Îndrumator: Absolven t: [628184]

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumator: Absolvent: [anonimizat]. Univ.dr. Gabriela Ilieș Savu (Botiș) Maria Ileana

Iulie 2020
Sighetu Marmației

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

ANALIZA UNITĂȚILOR DE CAZARE
CU PISCINĂ DIN JUDEȚUL
MARAMUREȘ

Îndrumator: Absolven t:
Conf. Univ.dr. Gabriela Ilieș Savu (Botiș) Maria Ileana

Iulie 2020
Sighetu Marmației

CUPRINS

INTRODUCERE

METODOLOGIA CERCETĂRII

Capitolul 1.
Caracterizarea generală a județului Maramureș

1.1.Localizare
Județul Maramureș este situat în partea de nord – vest a țarii, fiind învecinat cu
județele Suceava la est , Bistrița – Năsăud, Cluj, Sălaj la sud , Satu Mare la vest . În partea de
nord județul Maramureș este delimitat de frontiera României cu Ucraina, unde râul Tisa
formeză granița pe o lungine de 62 km. Maramureșul este localizat între paralelele
47020’00” și 48000’15” latitudine nordică și meridianele 22052’30” și 25007’30” logitudine
estică.
Maramureșul are o formă alungită în direcție longitudinală, deoarece distanța dintre
punctele extreme nord – sud este de 60 km, iar pe directia vest – est este o distanță de 160
km. Județul Maramureș are o suprafață de 6304 km2, din suprafața României județul
Maramureș rep rezintă 2,6%.

Fig. 1. Localizarea geografică a județului Maramureș

Structura județului Maramureș din punct de vedere administrativ cuprinde 13
orașe,din care doua municipii: Baia Mare care este reședință de județ și Sighetu Marmației
și respectiv 63 de comune. Maramureșul ca ș i zonă etnografică este împărțit în: Țara
Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarul ui și o parte din Țara Codrului.
1.2. Accesibilitate
Județul Maramureș cu o suprfata de 6304 km2 oferă atât turiștilor cât și localnicilor
diferite căi de transport pe raza județului:
– transport rutier
– transport feroviar
– transport aerian
Transportu l rutier pe raza județului Maramureș este străb atut d e principalele rute:
– drumuri naționale: DN 18 Borș a- Vișeu de Sus – Sighetu Marmației – Baia Mare, DN 17C
Moisei – Săcel, DN 19 Sighetu Marmației – Satu Mare, DN 1C Seini – Baia Mare – Șomcuta
Mare – Dej.
– drumuri județene: DJ 187 Ruscova – Poienile de Sub Munte , DJ 186 Vadu Izei – Rozavlea –
Dragomirești – Săcel , DJ 186B Ferești – Călinești – Budești, DJ 109F Ferești – Ocna Șugatag –
Budești – Cavnic – Băiuț – Târgu Lăpuș, DJ 184 Baia Sprie – Cavnic, DJ 18 2C Surdesti –
Copalnic Mănăștur – Remetea Chioarului, DJ 182B Baia Mare – Cătălina – Șomcuta Mare, Dj
193 Hideaga – Ardusat, DJ 108E Hideaga – Mireșu Mare – Chelința, DJ 108A Ardusat –
Ulmeni – Țicău, DJ 108 D Gârdani – Oarța de Jos.
Transportul feroviar în județul Maramureș nu este foarte dezvoltat, deoarece pe
raza județului avem doar trei magistrale care fac le gatura cu exterior ul județului atât cu
municipiul București, cât și cu zona de vest a țarii ( Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara).
O primă rută feroviara care străbate judetul este magistrala 400 , face legătura în tre
orașul Baia Mare și județul Satu Mare care are o cale ferată cu linii simple neelectrice.
A doua ruta feroviară , face legatura între orașul Baia Mare și judeșul Salaj, care la
fel are cale ferată cu linii simple neelectrice, dar totodata are un nod feroviar la Ulmeni,
unde calea ferată care se îndreaptă spre Oarța de Jos este închisă.

A treia rută feroviară se afla în Țara Maramureșului este magistrala 409 , dar aceasta
străbate o parte din Țara Maramureșului și anume pe Valea Vișeului, de la Sighetu
Marmație i – Vișeu de Jos – Salva.
Pe această zonă găsim mai multe tipuri de căi ferate, cum ar fi:
– cale ferată cu linii simple neelectrificate care se întinde de la Câmpul Lung la Tisa până
la Vișeu de Jos unde este un nod feroviar , unde se bifurcă spre Borșa și respectiv spre
județul Bistrița -Năsăud. Sectorul de cale fertă de la Câmpul Lung la Tisa și Sighetu
Marmației este nefuncțional, și respectiv sectorul de la Vișeu de Jos la Borșa care este la
fel nefuncțional.
– cale ferată cu ecartament larg care se înti nde pe sectorul Câmpul Lung la Tisa și Valea
Vișeului, mai exact face legătura cu Ucraina. Acest sector este închis deoarece accesul în
Ucraina se face prin transportul rutier la Sighetul Marmației tranversând podul de peste
Tisa.
– cale ferată cu ecartment îngust care are ca punct de plecare de la Vișeu de Jos pe Valea
Vaserului. Această cale ferată are ca obiectiv principal turismul, deoarece pe această cale
ferată se deplasează mocanița care of eră turiștilor peisaje, trăiri ș i monente frumoase.
Rețeaua de cale ferată din județul Maramureș are o stare tehnica în general bună,
dar cu t oate acestea nu permite viteze mai mari trenurilor de 60 -80 km /h.
Transportul aerian din județul Maramureș are ca punct de plecare aeroportul din
Tăuții Măgherăuș. Este un aeroport internațional cu un numar mic de zboruri extern, dar
are zboruri interne aproape către toate aeroporturile.

Fig. 2. Rețeaua căilor de comunicație și transport a județului Maramureș

Tabel nr. 1. Distanța dintre Aeroportul Internațional Maramureș și orașele județului
Maramureș
Nr. crt. Județul Maramureș Aeroport Internațional Maramureș
1. Baia Mare 10 km
2. Baia Sprie 19 km
3. Borșa 132 km
4. Cavnic 37 km
5. Dragomirești 99 km
6. Săliște de Sus 103 km
7. Seini 20 km
8. Sighetu Marmației 73 km
9. Șomcuta Mare 26 km
10. Ulmeni 44 km
11. Târgu Lăpuș 53 km
12. Vișeu de Sus 114 km
Sursa informațiilor : https://www.google.ro/maps

Aeroportul Internațional Maramureș se afla la o distanță de 10 km față de
Municipiul Baia Mare și respectiv 73 km față de Municipiul Sighetul Marmației.
Aeroportul este localizat În oraș ul Tăuții Măgherăus care are ca arteră principală drumul
național DN 1C și magistrala feroviară care face legatura cu județul Satu Mare.
Există curse zilnice de autobuze și microbuze, care fac legatura între Baia Mare și
Sighetu Marmației, dar și între alte localități importante județului.

Tabelul nr. 2. Principalele mijloace de transport
Plecare Durata Sosire Companie Zile circulatie
00:18 1h34'
01:52 Transagria L M M J V S D

06:30 1h55'
08:25
L M M J V S D

06:45 1h25'
08:10 Dracard L M M J V S D

08:28 1h56'
10:24
L M M J V S D

08:45 1h35'
10:20 Dracard L M M J V S D

15:50 1h50'
17:40 Dracard L M M J V S D

16:27 1h48'
18:15
L M M J V S D

16:37 1h55'
18:32
L M M J V S D

16:57 1h35'
18:32 Transgrup Ionut L M M J V S D

18:08 1h46'
19:54
L M M J V S D

18:50 1h40'
20:30 Dracard L M M J V S D

Sursa informației: https://www.autogari.ro

1.3. Caracterizarea arealului
1.3.1. Relief
Județul Maramureș este situat în grupa nordică a Carpațiilor Orientali, din care
rezultă că relieful ju dețului este predominant muntos, dar totodata isi fac apariția
depresiunile si dealurile. Relieful județului este reprezentat de lanțul vulcanic de munți si
anume munții Oaș, G utâi, Țibleș ( Vf. Țibleș 1839 m) și de lanțul de munți cristalini
format din munții Maramureșului ( Vf. Farcău 1957 m, Vf. Toriaga 1930 m) și munții
Rodnei cu Vf. Pietrosul 2303 m altitudine fiind cel mai înalt din judet și Vf Ineu 2279 m.
Depresiunea Mar amureșului este înconjurat ă de cele doua lanturi muntoase și în partea de
sud-vest a județului se regaseste depresiunea depresiunea Băii Mari, depresiunea
Lăpușului. Tot în partea de sud -vest sunt prezente o serie de dealuri ( dealul Asuajului,
dealul Chio arului, dealurile Boiului, dealul Vimei, dealul Prisaca ) și culmi ( culmea
Breaza, culmea Codrului).
1.3.2. Hidrografia
Rețeaua hidrografică a județului Maramureș e ste formată din două mari bazine
hidrografice:
– Râul Tisa cu afluenții Iza si Vișeu care se afla î n parte de nord a județului fac ând limita
de graniț a dintre România și Ucraina .
-Râul Someș cu afluenții Lăpuș și Bârsău care se afla situat în partea se sud -vest a județului
făcând totodata limita dintre județul Satu Mare și Maramureș.
Hidrografia din județ este completată de o serie de lacuri naturale și antropice .
În categoria lacurilor naturale din județul Maramureș care au un impact puternic în peisajul
montan sunt
a) Lacurile glaciare :Lacul Lala Mare care are o suprafață de peste part u hectare și este
localizat în Munții Rodnei, sub vârful Ineu, Lacul Iezer care este localizat sub
vârful Pietrosul în Munții Rodnei, la o altitudine de 1825 m și care face parte din
rezervația naturală Pietrosul Mare.Alte lacuri glaciare sunt: Lacul Vinderel, Lacul
Rpedea, Lacul Buhăiescu .

b) Lacurile sărate sunt importante în turismul balnear, cele mai importante din județul
Maramureș se regăsesc în Depresiunea Maramureșului. Totodata lacurile sărate
sunt de origine antropică în cea mai mare parte, deoa rce fiind legate de exploatarea
de sare, care ulterior s -a înfiltrat apa și prin prăbușirea ocnelor a rezultat lacul. În
Maramureș lacurile sărate sunt concetntrate în localitățile Ocna Sugatag unde se
localizează Lacul Găvrila fiind cel mai mare lac de mi na din România și alte lacuri
de dimensiuni mai mici (Lacul Mihai, Lacul Pipiriga, Lacul Varșing, etc.), și
Coștiui .
c) Lacuri de origine antropică sau de acumulare (lacuri de baraj), acestea sunt
numeroase și cele mai impunătoare sunt în partea din amonte a principalelor râuri.
Aceste lacuri sunt realizate în scopul economic (energetic, industrial,
aprovizionarea cu apă,etc.) , practic lacurile de acumulare dețin în prezent baze
turistice (Lacul de Acumulare Firiza, Lacul Bodi , Lacul Teplița, Lacul Albastru,
Barajul Runcu, etc.)

Fig. 3. Harta fizică a județului Maramureș
(Sursa: https://www.marasilva.ro/ariiprotejate.php )

1.3.3. Clima
Clima județului Maramureș este temperat -continental moderată, cu o evidentă
diferențiere pe categorii de relief și altitudine, din care reiese că temperaturile medii anuale
variază de la +100C în depresiuni și -10C în zona montană. Cantitatea anuală de precipitații
este cuprinsă între 700-1500 mm . Statisticile medii în decursul unui an, 274 de zile sunt cu
valori pozitive șă totodată analiza temperaturilor medii lunare rezultă că ceam mai
calduroasă lună din an este Iulie și cea mai rece este Ianuarie.
1.3.4. Arii naturale protejate
Județul Maramureș are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de mai
multe arii naturale protejate. Totodata datorită suprafeței totale a arilor naturale protejate,
județul Maramureș ocupă a doua poziție la nivel național.
Tabelul nr. 3 . Inven tarierea ariilor naturale protejate din Maramureș
Denumirea ariei Localizarea Tipul ariei
Arboretul de castan
comestibil de la Baia Mare Baia Mare Forestier
Arcer Țibleș -Bran Groșii Țibleșului Mixt
Cheile Babei Baba Geologic
Cheile Tătarului Mara Hidro -geologic
Cheile Lăpușului Târgu Lăpuș Botanic și geologic
Coloanele de la Limpedea Baia Mare Geologic
Cornu Nedeii -Ciungii
Bălăsinii Borșa Faunistic
Creasta Cocoșului Mara Mixt
Izvorul Bătrâna Moisei Hidro -geologic
Lacul Albastru Baia Sprie Hidro -geologic
Lacul Morărenilor Breb Mixt
Mlaștinile Vlășinescu Baia Mare Botanic
Mlaștina Tăul Negru Strâmbu -Băiuț Botanic
Mlaștina Iezerul Mare Desești Floristic și faunistic

Mlaștina Poiana Brazilor Giulești Mixt
Poiana cu narcise Repedea Floristic și peisagistic
Pădurea Bavna Satul Fersig, comuna
Satulung Forestier
Pădurea Crăiasa Ocna Șugatag Forestier
Pădurea de Larice Rona de Sus Forestier
Pădurea cu pini Comja Seini Forestier
Pădurea Ronișoara Rona de Sus Forestier
Peștera și izbucul Izvorul
Albastru al Izei Săcel Mixt
Peștera Boiu Mare Boiu Mare Speologic
Peștera cu Oase de la Poiana
Botizii Băiuț Speologic
Peștera din Dealul Solovan Sighetu Marmației Speologic
Peștera Vălenii Șomcutei Șomcuta Mare Speologic
Rezervația fosilieră
Chiuzbaia Chiuzbaia Paleontologic
Rezervația științifică Piatra
Rea Borșa Mixt
Rezervația științifică
Pietrosul Mare Borșa, Moisei Mixt
Rozeta de piatră Ilba Ilba Geologic
Stâncăriile S âlhoi –
Zâmbroslavele Borșa Peisagiustic și geo -botanic
Tăul lui Dumitru Firiza Botanic
Vârful Farcău – Lacul
Vinderelu – Vârful
Mihăilescu Poienile de Sub Munte,
Repedea Mixt
Sursa informației: https:/ /ro.wikipedia.org

1.3.5. Populația și asezări
Populația județ ului Maramureș conform Institutului Național de Statistică la 1
ianuarie 2020 este de 520 551 locuitori, care deocamdată sunt date provizorii. Până în anul
1990 populația județului Maramureș a avut o tendință crescătoare, care ulterior a început să
scadă contin uu. În anul 1992 populația județ ului era de 554 896 locuitori , iar în anul 2019 a
ajuns la 522 302 locuitori.
Graficul 1. Evoluția populației în județul Maramureș în perioada 1992 -2020

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Din totalul de 522 302 locuitori ai județului Maramureș la 1 ianuarie 2019, 49%
reprezintă populație de sex masculin, iar 51% reprezintă populație de sex feminin.
Graficul 2. Populația pe sexe din județul Maramureș în anul 2019

Sursa informației: http://statistici.insse.ro 500000 510000 520000 530000 540000 550000 560000
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018
Anul 2019
Anul 2020 Numar persoane
49%
51%
sex masculin sex feminin

Popul ația urbană la 1 ianuarie 2019 conform Institutului Național de Statistică este
de 313 957 locuitori într -un procent de 60%, iar cea rurală este de 208 345 având un
procent de 40%. În cadrul populației urbane, ponderea cea mai mare o deținea populația
muni cipiului Baia Mare cu 46% care este și reședință de județ, urmată de Sighetu
Marmației cu 14%, Borșa 9%, Baia Sprie 5% , Cavnic 6% și restul de procente sunt
împarțite la restul orașelor.
Graficul 3. Populația pe medii din județul Maramurș în anul 2019

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Populația pe gr upe de vârstă în județul Maramureș, ponderea cea mai mare o deține
grupa de vârstă 40 -44 ani cu un proc ent de 9%, urmată de grupele de vâ rstă 30-34 ani, 35 –
39 ani și 45 -49 ani cu un procent de 8%. Grupele de vârstă de la 75 de ani în sus deține cea
mai mică pondere, respectiv de 1%, 2% și 3% .

60% 40%
populația urbană populația rurală

Graficul 4. Populația pe grupe de vârstă din județul Maramureș în anul 2019

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Județul Maramureș a devenit o unitat e administrativă după Marea Unire din 1918,
care a cuprins partea de nord -est, având ca reședință orașul Si ghet. La 17 februarie 1968,
orașul Baia Mare este declarat municipiu, după ce limitele adminisrative ale județului au
fost modificate pentru a cuprinde și regiunile: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o part e
din Țara Codrului, rezultând actualul județ.
Din punct de vedere a tipului de asezări , Maramureșul se împarte în doua datorită
formelor de relief care îl definesc. În partea de nord -est a Maramureșului găsim așezări
urbane și rurale care se întind pe cel e patru văi (Valea Marei, Valea Cosăului, Valea Izei și
Valea Viseului), având ca structură tipul de sate adunate. În cealată parte a Maramureșului
de vest -sud este o concentrare mai mare de asezări urbane și rurale deoarece altitudinile
sunt mai mici. În partea aceasta tipul de asezare este mai răsfirat față de Țara
Maramureșului deoarece infrastructura căilor de comunicație este mai dezvoltată.
Infrastructura de cazare a județului Maramureș în anul 2019 cuprindea un total de
262 de unități de cazare. Ponderea cea mai mare a tipului de structură de primire turistică o
au pensiunile agroturistice în număr de 147, urmată de pensiunile turistice 63 la număr și
hotelurile care se regăsesc într -un număr de 33, restul de unităti de primire turistică se
regasesc într -un numar mic.
5% 5% 5%
5%
6%
7%
8%
8% 9% 8% 7% 6% 6% 5% 4% 3% 2% 1% 0- 4 ani 5- 9 ani
10-14 ani 15-19 ani
20-24 ani 25-29 ani
30-34 ani 35-39 ani
40-44 ani 45-49 ani
50-54 ani 55-59 ani
60-64 ani 65-69 ani
70-74 ani 75-79 ani
80-84 ani 85 ani si peste

Tabelul nr. 4 . Structuri de primire turstică cu funcție de cazare din Maramureș în
anul 2019
Nr.crt. Tipul de primire turisti că Numărul unităților de cazare
1. Hoteluri 33
2. Hosteluri 4
3. Moteluri 6
4. Vile turistice 3
5. Cabane turistice 3
6. Campinguri 2
7. Căsute turistice 1
8. Pensiuni turistice 63
9. Pensiuni agroturistice 147
Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Județul Maramureș din punct de vedere a atracțiilor turistice propune o ofertă
turistică bogată, de la drumeții pe munte, până la case tradiționale, muzee, obiective cu
specific religios sau monumente naturale. Maramureșul oferă iubitorilor de natură peste 30
de arii protejate care sunt situate în regiuni montane sau în văi (peșteri, lacuri, cascade, văi,
vârfuri montane , dar și o floră ș i o faună bogată). La nivelul județului Maramureș există
numeroase muzee, case memoriale și monumente istorice. În plus Maramureșul îți ofera
ocazia să admiri celebrele porți de lemn, casele, bisericile și mănăstirile de lemn care sunt
unice prin arhitect ura lor.
În vizorul turiștilor sunt urmatoarele atracții: cele opt biserici de lemn care fac parte
patrimoniului UNESCO, Cimitirul Vesel Săpânța, Mocănița Valea Vaserului, Memorialul
Victimelor Comunismului și a Rezistentei Sighetu Marmației, satele maram ureșene de pe
valea Izei, Muzeul Satului Maramureș ean din Sighetu Marmației, Muzeul de Mineralogie
din Baia Mare, etc.
Numărul de sosiri al turiștilor în județul Maramureș în unitățile de primire turistică
cu functie de cazare în anul 2018 a fost de 255 81 2 de turiști, din care un număr de 218 266

de turiști au fost români într -un procent de 85% și diferența de 37 546 de turiști au fost
străini având un procent de 15%.
Graficul 5. Sosiri ale turiștilor în unitățile de cazare pe tipuri de turiști în județul
Maramureș 2018

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Numărul de înnoptări în județul Maramureș în anul 2018, în unitățile de cazare este
de un total de 468 165 de turiști, din care un număr de 403 197 sunt cetățeni români
ponderea fiind de 86% și restul de 64 968 de turiști sunt cetățeni străini având un procent
de 14% .
Graficul 6. Înnoptări ale turiștilor în unitățile de cazare pe tipuri de turiști în ju dețul
Maramureș 2018

Sursa informațiri: http://statistici.insse.ro
85% 15%
Romani
Straini
86% 14%
Romani
Straini

Capitolul 2.
Infrastructura turistică în Maramureș

Infrastructura turistică cuprinde ansamblul elementelor create de om, menite să fie
puse în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit teritoriu.
Infrastructura turistică este reprezentată prin: unitățile de cazare și alimentație
publică, căile și mijloacel e de transport turistic, dotările pentru recreere și cură, dotări
auxiliare sau complementare.
2.1. Analiza bazelor de cazare
Baza de cazare este componenta cea mai importantă a infrastructurii turistice, care
asigură turiștilor cazarea pentru un interval de timp de odihnă și înnoptare, în baza unor
tarife diferențiate în funcție de gradul de confort, sezon și alte funcții caracteristice
(alimentație, agrement, etc.) .
2.1.1 Tipuri de structuri de cazare
“Conform prezentelor norme metodologice, în România p ot funcționa următoarele
tipuri de structuri de primire turistice cu functie de cazare, clasificate astfe:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele
2. hoteluri -apartament de 5, 4, 3, 2 stele
3. moteluri de 3, 2, 1 stele
4. hoteluri pentru tineret 3, 2, 1 stele
5. hotelui de 3, 2, 1 stele
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele
8. cabane turistice, canane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele
9. sate de vacanță de 3, 2 stele
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele
11. spații de comparare organizate în gospodăriile popula ției de 3, 2, 1 stele

12. popasuri turistice de 2, 1 stele
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 stele (margarete)
15. apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în cladiri cu altă
destinație de 3, 2, 1 stele
16. structuri de peimire cu funcție de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3,
2, 1 stele ” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 24)
În județul Maramureș structura de primire turistică cu functie de cazare clasificată,
actualizată la 13.03.2020 conform cu site -ul Ministerul Turismului identificăm urmatoarele
tipuri de structuri de cazare: hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, cabane turistice, campinguri,
popasuri turistice, pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale, apartamente sau
came re de închiriat.
Hotelul “ este o structură de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de
clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere,garsoniere sau apartamente dotatet
corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de
alimentație în incintă.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 24)
Una dintre categoriile de clasificare a unui hotel este să se încadreze între o stea și
cinci stele, dar totodată este un criteriu și capacitatea de cazare care poate fi mică( 1-70 de
locuri), mijlocie (71 -150 de locuri) și mare (peste 150 de locuri). La nivelul județuli
Maramureș se regasesc hoteluri care se încadrează din punct de vedere a clasificării între
una și patru stele, acestea fiind localizate în orașe sau în apropier ea stațiunilor turistice.
Hostelurile “sunt structuri de primire turistică cu o capacitate minimă de 3 camere
sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spații amenajate, de
regulă, în cladiri cu altă destinațieinițială decât cea de cazare turistică – minimum 3
camere sau apartamente.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 26 )
Criteriile minime de clasificare a hostelurilor sunt: minim 3 camere, spatiu
amenajat pentru minirecepție , numărul maxim de paturi într -o cameră este 3 sau 4 paturi,
grup s anitar propiu doar pentru 3 stele.
Motelul “este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în
imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată atât pentru asigurarea

serviciilor de cazareși de masă pentru turiști, p recum și pentru parcare în siguranță a
mijloacelor de transport.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 25 )
Parcarea motelului trebuie să ai bă un număre de locuri cel putin egal cu numărul
camerelor de cazare, un număr minim de 5 camere pentru o stea si de 10 camere p entru 2
sau 3 stele. Motelurile sunt localizate în afara localităților, de -a lungul căilor de
comunicație și sunt adresate persoanelor aflate în tranzit care doresc să beneficieze de
serviciile înnoptării.
Vilele “sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcținând
în cladiri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimaterice sau
în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor
servicii specifice.” (Ilieș , Marin, 2007, pag. 26)
Criteriile minime pentru clasificarea vilei sunt: să aiba parcare auto, numarul
maxim de camere este de 40, spațiu dotat corespunzător pentru preparea mesei și o
sufragerie pentru servirea mesei.
Cabanele turistice “sunt structuri d e primire turistice de capacitate relativ redusă,
funcțuionând în cladiri independente cu arhitectură specifică, care asigură cazarea,
alimentația și alte servicii specifice, necesare turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în
zone montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective
de interes turistic.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 27 )
Campingurile “sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea
turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze
mijloacele de transport, să își pregătească masa și să beneficieze de celelate servicii
specifice acestor tipuri de unități.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 27 )
Popasul turistic “reprezintă o structură de primire turistică de cap acitate redusă,
formată din căsuțe și/sau bungalouri amplasate într -un perimetru bine delimitat, care
asigură servicii de cazare și alimentație precum și posibilitatea de parcare auto.” (Ilieș,
Marin, 2007, pag. 27 )
Pensiunile turistice “sunt structuri de primire turistice, având o capaciate de
cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, și până la
20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri

independente, care asigură în spațiile speci al amenajate cazarea turiștilor și condițiile de
pregătire și servire a mesei.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 26 )
Datorită numeroaselor atracții turistice atât naturale cât și antropice, pe teritoriul
județului Maramureș se ragasește într-un numar destul de mare de pensiuni turistice urbane
și rurale, dar totodată și se regăsesc și pensiunile agroturistice care la rândul lor asigura
cazarea și alimentația, dar o parte din alimentație turiștilor este realizată cu produse din
producția proprie a gospodăriei. Localizarea pensiunilor turistice este atât în mediul urban
sau rural, îndeplinind criteriile arealului în care se situează.
Apartamentele sau camere de închiriat în locuințe familiare sau în clădiri cu altă
destinație sunt structuri de primire turistice având un numar limitat de spații pentru servicii
de cazare și of erindui posibilitatea de preparare a hranei in același spatiu cu locatarul sau
separat.
Bazele de cazare pe întreg teritoriul județu lui Maramureș se regasesc într -un numă r
destul de mare. Analizând mai multe surse oficiale și site -uri de rezervări online, numărul
bazelor de cazare diferă.Realitate a certă este cea din teren, însă și aici numarul exact este
greu de identificat datorită multitudinilor de varietate de funcționare a unităților care
cazeaza turisti.
Graficul 7. Situația bazelor de cazare din județul Maramureș
262 594
445
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
Baze de cazare în evidența
statistici.insse.ro Baze de cazare în evidența
Ministerul Turismului Baze de cazare existente
pe site -uri web Nr. baze de cazare

Conform datelor oficiale oferite de Institutul Național de St atistică pe anul 2018, la
nivelul județului Maramureș erau deschise 264 unități de cazare (3,1% din total național)
cu un total de 7 223 locuri de cazare (2% din total național).
Tabelul nr. 4 Evoluția capacității de cazare la nivelul județului Maramu reș și pentru toată
țara
Ani Județul Maramureș România % din total România
Unități
de
cazare Locuri
existente Locuri în
funcțiune Unități
de
cazare Locuri
existente Locuri în
funcțiune Unități
de
cazare Locuri
existente Locuri în
funcțiune
2009 186 4207 1440173 5095 303486 61104435 3,7% 1,4% 2,4%
2010 191 4368 1563958 5222 311698 63808286 3,7% 1,4% 2,5%
2011 172 4629 1569958 5003 278503 68417259 3,4% 1,7% 2,3%
2012 171 4730 1541731 5821 301109 74135614 2,9% 1,6% 2,1%
2013 180 4805 1713831 6009 305707 77028488 3,0% 1,6% 2,2%
2014 168 4636 1679290 6130 311288 77676817 2,7% 1,5% 2,2%
2015 197 5614 1830604 6821 328313 81872539 2,9% 1,7% 2,2%
2016 225 6451 2069555 6946 328888 83323220 3,2% 2,0% 2,5%
2017 277 7157 2358184 7905 343720 87655762 3,5% 2,1% 2,7%
2018 264 7223 2446276 8453 353835 89075891 3,1% 2,0% 2,7%
Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Conform datelor oficiale oferite de Institutrul Național de Statistică în intervalul de
timp 2009 -2018 se observă următoarea situație cu privire la capacitatea de cazare din
județul Maramureș:
– numărul structurilor de cazare pe teritoriul județului Maramureș a avut o creștere ușoară
cu suișuri și coborâșuri, numărul de unități de cazare cel mai mare sa înregistrat în 2017
având 277 de unități de cazare, iar numărul de unități de cazare cel mai mic a fost în anul
2014 având un număr de 168 unități de cazare.

– numărul locurilor de cazare existente a crescut treptat cu mici diferențe în perioada 2009 –
2014, până la sfârșitul anului 2018 cresterea num ărul locurilor de cazare a fost mai mare
înregistrânduse cu aproximativ 2 400 locuri de cazare mai multe.
– capacitatea de cazare în funcțiune (număr locuri -zile) are o creștere, la nivelul anului
2018 s-a înregistrat un număr de 2 446 276 locuri în funcți une față de anul 2009 care au
fost înregistrate un număr de 1 440 173 locuri în funcțiune.
Există însă o diferență mare între datele existente în baza de date a Institutului
Național de Statistică și datele furnizate de Ministerul Turismului. Actualizarea datelor la
13.03.2020 a structurilor de primire turistică cu funcție de cazare, este un total de 594 de
unități de cazare care cuprinde următoarele tipuri de structuri de cazare: : hoteluri,
hosteluri, moteluri, vile, cabane turistice, campinguri, popasur i turistice, pensiuni turistice
urbane, pensiuni turistice rurale, apartamente sau camere de închiriat.
Graficul 8. Tipuri de structuri de primire cu funcție de cazare în județul Maramureș

Sursa informației : http://turism.gov.ro
Așa cum se observă în gr aficul de mai sus, cele mai întalnite unități de cazare sunt
pensiunile turistice rurale care se regăsesc într -un numar de 226 conform datelor furnizate
de Ministerul Turismului, următoarele unități de cazare sunt apartamentele sau camerele de
închiriat ca re sunt în număr de 164 și pe locul trei îl ocupă pensiunile turstice urbane care
se regăsesc într -un număr de 107 unități de cazare. Restul de unități de cazare se regasesc 35 17 8 6 15 13 3 107 226
164
0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 Nr.baze de cazare

într-un număr destul de mic de la 35 de unități de cazare care sunt reprezentate de hoteluri
până la 3 unități de cazare care sunt reprezentate de popasuri turistice.
2.1.2. Structura unităților de cazare pe categorii de confort și locuri de cazare
Structurile de primire turistice se clasifică pe stele și, respectiv, flori în cazul
pensiunilor turistice rurale, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea
serviciilor pe care le oferă. Clasificarea structurilor de primire turisti ce are ca scop prioritar
protecția turiș tilor, constituind o forma codificată de preze ntare sintetică a nivelului de
confort ș i a ofertei de servicii.
Conform prezentelor norme metodologice ,structurile de primire turistice se pot
clasifica de la 1, 2, 3, 4, 5 stele/flori și în functie de dimensiunea camerei și a patului.
În cadrul structurilor a spațiilor de cazare există următoarele tipuri:
– cameră cu pat individual, reprezentând spaț iul desti nat folosirii de către o singură
persoană. Lă țimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
– cameră cu pat matrimonial, reprezent ând s pațiul destinat folo sirii de către una sau două
persoane. Lăț imea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
– cameră cu pat dublu, reprezentând spaț iul destinat folosirii de c ătre doua persoane.
Lățimea patului dublu este de minimum 160 cm;
– cameră cu două paturi individuale, reprezentând spațiul destinat folosirii de către două
persoane;
– cameră cu trei paturi individuale;
– cameră cu patru paturi individuale;
– camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
– cameră cu priciuri, reprezentân d spațiul destinat utilizării de către mai multe persoane.
Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din a lte materiale pe care se asigură un spațiu
de 100 cm lăț ime pentru fiecare turist;

– garsoniera, reprezentând spaț iul compus din: dormitor pentru do uă persoane, salon,
vestibul ș i grup sanitar pr opriu. Dormitorul poate fi despărtit de salon ș i printr -un glasvand
sau alte soluț ii care permit o delimitare estetică ;
– apartament, reprezentând spaț iul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5
dormitoare), sufragerie , vestibul, cu echipare sanitară proprie. La categoria 5 stele va exista
un gru p sanitar pentru fiecare două locuri, ia r la categoria 4 stele, precum ș i la restul
categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri ;
– lungimea patului va fi de min imum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 și 5 stele și de
minimum 190 cm î n cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;
După cum știm că la nivelul județului Maramureș într -o pondere cea mai mare se
regăsesc pensiunile turistice rurale, urmate de restul de structuri cu funcție de cazare. O
analiză mai detaliată a unităților de cazare este clasificarea pe categorii de confort la
nivelul județului.
Categoriile de confort pe care le regasim în Maramureș sunt 1, 2, 3, 4 stele/flori, nu
avem unități de cazare care să îndeplinească categoria de confort pentru 5 stele/flori.
Graficul 9. Structuri de primire turistice pe categorii de confort

Sursa informației: http://turism.gov.ro 35 17 8 6 15 13 3 107 226 164
Hotel Hosteluri Moteluri Vile Cabane
turistice Camping
uri Popasuri
turistice Pensiuni
turstice
urbane Pensiuni
turistice
rurale Apartam
ente/ca
mere de
închiriat
4* 6 0 0 0 0 0 0 12 13 0
3* 23 6 5 5 7 1 1 57 112 108
2* 5 10 3 1 8 8 2 38 97 45
1* 1 1 0 0 0 4 0 0 4 11 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Conform datelor analizate de pe site -ul Ministerul Turismului, categoria de confo rt
care are o pondere cea mai mare este de 3 stele/flori care deține un număre de 324 de
unități de cazre, urmată de categoria de confort de 2 stele/flori cu 217 unități de cazare, 4
stele/flori cu un număr de 32 de unități de cazare și într -un numar destu l de mic se
regasește și categoria de confort de 1 stea/floare având doar 21 de unități de cazare care
îndeplinesc criteriile de clasificare pe categorii de confort.
La nivelul județului predomină catego ria de confort de 3 stele/flori, dar toto dată
structu rile de primire cu funcție de cazare care îndeplinesc acest criteriu sunt pensiunile
turistice rurale, urmate de apartamente/camere de închiriat, pens iuni turistice urbane,
hoteluri,cabane t uristice, hosteluri, moteluri, vile, campinguri și popasuri turistice , pentru
categoria de confort de 2 stele/flori cuprinde aceleași tipuri de structuri de primire cu
funcție de cazare care se regasesc într -un număr mai mic. Categoria de confort de 4
stele/flori cuprinde următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcție de cazare:
pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane și hoteluri, iar pentru categoria de
confort 1 stea/floare se regăsesc următoarele tipuri de structuri cu funcție de caz are
aprtamente/camere de închiriat, pensiuni turist ice rurale, campinguri, hoteluri și hosteluri.
Pe teritoriul județului Maramureș sunt 594 de unități de cazare conform surselor
oficiale a Ministerul Turismului, având o capacitate totală de cazare de 10 628 locuri. O
analiză mai detaliată în graficul de m ai jos, pe tipuri de structuri de primire turistice cu
funcție de cazare care se regăsesc la nivelul județului Maramureș și câte locuri de cazare
deține fiecare tip de structură de primire turistică cu funcție de cazare.
Pensiunile turistice rurale se regă sesc într -un număr cel mai mare la nivelul
județului, dar totodată ele oferă cele mai multe locuri de cazare într-un procent de 27%,
fiind urmate de hoteluri care se regăsesc într -un numar destul de mic pe teritoriul județului
Maramureș, dar ca și locuri d e cazare ocupă un loc i mportant având o pondere de 25%,
apartamentele/camerele de închiriat oferă locuri de cazare într -un procent de 17% și
pensiunile turistice urbane având o capacitate de cazare de 15%. Restul de unități de cazare
care se r egăsesc în Ma ramureș au un procent total de 16% de locuri de cazare comparativ
cu hotelurile,apartamentele/camerele de închiriat, pensiunile turistice urbane și rurale.

Graficul 10. Numărul de locuri de cazare pe județul Maramureș

Sursa informației: http://turism.gov.ro
Județul Maramureș este structurat din punct de vedere administrativ din 13 orașe,
din care două sunt municipii și restul teritoriului este format din comune și sate. În graficul
de mai jos am analizat numărul unităților de cazare și numărul de locuri între cele doua
medii, urban respectiv rural.
Graficul 11. Analiza unităților și numărul locurilor de cazare pe mediul urban și rural

Sursa informației: http://turism.gov.ro 2626
735
268 112 255 284 66 1591 2902
1789
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 Nr. locuri de cazare
234 5705 360 4923
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
unitati de cazare nr locuri urban
rural

În mediul urban avem un număr mai de unități de cazare față de mediul rural, dar
totodată numărul de locuri de cazare în mediul urban este mai mare față de mediul rural,
din care rezultă o concentrare mai mare a unităților de tip hoteluri este în mediul urban față
de mediul rural.
2.2. Unități de cazare cu piscină