Industria Turistica la Nivel International

INTRODUCERE

Prezenta lucrare științifică a avut ca scop…

La începutul acestui secol și mileniu, industria turismului și a călătoriilor, reprezintă pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, în acelasi timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Turismul românesc, ca fenomen economic și social, a cunoscut în ultimii 15 ani o dezvoltare semnificativă comparativ cu alte sectoare ale economiei. Din evoluțiile turismului, semnalate pe plan mondial, rezultă că acest sector reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice importante.

In perspectiva acestui secol este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei supra-industrii ale serviciilor: tehnologia informațiilor; telecomunicațiile și industria turismului. În fiecare an, sezon, sau chiar zilnic, produsul turistic este solicitat permanent, de un segment tot mai mare de populație din toate zonele globului, indiferent de existența unor situații conjuncturale care se manifestă pe plan local sau regional. Astazi, aproape în unanimitate, specialiștii susțin că există o industrie a turismului, cu foarte multe priorități pentru unele state, datorită lucrurilor comune și legăturilor de afaceri determinate de practica călătoriilor interne și internaționale.

Pentru România, turismul reprezintă unul din sectoarele prioritare care, prin resursele pe care le antrenează și prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naționale, constituie un factor important pentru progresul economic. România este privită ca o destinație turistică unitară care deține atât puncte slabe, cât și puncte forte, care acționează pe o piață în mișcare, beneficiind de oportunități, darlovindu-se și de amenințările inerte ale unei piețe imperfecte.

Republica federală, și anume Statele Unite ale Americii este cea mai puternică, și în același timp cea mai dezvoltată țară din lume din punct de vedere economic, social, tehnologic și militar. Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât suprafața României măsurând peste 4.800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și se întinde pe aproape 2.000 de kilometri d e la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud). Federația este alcătuită din 50 de state federale, dintre care 48 sunt state continentale învecinate (formează un teritoriu contiguu), iar două state, Alaska și Hawaii, sunt exclave, fiind despărțite de teritoriul celor 48, primul de Canada, al doilea de Oceanul Pacific. La aceste state se adaugă districtul federal Columbia (D.C.), teritoriu federal obținut prin donații egale de la statele Maryland și Virginia. Pentru America, turismul reprezintă cea mai importantă industrie

CAPITOLUL I.

1.1. Analiza serviciilor turistice la nivel mondial

Tabelul nr. 1.1 Abordarea turismului

Sursa: prelucrare proprie după www.revistadeturism.ro, data accesării: 10 aprilie 2016;

Turismul este coonsiderat a fi creator și utilizator de venit național. Antrenarea și stimularea producției turistice, determină un spor de producție care se regăsește ca aport la crearea produsului intern brut. Efectul favorabil al turismului asupra venitului național, este evidențiat de procesul prin care exportul de turiști asigură valorificarea mai avantajoasă a resurselor naționale și a muncii interne.

Prin valorificarea resurselor nevalorificate încă, exploatarea suplimentară a celor ce aparțin altor domenii, sau a creațiilor realizate în alte scopuri, turismul poate contribui la producerea de venit național. Turismul reprezintă un mijloc de valorificare a resurselor. Implicațiile economice ale turismului pot cuprinde și elemente care vizează o valorificare superioară a resurselor implicate în derularea activității turistice, în special a celor naturale (peisaj, climă, ape, floră, faună), dar și antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea singura modalitate de valorificare. Prin asigurarea unei circulații bănești echilibrate, turismul contribuie la atenuare fenomenului inflaționist.

La nivel național și mondial este sesizat fenomenul presiunii inflaționiste prin prețul pământului din zonele cu destinație turistică. În aceste regiuni, prețul pământului a crescut rapid, pentru că turiștii ajung să-și cheltuiască banii investindu-i în economia zonei turistice (gazdă), astfel creându-se o sensibilă presiune inflaționistă. În ceea ce privește turismul internațional, relevant este procesul de consolidare a monedei naționale, a liberei convertibilități, spre care se tinde prin realizarea unor încasări valutare cât mai ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea deficitului balanței de plăți.

Măsurile antiinflaționiste care pot fi adoptate trebuie să cuprindă propuneri privind adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau deflaționiste, sau a practicării unei dobânzi ridicate. Turismul joacă un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, având, astfel, o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și, deci, la reducerea șomajului.

Tabelul nr. 1.2. Serviciile turistice

Sursa: prelucrare proprie după www.stiucum.ro, data accesării: 13 aprilie 2016;

Serviciile turistice reprezintă activitățile caracteristice turismului vândut ca o marfă intangibilă, inseparabilă, variabilă și perisabilă, oferită exclusiv vizitatorilor în timplul pregătirii sau desfășurării călătoriei turistice. Serviciile turistice la nivel mondial sunt foarte diferite, în funcție de țara care le ofera și de tradițiile tării respective. Oamenii sunt receptivi la nou, de aceea în ultimii ani turismul s-a dezvoltat considerabil. Serviciile turistice au ca si scop principal, satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada deplasării. Serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, incat, in urma efectuarii consumului turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi.

Industria călătoriilor și industria turistică, considerate în ansamblu, se situează printre cele mai dinamice ramuri ale industriei mondiale. Aportul călătoriilor și turismului la economia mondială, națională/locală permițând situarea lor pe locul 8 din principalele sectoare industriale, ordonate dupa contributia la dezvoltarea economică mondială:

Tabelul 1.3. Principalele sectoare industriale mondiale

Sursa: prelucrare proprie după www.reprograph.ro , data accesării: 15 aprilie 2016;

Aceste considerente permit caracterizarea turismului ca un sistem de activități socioeconomice cuprinzând relațiile ce au loc în societate, în interiorul fiecărui stat și în circuitul valorilor materiale și spirituale dintre state și ca atare justifică tratarea industriei turistice ca o ramura a economiei naționale. Călătoriile și turismul prezintă trei avantaje majore în stimularea dezvoltării economice și anume:

a) Rapiditatea în dezvoltare;

b) Efectele multiplicatoare;

c) Generarea de schimburi interne și internaționale.

Dezvoltarea turismului presupune existența unui patrimoniu turistic care prin atractivitatea sa are menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocație turistică în circuitele turistice interne și internaționale.

Printre componentele patrimoniului turistic trebuie menționate, în primul rând, resursele naturale: frumusețile montane și peisagistice, plajele însorite de pe litoral, factorii de cură din stațiunile balneoclimaterice, centrele urbane, vestigiile istorice, tradițiile culturale, de artă, folclorul, clima, etc. Valorile naturale (așa numita oferta primară) constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone considerată ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice.

Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice concepute de mâna omului (așa numita oferta turistică secundară) menite să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a patrimoniului turistic natural, creând premisele transformării acestei oferte potențiale într-o oferta turistică efectivă. Resursele create de mâna omului (oferta turistică secundară) reprezintă un complex de elemente de atracție, care pot fi separate în două grupe principale: baza materială a turismului (unități de cazare, de alimentație, comerciale, de agrement, de transport turistic, de tratamente balneo-medicale etc.) și infrastructura tehnică aservită diferitelor obiective de bază materială, care vine să întregească amenajarea turistică a acestor obiective (ca de exemplu: căi de acces, echiparea teritoriului etc.) precum și obiective de prestări servicii cu caracter general.

Noțiunea de turism, din punct de vedere etimologic, provine din termenul englez "tour" (călătorie), sau "totour","to make a tour" (a călători, a colinda), care a fost creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de a voiaja în Europa în general, și în Franța, în special.

Acest termen englez provine la Evoluția turismului în România Turismul, marfă invizibilă 11 rândul său din cuvântul francez "tour" (călătorie, plimbare, drumeție), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement, recreere, plăcere. Termenul francez, la rândul său, derivă din cuvântul grecesc "tournos" și respectiv cel latin "turnus" și înseamnă tot călătorie în circuit. A fost acceptată și ipoteza originii ebraice a cuvântului "tour", în ebraica veche acesta corespunzând noțiunii de călătorie de descoperire, recunoaștere, explorare, etc.

Turismul se prezintă ca o activitate complexă, cu încărcătură economică, aflată la intersecția mai multor ramuri și sectoare din economie; toate acestea își găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente. În cea mai simplă definiție, turismul este acțiunea, dorința, arta de a călători pentru propria plăcere, "o activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii datorită cunoașterii unor noi aspecte ale activității umane și a unor peisaje necunoscute". (J.Medecin).

Astfel, turismul reprezintă activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an.

Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondială după anul 2000, cererea turistică internațională a suferit o puternică încetinire începând cu iunie 2008, ce s-a manifestat printr-o scădere a creșterii sosirilor pe plan mondial cu 2% în timpul lunilor de vară boreală. Acest trend negativ s-a intensificat în anul 2009, în unele țări exagerat de mult datorită virusului H1N1, și a dus la un declin mondial de 4% în 2009 cu 880 de milioane de sosiri la nivel internațional, și o scădere estimată a încasărilor din turism de 6%.

Turismul reprezintă astăzi, prin conținutul și rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii. Infinitatea de interdependențe din economia mondială care apropie civilizațiile și popoarele și multiplele conexiuni și implicații ale turismului în plan economic, social, cultural și politic creează turismului o funcție complexă, aceea de mijlocitor al accesului la civilizație, de stimulator al progresului, al dezvoltării. Turismul s-a cristalizat ca fenomen în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, ca atare, primele încercări de definire și caracterizare a lui datează din această perioadă.

Aproape un secol de la apariție, turismul a avut o evoluție relativ lentă, ceea ce s-a reflectat și în planul clarificărilor conceptuale. După cel de-al doilea război mondial, mai exact începând cu anii '60, ca urmare a transformărilor profunde din economia mondială, turismul cunoaște o expansiune deosebită, antrenând tot mai multe resurse și angrenând în mecanismele sale un număr în creștere de țări și organisme. Călătoria a început odată cu practica războaielor și a schimburilor, care au împins oamenii dincolo de sfera de influență a grupului social din care făceau parte.

Apariția călătoriei poate fi localizată încă din comuna primitivă când, din necesități materiale, oamenii căutau la distanță ceea ce nu găseau în preajma locuinței lor, dar, aceste călătorii nu pot fi în nici un caz identificate cu călătoriile în scop turistic. În Evul Mediu călătoreau mai ales comercianții, ambasadorii și preoții.

Accentuarea diviziunii internaționale a muncii din secolele al XV-lea, al XVI-lea a determinat dezvoltarea comerțului, respectiv a comerțului interior și internațional. Tot mai multe produse se transformau în marfă, ceea ce a determinat dezvoltarea circulației banilor și transformarea economiei naturale în economie de piață. Circulația călătorilor, chiar și la sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu era prea mare, dar volumul ei a crescut treptat, englezii fiind considerați ca națiunea care călătorește cel mai mult.

Odată cu dezvoltarea traficului de călători s-au dezvoltat comunicațiile și industria hotelieră: în secolul al XVI-lea și al XVII-lea mai lent, dar în sec.al XVIII-lea într-un ritm foarte rapid. Un aspect interesant se manifestă în domeniul comunicațiilor, și anume că drumurile se dezvoltau mai încet decât mijloacele de transport.

Cel mai mare eveniment în domeniul turismului, ca urmare a inovațiilor și invențiilor în comunicații, îl reprezintă dezvoltarea mijloacelor de transport rutier și aerian. Oferta turistică internațională s-a lărgit prin adoptarea, pe lângă țările clasice, tradițional turistice (Anglia, Franța, Austria, Italia, Norvegia, Suedia, Elveția etc.), a unor noi țări de destinație. Astfel România și Cehia au intrat pe piața mondială a turismului, urmate de Polonia, Ungaria și Bulgaria, în încercarea comună de a găsi remedii cu ajutorul cărora să iasă din impasul economic în care se aflau datorită războiului.

Importanta economica a turismului a determinat institutiile europene sa se concentreze asupra acestui sector în ciuda absenței unei baze legale. Detinand 53% din piata, Uniunea este cea mai mare regiune turistica din lume. Aceasta industrie reprezinta 5,5% din PIB-ul Uniunii si ofera 6% din totalul locurilor de munca. Extinderea istorica a Uniunii Europene în 2004 cu înca 10 noi state a facut ca suprafata acesteia sa creasca cu 25%, populatia cu 20%, iar PIB-ul cu 5%. În 2007 sa  alaturat UE România si Bulgaria, facând astfel ca numarul statelor membre sa ajungă la 27. Apar astfel o serie de provocări și oportunități pentru dezvoltarea turismului: Cooperarea la nivelul Uniunii Europene este relevanta daca aduce un plus de valoare.

1.2. Analiza sosirilor turistice la nivel mondial

In ultimii 60 de ani, turismul a cunoscut o extindere si o diversificare constanta, ajungand sa devina unul din cele mai dinamice si mai mari sectoare economice la nivel global. Anul 2015 a reprezentat cel mai de succes pentru turism, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT).

In ciuda mai multor socuri regionale, turismul din 2015 a crescut fara întrerupere, se arata intr-un studiu OMT lansat recent. Sosirile turistice internationale au crescut de la 25 milioane la nivel global in 1950, la 278 milioane in 1980, atingand in 2014 cifra de 1133 milioane. Similar, incasarile turistice internationale au cunoscut un trend ascendent, de la 2 miliarde dolari in 1950 la 1245 miliarde dolari anul trecut.

Previziunile pe termen lung arata ca sosirile turistice internationale vor creste la nivel mondial cu 3,3% pe an, intre 2010 si 2030, pentru a ajunge la cifra record de 1,8 miliarde la finele perioadei analizate, potrivit OMT. Printre cele mai favorizate destinatii, din acest punct de vedere, se numara tarile emergente, care, intre 2010 si 2030 vor cunoaste cresteri de peste 4,4% a sosirilor internationale, pe fondul cresterii cotei de piata a acestor zone, de la 30% in 1980 la 45% in 2014. Estimarile prevad o cota de piata turistica de 57% pana in 2030 pentru tarile cu economii in curs de dezvoltare, ceea ce inseamna echivalentul a peste un miliard de turisti internationali.

Conform, Institutului National de Statistica (INS), analiza făcută asupra Romăniei, arata ca in anul 2014, comparativ cu anul precedent, atat sosirile cât si înnoptarile în structurile de primire turistica cu funcțiuni de cazare, au înregistrat creșteri cu 6,6 % respectiv cu 4,8 %.

In luna decembrie 2014, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent sosirile și înnoptarile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat creșteri cu 10,1%, respectiv cu 4,5%. Comparativ cu luna decembrie 2013, în luna decembrie 2014 la punctele de frontiera s-a înregistrat creștere atat la sosirile vizitatorilor straini cu 18,9% cat si la plecarile în strainatate ale vizitatorilor romani cu 8,5%.

Sosirile vizitatorilor straini în România, inregistrate la punctele de frontiera, au fost în luna decembrie 2014 de 606,1 mii, în creștere cu 18,9% față de luna decembrie 2013. Majoritatea vizitatorilor straini provine din țări situate în Europa (93,8%). Din totalul sosirilor vizitatorilor straini în România, 60,8% provin din statele Uniunii Europene.

Astfel, dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au inregistrat din Ungaria (33,0%), Bulgaria (24,3%), Germania (9,7%), Italia (8,1%), Austria (4,6%) si Polonia (4,1%).

Plecarile vizitatorilor români în strainătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna decembrie 2014 de 809,2 mii, în creștere cu 8,5% comparativ cu luna decembrie 2013. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate, reprezentand 76,8% din numarul total de plecari.

Organizatia Mondiala a Turismului concepe o noua cercetare numita Tourism Towards 2030, ce analizeaza comportamentul turistic mondial, in perioada 2010-2030. Acesta este un proces vast de cercetare care ofera estimari si statistici privitoare la datele turistice, precum si proiectii privitoare la cererea turistica mondiala in perioada specificata. In redactarea studiului, specialistii Organizației Mondiale a Turismului tin cont de factori sociali, politici, economici, de mediu si tehnologici, care au conturat turismul pana in prezent si care vor continua sa influenteze modul in care consumatorii aleg destinatiile pentru leisure si business.

Astfel, numarul sosirilor internationale mondiale este estimat sa creasca in medie cu 3,3% intre 2010-2030, cu toate ca in timp rata de crestere va scadea, de la 3,8% in prezent la 2,9% in 2030. In cifre absolute, sosirile turistice internationale vor creste cu aproximativ 43 de milioane pe an, comparativ cu perioada anterioara analizata, adica 1995-2010.

Tinand cont de aceasta previziune, numarul total de turisti va atinge 1,4 miliarde in 2020 si 1,8 miliarde in 2030, se arată în raportul Organizatiei Mondiale a Turismului, iar ratele cele mai dinamice de crestere se vor inregistra in tarile cu economii emergente, cum ar fi Asia, America Latina, Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa, toate acestea urmand sa se pozitioneze inaintea destinatiilor cu economii avanasate.

De altfel, cea mai puternica evolutie estimata se va produce in regiunea Asia-Pacific, unde sosirile sunt preconizate sa atinga 535 milioane turisti, in crestere cu 331 milioane, sau 4,9% pe an, pana in 2030.

Figura 1.1.Tendințe actuale și previziuni

Sursa: www.trendshrb.ro, data accesării: 21 aprilie 2016;

Figura 1.2. Top 10 destinații turistice

Sursa: www.wikipedia.ro , data accesării: 22 aprilie 2016;

Tabel 1.4. Principalele sosiri turistice, la nivel mondial, (milioane turiști)

Sursa: prelucrare proprie după www.wikipedia.ro , data accesării: 22 aprilie 2016;

Figura 1.3. Principalele sosiri turistice, la nivel mondial 2013-2014, (milioanei turiști)

Sursa: prelucrare proprie după www.wikipedia.ro , data accesării: 23 aprilie 2016;

Analiză grafic:

Reprezentarea grafică de mai sus permite observarea faptului că Franța se află pe primul loc în topul cu cele mai multe sosiri turistice. Înregistrând un numar de 83,7 milioane de turiști în anul 2014, față de 2013 când a avut o înregistrare de 83,6 milioane de turiști, reprezentând o creștere de 0,1 %.

Pe ultimul loc în top 10 al celor mai vizitate țări din lume se situează Mexic. Înregistrând un număr de 29,1 milioane de turițsti în anul 2014, față de anul 2013 când a înregistrat un număr de 24,2 milioane de turiști, ceea ce reprezintă o creștere de 20,5 %.

Tabel 1.5. Analiza sosililor turistice la nivel mondial 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 23 aprilie 2016;

Figura 1.4. Principalele sosiri turistice 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 23 aprilie 2016;

Analiză grafic:

Analizând sosirile turistice din anul 2014, la nivel mondial se observă faptul că, Franța se află pe primul loc în topul celor 12 țări, cu un număr de 83.767.000 de turiști, urmată de Statele Unite, cu un numar de 75.011.000 de turiști, iar pe locul trei se situează Spania, cu un numar de 64.995.000 de turiști.

Între Romainia și Bulgaria se observă o diferență de 1.131.000 de turiști în anul 2014, astfel încât, România înregistrează mai multe sosiri turistice, față de Bulgaria, ceea ce reprezintă un plus pentru bugetul țării noastre.

Tabel 1.6. Încasari turistice 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 23 aprilie 2016;

Figura 1.4. Încasarile turistice la nivel mondial 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 23 aprilie 2016;

Analiză grafic:

Analizând încasările turistice din anul 2014, se observă faptul ca Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc cu un număr de 177.241.000 de dolari, pe locul doi se află Spania cu 65.100.000 de dolari. Acestea sunt urmate de către Franța cu 57.668.000 de dolari.

Între România și Bulgaria există o diferență considerabilă în ceea ce privește încasările turistice, diferența fiind de 367.000 de dolari, ceea ce înseamna aproximativ 1.468.000 ron. Acest grafic arată că România aduce un profit considerabil în bugetul țării, prin încasările ce revin din turism.

1.3. Analiza plecărilor turistice la nivel mondial

Tabel 1.7. Plecări turistice la nivel mondial 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 24 aprilie 2016;

Figura 1.5. Plecări turistice la nivel mondial 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 24 aprilie 2016;

Analiză grafic:

În ceea ce privește plecările turistice analizate la nivel mondial, se observă faptul că pe primul loc în top se află China cu un număr de 84.519.000 de turiști, urmată fiind de către Germania cu un numar de 83.008.000 de turiști. Iar pe locul trei se află Statele Unite ale Americii, cu un număr de 68.303.000 de turiști.

Între România și Bulgaria există o diferență considerabilă în ceea ce privește plecările turistice analizate în anul 2014, această diferență fiind de 8.141.000 de turiși. Prin acestă analiză se observă faptul ca România stă mult mai bine,față de Bulgaria în ceea ce privește plecările turistice.

1.4. Analiza cheltuielilor turistice la nivel mondial

Tabel 1.8. Cheltuiele turistice la nivel mondial 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 25 aprilie 2016;

Figura 1.6. Cheltuiele turistice la nivel mondial 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 25 aprilie 2016;

Analiză grafic:

În ceea ce privește cheltuielile turistice analizate la nivel mondial, se poate observa faptul că pe primul loc în top se află China cu suma de 164.859.000 dolari, urmată fiind de către Statele Unite ale Amecicii, cu suma de 145.678.000 dolari. Iar pe locul trei se află Germnia cu suma de 106.630.000 dolari.

Între România și Bulgaria există o diferență considerabilă în ceea ce cheltuielile turistice analizate în anul 2014, această diferență fiind de 1.177.000 dolari, ceea ce înseamnă estimativ 5.178.800 ron. Prin acestă analiză se observă faptul ca România stă mult mai bine, față de Bulgaria în ceea ce privește cheltuielile turistice.

1.5. Balanță, încasări turistice și cheltuielile turistice

Tabel 1.9. Balanța încasărilor turistice și a cheltuielilor turistice

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 27 aprilie 2016;

Figura 1.7. Balanța, încasărilor turistice și a cheltuielilor turistice 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 27 aprilie 2016;

Analiză grafic:

Din analiza profitului și a pierderirilor reiese faptul că Maroc este pe primul loc la nivel mondial, cu un profit de 49.007.000 dolari, urmat de catre Spania cu un profit de 47.131.000 dolari. Iar pe locul trei, în ceea ce privește profitul se află Statele Unite ale Americii cu suma de 31.563.000 dolari.

Din graficul analizat, reiese că România înregistrează pierderi în valoare de 810.000 dolari, ceea ce înseamnă estimativ 3.564.000 ron. Bulgaria înregistrează aceleași sume la încasările turistice, dar și la cheltuielile turistice, neavând profit sau priederi.

1.6. Analiza la nivel mondial a încasrăii medii / turist

Tabel 1.10. Încasarea medie / turist 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 29 aprilie 2016;

Figura 1.8. Încasarea medie / turist 2014

Sursa: prelucrare proprie după www.data.worldbank.ro , data accesării: 29 aprilie 2016;

Analiză grafic:

În ceea ce privește analiza la nivelul încasării medii pe turist, Maroc este pe primul loc în topul mondial cu suma de 25,48 dolari, urmat fiind de Thailanda cu suma de 4,36 dolari, iar pe locul trei se situează Spania cu suma de 3,62 dolari.

Între România și Bulgaria există o diferență destul de mică, aceasta fiind de 0,31 dolari, ceea ce înseamnă, aproximnativ 1,36 ron.

CAPITOLUL II

ANALIZA SERVICIILOR DE AGREMENT TURISTIC

2.1. Analiza potențialului turistic al României

În societatea contemporană serviciile de agrement stimulează eforturile de dezvoltare a acelor activitati (servicii) care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului. Acceste servicii trebuie să asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispoziție, de placere, sa dea senzația unei satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta.

 Agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce ii confera statutul de componenta de baza a prestatiei turistice.  În calitate de componenta de baza a serviciului turistic alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau ale organizatorilor. Agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a turistului.

Economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice. Dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc de asigurare a competivitatii statiunilor turistice. Agrementului a determinat transformarea in motivatie turistica propriu-zisa, conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante: vacanta de schi, alpinism, yachting, tenis, hipism, vanatoare, turism cultural etc.

Pe alt plan, agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone. Activitatile de agrement sunt recunoscute ca o componenta de baza a serviciilor turistice. Ele se structureaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare sau de forma de participare a turistilor etc.

  Desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de achizitie, terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a). Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de organizare a agrementului este asigurarea implicarii efective a turistului in desfasurarea programelor de divertisment.

Astfel, cel mai frecvent, organizarea agremnetului se particularizeaza pe forme de turism: de litoral, montan de vara si/sau de iarna, balnear, iar mijloacele si formele de agrementare se diferentiaza in interiorul acestora dupa numeroase caracteristici dependente de specificul zonei sau grupurilor de turisti.

Se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati eficiente.

Figura nr. 2.1. Harta turistică a României

Sursa: www.romanianmonasteries.org, data accesării: 30 aprilie 2016;

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate. România este traversată de apele Dunarii, incluzând munții Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană. Satele păstrează peisajele naturale, unde oamenii trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile locale. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale, dar și a castelelor.

În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu următoarele țări: Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară.

Varietatea reliefului țării, numărul mare de monumente istorice și mai ales semnificația lor istorică, concomitent cu existența unor stațiuni montane, unele cu profil balnear sau pentru practicarea sportului, constituie elemente ale dezvoltării turismului intern și internațional. Varietatea reliefului, în special zona montană (zona alpină din munții Rodna, Bucegi, Făgăraș, Parâng, Retezat), un număr important de fenomene naturale sau carstice cum ar fi trecătorile de la Bicaz, peșterile Scărișoara, Ialomicioara, Topolnița, precum și rezervele naturale care există în Delta Dunării și pe coasta Mării Negre constituie puncte de atracție.

Aspectul cultural constând în tradițiile de etnografie și folclor, precum și săpăturile arheologice (Constanța, Samizegetusa etc.), existența unor monumente din Evul Mediu (mănăstirile Neamț, Suceava, Sucevița etc.) reprezintă un alt element care a determinat dezvoltarea turismului și practicarea acestuia. Zona Mării Negre, una dintre cele mai importante zone turistice din România, oferă condiții speciale pentru petrecerea concediilor sau pentru tratament balneoclimateric. Un alt punct de atracție pentru cei care doresc să-și petreacă o parte a concediului în România este Delta Dunării care este o rezervație naturală.

În nordul Bucovinei, județul Suceava, rămâne un monument de atracție prin cele cinci mănăstiri (aflate în județ) care sunt pe lista UNESCO și care fac parte din patrimoniul mondial. Aceste sunt: Voronețul (construită în anul 1488), Arbore (construită în 1503), Humor (construită în 1530), Moldovița (construită în 1532) și Sucevița (construită în perioada 1582-1600). În zona centrală a Moldovei, zona Piatra Neamț, impresionează Cheile Bicazului și frumusețile de pe valea râului Bistrița, reprezentate prin vestigii istorice cum sunt: Fortăreața Neamț sau mănăstirile Agapia, Văratec.

Valea Prahovei, ca și a Timișului sunt atractive pentru doritorul de odihnă, fiind înconjurate de munții Bucegi, Baicului, Piatra Mare și situate relativ aproape de București (120-150 km). Pe Valea Prahovei există o salbă întreagă de stațiuni, cum sunt: Sinaia, Bușteni, Azuga ori Predeal. Brașovul și Poiana sa reprezintă o altă zonă de atracție prin faptul că aici se pot practica sportul, escaladarea munților, vânătoarea și există multe alte posibilități turistice.

Zona de nord a Olteniei este una foarte cunoscută din punct de vedere turistic, specifice fiind stațiunile balneoclimaterice: Băile Căciulata, Călimănești, Olănești, Govora și altele. Această zonă este faimoasă și prin arhitectură, folclor și, mai ales, prin monumentele istorice cum sunt mănăstirile: Cozia, Tismana, Horezu. Spre nord, munții Apuseni oferă o panoramă superbă prin reprezentativele peșteri: Pojarul Politei, Urșilor, Scărișoara și, de asemenea, existența unor lacuri termale, glaciare, unice în felul lor în sud-estul Europei.

Zona turistică a Maramureșului este bogată din punct de vedere etnografic, folcloric. Aici vom întâlni faimoasele biserici și mănăstiri din lemn și vom admira costumele și specificul cântecului local. Din cele câteva aspecte mai sus prezentate, rezultă că turismul reprezintă unul dintre elementele esențiale ale bogățiilor naturale, fiind un domeniu de activitate căruia trebuie să i se acorde o atenție sporită.

Capitala țării, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureștiul se remarcă prin stiluri arhitecturale începând de la Curtea Veche, rămășițele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș – cel care a fost fondatorul orașului și, totodată, sursa de inspirație pentru personajul Dracula, la biserici ortodoxe, la arhitectura stalinistă din perioada comunistă și terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu șase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.

Cele mai importante obiective turistice ale municipiului București sunt: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc și altele. De asemenea, în București se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al României.

Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului, astfel el reprezintă motivația principală a circulației turistice.Atracția turistică este motivul fundamental către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere.

 După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.

2.2. Analiza swot a României ca și destinație turistică

Analiza swot a României ca și destinație turistică, deține atât puncte forte, cât și puncte slabe, acționând pe o piață care este într-o continuă mișcare, dar care beneficieză de oportunități și amenințări a unei piețe imperfecte.

Principalele puncte forte ale României sunt următoarele: potențialul natural, potențialul antropic, dezvoltarea și diversificarea capacității de cazare și alimentație, posibilitatea de a crea noi produse turistice, potențialul balnear. Potențialul cadrului natural este posibil datorită existenței unei varietăți a diverselor forme de relief, cum ar fi: munți, podișuri, litoral, câmpii, deltă. România situânsu-se printre cele mai frumoase și apreciate destinații ale Europei.

2.2.1. Puncte forte. Potențialul natural al României

Printre punctele forte ale României ca și destinație tiristică se numără munții Carpați. Aceștia reprezintă o componentă importantă a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul țării. Chiar dacă nu au altitudinile Alpilor, Carpații au câteva părticularitați care îi deosebesc de ceilalți munți ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra) :

• diversitatea peisagistică: peisaje alpine (Făgăraș, Retezat, Rodnei, Parâng), peisaje carstice (Aninei, Bihor-Vlădeasa, Mehedinți, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei și defilee (Bicazului, Oltețului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunării);

• accesibilitate – datorită poziției centrale, configurației, numeroaselor văi și defilee, dar și datorită altitudinii mai reduse;

• potențialul speologic bogat: peste 10000 de peșteri (care situează România pe locul 3 în Europa), dintre care unele au o valoare științifică exceptională;

• complexitate – varietatea formelor de relief, o bogată rețea hidrografică, fond cinegetic, domeniu schiabil, așezări umane.

Un alt punc forte al țării noastre îl constituie zona dealurilor subcarpatice și a podișurilor. Această zonă este deosebit de interesantă prin bogația și varietatea resurselor balneare. În România există factori naturali de cură, de o mare diversitate (ape minerale și termale, lacuri terapeutice, nămoluri terapeutice, emanații de gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativă), în peste 200 de localități, situând România pe unul din primele locuri în Europa.

Zona de câmpie nu prezintă resurse deosebite, dar se poate folosi în interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic și piscicol și prin resursele balneare (lacuri sărate, nămoluri, ape minerale).

Litoralul este și el un punc forte al României, (cu 245 km de plajă) se deosebește de oferta altor țări printr-o serie de caracteristici :

• orientarea spre est și sud-est;

• coborârea în mare cu o pantă lină;

• calitatea nisipului;

• lățimea plajei.

Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe zone turistice din România, fiind astfel un punc forte deosebit de important.Aceasta este una dintre marile atracții ale țării datorită unicității ei în zona europeană. Cele mai importante atracții ale Deltei Dunării sunt:

• plajele întinse în zona litorală (Sulina, Petrișor);

• dunele de nisip (Caraorman, Sărăturile);

• vegetația de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Cărorman, zăvoaie de plută și sălcii uriașe, stufărișuri, specii rare), cuprinzând peste 1150 de specii de plante;

• fauna piscicolă și ornitolgică (peste 300 de specii de păsări și circa 150 de specii

de pești);

• fond cinegetic și piscicol.

Hidrografia cuprinde o vastă rețea de râuri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) și o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatură, regimul eolian și pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambianței favorabile călătoriilor.

Vegetația constituie componenta esențială pentru cercetarea științifică și pentru organizarea de parcuri naturale ca destinaii de vacanță. Totodată trebuie menționate și plantele medicinale care constituie un factor natural de cură (fitoterapia) foarte apreciat.

Fauna– România dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o însemnătate cinegetică deosebită (ursul brun, cerbul, râsul, cocoșul de munte, rața sălbatică). Bogația faunei și fondul cinegetic prezintă interes pentru turismul de vânătoare și pescuit sportiv, totodată și pentru turismul științific.

2.2.2. Potențialul antropic al României

România deține un bogat și diversificat potențial antropic,care influențează dezvoltarea țării. Printre cele mai interesante resurse ale potențialului antropic se află:

Vestigiile arheologice:

• cetățile grecești de pe țarmul Mării Negre: Histria, Tomis, Callatis;

• cetățile dacice din Munții Oraștiei: Sarmisezetusa, Costești;

• cetățile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

• cetățile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca modernă: Neamț, Suceava, Sighișoara, Alba-Iulia, București.

Monumentele istorice, de artă și arhitectură:

• mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneț, Humor, Sucevița, Moldovița, Arbore;

• bisericile din lemn din Maramureș: Bogdan-Voda, Surdești, Botiza, Ieud;

• bisericile și cetățile țărănești fortificate din Transilvania: Rașinari, Biertan,Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneți, Cula Greceanu de la Măldărăști;

• castele și palate: Bran, Mogoșoaia, Hunedoara, Peleș, Cotroceni;

• edificii religioase, monumente și statui: catedrala romano-catolică din Alba-Iulia, Biserica Neagră (Brașov), biserica Stavropoleos (București), biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, moscheea din Constanța, Turnul Chindiei – Târgoviște, Arcul de Triumf – București, Ansamblul sculptural C.Brâncuși – Tg. Jiu.

Instituțiile și evenimentele cultural-artistice:

• edificiile unor institutii culturale: Atheneul Român, Palatul Culturii-Iași, Casa Sfatului- Brașov;

• muzee și case memoriale: peste 450 de muzee și circa 1000 de case memoriale de interes local, național sau internațional;

• evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur),

ale filmului, târguri, serbări (Serbările zăpezii, Serbările mării).

Arta și tradiția populară:

• arhitectura și tehnica populară;

• creația artistică: producția mesteșugărească și de artizanat (Horezu, Corund,

Marginea, Vama – centre de ceramică), muzica, dansul, portul (țara Moților, țara

Zarândului, țara Maramureșului), creația literară;

• manifestari tradiționale: Sâmbra Oilor, târgul de fete, Festivalul Narciselor,

Cocoșul de Horez.

2.2.3. Dezvoltarea și diversificarea capacității de cazare și alimentație

Diversificarea capacității de cazare s-a realizat prin apariția unor noi tipuri de unități de cazare, ca de exemplu pensiunile turistice, pensiunile agroturistice, hostelurile, spații de cazare pe nave, dar și prin dezvoltarea unui segment hotelier de lux.

Dezvoltarea acestora a avut loc prin intrarea pe piața din România a francizelor și a unor mari lanțuri hoteliere internaționale precum: Sofitel, Hilton, Howard Johnson, Marriott, dar și prin proiecte de investitii autohtone: Club Scandinavia din Mamaia, Complexul Europa și hotelul Astoria din Eforie Nord. Prin apariția multor unități de primire de dimensiuni mici, adresate în special turismului de afaceri, se remarcă o tendință tot mai accentuată de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban. Acestea sunt investiții noi care oferă o alternativă, din ce în ce mai cautată, la hotelurile de mari dimensiuni.

Dezvoltarea unităților de alimentație s-a realizat atât pe baza dezvoltării unităților de cazare, cât și prin lanțurile de alimentație rapidă (McDonald’s, Kfs, SpringTime). Aceată dezvoltare a avut loc în marile orașe ale țării, dar și restaurantele clasice, restaurantele cu specific național (italienesc, francez, german, indian, chinez), cât și cele specializate (restaurante vânătorești, pescărești, rotiserii, pensiuni) care oferă o gamă variată și care tentează prin noutate.

2.2.4. Crearea de noi produse turistice

Este de apreciat faptul ca România a avut în ultimii ani o prezență mai activă pe piețele internaționale prin dezvoltarea unor produse turistice naționale pentru mai multe categorii de turiști: România țara vinurilor, Dracula, croaziere pe Dunăre, superski în Carpați, agroturism în România. La nivel național aceste programe turistice, au fost promovate la manifestarile internaționale de profil pentru diferite segmente de clientelă.

Aceste programe turistice sunt un prim pas pe care România l-a făcut pentru recâștigarea piețelor internaționale, pas care va trebui susținut de politica turistică internă referitoare la modernizarea unităților de primire turistică, la susținerea investițiilor în turism și chiar la coordonarea activității turistice la nivel guvernamental.

2.2.5 Potențialul balnear

Potențialul balnear merită o atenție deosebită datorită factorilor de cură (unii dintre ei unici în Europa), cât și datorită bazei tehnico-materiale aferente. România dispune de un potențial balnear unic în zona Europei, acest lucru însemnând, peste 200 localități cu factori naturali de cură de o mare diversitate.

Factorii naturali de cură se impart astfel :

Ape:

• oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentrație mai mică de 1g/litru;

• carbogazoase (>1g/litru);

• alcaline (>1g NaCO2/litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin, Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Covasna;

• alcalino-feroase (CO2, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborțeni, Zizin;

• feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Brașov, Vatra Dornei, Buziaș;

• arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei;

• clorurate-sodice (>1gNaCl/litru): Băile Herculane, Malnaș Băi;

• iodurate (>1mg iod/litru): Govora, Bazna;

• sulfuroase (>1mg sulf/litru): Băile Herculane, Pucioasa, Călimănești;

• sulfatate: Amara, Vatra de jos;

• radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Băile Herculane, Borsec.

Nămoluri terapeutice:

• sapropelice (sulfuroase);

• nămoluri minerale de izvor: Carpații Orientali;

• nămoluri de turbă: Poiana Stâmpei, Borsec, Tușnad, Semenic.

Emanații naturale de gaze terapeutice:

• CO2: Munții Oaș, Călimani, Harghita;

• hidrogen sulfurat (unic în lume): Șugag Băi, Sântimbru Băi.

Salinele: Slănic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda și Cacica.

Lacuri terapeutice: Ocna Șugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul angalia, Lacul Sărat, Sovata.

2.2.6. Puncte slabe

Unul dintre punctele slabe ale României la nivel turistic este dezvoltare serviciilor oferite clienților care se face simțită mai ales în zonele rurale. În marile orașe ale țării există modalități diverse de petrecere a timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, săli și terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii la obiective din zonă. Diferența este ca în orașele mai mici sau stațiunile turistice, aceste servicii se regăsesc doar parțial.

Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele slabe ale României, un dezavantaj al țării nu numai la nivelul turismului, dar și la nivelul investițiilor generale în alte sectoare de activitate.

Lipsa utilităților reprezintă un minus în concurența cu alte state. Turiștii străini veniți în România doresc să beneficieze de condiții de cazare rezonabile care să le asigure un minim de confort. Există încă, în mileniul trei, într-o țară care se pretinde a fi pe deplin europeană, localități neelectrificate în zona munților Apuseni. La acestea se adaugă lipsa unei alimentări curente cu apă, lipsa canalizării și numărul mic de posturi telefonice din localitățile rurale. Toate

acestea nu creează premisele unei dezvoltări adevărate a turismului rural, ci doar impresia unei întoarceri în timp care poate distra turistul stăin obișnuit cu facilitățile vieții moderne.

Lipsa investițiilor pentru punerea în valoare a resurselor culturale ale țării a avut și are efecte negative asupra turiștilor, dar și asupra populației rezidente.

Ar trebui să se puna intens accentul pe promovarea României, doarece țara noastră nu și-a creat o imagine clară și puternică pe piață internațională. Aceasta nu a adoptat o politică sistematică și susținută de atragere a turiștilor străini. Într-un an a fost promovat litoralul și Dracula, în anul următor s-a promovat Delta Dunării și turismul rural, toate acestea creând o imagine confuză în mintea străinilor interesați de România.

Acțiunea de promovare trebuie să fie puternică și concertată, să prezinte elementele care ne diferențiază de alte țări, trebuie să prezinteun element unic de atracție care să stimuleze cât mai mulți turiști străini să viziteze România.

Cum Grecia este țara vacanțelor însorite, Ungaria este țara tratamentelor balneare, Croația prezintă Mediterana, Portugalia este singura țară din Europa cu ieșire numai la Oceanul Atlantic și România trebuie să găsească un element unic de atracție în

jurul căruia să graviteze celelalte oferte turistice naționale.

2.2.7. Oportunitățile și amenințările României

Oportunitățile și amenințările, ținând mai mult de mediul extern al țării nu pot fi decât anticipate și susținute sau prevenite prin măsuri de natură să maximizeze efectele benefice și să minimizeze rezultatele negative. Oporunitățile de care dispune țara noastră sunt: poziția geopolitică, intrarea României în Nato, siguranța țări și valorificarea relațiilor de cooperare.

Prin poziția geopolitică pe care o deține în cadrul continentului, România beneficiază de un mare avantaj față de țările concurente. România se află la întretăierea celor mai importante rute comerciale ale continentului: se găsește la jumatatea distanței între nordul și sudul Europei, precum și pe drumul care leagă Europa de Vest de Asia. Intrarea României în Nato desi nu creează oportunități, are o semnificație importantă atât pentru noi – ca stat – printr-o despărțire de trecut, cât și pentru noii aliați, prin afirmarea clară a valorilor democrației. Valorificarea relațiilor de cooperare în anumite domenii economice, cu anumite țări precum Sua și China se pot extinde și asupra turismului.

Amenințările cu care se confruntă țara noastră sunt: deteriorarea situației economice a țărilor Europei de Vest, creșterea prețului petrolului și globalizarea.

Deteriorarea situației economice a țărilor Europei de Vest și în special a marilor emițători de turiști: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franța, Italia, Austria este o puternică amenințare asupra României, deoarece aceste țări aduc anual în țara noastră milioane de turiști. Creșterea prețului petrolului pe plan internațional va avea efecte negative și asupra fluxurilor turistice, prin creșterea prețului la biletele de avion datorită ponderii ridicate a costurilor legate de combustibil în totalul costurilor de operare a unei companii aeriene. Prețul petrolului influențează și situația economică a țărilor emițătoare de turiști.

Cea mai bună soluție în ceea ce privește turismul în România este investirea resurselor în promovarea pe plan extern a punctelor tari ale țării.

2.3. Analiza potențialului turistic la nivelul Statelor Unite ale Amercicii

Se știe faptul ca potențialul turistic al Stateleor Unite ale Americii este unul foarte bogat din toate punctele de vedere. Conform wikipedia, Statele Unite ale Americii (sau S.U.A.), este numele unei republici constituționale federale, constând în 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.).

Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, întreCanada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord, între Canada la est și strâmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3.200 km sud-vest față de sud-vestul statului California. Țara posedă de asemenea câteva teritorii în Pacific, respectiv în Caraibe.

La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2, dintre care circa 85 % reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale, suprafața Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât suprafața României, ele fiind a treia țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada). Partea sa continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).

Valoarea  produsului intern brut este cea mai mare a lumii, cu o valoare de 15,2 trilioane de dolari, economia Statelor Unite , reprezentând circa 22 % din PIB-ul nominal global și peste 19 % din PIB-ul nominal global.

Fig. 2.3.1 Harta Statelor Unite ale Americii

Sursa, www.wikipedia.ro, data accesării: 5 mai 2016;

Fără doar și poate, Statele Unite ale Americii are ce arăta turiștilor. De la destinații turistice uimitoare – de la zgârie-norii din New York, la minunile naturale din Yellowstone și Alaska sau plajele însorite din California, Florida și Hawaii.

Printre cele mai atractive obiective ale Statelor Unite ale Americii se numară următoarele: Marele Canion (Arizona), orașul Manhatten (New York), Parcul Național Yellowstone (Montana), Podul Golden Gate (dintre San Francisco și Marin County), Cascada Niagara (situată între statul New York și provincia canadiană Ontario), Kilauea (Arhipelagul Hawaii), Cheile Floridei, Bulevardul Las Vegas, Parcul Național Denali (Alaska), Casa Albă (Washinton,D.C.), habitatul umed (Louisiana), plajele din Galveston (Texas), peșterile carstice (Pestera Mamut, Kentucky), Pesterile Saline Galos (Chicago), Miami (Florida), Palm Beach (Florida), Grotele Kartchner (Arizona), Chicago (Illinois) și lista poate continua.

Marele Canion este șezat în nordul Arizonei și este una dintre marile atracții turistice ale Statelor Unite. Sculptat de-a lungul a milioane de ani de către râul Colorado, canionul atinge o adâncime de peste 1,6 km și o lungime de aproape 450 km. Deși nu este nici cel mai adânc și nici cel mai lung canion din lume, Grand Canyon are o dimensiune notabilă și prezintă un peisaj plin de culoare. Turiștii sunt copleșiți de panorama copleșitoare, de neegalat în întreaga lume.

Manhattan este unul dintre cele cinci cartiere ale faimosului New York. Acesta este reprezentativ pentru stilul de viață, a fost prezentat de mii de ori, atât pe marile, cât și pe micile ecrane (ori ca fundal pentru diferite filme și emisiuni, ori ca subiect central al multor documentare). Plimbările prin acest cartier se fac la umbra zgârie-norilor, iar atracții sunt la tot pasul – Statuia Libertății sau Empire State Building, show-urile de pe Broadway,Central Park sau 5th Avenue.

New York este sediul Natiunilor Unite si centrul finanțelor globale, comunicatiilor si afacerilor. Primeste anual 25 milioane de turisti.

Fig. 2.3.2. New York

Sursă proprie: anul 2015, experiență program work and travel, data inserării 10 mai;

Parcul Național Yellowstone a fost prima rezervație din lume. Dispune de un număr vast de gheizere și izvoare termale peste 10.000, dar și de o incredibilă faună. Parcul este așezat pe un imens punct fierbinte, de unde se ridică la suprafață rocă din mantaua topită. De asemenea, reprezintă căminul a numeroase specii, printre care și urși negri sau grizzly, căprioare, elani, bizoni sau lupi.

Podul Golden Gate este un pod suspendat, ce străbate strâmtoarea dintre San Francisco și Marin County. Acesta a devenit un simbol internațional atât pentru San Francisco, cât și pentru Statele Unite ale Americii. Faimoasa culoare de roșu-portocaliu a fost special aleasă pentru a crește vizibilitatea podului pe timp de ceață, fenomen foarte des întâlnit în zonă.

Cascada Niagara este situată între statul New York și provincia canadiană Ontario. Acesta este una dintre cele mai spectaculoase minuni naturale de pe continentul nord american. Cascada Niagara este, de fapt, alcătuită din trei cascade diferite – Cascada Americană, Cascada Vălul Miresei și Cascada Potcoava. Cea din urmă este situată pe teritoriul Canadei, în timp ce primele două aparțin de New York. Cu peste 14 milioane de turiști anual, Niagara este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din lume.

Fig. 2.3.3. Cascada Niagara

Sursă proprie: anul 2015, experienă program work and travel, data inserării 12 mai;

Conform wikipedia, Bulevardul Las Vegas are o istorie deosebită: pe la 1900, un gangster fără faimă la vremea respectivă, cunoscut de apropiați ca Bugsy, a decis să ridice un oraș al distracției, care să devină un paradis, guvernat de mafie. Astfel că, în 1911, Las Vegas a primit statutul oficial de oraș. Cunoscut și sub numele de Las Vegas Strip, bulevardul are o lungime de aproape 7 kilometri și găzduiește 19 dintre cele mai mari 25 hoteluri din lume (după numărul de camere), adică în total 67.000 camere de hotel.

` Casa Albă este atât biroul, cât și reședința oficială a președintelui Statelor Unite, Barack Obama. Clădirea a fost construită între anii 1792 și 1800. După atacurile din 11 septembrie 2001, Casa Albă a devenit mult mai greu de vizitat. În prezent, sunt disponibile numai tururi organizate, pentru grupuri de cel puțin zece persoane, iar programările se fac chiar și cu șase luni înainte. Pentru americani, vizita se programează numai de către reprezentantul în Congres, iar pentru cetățenii străini – de către ambasadorul țării respective în SUA.

Fig. 2.3.4. Casa Albă, Washington, DC

Sursă proprie: anul 2015, experienă program work and travel, data inserării 12 mai;

Conform travel library insulele Hawaii se gasesc in Oceanul Pacific, la 4000 km de California. Sunt sase insule principale: Oahu, Maui, The Big Island of Hawaii, Kauai, Molokai și Lanai.

Fiecare din ele este unica si prezinta vulcani activi, rauri de lava, paduri tropicale, plaje splendide, culturi de trestie de zahar, plantatii de ananas sau sit-uri istorice. Acest paradis tropical atrage 7 milioane de turisti anual.Se poate calatori usor intre insule cu avionul. Vizitatorii sunt primiti cu bratele deschise si cu binecunoscutul spirit "aloha".

Statul Texas este al doilea ca marime de pe teritoriul Americii. Țăramul este de fapt o formatiune de șase regiuni pline de paduri de pini, dealuri si desert. In estul Texasului se gasesc paduri de pini si sute de rauri si lacuri si paraie ce fac paradisul pescarilor. O mare parte din stat este folosita pentru cresterea bovinelor.

Coasta din zona Golfului Mexic este strabatuta de plaje batute de vant si ferme. Orasul petrolifer Houston este localizat intr-o zona industriala. Aici se dezvolta industria filmului pentru acest stat si se gaseste celebrul centru aerospatial Nasa.

Fig. 2.3.5. Downtown Huston, Texas

Sursă proprie: anul 2015, experienă program work and travel, data inserării 13 mai;

Las Vegas este cel mai mare oraș din statul Nevada al Statelor Unite ale Americii și capitala comitatului Clark. Este cunoscut ca una dintre cele mai populare destinații turistice. Întrucât statul Nevada nu percepe taxe pe tranzacții, Las Vegas este cunoscut internațional ca un oraș de vacanță cu hoteluri și locuri de odihnă, magazine și faimoase cazinouri pentru jocuri de noroc. Constucția orașului a început în anul 1905, iar localitatea a obținut titlul administrativ de oraș în 1911.

Datorită unui ritm de creștere suținut, Las Vegas a devenit cel mai mare oraș din Statele Unite fondat în secolul al XX-lea, asemănător cu Chicago, care este considerat cel mai mare oraș fondat însecolul al XIX-lea. Las Vegas este în prezent cel de-al 28-lea oraș din Statele Unite după numărul de locuitori. Orașul a avut un număr de 37,3 milioane de persoane de turiști în anul 2010.

Louisiana este un stat situat în sudul Statelor Unite ale Americii. Capitala este Baton Rouge, iar cel mai mare oraș este New Orleans. Louisiana este singurul stat din cadrul Statelor Unite care are subdiviziuni politice denumite "parohii", administrații locale echivalente comitatelor. Cea mai mare parohie din punctul de vedere al numărului de locuitori este Jefferson Parish, iar cea mai mare din punctul de vedere al teritoriului este Cameron Parish.

Unele zone urbane ale Louisianei au un patrimoniu multicultural, fiind foarte puternic influențate de amestecul cultural francez, spaniol, amerindian și african din secolul al XVIII-lea, astfel că sunt considerate ca excepționale în SUA. 

Fig. 2.3.6. Râul Bayou din Louisiana

Sursă proprie: anul 2015, experienă program work and travel, data inserării 13 mai;