Îndrumător științific: Lect. univ. dr. Mihaela Agheniței Instituția de origine: Universitatea “Dunărea de Jos” Galați Abstract : În acest articol… [605054]

1 Frauda “carusel”

Autor: Podașcă Alin -Răzvan
Îndrumător științific: Lect. univ. dr. Mihaela Agheniței
Instituția de origine: Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

Abstract :
În acest articol discutăm despre notoria fraudă „carusel” (eng: missing trade r fraud – MTIC).
Fraudatorul importă bunuri care nu erau impozitate cu TVA. Apoi le vinde la un preț ce include și TVA,
însă pe acesta din urmă nu îl mai plătește statului. Bunurile circulă de la cumpărător la cumpărător, apoi
sunt exportate, de unde și nu mele de „carusel”. Această metodă de fraudare păgubește statele membre ale
Uniunii Europene cu milioane de euro.
După ce prezentăm diferitele metode prin care se poate realiza această fraudă, vom discuta juri s-
prudența Curții Europene de Justiție și din Aus tria, Germania și Republica Cehia. Jurisprudența Curții
Europene de Justiție a consolidat niște reguli pe care statele membre să le aibă în vedere atunci când
soluționează astfel de probleme.
Apoi prezentăm opinii exprimate de diferiți autori și opiniile î naintate de instituții ale Uniunii E u-
ropene, precum Eurojust. În final, ne vom oferi propia părere despre modul cum acest tip de fraudă poate
fi combătut.
Cuvinte cheie: frauda „carusel”, jurisprudență, Uniunea Europeană, finanțe publice, TVA

2 Prezentare generală
Evaziunea fiscală poate fi definită ca sustragerea, în întregime sau în parte, de la plata taxelor, i m-
pozitelor, sau a oricăror sume datorate bugetului general consolidat. Printre cauzele evaziunii fiscale au
fost numi te: incoerența și instabilitatea cadrului legislativ, presiunea fiscală1. Motivația unei persoane
pentru a deveni evazionist are o latură psihologică, socială și economico -materială2. Frauda de tip
„carusel” reprezintă una din cele mai nocive metode de eva ziune fiscală care afecte ază taxa pe valoare
adăugată. Aceasta este „un impozit indirect datorat la bugetul statului”3, fiind suportat de consumat orul
final al unui anumit bun sau al unui anumit serviciu. Conform Comisiei Europene, frauda „carusel” este
unul din cele mai răspândite tipuri de fraudă transfront alieră în materie de TVA și se pare4 că aduce
pierderi între 2% și 4.4% din totalul banilor obținuți din taxe.
Mecanismul primului model5 al fraudei „carusel” este următorul: operatorul economic din țara de
origine facturează fără TVA – întrucât livrările intracomunitare sunt scutite de TVA cu drept de deducere –
iar operatorul din țara de destinație va aplica regimul taxării inverse pentru această operațiune – astfel, cel
care achiziționează calculea ză și înregistrează TVA aferentă achizițiilor intracomunitare, conform cotei de
impozitare a țării sale, ca TVA colectată și ca TVA deductibilă, fără însă a o plăti cu adevărat. Operatorul
economic în cauză dispare fără să înregistr eze, să declare și să pl ătească TVA -ul colectat aferent livrărilor
ulterioare efectuate pe piața sa internă – aceste firme mai sunt denumite și „bidon” sau „veriga lipsă” ,
întrucât colectează obligații fiscale privind TVA fără a le mai plăti. Frauda „carusel” presupune un lanț de
operațiuni succesive de vânzare -cumpărare transfrontaliere – putând interveni și state din afara Comunit ă-
ții6 – de un grup de operatori economic i care profită de „spațiile de libertate” din legislațiile fiscale ale
diferitelor state și de diferențele dint re cotele de impozitare impuse de ele. Acești operatori economici
caută o „ieftinire” a bunurilor ce fac obiectul unor astfel de tranzacții, creându -și astfel un avantaj din
punct de vedere al prețului de comercializare. Frauda „carusel” are astfel efect ș i asupra mecanismelor
concurențiale ale pieței7, deoarece firmele de bună -credință devin necompet itive datorită prețurilor reale de
piață practicate, în favoarea firmelor evazioniste.
Un model8 care să descrie această „formă clasică” ar putea fi următo rul: firma A din România, î n-
registrată în scopuri de TVA, dorește să facă o achiziție intracomunitară de la firma B, însă nu în mod
direct. Factorii de decizie ai firmei A vor înființa o altă firmă de tip „săgeată”, firma C, al cărei asociat
unic și admini strator să fie un „om de paie”, firma C fiind controlată în fapt tot de reprezentanții firmei A.
La înființarea firmei C, aceasta se declară plătitoare de TVA prin opțiune, dar declară o cifră anuală sub
100.000 de euro, pentru a putea beneficia de posibil itatea depunerii trimestriale a decontului de TVA.
Ulterior, firma C efectuează achizițiile intracom unitare de la firma B, firma C aplicând pentru aceste
operațiuni sistemul de taxare inversă. Mărfurile astfel achiziționate sunt ulterior facturate către be neficiarul
în fapt al acestora, respectiv firma A. Pentru aceste operațiuni de livrare internă, firma C „colectează”
TVA -ul aferent, iar firma A îl va deduce, folosind drept document justificativ facturile întocmite de firma
C. Operațiunile acestea au o du rată precis determinată, mai exact până la obligația firmei C de a depune

1 M. Rizea, Politici și strategii de prevenire a evaziunii fiscale în context european , Universit atea „Lucian Blaga”, Sibiu,
2011, pp. 7 -8.
2 Ibidem. , p. 7.
3 Codul fiscal , art. 125 .
4 Communication from the Commission to the Council, the European Parliamen t and the European Economic and Social
Committe concerning the need to develop a co -ordinated st rategy to improve the fight against fiscal fraud, COM (2006) ,
apud M. Tumel, A Hybrid VAT System in the European Union , 2007, găsit în: http://www.law.nyu.edu (accesat pe data de
09.04.2016).
5 A se vedea D. Pătroi, Formele de manifestare ale fraudei de t ip carusel prin raportare și la noile prevederi ale Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 34/2009 , în Curierul fiscal nr. 5/2009 .
6 Idem , Frauda de tip carusel privind taxa pe valoarea adăugată aferent ă tranzacțiilor intracomunitare , în Curierul fiscal nr.
10/2008 .
7 Idem , TVA național vs. internațional. Cazuri și necazuri , Editura C.H. Beck, București, 2013, p. 149.
8 D. Pătroi, Formele de manifestare […], op.cit.

3 decontul de TVA. Cu puțin timp înainte de împlinirea acestui termen, firma C „dispare”, nemaiputând fi
astfel identific ată ulterior și fără a înregistra, declara și plăti TVA -ul cole ctat ca urmare a livrărilor interne
efectuate către firma A. Practic, firma C are ca unic obiectiv furnizarea de documente justificative către
firma A, în scopul deducerii TVA -ului de către aceasta din urmă.
Fiecare firmă din lanțul tranzacțiilor va tre bui cercetată9 pentru a se proba comiterea fraudei, com i-
terea acestuia nepre zumându -se, ci trebuind probată prin analiza corelativă a fluxurilor bănești, a circuit u-
lui scriptic al documentelor și a traseului efectiv al produselor. Indicii ar putea fi:10
– corespondența privind termenii de livrare și plată se derulează, de la bun început, între reprezentanții
firmelor A și B ;
– plata contravalorii bunurilor se efectuează direct către firma B de către firma A, „la ordinul” firmei
C;
– datele privind mijloacele de transport sau delegații, înscrise pe facturile/avizele de însoțire a mărfii
întocmite de firma C către firma A, nu reflectă o sta re de fapt reală ;
– persoanele împuternicite să efectueze operațiuni în conturile bancare ale firmei C sunt tocmai
reprezentanț ii firmei A, care retrag sumele de bani în numerar, sub diverse explicații: retragere aport,
plăți persoane fizice conform borderourilor de achiziție (care conțin date n ereale), plata dividendelor ,
etc.;
– sumele încasate în conturile bancare ale firmei C, de la clientul său, firma A, se „reîntorc” către
firma A, direct sau prin intermediul altor firme, în baza unor facturi care nu reflectă operațiuni ec o-
nomice reale .
O a doua metodă este numită11 cea a autogenerării , care poate fi descrisă ca o perfecțio nare a pr i-
mei forme, cea „clasică”. Produsele ajung în final de la firma A înapoi la firma B. Efectul cel mai vizibil al
acestui mecanism este ieftinirea produselor ce fac obiectul acestor tranzacții. Mecanismul se bazează pe
faptul că prețul de livrare al produselor de la firma A către firma B (preț care este scutit de TVA, întrucât
reprezintă o livrare intracomunitară) este inferior prețului de vânzare practicat inițial de firma B către firma
C. Firma A poate susține acest preț de livrare datorită câștigu lui din neplata TVA -ului, care îi revine în
urma tranzacțiilor anterioare cu firma C.
Se pare că această metoda de fraudare „carusel” este utilizată în comerțul cu fructe și leg ume12. Un
depozit comandă produsele din străinătate prin intermediul altei fi rme care nu există în acte, fiind creată
numai pentru fraudare. Această firmă „butoi” poate importa o paletă cu roșii la un preț de 100 de lei, după
care să vândă paleta cu 300 de lei tocmai la „adevăratul” operator economic. Firma „fantomă” va avea la
dispoziție 55 de zile să -și achite taxele și impozitele, însă între timp ea va dispărea, fiind vândută la
persoane fără identitate.
Se poate13 de asemenea ca între firma C și firma A să se interpună o firmă D – o firmă „tampon” –
înregistrată în scopuri de TVA în statul membru al firmelor A și C. Aceasta va acționa ca o firmă din
palierul transparent al economiei, urmând a -i înregistra, colecta și achita obligațiile fiscale care îi revin atât
din calitatea ei de client al firmei C, cât și din calitatea de f urnizor al firmei A, ca urmare a operațiunilor
interne de vânzare -cumpărare pe care le derulează (deși numai aparent sau scriptic) și care i ntră în sfera de
aplicare a TVA -ului. Deși existența unei astfel de firme nu este esențială pentru frauda „carusel”, ea
îngreunează și mai mult descoperirea acesteia, mascând tranzacțiile dubioase dintre firmele A și C. Firma
D înregistrează contabil și evidențiază fiscal (în decontul de TVA) operațiunea de achiziție internă și cea
ulterioară de livrare internă ; din ace st motiv, nu are obligativitatea completării și depunerii formularului de
declarație recapitulativă.

9 D. Pătroi, Frauda de tip […], op.cit.
10 Ibidem.
11 Ibidem.
12 R. Enache , Cinci moduri p rin care evazioniștii păcălesc statul: cele mai populare metode de evaziune cu TVA , 2012 ,
găsit în: http:// www.wall -street.ro . (accesat pe data de 09.04.2016).
13 D. Pătroi , Formele de manifestare […], op.cit.

4 O a treia metodă14 a acestui tip de fraudă se referă la livrările simulate, efectuate de un agent ec o-
nomic din România, înregistrat în scopuri de TVA, că tre un agent economic din alt stat membru, înregi s-
trat în scop de TVA în baza legislației specifice a statului membru din care acesta face parte. Firma din
România efectuează o livrare intracomunitară, facturează fără TVA, dar ea vinde produsele pe piața i nternă
„la negru”. Această metodă se poate realiza fie prin complicitatea partenerului extern (care comunică codul
său de TVA), dar și fără știința acestuia ( de exemplu, prin procurarea codului de TVA din diverse
mijloace ). „Livrarea intracomunitar ă” în ca uză va trebui evidențiată de agentul economic din România în
decontul de TVA, declarația recapitulativă și declarația Intrastat, iar datele raportate autorităților publice
din România vor fi confruntate ulterior cu cele raportate de partenerul extern autor ităților fiscale din țara
sa. Însă, în acest interva l de timp, agentul economic în cauză va cere rambursarea TVA -ului și, ulterior, se
va „volatiliza” (prin schimbarea sediului social și prin cesionarea părților sociale către persoane greu de
identificat ș i care, de regulă, nici nu se mai află în țară la data efectuării verificărilor fiscale). S -a propus15
reducerea termenului de depunere a declarațiilor recapitulative și micșorarea termenului privind schimbul
reciproc de informații dintre statele membre.
Se mai cunoaște16 și o a patra formă a fraudei „carusel”: forma tolerată de imperfecțiunile legislat i-
ve și inconsistențele instituționale (din punct de vedere al probațiunii, această formă se află la limita dintre
legal și ilegal). Un agent economic din Ro mânia, înregistrat în scopuri de TVA, efectuează o achiziție
intracomunitară și declară toate operațiunile în acest sens din punct de vedere absolut legal. Ulterior,
înregistrează un adaos comercial infim și simulează vânzarea en detail , prin intermediul a paratelor de
marcat electronice fiscale. În fapt, produsele respective sunt comercializate pe „piața paralelă” la prețuri
mai mari decât cele înregi strate în evidențele contab ile, dar situate sub nivelul prețului de piață pentru
respective le produse. În ac est caz , prejudiciul se înregistrează atât la nivelul impozitului pe profit, cât și la
nivelul TVA -ului, corespunzător diferenței de preț neînregistrate din punct de vedere contabil și nedeclar a-
te din punct de vedere fiscal. Un exemplu „clasic” îl constitu ie achiziția intracomunitară de făină,
simulându -se comerci alizarea acesteia en detail , prin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale,
către persoane fizice, a căror identificare ulterioară nici nu este cerută de vreun text de lege și nici nu a r fi
practic posibilă. În fapt, făina este vândută fără documente justificative, către diverse unități de panificație
și patiserie (care, la rândul lor, vor comercializa produsul finit tot în afara sferei de fiscalizare). De
asemenea, metodele de volatiliz are a masei impozabile a TVA -ului sunt combinate cu tehnicile de
contabilitate creativă, în acest caz cr edibilitatea informației conta bile are de suferit17.
Comisia Europeană18 a afirmat că prin reducerea la minimum a fraudei și a evaziunii fiscale ar p u-
tea genera venituri suplimentare în valoare de miliarde de euro pentru bugetele publice din toată Europa.

Soluții în jurisprudența străină
Sistemul TVA în Uniunea Europeană este reglementat d e Directiva TVA 2006/112/ EC și de Dire c-
tiva 2013/42/EU care o amendează pe prima. În spețele19 Optigen (ECJ, 2006) și Kittel (ECJ, 2006a),
Curtea Europeană a statuat principiul bona fide , pentru protecția agenților economici care nu cunoșteau
faptul că tranzacționau într -un „lanț” de agenți economici evazioniști. În tr-o soluție din 201020 (para gr. 47,
ECJ 2010) Curtea Europeană de Justiție a statuat faptul că un evazionist demascat nu mai beneficiază de
scutirea pentru TVA datorată livrării intracomunitare. În soluția Mahagében și Péter Dávid (ECJ 2012) s-a

14 D. Pătroi, Formele de manifestare […], op.cit.
15 Ibidem.
16 Ibidem.
17 Pătroi, Formele de manifestare […], op.cit.
18 Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale – Contribuția Comisiei la reuniunea Consiliului European din data de 22 mai
2013 , găsit în: http://ec.europa.eu (accesat pe data de 09.04. 2016).
19 S. Pfeiffer și P. Semerád, Missing Trader Fraud in European VAT , Mendelu Working Papers , în Business and Economics nr.
41/2013 , p. 4.
20 Ibidem. p. 5.

5 ajuns la c oncluzia că lipsirea de scutirea TVA -ului pentru livrări intracomuni tare nu poate fi a plicată în
cazul unui agent economic de bună -credință (para gr. 47 ECJ 2012) iar un agent economic nu este nevoit să
probeze lipsa oricărei fraude din partea sa, acest rol revenind autorităților publice (para gr. 62 în ECJ 2012).
Curtea Europeană a dat de înțeles21 că lipsirea unui evazionist de scutirea de TVA pentru livrări intrac o-
munitare este permisă. În speța22 Federation of Technological Industries and Others , Curtea a s tatuat că un
agent economic care a cunoscut că tranzacționa cu un evazionist va suporta plata TVA -ului împreună cu
acel evazionist pentru reaua sa credință. Cazurile23 Livewire și Olympia sunt primele care au ajuns la
Tribunalul de Primă Instanță. Speța Halifax24 a fost de asemenea importantă.
Jurisprudența austriacă25, în ceea ce privește frauda „carusel” , este rară. Totuși, Tribunalul Ind e-
pendent al Taxelor din Austria (2009), în soluționarea unui caz de fraudă „carusel” între o companie din
Austria și o companie din Cipru având ca obiect hardware de calculator, a făcut referire la speța ECJ 2006a
prezentată mai sus, invocând lipsirea evazioniștilor de scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare.
Curtea a motivat decizia afirmând că distribuitorul trebu ia să știe că piața componentelor de calculatoare
este predispusă la fraudă „carusel” și prin faptul că nu a luat destule precauții pentru a se feri de tranzacți i-
le cu un evazionist. Deși nici Curtea Europeană nu detaliase sintagma „precauții rezonabile”, această a
considerat că decizia curții austriece este greșită, motivând: distribuitorul era un agent economic nou
înființat, care nu dispunea decât de un singur manager și de un singur angajat. Mai mult, existau și agenți
economici tampon, care s -au ocupat mai mult decât distribuitorul de exportul produselor.
Înafară de speța expusă mai sus26, au existat controverse și asupra unor erori procedurale făcute de
o prima instanță în cazul unei fraude având ca obiect taxa pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, Curtea
Administrativă Austriacă a ajuns la concluzia că legislația Uniunii Europene nu putea fi aplicată în acel caz
întrucât faptele din speță avuseseră loc înainte ca Austria să adere la Uniunea Europeană27.
Jurisprudența germană asupra fraudei „carus el”, comparată cu cea existentă în Austria, este mare.
Într-unul din cazuri, o companie germ ană vinde en gros cauciucuri une i companii belgiene, printre care și
compania D. Această companie nu se mai ocupase decât în tranzacții cu zahăr, dulciuri și ciocol ată. Pentru
a-și lua toate precauțiile necesare, distribuitorul de cauciucuri a încercat să verifice codul TVA de mai
multe ori, fără succes. Firma D nu avea vreun angajat, iar managerul era un „om de paie”. Această firmă
era interpusă pentru a realiza fra uda. Bazându -se pe speța R al ECJ 2010, Curtea Fiscală Germană a statuat
că o tranzacție intracomunitară este lipsită de scutirea de TVA dacă facturile emise de un agent economic
sunt mincinoase pentru a masca o evaziune fiscală. Motivarea a fost următoare a: firma D nu se mai
ocupase decât în tranzacțiile cu dulciuri, aceasta nici nu avea vreun angajat, iar managerul ei nici măcar nu
luase legătura cu vreo persoană din cadrul firmei de distribuție.
Un alt caz, V R 30/10, este similar. O firmă cumpăra pro duse de la două companii diferite, în timp
ce și el făcea livrări intracomunitare în Italia și Austria. Această firmă era o verigă din frauda „carusel”.
Astfel, distribuitorul, deși nu a ascuns identitatea cumpărătorului, știa faptul că acesta era vinovat de
evaziune fiscală în statul în care activa. Curtea Europeană nu a făcut referire la acest lucru, a argumentat
Curtea Fiscală Germană (para gr. 24, 2011). Deși se putea28 face referire la spețele Optigen și Kittel , se
putea considera că situația în cazul li vrărilor intracomunitare este diferită, ori cele două spețe făceau

21 S. Pfeiffer și P. Semerád, op.cit., p. 6.
22 M. Tumpel , A hybrid VAT system in the European Union, 2007, p. 3, găsit în: http:// www.law.nyu.edu (accesat pe data de
09.04.2016).
23 R. Hill, HMRC v. Livewire Telecom Ltd; HMRC v. Olympia Technology Ltd [EWHC] 15 (Ch) , în De Voil Indirect Tax
Intelligence, Issue 153 , p. 1 (accesat pe data de 09.04.2016).
24 Capusan, Tudor Vidrean, Drept deducere TVA. Fraudă fiscală. Sarcina probei. Probe în procesul fiscal , găsit în:
http://www.costas -negru. ro (accesat pe data de 09.04.2016).
25 S. Pfeiffer și P. Semerád , op.cit. , p. 6.
26 S. Pfeiffer și P. Semerád, op.cit., p. 6.
27 A se vedea Curtea Administrativă Supremă a Austriei, 30 septembrie, 2007/13/0068 .
28 S. Pfeiffer și P. Semerád , op. cit., p. 7.

6 referire la tranzacții între două companii din același stat. S-a hotărât până la urmă că distribuitorul nu se
mai poate folosi în cazul astă de principiul29 „aștept ărilor legitime”, al certi tudinii legale și al neutralității.
Un caz din jurisprudența cehă30 ne prezintă situația unui Birou de taxe, care în 2009 l -a taxat în
plus pe reclamant pentru lunile mai, iunie, iulie, octombrie și noiembrie, refuzând să -i recunoască dreptul
la deducere a TVA -ului pentru o livrare intracomunita ră către INTOZ Ltd. Kadan. Pârâtul s -a apărat
spunând că reclamantul nu a putut dovedi că a făcut o tranzacție intracomunitară. Reclamantul a adus ca
probe facturi, inventarul bunurilor, carduri de la depozit, adeve rințe de plată și mărturia unui administrator
al firmei INTOZ Ltd. Kadan. De asemenea, mai făcuse tranzacții și cu alți operatori economici. Curtea
Regională din Hradec Kralove (Af 43/2010 -31, 21 aprilie 2010) a respins apărarea pârătului , motivând că
reclamant ul a probat prin facturi, bonuri de predare, evidență de vânzare, evidență co ntabilă și prin
mărturia administratorului firmei INTOZ.
Pârâtul a făcut apel, lucru justificat pentru că nici instanța precedentă nu primise adeverința de plată
de la operatorii economici cu care reclamantul mai declarase că făcuse tranzacții și nici bonurile de
predare -primire nu au mai fost prezentate. Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a
observat că martorul a spus că plățile făcute de recla mant au fost în bani și uneori reclamantul îi dădea un
avans din bunuri, bunuri cărora reclamantul ulterior nu le solicita prețul. Acest lucru era de măsură a
exclude credibilitatea în ceea ce privește registrele reclamant ului. Al doilea lucru avea legătur ă cu
transporturile: funcționaru l de la Biroul de Taxe solicitas e de la reclamant numele șoferilor și numărul de
înmatriculare a mașini i. Reclamantul a refuzat să spună acest lucru referindu -se la normele care trebuie
respectate în livrarea unor produse. C u toate acestea, erau diferențe între declarațiile martorului și cele ale
reclamantului. Martorul a declarat că transportul era asigurat de furnizorii lui, pe când într -o declarație din
2007 spusese că în anul 2003 și 2004 transportul a fost făcut de către șoferul firmei INTOZ Lt. Kadan.
Curtea Administrativă a trebuit să decidă dacă acestea erau cu adevărat tranzacțiile la care făcea referire
reclamantul când cerea deducerea TVA -ului.
Un al doilea caz ceh31 ne prezintă un reclamant care cere o returnare a TVA -ului plătit în anul
2000, întrucât a plătit peste suma necesară. Reclamantul a depus spre inspecție un contract încheiat cu J.Z.
făcut în mai 2000. Cu toate acestea, nu a putut dovedi transportarea vreunui bun. De asemenea, s -a
descoperit că J.Z. nu avea acest document în registre. Acesta a și recunoscut că nu a făcut nici o tranzacție
cu reclamantul, că nu a emis nici o factură, nici o ofertă de contract și nici un contract. Reclamantul a
recunoscut că nu cu acea persoană a negociat tranzacția. Func ționarul responsabil cu colectarea taxelor nu
a recunoscut documentul. S -a mai statuat că reclamantul nu a dovedit că J.Z. i -a făcut o tranzacție. Astfel,
fiindcă nu era posibil a se afla cine a emis documentul și cum era nesigur dacă era un plătitor de TV A sau
nu, condiția pentru deducerea TVA -ului pentru livrări intracomunitare nu a fost satisfăcută. Statul nu are în
acest caz nici o îndatorire de înapoiere a sumei de bani pe care reclama ntul o plătise pentru TVA.
Curtea Regională afirmase că nu a fost nici o tranzacție între reclamant și J.Z. și că nu aut oritățile
au îndatorirea să afle cu cine a tranzacționat reclamantul și astfel să -i recupereze suma de bani pierdută.
Oricum, reclamantul nu se asigurase că tranzacția nu era o înșelătorie. Nu verifica se identitatea celeilalte
părți astfel că nici măcar nu a putut să declare vreo informație cu privire la ea. Astfel, reclamantul nu poate
fi considerat o persoană de bună -credință, care a luat toate măsurile rezonab ile pentru a afla identitatea
părții cu care tranzacționa. De altfel, această soluție este în acord cu spețele Optigen și Kittel.

Soluții propuse pentru combaterea fraudei „carusel”
Conform doctrinei cehă, s oluțiile date pentru contracararea fenom enulu i fraudei „carusel” pot fi de
două tipuri32: fie nu presupun modificarea Directivei privind TVA -ul, fie presupun modificarea ei. Printre

29 S. Pfeiffer și P. Semerád, op. cit., p. 7 (nu sunt sigur dacă traducerea e ste corectă): „VAT principles of protection of legitima te
expectations, legal certainty and neutrality” .
30 Ibidem. , p. 8.
31 Ibidem. , p. 9.
32 Ibidem. , p. 10.

7 cele din prima categorie o putem aminti pe cea care presupune utilizarea tehnologiei informației pentru
echilibrarea TVA -ului pe input și pe output. Prin identificarea vânzătorului și a cumpărătorului prin
mijloace electronice , tranzacția va fi efectuată făr ă TVA atâta timp cât se va demonstra că destinatarul este
un plătitor de taxe. O altă părere emisă consideră că atât d estinatarul, cât și distribuitorul, ar trebui să
plătească TVA. Astfel, ar deveni greu, dacă nu imposibil , să mai existe fraudă „carusel”. Alți autori au
propus un mod de examinare specială a tranzacțiilor sau33 un mai bun schimb de informații .
Ca făcând parte din a doua categorie de soluții amintim de propunerea generalizării34 taxării inve r-
se, care se pare că a dat rezultate bune35 în materia construcțiilor . Austriei36 i s-a refuzat de către Comisie
aplicarea unei astfel de generalizări în 2005. În 2012, ș i Franța37 a cerut implement area taxării inverse
pentru livrările interne de gaz și energie electrică între persoane impozab ile și pentru serviciile de
telecomunicații, tocmai pentru a combate frauda de tip „carusel”. Cu aceeași ocazie, și Germania și Austr ia
au solicitat o derogare care să le permită introducerea mecanismului taxării inverse pentru gaz și pentru
energie electrică, și pentru aceleași motive . Comisia a concluzionat că cererile celor trei state nu îndepl i-
nesc condițiile prevăzute la articolul 395 din Directiva TVA și că ar avea un impact negativ considerabil
asupra altor state membre și asupra pieței interne în ansamblu. Comisia s -a opus cererilor de derogare
înaintate de cele trei state, deși consideră propice includerea gazului, a energiei el ectrice și a serviciilor de
telecomun icații în lista bunurilor și serviciilor în curs de negociere cu privire la aplicarea sau nu a taxării
inverse . În anul 201438, Estonia a formulat o cerere de derogare de la articolul 193 din Directiva TVA
pentru a se pe rmite taxarea inversă în ceea ce privește pietrele prețioas e, datorită unei posibile fraude
„carusel”, însă Comisia a respins derogarea din cauza lipsei de cercetări prelimin are asupra acestei
evaziuni. În același an39, Ungariei i s -a refuzat o cerere simil ară, având legătură cu zahărul tranzacționat în
cantități mai mari de 200 de kg.
Pentru Uniunea Europeană, taxarea inversă reprezintă excepția. Comisia Europeană își argume n-
tează40 poziția spunând că un distribuitor va aplica aceleași reguli indiferent de faptul aflării partenerului
de afaceri în același stat sau nu. Distribuitorul nici nu va mai fi obligat să verifice dacă celălalt agent
economic are posibilități financiare mulțumitoare din punctul de vedere al achitării taxelor și nici nu va
mai fi ne cesar să păstreze documente cu privire la tranzacții. Sistemul de taxare conform țării de origine a
fost propus de raportul Newmark, în 1962 , și a rămas regula generală la nivelul Uniunii de atunci.
Propuneri s -au făcut și în legătură cu momentul taxării41 deși acestea n -au avut vreo influență asupra
sistemului legal european.
Unele state42 au cerut aprobarea Consiliului European și au și obținut -o pentru a implementa o serie
de noi proceduri la nivelul tranzacțiilor, în care operatorii economici vor trebu i să ofere mai multe
informații autorităților publice. S-a mai propus43 un sistem de taxare hibrid, în care să se utilizeze taxarea
inversă doar pentru produsele al căror preț întrec un anumit prag. Germania propune44 acest lucru în 2006,
însă a fost critica tă de Comisie pentru greutățile ce vor reveni asupra operatorilor economici onești, care

33A se vedea Directiva Con siliului European 2008/117/EC din 16 decembrie 2008, care modifică Directiva 2006/112/EC .
34 A se vedea și E. Voinea, Pentru ce operatiuni poti aplica taxarea inversa in 2014? : http://www.avocatnet.ro (accesat pe d ata
de 09.04.2016) . La data de 1 ianuarie 2014 în România existau șase categorii pentru care se putea aplica taxarea inversă.
35 M. Tumpel , op.cit. , p. 8.
36 Ibidem.
37 Comu nicare a Comisie i către Consiliu – în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului , p. 2,
găsit în: http://ec.europa.eu (accesat pe d ata de 09.04.2016).
38 Ibidem.
39 Ibidem.
40 International VAT Association , Combating VAT fraud in t he EU – the way forward , 2007 , Bruxelles , p. 15, găsit în:
http://practicenet.ie (accesat pe d ata de 09.04.2016).
41 S. Pfeiffer și P. Semerád , op.cit. , p. 11.
42 M. Tumpel , op.cit. , p. 3.
43 Ibidem ., p. 1.
44 Ibidem. , p. 16.

8 vor fi nevoiți să verifice buna -credință a celor cu care fac tranzacții. Se pare că propunerea45 Austriei nu a
avut aceleași defecte ca cea a Germaniei.
La propunerea implementării sistemului de taxare inversă, Comisia Europeană a afirmat46 că trebuie
să se răspundă la două întrebări:
1. câtă certitudine este că operatorii economici vor aplica acest sistem cu bună -credință?;
2. care sunt avantajele și costurile implementării a cestui sistem?
Comisia Europeană47 a cerut statelor să respecte o serie de patru măsuri dacă doresc să amendeze si s-
temul actual al TVA -ului:
1. reducerea considerabilă a posibilităților de fraudare și de asemenea prevenirea unor noi met o-
de de fraudare ;
2. să nu s e creeze o îngreunare a procedurilor administrative atât pentru agenții econ omici, cât și
pentru autorități ;
3. asigurarea neutralității taxelor ;
4. asigurarea, într -un stat membru, a unui tratament nediscriminatoriu atât pentru operatorii ec o-
nomic locali , cât și pentru cei din alt stat membru .
Eurojust48 propune: armonizarea tarifelor excesive, o pregătire de specialitate care să vizeze com-
baterea acestui tip de fraudă pentru autorități, mecanisme de control specializa te, schimb de informații mai
bun între sta te (inclusiv prin sprijinul Eurojust), armonizarea dintre sistemele de taxare ale statelor
membre, colaborarea autorităților publice ale statelor membre cu Eurojust, Europol și OLAF.
După Financial Action Taxing Force (FATF)49, combaterea acestui tip de fraudă se poate face
prin:
ridicarea gradului de informare la nivel global ;
acordarea asistenței instituțiilor în identificarea și în confiscarea sumelor provenite din frauda
„carusel” ;
asigurarea interacțiunii dintre sectorul reglementat, organele de dre pt, organele judiciar e și
organele internaționale competente ;
aplicarea procedurilor de cunoaștere a clienților recomandate de FATF ;
De asemenea50, Regulament ul nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea evazi-
unii taxei pe valoare adăug ată, pun la dispoziția statelor membre o serie de instrumente pentru a le permite
să facă schimb de informații privind colectarea TVA și preîntâmpinarea fraudei fiscale:
schimbul de informații la cerere, prin care o autoritate competentă trimite o cerere d e info r-
mații și anchetă administrativă, în format electronic, în atenția altui stat membru, care are la dispoziție trei
luni pentru a răspunde ;
schimbul de informații fără o solicitare anterioară, prin care statele membre schimbă inform a-
ții, dintr -o listă prestabilită, la fiecare trei luni ;
accesul automat la anumite date privind operatorii intracomunitari și la tranzacțiile înregistr a-
te în bazele naționale de date, prin platforma electronică securizată VIES (VAT Informat ion Exchange
System) ;
cererea de not ificări administrative, prin care statele membre pot solicita altor state comunit a-
re să notifice solicitantului toate instrumentele și deciziile privind aplicarea legislației în materie de TVA.

45 M. Tumpel, op.cit., p. 16.
46 Ibidem. , p. 4.
47 M. Tumpel, op.cit., p. 3.
48 Eurojust New s, nr. 14/martie , 2014 , găsit în: http://www.eurojust.europa.eu (accesat pe d ata de 09.04.2016).
49 L. Ivan, Fenomenul fraudei de tip carusel privind taxa pe valoare adăugată, în Revista teoretico -științifică, nr. 3/2014, p.
165.
50 Ibidem.

9 Persoanele cu funcții oficiale din statele membre pot fi pr ezente la sediile administrative ale altor
state membre și pot lua parte la anchetele administrative derulate în alte state membre. De asemenea,
statele membre au posibilatea să facă controale simultane.
Sistemul Eurofisc51 permite ca statele membre să r ealizeze un schimb de informații în vederea d e-
tectării schemelor de fraudă, încă din faze incipiente. Acest sistem se compune din trei domenii operați o-
nale (în care statele membre realizează schimbul de informații , la nivel general ) și dintr -un observator
TVA (în care statele membre fac schimb de informații și de bune practici asupra tendințelor în materie de
fraudă fiscală).
Europol are de asemenea un rol important în combaterea fraudei „carusel”. De exemplu, operați u-
nea Archimedes52 (care a avut loc înt re 15 și 23 septembrie 2014) a reușit, printre altele, să demascheze
mulți evazioniști care se foloseau de acest tip de fraudă. Pe data de 3 martie53, autoritățile germane și
olandeze, ajutate de Europol și Eurojust, au demascat o grupare responsab ilă de fr audarea statelor mebre
ale Uniunii cu o sumă de aproximativ 150 de milioane de euro. Nouă persoane au fost arestate și 26 de
clădiri au fost cercetate. Pe programul de acțiune al Europol -ului54 din 2015 se află și frauda „carusel”.
În anul 200655, Comisia a emis o comunicare către Parlamentul European și către Comitetul Ec o-
nomic și Social European asupra necesității elaborării unei strategii coordonate care să ajute la lupta contra
fraudei fiscale. Comisia propune cooperarea administrativă între state, spr ijin pentru recuperarea econom i-
că și o mai bună cooperare cu țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să
ia măsuri împotriva evazioniștilor, chiar dacă dauna nu îi afectează pe ei.
Frauda cu TVA56 a atras noi măsuri legisla tive la nivel european. Consiliul European a adoptat d o-
uă directive care să permite o mai bună contracarare a acestui fenomen. Chiar și înainte, art. 199 din
Directiva 2006/112/CE stipula o listă limitativă de bunuri sau servicii asupra cărora statele pute au aplica
taxarea inversă (printre ele, se afla și serviciul construcțiilor). Art. 119a prezenta o listă de bunuri care,
până la data de 30 iunie 2015, puteau fi taxate invers pentru o perioadă de cel mult doi ani. Una dintre
noile directive o amendează pe cea veche: statele membre vor putea aplica taxarea inversă la anu mite
bunuri sau servicii care sunt predisp use la evaziune fiscală, cum ar fi telefoanele mobile, consolele de
jocuri video, laptopuri sau tablete.
A doua directivă introduce Quick Reactio n Mechanism (QRM); a stfel, acum există art. 199b la D i-
rectivă. Această procedură oferă posibilitatea statelor membre să aplice taxarea inversă la anumite bunuri
sau servicii pentru scurte perioade de timp sub o procedură accelerată. Astfel, dacă Comisia n u găsește
nimic de obiectat la cererea introdusă de un stat membru pentru impl ementarea taxării inverse, trebuie să îl
anunțe d e aceasta pe respectivul stat membru în cel mult o lună. Însă ambele directive nu pot fi aplicate
decât până în 2018. După acest timp, se va face o evaluare pentru a se ști exact dacă aceste proceduri pot
da rezultate sau nu. Consiliul a insistat pe faptul că aceste directive nu înseamnă o generalizare a taxării
inverse.
Consider ăm că dintre soluțiile expuse mai sus, cea mai bună și sigură este o colaborare internațion a-
lă strânsă, luând în considerare că și acest tip de evaziune fiscală presupune tranzacții la nivel internațional.
O bună colaborare între state poate fi asigurată prin instituții cum sunt Eurojust sau Eurofisc, insti tuții a
căror singură menire ar fi de a menține relații bune între statele membre ale Uniunii Europe ne. Cred em de
asemenea că o uniformizare a sistemului de taxe și impozite al fiecărui stat membru ar fi o metodă bună de

51 L. Ivan, op. cit., p. 165.
52 Europol. Operation Archimedes.Infographic general ., găsit în: https://www.europol.europa.eu (accesat pe d ata de
09.04.2016).
53Europol, Major Europe -wide VAT fraud network busted with the support of Europol and Eurojust , găsit în:
https ://www.europol.europa.eu (accesat pe data de 09.04.2016).
54 Europol Work Programme 2015 , Haga, 31 decembrie 2014 , găsit în: https ://www.europol.europa.eu (accesat pe d ata de
09.04.2016).
55 S. Pfeiffer și P. Semerád ,op.cit. , p. 11 .
56 S. Pfeiffer și P. Semerád , op.cit. , p. 12.

10 a combate frauda „carusel”, însă nu trebuie să se uite diferenț ele economice ale fiecărui stat membru, astfel
încât interesele acestora să nu fie afectate. Mult -discutata taxă inversă ar fi o soluție ; deși s -ar putea să
reducă frauda de tip „carusel”, va îngreuna procedura administrativă. C u toate acestea, s -ar putea ca un
sistem hibrid să funcționeze.

11 Bibliografie:
Codul fiscal și normele metodologice de aplicare , Universul Juridic, București, 2014.
Ivan, L., Fenomenul fraudei de tip carusel p rivind taxa pe valoare adăugată , în Revista teor etico-
științifică , nr. 3/2014 , pp. 162 -166
Pătroi, D., Frauda de tip carusel privind taxa pe valoarea adăugată aferentă tranzacțiilor intrac o-
munitare , în Curierul fiscal nr. 10/2008 .
Idem , Formele de manifest are ale fraudei de tip carusel prin raportare și la noile prev ederi ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 , în Curierul fiscal nr. 5/2009 .
Pătroi, D.; F. Cuciureanu și A. Benta, TVA național vs. intracomunitar. Cazuri și necazuri , Editura
C.H. Beck, București, 2013.
Pfeiffer, S. și P. Semerád, Missing trader fraud in european VAT , în MENDELU Working Papers
in Business and Economics 41/2013.
Rizea, M. Politici și strategii de prevenire a evaziunii fiscale în context european , Unive rsitatea
„Lucia n Blaga”, Sibiu, 2011 .
Webografie:
Capusan, Tudor Vidrean, Drept deducere TVA. Fraudă fiscală. Sarcina probei. Probe în procesul
fiscal , găsit în: http://www.costas -negru.ro/drept -deducere -tva-frauda -fiscala -sarcina -probei -probe –
procesul -fiscal -2/ (accesat pe data de 09.04.2016).
Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale. Contribuția Comisiei de la reuniunea Consiliu lui Euro-
pean din data de 22 mai 2013 , găsit în: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/tax_ro.pdf (accesat pe
data de 09.04.2016).
Comunicare a Com isiei către Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE
a Consiliului , Bruxelles, 2013, găsit în: http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2013/RO/1 –
2013 -317-RO-F1-1.Pdf (accesat pe data de 09.04.2016).
Comunicare a Comisiei că tre Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE
a Consiliului , Bruxelles, 2014, găsit în http://www.ipex.eu/IPEXL –
WEB/dossier/files/download/082d bcc5452b1484014588e1962e3f33.do (accesat pe data de
09.04.2016).
Comunicat de presă. Ce a de a 3205 -a reuniune a Consiliului . Afaceri economice și fina nciare ,
Bruxelles, 4 decembrie 2012.
Enache, R., Cinci moduri prin care evazioniștii păcălesc statul: cele mai populare metode de ev a-
ziune cu TVA , găsit în: http://www.wall -street.ro/slideshow/ Legal -Business/139469/evaziune –
fiscala -tva-frauda -scheme.html?full (accesat pe data de 09.04.2016).
Eurojust News , nr. 11/martie , 2014 , găsit în:
http://www.eurojust.europa.eu/doclibrary/corporate/newsletter/Eurojust%20News%20Issue%2011
%20%28March%202014%2 9%20on%20MTIC%20fraud/EurojustNews_Issue11_2014 -03-EN.pdf
(accesat pe data de 09.04.2016).
Europol, Major Europe -wide VAT fraud network busted with the support of Europol and Eurojust ,
găsit în: https ://www.europol.europa.eu/content/major -europe -wide -vat-fraud-network -busted –
support -europol -and-eurojust (accesat pe data de 09.04.2016).
Europol. Operation Archimedes. Infographic General , broșură găsită în:
https://www.europol.europa.eu/ (accesat pe d ata de 09.04.2016).
Europol Work Programme 2015 , Haga, 31 d ecembrie 2014, broșură găsită în:
https://www.europol.europa.eu/ (accesat pe d ata de 09.04.2016).
Hill, R., HMRC v. Livewire Telecom Ltd; HMRC v. Olympia Technology Ltd [EWHC] 15 (Ch) , în
De Voil Indirect Tax Intelligence , issue 153 , 2009 , găsit în:

12 http://1exagu1grkmq3k572418odo ooym.wpengine.netdna –
cdn.com/wp content/uploads/2009/0 2/HMRCvLivewire -DeVoilRHFeb2009 (accesat pe data de
09.04.2016).
International VAT Association, Combating VAT fraud in the EU – the way forward , Bruxelles,
2007, găsit în: http://practicenet.ie/practicenet/publications/pdf -file/iva_paper_final_001.pdf (acce-
sat pe data de 09.04.2016).
Livrări intracomunitare și achiziții intracomunitare de bunuri , broșură găsită în: www.mfinanțe.ro
Tumpel, M., A hybrid VAT system in the European Union , 2007, găsit în:
http://www.law.nyu.edu/sites/default/files/upload_docum ents/tumpelpaper.pdf (accesat pe data de
09.04.2016).
Voinea, Elena, Pentru ce operatiuni poti aplica taxarea inversa in 2014? , găsit în:
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35929/Pentru -ce-operatiuni -poti-aplica -taxarea –
inversa -in-2014.html (accesat pe data de 09.04.2016).