Îndrumător: Prof. univ. dr. ing. Florea Adrian Absolvent: Moraru Diana Ionela Specializarea : Calculatoare – Sibiu, 2017 – Capitolul 1. Introducere 2… [613122]

Capitolul 1. Introducere

1

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE ȘI INGINERIE ELECTRICĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător: Prof. univ. dr. ing. Florea Adrian

Absolvent: [anonimizat] : Calculatoare

– Sibiu, 2017 –

Capitolul 1. Introducere

2
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE ȘI INGINERIE ELECTRICĂ

SISTEM AUTOMAT
DE DETECTIE SI URMARILE
A CORPURILOR CERESTI
CU AJUTORUL UNUI TELESCOP

Îndrumător: Prof. univ. dr. ing. Florea Adrian

Absolvent: [anonimizat] : Calculatoare

Capitolul 1. Introducere

3

Cuprins

Capitolul 1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
1.1. Scop ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
1.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
1.3. Necesitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
1.4. Structura lucrarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
Capitolul 2. Studiul bibliografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
Capitolul 3. Cadrul experimental ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
Capitolul 4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7
Capitolul 5. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7

Capitolul 1. Introducere

4
Capitolul 1. Introducere

“Infinity i tself looks flat and uninteresting.
Looking up into the night sky is looking into infinity,
distance is incomprehensible and therefore meaningless ”.
Douglas Adams
1.1. Scop
Aceasta lucrare are ca scop automatizarea unui sistem folosit in astrofotografie car e va fi
atasat pe un telescop cu o montura ecuatoriala. Cu ajutorul unei aplicatii Android , se va reda
posibilitatea utilizatorului de a alege planeta si momentul de timp in care doreste sa fotografieze
corpul ceresc ales. Astfel, datele obtinute vor fi ap oi transmise sistemului dezvoltat care va
controla si pozitiona telescopul in conformitate cu datele primite. Dupa ce pozitionarea s -a
incheiat, folosind un aparat DSLR, se va fotografia corpul ceresc, iar imaginea va fi afisata pe o
pagina web dezvoltata.

1.2. Obiective

Principalele obiective vizate de aceasta lucrare de licenta sunt:

 Dezvoltarea unei aplicatii Android care va juca rolul de client si care va interfera cu
utilizatorul, dandu -i aceastuia posibilitatea de alegere a unuia dintre moduri de folo sire a
sistemului: urmarirea corpului ceresc sau detectia acestuia pe harta stelara. Dupa acest
pas se va alege planeta si momentul de timp.
 Implementarea software -ului de pe minicomputerul Raspberry PI versiunea 3 cu ajutorul
limbajului de programare Pyth on versiunea 2.7., va automatiza intreg sistemul care va
controla montura telescopului.
 Verificarea pozitiei initiale a telescopului cu ajutorul unui magnetometru
 Transmiterea informatiilor determinate la primul punct prin protocolul TCP/IP
Raspberry -ului, care joaca rolul de server in acest caz.

Capitolul 1. Introducere

5
 Obtinerea coordonatelor GPS cu ajutorul unui modul GPS si folosirea acestora pentru a
seta locatia unde se afla telescopul pozitionat
 Obtinerea coordonatelor corpului ceresc ales de catre utilizatorul aplicatiei An droid,
coordonate ce vor fi transmise cu ajutorul protocolului NexStar catre montura care va
pozitiona telescopul conform datelor.
 Pozitionarea telescopului si declansarea aparatului de fotografiat DSLR pentru a obtine o
imagine a corpului ceresc ales, ace st lucru se va realiza dupa ce s -a terminat procesul de
pozitionare detectat cu un accelerometru ADXL345 conectat la Raspberry PI.
 Dezolvarea unei pagini web folosind un microframework Flask, extensie a limbajului de
programare Python.

1.3. Necesitate

Cuvant ul fotografie inseamna „scrierea cu lumina” . Cand fotografiem ceva, folosim
diferite proprietati fizice ale opticii, electronicii si reactii chimice pentru a captura imaginea si a
o inregistra pe un mediu, fie el un suport plastic, hartie sau o suprafata m agnetica. Atunci cand
aplicam aceste procese la obiectele celeste, o numim astrofotografie.
Fotografierea obiectelor celeste printr -un telescop este una dintre cerute tipuri de
fotografie printre fotografii pasionati de astronomie. Astrofotografia este pl ina de surprize.
Incepatorii in acest domeniu trebuie sa detina un minim de informatii cu privire la orientarea pe
harta stelara si nu numai.
Aceasta lucrare de licenta vine in ajutorul celor care doresc sa surprinda momente inedite
despre ceea ce se inta mpala in spatiu. Fara a fi necesara pregatirea celor care sunt incepatori in
arta astronomiei, automatizarea sistemului care sa detecteze un corp ceresc este de mare ajutor.
In prezentarea scopului acestei lucrari de licenta s -a folosit termenul de „ montur a
telescopului ” care se defineste ca fiind locul unde sunt amplasate motoarele care deservesc la
miscarea tubului telescopului. Aceasta montura este de doua tipuri: azimutala si ecuatoriala. Cea
azimutala permite miscarea telescopului atat pe orizonatala, cat si pe verticala (sus -jos, stanga –
dreapta), fiind forma cea mai simpla de fixare a unui telescop. In schimb, montura ecuatoriala,
folosita si de telescopul de test pe care vom atasa sistemul automatizat dezvoltat pentru aceasta
lucrare, este cea care po ate misca telescopul la fel ca si cea azimutala, insa are avantajul ca poate
pozitiona telescopul in pozitii mai ciudate care nu pot fi realizate cu cea azimutala.

Capitolul 1. Introducere

6
Pana in prezent, s -au dezvoltat aceste monturi care ne permit atat detectia cat si urmarirea
automata a corpurilor ceresti, dar nu dispun si de modalitatea de a putea face o expunere
indelungata cu ajutorul unui DSLR, salvarea si afisarea fotografiilor obtinute pe o pagina web.
Un plus adaugat sistemelor automatizate actuale este aplicatia Androi d care permite controlul de
la distanta a telescopului si declansarea aparatului de fotografiat prin simpla apasare a unui
buton.

1.4. Structura lucrarii

Notiunile teoretice sunt prezentate in cadrul capitolului 2. Sunt prezentate totate modulele
folosite c are au ajutat la automatizarea sistemului de detectie si urmarire a corpurilor ceresti.
Descrierea metodelor de calcul al coordonatelor planetelor sunt prezentate tot in acest capitol
impreuna cu informatiile despre protocoalele utilizate, dar si metoda de dezvoltarea a paginii
web folosita pentru a afisa fotografiile surprinse in urma unei folosiri a sistemului.
Capitolul 3 inglobeaza cadrul experimental folosit in aceasta lucrare. Se vor descrie pe
scurt modul de atasare a tuturor modulelor utilizate pe ntru partea hardware a lucrarii si descrierea
fluxului de date. Se va prezenta si comunicatia dintre aplicatia Android, minicomputer -ul
Raspberry PI, sistemul de pozitionare a telescopului, declansarea aparatului de fotografiat si
pagina web dezvoltata.
In capitolul 4 sunt prezentate concluzii si dezvoltari ulterioare, iar in capitolul 5 se
regaseste bibliografia utilizata pentru realizarea acestei lucrari.

Capitolul 1. Introducere

7
Capitolul 2. Studiul bibliografic
Capitolul 3. Cadrul experimental
Capitolul 4. Concluzii
Capitolul 5. Bibliografie