Îndrumător științific, Absolvent, Lect.univ.dr. Florea Nicoleta Mitran Rodica -Andreea UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI… [624299]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
FINANȚE ȘI BANCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific, Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Florea Nicoleta Mitran Rodica -Andreea

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
FINANȚE ȘI BĂ NCI

STRUCTURA ACTIVELOR FIRMEI PE EXEMPLUL
S.C. OMV PETROM S.A.

Îndrumător științific, Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Florea Nicoleta Mitran Rodica -Andreea

CRAIOVA
2019

Cuprins :

Capitolul I ………………….. …………………………………………………………………………………………………….. 5
Noțiuni teoretice cu privire la activul firmei ………………………………………………………. ………………… . 5

1.1 Structura activului bilanțier ………. ……… ……………………………………………………………………… ….. 5
1.2. Activele imobilizate -elemente teoretice ………………………………………………………….. …………. ….. 8
1.3. Activele circulante -noțiuni de bază ……………………………………………………………………………… . 11
1.4. Fondul de rulment …………………………………………………………………………… .. 14

Capitolul II…………………………………………………………………………………………………………… …………. 21
Analiza structurii activelor la S.C. OMV PETROM S.A … ………………………………………. 21

2.1. Scurt istoric al S.C. OMV PETROM S.A ………………………………………………….. 21
2.2. Poziționarea pe piață ……… …………………………………………………………….. ………………………… 25
2.3. Evoluția analizei activelor imobilizate la S.C. OMV PETROM S.A. … ………………………….. 28
2.3.1. Imobilizări necorporale ………………… ………………………………………………………………………. … 28
2.3.2. Imobilizări corporale ………………… ………………………… ……………………………………………….. … 29
2.3.3. Imobilizari financiare ……………… ……………………………………………………………………………. … 30
2.3.4. Active imobilizate totale ……………………………………………………………………………………….. .. 31
2.4. Evoluția analizei activelor circulante la S.C. OMV PETROM S.A. ……………………………… . 32
2.4.1. Active circulante …….. ……………………………………………………………………………………………… . 33
2.4.2. Creanț e ………………… ……………………………………………………………………………………………….. ..34
2.4.3. Stocuri ………………… …………………………………………………………………… …………………………. … 35
2.4.4. Investiții pe termen scurt …….. ………………………………………………………………………………….. .. 36
2.4.5. Casa și conturi la bă nci …………. ………………………………………………………………………………… .. 37
2.5. Evoluț ia fondului de rulment la S.C. OMV PETROM S.A….. …………….. …………………………. 38
Concluzii ………………………… ………………………………………………………………………………………………. 45

3
INTRODUCERE

Activitatea unei întreprinderi se bazează permanent pe consumul de resurse financiare
materiale, umane și de active, gestionarea cât mai eficientă a acestora ducând la poziționarea
financiară favorabilă a întreprinderii, făcând din aceasta o întreprindere competitivă. Cu cât
economia s -a dezvoltat mai mult cu atât necesitatea și interesul de a deține și gestiona cât mai bine
aceste bunuri ale întreprinderii a crescut.
Autorul Lucian Bușe susține că: „în condițiile economiei de piață, fiecare întreprindere,
indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, trebuie să se adapteze în
permanență la cerințele mediul ui în care își desfășoară activitatea, să -și îmbunătățească
performanțele economicofinanciare și capacitatea cocnurențială în r aport cu alte întreprinderi”.
Resursele necesare realizării activității asupra cărora ne vom opri și pe care le vom aborda pe
parcursul acestei lucrări sunt activele sub toate formele lor. Activele, indiferent de forma lor,
reprezintă unul dintre factorii importanți de producție ai unei întreprinderi. Modul în care acestea
sunt procurate și gestionate într -o întreprindere repreze ntând un interes deosebit atât pentru entitățile
economice de la nivel național cât și internațional. Evoluția activelor într -o întreprindere a depins în
primul rând de gradul de complexitate al activității desfășurate, dar și de tipul activității: activit ate
ce are ca scop producția de bunuri sau activitate ce are ca scop prestarea de servicii. În continuare
vom dezbate noțiunea de activ atât în viziunea economiștilor români cât și a economiștilor de la
nivel internațional, lucrările publicate de aceștia r eprezentând baza materială în ceea ce privește
analiza conceptului de activ, a evoluției activului în întreprindere dar mai ales a modului în care
acesta este gestionat. O definiție în ceea ce privește activul este dată de Elisabet Antoni: „activele
reprez intă totalitatea bunurilor unei întreprinderi care sunt necesare desfășurării activității în mod
corect” .
Considerăm că autoarea prin această definiție dată a dorit să scoată în evidență importanța și
rolul activelor și totodată imposibilitatea substituir ii activelor în activitatea unei întreprinderi.
Traducând mot -a-mot definiția dată de autoare activul apare menționat de două ori, aceasta deși
având posibilitatea de a -l substitui preferând prin repetiție să -i întârească și să -i argumenteze și mai
bine po ziția în întreprindere. O altă definiție a activelor este dată de Barret si Reardon, cunoscuți
cercetători pe domeniul sociologiei dar și pe aspecte economice. Activele sunt definite de aceștia ca
fiind „stocuri directe sau indirecte de factori de producți e care au ca rol producerea de fluxuri de
numerar sau de bunuri” . Cei doi autori împart activele în această lucrare, imediat după definiția

4
acestora, ca fiind active productive și active nonproductive. Activele productive sunt defapt activele
ce participă în mod direct la procesul de producție din punct de vedere al celor doi autori pe când
activele nonproductive sunt acele active care nu participă la procesul de producție.
O altă definiție a activelor este dată și de autorul Marian Siminică. De data aceas ta definiția
dată de autor face trimitere la OMFP 3055/2009 (actual 1802/2014) și la par. 49 din Cadrul general
pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare – IFRS, unde activele sunt definite ca fiind:
„resursele controlate de întreprindere ca rezultat a unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate și
prezentat în bilanț atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de că tre
entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil”. În literatura de
specialitate activele sunt identificate pe două mari grupe: active imobilizate (active fixe) și active
circulante.
Am ales t ema ,, Structura ac tivelor la S.C. OMV PETROM S.A. ” , deoarece consider că ,
indiferent de domeniul de ac tivitate al agenților economici , structura activelor reprezintă un interes
deosebit, deoarece grupul reprezintă cel mai mare contribuabil la bugetul de stat si cel mai mare
investitor privat din România.
În primul capitol al lucrarii pe care am realizat -o,”Structura activului bilanțier”, am prezentat
noțiunile teoretice princip ale privind structura activelor , aspect legat de determinarea activelor ,
precum și tipologia ac estora ș i sursele informaționale necesare pentru determinarea acestora.
Cel de -al doilea capitol intitulat “Studiu privind evoluția act ivelor la S.C. OMV PETROM
S.A.” , cuprinde mai multe pă rți, referitoare la urmatoarele aspecte: evoluția active lor imobili zate pe
fiecare grupă de active ș i total active, evoluția analizei activelor circulante pe toate cel e 4 grupe de
active circulante ș i evoluția fondului de rulment. Indicatorii i -am calculat, analizat și interpretat pe o
perioadă de 5 ani, respec tiv din anul 2014 până în anul 2018 inclusiv , pentru a putea oferi o imagine
cât mai clară privind situația societă ții. La finalul acestei lucră ri, am ex pus cateva idei personal e cu
privire la situația societă ții.

5
CAPITOLUL I.
NOȚIUNI TEORETICE CU PRIVIRE LA ACTIVUL FIRMEI

1.1. Structura activului bilanțier

Activele, ca structuri informaționale ale bilanțului propriu -zis, ordonate sub aspectul lichidității
crescătoare, se grupează în :
 ACTIVE IMOBILIZATE
 ACTIVE CIRCULANTE
 CHELTUIELI Î N AVANS

I. Activele imobilizate

Activele imobilizate sun t active generatoare de beneficii economice viitoar e și sunt deținute
pe o perioadă mai mare de un an. Acestea participă, sub aceea și formă, la desfășurarea mai multor
circuite economice, elementele componente nu se consumă sau nu se înlocuiesc după prima
utilizare.

A. Imobilizările necorporale sunt denumite și imobilizări nemateriale sau active intangibile,
incorporale deoarece nu îmbracă, fizic, formă de bunuri materiale complete.
Reglementările contabile define sc imobilizările necorporale ca fiind active identificab ile
nemonetare fă ră suport material, deținute pentru : utilizarea î n procesu l de producție sau furnizarea
de bu nuri sau servicii, pentru a fi î nchiriate terților sau în scopuri administrative.
Imobili zările ne corporabile sunt supuse amortiză rii, iar valoarea amortizabilă a acestora
trebuie repartiz ată sistematic pe durata de viaț ă utilă.
B. Imobilizările corporale, numite și active fixe sau active tangibile, sunt acele active care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții :
Activele
imobilizate
Imobiliz ări necorporaleImobilizări
corporaleImobilizări
financiare

6
a) sunt deținute de entitate pentru a fi utilizate în producț ia de bunuri sau prestarea de servicii,
pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade ma i mari de un an.

C. Imobilizările financiare sunt denumite și investiții financiare pe termen lung, acestea
includ valorile financiare investite de entitate, pe termen lung în scopul realizării de venituri
financiare.
Imobilizările corporale includ
următoarele elemente
patrimoniale
Instalații
tehnice și
mijloace de
transportMobilier, aparatură
birotică, materiale și alte
active corporale,
echipamente de protecție
a valorilor umane
Investiții
imobiliareActive corporale de
exploatare și
evaluare a reurselor
minerale
Active biologice
productive Imobilizări corpoare în
curs de aprovizionare
Imobilizări
corporale în curs
de execuțieInvestiții imobiliare
în curs de execuțieTerenuri și amenajări
de terenuriConstrucții

7

II. Activele circulante

Activele circulante, denumite și active curente, reprezintă ansamblul bunurilor și valorilor
economice, care se u tilizează pe o perioadă scurtă î n activitatea entității. Prin intermediul
reglementărilor contabile din țara noastră, un activ este definit ca fiind activ circulant atunci când :
a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut ori consumat în cursul normal
al ciclului de exploatare al entității ;
b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării ;
c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data efectuă rii bilanțului ;
d) este reprezenta t de echivalente de numerar a că ror utilizare nu este restricționată.
Imobilizările
financiare includ
următoarele elemente
Acțiuni deținute la
enitați afiliateAcțiuni deținute la
entități asociate
Alte titluri imobilizateCertificate verzi
amânate
Creanțe imobilizate

8

III. C heltuieli în avans

În structura activului bilanțier este creată o grupă distinctă denumită ,,Cheltuieli în avans”, ce
include un singur element patrimoni al cu rol delimitativ, denumit ,, Cheltuieli înregistrate în avans”.
Acestea se referă la sumele achitate sau care urmează să fie achitate in exercițiul curent, d ar care se
referă la lucrări sau servicii care vor fi realizate în cursul exercițiilor viitoare, când vor fi
recunosc ute drept chltuieli ale activită ții curente.

1.2. Activele imobilizate -notiuni teoretice

Activele imobilizate, ca rezultantă a procesului de investire sunt reflectate la valoarea
contabilă netă determinatăca o diferență, în funcție de următoarele elemente :
-suma brută a activelor imobilizate, stabilită în funcție de costul investițiilor ;
-suma amortism entelor datorită deprecierii în timp a activelor imobilizate .
Amortismentele apar, ca o micșorare a valorii bunurilor destinate să servească activitatea
firmei o perioadă de timp mai îndelungată și care se consumă treptat.
Temeiul economic sau baza amortiz ării activelor imobilizate o constituie uzura acestora.
Uzura este un proces complex, concretizat în scăderea treptată a utilității activelor
imobilizate, fie ca urmare a utilizării sau neutilizării, fie ca urmare a apariției de active imobilizate
mai ieft ine, sau cu parametrii tehnico -funcționali superiori. În legătură cu procesul uzurii activelor
imobilizate, trebuie făcute două clarificări : Activele circulante
cuprind următoarele
grupuri patrimoniale
Stocuri, inclusiv valoarea
serviciilor prestate
pentru care nu a fost
întocmită facturăCreanțe sau active
circulante în decontareValori de trezorerie

9
a) Fiind un proces de depreciere a activelor imobilizate datorat utilizării sau timpului sau
apariției de noi acti ve imobilizate mai potrivite din punct de vedere economic, uzura nu afecteză
întreaga masă a activelor imobilizate, ci numai pe cele supuse deprecierii.
b) Uzura activelor imobilizate acoperă două laturi : uzura fizică sau materială ca urmare a
utilizării s au a timpului și uzura morală sau deprecierea funcțională, ca urmare a perimării , datorită
evolu ției tehnicii și creșterii productivitații muncii în ramurile economice producătoare de active
imobilizate, respectiv apariției de mijloace fixe superioare fun cțional sau realizării acelorași tipuri,
dar la prețuri mai mici.
Uzura fizică reprezintă baza material ă a pierderii valorii mijloacelor fixe, fiind determinată
de intesitatea folosirii acestora în produsele de fabricație precum și de acț iunea unor factori naturali.
Intensitatea cu care se produce uzura fizică este o rezultantă a un ui complex de factori, și anume:
– gradul de solicitare al mijloacelor fixe;
– modul de pă strare și folosire a acestora ;
– condițiile concrete existente în diferite ramuri economice .
Determinarea ritmului și uzurii fizice nu constituie o dificultate aparte pentru firmele
românești, deoarece legiu itorul a prevăzut posibilitatea deducerii legale a amortismentului ca și
cheltuială de exploatare în funcție de gradul de utilizare a acestora, iar condițiile de mediu specifice:
umed, coroziv, s -au avut în vedere în stabilirea duratei de folosință a mijloacelor fixe.
Amortizarea este un proces complex de conatificare a uzurii fizice și morale și de exprimare
a unei anumite politici financiare a perioadei respec tive, care curpinde un ansamblu de operațiuni ce
constau în:
– stabilirea amorismentului fiecărui exercițiu ;
– înregistrarea lui în costurile de fabricație ;
– recuperarea din încasarea prețului produsului sau seviciului ;
– afectarea lui pe destinația legală .
Dacă amortizarea încearcă să comensureze cât mai exact ritmul și amploare a uzurii activelor
imobilizate, în an umite perioade, ritmul și mărim ea amortizări i pot să difere de cele ale uzurii, ea
fiind și un instrument al polit icii financiare a statului și, respectiv, agentului economic de finanțare a
reproducției a activelor imobilizate.
Amortismentul p oate fi definit ca fiind suma de resurse bănești ce trebuie recuperată din
încasările rez ultate de pe urma realizării pro ducți ei în fiecare exercițiu, în concordanță cu ritmul
uzurii fizice și morale în cadrul duratelor normale de funcționare ale activelor imobilizate.

10
Notând cu :
𝑉𝑎= valoarea amortizabilă a activului imobilizat ;
D= durata normală de funcționare a acestuia ;
𝐴𝑖= amortismentul din anul “I” ;
A= amortismentul anual ;
devine evindent faptul că :
𝑽𝒂 = ∑𝑨𝒊𝑫
𝒊=𝟏
𝑽𝒂= A∙D

Relația (2) este valabilă numai în cazul sistemului de a mortizare liniar, deoarece numai în
această situație amortisemntul este același în fiecare an.
Analiza celor două relații nu trebui să conducă la concluzia că amortis mentul s -ar acumula
pe toată durata de funcționare a activului imobilizat în scopul finanțării înlocuirii lui. În elaborar ea și
aplicarea politicii de amortizare, se are în vedere faptul că pe planul intereselor, amortismentul
prezintă un dubu caracater contradictoriu. El este, în același timp, atât un element important al
cheltuielilor de exploatare, cât și o resursă de finanțare a investițiilor, ipostaze care se contrazic în
fiecare moment al vieții economice. Astfel, în ipostaza de element al costurilor, atât interesele
microeconomice, cât și cele ale macrosi stemului reclamă reducerea lui.
Dimpotrivă, atunci cănd est e analizat în ipostaza de resursă de finanțare ambele categorii de
interese reclamă majorarea lui.
Instituirea amortizării, ca modalitate de recuperare treptată a valorii de intrare a mijloacelor
fixe a avut loc î n ideea inițială a asigurarii resurselor n ecesare finanțării înlocuirii mijloacelor fixe
uzate, care urmau a fi scoase din funcțiune. Practica economică a demonstrat, că amortismentul
servește, nu numai finațării reproducției simple a mijlo acelor fixe, ci și înlocuirii i dentice, și
reproducției lă rgite, concluzie ce poate fi argumentată pe două planuri.
Asigurarea funcționării mecan ismulu i financiar al firmei impune ne cesitatea amortizării
valorii de intrare a mijloacelor fixe, care rămâ ne aceeași pe toată durata funcționării mijlocului fix,
dacă nu intervin reevaluări reglementare. Pe durata amortizării, însă progresul tehnic determină o
modi ficare a valorii de înlocuire, î n sensul reducerii acesteia ca urmare creșterii productivită ții
muncii în ramurile pro ducătoare de mijloace fixe. Până în mome ntul înlocuirii se recuperează o
sumă mai mare decât cea necesară înlocuirii i dentice. Pe seama diferenței, se poate finanța
înlocuirea mijloacelor fixe casate cu altele cu parametrii tehnici și rand amen te mai mari . Aceasta

11
este, de fapt, prima î mprejurare care permite utilizarea amortismentului ca sursă de finanțare a
reproducției lărgite a mijloacelor fixe.
A doua împrejurare este reprezentată de modul în care este utilizat amortismentul. Faptul ca
amortismentul nu e ste o rezervă statică, el nu se acumul ează nici măcar pe durat a unui an, ci se
folosește pe mă sura obținerii lui pentru fina nțarea investițiilor. Pe seama amortismentului aferent
mijloacelor fixe în funcțiu ne, se finanțează cre area al tor mijloace fixe care vor funcționa în paralel
cu primele, mărind capacitatea de producție.
Prezentarea efectului multiplicator al amortizării trebuie făcută distinct pentru perioada de
stabilitate e prețurilor și de inflație :
a) în perioadele cu prețuri stabile se are în vedere ipoteza că întreprinderea înregist rează o
cerere permanentă pentru produsele sale și că ea reinvestește permanent fondurile bănești obținute
pe seama amortizării în echipamente de același fel și cu același preț.
b) în perioadele de inflație se are în vedere rata inflației, care face ca sum ele recuperate prin
amortizare în fun cție de valoare a inițială a utilajelor să nu mai asigure nici măcar reproducția
simplă, cu atât mai mult dezvoltarea firmei.

1.3. A ctivele circulante -noțiuni de baz ă

Activele circulante sunt capitaluri bănești, c onstituite prin diverse modalită ți în scopul
finanțării activității curente de producție.
Activele circulante se individualizează prin următoarele trăsături caracteristice :
– sunt capitaluri bănești a căror necesitate este impusă de asigurarea continuității fabricației și
a căror mărime este influențată de parametrii proceselor de aprovezionare, desfacere și
producție ;
– spre deosebire de altă parte a capitalului firme, activele circulatante nu se consumă, nu dispar
după momentul efectuării cheltuielior, ele s e metamorfozează dintr -o formă materială în alta
și rămân în permanență în circuit cel puțin la nivelul inițial ;
– forma de utilizare a activelor circulante o constituie avansarea și recuperarea, apreciate ca
acte ce se repetă ne contenit până în momentul înc etării activită ții firmei .
Acestea reprezintă o parte considerabilă a avuției naționale plasată pe termen scurt, în vederea
folosiri i ei cât mai eficient .
În contabilitate, recunoașterea activelor circulante se face astfel :

12
a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul
normal al ci clului de exploatare al entitații ;
b) este deținut în principal în scopul tranzacționării ;
c) acesta se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului ;
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar al căror utilizare nu este
restricționată .
Ca fonduri bănești destinate finanțării activității curente, activele circulante se folosesc prin
avansări și recuperări repeta te.
Activele circulante nu trec în totalitate și simultan din forma bănească în forma productivă și
de aici în forma de marfă spre a ajunge în totalitate și în același moment din nou în forma de
disponibilități bănești. Circuitul activ elor circulante const ă într -un șir infinit de circuite care se
suprapun parțial, circuitul totalului activelor circulante rezultând că o mărime medie pe un interval
dat de timp, de regulă un trimestru ori un an. Ca urmare a rotației neîntrerupt e, suma activelor
circulante uti lizate se află concomitent în toate formele sale fun cționale, determinate de condițiile și
amploarea proceselor de aprovizionare, desfacere si producție. Activele circulante prezintă o
anumită strucură ce poate fi stabilită pe baza soldurilor din activul bi lanțului firmei.
Structura activelor circulante este influențată de o serie de factori :
– factori externi : particularitați le ramurii de activitate în care se încadrează firma ;
– factori interni : modalitatea de organizare a proceselor de aprovizionare, desfacere și
producție .
În sfera producției, activele sun t avansate în urmatoarele stări materiale:
-stocuri de materii prime ;
– stocuri de material e consumabile ;
– stocuri de semifabricate ;
– stocuri de producție în curs de execuție ;
– soldul cheluielilor anticipate .
Activele circulante în sfera producției au un carcater co mplex și eterogen. În structura lor ele
cuprind în primul rând stocurile pentru producție care s unt numai potențial productive.
Acumularea de stocuri de materii prime și material consuma bile nu reprezintă, în sine, un
indiciu al forței productive a activelor circulante. Obiectele de inventar, piesele de schimb,
echipamentul de lucru, sunt, de fapt, un obiect al muncii ca materiile prime și materiale, și mi jloace
de muncă de natura mijloa celor fixe.

13
Datorită acestui fapt, ar trebui ca ele sa fie considerate mijloace fixe și nu active circulante.
Datorită faptului că asemena active sunt extreme de numeroase și în general de valori mici, s -a
apreciat că p ractica financiară ar fi mult mai ușu rată dacă toate mijloacele de muncă cu valoare sub
cea prevăzută de lege sau cu durata de folosință de pâ nă la un an s -ar procura nu pe seama fondurilor
de investiții, și pe seama fondurilor destinate activității de producție.
În sfera circulației, activel e circulante se concretizează în stări precum:
– stocuri de produse în magazine;
– stocuri de mărfuri și ambalaje ;
– stocuri de produse expediate, neîncasate ;
– soldul disponibilităților bănești ;
– creanțe din decontări neîncheiate .
Ca urmare a deficiențelor ce survin fie din procesul realizării, fie în fazele anterioare ale
gestiunii stocurilor sau plății drepturilor de personal, ori pe planul decontărilor cu bugetul statului,
activele circulante mai stațione ază, adese ori, în diferite debite.
Asemenea creanțe asupra terților, care nu provin din desfășurarea normală a circuitului
activelor circulante re prezintă un plasament total ine ficient care îngreunează situația financiară a
firmei. În mod practic active circulante se concretizează în diferi te forme mate riale, ce se află într -o
strâns ă condiționare reciprocă ca urmare a transformării permanente din una în cealaltă.
Prin consumul treptat al stocurilor și plata salariilor și celorlalte cheltuieli de producție,
activel circulante trec în procesu l creării de noi valori materiale și se regă sesc la sfârșitul fiecărui
interval de timp sub f orma stocurilor de producție net erminată. Pe măsura finisării produselor,
activele circulante trec în sfera circulației sub forma stocurilor de produse finite. Pri n livrare
beneficiarilor, activele circulante trec în starea de produse expediate , iar în urma încasării
contrava lorii acestora, activele circulante se întorc în forma inițială de disponibilități bănești pentru
a fi avansate într -un nou ciclu economic.
Efectuarea neîntreruptă a circuitelor în concordanță cu caracterul continuu a proceselor de
producție, determină fenomenul de rotație a active lor circulante caracterizat ca un lanț de fenomene
globale. În cadrul fiecărui circuit nu există pauze într -unul sau altul din momentele lui.
Nu există situația în care acti vele circulante să fie în totalitate într -o singură formă pentru ca
celelalte să fie vide. În permanență se lansează c omenzi în fabricație, se consumă stocuri de valori
materiale, dar se și reconstitu ie stocurile, se finisează produsele, se livrează beneficiar ilor pentru
asigurarea ritmicită ții livrărilor.

14
În mod practic, activele circulante se concretizează în diferi te forme materiale, ce se află
într-o strânsă condiționare reciprocă , ca urmare a tran sformă rii permanente din una în cealaltă.

1.4. F ondul de rulment

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea activităț ii curente de exploatare. Acesta constituie diferenta dintre capitalul permanent si
activele imobilizate, excedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat.
Cu ajutorul acestui indicator se poate determina gradul de lichiditate al societăț ii, respectiv
gradul de onora re a datoriilor curente de plată .

Fondul de rulment se calculează:
Fond de rulment = Surse Permanente – Alocă ri Permanente
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) – Imobiliză ri nete de amortizare

Fondul de rulment se poate găsi în una din trei situaț ii:
– Pozitiv – capitalul permanent este mai mare decat activele imobilizate nete, societatea dispune
de un excedent de resurse permanente care va fi utilizat pentru finanț area activelor
circulante;
– Negativ – capit alul permanent este mai mic decât activele imobilizate nete, resursel e
permanente ale societăț ii sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt.
– Fondul de rulment este egal cu zero – capitalul permanent este egal cu activul imobilizat net,
active le imobilizate nete ale societății sunt finanțate în întregime din sursele permanente,
neexistâ nd surplus de surse permanente.

Fondul de rulment este un indicator care este reprezentat de situația în care sursele
permanente ale unei entități sunt mai mari decât necesităț ile perman ente de alocare a
disponibilităților bănești, astfel entitatea dispunâ nd de un excedent de resurse permanente. Fondul
de rulme nt poate fi văzut ca și o marjă de securitate financiară care asigură entitatea ca va face față
riscurilor ce pot apărea pe termen scurt.1

Criveanu, M., Brabete, V., Drăgan, C., Bazele contabilității, Editura Universitaria, Craiova, 2017 ;

15

Fondul de rulment se poat e interpreta astfel:
– fondul de rulment perm anent, determinat pe baza bilanț ului financiar ;
– fondul de rulm ent propriu, indicator ce indică gradul de autonomie propriu al companiei .
Nevoia de fond de rulment este un indicator de echili bru financiar care se calculează ca
diferență între nevoile temporare ș i resursele temporare.
Regimuri de amortizare utilizate în România
Amortizarea activelor imobilizate se realizează în mod diferit, după cum este vorba de
imobilizări necorporale sau imobilizări corporale.
Imobilizările necorporale se amortizează astfel:
– cheltuielile de constituire se amortizează în cadrul unei perioade de maximum 5 ani;
– cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după
caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește 5 ani, durata de amortizare
a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăși 10 ani;
– concesiunile se amortizează pe durata de folosire stabilită conform contractului;
– brevetele, lice nțele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare se amortizează pe durata
prevăzută pentru utilizarea lor de către deținător;
– cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor informatice se recuperează prin
intermediul deducerilo r de amortizare liniară sau degresivă pe o perioadaă de 3 ani;
– în cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ – ca urmare a achiziției de către entitate a
acțiunilor altei entitați – se au în vedere următoarele prevederi :
a) fondul comercial se amortizează, de regulă, pe o perioadă de maximum 5 ani;
b) totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematice într -o perioadă de peste 5
ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească 10 ani.
Imobilizările corporale se amortizează astfel :
– terenurile, lacurile, bălțile și iazurile nu se supun amortizării, ci numai investițiile efectuate pentru
amenajarea terenurilor, lacurilor, bălților, iazurilor și pentru alte lucrări similare de exploatare într-o
perioadă hotărâtă de administrările sale personale care au obligația gestionării entității, pe baza
duratelor utile ale acestora;
– mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din următoarele regimuri : amortizarea liniară, amortizarea
degresivă, amorti zarea accelerată.

16
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor
reguli :
a) în cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, perife rice ale acestora, contribuabilul
poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată
Ca interpretare generală, amortizarea reprezintă alocarea valorii amortizabile a unei
imobilizări pe durata sa de utilizare previzionată. Existând n umeroase concepții privind amortizarea,
ca interes pentru contabilitate sunt de reținut următoarele trei:
– amortizarea ca proces de corecție al valorii imobilizărilor. Amortizarea este constatarea contabilă a
pierderii de valoare suferită de către activel e imobilizate ca urmare a deprecierii în timp, a uzurii
fizice (generată de funcționarea tehnică și mecanică precum și de influența factorilor naturali) sau
uzurii morale (cauzată de evoluția rapidă a tehnicii, de apariția a noi mașini cu performanțe mai
ridicate). Pornind de la această interpretare amortizarea are rolul de a corecta valoarea activelor
imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiată de realitate.
– amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costului imobilizărilor asupra cheltuielilor
exercițiului. Discutată ca proces de alocare, amortizarea reprezintă resursa controlabilă provenită din
trecut care produce beneficii viitoare. Alocarea sau transferul valorii se face pe perioada economică
de utilizare a activului amortizabil . De aceea, fracțiunea de valoare etalată în timp asupra
rezultatului exercițiului trebuie să reprezinte o mărime rațională înscrisă în principiile și regulile
imaginii fidele
.- amortizarea ca sursă de finanțare a reînnoirii imobilizărilor. Reconstituire a capitalului impune
abordarea simultană a amortizării ca o problemă de recuperare a investiției și ca o sursă de finanțare
a reînnoirii imobilizărilor. Prin mecanismul amortizării investiția inițială este recuperată și
reîntregită în mod eșalonat în ciclu l de exploatare, devenind o resursă de autofinanțare pentru o nouă
investiție.
Întreprinderile din România sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale și
necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și
necorporale utilizând unul din regimurile:
a) amortizarea liniară;
b) amortizarea degresivă;
c ) amortizarea accelerată.

17
Amortizarea liniară constă în calcularea și alocarea uniformă a valorii contabile de intrarea
activelor amortizabile pe toată durata norma lă de funcționare exprimată în ani. În varianta nominală
amortizarea se calculează raportând valoarea amortizabilă la durata normală de utilizare.
Amortizarea accelerată, constă în calcularea și includ erea, în primul an de funcționare,
încheltuielile de exploatare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a activului fix
respectiv. Amortizările anuale pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea
rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.
Metoda însumării anilor de viață, este tot o metodă degresiv ă de amortizare, care presupun e alocarea
costului inițial în funcție de gradul de utilizare a activului (sau producți a obținută). Valoarea
contabilă a activului este pondera tă cu un indice calculat prin însumarea anilor de funcționare sau
producției anuale estimate. Amortizările descresc proporțion al cu ordinea numerică inversă a anilor
sau producția anuală estimată.
Amortizarea este un element foarte important ce se regăseșt e în calculul capacității
deautofinanț are. Capacitatea de autofinanțare a unei întreprinderi este surplusul monetar potențial
generat de activitatea acesteia. Ea reprezin tă o contrib uție esențială a activităților curente lavariația
fondului de rulment global.
Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, pe calea amortizarii, se face utilizand unul
dintre urmatoarele regimuri de amortizare, care se aprobă la data punerii în funcțiune: amortizarea
liniară; amortizarea degresivă; amortizarea accelerată. Cota de amortizare se determină prin
aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare amortizare a mijloacelor fixe. Cota de
amortizare se determinaă prin împărțirea cifrei 100 la durata normală de funcționare stabilită prin
Catalog. Pentru mijloacele f ixe existente în patrimoniu, se poate calcula amortizarea, după regula de
mai sus, prin oricare dintre cele trei regimuri de amortizare, la punerea în funcțiune. Utilizarea
regimurilor de amortizare se pot utiliza concomitent, pentru mijloace fixe diferite ,
respectând principiul permanenței metodei și regulile stabilite pentru fiecare regim de amortizare:
Regimul de amortizare liniară: utilizarea regimului de amortizare liniară constă în includerea
uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, s tabilite proporțional cu durata normală d e
funcționare a mijlocului fix. Amortizarea liniară se determină utilizând regula de bază privind
calculul amortizării, respectiv prin aplicarea cotei anuale de amortizare asupra valorii de intrare
a mijloacelor fix e. Mijloacele fixe de natura construcțiilor se amortizează utilizând numai regimul
de amortizare liniară. Competența de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniară revine
consiliului de administrație al contribuabilului.

18
Regimul de amortizare degresivă: utilizarea regimului de amortizare degresivă constă în
multiplicarea cotei de amortizare liniară cu următorii coeficienți stabiliți în funcție de durata
normală de utilizare a mijlocului fix, astfel:
1,5, dacă durata normală de utilizare a mijl ocului fix este cuprinsă între 2 și 5 ani;
2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este cuprinsă între 5 și 10 ani;
2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10ani.
Competența de aprobare a utilizării regimul ui de amortizare degresivă revine consiliului de
administrație al contribuabilului. Calculul amortizării prin utilizarea amortizării degresive presupune
parcurgerea următoarelor etape:
1. În primul an de funcționare, amortizarea anuală se determină prin ap licarea cotei de
amortizare degresivă asupra valorii de intrare a mijlocului fix;
2. În anii următori se aplică aceeași cotă de amortizare, dar de fiecare dată asupra valorii
rămase neamortizate a mijlocului fix;
3. În anul în care amortizarea anuală rezul tată este egală sau mai mică cu/decât amortizarea
anuală liniară, se trece la amortizarea liniară, până la expirarea duratei normale de utilizare.
Regimul de amortizare accelerate: utilizarea regimului de amortizare accelerată constă în includerea
în prim ul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare, a unei cote de amortizare care nu poate
depăși 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Primul an de funcționare înseamnă 12 luni
consecutive, începând cu luna urmatoare p unerii în funcțiune. Valoar ea ră masă după primul an de
funcționare se recuperează prin includerea în cheltuielile de exploatare, în regim liniar, în funcție de
durata normală de funcționare rămasă. Regimul de amortizare accelerată se poate aplica numai
pentru mijloacele fixe noi,ach iziționate și puse în funcțiune. Pentru echipamentele tehnologice,
respectiv mașini, utilaje și instalatii de lucru, computere și echipamente periferice, respectiv grupa
a doua, subgrupa 2.1, se poate utilize regimul de amortizare accelerată.
La activele cu o durată de viață mai mică, proporția de finanțare a investițiilor din
amortismente este mai mare și ea scade pe masuăa ce se lungește durata de viață sau crește ritmul
investițiilor. Efectul multiplicator al amortismentului se înregistrează în condițiil e unei economii
cu prețuri stabil e, perioada în care întreprinderea înregistrează o cerere permanentă pentru produsel e
sale și în care se reinvestește permanent disponibili tățile bănești, obținute pe seama amortizării în
echipamente de același fel și cu același preț. În perioadele de inflație, întreprinderea va înregistra o
decapitalizare, dacă nu-și reevaluează permanent activele imobilizate pentru creșterea sumei
amortismentelor, nu-și constituie provizioane pentru depreciere sau nu-și actualizează

19
amorti smentul la inflație pentru calcularea lui, în funcție de valoarea de înlocuire a mijlocului fix.
Consecințele amortismentului în gestiunea financiară a întreprinderii, de reducere a impozitului pe
profit și de creare a surselor de autofinanțare, sunt cu atât mai semnificative cu cât amortismentul
deține o proporție de circa 6% din totalul cheltuielilor de exploatare la nivel de economie națională,
fiind mai ridicată în cazul proprietății de stat, unde întreprinderile dețin multe mijloace fixe,
insuficient sau deloc utilizate.
Amortizarea este un proces de recuperare treptată a valorilor activelor imobilizate consumate
în procesul economic sau numai ca urmare a deținerii lor în patrimoniu și deconstituire, prin
acumularea acestor valori, a unui fond de amorti zare destinat înlocuirii activelor imobilizate atunci
limitele de uzură fizică și morală.
Amortizarea se desfășoară în timp, în principiu pe întreaga perioadă de la intrarea
în patrimoniu a activelor imobilizate și până la casarea acestora. În cazul active lor material
imobilizate amortizarea are drept fundament deprecierea acestora în procesul funcționării sau
nefuncționării lor. Când durata de utilizare este mai mică decât durata de viață economică se ține
seama de valoarea reziduală , care poate avea valori însemnate și care majorează sursele
definanțare pentru înlocuire.
În cazul împrumuturilor are loc un proces de amortizare financiară, care reprezintă rambursarea
treptată a creditelor conform angajamentelor asumate. Procesul de amortiz are conduce la reducerea
valorii unor posturi din activul sau pasivul bilanțului. În cazul imobilizărilor materiale este vorba de
reducerea valorii unor conturi de activ, în timp ce în cazul împrumuturilor, amortizarea acestora
are drept effect micșorarea valorii conturilor de pasiv care reflectă datorii ale întreprinderii. Sistemul
de amortizare se bazează pe faptul că orice activ material imobilizat are o durată de viață maximă la
capătul căruia valoarea de exploatare este egală cu zero. Pot fi amortizate activele care se consumă
progresiv, în mai multe exerciții financiare, cum este cazul clădirilor, construcțiilor utilajelor,
mijloacelor de transport etc. Amortizarea anuală trebuie să acopere deprecierea suferită, fără a
subevalua sau supraevalua mărimea acesteia. Toate întreprinderile au libertatea de a-și alege metoda
de amortizare care corespunde cel mai bine specificului activelor materiale și modului de utilizare.
Uzura fizică sub aspectul tehnic nu poate fi criteriu suficient pentru determinarea dur atei de
funcționare a activelor materiale imobilizate și a momentului scoaterii lor definitive din funcțiuni,
pentru acesta este necesar a avea în vedere și factorul economic știut fiind că menținerea în
funcțiune a unui activ o perioadă de timp prea îndel ungată în raport cu caracteristicile sale,
presupune totdeauna cheltuieli suplimentare cu întreținerea și reparațiile care, la un moment dat

20
îl pot face nerentabil. Alături de uzura fizică activele imobilizate sunt supuse de regulă, unui
puternic proces de uzură morală care influențează atât asupra valorii, cât și asupra duratei
defuncționare a activelor respective. Fondul de amortizare ce se constituie trebuie să exprime
valoare transferată ca urmare a uzurii fizice, iar pierderile generate de uzura morală trebuie reduse la
maximum.
Dacă uzura, în ambele forme, reprezintă procesul de pierdere treptată a valorii de
întrebuințare și respectiv, a valorii activelor uzate, prin crearea treptată a unui fond de
amortizare pe seama cotelor de amortizare inclus în prețul de cost al producției și recuperate odată
cu vânzarea produselor.
Fondul de amortizare se formează în timp, corespunzător perioadei de funcționare a activelor
imobilizate, urmând ca abia după constituirea lui integrală(ca regulă generală) să fie fo losit pentru
achiziționarea sau construirea altor active imobilizate care să înlocuiască pe cele vechi, scoase din
uz. Această diviziune în timp între producția valorii activelor imobilizate și reproducțiavalorii lor de
întrebuințare formează baza teoretic ă a constituirii fondului de amortizare.

Caracterul științific al amortizării
Rolul pe care îl are amortizarea î n procesul reproducției poate fi îndeplinit numai respectând unele
condiții, printre care: evaluarea corectă, realistă a mijloacelor de muncă, normele de amortizare să
țină seama atât de uzura fizică cât și de cea morală, volumul fondului de amortizare să permită
recuperarea tuturor cheltuielilor pentru înlocuirea activelor imobilizate. Evaluarea realistă a activelor
imobilizate constituie o cond iție esențială pentru stabilirea corectă a amortizării.
Supraevaluarea sau subevaluarea acestora conduce la constituirea nejustificată a unui fond de
amortizare mai mare sau mai mic față de nevoile de înlocuire a mijloacelor de muncă, ceea ce se
răsfrâng e asupra cheltuielilor și asupra profitului, denaturând mărimea lor reală.

21

CAPITOLUL 2
Studiu privind evoluția activelor la S.C. OMV PETROM S.A.

2.1. S curt istoric S.C.OMV PETROM S.A.

OMV Petrom (BVB : SNP) este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu
activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie.
Grupul OMV Petrom este cel mai mare producător de petrol și gaze d in Europa de Sud -Est,
cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie.
Grupul exploatează în România și Kazahstan , rezerve dovedite de petrol și gaze. Grupul OMV
Petrom este prezent prin intermediul unei rețele de circa 800 de stații, operată sub două branduri,
Petrom și OMV în Republica Moldova , Bulgaria și Serbia .
După revoluția din 1989, odată cu măsurile pentru tranziția la o economie de piață, a fost
creată Regia Autonomă a Petrolului, Petrom R.A., care a preluat toate activitățile de exploatare a
resurselor de țiței. Practic, aceasta a devenit succesorul celor 160 de ani de istorie a petrolului în
România. În 1997, aceasta a fost transformată în Societatea Națională Petrom S.A. Noua societate
includea mai multe zone de producție, la care se adăugau două rafinării, o activitate de produse
chimice, rețele de transport și entități locale de distribu ție (PECO).
În 2001, Societatea Națională a Petrolului este listată la Bursa de Valori din București, iar în
2002 se demarează procesul de privatizare, finalizat în 2004 prin achiziția de către OMV, companie
austriacă, a 51,01% din acțiunile SNP.
Tranzacți a este finalizată în decembrie 2004, iar în 2005 începe o nouă eră în dezvoltarea
Petrom.
Compania este reorganizată din toate punctele de vedere: operațional, financiar, siguranță,
mediu, oameni. Este considerată cea mai complexă și de succes privatizare a unei companii de stat
pe durata aderării României la Uniunea Europeană.
În 1857, România este prima țară care a raportat producția de țiței și care are prima rafinărie
din Europaconstruită lângă Ploiești.

22
În 1976, a fost atins un vârf istoric al producției de țiței, de 15 milioane de tone, după care
producția a început să scadă.
La sfârșitul lui 2004, OMV Petrom a fost privatizat, iar compania austriacă OMV AG devine
noul acționar majoritar.
La sfârșitul anului 1994, Interna țional Petroleum Investment Company din Abu Dhabi a
achiziționat 19,6% din acțiunile grupului.
În 1995, denumirea grupului a fost schim bată din „ÖMV“ în „OMV“, deoarece în multe
limbi nu este uzuală trema „Ö“.
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din România și din Europa de Sud -Est.
Suntem activi pe întregul lanț valoric al energiei: de la sonde care produc țiței și gaze, până la
carburanți și producția de energie electrică. În fiecare an, angajații OMV depun eforturi de milioane
de ore de muncă pentru a furniza energia pentru viața modernă de zi cu zi: lumină, c ăldură și
combustibili pentru mobilitate .
Informații generale :
Un total de 13.720 de persoane angajate.
Date Firma – CUI, CAEN, Adresa – OMV PETROM SA
Nume: OMV PETROM SA
CUI: 1590082
Reg. Comert: J40/8302/1997
Inreg. î n anul: 1997
Tip societate: Societate pe acț iuni
CAEN: 610
CAEN Descriere: Extracț ia petrolului brut
Adresa: Str. C ORALILOR 22 București sect 1, Bucureș ti

Obiective :
Inovația și tehnologia sunt factori cheie ai strategiei OMV Petrom pentru 2021+, alături de
oameni și cultură orga nizațională și sustenabilitate. Cererea de energie este în creștere, standardele
de mediu sunt din ce în ce mai exigente iar nevoia pentru un viitor mai curat cere din ce în ce mai
multă atenție, în timp ce costurile trebuie să fie mai eficiente.
Investiț iile în inovație sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a activității
noastre. Căutăm soluții inovative pentru optimizarea operațiunilor, explorarea unor noi oportunități

23
de afaceri și dezvoltarea unor noi modele de business. Folosi ndu-ne experiența, la ora actuală ne
concentrăm eforturile de cercetare și dezvoltare pentru a doua generație de biocombustibili și energii
pe bază de hidrogen. Pe lângă acestea, cercetătorii abordează numeroase alte posibile probleme pe
care le putem întâ mpina în viitor: producția fotocatalitică de hidrogen folosind lumina soarelui sau
reciclarea chimică a produselor sintetice la finalul ciclului de viață .

Proiecte majore :
Neptun Deep: 8 sonde săpate în zona de mare adâncime a Mării Negre în faza de explorare (2012 –
2016) ;
Descoperiri semnificative, aflate în prezent în producție: Totea (gaze, onshore, descoperit în 2011),
Delta (țiței. offshore, 2009), Padina (gaze, JV Huntoil, descoperit în 2015) ;
Control de la dist anță & monitorizare a sondelor ;
Noi unități de tratare a gazelor: Burcioaia, Hurezani, M ădulari .
Downstream Oil:
Modernizarea rafinăriei Petrobrazi: 1,2 miliarde euro investiți în perioada 2004 -2014
Modernizarea rețelei de benzinării .
Downstream Gas :
Centrala electrică Brazi: cel mai mare proiect privat greenfield de producție electricitate; poate
acoperi până la 10% din consumul de electricitate al României (la capacitate maximă); investiție >
500 milioane euro.
Conducere :
Christina Verchere (1971) – Director General Executi v și Președinte al Directoratului
Christina Verch ere deține o diplomă de master în Științe Economice la Universitatea Aberdeen,
Scoția. Și -a început cariera în 1993 și a lucrat mai mult de 20 de ani într -una din cele mai mari
companii de petrol și gaze, unde a deținut numeroase poziții de conducere în Marea Britanie, SUA,
Canada și Indonezia.
Stefan Waldner (1977) – Director Financiar și Membru al Directoratulu i
Stefan Waldner deține o diplomă de Master în Științe Economice și Sociale acordată de
Univers itatea de Economie și Administrarea Afacerii din Viena și o diplomă de Master în
Management Internațional acordată de Comunitatea Școlilor Europene de Management .
Peter Rudolf Zeilinger (1965) – Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de
Upstream

24
A absolvit un master (Diploma Inginer) cu specializarea ingineria petrolieră la Universitatea din
Clausthal -Zellerfeld, Germania.
Radu Căprău (1974) – Membru al Directoratului responsabil pe ntru activitatea Downstream
Oil.
După absolvirea Facult ății de Management din cadrul Universității de Studii Economice din Brașov,
Radu a început cariera în domeniul vânzărilor, înainte de a se alătura OMV Petrom în 2000, în
poziția de Area Manager pentru OMV România.
Franck Albert Neel (1970) – Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea
Downstream Gas
Franck a urmat studii de energie la Universitatea Rouen și a obținut o diplomă de inginer, iar apoi a
urmat un master în inginerie mecanică la Universitatea Cranfield din Marea Britanie.
Organizarea companiei
Această etapă din viața companiei, caracterizată de o transformare profundă, a durat 10 ani și
a presupus modificări majore atât în modelul de business cât și în mentalitatea angajaților și a
partenerilor. În primul rând, a fost creată o strategie de busin ess foarte clară , iar rea lizarea
obiectivelor a fost susținută de investiț ii semnificative.
S-au implementat sisteme și metode moderne, s -a îmbunătăț it structura managementului, s -a
schimbat abordarea de business într -una susten abilă .
Grupul ș i-a îmbunătățit astfel considerabil rezultatele financiare trecând de la pierderi în
2004, la profit.
Reorganizarea activităț ii a presupus vânzarea și închiderea unor activități ineficiente sau care
nu făceau parte din activitățile de bază ale companiei, externalizare și reorganizare pe scară largă
pentru creșterea productivității, dar și valorificarea unor oportunități de creștere (achiziții naționale
și internaționale / societăți mixte, diversificarea lanțului valoric, eficientizare și mod ernizare), ceea
ce a dus la o creștere semnificativă a eficienței și competitivității în toate segmentele de activitate.
S-au încheiat parteneriate pe termen lung cu jucători majori pe piața internațională precum
ExxonMobil (SUA), Hunt Oil (SUA), Petrofac (Marea Britanie), Petrosantander (Canada), Expert
Petroleum (România) și Repsol (Spania).
A fost introdus în companie conceptul de sustenabilitate: OMV Petrom realizează creștere
profitabilă într -o manieră sustenabilă
S-au derulat programe de dezvolta re și implicare a personalului ș i s-au îmbunătăț it
standardele de conformitate, sănătate, siguranță și mediu.

25
Au crescut responsabilitatea și implicarea față de dezvoltarea comunităților în care compania
operează.
2.2. Pozitionarea pe piață

Piața și concurența
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud -Est, operând circa
200 de zăcăminte de țiței și gaze, onshore și offshore. Portofoliul nostru include zăcăminte aflate în
producție de câteva decenii, dar și zăcă minte descoperite de curând.
Cel mai mar e angajator din România și cel mai mare plătitor de taxe al țării. În perioada
2005 – 2017 a u contribuit cu:
-investiții 13.5 miliarde euro
-contribuții la bugetul de stat 25.5 miliarde euro
-alocați i pentru proiect e comunitare 52 milioane euro.
Primele trei companii petroliere din România, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare și Petrotel –
Lukoil , au avut împreună, anul trecut, o cotă de 83,88% pe piața produselor petroliere .

Tabel nr. 2.1
Locul
pe
piață
Denumire Cota de piață
%
1. OMV PETROM 38,35%
2. ROMPETROL Rafinare 29,64%
3. Petrotel -LUKOIL 15,89%
4. Oscar Downstream 8,79%
5. MOL România 6,64%
6. Rompetrol Downstream 0,46%
7. Socar Petroleum 0,077%

Sursa: www.bvb.ro

26

Structură acționariat OMV Petrom
Tabelul 2.2

Sursa : www.bvb.ro

În vederea vânzării acțiunilor deținute în OMV Petrom, acționarii trebuie să -și preschimbe
Certificatele de Acționar primite în cadrul Programului de Privatizare în Masă, derulat în perioada
1995 -1996.
Pentru beneficiarii Programului de Privatizare în Mas ă, reamintim faptul că OMV PETROM
S.A. s -a constituit în baza Ordonanței de Urgență nr. 49/1997, sub denumirea de Societatea
Națională a Petrolului PETROM SA – București, prin fuziunea Regiei Autonome Petrom RA –
București cu un număr de 45 foste societăți comerciale. Prin urmare, deținătorii de acțiuni la
societățile comerciale prezentate mai jos, sunt acum acționari ai companiei OMV Petrom S.A.
În locul Certificatului de Acționar se vor elibera Lista de Coduri de Confidențialitate și un
Extras de Cont. Cu aceste documente, acționarul se poate prezenta la orice Societate de Servicii de
Investiții Financiare (SSIF) unde va putea da ordin de vânzare a acțiunilor.
Preschimbarea Certificatului de Acționar se poate face la societatea de registru, Depozitarul Cen tral
S.A. din București, Bulevardul Carol I nr 34 – 36, etajele 3,8 și 9, sector 2, sau la oricare altă
Societate de Servicii și Investiții Financiare (SSIF). Coordonatele de contact ale acestora din urmă
sunt disponibile pe site -ul www.depozitarulcentral.ro > Participanți/Membri > Listă participanți.
Persoanele fizice care dețin instrumente financiare emise de către societăți pentru care
Depozitarul Central prestează servicii de registru pot solicita modificarea datelor personale de
identificare inclusiv prin intermediul punctelor de lucru cu publ icul ale Companiei Naționale Poș ta Nr.
Crt Acționari Număr de acțiuni Capital social
(lei) Procent
(%)
1. OMV Aktiengesellschaft 28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,0105
2. Statul Roman 11.690.694.418 1.169.069.441,80 20,6389
3. Fondul Proprietatea S.A. 5.663.548.078 566.354.807,8 9,9985
4. Persoane Fizice și Juridice 10.395.398.425 1.039.539.842,5 18,3521
Total 56.644.108.335 5.664.410.833,50 100

27
Română. Documentele vor fi transmise Depozitarului Central de către Compania Națională Poșta
Română, urmând ca Dep ozitarul Central să opereze modificările respective după verificarea
documentației primite.

Evoluția cifrei de afaceri 2012 -2017
Tabelul 2.3

Nr.
crt Ani Cifra de afaceri
1. 2012 16.565.465.973
2. 2013 19.510.054.765
3. 2014 18.071.913.810
4. 2015 6.751.051.136
5. 2016 5.545.421.092
6. 2017 7.193.856.768

Sursa : www.bvb.ro
Așa cum se observă din tabelul nr.3 cifra de afaceri a S.C.Petrom S.A. înregistreaza o
evoluție fluctuantă , fara a respecta un anumit trend. Cea ma i mare cifra de afaceri a fost înregistrată
în anul 2013 , în timp ce valoarea minimă este de 5.545.421.092 înregistrată în anul 2016.

Sursa: Bilan ț www.bvb.ro
16.565.465.97319.510.054.765
18.071.913.810
6.751.051.136
4.545.421.0927.193.856.768
2012 2013 2014 2015 2016 2017

28

2.3 Evoluția analizei activelor imobilizate la S.C. Petrom pe toate grupele de active

Imobilizări necorporale

Tabelul 2.4

Nr. Anii Imobilizări Necorporale
1. 2014 1.680.351.142
2. 2015 2.630.061.611
3. 2016 2.744.577.126
4. 2017 2.825.925.762
5. 2018 3.052.536.670

Sursa: www.bvb.ro
Cum putem observa în tabelul nr.4 imobilizările necorporale ale S.C.Petrom S.A. au o
evoluție constanta în mare parte, cunoscând cea mai mare creștere în anul 2018, în sumă de
3.052.536.670. Suma minimă de imobiliză ri necorporale este înregistrată î n anul 2014, aceasta fiind
de 1.680.351 .142.

Sursa : Bilan ț www.bvb.ro
Imobilizările necorporale achiziționate de Societate sunt evaluate la cost minus amortizarea
cumulată și pierderile din depreciere cumulate. Costurile cu achiziția licențelor de explorare sunt
recunoscute în categoria imobilizărilor necorporale. În cazul î n care nicio activitate viitoare nu este
planificată sau în cazul în care s -a renunțat la licență sau licența a expirat, valoarea contabilă a 1,680,351,1422,630,061,6112,744,577,1262,825,925,7623,052,536,670
2014 2015 2016 2017 2018Imobilizări Necorporale

29
costurilor cu achiziția licenței este recunoscută în situația veniturilor și cheltuielilor. La momentul
stabilirii rezervelor dovedite și a aprobării deciziei interne pentru dezvoltare, costurile relevante sunt
transferate în categoria activelor aferente producției de țiței și gaze.achiziția licenței este recunoscută
în situația veniturilor și cheltuielilor. La moment ul stabilirii rezervelor dovedite și a aprobării
deciziei interne pentru dezvoltare, costurile relevante sunt transferate în categoria activelor aferente
producției de țiței și gaze.

Imobilizări corporale

Tabelul 2.5

Nr.crt Anii Imobilizări corporale
1. 2014 29.543.140.566
2. 2015 27.100.856.550
3. 2016 25.997.038.936
4. 2017 24.969.263.947
5. 2018 24.944.238.187

Sursa: www.bvb.ro
Putem observa în tabelul nr.5 imobilizările corporale ale S.C.Petrom S.A. , care sunt
caracterizate printr -o scă dere progresivă începând din anul 2014, când suma acestora este de
29.543.1 40.566 , continuând pâna în anul 2018 unde suma acestora este de 2 4.944.238.187, vizibil
diminuată față de primul ananalizat.

29,543,140,566
27,100,856,550
25,997,038,936
24,969,263,947 24,944,238,187Imobilizări corporale

30
Sursa: Bilan ț www.bvb.ro
Imobilizările corporale sunt recunoscute la costul de achiziție sau de construcție și sunt
prezentate net de amortizarea cumulată și pierderile din depreciere cumulate. Costul imobilizărilor
corporale cumpărate e ste reprezentat de prețul net în numerar și echivalente de numerar plătit pentru
achiziționarea activelor respective precum și valoarea altor costuri direct atribuibile aducerii
activelor la locația și condiția necesară pentru ca acestea să poată opera în modul dorit. Costul
activelor construite în regie proprie include costurile salariale, materiale, costuri indirecte de
producție ș i alte costuri direct atribuibile aducerii activelor la l ocația și condiția curentă .

Imobilizări financiare

Tabelul 2.6

Nr.
crt Anii Imobilizări
financiare
1. 2014 5.232.394.746
2. 2015 5.440.125.816
3. 2016 973.175.787
4. 2017 4.135.283.085
5. 2018 4.085.133.798

Sursa: www.bvb.ro
În tabelul nr. 6 sunt prezentate imobilizările financiare ale S.C.Petrom S.A. , tabel în c are se
poate observa o evoluție fluctuantă pe parcursul celor 5 ani analizați. Anul 2015 a fo st acela cu o
evolutie marcanta , în suma de 5.440.125.816,urmând ca în perioada imed iată, în amul 2016 să se
înregistreze cea mai mică sumă a imobilizarilor financiare, cea de 973.175.787.

31

Sursa: Bilan ț www.bvb.ro
După cum putem observa în graficul supus analizei scăderea bruscă a imobilizarilor
financiare din a nul 2016 este o consecință a scă dereii prețului acțiunilor în care Societatea
investește.

Active imobilizate totale

Tabelul 2.7

Nr. crt Anii Active imobilizate totale
1. 2014 1.778.120.059
2. 2015 1.625.918.706
3. 2016 1.606.439.010
4. 2017 1.609.488.423
5. 2018 1.720.446.887

Sursa: www.bvb.ro
După cu m putem observa în tabelul nr.7 , activele imobilizate totale de la S.C.P etrom S.A.
au o tendința de scă dere pe prcursul celor 5 ani analizați. Anul 2014 este cel care înregistrează suma
cea mai mare a activelor, cea de 1.778.120.059, mai apoi urmând să scadă progresiv ș i în anii
următori. În cursul anului 2016 î nregistrându -se cea mai mare scă dere, în suma de 1,606.439.010 lei.
5,232,394,7465,440,125,816
973,175,7874,135,283,085 4,085,133,798
2014 2015 2016 2017 2018Imobilizări financiare

32

Sursa: Bilan ț www.bvb.ro
Nivelul ratei activelor imobilizate totale înregistrează valori crescă toare de -a lungul perioadei
de analiză, tendința datorată cresterii mai rapide a activelor imobilizate în raport cu activul total,
crește re ce se datorează în principal evoluției crescatoare a imobiliză rilor cor porale (tabelul 5) ce
reprezintă principala componentă a activelor imobilizate .

Active circulante

Tabelul 2.8

Nr.crt Anii Active circulante
1. 2014 6.549.908.960
2. 2015 5.490.945.661
3. 2016 6.945.098.287
4. 2017 9.027.811.844
5. 2018 9.105.247.108

Sursa: www.bvb.ro
Putem observa în tabelul nr. 8 analiza activelor circulante de la S.C.Petrom S.A. ,
remarcându -se aici o scădere vizibilă în cursul anului 2015, constând în sumă de 5.490.945.661. Cea
mai mare creștere este înregistrată în sumă de 9.027.811.844, în anul 2017.
1,778,120,059
1,625,918,706
1,606,439,010 1,609,488,4231,720,446,887
2014 2015 2016 2017 2018Active imobilizate totale

33

Sursa: Bilanț www.bvb.ro

După cum este preze ntat în graficul supus analizei , activele prezintă o tendință de creș tere
începând cu anul 2016, atunci po nderea activelor circulante crește datorită modifică rii valorii
activelor circulante într -o proporție mai mare decât cea a activului total, situație favorabilă dacă este
dată de realizarea unei cifre de afaceri într -o proporț ie superioar ă.

Stocuri

Tabel 2.9

Nr.crt Anii Stocuri
1. 2014 1.778.120.059
2. 2015 1.625.918.706
3. 2016 1.606.439.010
4. 2017 1.609.488.423
5. 2018 1.720.446.887

Sursa: www.bvb.ro
Potrivit tabelului nr. 9 se analizează evoluția stocurilor la S.C. Petrom S.A. , unde putem
observa cea mai mare creștere în anul 2014, în sumă de 1.778.120.059 lei. Stocurile acestei S .C.
supuse analizei cunosc o scă dere considerabilă în cursul anului 2016, atunci când suma acestora
ajunge la 1.606.439.010 lei. 6,549,908,960
5,490,945,6616,945,098,2879,027,811,844 9,105,247,108
2014 2015 2016 2017 2018Active circulante

34

Sursa: Bilanț www.bvb.ro

În graficul supus analizei se poate remarca reducerea stocurilor , care este o tendință în
rândul fabricilor sau magazinelor datorită costurilor mari aferente pastră rii acestora cum ar fi
costurile de depozitare, de securitate/pază, de întreținere a spațiului și costurile de furt.

Creante

Tabel 2.10
Nr.crt Anii Creante
1. 2014 3.826.155.308
2. 2015 3.198.780.216
3. 2016 3.484.856.263
4. 2017 3.638.136.118
5. 2018 3.781.618.741

Sursa: www.bvb.ro
După cum putem observa în tabelul nr.10 în care este analizată situaț ia creanțelor la S.C.
Petrom S.A., acestea constau în sumă de 3.826.155.308 lei în anul 2014, urmân d ca în decursul
anului 2015 să cunoască o scădere dramatică , 3.198.780.216 lei. În urmă torii trei ani supuși anali zei
stocurile S.C. se redresează , acestea fiind într -o continuă creștere.

1,778,120,059
1,625,918,7061,606,439,010 1,609,488,4231,720,446,887
2014 2015 2016 2017 2018Stocuri

35

Sursa : Bilanț www.bvb.ro

Remarcăm în graficul supus analizei ca Societatea evaluează periodic creanța aferentă
sumelor recuperabile de la statul român. Procesul de evaluare ia în considerare, printre altele,
istoricul sumelor solicitate, procesul și cerințele de documentare și potențiale litigii sau proceduri de
arbitraj.

Investiții pe termen scurt

Tabelul 2.11

Nr.crt Anii Investiții pe termen
scurt
1. 2014 908.197.170
2. 2015 0
3. 2016 0
4. 2017 0
5. 2018 0

Sursa : www.bvb.ro

3,826,155,308
3,198,780,2163,484,856,2633,638,136,1183,781,618,741
2014 2015 2016 2017 2018Crean țe

36
Potrivit tabelului nr. 11 în care ne este prezentată analiza pe 5 ani a investiț iilor pe termen
scurt la S.C. Petrom S.A. , investițiile s -au efectuat în anul 2014 în sumă de 908.197.170 lei, acestea
fiind singurele investiții efectuate pe parcursul anilor supuși analizei.

Sursa: Bilanț www.bvb.ro

Observând în graficul supus analize i că investiț iile financiare pe termen scurt sunt
inexistente în 4 ani din cei 5 analizați, putem relata că investițiile financiare pe termen scurt cuprind
acțiuni deținute (pe termen scurt) la entitățile afiliate, alte investiții pe termen scurt, care reprezint ă
obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate
în vederea realizării unui profit într-un termen scurt , în care Societatea nu a dorit să investească.

Casa si conturi la banci

Tabelul 2.12

Nr.crt Anii Casa și conturi la bănci
1. 2014 37.436.423
2. 2015 666.246.739
3. 2016 1.853.803.014
4. 2017 3.780.187.303
5. 2018 3.603.181.480

Sursa: www.bvb.ro 908,197,170
0 0 0 0
2014 2015 2016 2017 2018Investiții pe termen scurt

37

După cum se observă în tabelul nr.12 se poate analiza evoluția casa si conturi la banci în
decursul celor 5 ani analizați. Cea mai mare creștere este înregistrată în anul 2017, în timp ce suma
minima înregistrată este 37.436.423 în decursul anului 2014.

Sursa: Bilanț www .bvb.ro
Remarcând în graficul spus analizei ca, casa ș i conturile la bă nci sunt în creștere, aceastea
reflectă după caz, disponibilitățile în lei și în valută , cecurile firmei, valorile de î ncasat (cecurile ș i
efectele comerciale depuse la bă nci),c reditele bancare pe termen scurt, dobâ nzile corespunzatoare
disponibilităților și creditelor acordate de bănci la conturile curente , care în acest caz sunt într o
continuă creștere.

37,436,423666,246,7391,853,803,0143,780,187,3033,603,181,480
2014 2015 2016 2017 2018Casa și conturi la bănci

38
2.4. Evolu ția analizei activelor circulante
Stocuri
Tabel 2.13
Nr.crt Anii Stocuri
1. 2014 1.778.120.059
2. 2015 1.625.918.706
3. 2016 1.606.439.010
4. 2017 1.609.488.423
5. 2018 1.662.898.388

Sursa: www.bvb.ro
După cum se poate observa în tabelul nr.12 , evoluția stocurilor la S.C. OMV PETROM S.A.
este una de stul de favorabilă deoarece înc din anul 2014, anul cu cea mai mare creștere, de
1.778.120.059 , suma stocur ilor pe parcursul celor 5 ani rămâ ne rel ativ constantă , cu majoră ri sau
diminuări insesizabile.

Sursa: Bilan ț www.bvb.ro

Graficul analizat prezintă o evoluție constant ă a stoculor, aceste a cuprin zând marfurile
materiile prime, materialele consumabile , materiale auxiliare, combustibili, material pentru ambalat, 1,778,120,059
1,625,918,706 1,606,439,010 1,609,488,4231,662,898,388
2014 2015 2016 2017 2018Stocuri

39
piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte mater iale consumabile, care participă
sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regsi, de regulă , în produsul finit și
materialele de natura obiectelor de inventar utilizate de Societate.

Creanțe
Tabel 2.14
Nr.crt Anii Creanțe
1. 2014 3.826.155.308
2. 2015 3.198.780.216
3. 2016 3.484.856.263
4. 2017 3.638.136.118
5. 2018 4.092.686.755

Sursa: www.bvb.ro
Putem observa în tabelul nr.13 evoluția creanț elor pe parcursul a 5 ani, ultimul an, 2018 fiind
si cel cu o creștere semnificativă , care constă în suma de 4.092.686.755 lei, în timp ce o micșorare a
acestor valori are loc în anul 2015, în acesta fiind înregistrată cea mai considerabilă scădere a
stocurilor S.C.

Sursa: Bilanț www.bvb.ro 3,826,155,308
3,198,780,2163,484,856,2633,638,136,1184,092,686,755Creanțe

40
Creanțele din graficul supus analizei reprezintă sumele care urmează să fie încasa te
de la clienți sau datornici în urma unor împrumuturi sau a altor obligații financiare . Cu
toate acestea, dacă , valoarea creanțelor crește, este un semn de încetinire a fluxului de
numerar. Practic, înseamnă creșterea sumelor de bani datorate de alții, pe care nu le poți
folosi în activitatea curentă .

Casa și conturi la bănci
Tabel 2.15
Nr.crt Anii Casa și conturi la bănci
1. 2014 37.436.423
2. 2015 666.246.739
3. 2016 1.853.803.014
4. 2017 3.780.187.303
5. 2018 4.901.400.745
Sursa : www.bvb.ro
Observând în tabelul nr.14 evo luția casei și conturilor la bă nci pe parcursul celor 5 ani
supuși analizei pot afirma că din anul 2014, primul an supus analizei, în care valorile ating un prag
foarte scăzut, se va menține o creștere progresivă ș i continuă pâna în anul 2018.

Sursa: Bilanț www.bvb.ro
37,436,423666,246,7391,853,803,0143,780,187,3034,901,400,745
2014 2015 2016 2017 2018Casa și conturi la bănci

41
În graficul analizat putem remarca o creștere a casei și c onturilor la bănci , ceea ce reflectă
disponibilitățile în lei și în valută , cecurile firmei, valorile de î ncasat cecurile ș i efec tele comerciale
depuse la bă nci, creditele bancare pe termen scurt, dobâ nzile corespunzatoare disponibilităților și
creditelor acordate de bănci la conturile curente , care sunt într -o continuă creștere în toți cei 5 ani
analizați.

Total active circulante
Tabel 2.16
Nr.crt Anii Total active circulante
1. 2014 6.549.908.960
2. 2015 5.490.945.661
3. 2016 6.945.098.287
4. 2017 9.027.811.844
5. 2018 10.656.985.888

Sursa: www.bvb.ro
În tabelul nr.14 este analizat ă evoluția activelor circulante pe parcursul a 5 ani, evoluție ce se
poate observa ca fiind una crescatoare începând din anul 2015, an în care este înregistrată ș i cea mai
scazută cifră a totalului activelor circulate. Pornind din acest an activele cunosc o creș tere
progresivă și semnificativă , fapt care ne prezintă în anul 2018 o dublare a cifrelor înregistrate în
cursul anului 2015.

42

Sursa: Bilanț www.bvb.ro

Putem observa că total active circulante analizat pe o perioadă de 5 ani la S.C. OMV
PETROM S.A. Este într-o creștere progresivă , activul circulant fiind acel activ care este
achiziț ionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializarii și se asteaptă să fie
realizat î n termen de 12 luni de la data bila nțului, este reprezentat de creanț e aferente ciclului de
exploatare, este reprezentat de trezorerie sau echivalent e de trezorerie a căror utilizare nu este
restricționată .

Investiții pe termen scurt
Tabel 2.17
Nr.crt Anii Investiții pe termen
scurt
1. 2014 908.197.170
2. 2015 0
3. 2016 0
4. 2017 0
5. 2018 0

Sursa : www.bvb.ro 6,549,908,960
5,490,945,6616,945,098,2879,027,811,84410,656,985,888
2014 2015 2016 2017 2018Total active circulante

43
Nivelul investițiilor pe termen scurt este evaluat ș i analizat în tabelul nr.15. În toți cei 5 ani
supuși analizei , anul 2014 este singurul în c are s -au efectuat investiții pe termen scurt, urmând ca în
ceilalți 4 ani acestea să fie nule.

Sursa: Bilanț www.bvb.ro

Remarcând în graficul supus analizei ca investițiile financiare pe termen scurt sunt
inexistente în 4 ani din cei 5 analizați,putem relata că investițiile financiare pe termen scurt cuprind
acțiuni deținute pe termen scurt la entitățile afiliate,alte investiții pe termen scurt, care reprezintă
obligațiunile emise și răscumpărat e,obligațiunile achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate
în vederea realizării unui profit într-un termen scurt ,în care Societatea nu a dorit sa investească.

Fondul de rulment
Tabel 2.18
Nr.crt Anii Fondul de rulment
1 2014 1.696.734.356
2 2015 2.226.597.609
3 2016 3.954.372.618
4 2017 5.280.955.618
5 2018 5.489.504.047
908,197,170
0 0 0 0
2014 2015 2016 2017 2018Investiții pe termen scurt

44
Sursa: www.bvb.ro

Sursa: Bilanț www.bvb.ro

După cum se poate observa în grficul supus analize i fondul de rulment al S.C. OMV
PETROM S.A este într -o creștere continuă , reprezentând partea din capitalul permanent destinată și
utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare. Concret, acesta constituie diferența dintre
capitalul permanent și activele imobilizate, sau altfel spus, excedentul capitalurilor permanente
asupra activului imobilizat.

1,696,734,3562,226,597,6093,954,372,6185,280,955,6185,489,504,047
2014 2015 2016 2017 2018Fondul de rulment

45
CONCLUZII

Activul unei întreprinderi se dovedește încă de la început ca fiind principalul mijloc prin care
se obține rentabilitatea. Scopul oricărui activ într -o întreprindere, indiferent de forma lui, este acela
de a aduce beneficii în viitor. Beneficiile obținute în viitor depind ca dimensiune de modul în care
activele și celelalte resurse ale întreprinderii sunt gesti onate. Cu alte cuvinte gestiunea activelor
reprezintă un principal factor de influență a rentabilității.
S.C. OMV PETROM S.A. este o societate comercială pe acțiuni , fiind profitabilă ș i stabilă,
deoarece este prezentă intens pe piață.
Analizând activitate a desfașurată de către S.C. OMV PETROM S.A., putem remarca faptul că este
una rentabilă, deoarece societatea a înregistrat profit pe parcursul perioadei analizate, respectiv
2014 -2018, fapt ce relevă o situație financiară foarte bună a acestei societați.
Referitor la structura activelor, acestea au înregistrat valori poz itive în perioada analizată, 2014 –
2018 ,încadrate în limite normale.
Activele reprezintă resurse controlate de firma obtinute din beneficii trecute si de la care se
asteapta sa genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrarilor de numerar (sau
echivalente numerar), fie prin reducerea iesirilor de numerar.
Activele circulante (cure nte) sunt bunuri si valori care participa la un singur circuit
economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre societate. Aceasta categorie de
active este importanta pentru finantarea curenta a activitatii unei companii.
Din punct de v edere al structurii, activele circulante se împart î n: stocuri , creante , investitii pe
termen scurt , casa si conturi la banci . Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile cu o durata
de utilizare mai mare de un an si care nu se consuma la prima ut ilizare, acestea fiind impartite in trei
categorii: imobilizari necorporale , imobilizari corporale si imobilizari financiare . Problematica
gestiunii financiare si continutul sau tehnic sunt in stransa legatura cu contextul intern si cu cel
extern. In aceste conditii apare necesara evidentierea aspectelor identificate de teoria si practica
financiara, dar si a aspectelor conjunct urale si locale proprii unui anumit tip de firma si unui anumit
context national sau regional.
O firmă de orice fel, trebuie sa abordeze probleme de gestiune financiara de fiecare data
cand efectueaza sau are in vedere o operatiune care implica achizitiona rea, detinerea sau cesionarea
de bani sau de titluri financiare, in consecinta, orice intreprindere care face parte dintr -o economie in
care exista o circulatie a banilor sau a altor creante, e confruntata cu oportunitati si constrangeri

46
financiare si treb uie sa -si puna la punct proceduri adecvate de gestiune financiara. Obiectivul esential
al oricarei companii il reprezinta maximizarea averii proprietarilor, ceea ce se poate traduce in
maximizarea pretului actiunilor firmei. Firmele au desigur si obiective specifice si deasemenea
managerii care iau decizii sunt si ei interesati in satisfacerea propriilor nevoi, in bunastarea
angajatiilor si a societatii in general, dar aceste obiective sunt in general subordonate obiectivului
privind maximizarea valorii firm ei. Proprietarii firmei aleg consiliul director care va alcatui echipa
de conducere. Acestia in schimb se presupune ca vor opera in interesul actionarilor , marind valoarea
firmei lor. Gestiunea financiara trebuie sa vegheze asupra mentinerii performantelor intreprinderii la
un nivel satisfacator. Cautarea unui anumit nivel al rezultatelor reflecta, pe de o parte, o
constrangere majora suferita de intreprindere si pe de alta, alegerea deliberata a proprie tarilor si a
conducatorilor sai.
Întreprinderea folo seste resurse care implica un anumit cost. Gestiunea financiara trebuie sa
verifice, mai intai, daca activitatea este destul de eficienta pentru a obtine veniturile care sa permita
plata furnizorilor de resurse si, daca va fi cazul, sa asigure restituirea acestor resurse. Astfel, in cazul
unui imprumut, responsabilul financiar va trebui sa se asigure ca resursele financiare obtinute vor fi
utilizate in conditii eficiente pentru a permite plata de catre intreprindere a dobanzilor si
rambursarile la termenele convenite cu cel de la care a luat imprumutul.Obtinerea de catre
intreprindere a unor rezultate defavorabile sau insuficiente va reflecta o risipire a resurselor,
daunatoare, atat pentru intreprindere, cat si pentru furnizorii sai de fondu ri si pentru eco nomia
nationala .
Ca și concluzie generală referitoare la S.C. OMV PETROM S.A., pot spune ca desfașoară o
activitate profitabilă și ca în urma analizei realizate am remarcat că această firmă este stabilă pe
piață,însă este necesar sa îsi mențină indicato rii economico -financiari cel pușin la nivelul înregistrat
în perioada analizată,pastrându -și astefel poziția pe piață.În urma analizei efectuate am constatat că
societata are o activitate și o evoluție favorabilă,în raport cu domeniul de activitate pe care îl
desfașoară și cu situația actuală a pieței.

47

Bibliografie

1. Sichigea N., Berceanu D., Gestiunea financiară a întreprinderii -manual universitar , Editura
Universitaria, Craiova, 2002;
2. Bușe L., Siminică M., Cîrciumaru D., Simion D., Ganea M., Analiză economico -financiară ,
Editura Sitech, Craiova, 2010;
3. Bușe L., Analiză economico -financiară , Editura Economica, București, 2005;
4. Bușe L., Cîrciumaru D., Siminică M., Marcu N., Analiză economico -financiară , Editura SITECH,
Craiova, 2 008;
5. Petresc u S., Analiză și diagnostic financiar – contabil, Editura CECCAR, București, 2008;
6. Robu V., Anghel I., Șerban E.C., Analiza economico -financiară a firmei , Editura Economică,
București, 2014;
7. Siminică M., Diagnosticul financiar al firmei , editura Sitech, Craiova, 2010;
8. Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N.,Analiză economico -financiară , Editura Economică,
București, 2005;
9.Sichigea N., Berceanu D., Vailescu L., Florea N., Gestiunea financiară a firmei , Editura
Universitaria, Craio va, 2015;
10. Criveanu M., Brabete V., Dragan C., Bazele contabilitații , Editura Universitaria, Craiova, 2017;
12. Bărbulescu C., Bâgu C., Managementul producției , vol II -Politici manageriale de producție,
Editura Tribuna Economică, București, 2001;
13. Buglea A., Analiză economico -financiară , Editura Universității de Vest, Timișoara, 2008;
14.*** https://www.omvpetrom.com/ro