
mare, versatilitatea mijloacelor de transport etc.) au împins aceast ă limită la 150 km.
Drumurile auto au l ățimea minim ă 3,20 m, pentru circulaț ia pe o band ă, și 5,50 m, pentru
circulația pe două benzi.
b. Vagoanele de cale ferat ă normal ă – CFN (ecartament 1.435 mm) au o
capacitate de cuprins ă între 10 și 40 t (în medie T CFN = 25-35 t) și lungimea maxim ă de
12-15 m, fiind preferate cele cu pere ții rabatabili ori demontabili (u șurința încărcării și
descă rcării).
Transportul bu ștenilor pe CFN era considerat cel mai economic sistem pentru
distanțe mai mari (peste 50 km). Problemele ma ri ale transporturilor feroviare sunt:
întârzieri, deficien țe, dublarea opera țiilor de înc ărcare–desc ărcare în g ări etc. Vagoanele
cu buș teni se descarc ă pe linii de garaj cu rampa maxim ă de 2‰, cu gabaritul (zona de
liberă trecere) minim de 4,00 m pe orizontal ă și 4,80 m pe în ălțime, în lungul c ăreia se
amenajeaz ă rampe sau platforme betonate de stocare-recep ție.
Cota platformei vagoanelor ( ∆h CFN), față de partea superioară a șinei de rulare se
află la înălțimea de 1,10 m, iar pentru protec ția personalului de deservire, între peretele
vagonului și frontul rampei, va r ămâne un spa țiu liber de 0,4-0,6 m (condi ții
constructive).
c. Vagoanele-platform ă de cale ferat ă forestier ă – CFF (ecartament 760 mm),
aproape disp ărute astă zi, au o capacitate de transport de 10 tone (T CFF ≈ 10 t) cu lungimi
de până la 12 m. Trucurile sunt dotate cu ră coanțe rabatabile simultan, facilitându-se
astfel descă rcarea bu ștenilor pe una dintre p ărțile laterale. Cota platformei vagonului
(ΔhCFF) se află la circa 0,60 m.
Liniile de garaj aveau un gabari t de minim 3,20 m pe orizontal ă și 4,00 m pe
înălțime și declivitate de maxim 2‰, iar spa țiul de siguran ță de 0,20-0,40 m. În fabricile
aprovizionate at ât prin CFN cât și prin CFF, șinele de garaj CFF pot fi introduse, între
șinele CFN, utilizându-se astfel acela și front de desc ărcare (aceea și rampă și instalații
de descărcare).
d. Alte sisteme de transport , neutilizate practic la noi, sunt reprezentate de:
transportul naval și plută rit, cel aeronautic (cu elicoptere, dirijabile), cel pe cablu (cu
funiculare) etc.

1.4.2.3 Stocul de materie prim ă (stocul tehnic)

Se define ște drept cantitatea minim ă de buș teni care trebuie s ă existe în
permanen ță în depozit, pentru a se asigura continuitatea func ționării fabricii în cazul
apariției unor situa ții neprev ăzute în aprovizionarea ritmic ă (precipita ții abundente,
calamități etc.). Con ține buș teni din toate grupele de diametre, în cantit ăți suficient de
mari pentru fiecare linie tehnologic ă în parte, corespunză tor capacit ăților utilajelor de
debitare, astfel încât acestea s ă lucreze în permanen ță în sarcină maximă.
Volumul stocului tehnic poate fi stabilit cu rela ția:

dan
TTn QQ⋅= [m3] (1.12)

unde:
QT – stocul tehnic (de siguran ță), [m3];
Td – numărul zilelor de func ționare a halei de fabrica ție conform regimului de lucru
stabilit, [zile/an];
Qan – cantitatea de bu șteni prelucrat ă în total la fabrica respectiv ă, [m3/an].
n – durata pentru care se recomand ă asigurarea continuit ății funcționării halei de
debitare, [zile] ( n = 10-12 zile, la r ășinoase, n = 12-15 zile, la foioase și n = 5-6 zile, la
fag pe timp de var ă, în condi țiile în care fabrica nu dispune de un sistem de conservare a
buștenilor).
Recepția buș tenilor.
Este o opera ție important ă ce trebuie efectuat ă de personal competent, care
cunoaște standardele și instrucțiunile pentru m ăsurarea și marcarea bu ștenilor. Recep ția
condiționează randamentul produc ției (consumul specific), costurile pe m3 de cherestea
etc.
Se execut ă pe rampe dup ă descă rcarea materialului lemnos. La comenzi speciale
(ex. lemnul de rezonan ță, buș teni groși și foarte gro și pentru debitare radial ă etc.),
recepția se realizeaz ă la furnizor, de că tre delegatul beneficiarului, înainte de înc ărcare.
Se verifică datele (num ărul de bu șteni, diametrele, lungimile, volumul pe bucat ă și pe
total, calitatea etc.,) înscrise în avizul de expedi ție. La diferen țe (calitative și cantitative)
inacceptabile, între avizare și recepție, încărcătura se pune la dispozi ția furnizorului,
rămânând depozitată separat pe rampa de desc ărcare. Se încheie în maxim 10 zile un
proces verbal de constatare, cu un delegat al furnizorului. Pe baza acestui proces verbal
se poate realiza decontarea la un pre ț renegociat c ătre furnizor.
La recepție este obligatorie examinarea fiec ărei piese, pentru a i se determina:
– dimensiunile (lungime, diametrul) și volumul (recep ția cantitativ ă);
– modul de fasonare și calitatea (recep ția calitativ ă).
Sistemele automate de recep ție au apărut ca aplica ții practice ale informaticii,
30

31diminuând radical consumul de for ță de munc ă și de timp pentru cubarea bu ștenilor și
majorând în aceea și măsură precizia de m ăsurare.
De o mare diversitate constructiv-func țională (mecanice, electro-mecanice,
electro-optice etc.), au evoluat co ntinuu. Dispozitivele automate de m ăsurare, dotate cu
laser și conectate la un calculator, permit num ărarea și cubarea bu ștenilor, stabilirea
lungimii și diametrului mediu pentru un lot de bu șteni sau pentru intr ările dintr-o
perioadă dată, comand ă separarea bu ștenilor la telesortator, eviden ța gestiunii
depozitului de bu șteni pe sortimente, pe grupe de di ametre, pe comenzi etc., generarea
de rapoarte statistice pentru person alul de decizie, optimizarea sec ționării lemnului
rotund lung la lungime etc.
Amplasarea lor depinde de rolul îndeplinit, montându-se de regul ă pe
transportoare, și pot func ționa independent sau în re țea și favorizând cre șterea vitezelor
de lucru și a randamentului, a productivit ății, optimizarea consumului de bu șteni pe
comenzi (ra ționalizarea stocurilor și a fondurilor b ănești imobilizate) etc.

1.4.3 Descărcarea buș tenilor

1.4.3.1 Construc ția și dimensionarea rampelor de desc ărcare

Rampele de desc ărcare din depozitele de bu șteni sunt utile dac ă transportul și
manipularea materialului lemnos se face cu ajutorul va gonetelor sau cu al
transportoarelor longitudinale cu lan ț. Dacă manipularea și deplasarea bu ștenilor are loc
prin întrebuin țarea autodesc ărcătoarelor sau cu ajutorul macaralelor portal, rampele sunt
înlocuite cu platforme betonate de descă rcare, depozitare și deplasare.
a. Rampele de desc ărcare se construiesc pentru fiecare tip de mijloc de transport
în parte, amenajarea și dimensionarea fiind adecvate procedeului de transport (CFN,
CFF, AUTO) și instalațiilor de desc ărcare.
Lungimea rampei de descă rcare este cel pu țin egală cu lungimea frontului de
descă rcare deservit.
Lățimea rampei de descărcare va fi între 12 și 20 m, pentru a permite stocarea
temporară a cantităț ii de bușteni intrate la o repriz ă cu un mijloc de transport și ulterior
desfășurarea recep ției, și majorat ă, dacă pe ramp ă se execut ă operația de retezare-
secționare.
Înălțimea rampei la frontul de desc ărcare va fi egal ă sau ceva mai mic ă decât cota
platformei mijlocului de transport.
b. Platformele betonate de desc ărcare tind s ă ia locul rampelor în cadrul

32depozitelor cu organizare și dotare tehnologic ă modernă.
Construcția lor este simpl ă, fiind construite din beton armat, aș ezat perfect
orizontal, într-o platform ă dreptunghiular ă cu lungimea egală cu cea a frontului de
descă rcare și lățimea stabilit ă fie în func ție de mărimea consolei sau deschiderii
macaralei, fie în funcț ie de opera țiile tehnologice executate pe ea. Se recomand ă ca
fiecare tip de mijloc de transport s ă dispună de platforma sa de desc ărcare.

1.4.3.2 Utilaje și tehnologii

Utilaje pentru descărcarea și manipularea bu ștenilor . Descă rcarea lemnului
rotund din mijloacele de transport trebuie s ă se realizeze într-un tim p cât mai scurt, cu
un efort fizic cât mai redus și fără pericole de accidentare a personalului de deservire. Se
preferă execuț ia mecanizat ă a descărcării, prin utilizarea a diferite tipuri constructive de
instalații, adaptate și dimensionate corespunz ător, pe baza unor normative și de către
întreprinderi special autorizate. Se precizeaz ă că utilajele pentru desc ărcarea lemnului
rotund din depozitele de bu șteni nu sunt întrebuinț ate exclusiv la desc ărcarea
mijloacelor de transport, ele se mai pot utiliza la: presortarea și stivuirea bu ștenilor,
alimentarea transportoarelor și rampelor, alte operaț ii de manipulare.
Pentru desc ărcarea materialului lemnos din mijloacele de transport se pot utiliza:
– în fabricile mici: trolii, monoray luri, autodesc ărcătoare, automacarale etc.;
– în fabricile de m ărime medie : macarale portal cu deschideri mici (până la 18 m),
poduri rulante mici (deschidere maxim ă de 14 m) etc.;
– în fabricile mari: poduri rulante cu deschiderea de 28,5 m, macarale portal cu
deschiderea peste 18 m, macarale turn etc.
Cu titlu de ilustrare men ționăm:
Autodesc ărcătoarele (fig. 1.8) au o larg ă utilizare în fabricile de cherestea, având
o mobilitate mare, deplasare rapid ă, permit acoperirea unor front uri lungi de lucru, f ără
a fi legate de c ăi de deplasare fixe. Utilizarea lor este condi ționată de existen ța unor
platforme betonate pentru circula ție și pot lucra într-o perfect ă colaborare cu alte utilaje
din dotarea depozitului. Sunt dese rvite de un singur operator.

Fig. 1.8. Autodescă rcătorul de tip IFRON: 1 – cup ă pentru manipularea
materialelor în vrac; 2 – lam ă pentru deplasă ri prin împingere;
3 – graifer tip foarfec ă; 4 – graifer ac ționat hidraulic.

Pe lângă descărcarea buștenilor se pot utiliza și la alte opera ții: stivuire cherestea,
încărcare și deplasare de rumegu ș și lemn tocat etc., distribuirea și stivuirea bu ștenilor
pe lagărele de sortare și la alimentarea halei de debitare.
Există mai multe tipuri constructive de autodesc ărcătoare, principalele lor
caracteristici tehnice f iind prezentate în fi șele tehnice ale produc ătorilor.
Exemplific ăm cu dou ă modele (IFRON 204D și IF500) ale produc ătorului autoh-
ton, I.R.U.M. S.A. Reghin principalele lor caracteristici tehnice fiind prezentate în plan-
șele 3 ș i 4.
IFRON 204D este construit pe blocul tractorului U650, prin adaptarea șasiului și a
instalației hidraulice pentru sistemul de ridicare.
IF500 face parte din clasa medie a înc ărcătoarelor articulate ( unghi de frângere de
40 de grade), este echipat cu motor Perkins de 130 CP și cutie de viteze hidraulic ă, pu-
tând acționa în spa ții înguste.
Macaralele portal sunt construc ții metalice formate din patru picioare și o grindă
transversal ă (cu zăbrele sau plin ă) susținută de acești stâlpi, la o în ălțime de 6-12 m. Pe
grindă se poate deplasa un c ărucior dotat cu electropalan echipat cu cârlig port-sarcin ă.
Sunt foarte utilizate (cheltuieli de investi ții reduse și varietate dimensional ă) în
depozitele de bu șteni ale fabricilor de cherest ea dotate cu gatere care necesit ă sortarea
tehnologic ă prealabil ă a buștenilor, utilizându-se la desc ărcare, presortare și distribuirea
33

lor pe lag ăre, stivuirea pentru conservare și alimentarea halei de fabrica ție.
Au 1-3 operatori (func ție de sistemul de prindere a bu ștenilor) și capacitate medie
de descărcare și manipulare de 20-25 m3/h (la un ciclu de lucru de 4-6 minute).
Macaralele capr ă, cu dou ă console, construite de I.R.U.M. S.A. Reghin au
capacități de ridicare de 5 tf ș i respectiv 10 tf. Prezint ă avantajul c ă sub cele dou ă
console se pot amplasa liniile de cale ferat ă sau drumurile auto pentru accesul
mijloacelor de trans port sosite la desc ărcat, crescând astfel spa țiul de depozitare de sub
acestea. Schema constructiv ă a macaralelor portal și principalele caracteristici
constructive sunt prezentate în plan șa 5.
Podurile rulante (fig. 1.9) sunt instala ții de desc ărcat de mare capacitate
întrebuințate la fabricile mari de cherestea.
Se compun dintr-o cale de rulare (ș ine metalice) fixat ă la înălțime, pe dou ă șiruri
de stâlpi de beton armat precomprimat și din podul propriu-zis fo rmat din grinzi cu
zăbrele sau pline, rigidizate între ele, pe care sunt fixate șinele căruciorului port-sarcin ă
dotat cu electropalan. Stâlpii au funda ții speciale (tip pahar) ce le garanteaz ă stabilitatea
și dacă sub pod sunt bazine pentru conservarea prin imersie în ap ă a buștenilor.
Distanța dintre ace știa, pe direc ția căii de rulare, este de 8-16 m, iar pe direc ție
transversal ă depinde de deschiderea podului.
Liniile de garaj CFN precum ș i drumurile de acces auto se pot amplasa fie paralel,
fie perpendicular, pe calea de rulare a podului.
Cele mai utilizate poduri rulante în depozitele de bu șteni ale fabricilor de
cherestea au deschiderea de 28,5 m, capacitatea de ridicare de 5 tone și sunt deservite de
doi operatori. La un ciclu de lucru de circa 6 minute asigur ă o capacitate medie de
descă rcare de 30-35 m3/h.

Fig. 1.9. Pod rulant.
1 – grinda cu ză brele (podul propriu-zis); 2 – ro țile pentru rularea podului; 3 – șina de
34

35rulare; 4 – stâlpi de sus ținere pentru o singur ă cale de rulare; 5 – stâlpi de susț inere
pentru două căi de rulare paralele; 6 – grinzi longitudinale din beton armat; 7 – funda ția
stâlpilor de sus ținere (tip pahar); 8 – sta ția de acționare a podului; 9 – electropalan;
10 – cărucior; 11 – grinzile (2 buc.) pentru deplasarea c ăruciorului; 12 – cabina de
comandă ; 13 – roțile de rulare ale c ăruciorului; 14 – graiferul pentru prinderea
buștenilor; 15 – stivele cu bu șteni; 16 – platform ă betonată (sau bazin).

1.4.4 Preg ătirea pentru debitare a bu ștenilor

1.4.4.1 Utilaje pentru retezare ș i secționare

Retezarea este opera ția de tă iere transversal ă a buștenilor cu scopul îndrept ării
capetelor.
Secționarea este opera ția de tăiere transversal ă a buștenilor cu scopul reducerii
lungimilor și pentru îndep ărtarea unor eventuale defecte (conicitate exagerat ă, curburi,
putregai etc.).
Depozitele de bu șteni ale fabricilor de cherest ea primesc lemnul rotund sub form ă
de buș teni de gater sau sub form ă de trunchiuri și catarge.
Lemnul rotund, primit ca „bu șteni de gater”, nu im pune retezarea sau sec ționarea,
decât dacă prezintă unele defecte neadmise (putregai, l ăbărțări etc.). Se consider ă o
fasonare incorect ă dacă se impune resortarea, în scopul elimin ării unor defecte, în
procent de 10 ∼20% din volumul total al lemnului aprovizionat
Lemnul rotund cu lungimi peste 6,00 m, dup ă recepție, este transformat prin
operațiile de retezare și secționare, în acord cu specia și comenzile de cherestea.
• La lemnul rotund de r ășinoase , însemnarea se face dinspre cap ătul gros, astfel
încât capetele sub lungimile de utilizare la cherestea s ă aibă diametrul cât mai mic
(volum minim). Lungimea este dimensiune de baz ă la piesele de cherestea de r ășinoase,
deci însemnarea locului de t ăiere și executarea sec ționării trebuie f ăcute cu o deosebit ă
atenție și precizie.
Cheresteaua de r ășinoase cea mai solicitat ă ca lungime este cea de 4,00 m, la
secționare urm ărindu-se ob ținerea unui procent maxim (70-75%) de bu șteni de gater cu
această lungime și cu lemn de bun ă calitate.
• Pentru lemnul rotund de fag, se recomand ă urmărirea defectelor care se
transmit pieselor de cherestea și care se elimin ă din start (încinderea, eventualele
defecte ascunse etc.), deci locul din care se porne ște cu însemnarea pentru sec ționare și

36sensul în care se avanseaz ă se alege dinspre lemnul s ănătos spre zona cu defecte (la
capătul gros, la cap ătul subțire sau undeva pe la mijlocul lungimii).
Se recomandă :
– secționarea cu însemnarea lungimilor dinspre cap ătul gros, pentru lemnul s ănătos
și cu defecte mici pe lungime ori dac ă defectele ce trebuie eliminate apar la acesta;
– secționarea pornind de la un defect maxi m al lemnului rotund, situat pe
lungimea sa, se execută mai jos sau mai sus de acesta pe ntru a facilita examinarea în
secțiune și eliminarea defectului, dup ă care secț ionarea decurge normal spre capete.
• Lemnul de stejar , în general, se livreaz ă fabricilor de cherestea sub form ă de
bușteni de gater, necesitând doar eventuale corect ări de fasonare pentru îndreptarea
capetelor. Pentru lemnul lung, sec ționarea se porne ște de la cap ătul gros spre cel sub țire.
• Lemnul diverselor foioase tari și moi se livreaz ă sub form ă de bușteni de
gater. În depozit se îndreapt ă capetele și se îndep ărtează eventuale defecte pronun țate
(putregai, curburi mari etc.) datorate unei fason ări incomplete la furnizor.
La toate speciile, sec ționarea urm ărește și obținerea de piese cu conicitate normal ă
(maxim 1%), bu ștenii de gater cu lungimi mari (5,0 -6,0 m) alegându-se din trunchiuri
cu conicitate redusă .
La final bu ștenii de cherestea vor avea lungimea egal ă cu lungimea nominal ă
(standardizat ă) plus supradimensionarea pentru contra gere (1 cm/m, dar nu mai mult de 4
cm pe piesă ), în limitele abaterilor admise.
În cazul debit ării la gatere, se execut ă ulterior opera ția de marcare (cu cret ă
forestieră, pe unul din capete) din necesitatea repartiză rii separate a bu ștenilor pe
lagărele de depozitare pe grupe de diametre (sortare tehnologic ă).
Dacă se utilizeaz ă ferăstraie panglic ă pentru debitat, marcarea nu mai este
necesară, buș tenii depozitâ ndu-se laolaltă .
Operația de retezare-sec ționare se execută perfect perpendicular pe axul
longitudinal al bu ștenilor, mecanizat, prin folosirea unor fer ăstraie. Acestea pot fi:
mecanice, electrice, fixe ori mobile.
a. Instala țiile fixe (de sec ționare la punct fix) se compun din fer ăstrăul propriu-
zis, sistemele de transport pentru alimentare și evacuarea bu ștenilor și eventual,
dispozitive de fixare a bu ștenilor în timpul sec ționării, pentru determinarea lungimilor
de secț ionare, descă rcătoare de bu șteni de pe transportor, tr ansportoare pentru evacuarea
mecanizată a rumegu șului și capetelor rezultate de la retezare etc.
Ferăstrăul circular sau „tip cobz ă” se utilizeaz ă, pentru retezarea lemnului
rotund cu diametrul sub 60 cm, cu o productivitate medie de 12-20 m3/h.
Ferăstrăul cu lam ă dințată sau „coadă de vulpe” se utilizeaz ă la retezarea

37lemnului rotund cu diametrul peste 60 cm, realizând o capacitate medie de 10-15 m3/h.
Ferăstrăul fix cu lan ț se utilizeaz ă la retezarea lemnului rotund cu diametre sub
150 cm, fiind instala ția cea mai r ăspândită în depozitele de bu șteni ale fabricilor de
cherestea de răș inoase. Capacitatea medie de t ăiere poate ajunge la 15-20 m3/h.
b. Ferăstraiele portabile cu lan ț au ca principale caracteristici mobilitatea și
versatilitatea. Capacitatea lor de t ăiere depinde de puterea moto rului de antrenare, de
lungimea lamei, de viteza lan țului etc., fiind de cca. 8-10 m3/h.

1.4.4.2 Organizarea activit ății tehnologice la sec ționare

Criteriile de alegere pentru fer ăstraiele necesare depozitelor de bu șteni, destinate
executării operației de retezare-sec ționare sunt: cantitatea și specia bu ștenilor prelucra ți,
diametrul maxim al bu ștenilor aproviziona ți, tipul de ac ționare (mecanic ă sau electrică ),
masa totală (la cele portabile) și numărul de persoane pentru deservire, capacitatea
constructiv ă de tăiere și gradul de mecanizare (la cele fixe), pozi ționarea în fluxul
tehnologic a opera ției de retezare-sec ționare (locul pentru desf ășurare), costul și modul
de procurare al fer ăstrăului etc.
Fabricile de cherestea de r ășinoase utilizeaz ă instalații fixe de retezat – sec ționat,
iar cele de foioase se doteaz ă cu ferăstraie portabile.
Organizarea tehnologic ă a activității de retezare-sec ționare se face în func ție de
factorii urm ători: cantitatea și specia lemnului rot und care se prelucreaz ă, terenul
disponibil, complexitatea și numărul instala țiilor utilizate, gradul de mecanizare al
activității desfășurate etc.;
Secționarea cu fer ăstraie portabile se poate aplica atât la lemnul rotund de
rășinoase, cât și la cel de foioase, direct pe rampa sau pe platforma de desc ărcare, dup ă
terminarea recep ției.
După secț ionare, buș tenii de gater rezulta ți vor fi reorienta ți spre alte opera ții de
pregătire (cojire, sortare etc.) din cadrul depozitului.
Rumegușul și capetele care apar în proces ul de lucru vor fi colectate și evacuate
periodic (cel târziu la sfâr șitul schimbului), sau permanent cu transportoare mecanice.
Secționarea cu instala ții fixe se aplic ă lemnului rotund de r ășinoase, iar în
situații de excep ție și la cel de foioase (stejar și diverse).
Organizarea și amenajarea activit ății tehnologice permite ca lemnul rotund lung s ă
treacă pe la un punct fix de lucru, unde se afl ă amplasat fer ăstrăul. Tipul fer ăstrăului
utilizat (fer ăstrău circular, cu lam ă dințată, cu lanț), precum ș i gradul de mecanizare al
sistemelor de deservir e (transportoare, desc ărcătoare de bu șteni, dispozitive de fixare

38etc.) determin ă mărimea echipei de operatori care asigur ă desfășurarea activit ății.

1.4.4.3 Detectarea incluziunilor

Buștenii pot îngloba buc ăți metalice. Detectarea și eliminarea lor înainte de
debitare este necesar ă pentru a se evita deteriorarea pânzelor t ăietoare, opririle
accidentale (timpii neproductivi) sau accidentele.
Pânzele din țate care întâlnesc incluziuni metalice sufer ă importante deterioră ri
(consumul de scule va creș te), iar întreruperile de activitate se pot reduce substan țial
durata medie a unui schimb.
În fabricile moderne de cherestea se utilizeaz ă detectoare pentru incluziunile
metalice.
Există două tipuri constructive de detectoare: fixe și portabile. Câmpul
electromagnetic al bobinelor înregistreaz ă variații de intensitate la detectarea
incluziunilor și astfel bu ștenii sunt identifica ți și semnala ți optic, acustic, iar la unele
tipuri de detectoare se marcheaz ă cu un jet de vopsea locul incluziunii.

1.4.4.4 Utilaje pentru cojirea buș tenilor

Cu coaja se înlă tură fracțiunile minerale și alte corpuri str ăine, care sunt colectate
în timpul manipul ărilor buștenilor, scade pericolul de infestare (la r ășinoase fiind
absolut necesar ă) în timpul depozit ării și se elimin ă operația de cojire manual ă de pe
rămășițele destinate industrializ ării.
Buștenii de foioase (cei de fag, în special ) nu se cojesc decât în momentul în care
sunt conduș i în hala de debitare, ei conservâ ndu-se mai bine la o umiditate ridicat ă.
Cojirea bu ștenilor are efecte tehnologi ce pozitive concretizate prin:
– creșterea capacităț ii utilajelor de debitare și prelucrare (m ărirea duratei de
utilizare a pânzelor din țate între dou ă ascuțiri succesive, reducerea consumului de pânze
tăietoare și sporirea vitezei de avans la t ăiere);
– eliminarea opera ției de cojire a canturilo r la cheresteaua netivit ă;
– mărirea valorii de utilizare a r ămășițelor (la celuloz ă, PAL etc.);
– lucru mecanic specific la debitare mai mic (consum de energie mai redus), în
medie cu 22%, la prelucrarea bu ștenilor coji ți.
Principiul de lucru, la îndep ărtarea cojii, îl poate constitui lovirea (percu ția),
răzuirea, frezarea, ac țiunea unui jet de ap ă etc., fapt ce a determinat realizarea mai
multor tipuri constructive de ma șini, atât portabile cât și fixe.

39
1.4.4.5 Instalaț ii pentru transportul și sortarea tehnologic ă a buștenilor

Sortarea tehnologic ă a buștenilor este o opera ție important ă pentru realizarea la
debitare a unor randamente cantitativ și calitativ superioare. Se realizeaz ă după criterii
determinate de utilajele folosite la debitare și după comenzile pe care fabrica le are de
executat.
La debitarea bu ștenilor cu fer ăstraiele panglic ă nu se impune o sortare riguroas ă a
acestora înainte de t ăiere, ci doar o separare, dup ă:
– specie (dacă se prelucreaz ă mai multe);
– comenzile de executat (trave rse, grinzi, export etc.).
Utilizarea gaterelor verticale presupune t ăierea „închis ă” (oarbă) a buștenilor și
impune sortarea prealabil ă a acestora, dup ă diferite criterii, cum ar fi:
– sortarea calitativă ;
– sortarea pe comenzi;
– sortarea dimensională , după diametru.
a. Sortarea calitativ ă se practic ă din ce în ce mai pu țin. Ea se realizeaz ă prin
împărțirea buștenilor în dou ă clase (I și II sau A și B). Scopul acestei sort ări este de a
asigura zone de calitate cât mai identice pe sec țiunea transversal ă a buștenilor.
• La buștenii de r ășinoase, sortarea calitativ ă nu se mai practic ă, având prioritate
separarea pe comenzi și cea dimensional ă.
• La buștenii de fag, sortarea calitativ ă se practic ă pe două clase de calitate și
numai în zona grupelor de di ametre cu utilizare precizat ă, astfel: clasa I cu d = 25-35
cm, (utilizare pentru produc ția de traverse) și clasa a II-a cu d = 36-55 cm, (utilizare la
producția de cherestea tivit ă în cantitate sporit ă, prin debitare pe prism ă). Zonele
celorlalte grupe de diametre ( d = 16-25 cm și d > 55 cm) nu se sorteaz ă calitativ.
• La buștenii de stejar sortarea calitativ ă se aplică tot pe dou ă clase (ca la fag) și
tot în zona diametrelor cu utiliz ări speciale: clasa I, utilizare pentru producț ia de grinzi
sau pentru producerea în cantitate m ărită a doagelor ( d > 30 cm).
• La buștenii de diverse foioase (tari sau moi) nu se practic ă sortarea calitativ ă.
b. Sortarea pe comenzi se practic ă la buș tenii din toate speciile când se
urmărește obținerea unor piese de cherestea cu anumite caracteristici dimensional-
calitative. Se constituie stive de bu șteni pentru grinzi, doage, traverse etc. și în func ție
de specie.
c. Sortarea dimensional ă se realizeaz ă pe grupe de diametre, la toate speciile, iar
la rășinoase, în plus, bu ștenii se separ ă și pe grupe de lungimi.

40• La buștenii de r ășinoase sortarea dimensională se poate practica astfel:
– pe grupe de lungimi , în funcț ie de spaț iul de depozitare disponibil dup ă una din
variantele:
2,50 + 2,75; 3,00 + 3,50; 4,00; 4,50 + 5,00 și 5,50 + 6,00 m – 5 grupe;
2,50 + 2,75; 3,00 + 3,50; 4,00 ș i 4,50 – 6,00 m – 4 grupe și în mod cu totul
excepțional:
2,50 – 3,50; 4,00 ș i 4,50 – 6,00 m – 3 grupe.
– pe serii (grupe) de diametre (la capătul subțire):
14-19 cm, din 3 în 3 cm – 2 grupe; 20 -27 cm, din 2 în 2 cm – 4 grupe;
28-40 cm, din 3 în 3 cm – 4 grupe; 41 -60 cm, din 5 în 5 cm – 4 grupe;
61-70 cm, împreun ă, o grupă , și toți buștenii cu diametrul peste 70 cm, împreun ă
într-o singur ă grupă .
După acest mod de repartizare pe grupe de diametre vor rezulta în depozit 16
grupe (categorii) de bu șteni. Pentru reducerea spa țiului de depozitare, seriile de
diametre se pot grupa și altfel, ca de exemplu din 5 în 5 cm, pân ă la diametrul de 60 cm
inclusiv, ș i din 10 în 10 cm, peste acesta.
• La buștenii de fag și stejar sortarea pe grupe de lungimi nu se practic ă, buș tenii
depozitându-se împreun ă.
Sortarea pe serii de diametre (valoare m ăsurată la mijlocul lungimii) se practic ă
astfel: d = 16-60 cm, din 5 în 5 cm (9 grupe), și peste 60 cm, to ți într-o singur ă grupă ,
rezultând în total 10 serii de diametre.
• La buștenii de diverse foioase tari ș i moi se practică sortarea pe serii de diametre din 5
în 5 sau din 10 în 10 cm, în func ție de spațiul avut la dispozi ție pentru depozitare. Nu se practic ă
separarea pe grupe de lung imi, în schimb, se separ ă pe specii: plop, anin, tei, salcie, paltin etc.
Pentru a fi mai u șor de identificat, pentru a se repartiza pe platformele de
depozitare, bu ștenii se marcheaz ă. Marcarea se realizeaz ă fie prin poansonare cu
ciocanul cu vopsea, fie cu creta forestier ă și constă în înscrierea sub form ă fracț ionară ,
pe un cap ăt al fiecărui buștean, a indicativelor:
– clasa de calitate (dac ă se sorteaz ă și calitativ) cu cifre romane;
– lungimea, în m, cu cifre arabe;
– valoarea, în cm, a diametrului la cap ătul subțire, pentru r ășinoase sau la mijlocul
lungimii, pentru foioase, cu cifre arabe.
Dacă nu se practic ă sortarea calitativ ă marcarea va fi identic ă la toate speciile de
bușteni. La bu ștenii sorta ți pe comenzi se obi șnuieș te ca marcarea s ă prezinte la
numărător (în locul clasei de calitate) indicativul comenzii (printr-o liter ă sau mai
multe) și la numitor m ărimea diametrului, în cm.

41Construc ția și dimensionarea platformelor de depozitare . Buștenii se pot stoca
în stive, împreun ă sau separa ți (sortați) după anumite criterii, în func ție de specie, de
tehnologie, de comenzi etc. Bu ștenii sorta ți se depoziteaz ă, pe platforme (lag ăre) și
formează stocul tehnologic de materie prim ă.
Se întâlnesc dou ă tipuri constructive de platforme de depozitare:
– platforme din podvale cu l onjeroane din lemn rotund;
– platforme betonate cu lonjeroane din lemn semirotund.
Platformele din podvale și lonjeroane din lemn rotund asigură susținerea
buștenilor la o în ălțime de minim 30 cm deasupra solului, pentru circula ția aerului;
diminuându-se degradarea lor.
Constructiv sunt executat e din podvale (piloni) din be ton între care se fixeaz ă (cu
ajutorul unor scoabe metalice) grinzi din lemn rotund (lonjeroane) de r ășinoase sau de
foioase, cu diametrul de 20-25 cm.
Platformele betonate cu lo njeroane din lemn semirotund se execută în
depozitele unde manipularea și distribuirea bu ștenilor se realizeaz ă exclusiv cu ajutorul
autoîncărcătoarelor cu furci frontale.
Buștenii sorta ți se stivuiesc pe platforma betonat ă, pe lonjeroane din lemn
semirotund sau ecarisat, facilitând astfel prinde rea lor cu graiferul.
Lungimea total ă a unei platforme de depozitare se stabile ște între 10 și 20 m și se
determină prin calcul, acceptând c ă volumul de buș teni stivui ți trebuie s ă asigure
funcționarea unei linii tehnologice de debita re-prelucrare minim 4 ore (între două
schimbări ale modelului de t ăiere).
Distanța dintre dou ă platforme vecine, se alege, astfel încât, între capetele
buștenilor care se stivuiesc s ă rămână un spațiu liber de 1,0-1,5 m, pentru asigurarea
securității muncitorilor manipulan ți.

1.4.4.6 Transportoare pentru deplasarea și distribuirea bu ștenilor

Buștenii sunt deplasa ți de la rampele de desc ărcare la locurile de depozitare și de
aici spre hala de fabrica ție. Aceste deplasă ri se fac cu ajutorul instala țiilor de desc ărcat
(macarale portal, poduri rulante, autodesc ărcătoare etc.) și prin intermediul
transportoarelor mecanice de diferite tipuri constructive (cu lan ț, cu role etc.).
În depozitele de bu șteni ale fabricilor de ch erestea se întâlnesc dou ă tipuri
constructive de transpor toare: longitudinale și transversale.

• Transportoarele longitudinale asigură deplasarea bu ștenilor cu axul

longitudinal paralel cu sensul de avans. Se întâlnesc în dou ă modele
constructive: cu lan ț și cu role tronconice.
Transportoarele longitudinale cu lan ț (fig. 1.10) utilizate aproape în exclusivitate
la alimentarea cu bu șteni a halei de fabrica ție și la alte deplas ări (evacuarea bu ștenilor
de la rampa de desc ărcare spre instala ția de sec ționare la punct fix, repartizarea
buștenilor sorta ți pe platformele de depozitare etc.).
Sunt instala ții de transport rezistente la ș ocuri, cu cheltuieli reduse de între ținere și
exploatare, cu posibilitatea unei rapide înc ărcări-descărcări de la și la mai multe locuri
de muncă, ocupând spa ții industriale mici (fig. 1.11).

Fig. 1.11. Telesortator cu desc ărcare gravita țională;
a – secț iune prin transportor; b – detaliu de construc ție; 1 – buștean;
2 – ș ine de susț inere și ghidare; 3 – pl ăcuțe-suport;
4 – lanț cu zale; 5 – braț e port-buștean; 6 – umeri de sus ținere rabatabili;
7 – clichet pentru blocarea umerilor; 8 – scar ă-tirant pentru deblocarea umerilor;
9 – ax de rotire a umerilor; 10 – plan înclinat pentru rostogolirea bu ștenilor;
11 – schelet metalic.

42

43Transportoarele transversale asigură deplasarea bu ștenilor cu axul longitudinal
perpendicular pe sensul de avans, se compun dintr-un schelet metalic de sus ținere și din
3-5 lanțuri paralele, ac ționate printr-un ax comun.
Servesc la: alimentarea cu bu șteni a telesortatoarelor sau a transportoarelor
longitudinale ale halei de fabrica ție, alimentarea instala țiilor de sec ționare sau a celor
pentru cojirea bu ștenilor, transferul bu ștenilor între dou ă transportoare longitudinale etc.
Descă rcarea bu ștenilor se poate realiza numai la cap ătul final al transportorului,
lungimea lor este relativ redus ă (sub 20 m). Lanț urile sunt prev ăzute cu pinteni (racle ți)
care le asigur ă funcț ionarea și la o înclinare de 30-35 °.

1.4.4.7 Conservarea bu ștenilor

La pă strarea pentru o perioad ă mai lung ă de timp, bu ștenii sunt supu și unor
procese de biodegradare. Prevenirea se poate realiza prin procedee aplicate în func ție de
specie, cantitate, durata depozit ării, destina ție și mod de prelucrare etc. Dac ă durata de
păstrare nu depăș ește 5-6 zile, nu se impun m ăsuri speciale de conservare.
Buștenii de răș inoase , nu se adun ă în depozit în cantit ăți mari și nici pe durate
lungi de timp, de aceea nu se impun m ăsuri deosebite pentru conservarea lor. Cel mai
eficient se p ăstrează prin metoda conservă rii uscate: bu ștenii se vor stivui (de preferin ță
cojiți) pe platforme astfel încât, s ă se asigure ventilarea interiorul stivei, gr ăbind
uscarea natural ă.
În perioada c ălduroasă (1 aprilie-1 octombrie), buș tenii sunt obligatoriu coji ți,
deoarece coaja favorizeaz ă atacul ciupercilor și mai ales al insectelor. Dacă durata de
păstrare poate dep ăși 20-25 zile, lem nul verde proasp ăt cojit se protejeaz ă de la început,
prin stropire cu lapte de var, aplicat imediat dup ă stingere, când încă este cald.
Consumul optim: 30 litri lapte de var la 1m3 lemn rotund supus conservă rii.
Buștenii de fag sunt expuș i la procese de degradare imediat dup ă doborâre,
pericolul cel mai mare prezentându-l înci nderea (sufocarea) ca urmare a infest ării
lemnului cu sporii unor ci uperci care, la o temperatur ă cuprinsă între 10° și 40°C,
pătrund și se dezvoltă în vasele lemnului, dup ă evaporarea apei. Pentru conservarea
buștenilor de fag în bune condi ții se va urm ări, să se mențină o umiditate ridicat ă (peste
60%) a lemnului ori s ă se mențină temperatura lui în afara limitei v ătămătoare.
În perioada sezonului rece conservarea este asigurat ă printr-o simpl ă stivuire
compactă a buștenilor necoji ți.
În perioada c ălduroasă (mai-octombrie) a anului fabricile care au cantit ăți ce
depășesc posibilit ățile lor de prelucrare în 5-6 zile, iau m ăsuri de conservare a lemnului

44contra sufoc ării, crăpării și a altor degrad ări.
Majoritatea procedeelor au ca scop men ținerea unei umidit ăți ridicate utilizând
metode ca: scufundarea în ap ă, stropirea cu ap ă, aplicarea de paste și pelicule etc.
• Conservarea prin imersia completă a buștenilor în bazine special amenajate și
deservite de poduri rulante sau macarale po rtal, pentru manipulare se utilizeaz ă în
depozitele de bu șteni ale fabricilor dotate cu fer ăstraie panglic ă de debitat, stocul fiind
constituit exclusiv din bu șteni nesorta ți. La cele dotate cu ga tere procedeul se poate
utiliza doar dac ă au o capacitate mare și cuprind multe linii te hnologice, conservarea
aplicându-se doar bu ștenilor nesorta ți ai stocului tehnic, imediat dup ă descă rcare și
recepție.
Bazinele se realizeaz ă din beton armat și necesită o investi ție apreciabil ă, la care
se adaugă și un mare consum de ap ă: reîmprosp ătarea total ă este obligatorie la 20-30
zile.
Adâncimea este de 3-5 m, l ățimea este determinat ă de deschiderea instala ției de
ridicat ce deserve ște bazinul, iar lungimea se calculeaz ă în funcție de mărimea stocului
de buș teni aflaț i în bazin (la un coeficient de stivuire de 0,55-0,65) și ajunge la 40-60 m.
Conservarea prin această metodă se poate aplica, cu bune rezultate, pentru o
durată maximă de un an, de la data introducerii buș tenilor de fag în bazin.
• Conservarea prin stropire cu ap ă (realizarea unei ploi artificiale) este comandat ă
automat sau manual, dup ă un anumit regim, în func ție de temperatura mediului
înconjurător și de starea de umiditate a lemnului. Stropirea bu ștenilor de fag va începe cel
mai târziu la 1 aprilie (dac ă temperatura mediului dep ășește 10°C) sau după maxim 15
zile de la doborârea și fasonarea lor în perioada de var ă. Buștenii sunt preluaț i și stivuiți
compact, pe lonjeroane din lemn semirotund a șezate pe platforme betonate construite
special, în ălțimea stivelor depinzând de instala țiile utilizate la ridicare și manipulare.
Acest procedeu este mai rentabil decât cel prin imersie și se recomand ă a se utiliza
în toate fabricile de cherestea de fag care î și formeaz ă stocuri de bu șteni pe timp de
vară. Durata de conservare, cu bune rezultate, este maxim 7 luni de la a șezarea în stiva
pentru stropire. Primii intra ți la debitare vor fi totdeauna bu ștenii cu vechimea de
staționare cea mai mare.
Pentru utilizarea ra țională a suprafe țelor de depozitare sub instalaț iile de ridicat și
manipulat bu șteni, se recomand ă combinarea sistemului de c onservare prin imersie cu
cel prin stropire: baza stivei se formeaz ă într-un bazin, iar partea superioar ă se strope ște.
• Conservarea buștenilor de fag și a altor foioase u șor biodegradabile (carpen,
mesteacăn, ulm etc .) prin acoperirea completă a stivelor cu folii de polietilen ă, cară să
păstreze umiditatea ini țială (ridicată) a acestora, constituie o nou ă metodă de conservare

(aplicată mai mult cu caracter experimental).
Buștenii de stejar ca și buștenii de diverse foioase tari sau moi se pot conserva
prin stivuire compact ă, necojiți, cu asigurarea unei uscă ri lente. Vor fi proteja ți
împotriva cr ăpării la capete (prin aplicarea pl ăcuțelor metalice ondulate sau în S) iar
speciile sufocabile (carpenul, mesteac ănul, ulmul etc.) se vor proteja și împotriva
ciupercilor xilofage.

1.4.4.8 Fluxuri tehnologice

Activitatea tehnologic ă în depozitul de bu șteni se desf ășoară după un regim de
lucru și într-o succesiune determinat ă, în principal, de apr ovizionare (tabelul 1.3),
programul de lucru al halei de fabrica ție, specia și dimensiunile (minime, maxime)
buștenilor, utilajul de baz ă folosit la debitare și anexele sale, dotarea tehnică avută la
dispoziție, condițiile speciale de lucru ș i de protec ția muncii etc.

Tabelul 1.3
Succesiunea principalelor opera ții în depozit

Fluxurile tehnologice semimecanizate se pot utiliza la preg ătirea materiei prime în
depozitele de bu șteni de rășinoase cât și în cele de foioase și presupun atât executarea
manuală a unor opera ții (exemplu: distribuirea bu ștenilor sorta ți cu ajutorul vagone ților
de manipula ție, cojirea etc.), cât și efectuarea lor mecanizată (exemplu: alimentarea cu
45

bușteni a halei, stivuirea buș tenilor etc.).
Fluxurile tehnologice mecanizate se pot utiliza la preg ătirea materiei prime, atât în
depozitele de bu șteni de foioase, cât și în cele de r ășinoase, și presupun distribuirea lor cu
ajutorul unei instala ții specializate: telesortatoare, autodesc ărcătoare, macarale portal etc.

1.4.5 Dimensionarea unui depozit de buș teni

La dimensionare‚ se ține cont, în principal de: specia, cantitatea, forma și
specificația dimensional-calitativ ă a lemnului rotund, tipul mijloacelor de transport care
asigură aprovizionarea și programul de intrare a bu ștenilor, utilajul de baz ă folosit la
debitare, cantitatea și forma de p ăstrare (sortată nesortat ă) a buștenilor în stoc,
tehnologia de conservare și de pregătire pentru debitare, forma și configura ția terenului,
utilajele și instalațiile care vor efectua opera țiile tehnologice (manipul ările și
transportul), programul de lucru al halei de fabrica ție.
Suprafaț a totală, aproximativ ă, a depozitului , se calculeaz ă prin utilizarea rela ției
generale:

) (ns st p t i DS S S S K S+++ = [m2] (1.13)

unde:
SD – suprafa ța totală a terenului ocupat de depozit [m2];
Ki – coeficientul ce ține cont de prezen ța obligatorie a zonelor de protec ție și interven ție
în caz de incendiu ( Ki = 1,25 – 1,35);
St – suprafa ța ocupată de sistemele de transport (drumuri de acces, transportoare, că i
ferate etc.) (m2);
Sp – suprafa ța ocupată de rampe și de platformele betonate utilizate la desc ărcarea
buștenilor, (m2);
Sst – suprafa ța ocupată de lagărele (platformele) stocului de bu șteni sortaț i (stocul
tehnologic) (m2);
Sns – suprafa ța ocupată de stocul de bu șteni nesortaț i, (m2).

La calculul suprafe ței totale a depozitului se adaug ă și zonele de teren ocupate de
alte obiective, cum ar fi: bazinele cu apa necesar ă spălării sau stropirii buș tenilor și
P.S.I., vestiarele, birourile etc.
Suprafața totală a depozitului de bu șteni se poate stabili, orientativ, considerând
46