Indrumar Pentru Pregatirea Examenului De Licenta 2 [626692]

ASPECTE METODOLOGICE 1.
PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
EXAMENULUI DE LICEN ȚĂ

Examenul de licen ță se pregătește cu mult timp înain te de finali zarea studii lor
universit are. Dacă ar fi să ținem cont de sfaturile absolven ților, am s pune că examenul de
licență se pregătește din pri ma zi de facultate. F ără a exag era însă, un st udent care a ajuns î n
anul II este l ămurit în privin ța sistemului de lucru în facultate : un sistem mult mai liber decât
în liceu – în sensul că nu mai trebui e “să își facă lecțiile” chiar în fiecare zi – dar care implic ă
mai multă responsabilitate, c ăci trebuie s ă recu pereze ceea ce nu a înv ățat într-o zi.
Dacă și-a cum părat Culegerea de programe analitice pentru speci alizarea p e care o
urmează, poate să își dea seama de pers pectivele pr ivind disciplinele din anii urm ători și
conținutul acestora. Nu este nevoi e să își manifeste opțiunea pentru realizarea unei anumite
lucrări de licență încă din anul II de stud ii, dar este bine s ă înceapă să se orienteze către un
domeniu.

1.1. ELEM ENTELE COMP ONENTE ALE EXAM ENULUI
DE LICENȚĂ
Exam enul de licen ță se desfășoară după metod ologia prop rie elab orată și actualizat ă
în fiecare an, în co nformitate cu preciz ările Ministerul ui Educa ției și Cercetării la data
respectivă. Examenul de licen ță propriu-zis cuprinde dou ă probe distincte: o prob ă scrisă
(eliminatorie) și susținerea public ă a lucrării de licen ță.
Exam enul de licen ță este promovat dac ă ambel e probe (proba scris ă și proba oral ă)
sunt susținute și pro movate în aceeași sesiun e iar media ar itmetica a notelor ob ținute (medi a
de promovare a exa menului) este de cel puțin 6,00. Rezultatul la proba oral ă (desfășurată în
fața unei comisii de licen ță) nu poat e fi contest at.
1.1.1. Proba scris ă a examenului de licen ță
Proba s crisă, intitulată Fundament e ale administr ării afacerilor pentru specializarea
Administrarea afacerilo r (cu predare în li mbile engl eză și fran ceză) și Fundamente al e
econo miei î ntreprind erii pentru speciali zarea Economi a întrepri nderii (cu predare în li mba
germană), este axat ă, în principal, pe cuno ștințele dobândite pe parcursul anilor de studii l a
trei discipline de specialitate.
Pentru specializarea Administrar ea afacerilor (cu predare în limbile englez ă și
franceză), cele trei discipline sunt:
ă Economi a întrepri nderii
ă Contabilitate financiar ă și contabilitate managerial ă
ă Analiză econom ico-financiar ă

Pentru specializarea Economia într eprinderii (cu predare în lim ba germ ană), aces te
discipline s unt următoarele:
ă Marketing
ă Investiții și risc
ă Manageme nt strategic
Examenul s cris este sub form ă de test gril ă cu durata de t rei ore, cuprinzând 40 de
întrebări din cel e trei discipline. P onderea întreb ărilor specifice unei discipline este dictat ă de
ponderea num ărului de ore alocate disciplinei în num ărul total de ore. Întreb ările au 5
variante de r ăspuns , dintre care o si ngură variantă este corect ă. Exemple de test e grilă pent ru
proba s crisă sunt prezentate în capit olul 5 al acestui îndrumar.

1.1.2. Elaborarea și susținerea lucr ării de licen ță
Elaborarea lucr ării de licen ță presupune parcurgerea mai multor etape, dint re care
prima, alegerea temei , este, în opi nia noastr ă, cea mai i mportantă, deoarece aceast ă opțiune
va det ermin a orientarea cercet ării Dvs. pe parcursul anului IV de studii și poate chiar carier a
profesional ă ulterioar ă. Detaliile tehnice și practi ce privin d alegerea temei și a
coordonatorului științific, elaborarea și susținerea lucr ării este prezentat ă în m od detaliat în
capitolul 3, Reco mandări privind elaborar ea lucrării de licen ță. Capitolul 2, Tematic a
lucrării de licen ță prezintă teme de lucr ări de licență propuse de cadrel e didactice titulare
pentru specializarea Administrarea Afacerilor .
După obținerea unei note de trecere la pro ba scrisă a examenul ui de licen ță,
studentul va prezent a lucrarea de licen ță în fața unei comisii de licen ță formate din cad re
didactice titulare la specializarea respectiv ă. Nota de la proba oral ă este o med ie arit metică
formată din evaluarea conduc ătorului științific și notele me mbrilo r comisiei de licen ță, care
vor evalua capacitatea s tudentului de a prezenta sintetic rezultatele cercet ării și de a răspunde
întrebărilor legate de t ema care a f ăcut obiectul studiului.

1.2. PROCEDURA DE ÎNSCRIER E LA EXAMENUL DE LICEN ȚĂ
Principal ele etap e pe care le putem deli mita în procesul înscri erii la exam enul de
licență sunt următoarele:
1.2.1. Al egerea temei și contact area cadrul ui didactic care va fi conducătorul
științific al lucr ării de licen ță. Este bine ca aleg erea t emei să aibă loc în semestru l II al anul ui
III de studiu .
Se impun câteva preci zări met odologice privin d alegerea t emei lucrării de diplom ă
și a con ducătorului științific:
ă Nu este obli gatorie alegerea unei a dintre temel e propuse de cadrul didactic. În func ție de
propriile domenii de in teres, de experien ța câștigată pe parcursul pe rioadelor de stagiu
sau de curiozitatea stârnit ă de evol uția anu mitor feno mene econ omico-soci ale semn alate
în presă sau const atate de ei, st udenții pot propune, de comun acord cu p rofesorul
coordonator, și alte te me de cercetare care s ă facă obiectul l ucrării de licen ță.
ă Un cadru didactic poat e coordona un num ăr de 7 – 1 4 lucrări de li cență. De aceea, v ă
recomandăm să vă decideți cât mai repede asupra do meniului Dvs. de interes și să
contactați din ti mp conducătorul științific pent ru a face to ate demersu rile neces are.

ă Studenții care, pân ă la începutul semestrului I din anul IV de studii, nu și-au ales tema
pentru lu crarea d e licență, vor fi repartizați unor conduc ători științifici în func ție de
locurile rămase disponi bile.
Un cadru didactic poate refuza ce rerea unui student de a-i fi conduc ător științific în
următoarele situa ții: are deja în îndrumare num ărul maxi m de lucrări de licen ță; tema
propusă de student nu se încadreaz ă în res pectivul domeniu de specializare; motivarea
studentului pentru alegerea unei anum ite teme nu este conving ătoare.
1.2.2. Depunerea cererii pentru a probarea temei ales e la secret ariatul facultății.
În ved erea susținerii examenului de licen ță, studenții au obliga ția de a depune la
secretariatul facultății o cerere pent ru aprobarea temei lucr ării de licen ță în semestrul II al
anului III de studii.
În mod excepțional, se poate ap roba ca li mită maxi mă, data de 30 octombri e
(semestrul I al anului IV de stu dii), ast fel încât să rămână un interval de 10 luni de l a
depun erea cererii și până la susținerea lu crării de licen ță. Depășirea acestui termen atrag e
după sine imposibilitatea sus ținerii examenului de licen ță la sfârșitul anului IV de studii.
Cererea est e tipizată și poate fi rid icată de la secretariatul facultății sau preluat ă de
pe site-ul facult ății (www.sels.ase.ro). Aceast ă cerere1 va cuprinde titlul lucr ării de li cență,
numele cadrului didact ic coordonator și avizu l favorabil al acestuia. Precizăm că, în mod
excepțional, titlul lucr ării poat e fi m odifi cat (o singur ă dată), doar cu acord ul cadrul ui
didacti c coordonator. Odat ă făcută opțiunea cu privi re la cadrul di dactic coord onator, aces ta
nu poat e fi înlocuit decât în caz de for ță majoră.
1.2.3. Înscrierea la examenul de li cență
Înscri erea la ex amen ul de licen ță se realizeaz ă în perioada comunicat ă de
secretariatul Facultății de Studii Economice î n Limbi Străine, după înch eierea sesiunii de
examene di n luna iuni e.
Dacă, din motive obi ective, un absolvent nu poat e susține exam enul de licen ță în
anul absolvi rii, poat e face acest lu cru în s esiunea următoare. A mânarea cu mai mult de 3 ani
a susținerii examenului de licență atrage dup ă sine pierderea acestui drept.
Au dreptul de a parti cipa l a examenul d e licență absolvenții anul ui IV de st udii
integraliști, cu media anilor de studii m inim 6,00. Ambel e probe ale exa menului de licen ță
sunt eli minatorii.

"
Exam enul de licen ță este prom ovat dacă ambele probe (pr oba scr isă și
proba oral ă) sunt sus ținute și prom ovate în aceea și sesiune, iar m edia
aritm etică a note lor a cordate ac estora (m edia de prom ovare a exam enului)
este m inim 6,00.

1 Conform modelului preze ntat la pagi na 24, capitolul 3 al prezent ului îndrum ar

1.3. DOCUM ENTELE NECESA RE PENTRU ÎNS CRIEREA
LA EXAMENUL DE LICEN ȚĂ
Absolvent ul are toat e docu mentel e neces are înscrierii la examenul de licen ță în
dosarul personal existent la secret ariatul facu ltății, depus la admitere. Dac ă pe parcursul
anilor de studii a ți soli citat eliberarea vreunui a dintre act e pe t ermen s curt, vă recom andăm să
verifi cați dacă în acest dosar exist ă:
ă diplom a de bacalaureat și foaia matricol ă ( în original) și
ă certificatul de naștere (în copie legalizat ă)
Înscri erea s e face la s ecretariatul facult ății, în baza urm ătoarelor documente:
ă cerere – tip prin care se solicit ă particip area l a examenul de licență respectiv,
conform modelului prezentat mai jos;
ă 2 fotografii tip pa șaport ;
ă 2 exemp lare ale lucr ării de diplom ă;
ă pentru absolven ții formei de înv ățământ cu tax ă, se v a anexa chit anța de achitare
a taxei pent ru susținerea examenul ui de licen ță.

Do mnule Decan,

Subsem natul / subsem nata …….. …………………. …………………. ……..,
absolvent( ă) a speci alizării ……… ……………….. …………………. cu predare
în lim ba ……. …….. ………….., prom oția ……….. ….., grupa ……. .., sol icit
aprobarea particip ării la exam enul de licen ță organizat de Facultatea
de Studii Econom ice în Lim bi Străine în sesiunea …………………. și
susținerea luc rării de licen ță cu titlul ….. ……… …………………. …………….
…….. …………………. …………………. …………………. …………………. ……………,
conducător științific: ……. ………. …………………. …………………. ……………

Vă mulțumesc,

[Data] [S emnătura absolvent]

Date de contact:
Adresa:…………………………. ………………………… …………………. ……………..
Telefon:…….. …….. ………………… Mobil: ……………… …………………. ……..
E-mail: ……… …….. …………………. …………………. …………………. …………….
Loc de m uncă: ………. ……………. …………………. …………………. ………………
Poziția: ……… …….. …………………. …………………. …………………. …………….
Figura nr. 1. Model d e cerere de î nscriere la examenul de licen ță

TEMATICA LUCR ĂRILOR DE LICEN ȚĂ 2.
PENTRU SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
CU PREDARE ÎN LIMBA ENGLEZ Ă
– SESIUNEA 2005 –

Õ Disciplina: ACCOUNTING
Coordonator: Prof. univ. dr. Mi haela DUMITRANA
ă Study of the Romanian Accounting System Evolution.
ă Analysis of the General ly Accept ed Accounting Principles .
ă Economi c and Legal St udy of the F inanci al and Operational Leasing.
ă Models for Establishing the Global Resu lt and Analyti cal Results of a Com pany.
ă Transition from the European Profit and Loss Account Model to the Anglo-Saxon
Account M odel.
ă Com parative Study of Re venues and Expenses: Nature and Functions .
ă Study on Preparing and Analyzing a Ba lance Sheet of a Trade Company.
ă Manageri al Accounting Organiza tion Model of a Trade C ompany.
ă Cost in a C ompany’s Manageme nt.
ă Partial Cost s and Cont rolling.

Coordonator: Prof. univ. dr. Ad riana DU ȚESCU
ă Implementation of IFRS 1: The First Ti me Adoption of Internati onal Financi al Reporti ng
Standards- A “SWOT” Financi al Analysis.
ă Financial R eporting and Natural Environm ent Preservation-Romani an Study Cas e.
ă Financial R eporting and Natural Environm ent Preservatio n-European Practi ce.
ă Prospective Views and Controvers ial Issues Concerning F inanci al Reporting Framework
for S mall and Medium Enterpri ses – a Romani an Study Case.
ă Prospective Views and Controvers ial Issues Concerning F inanci al Reporting Framework
for S mall and Mediu m Enterp rises – an International Study Case.
ă Financial Instruments Disclosure – a Controversial Issue in Eu rope and in N orth Am erica.
ă Financial R eporting Framework for Fixed Ass ets: Strategi es and Con cepts, Techniques of
Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis – a Romanian / International
Study Case.
ă Financial R eporting Framework for Current A ssets: Strategies and Concepts, Techniques
of Recognition and Measurement, Forecasting and Analysis – a Romanian / International
Study Case.
ă Financial Reporting Framewor k for Operating Liabilities: Strategies and Concepts,
Techniques of Recognition and Measureme nt, Forecast ing and Analys is – a Romanian /
International Study Cas e.

ă Financial R eporting Framework for Non-Operating Liabilities: Strategies and Concepts,
Techniques of Recogni tion and M easurement, Forecasting and Anal ysis – a Romanian /
International Study Cas e.
ă Financial Reporting Framework for Equit y: Strategies and Concepts, Techniques of
Recognition and Measurement, F orecasting and Analysis – a Ro manian / International
Study Case.
ă Financial Reporting Framewor k for Retai ned E arnings: Strateg ies an d C oncepts ,
Techniques of Recognition and Measurement, Foreca sting and Analys is – a
Romanian/ International Study Case.
ă Financial Reporting Framewor k for Empl oyees B enefits: Strat egies and Concepts ,
Techniques of Recognition and Measurement, Foreca sting and Analys is – a
Romanian/ International Study Case.
ă Auditor Opinion and Listed Sh ares’ Market Price Volatility.
ă Globalizati on of Financial and Auditing Servi ces: What’s Next ? – a S tudy Case.
ă Accountancy's Role in Today’s Gl obal Worl d – Strategy, Organi zation, Scope, Benefits,
Criticism and Physiological Outcomes.
ă The Accounting & Audit Professi on in Romania – a Study Case.

Õ Disciplina: BANKING OPERATI ONS AND TECHNIQ UES
Coordonator: Conf. u niv. dr. Ilie ȘIMON
ă The Letter of Credit – Payment M ethod in the International Transacti ons.
ă Foreign Exchange M arket in Romania.
ă Banking Performances – Wa ys of Opti mization.
ă Automati zed Banking Services.
ă Insuring and Guarant eeing the Export Credit.
ă Foreign Exchange Arbitration.
ă Monetary P olicy Instruments of the National Bank of Romania and Their Influence on th e
Economy.
ă The National Bank of Romania and It s Role i n the Banki ng System.
ă Money S ervices: The Cheque an d Its Process in Romania.
ă Money S ervices: R emittance by P ost.
ă Banks and Their Activity Regardi ng the Loans.
ă Banks and Lending: The Prudenti al Measur es of the Nati onal Bank of Romani a.
ă International Trade: The In ternational Sales C ontract.
ă Banker – Customer R elationship.
ă Managing t he Banking Risks.
ă The Banking Guarant ee.
ă Instruments and Methods of Payment: Bill of Exchange, Promis sory Note, Cheque,
Credit / Debit Cards.
ă Clearing Houses.
ă Financing t he International Trans actions: Short Term Techniques.
ă Financing t he International Trans actions: Medium and Long Term Techniques.

ă Financing the International Transactions: Supplier / Buyer Credit.
ă Financing the International Transactions: Special Techniques (L easing, Forfeiting,
Factoring).
Coordonator: Asist. u niv. drd. Al ina Mihael a DIMA
ă The Ro manian Bankin g System – R ecent D evelopments an d Persp ectives.
ă The Romanian Financi al and B anking Perspec tives in the Context of EU Enlargement.
ă The Eu rosystem and the Fed eral Reserve S ystem Co mpared: Co mmon and Differen t
Points.
ă Banking in Central and Eastern Europe: The C onsequences of Enl argement.
ă The Banking System in European Union: New Challeng es aft er Enl argement.
ă The European Cent ral Bank: Th e Model of C entral B anking.
ă The Modern Banking Services Performed by Romanian Banks.
ă The Modern Banking Services: The Cards.
ă The Modern Banking Services: El ectronic B anking.
ă The Mortgage Credit. The Evolu tion of the Romanian Market.
ă Leasing in Practi ce. How to Obt ain Long and Medium Term Finance.
ă Leasin g in Ro mania: N ew Ch allen ges.
ă Short-Term Finance for Export ers: Factoring.
ă Medium and Long Term Financ e for Exporters: Forfeiting.
ă Credit An alysis. Theo ry and Practi ce.
ă International Financial Institutions and Th eir Role for the R omanian Banking System.
ă Non-R eimbursabl e Funds for the Fi nancement of the Projects.
ă How to Obt ain Funding for an Invest ment Proj ect.
ă Methods of Payment. Letter of Credit.
ă Risk Management for Electronic Banking.

Õ Disciplina : ECONOMICS
Coordonator: Prof. univ. dr. Marta Christina SUCIU
ă New Econom ics and K nowledge-Base d So ciety. P romotion of Knowl edge-B ased
Economy on National & Int ernational Level (Knowledge Europe, World Bank-as
Knowl edge Bank, Innova tion Europe et c.)
ă Consum er in N ew Econom ics and K nowledge -Based Society. Cons umer’s Behavior in
Cyberspace Producer in New Econom ics an d Knowl edge-Based S ociety. Producer’s
Behavior in Cyberspace
ă Knowl edge and Its Role in Knowledge-Ba sed So ciety. The V alue Ch ain B ased on
Knowl edge. Sustainabl e Deve lopment and Development Po licies Bas ed on Knowledge
ă The Economics of Education and Investme nt in Education. Human C apital and
Invest ment in Human Capital
ă Work in Knowledge-B ased Economics. Ac tivities Based on Knowle dge, Competencies
Manageme nt, Career Manage ment and Development

ă Intellectual Capital as a Source of a Compe titive Sustainable Adva ntage for Knowledge-
Based Organizations
ă Intangibl e Resources and Management of Intangibl e Resources. Knowledge-Bas ed
Organizations and Knowledge & Competencies Management at the Organi zational Level
ă Com petitive Intelligence and Intelligent Stra tegies in a Knowle dge-Based Society.
Intelligent Agents and the Corresponding Infrastructure for a Knowledge-Based
Economy. Knowl edge Networks
ă The C reative Economy and The Econom ic Creativity Index. Th e Econom ics of Ideas and
Intellectual Property. An Econom ic Approach

Õ Disciplina: FINANCI AL AND E CONO MIC ANALYSIS
Coordonator: Prof. univ. dr. Dan Dumitru POPESCU
ă Analysis of the Co mpany's Turnover.
ă Analysis of the Break-ev en Point of the Company.
ă Analysis of the Financi al Ratios of the Company.
ă Analysis of the Costs of the Company.
ă Analysis of the Market Share of the Com pany.
ă The Profit Analysis of the Company.
ă Financial Analysis in B ankruptcy P rediction
ă Industry Fi nanci al Analysis. A cas e Study …..
ă Financial Analysis and Busi ness Valuation. A cas e Study …
ă Income Approach in B usiness a nd Intangibl e Assets Valuation
ă Com parison Approach in Busi ness Analysis and Valuation.
ă Com pany analysis bas ed on creating value indi cators
Coordonator: Conf. u niv. dr. Ion ANGHEL
ă Financial Analysis in B ankrupt cy Prediction
ă Industry Fi nanci al Analysis. A cas e Study …..
ă Financial Analysis and Busi ness Valuation. A case Study…
ă Income Approach in B usiness a nd Intangibl e Assets Valuation
ă Com parison Approach in Busi ness Analysis and Valuation.
ă Com pany analysis bas ed on creating value i ndicators
ă Financial Analysis in B ankrupt cy Prediction

Õ Disciplina: HUMAN RESOURCE S MANAG EMENT
Coordonator: Prof. univ. dr. Lavinia RA ȘCĂ
ă New Trends in Hum an Resources Manageme nt and Employees’ Mot ivation at Com pany
“X”.
ă Integrating Human R esources in th e Business Plan at co mpany “X”.
ă The Role of Human Resources Management i n Improving Or ganizational Performance at
company “X”.
ă Recruit ment and Sel ection – Suggestions for Improvement at Company “X”.

ă The Imp ortance of Career Devel opment fo r the Performance of t he Organization at
Com pany “X”.
ă The Implementation of the Human Re sources Strategy at Com pany “X”.
ă Fair Compensation M ethods and Strate gy Impl ement ation at Company “X”.
ă Factors of S uccess in Developing and Impl ementing the Training Plan in the Organization
at co mpany “X”.
ă The Role of Performance Appraisal and Review in Motivating and Developing the
Employees at Co mpan y “X”.
ă How to C reate and Develop Effe ctive Teams at Company “X”.

Õ Disciplina: INTERNATIONAL FINANCE
Coordonator: Prof. univ. dr. Du mitru B ADEA
ă I.M.F. – First Rank Int ernational Financi al Inst itution.
ă The Rol e of the World Bank in Fina ncing Development and Reconstruction.
ă The Rol e of EBRD in F inancing Invest ments.
ă The Role of EBRD in Financ ing Development in East European C ountries. The EB RD
Relation with "X" Country.
ă The Euro and Its Impact on the Financi al Domai ns.
ă The Euro and Its Impact on the Credit and Monetary Policies.
ă The Euro and Its Impact on the M onetary and Financi al Markets.
ă The Eu ro Imp act o n the Relatio ns between B anks and Their Clients.
ă The E MU and Euro Impacts o n the Europ ean Trad e.
ă The Competition between Euro and USA Dollar like an Econo mic – Financial Challenge.
ă Ways of Improving the Payment B alance by usi ng L/CS.
ă Ways of Improving t he Balance of Interna tional Market by Usi ng Guarant eed Cash
against Document Payments.

Õ Disciplina: INSUANCE AND RE INSURANCE
Coordonator: Prof. univ. dr. Du mitru B ADEA
ă The Li fe Insuran ce – A Real Ch allenge on the Ro manian Mark et.
ă Romanian Insuran ce in the European Context.
ă Romanian Insuran ce an d Reinsuran ce M arket.
ă Property Insuran ce.
ă Marin e Insu rance.
ă Aviation Insurance.
ă Financial Insurance.
ă Person al Insuran ce, Ot her th an Life.
ă Liability Insurance.
ă Form s and Methods of Insurance.

Õ Disciplina: INVESTMENT AND RISK
Coordonator: Prof. univ. dr. Maria DI MIT RIU
ă Feasibility Study for an Invest ment Project F inanced by a Bank Loan.
ă Economi c and Financi al Assess ment of Invest ment Projects.
ă Invest ment and Financi al Curves.
ă Estimating t he Dis count Factors.
ă Evaluation of Invest ment Portfolios.
ă Evaluating t he Invest ment Risk.
ă Evaluating the Financial Activity R isk.
ă Banking R esources M anagement.
ă Invest ment Process es – Models and Si mulation.
ă Expert Syst ems for Evaluating Invest ment Processes.
ă Derivatives Used for the Manageme nt of the Exchange R ate Risk.
ă Invest ment Effici ency i n a Co mpany’s Development Process.
ă Non-Performant Credit s Management and Analysis.
ă Methods for the Invest ment Risk Evaluation.
ă Methods for Evaluating, Managing a nd Use of Stock Exchange Index.
ă Models for Exchange Market Rati ng Us ed in t he Romanian Banking System.
ă Methods for Managing the Portfoli o Risk.
ă Evalu ating an Insu rance Company ’s Portfolio.
ă Determinati on of Aggregate R ates fo r Evaluati on of Financial Systems.
ă Models for Invest ment Risk.
ă Invest ment’s Role in M acroeconomic Models.
ă Evaluation of Risks and Effi ciency at the Equilibrium Point and St udy of the Capital
Market Line.
ă Long Term Invest ment Planning.
ă Payment In struments Used in Internationa l Trade and Their Influence on Delays and
Money Transfer Management.
ă E-Invest ments.
ă Invest ment Banking.
ă Credit Risk Manageme nt.
ă Invest ment Funding and Capital C ost.

Õ Disciplina: LAW
Coordonator: Prof. univ. dr. Cornelia LEFTER
ă Communitary Institutions.
ă Communitary Monetary System.
ă The Juridical Regi me of Comp anies in Communitary Law.
ă The Freedom of Circul ation of Go ods in the C ommunitary Space.

ă The Freedom of Circul ation of P ersons in the Communitary Space.
ă The Freedom of Circul ation of C apitals in the Communitary Space.
ă The Freedom of Circul ation of S ervices in the Commu nitary Space.
ă The Juridical Regime of Li mited Liability Com panies in the Romanian Law and in
Compared Law.
ă The Juridical Regi me of Stock Companies in the Romanian Law and i n Compared Law.
ă The Juridical Regime of Titles of C redit in the Romanian Law a nd in Com pared Law.
ă Special Co mmercial C ontracts in t he Romanian Law and i n Compared Law .

Õ Disciplina: MANAGE MENT
Coordonator: Prof. univ. dr. Ion NĂFTĂNĂILĂ
ă Possibilities of Improvi ng the Logi stical System of the X Com pany.
ă Contextual Manageme nt – Opportunities and Lim its.
ă Strategies of Increasing th e Competitiveness of the manufacturing System at the X
Com pany.
ă Project M anagement Applied to M arketing.
ă Project M anagement Applied in Developing New P roducts.
ă Integrated Manageme nt Concerni ng X Company.
ă Possibilities of Applying the Theory of Constr aints in Increasing th e Performance of the X
Com pany.
ă Computer – Assisted D rawing of the Business Plan.
ă Using Microsoft Project 2000 in Pl aning and Developing a Promotion Campaign.
ă Materi al Resources M anagement Applied to the X Company.
ă Possibilities of Applying TQM in P re- and Post-Certification Phases.
ă Virtual Bus iness Devel opment Centre.

Õ Disciplina: MARKETING
Coordonatori: Prof. u niv. dr. Iacob C ĂTOIU, Conf. univ. dr Carmen B ĂLAN
ă Marketing research on t he buying and non-buyi ng motivati on for the product ….
ă Marketing research on t he buying habbits of the product … in the cit y/country….
ă Marketing research on t he buying on the sa tisfaction on the custom ers of the company….
ă Designing t he marketing plan for the company… for th e period… .
ă Analysis of the marketi ng portf olio. Case study: Com pany…..…
ă Designing t he marketing stra tegies of the Company….
ă Marketing research on t he buying behavior of the cust omenrs for the product …
ă Designing t he product s trategy of the company…
ă Designing t he distributi on strategy of the company…
ă Designing t he logistics sy stem of th e company…
ă Designing t he integrat e marketing communi cation of the com pany…

Õ Disciplina: NEGOTIATING TECHNIQUES
Coordonator: Lect. univ. drd. Simona PODGOREANU
ă Strategy and Tactics of Dist ributive Negotiati on and Thei r Usage at Co mpany “X”.
ă Strategy and Tactics of Inte grative Negoti ation and Th eir Usag e at Co mpany “X ”.
ă The M anager as a Mediator. Th e Me diation Process at Com pany “X”.
ă Managing Conflict Through Nego tiation at C ompany “X”.
ă Ethics in Negotiation: The Ethics and Profitability in Bluffing in Business.
ă Negoti ating from a Weak Position. Analysis of the Negotiation Process at Company ”X”.
ă Analysis o f the Co mmu nication Pro cess at Co mpany ”X”.
ă Team and Group Negotiati ons at Com pany ”X”.
ă Managing Difficult Negotiation Si tuations at Com pany ”X”.
ă Global Negotiations: the Dynamics of International Business Negoti ations.

Õ Disciplina: QUALI TY MANAGEMENT
Coordonator: Prof. dr. Constantin BR ĂTIANU
ă EU Quality Requirements and Their Infl uence on Company's Com petitiveness.
ă Analysis of Quality Poli cies and St rategies. Case Study at Com pany …
ă Implementation of a Quality Manageme nt System ISO 9000:2000. Case Study at
Com pany ….
ă Improvement of the Quality Management Syst em. C ase Study at Company …
ă Implementation of a TQM Model. Case Study at Company ….
ă Quality Certification of a Company – Client Oriented Tool. Case Study at Company ….
ă Basic Princi ples and Cri tical Issu es in Im plementing a TQ M Europ ean Model. C ase Stud y
at Company ….
ă An Economic Approach of the Qu ality. Cas e Study at Company ….
ă Using the Quality Management Met hods and Tools. Case Study at Company ….
ă Implementation of an Integrat ed System Qual ity – Environm ent – Security. Cas e Study at
Com pany ….

RECOMAND ĂRI PRIVIND ELABORAREA 3.
LUCRĂRII DE LICEN ȚĂ

Se poate folosi prilejul tezei ( …) pentru a recupera sensul
pozitiv și progresiv al studiului, în țeles nu ca o colecție de noțiuni,
ci ca o elaborare critic ă a unei experien țe, ca achizi ție a unei
capacități (bună pentru via ța viitoare) de a identifica problem ele, a
le aborda cu metod ă, a le expune potrivit unor anumite tehnici de
comunicare.
Umberto ECO2

Prezentul capitol se dore ște a fi un ghid în vederea el aborării lucrării de licen ță,
definind tot odată o seri e de norme de redactare specifi ce. Astfel, în paginile u rmătoare v eți
afla:
ă ce se înțelege prin lu crare de licen ță,
ă cum să aleg eți subiectul și cum să organi zați timpul de lucru,
ă cum să conduceți o cercetare bi bliografic ă,
ă cum să organizați mat erialul pe care îl repera ți,
ă cum să redactați și să prezentați mat erialul elab orat.
Dacă pentru pri mele patru etape nu exist ă reguli stricte, în ceea ce prive ște
redactarea lucr ării, au fost elab orate o serie de standard e, sp ecifice articolelo r și
comunicărilor științifice.

3.1. CE ESTE O L UCRARE DE LI CENȚĂ?
O lucrare de licen ță este un proi ect de cercetare, având o di mensi une medie de
80 – 90 de pagini tehnoredact ate, în care studentul trat ează o probl emă din domeniul de
specialitate în care vrea s ă își ia licența.
Lucrarea de licen ță este, alături de proba scris ă, o component ă indispensabil ă pent ru
obținerea li cenței în economie. În urma ob ținerii un ei note de t recere la p roba scrisă,
studentul prezint ă proi ectul în fa ța unei comisii de licen ță. Lucrarea v a fi în soțită de un
referat al conduc ătorului științific (profeso rul care coordon ează lucrarea) și / sau a
coreferentul ui, care aduce apreci eri sau ev entuale obi ecții referitoare la calit atea mu ncii
candidatului. În urma prezent ării lucrării, se declan șează o discuție pe marginea s ubiectului
abordat între membrii comisiei și candidat. Din evaluarea conduc ătorului științific, care
evidențiază calitățile și / sau deficien țele lu crării scrise, și din capacitatea candidatului de a
susține opiniile exprimate în scris, co misia de licen ță stabil ește o evaluare gl obală,
reprezentând o medi e a not elor aco rdate d e fiecare memb ru al co misiei.

2 Umberto EC O, Come si fa una tesi di laurea, Bom piani, Rom a, 1997, pag. 6

Poate unii dintre cei care cite sc aceste rânduri se întreab ă care este utilitatea acestui
examen d e licență. Este un exam en care v ă apropie de exerci țiul profesiei, certificând un
anumit nivel al cuno ștințelor economice și cap acitat ea de a învăța și de a profes a în domeniul
de co mpetență ales.
Lucrarea d e licență trebuie să aducă o notă de originalitate în domeniu. La
finalizarea studiilor univer sitare, se realizeaz ă în general lucr ări de compilație, mai rar teze
de cercet are, care d e obicei s unt rezerv ate nivelului doct oral. Într -o lucrare de compila ție,
studentul demonstreaz ă că și-a format o vi ziune asupra cel ei mai mari părți a literaturii
existent e în domeniu și că este capabil s ă o expună în mod coerent și clar, realizân d corel ații
între di feritele punct e de vedere ex istente, oferind astfel o perspect ivă utilă din punct de
vedere informativ pentru un specialist al ramurii dar care nu a aprofundat problema
particular ă studiată.
Abordarea recomandat ă în realizarea lucr ării de licen ță este aceea a stu diului
sistematic, câteva o re pe zi, as tfel încât lucrarea rezultant ă să ofere autorului satisfac ție
intelectual ă și să aibă utilitate profesional ă și după absol virea studiil or. L ucrarea d e licență
poate fi începutul unei cercetări mai ample, care va continua în anii urm ători, sau poat e
reprezenta pri mii pași în cariera profesion ală aleasă.
În fapt, elaborarea unei lucr ări de licen ță presupune o s erie de aspecte extrem de
utile în via ța pro fesion ală, indi ferent de dome niu, anume:
ă identificarea unui subi ect precis,
ă colectarea d ocumentelo r despre acel subiect,
ă ordonarea acestor documente,
ă reexaminarea te mei în lum ina documentelor adunate,
ă găsirea unei forme organice pentru ansamblul reflec țiilor precedente,
ă redactarea l ucrării astfel încât cititorul s ă înțeleagă mesajul trans mis și să fie
capabil, l a nevoie, să ajungă la acelea și documente spre a relu a subi ectul pe cont
propriu.
A red acta o lucrare de l icență înseamnă, deci, a înv ăța să pui ordine în propriile idei
și a aranj a datele, est e o exp eriență de munc ă metodică, ce presupune rea lizarea unui studiu
util și alto ra. Astfel, nu este esențial subiectul lucr ării, cât experien ța pe care realizarea ei o
presupune.
În aleg erea subiectului lucrării de diplom ă, există o seri e de propuneri venite din
partea profesorilor (vezi capitolul 3 al prezentei lucr ări), însă este reco mand abil ca tema d e
cercet are să fie propus ă chiar de Dvs., motivat( ă) și interesat( ă) fiind de un anumit domeniu
de studiu. Aceast ă temă va trebui s ă fie aprob ată de un cadru didacti c îndrumător de lucrare.
În alegerea subiectului ce u rmează a fi tratat, reco mandăm următoarele:
ă tema să corespund ă intereselor Dvs.: s ă fie legată de disciplinele de specialitate
studiate, de lecturile Dv s. în domeniu, de actu alitatea economico-social ă,
ă sursel e de d ocumentare s ă fie reperabile și accesibile Dvs.,
ă sursel e de d ocumentare s ă fie manevrabile, inteligibile și accesibile din punct de
vedere cult ural,
ă metodologi a cercetării să fie ad ecvată experienței Dvs.
Acest e patru argu ment e în alegerea temei lucr ării se pot rezuma în reco mandarea d e
a vă aleg e un subiect pe care sunt eți cap abil(ă) să îl dezvol tați în conformitate cu exigen țele
universit are.

De as emenea, al egerea conduc ătorului științific nu trebui e să se bazeze pe si mpat ii,
ci pe criterii profesiona le. În cazul un ei abordări pluridisciplinare, este posibil, chiar
recomandabil, s ă existe un co-referent, care s ă asigure o coordonare adecvat ă a redactării
lucrării.

3.2. ALEGEREA TEMEI LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ
Prima tentație ar put ea fi aceea d e a realiza o lucrare d e licență în care s ă vorbiți
despre multe lucruri. Este totu și recomandabil ă abord area sistemi că, exhaust ivă a temei
alese. Astfel, este de p referat un su biect mai re strictiv, dar abordabil, de tipul " Aspecte ale
politicii de selec ție și recrutare a resurs elor umane î n cadr ul compani ei …" unei t eme de tipu l
"Manageme ntul resu rselor u mane în România" .
O abordare panoramic ă și prea vast ă poate conduce la om isiuni și la subiect e de
polemică (și de divaga ție) cu me mbrii co misiei de licen ță. Dacă însă vă veți lim ita la a
cercet a extrem d e serios pe marginea unei teme fo arte precis definite, ve ți avea șansa de a
control a un mat erial necunos cut majorit ății comisiei și auditoriului.
În ceea ce prive ște caracterul aplicativ al lucr ării, majoritatea lucr ărilor de licen ță
din domeni ul economi c au o parte practic ă, concretizat ă într-un studiu de caz sau o cercetare
empirică. Este posibil, în anumite cazuri, s ă se reali zeze o cercetare fundamental ă, care să
abordeze o problem ă abstractă și eventual s ă aibă drept scop elaborarea unui model. Totu și,
dat fiind profilul specializ ării Dvs., este recomandabil s ă existe o ilustrare practic ă a
conceptelo r anali zate.
O întrebare frecv entă în ceea ce prive ște lucrarea de di plomă este aceea priv ind
intervalul de timp necesar redact ării. În func ție de autor și de metodele de lucru folosite,
aceasta vari ază de l a șase luni la un an sau chiar mai mu lt. Perioad a de el aborarea po ate fi
chiar mai scurt ă, cu condi ția să fi realizat o docu mentare p realabilă aprofundat ă.
Este ideal s ă vă orientați spre un anum it dome niu încă de la început ul anului III de
studii, sau chiar mai devreme. Est e momentul în care v-a ți fam iliarizat deja cu disciplinele
fundamentale și începe apro fundarea domeniul ui de specializare. Cu cât al egerea subiectu lui
și discutarea lui cu profesorul coordonato r este mai ti mpurie, cu atât se eli mină riscul de a
alege o dici plină sau o tem ă care n u vi se pot rivesc, pentru care nu g ăsiți suficient e surs e de
documentare sau pentru care este i mposibil să găsiți un corespondent practic.
Conducătorul științific joacă un rol foarte important în stabilirea reperelor studiului
și în evalu area rezultatelor preli minare, deci, în măsura posibilului, este recomandabil s ă
păstrați o legătură foarte strân să cu acesta p e tot parcursul perio adei d e elaborare a lucr ării.
De as emenea, din dis cuția preliminar ă legată de t ema pe care dori ți să o a bordați și
metodologi a de cercet are pe care o propune ți, acesta v a putea esti ma capacitatea dvs. d e a
trata subiectul respectiv.
Un cadru di dactic poate îndruma între 7 și 14 lucrări de licen ță pe an, fapt ce poat e
constitui un alt motiv de a v ă orienta spre un anum it domeniu din ti mp, astfel încât s ă puteți
realiza ceea ce v ă propuneți. Conduc ătorul științific poat e fi oricare dintre cadrel e didacti ce
care predau la speci alizarea p e care o urma ți. În cazul tinerel or cadre did actice, lucrarea
poate fi coordonat ă în tandem cu titularul de curs. Cont actul perman ent cu cad rul didacti c de
la seminar v ă asigu ră o mai bună monitorizare.

În momentul în care v-a ți hotărât asupra subi ectului pe care îl ve ți trata, depune ți o
cerere la secret ariatul facultății, conform modelului prezentat în cont inuare (vezi Figura nr.
2). Modelul de cerere este disponibil și pe Internet, pe pagina www.s els.ase.ro . Înainte de a
depun e cererea la s ecretari at, treb uie să obțineți aco rdul scris al p rofesorului coordonator.
Această cerere trebui e depusă cu mini mum nouă luni înainte de sus ținerea examenului de
licență.
Dacă, din motive obi ective, vă veți afla în imposibilitatea de a realiza cercetarea
temei respective, pute ți schi mba, o singu ră dată, titlul propus , fără a s chimba însă
coordonatorul științific.

Avizul conducătorului științific
[ data și semnătura ]

Dom nule Deca n,

Subsem natul / Subsem nata .. ………..…… ………………… ………… …… ,
student(ă) al / a Facult ății de Stu dii Eco nomice în Limbi Străine,
specializarea………. ………………………………… -cu predare în lim ba …… ……,
anul … de studii, se ria …, grupa …, vă rog să-mi aprobați ca te mă pentru
lucrarea de licență …………………………. ……………..……… ………… …… ……
având c oordonator științific pe Dl. / Dna P rof. ……… …… ………… …… …..

Vă mulțumesc,

[ Data ] [ Semnătura studentului / studentei ]

Dom nului Decan al Facultății de Studii Econo mice în Limbi Străine

Figura nr. 2. Model d e cerere de a probare a temei lucr ării de licen ță
În afară de înregistrarea form ală a temei cercetate, v ă reco mandăm să stabiliți, de
comun acord cu conduc ătorul științific, un cal endar de lucru, care s ă prevadă întâlniri cel
puțin o dată pe lună pentru a-i prezenta felul în care pro gresați în cercetarea Dvs. Imediat
după stabilirea temei es te recomandabil s ă elaborați planul lucr ării, chiar dac ă pentru început
va fi doar o schi ță. Această organizare v ă va permite să fixați cât eva repere în veder ea
desfășurării cercetării.

3.3. CERCETAREA MATER IALULUI BI BLIOGRAFIC
O component ă importantă în definirea subi ectului lucrării de licen ță este stabilir ea
posibilităților de documentare în domeniul respectiv. Ast fel, vă reco mandăm să identifica ți
unde sunt l ocalizate sursel e de document are, dacă vă sunt ușor accesibile și dacă sunteți
capabili s ă le utilizați.
În ceea ce prive ște sursele de documentare , se pot ident ifica surse primare (ediții
original e sau ediții critice al e operelor ce trat ează subiectul în discuție) sau surse s ecundare
(antologii sau culegeri de texte sau articole – utile pentru a v ă forma o id ee asup ra
perimetrului cercet ării – sau come ntarii făcute de ter ți pe marginea subiectului, chiar dac ă
conțin ample citate din textul original). În ceea ce prive ște sursel e pri mare, acestea pot fi
cărți, studii, articole de specialitate, cercet ării științifice. R ecomandăm o oarecare rezerv ă în
utilizarea informa țiilor de pe internet sau din pres ă și moderație în ceea ce prive ște ponderea

lor în ansamblul surselor de informare utilizate (în func ție de sp ecificul cercet ării). Anex a nr.
1 conține câteva su gesti i de do cumentare în ved erea reali zării lucrării de licen ță.
O pri mă sursă de "orientare" bibli ografică este biblioteca, unde pot fi g ăsite cărți,
colecții de reviste de specialitate, baze de date sau informa ții sto cate în med ii virtuale. În
cazul în care a ți stabilit o bibliografie sigur ă, consulta ți catalogul bibli otecii pentru a afla care
dintre materialele d e care av eți nevoie se g ăsesc în biblioteca respectiv ă.
Însă, în majoritat ea cazurilor, aj ungem la bibliotec ă pentru a c ăuta mat eriale
bibliografice de a c ăror existen ță nu am aflat încă, în scopul de a alc ătui o bi bliografie.
Primele ind icii pot fi ob ținute cons ultând catal ogul pe aut ori, extrem de util în cazul în ca re
aveți o lista de autori consacra ți în domeniu. Exist ă de asem enea un catalog pe s ubiect e, care
poate furniza mai multe informa ții privind tema cercetat ă și care ofer ă o listă a publica țiilor
din domeni ul de studiu aflat e în bi bliotecă. Este reco mandabilă consultarea a mbelor tipuri de
cataloage pentru a evit a omiterea unor s urse bibliografice datorit ă subiectivismului autorilor
catalogului pe subi ecte.
Pentru fiecare publica ție există o fișă bibliografic ă, sub form ă fizică sau electroni că,
prezent ând o des criere sintetic ă a conținutului c ărții: principalele teme abordate, cuvinte-
cheie, datel e de identi ficare ale p ublicației în cadrul bibliotecii. Aceast ă fișă reprezintă un
reper i mportant în trierea surs elor bi bliografice.
O sursă importantă de informa ții și un ajutor pre țios în orientarea printre publica ții
poate fi bibliotecarul , care vă poate indica lo calizarea u nor lu crări de specialitate sau v ă
poate sugera și alte s urse de do cument are. Prin intermediul Internetului pute ți consulta
catalo age on-line, cat aloage int er-biblioteci sau biblioteci v irtuale.
În vederea sistematiz ării m uncii d e cercet are, este reco mandabil s ă realizați o listă
bibliografic ă, care să cuprindă toate publica țiile pe care trebuie s ă le căutați. Această listă va
fi de fapt un catalog personalizat, dup ă cum puteți const ata din modelu l prezentat în figura
nr. 3. Informa țiile esențiale despre c ărți pot fi î nsoțite de comentarii person ale de tipul "foarte
important conform aut orului X", "Y consider ă modelul ca fiind li psit de val oare", "de
cumpărat", etc. List a bibliografic ă vă va per mite să redactați bibliografia final ă.

PUBLICA ȚII GENERALE DESPRE AUDITUL FINANCIA R – CONTABI L
Biblioteca
Cota Autor(i) Titlu Ediția Editura, locul apa riției Anul
apariției Observații
Națională
III239973 *** Auditul intern CECCAR, București 1999
*** Stand ardele I nternaționale de
contabilitate 2004 Ed. Economică, București 2004 de cumpărat
ASE
Sala CIG FELEAGĂ Nicul ae,
MALC IU Liliana Politici și opțiuni contabile Ed. Economică, București 2002 !! "co smetizarea"
contur ilor
DUȚESCU Adri ana Ghid pentru în țelegerea și aplicarea
standa rdelor cont abile internaon ale 2 Ed. CECCAR , București 2002 de cu mpărat
! bibliogr afie pt.
proba scr isă
Națională
III239505 MITR OI Flo rin Auditul de performan ță Ed. Economică, București 1999 de corelat cu Ph.
LORIN O
ASE
1138 81 RICCHIUTE D.N. Auditing: concepts and stand ards 2 John W iley& Sons, Cincinnatti 1989 de căutat o ediție mai
recentă
ASE S ala
Periodice Colecția Ziarul financiar
2000 – 2005 comentarii din
practică priv. trecerea
la IFRS
etc.
Figura nr. 3. Exemplu de list ă bibliografi că

Această listă vă va perm ite să aveți o i magine de ansamblu asupra publica țiilor
disponibile în domeniul de cercetare ales și vă va asigu ra realizarea un ei ev entual e ierarhii a
acestor su rse. Vă recom andăm ca, atu nci când trata ți subie cte de te orie econom ică, să
încercați să ajungeți la sursa primară de informa ție, adică la autorul care a d ezvoltat
respectivul concept. Bi neînțeles, sursele secu ndare – auto rii care co mentează teoria – nu sunt
neglijabile, îns ă nu trebuie s ă vă limitați doar la acest tip de publica ții, decât în cazul î n care
nu aveți acces la lucrarea originar ă.
Pe parcurs ul docume ntării, este recomandabil s ă reali zați fișe de lectur ă, pe cât
posibil de format amplu, dedicate c ărților sau articolelor citite. Fi șa de l ectură cup rinde
rezumate, j udecăți proprii, citate – to t ceea ce considera ți util în vederea redact ării lucrării de
diplomă. De asem enea, fișa va conține toate datele de identificare al e surs ei bib liografi ce,
utile în redactarea bibliografiei finale, dar și în reperarea ulterioar ă a sursei, în cazul în car e
veți mai avea nevoie de aceasta.
Cu titlu de exemplificare, v ă prezentăm în cele ce urm ează un m odel de fișă de
lectură real izată pent ru o lucrare î n domeniul comuni cării organi zaționale (Figura nr. 4).
Pentru a facilita stocarea și manipularea fi șelor, reco mandăm utilizarea unui format practic,
A5. În cazu l în care ve ți utiliza un volum mai mare de informa ții din publica ția respectiv ă,
puteți opta pentru real izarea mai multor fi șe pentru aceea și lucrare.

JOHNS, Gary Comp ortam ent org anizațional Cod: TCOM (4)
Titlu complet: Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea oamenilor în pr ocesul muncii,
Editura Econom ică, Buc urești, 19 98
Titlu original: Organizationa l Beha vior: Und erstand ing and managing Life a t Work , 4th ed., HarperCollins
College Publisher, New York, 1996

Abordarea organiz ațională a îmbun ătățirii comunic ării – p. 345 – 35 1

Com unicare e ficientă Ö alegerea un ui mijloc care po ate transm ite cu acuratețe am plitud inea informației.
Amplitudi nea inform ației = capacitatea potențială de inf ormare și transfer a unui mijloc de c omunicare
(def. Waterman). Pentru mesa jele care nu sunt de r utină, se vor select a mijloace de com unica re de
amplitudine m ai mare.
!! De corel at cu sc hema lui Daft priv. med iile de com unicare și amplitudinea informației
Instrum ente d e îmbunătățire a comunicării orga nizaționale (în special de jos în sus):
– Feed-ba ck la 360o – eval uarea perform anțelor care fol osește ca da te de intrare e valuările perso anei
făcute de șefi, subordonați, colegi, benefi ciari și cum părători (parte a sistem ului de managem ent al
calității totale)
G.J.: siste mul se concentreaz ă adesea pe competența com portam entului și nu pe perform anța
profesi onală netă, fiind folosit pt. dezvoltarea profesională a angaj atului și nu pentru determ inarea
salariului. Sis tem complicat, uneori apar c ontra dicții între sursel e de fe ed-ba ck.
– Sond aj de opinie printre angajați – chest ionar a nonim care dă posibilitatea angajaților să își dec lare
atitudinile și opinille sincere despr e organizație și prac ticile acest eia.
G.J. subliniază importanța administrării peri odice a chestionare lor, a codificării adecvat e a
rezul tatelor și a feed- back-ul managem entulu i la opiniile exprim ate în sond aje.
– Sistem e de pr opuneri și adresare a întrebărilor – dest inate să intensifice comunicare a de jos în sus prin
solic itarea unor idei ale angajaților în legătură cu îmbunătățirea muncii. GJ critică sistemul cut iei de
suges tii și recomandă recompensarea sa lariaților care f ac pr opuneri de efic ientiz are viabile.
– Linii fier binți și rețea TV in ternă
– Instruirea echipei m anageri ale
Figura nr. 4. Model d e fișă de lectur ă

În general, o fi șă de lectură standard cupri nde următoarele rubrici:
ă indicații bib liografi ce precise,
ă informații despre auto r, atunci cân d acesta nu este o autorit ate în do meniu,
ă scurt (s au lung) rezumat al cărții sau articolului,
ă citate ale fragmentelo r pe care considera ți că ar trebui sa le cita ți, cu indica ția
precisă a paginii,
ă coment arii person ale,
ă în part ea de sus a paginii, se poate marca u n cod, care să plaseze inform ațiile
respective în ansamblul lucr ării (în cazul exemplului nostru, în cadrul capitolului
"Teori a comuni cării", codifi cat TCOM, subcapitolul 4).
Vă reco mandăm ca, pe măsură ce av ansați în cercetarea Dvs., s ă realizați corelații
între diferitele ma teriale parcu rse și să încercați să le pl asați în contextul lucr ării.

3.4. PLANUL DE LUCRU ȘI UTILIZAREA
FIȘELOR DE LECTUR Ă
După ce ați consult at maj oritatea surselor bi bliografice disponibile referitoare la
tema al easă, veți putea contura mai precis pl anul de lucru și veți fi capabil(ă) să căutați în
întreprin derea în care v ă realizați stagiul de practic ă informațiile de care av eți nevoie pentru
a ilustra con ceptele prezentate în lucrare.
Desigur, est e dificil să reali zați sumarul lucr ării înainte d e a în cepe să o redact ați,
însă această metodă de lucru v ă va permite s ă aveți repere concret e în demersul dvs., chia r
dacă veți fi nevoit( ă) să procedați la mai multe restructur ări pe parcurs ul redactării.
Cuprinsul provizoriu v ă va ajuta s ă vă ordonați ideile, mai ales dac ă veți încerca,
pentru fi ecare capitol s ă notați câteva idei centrale (un scurt rezuma t al viitorului capitol).
Astfel, ve ți avea și material pe marginea c ăruia să discutați cu conduc ătorul științific.
Cuprinsul v ă permite deja s ă intuiți structu ra logică a lucrării, stabilind divizarea materialului
în capitole, paragrafe și subparag rafe. "Scheletul" tezei poate fi ilustrat grafic printr- o
diagramă de tipul cei din figura nr. 5, care prezint ă o struct ură simplă, cu disjunc ție binară.

PROBLEM A CENTRA LĂ

SUBPR OBLEMA SUBPR OBLEMA D EZVOLTAREA
PRINC IPALĂ SECU NDARĂ PROBLEME I CENTRALE

PRIMA A DOU A
RAMIFICAȚIE RAMIFICA ȚIE
Figura nr. 5. Exemplu de stru cturare logi că a luc rării

Acest tip de o rganizare a materialelo r permite adăugarea unor noi direc ții de
cercet are (ram ificații ale probl emei principal e, fără însă a alt era st ructura d eja exist entă).
Odată stabilit acest cup rins provizo riu, va treb ui să încep eți corelarea divers elor aspect e cu
fișele d e lectură și celel alte tipuri de docum entare de care dispune ți.
Așa cum precizam în sec țiunea 4.2, lucr ările de licen ță din domeniul economi c se
pretează a fi ilustrate cu ex emple practice. Fie c ă este vorba de un studiu de caz, de o
cercet are empi rică (studiu de pia ță, plan de afaceri, program de audit etc.) sau d e o cercetare
la nivel macro-economic (testarea unui m odel, analiza statistic ă a unor indicatori macro-
econo mici etc.), aceast ă component ă practică va trebui să ocupe un loc central în lucrarea p e
care o v eți elabora.
Dacă efectuați un stagi u într-o organiza ție, în afara colect ării tuturor informa țiilor
legate de tema lucr ării, vă recom andăm să vă documenta ți asupra datelor generale legate de
respectiv a organizație (forma de organizare juridic ă, obiect de activitate, num ăr de salaria ți,
organi zare, m anagement, pozi ția concuren țială, conjunctura economic ă, legisl ația conexă
domeniului Dvs. de int eres etc.). To ate aceste in formații sunt disponibil e în general pe site-ul
organi zației respective, în bro șurile informative și în rapoartele anuale, precum și în
rapoartele interne. O s ursă importantă de informații o reprezint ă superiorii ierarhici și colegii
Dvs., cărora le put eți lua interviuri, pe care le ve ți consemna în foile de lucru și pe care l e
veți cita ca atare în cazul utiliz ării în lucrare.
Fără să ne abat em de la structu ra logică propusă anterior, v ă sugerăm două metode
de structu rare a in formațiilor: realizând o distinc ție clară între part ea teoretică și cea practic ă
sau, di mpotrivă, cont opind cele dou ă aspecte (element ele de teorie vin s ă expliciteze
aspectele practice subli niate).
Ca surs e bibliografice, recomand ăm utilizarea prioritar ă a surselor prim are (texte de
lege s au concept e așa cum au fos t definit e de autorii lo r, nu comentate) și a informa țiilor
luate direct din practi că. În cazu l acestor s urse, este reco mand abil să aveți mat erialul
respectiv l a îndemână, de preferat în fotocopie, pentru a-l putea sublinia și adnota.

3.5. REDACTAREA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ
O pri mă dilemă când începe ți redact area lu crării de licen ță va fi cea l egată de
publicul c ăruia vă adresați. Răspunsurile ar putea fi multipl e: conducătorului științific,
tuturor colegilor Dvs. sau chiar întregii comunit ăți studențești, publicul ui larg sau
nespeciali știlor. Cu alt e cuvinte, va trebui să redactați o lucrare de popularizare s au o
comunicare academi că?
Fără a fi un material de popul arizare, lucrarea de licen ță va trebui să defineasc ă
conceptele specifice utilizate, cu excep ția termenilor indiscut abili, fundamentali ai
domeniului. Pentru a evita exces ul de defini ții, vă recom andăm să defi niți toți termenii
tehnici pe care îi folosi ți drept categorii cheie pentru dis cursul Dvs. Dac ă dome niul abordat
este foarte restrictiv, pute ți folosi introducerea pentru a pre zenta pe scurt obiectul studiului și
pentru a oferi câteva repere cititorului.
Definițiile vor fi introduse at unci când structura logic ă a lucrării o im pune , fără a
transforma partea introductiv ă într-un glosar de termeni econo mici. Puteți utiliza notele de
subsol pentru a face coment arii pe marginea conceptelor u tilizate, atunci când considera ți că
introducerea unei defini ții ar afecta economia lucr ării.

3.5.1. Cum redact ăm?
În ceea ce prive ște red actarea p ropriu-zisă a lucrării, vă recomand ăm câteva reguli :
ă utilizați fraze con cise și clare, ușor de urm ărit și de decriptat;
ă la pri ma red actare, s crieți tot ceea dori ți despre subiect, f ără să vă impuneți rest ricții;
ă nu ezit ați să folosiți semnele de punctua ție pentru a facilita tr ansmiterea mesajului;
ă încercați să formul ați paragrafe care s ă urmărească o s ingură idee (fără însă a ave a
paragrafe formate dintr-o singur ă propoziție sau frază);
ă încep eți cu acea p arte despre care s imțiți că aveți ce s pune, restul lucr ării se va construi în
jurul acestui nucleu;
ă nu folosiți un lim baj teatral, evita ți punctel e de suspensi e, exclama țiile, ironiile; lim bajul
Dvs. trebuie s ă fie unul referen țial (cu termeni bine defini ți și univoci);
ă definiți întotdeauna un t ermen atunci când îl introduce ți pentru pri ma oară;
ă evitați introducerea opiniilor proprii prin pronume personal e (nu recomand ăm ni ci
formulările de tipul " (eu) consider c ă …", ni ci utilizarea a șa-numitului "noi majestatis",
care presup une auto mat că publicul v ă împărtășește opiniile), este de preferat utilizarea
unor formule care nu pers onali zează discursul: "se poate concluziona c ă …", "în
concluzie …", "articol ul citat anterior demonstreaz ă că …";
ă încercați să structura ți materialul astfel încât un subcapitol s ă ocupe mini mum o pagin ă;
ă testați reacțiile conduc ătorului științific la materialul el aborat , furnizându-i mat eriale pe
măsură ce le redactați.
3.5.2. Structura lucr ării și reguli de tehnoredactare
Ordin ea în care vo m aborda el ementele co nstitutive al e lucrării de licen ță este aceea
în care el e vor fi cupri nse în mat erialul final, nu neap ărat ordinea cronologic ă în care vo r fi
realizate.
Coperta lucrării de licen ță cuprinde elementele de iden tificare con form figu rii nr. 6.
Toate elementele de id entificare vor fi marcat e în li mba ro mână, cu excep ția titlului, care va
fi scris în li mba în care este elabo rată lucrarea.
Titlul lucr ării va fi scris cu caractere lizibile și plasat la intersec ția diagonalelor
copertei (pu țin deasupra cent rului paginii).
Numel e conducătorului științific va fi înso țit de gradul didacti c compl et. Numel e
Dvs. va fi î nscris conform actelor de identit ate, cu toat e prenu mele.
Copert a poate fi carton ată, lucrarea fiind l egată într-un atelier tipogr afic specializat,
sau poat e fi din plastic transparent (foai e lami nată), lucrarea fiind leg ată cu spiral ă. Copert a
va fi sobr ă, fără desene sau fotografii.
Pagina de gard ă (coperta interioar ă) reia el ement ele de identifi care prezente p e
copertă și este redact ată în li mba în care s e elab orează lucrarea, mai puțin denumirea
universității. Aceast ă copertă interioar ă este practic prima pagin ă a lucrării, chiar dac ă
numărul paginii nu apare tip ărit.
Pagina de mul țumiri / Motto este o pagină facultativ ă. Dacă doriți totuși să o
includeți în lucrare, această pagină trebuie s ă fie se mnificativ ă și concisă. Mulțumirile sunt
de obicei adresate cel or care v-au sprijin it în realizarea lucr ării, reprezentan ți ai întreprin derii
în care ați realizat documentarea pentru partea aplicativ ă și cadre did actice care au coord onat
cercet area, me mbri ai familiei etc.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTY OF EC ONOMI C STUDI ES IN FOREI GN LA NGUAGES
BUSI NESS ADMI NISTRATION
(ENGLI SH TEACHI NG)

GRAD UATI ON PAPER

[ TITLE OF THE PAPE R IN E NGLISH ]

Scien tific Coord inator: Gradu ate:
…………………………….. …………………….

Bucharest
July 2005 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACUL TAT EA DE STUDII ECO NOMICE ÎN LIMBI STRĂINE
SPECI ALIZAREA ADMI NISTRAREA AFACERI LOR
(CU PREDARE Î N LIMBA ENGLEZ Ă)

LUCRARE DE LICENȚĂ

[ TITLUL L UCRĂRII ÎN LIMBA ENGLEZ Ă ]

Conducător științific: Abso lvent(ă):
[Grad didactic, titlu științific, prenume, nume] [Prenume, nume]

București
Iulie 2005
COPERT Ă PAGIN Ă DE GARDĂ
Figura nr. 6. Model d e copertă și de pagin ă de gardă pentru lucra rea d e licență
Cuprinsul ilustrează structu ra lucrării, fără însă a intra prea mult în detalii.
Cuprinsul lucr ării se plasează în general l a început ul lucrării, după pagina de mul țumiri,
având drept scop facilitarea orient ării în interiorul lucr ării. Ca model de t ehnoredact are vă
sugerăm forma prezentat ă în figura nr. 7.

TABLE OF CONTENT S

Index of abreviations … …………………………………………………………….. 4
Index of graphics and figures … …………………………………………………. 5
Index of tables .. ………………………………………………………………………. 6

Abst ract ……………………………………………………………………………. 7

Introduc tion ……………………………………………………………………. 9

1. Chapte r title ……………………………………………………………… xx
1.1. Secondary title . ………………………………………………………….. xx
1.1.1. Parag raph title ………………………………………………………… xx
1.1.2. Parag raph title ………………………………………………………… xx
1.2. Secondary title . ………………………………………………………….. xx
1.2.1. Parag raph title ………………………………………………………… xx
1.2.2. Parag raph title ………………………………………………………… xx
1.2.3. Parag raph title ………………………………………………………… xx

2. Chapte r title ……………………………………………………………… xx
2.1. Secondary title . ………………………………………………………….. xx
2.1.1. Parag raph title ………………………………………………………… xx
2.1.2. Parag raph title ………………………………………………………… xx
2.2. Secondary title . ………………………………………………………….. xx
2.2.1. Parag raph title ………………………………………………………… xx
2.2.2. Parag raph title ………………………………………………………… xx
2.2.3. Parag raph title ………………………………………………………… xx

3. Chapte r title ……………………………………………………………… xx
3.1. Secondary title . ………………………………………………………….. xx
3.1.1. Parag raph title ………………………………………………………… xx
3.1.2. Parag raph title ………………………………………………………… xx
3.2. Secondary title . ………………………………………………………….. xx
3.2.1. Parag raph title ………………………………………………………… xx
3.2.2. Parag raph title ………………………………………………………… xx
(Con clusions and recomm endations ………………………………….xx)
Bibligraphy .. …………………………………………………………………… xx
Appendix ………………………………………………………………………… xx
Declar ation on s elf responsibility regard ing
the originality of the paper ……………………………………………….. xx

CUPRINS

Lista abrevierilor utiliza te ……………………………………………………….. 4
Lista figurilor și graficelor . ……………………………………………………… 5
Lista tabelelor . ……………………………………………………………………….. 6

Rezum atul lucrării …………………………………………………………….. 7

Introducere .. ……………………………………………………………………. 9

1. Titlu capitol ………………………………………………………………. xx
1.1. Titlu subcapitol . …………………………………………………………. xx
1.1.1. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
1.1.2. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
1.2. Titlu subcapitol . ………………………………………………………… xx
1.2.1. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
1.2.2. Titlu paragr af …………………………………………………………. xx
1.2.3. Titlu paragr af …………………………………………………………. xx

2. Titlu capitol ………………………………………………………………. xx
2.1. Titlu subcapitol . …………………………………………………………. xx
2.1.1. Titlu paragr af …………………………………………………………. xx
2.1.2. Titlu paragr af …………………………………………………………. xx
2.2. Titlu subcapitol . ………………………………………………………… xx
2.2.1. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
2.2.2. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
2.2.3. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx

3. Titlu capitol ………………………………………………………………. xx
3.1. Titlu subcapitol . …………………………………………………………. xx
3.1.1. Titlu paragr af …………………………………………………………. xx
3.1.2. Titlu paragr af …………………………………………………………. xx
3.2. Titlu subcapitol . ………………………………………………………… xx
3.2.1. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
3.2.2. Titlu paragr af ………………………………………………………… xx
(Concluz ii și recoman dări …………………………………………….. xx)
Bibliografie …………………………………………………………………….. xx
Anexe ……………………………………………………………………………… xx
Declar ație pe propria răspundere privind origin alitatea lucrării . xx
Figura nr. 7. Model de cuprins al lucr ării de licență

În cuprins nu apar mai mult de 3 – 4 subdi viziuni, chiar dac ă lucrarea con ține mai
multe ramificații. Acest e subdivi ziuni sunt prea pu țin importante în econom ia lucrării pentru
a le înscrie în cuprins , exceptând faptul c ă numerot area lor ocu pă mai mult loc decât
denumirea propriu-zis ă (de exemplu, "3.3.1.3.2.2.1."). De a ltfel, astfel de sub-diviz ări ale
materialului sunt de evitat, f ăcând extrem de obositoare urm ărirea fi rului logic al lucr ării.
Din acest motiv, este reco mandabil ca, atu nci când face ți enumerări ale căror elemente vo r fi
detaliate, s ă utilizați o numerotare mixtă cifre și litere.
În general, o lucrare de diplom ă este formată din trei – cin ci capitole. Reco mandăm o
pondere de mini mum 50% a p ărții practice și un echilibru între capitole (ca num ăr de pagini
și de subcapitole).
Cuprinsul se realizeaz ă la sfârșit, când a ți fixat pagina ția lucrării. Puteți utiliza
opțiunea "Table of contents" din meniul "Ins ert / Index and tables" din MSWord. Aceast ă
opțiune vă permite s ă obțineți automat cuprinsul lucr ării și are avantajul de a actualiza
informațiile în cazul în care mai face ți modificări.
Înaint e de a aju nge l a textul propriu-zis al lucrării, există o serie de liste care
indexează abrevierile utilizate în lu crare, tabelele, figurile și graficel e. Toat e aces te liste su nt
realizate pe măsură ce avansa ți în redactarea lucr ării de dipl omă.
Lista de a brevieri cuprinde to ate abrevieril e folosite în textul lucr ării, cuprinzând
sigle de institu ții, indicatori, et c. și explicarea acestora. De exe mplu, puteți folosi în lucrare
abrevierea " BNR" dacă în lista de abrevieri a ți marcat "BN R – Ban ca Națională a Ro mâniei".
Lista tabel elor cuprinde toate tabelele din lucrare, cu menționarea nu mărului
tabelului, a titlului și a paginii la care se afl ă în lucrare. Aceast ă listă perm ite reperarea rapid ă
în text a anum itor informa ții cuprinse în respectivele tabele.
Lista figu rilor și graficelor cupri nde, după cum indică și numele, un inventar al
tuturor figurilor din textul lucr ării. O solu ție facilă în realizarea listelor de tabele și de figuri
și grafice este oferit ă de acel ași meniu "Ins ert / Index and t ables", opțiunea "Table of
figures / tables" în MS Word.
Rezu matul lucrării se realizeaz ă, de asemen ea, la sfâr șit, după ce ați pus punct ul
final l a lucrare. Acest rezu mat est e o sinteză de aproxi mativ o pagin ă, în ca re veți prezent a
motivația alegerii temei, utilitatea cercet ării, structura lucr ării și concluziile. În acest
rezumat, este util s ă evidențiați aspectul de noutate și originalitate pe care îl aduce lucrarea
dvs. și să accentu ați contribu țiile proprii. De as emenea, este util s ă identifica ți 10 – 15
termeni – cheie definit orii pent ru lucrarea Dvs .
Introducerea va permite o trecere în revist ă a domeniului pe care v ă propuneți să îl
explorați. În acest e pagi ni veți detalia m otivația alegerii temei , stadiul actual al cu noașterii în
domeniu, detalii privind m odul în care ve ți aborda studiul, structura lucr ării și utilitatea
cercetării. În general, i ntroducerea reprezi ntă 4 – 5 pagini din lucrare.
Reco mandăm să redactați introducerea dup ă ce ați realizat lucrarea. Astfel, ve ți
putea sintet iza element ele de conținut, metod a de cercetare, surs ele d e info rmații utilizate și
obiectiv ele urmărite.
Corpul lucr ării este form at, așa cum precizam anteri or di n trei – cinci capitol e, care
detaliază structura logic ă a mat erialului. În cazul în care opta ți pent ru o distinc ție clară între
partea teoretic ă și cea practic ă, vă reco mandăm ca p artea teoretic ă să reprezinte un capit ol
(defini rea concept elor, enunțarea ipotezel or de lucru , trecerea în revistă a principalelo r
curente de opinie exist ente), partea practic ă să reprezinte un alt capitol iar ultimul capitol s ă
fie dedicat concluziilor și recomand ărilor.

Partea pract ică va debuta cu o de scriere a or ganiz ației în care s-a desf ășurat stagi ul
de practi că (una pân ă la trei pagini ), cu con centrare as upra departamentului de care se leag ă
subiectul cercetat. Scopul utiliz ării unor exemple reale est e acela de a v ă pune în contact cu
realit atea s ocio-econ omică. Este deci un prile j de a demonstra c ă sunteți cap abil(ă) să
înțelegeți fenomenele economice și să aplicați noțiunile teoretice înv ățate în ti mpul facultății.
Infor mațiile pe care le furniza ți despr e organiz ația respectiv ă nu t rebuie să încal ce
clauza de confiden țialitate (dac ă aceasta exist ă) iar p relucrarea acestora în lucrare treb uie să
se facă cu acordul res ponsabilului de stagiu din organi zație. În cazul unor teme sensibile,
cum ar fi s trategi a firmei, stru ctura costurilo r, bug etele, etc., este posibil să aveți acces la
informații, dar să vi se solicite s ă nu utiliza ți cifrele reale. În ac est caz, pot fi utiliza ți
coeficienți care să modifice su mele reale, păstrând îns ă proporțiile. Identitatea organiza ției
poate fi de asemenea protej ată, urmând ca î n text să vă referiți la "Com pania X" sau
denumind cu un termen fictiv organiza ția. Scopul acestei lucr ări de licen ță nu este acela d e a
face dezv ăluiri despre o anumit ă companie, ci de a realiza o analiză econo mică pertinent ă a
unui fenomen economi c.
O parte i mportantă a lucrării este aceea de conclu zii și recomand ări, care
sintetizeaz ă întreaga analiz ă și dă măsura utilit ății cercetării. În aceas te pagini ve ți concentra
toate disfunc țiile identificate în cadrul organiza ției și veți propune s oluții concrete pentru
ameliorarea activit ății. Recomand ăm să nu acumul ați aceste aspecte la sfâr șitul lucrării, ci să
le prezenta ți pe parcurs ul lucrării, acolo unde logi ca o i mpune. Bi neînțeles, există anum ite
proiecte de licen ță care nu pres upun astfel de s tructură (plan de afaceri, de exemplu).
Reco mandăm ca acest e aspecte s ă fie prezentate și coordonatorului de stagiu din
organi zația diagnosticat ă. Vă sugerăm să profi tați de stagiul în întreprindere realizat în anul
IV pentru a v ă asigura un pot ențial loc de munc ă după angajare, sau cel puțin pentru a
conserva un contact cu organi zația respectiv ă.
Lucrarea propriu-zis ă va avea 60 – 80 de pagini format A4 , la care se adaug ă listele
abrevierilor, tabelelor și graficelor, precum și anexel e.
Anexel e reprezintă inform ații utile în ilustrarea cercet ării Dvs., îns ă de i mportanță
marginală în economia lucr ării. Obligatoriu anexele vor fi num erotate în partea dreapt ă sus și
vor purta num ăr de pagi nă. Pagina care anun ță anexele va constitui în acela și timp un cuprins
al acestei p ărți, anunțând numărul și titlul anexei, precum și pagin a la care aceasta po ate fi
consultată.
Astfel, în anexe pute ți plasa chestionare u tilizate în realizarea studiului empiric,
copii ale documentelor contabil e utilizate în diagnosticul economico-fi nanciar, extrase di n
acte normat ive relevant e pentru s ectorul anali zat, statistici sectoriale, articole de fond strict
legate de t ema cercetat ă etc.
Bibliografi a va cuprinde toate sursele utilizate în documentarea lucr ării de licen ță,
cu precizarea tuturor datelo r de identificare a materi alului respect iv. De regul ă, este o
colecție a tuturor surselor bibliogr afice citate pe parcursul lucr ării și are la baz ă lista
bibliografic ă constituit ă pe parcursul document ării. Su rsele bibliog rafice v or fi ordon ate
alfabetic, iar în cazul cit ării mai multor lucr ări ale acel uiași autor, în ordine cronologic ă.
Bibliografi a grupează sursele utilizate în mai multe categorii, dup ă cum urmează:
ă monografii, c ărți, manu ale, a căror citare se face con form modelului prezentat ma i jos:
KOCH, Thomas, M ACDONALD Stewart, Bank Management , 2nd edition, Harcourt Brace
& Company, Orl ando, 2000

ă citarea unor surse s ecundare (un aut or, care la rândul s ău citează un alt autor):
KOTLER Phillip, citat de DEMETRESCU, M.C., Marketing , Editura Europa Nova,
Lugoj, 2000, pag. ……….
ă articol e, cercetări sau com unicări științifice publicate în culegeri, a c ăror citare se face
conform modelului urm ător:
RUCCI, Anthony J., KIRN, Steven P., QUINN, Richard T., "The Employee
Custo mer – Profit Ch ain at S ears" în Howard Business Review , Ianuarie / F ebruarie 1998,
p. 83 – 97
ă legislație, citată după cum urmează:
*** Legea nr. 571 privind Codul fiscal , publicat ă în Monitorul Oficial nr. 927 din 23
decembri e 2003
ă site-uri internet utilizate, citate dup ă cum urmează:
www.b nr.ro – Ban ca Națională a Ro mâniei
ă alte surse bibliografice: interviuri cu reprezentan ți ai organi zației analizate în lucrare,
rapoarte interne și informații aflate pe intranet-ul organiza ției.
Decla rația pe propria r ăspundere privi nd autenticitatea lucr ării (conform
figurii nr. 8) va fi man uscrisă și reprezint ă garanția pe care o angajați că lucrarea nu a fost
plagiată și că nu est e o copi e a unei lucr ări de licen ță deja prezentate. Documentul se
atașează la sfârșitul lucrării.

Declar ația pe pro prie răspundere privind
autenticita tea lucrării de licență

Subsemnatul / subsemnata, ……………………….. …………
declar pe pr oprie răspundere, sub rezerva sanc țiunilor
penale și morale, c ă la redactarea lucr ării de licen ță cu
titlul …. ……………. …………………. ……………. nu am fol osit
decât sursel e bibliografice men ționate în sub solul
paginil or și în bibli ografia menționată în final ul lucrării.

Declar ca nu am mai prezentat aceasta lucrare în
fața unei alte comisii de ex amen de licen ță.

Bucure ști, [data]

Semnătura
Figura nr. 8. Model d e declarație pe proprie r ăspundere
privind autenticitatea lucr ării de licență
Ca stil de tehnoredactare , se recomand ă un corp de liter ă Times New Rom an de 12
pt., fără alineate, fără spațiere înt re rânduri și cu un rând liber înt re parag rafe, con form
stilului anglo-saxon.
Setările pentru pagin ă vor fi: Sus (Top) – 2 cm, Jo s (Bottom) – 2 cm, Stânga
(Insid e) – 2, 5 cm (dacă optați pent ru legarea lucr ării la tipografie, margin ea de îndosari ere va
fi de 3,5 cm), Dreapta (Outside) – 2 cm , Antet (Header) – 1,5 cm, Subsol pagin ă
(Footer) – 1,5 cm. De obicei, lucr ările de diplom ă nu se tip ăresc față / verso, motiv pentr u

care vă recom andăm să nu activa ți opțiunea " Oglinda paginii" (M irror margins ) din meniul
de set are a paginii. Di mensiunea hârtie i va fi A4 (21 × 29,7 cm), format ce v ă va permite
evitarea distorsion ărilor la imprima re.
Paginația lucrării se plaseaz ă în partea dreapt ă a pagi nii, debutând cu pagina de
gardă a lucrării (care, d eși se nu merotează cu "1" nu va purta colonci fru vizibil).
Parag rafele vor fi format ate st ânga – dreapt a (Justified), astfel încât rânduril e să
umple uni form pagina. Un paragraf va con ține câte o id ee, fără însă a depăși 10 – 12 rânduri.
Frazele treb uie să fie inteligibile, cât mai concise și logice. V ă reco mandăm o l ectură atentă a
materialului în v ederea corect ării posibilelor gre șeli de ex primare s au de tastare. Veri ficarea
automată (Tools / Spelling and Grammar) este un inst rument util, dar nu întotdeauna eficace,
motiv pentru care suger ăm o lectură atentă a textului, acompaniat ă, atunci când este cazul de
consultarea dic ționarului.
Capitolele vor debut a întotdeauna pe pagin ă nouă și vor fi clar id entificate în textul
lucrării. Se va evit a începerea unui sub-capitol sau paragraf în josul pa ginii, atunci când mai
sunt trei – patru rânduri libere pe pagin ă. Titlul nu va fi vizibil, în plus va fi înso țit doar de
unu – dou ă rânduri de text.
Dacă titlurile capitolelor / subcapitolelor se în tind pe mai multe rând uri, se va evita
ca un rând s ă se înch eie cu o prepo ziție. Recomand ăm ca aceste titluri s ă nu fie prea lungi (de
obicei, unu – dou ă rânduri) și sugestive pentru con ținutul s ub-diviziunii respective.
Un capitol nu va avea mai pu țin de cinci – zece pagini iar un subcapitol nu va avea
mai puțin de o pagin ă.
Structurarea capitol elor, subcapitol elor și paragrafelo r poate fi făcută în diferite
moduri. Figura nr. 9 ofer ă două exemple de numerot are a subdiviziunilor unei l ucrări. Pri ma
poate fi recomandat ă în cazul un ei abordări distincte a p ărții teoretice fat ă de cea practic ă.
Numerotarea deci mală este cea fol osită cel mai frecvent în realizarea lucr ărilor științifice.

Numerotare alfanumeric ă (mixtă): Numerotare decimală:

Partea I …………… Capitolul 1 ………………….
A. …………………. 1.1. ………………….
1. …………………. 1.1.1. ………………….
a) …………………. 1.1.1.1. ………………….
(1) …………………. 1.1.1.2. ………………….
(a) …………………. 1.1.2. ………………….
(b) …………………. 1.2. ………………….
(2) …………………. Capitolul 2 ………………….
b) ………………….
2. ………………….
B. ………………….
Partea a II-a ………………….
Figura nr. 9. Modalități de numerotare a capitolelor, subcapitolelor, paragrafelor
și subparagrafelor în cadrul lucr ării de licen ță
Lucrarea va avea f ără îndoială o serie de defi niții și idei preluate din literatura de
specialitate. În acest caz, se impune folosirea tehnicii cit ării. Practi c, putem ident ifica două
tipuri de citate: se citeaz ă un text pe care urme ază să îl interpret ăm sau textul este utilizat în
susținerea propriei interpret ări.

Ca regulă, din orice cit at trebui e să reiasă clar autorul și sursa cit ării. În acest scop,
puteți utiliza una dintre urm ătoarele metod e:
ă în text se preci zează numele auto rului și se face tri miterea la not a de subsol, unde, l a
prima citare, sunt indicate toate detaliile de identificare a su rsei bibliografice
1 DES SLER, G.: Human Res ource M anagement, 9th edition, Pren tice Hall, Internation al edition, 2003, p. 196
[prim a citare a c ărții res pective]

1 DESSL ER, G.: op. cit., p. 196 [citări ulterioare ale c ărții respective ]
ă cu precizarea în text, î n parant eze pătrate, a numelui autorului și a anului de publicare a
sursei: " … citat " [DESS LER, G., 2003, p. 196 ]
Citatele trebuie s ă reproduc ă fidel textul ori ginal. În cazul în care opta ți pentru o
formă eliptică a textul ui, extrăgând part ea care v ă intereseaz ă, va trebui s ă marcați prin
puncte de suspensie l ocul din care a ți eliminat o part e a textului original. Citatul va fi
prezent at între ghili mele. Atunci când opta ți pentru parafrazarea ideilor alt cuiva, nu uita ți să
precizați, prin men ționarea numelui autorului, sursa respect ivului raționament.
În afara trimiterilor bibliografice, notele de subsol pot conține diferit e coment arii sau
trimiteri la alte lucr ări sau la alte sec țiuni al e lucrării. Acest e comentarii sunt plasate î n
subsolul paginii pentru a nu î ncărca textul pri ncipal și a putea des fășura o argumenta ție mai
amplă pe margin ea un ui subiect ma rginal în contextul pro blemei pri ncipale cercet ate.
Este recomandabil să plasați notele de s ubsol pe pagina pe care se face tri miterea și
nu la s fârșitul textului. Aceast ă metodă asigură o cons ultare facil ă a comentariilor pe care le
conțin. Corpul de lit eră implicit și recomandat pentru notele de subsol este Ti mes New
Roman de 10 pt. Numerotarea acestora se va face continuu de la o pagi nă la alta.
Tabelele pot fi extrem de utile în pre zentarea unor date statistice (evolu ția unor
indicatori, de exempl u) sau a u nor cl asificări multicriteriale co mple xe. Tabelele vor fi
centrate p e pagină, numărul tabelului și titlul fiind marcate deasupra tabelului (corp de liter ă
TNR de 11 pt.), conform mode lului prezentat mai jos. Dac ă tabelul con ține indicatori
omogeni (care se măsoară cu aceea și unit ate de măsură), se va marc a unit atea d e măsură în
partea dreapt ă, deasupra tabelului.
Dacă informațiile din tabel nu reprezint ă o compilație proprie, obligatoriu s e va
preciza surs a, sub tabel (font TNR 11). Cifrele din tabel se aliniaz ă la dreapta, pentru o bun ă
lizibilitate. În acela și scop, grupel e de trei ci fre pot fi separat e prin vi rgulă sau prin spa țiu de
la dreapta l a stânga. Dac ă cifrele respective reprezint ă sume, unitatea m onetară va fi marcat ă
înaintea sumei , conform uzan țelor anglo-s axone: "US D 1,000,000" sau " EUR 2,768.5".
Cifrel e pot fi separate și prin spații, conform modelului continental.
Se va în cerca, în m ăsura posibilului, încadra rea tabelul pe o singur ă pagină. Dacă
totuși este im posibil să condens ați informa ția prezentat ă în tabel pe o singur ă pagină,
continuarea tabelului va purt a mențiunea, în dreapta sus "Tabelul nr. … – conti nuare" și va
conține pe p rima linie d enumirea in dicato rilor prezent ați în coloane.
În cazul în care to ți indicatorii prezenta ți în tabel sunt exprim ați în aceea și unitate de
măsură, aceasta va fi marcat ă deasupra tabelului, în extrema dreapt ă, între parant eze s au între
două linii. În cazul în care unit ățile de măsură diferă de la o rubric ă la alta, acestea vor fi
marcate în celulele în care sunt înscri se titlurile rubricilor, între paranteze.

Un mod el de prezentare a info rmațiilor în tabel este prezent at în figura nr. 10.

Tabelu l nr. 1: Emisiuni obligat are g ermane în anul 2002
Valoa rea nom inală a em isiunii (Mil. Euro)
din care: Emisiu ne Valoa rea
nominală Emisiune pe
piața prim ară Tranzacții pe
piața interbancară Emisiune pe piața
secunda ră
[…]

4,75% Se ria 121 /
2002 (2007)
1. Em isiune no uă
2. Em isiune no uă
Total tran zacții
[…]

11 173
2 000
2 000
15 173

1 161
–
–

8 515
–
–

997
2 000
2 000

Sursa: Deutche Bundesbank , Rapo rt de activitate 20 02, p. 29
Figura nr. 10. Model de pre zentare a datelor în tabele
Figurile și grafi cele sunt o m odalitate ext rem de sugestiv ă și sintetică de prezent are
a indicatoril or economi ci. Informa țiile prezentate sub aceast ă formă nu trebui e să depășească
o pondere de 10 – 15% din volumul lucr ării. Atunci când considera ți că acest e ilustrări sun t
interesante în contextul lucr ării, fără însă a constitui obiectul cercet ării Dvs., pute ți plasa
informațiile în anexele lucr ării.
Figurile vor fi numerot ate și încad rate în ch enare, conf orm modelului prezentat în
prezent a lucrare. Atun ci când informa țiile prezentate nu sunt rezultatul cercet ărilor pro prii,
sursa va fi obligatoriu men ționată. De exempl u, dacă determinați structura importurilor pe o
ramură econom ică în ba za inform ațiilor obținute de la Institutul Na țional de Statistic ă și de la
Cam era de Com erț și Indust rie a României , veți menționa aceste surs e sub figu ra care
ilustrează aceste dat e, ca în cazul t abelelor (în s tânga: " Sursa: …………………………" ).
Figurile și tabelele vor fi întotdeauna anun țate în text și plasate cât mai ap roape de
locul în care au fost anun țate. Distanța maxi mă adm isă între locul în care este anun țată o
figură și plasarea ei este de maxi mum o pagin ă.
Aspectul general al lucr ării va trebui s ă fie unul îngrijit, atât din punct de vedere
grafi c, cât și al co rectitudinii gra matical e. De asemenea, i nformațiile prezentate trebuie s ă fie
exacte și reale.

3.6. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LI CENȚĂ
După încheierea s esiunii de ex amene din iuni e, absolv enții integrali ști și cu m edia
anilor de st udiu de m inim 6,00 se vor depune o cer ere în vederea admite rii la examenul de
licență, orga nizat la sfâ rșitul lunii iulie. P rocedura de înscriere a fost prezentat ă în cadrul
secțiunii 1 a prezentului îndrumar, Metodologia desf ășurării examenului de licen ță (pagina
12).
Proba oral ă a ex amenu lui de licen ță este accesibil ă celor care au promovat pro ba
scrisă și constă în prezentarea lu crării de licen ță în fața unei co misii de licen ță form ate din

cadre did actice d e la specializarea resp ectivă. De regul ă, conducătorul științific este cooptat
în co misie p entru a asist a la prezent area lucrării pe care a coordonat-o.
Conducătorul științific transmite com isiei de licen ță un referat în care este evaluat ă
lucrarea co ordon ată atât din punct de vedere al con ținutul ui, cât și al formei de p rezentare. În
final, cadrul didactic respectiv acord ă o notă pentru lucrare și recomand ă acceptarea /
respingerea sus ținerii acesteia în cadrul probei orale a examenului d e licență.
În general, se aloc ă un fond de ti mp de aproxi mativ 20 de minut e pentru fiecare
student, din care 10 – 12 m inute sunt rezervate prezent ării propriu-zis e, restul ti mpului fiind
alocat discu țiilor pe marginea teme i prezen tate. Prezent area fiind publi că, întrebările pot veni
atât din p artea co misiei de licen ță, cât și din partea publi cului.
Este reco mandabil să prezent ați pe scurt motiva ția alegerii temei respective,
utilitatea cercet ării și structura lu crării (unu – dou ă minute). P rezent area propriu-zis ă se va
concentra asupra studi ului de caz, cu eviden țierea aspectelor ori ginale pe care le adu ce
demersul Dvs. Aceast ă parte treb uie realizată în m od sint etic, punctând princi palele as pecte
ale an alizei și făcând translația înspre concluzii. Partea final ă a lucrării, concluziile și
recomandările sunt extrem de i mportante, urmând s ă prezentați soluțiile concrete pe care le
propuneți în cazul an alizat.
Pentru prezentare, ve ți avea la dispozi ție mijloace audio-vizual e (calculator, video-
și retro-proi ector). De asemenea, pute ți utiliza suporturi fizice pent ru informa țiile pe care
doriți să le prezent ați: sintezele pot lua forma unor rapoarte (obligatoriu legat e), care vor fi
înmânate fiec ărui me mbru al co misiei de licen ță. Chiar dac ă optați pentru aceast ă variantă de
prezent are, vă recom andăm să utilizați și un s uport vi zual (folii de proiec ție sau prezent are
PowerPoint ) pent ru captarea at enției audien ței și focalizarea asupra persoanei Dvs.
Prezentările PowerPoi nt pot fi s alvate pe dischet ă, CD sau alte suporturi tip
"memory s tick" (nu se adm it calculatoarele portabile). Prezent area v a fi dinamic ă,
profesional ă și nu va cuprinde mai mult de 15 – 20 plan șe ("slides" ). Textul va t rebui s a fie
lizibil, aerat , corect din punct de vedere gramatical și să ilustreze dis cursul Dvs. Corpul d e
literă trebui e să fie vi zibil de la 6 – 7 metri.
Prezentările pot fi testate în pauzele tehni ce care preced o sesiune de prezent ări.
Acest e pauze sunt prev ăzute, de regul ă, dimineața și la prânz și sunt afișate pe liste cu
programarea sus ținerii lucr ărilor de licen ță.
Este extrem de im portant să repetați prezentarea acas ă, eventual în fa ța oglinzii, și să
cronometra ți durata necesar ă pent ru a spune t ot ceea ce v-a ți propus. V ă recom andăm să vă
notați pe o foaie dis cursul, mai ales în cazul în care av eți emoții atunci când vorbi ți în publi c.
Stilul prezent ării va fi unul sobru și clar. În ti mpul prezentării, nu veți citi nici de pe ecranul
de proi ecție, nici din hârtiile pe care le ave ți cu Dvs. Pute ți păstra aceste foi la îndemân ă,
pentru cazuri de for ță majoră, însă discursul Dvs. va trebui s ă fie cel natural, spontan.
În afară de li mbajul verbal, cel non-verbal va trebui s ă întărească imaginea de
siguranță și profesional ism pe care o ve ți proi ecta. Pe durata p rezentării, încerca ți să evitați
posturile defensive (bra țe încrucișate, evitarea contactu lui vizual etc.) s au gesticulația
excesivă. Tonul discursului va fi unul moderat, est e important să fiți auzit (ă) de toți cei
prezenți, fără însă a vă forța corzile vocal e. La sfâr șitul prezentării, nu uita ți să mulțumiți
auditoriului pentru aten ție.
Prezentarea va fi urmat ă de întreb ări și coment arii din part ea co misiei de licen ță și,
eventual, din partea auditoriului . Această etapă este extrem d e importantă deoarec e
demonstreaz ă capacitatea D vs. de a înțelege tema exp usă și de a explica conceptele utilizate.

În sp ecial în timpul acestei p ărți a susținerii, încerca ți să păstrați contactul vi zual cu
publicul și cu co misia, în speci al cu perso ana care vă adresează întrebări. În cazul în care nu
înțelegeți întrebarea s au nu sunte ți sigur(ă) în privin ța răspunsului, nu ezita ți să solicitați
detalii din partea celui care v-a adre sat respectiva întrebare. O tactic ă utilă este reform ularea
întrebării, care v ă permite să vă organizați mai bine ideile în ved erea furniz ării unui răspuns
coerent.
Comisia va evalua capacitat ea Dvs. de sint eză și de prezent are a info rmațiilor
econo mice, abilitatea de a diagnostica situa ții concrete și de a găsi soluții concrete pentru
disfuncțiile depistate. Comisia apreciaz ă atât calitatea și originalitatea lucr ării și a prezent ării
cât și stilul și aspectul vizual al acestora.
Nota pentru proba oral ă a examenului de licen ță va fi constit uită din media
aritmetică a note lor acordate de toți membrii co misiei. Acest e note vor fi p rezentat e la
sfârșitul unei zile de sus țineri și afișate de Secretari atul facultății, după încheierea p robei
orale. Rezultatele la proba oral ă nu sunt contestabile. Me dia examenului de licen ță este
deter minată ca medie arit metică a notei ob ținute la proba s crisă și a celei de l a proba oral ă.
În urma promov ării examenului de licen ță, veți obține dipl oma de licen ță (și titlul de
Economist l icențiat) profilul economic, special izarea Ad ministrarea A facerilo r.

3.7. CONCLUZII PRIVIND ELABORAREA ȘI PREZENTAREA
LUCRĂRII DE LI CENȚĂ
Exam enul de licen ță constituie o prob ă importantă în dezvoltarea Dvs. profesi onală
și poate fi folosit ca punc t de pl ecare în cari eră. Fie că vă veți continua studii le la nivel
masteral, fi e că veți opta pent ru practicarea un ei profesii economice, pute ți valoriza aceast ă
experiență în activit ățile Dvs. ulterioare.
Dacă vă veți dedi ca cercetării econ omice, veți descoperi că o lucrare de licen ță bine
făcută poate fi utilizat ă ulterior. Dezvoltarea teme i cercetate în v ederea obținerii licen ței
poate cond uce la elab orarea u nuia sau mai multor artico le sau comuni cări științifice. De
asem enea, veți putea ap ela la lucrarea de licen ță pentru a extrag e materiale cit ate sau pentru a
reutiliza fi șele d e lectură elaborate anteri or.
Lucrarea d e licență și prezentarea ei pot fi utile și dacă alegeți să profesați imediat
după finali zarea studi ilor. Est e ilustrarea cea mai el ocventă a capacit ății Dvs. de
documentare, de anali ză și sinteză, a abilității de a detecta corela ții între difer itele elemente
ale mecanis mului econ omic, a co mpetențelor de redactare și prezentare a unei lucr ări de
calitate. Este o experien ță pe care o pute ți fructifica în realizarea rapoartelor pe care le v eți
elabo ra la locul de mu ncă și a prezent ărilor p e care le v eți face.
Pentru mul ți dintre Dvs., el aborarea lucr ării de licen ță este probabil materialul
științific cel m ai amplu elaborat pân ă la momentul respectiv și, cu siguran ță cel mai
important. V ă puteți "antrena" î n vederea acestui veritabil eveniment din via ța Dvs.
profesional ă prin participarea la sesiuni de comunic ări științifice studen țești, conferin țe,
prelegeri, mese rotunde, școli de var ă etc.
Prin pris ma evolu țiilor recente ale pie ței muncii, v ă reco mandăm să continua ți
perfecționarea Dvs. pri n inter mediul unui progra m de masterat, care va asigura dobândi rea
unor competen țe profesionale extrem de utile în "urcarea" trepte lor ierarhice în organiza ție.

Anexa nr. 1

POSIBILIT ĂȚI DE DOCUME NTARE Î N VEDERE A
ELABOR ĂRII LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ

Săli de lectur ă din cadrul ASE
Sală de lectură Localizare Program Telefon Capacitate
Luni-Vineri 09,00-19,00
Sala Cat aloagelor corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei)
etaj 2, dupa g rilaje Sâmbată/ Duminic ăÎnchis – 20 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Periodice corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 900 0 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 29272 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Management corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 021 1 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 40336 locuri
Luni-Vineri 09,00-12,30
13,00-16,00 Sala de lectur ă
Economie General ă corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 1, camera 011 6 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 28060 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Comerț corp de cl ădire 0000
(Căderea Bastiliei), etaj
2, cam era 0213 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 40525 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă Relații
Economice
Internațional e corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 021 4 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 40625 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Economie Agrar ă și a
Mediului corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 021 5 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 40724 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
FABBV corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 021 0 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 40254 locuri
Luni-Vineri 09,00-12,30
13,00-16,00 Sala de lectur ă
Contabilit ate și
Informatic ă de
Gestiune corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 020 5 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 40130 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Mihail Manoi lescu
(carte străină) corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 020 2 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 10778 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Nicolae Iorga corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 2, camera 023 7 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 29220 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
CSIE corp de cl ădire 2000
(Str.Doroban ți), etaj 7,
camera 2717 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 32944 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00
Sâmbată 09,00-13,00 Sala de lectur ă
Victor Slăvescu corp de cl ădire 0000
(Str. Căderea Bastiliei),
etaj 1, camera 011 2 Duminică Închis 211.26.50 /
interior 421273 l ocuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de lectur ă
Moxa Căminul B2 – parter
Complexul Moxa Sâmbată/ Duminic ăÎnchis – 30 locuri

Sală de împrumut Local izare Program Telefon Capacitate
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de îm prumut
Moxa Căminul B2 din
Complexul Moxa, parter Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 29272 locuri

1. Alte biblioteci din Bucure ști (Biblioteca Na țională, Bibli oteca Central ă Universitar ă,
Biblioteca O.N.U. , British Council , L’Institut Français, In stitutul Goethe, et c.)
2. Publicații de speciali tate: în limba român ă – Piața Financiar ă, Ziarul Financiar ,
Tribuna economi că, Capital , Adevărul economic , Economistul – sau în lim bi
străine – The Economis t, Business Week , Financ ial Tim es, Harvard Business Review,
Management, Capital , Le Nouvel Economiste , etc.
3. Rapoarte, studii, comunicate de pres ă, situații statistice elabo rate de instit uții de
referință în domeniul econo mic precum Institutul N ațional de Statistic ă, Institutul de
Economi e Mondial ă, Institutul European, etc.
4. Biblioteci v irtuale și baze de date on-line . La nivelul Academi ei de Studii Econom ice,
puteți acces a cărți în format el ectronic (bibli oteca virtual ă) sau arhi ve ale celor mai
important e publicații economice din lume prin interm ediul bazelor de date de tip
ProQuest. De as emen ea, în cad rul sălii de referin țe bibliografice (S ala Nicol ae Iorga ),
puteți avea acces la mat eriale stocat e pe C D.
5. Intern et (site-uri cu i nformații economice și financiare – www.bn r.ro, www.i nsse.ro ,
www.in foeuropa. ro, www.i mf.org, www. europa.eu.int , www.bis.org . www.cerope.ro ,
www. zei.d e, sau fol osind m otoare de căutare – www.g oogle.com, www.yahoo.com )
Accesul l a Intern et est e gratuit în cadrul Academiei de St udii E conom ice (laboratoarele
de informatic ă) sau în cadrul unor institu ții de specialitate (Cen trul de informare al
Uniunii Europene – pentru informa ții referitoare la procesul de integrare).
Accesul la internet în ASE este asig urat în cad rul sălilor menționat e în continuare.
Sală de internet Localizare Program Telefon Capacitate
Luni-Vineri 09,00-19,00
Sâmbată 09,00-13,00 Sala de internet
Victor Slăvescu corp 00 00 (Căderea
Bastiliei), etaj 1,
camera 0112
Duminică Închis 211.26.50 /
interior 421 56 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de internet
Cihoschi corp 5 000 (Cihoschi),
parter Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 148 48 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de internet
Moxa cantina Moxa, etajul 2
Sâmbată/ Duminic ăÎnchis – 30 locuri
Luni-Vineri 09,00-19,00 Sala de internet
Bastilia corp 00 00 (Căderea
Bastiliei), et aj 4 Sâmbată/ Duminic ăÎnchis 211.26.50 /
interior 443 40 locuri

4.
TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU PROBA SCRIS Ă
FUNDAMENTE ALE ADMINIS TRĂRII AFACERILOR
(BASICS OF BUSINESS ADMINISTRATION)
– SESIUNEA 2005 –

Disciplina MANAGEMENT (MANAGEMENT)
1. The Dynamic New Workpl ace; Environment and Competitive Advantage
2. Infor mation Technology and Decision Making
3. Planning to Set Direction; Strategi c Manageme nt and Entrepreneurship
4. Controlling – To Ensure Results; Orga nizing – To Create S tructures
5. Leadi ng – To Inspire Effort; Motivation and R ewards
6. Individual Performance and Job Design
7. Theory of C onstraints applied in Project M anagement
Bibliografi e:
– GOLDRATT Eliahu, Critical Chain , Gower, 1997
– SCHERME RHORN, J. R. Jr., Management , John Wiley & Sons, 1999
(chapters 1, 2, 3, 7, 8, 9, 10, 13, 14, 15)

Disciplina CONTABILITATE (ACCOUNTING)
1. Fundament al of Accounting : the conceptu al framework (princ iples and underlying
assumptions, users of accounting informati on, qualitative characteris tics of financial
information, elements, va luation and measurement me thods concerning financial
statements, accounting analysis, accounting journals).
2. Transactions’ Accounti ng Cycle for: fixed assets, current assets, current liabiliti es,
non-current liabilities, equity, expenses, revenues, profit/loss, prepayments and
accruals (journalization of increasi ngs, decreasing, depreciation and amortizati on,
closing procedures ), trial balance.
3. Financial Statements (balance sheet, prof it & loss account, stat ement of cash–flow,
statement of changes in equity, not es): i mportance, o bjectives, fo rmats of disclosu re,
financial rat ios.
4. Management Accounti ng: classifi cation a nd importance of cost s, computation of
production costs and cost of sal es (steps and journalis ation), costing systems: j ob
order costing, process costing, st andard costing, direct cos ting.
5. Links between Financial and M anageri al Accounting: inform ation f lows between
financial accounting and managerial ac counting, integration of managerial
accounting information within financ ial stat ements, decisi on making.

6. Framework: financi al acco untin g, cost accountin g, managerial account ing,
objectives, principles, relations
7. Cost and cost classifi cation
8. Cost accounts: integrat ed and interlocking cost system
9. Overheads
10. Methods of costing; job and batch costi ng; process costing; joint and by products
11. Standard costing and analys is of variances; budgets
12. Cost behavior and break even anal ysis
Bibliografi e:
– DUMITRANA Mih aela, Lectu re & seminar notes – SELS, 2001-2002
– DUȚESCU Adrian a, Lecture & s eminar notes – SELS, 1999-2001
– DUȚESCU Adrian a, Ghid pentru î nțelegearea și aplicarea Standardelor Inter naționale
de Contabil itate, 2nd edition, Ed. CECCAR, Bucure ști, 2002, p. 93-157, 244-279, 346-
374.
– FELEAG Ă Niculae, IO NAȘCU Ion, Tratat de contabilitate financiar ă, Ed. Econom ică,
București, 1998, p. 354-386, 395-407, 526-532.
– RISTEA M ihai, DUMITRU Cori na, Contabili tate financi ară, Ed. Mărgăritar, București,
2002, p. 9-42
– *** Cost accounting and manageri al emphasis , Editura ASE, Bucure ști, 2003
– *** Ordinul Ministerului Finan țelor nr. 94/februarie 2001, Ar monizarea sistemul ui
contabil ro mânes c cu Directivel e Europ ene și cu St andardel e Internaționale de
Contabilitate

Disciplina ANALI ZĂ ECONOMICO- FINANCI ARĂ
(ECONOMIC AND FINANCIAL ANALY SIS)
1. Cost Analysis
2. Turnover Analysis
3. Profit and Profitability Analysis
4. Analysis of a Company’s Patr imony and Financial Position
5. Analysis of Foreign Trade Effici ency
6. Effici ency Based R estructuring Analysis
Bibliografi e:
– IȘFĂNESC U Au rel (coord. ), Ghid practic de analiz ă economico-financiar ă, Ed.
Tribuna Econom ică, Buc urești, 1999, p.303-342
– NICUL ESCU Mari a, Diagnostic gl obal strategic , Ed. Econom ică, București, 1997, p.
147-222, 229-268
– POPESCU Dan Dum itru, Microeconomic Analysis , Ed. Mondograf, Constan ța, 1999,
p.228-240, 194-227, 300-310, 2 41-300, 310-348, 349-368
– POPESCU Dan Dum itru, Analiza eficien ței în com erțul exterior, Cons tanța 1999, p.59-
98

5.
EXEMPLE DE TESTE GRIL Ă PENTRU PROBA SCRIS Ă
FUNDAMENTE ALE ADMINISTR ĂRII AFACERILOR
(BASICS OF BUSINESS ADMINISTRATION)

ECONOMIC AND FI NANCIAL ANALYSIS

1. The Operating Leverage is:
a. the amount that sales contribut e toward covering fixed expenses and then towards
profit;
b. the excess of budgeted s ales over the break-even sales;
c. a measure o f the mix o f variable and fixed cost s in a fir m;
d. the amount by which sales can drop befo re loss es begi n to be incurred;
e. the point where total sales re venue equals tot al expenses.

2. The Priva te Cos t is:
a. all implicit and explicit cost en countered by a person or a firm;
b. social cost plus other externality cost accrued by the me mbers of the society which
are infringed on by some trading parties;
c. value of the alternative that is being give n up i n order to obtain some s pecific item;
d. monetary payments goi ng out of the firm;
e. cost asso ciated with th e usage of th e resources that the firm o wns.

3. The Avera ge Total C ost is:
a. a cost not varying with the rate of output;
b. the av erage fixed cost p lus the av erage v ariable cost;
c. all costs associated with producing a given quantity;
d. costs that vary with the quantity produced;
e. the change in the total cost, due to a one unit change in the rate of output.

4. There a re given the following data:
thousand lei
No. Name of indicators Forcast ed Current
1. Turnover 1,010,000 1,147,000
2. Working capital 875,000 889,500

The influence of the tu rnover change over the coll ection ti me figure is :
a. – 41.25 days;
b. – 4.12 days;
c. – 37.25 days;
d. + 1.75 days ;
e. + 29.10 days;

5. The Contribution Margin Ratio formula is:
a. Total Sales – Break Even Sales;
b. Contribution Margin / Total Sales;
c. Contribution Margin / Net income;
d. Variable expenses + Fi xed expens es + Profits;
e. (Fixed expenses + Targ et net p rofit) / Unit cont ribution margin.

6. How do you calculate the profit, when th e production obtained i s over the break
even point?
a. P = x (p – c) – F
b. P = x (p – c v) – F
c. P = x (p – c)
d. P = x (F – p / c v)
e. P = p – c v + F
Where:
x = the quantity of products needed for obtaining a profit;
p = unit pri ce;
cv = unit variable costs;
F = total fixed costs.

7. Taking into consideration the data reading the financial equilibrium:
– average payable period = 45 days
– averag e coll ection p eriod = 38 d ays
We consider that the situation is:
a. unfavourabl e because t he company pays faster its accounts payable than it collects its
receivables;
b. unfav ourabl e because t he company collects fas ter its accou nts recei vables th an it pays
off its accounts payabl e;
c. favourabl e because the company collects fast er its accoun ts receiv ables th an it p ays
off its accounts payabl e;
d. favourabl e because the company pays faster it s accounts payabl es than it coll ects its
receivables;
e. favourabl e because the tur nover decreased faster th an the accounts payable.

8. The equati on Method Formula is :
a. Contribution margin / Net income;
b. Total contribution / Total sales;
c. Contribution margin / Total sales;
d. Variable Expenses + Fi xed Expe nses + Profits = Total sales;
e. Fixed expenses / Unit contribution margin.

9. What is th e correlation (in order to obtain an efficient exchang e) betw een th e expo rt
rate o f exchange, i mport ra te of exchange and offi cial rate of exchange, when a
company p erforms ex port and ex port and i mport operations?
a. Export rate of exchange = Impo rt rate of exchange; Offici al rate of exchange = 0;
b. Import rate of exchange > Export rate of exchange;
c. Export rate of exchange > Im port rate of exch ange < Offi cial rate of exchange;
d. Export rate of exchange = Im port rate of exch ange = Offi cial rate of exchange;
e. Export rate of exchange < Im port rate of exch ange > Offi cial rate of exchange.

10. The Tradi ng Margin formula is:
a. Operating profit / Sal es × 100;
b. Operating profit / Sales;
c. Operating profit / To tal assets × 100;
d. Sales / Total assets;
e. Gross profit / Sales × 100.

11. Overheads in relation to sales formula is:
a. Overheads / Sales × 100;
b. Indirect expenses / S ales × 100;
c. Current assets / Current liabilities
d. Overheads / Total ass ets × 100;
e. Gross profit / Overheads × 100.

12. The Fixed assets turn over formu la is:
a. Gross profit / Sales × 100;
b. Sales / Stock;
c. Sales / Total assets;
d. Gross profit / Total ass ets × 100;
e. Sales / Fixed assets.

13. The Return on equity formula is :
a. Gross profit / Sales × 100;
b. Gross profit / Shareholders’ Equity × 100;
c. Total liabili ties / Shareholders’ Equity × 100;
d. Gross profit / Total ass ets × 100;
e. Sales / Fixed assets.

14. The curren t utilisation degree of capaci ty for the break even point is 65 % .
During whi ch of the following seri es of years t he company obtained profit?
Year 1994 1995 1996 1997 1998
Production capacity uti lisation
degree in the break even point 55 % 75 % 90 % 52 % 65 %
a. during all the years;
b. during 1994 and 1997;
c. during 1995 and 1996;
d. during 1998;
e. during 1995, 1996 and 1998.

15. Commerci al profit rate of a company (Pro fit/Turnover 100) chan ged from l ast year
when it was 7.5%, to 11 % cu rren t year. Th is change means:
a. faster increase in the amount of expenses related to the t urnover than the increase of
turnover;
b. a slow er increase of th e amou nt of expenses related to the turnover than the increase
of the profit related to the turnover;
c. maintaining at the sa me level the expenses related to the tur nover during these two
years;
d. the profit related to the turnover in creas ed slower then the s ales;
e. the profit related to the turnover and the turnover increased identically.

16. The results if initial classifi cation of the companies are:
a. commerci ally viable – profitable – loss making;
b. potentially viable – unprofita ble – co mmerci ally viable;
c. commercially viable – potentially vi able – high risk restructuring;
d. potentially viable – high risk restructuring – l oss making;
e. high risk restructuring – commer cially viabl e – profit able.

17. Contributi on margin ratio is determin ed as a ratio b etween :
a. contribution margin and added value;
b. sales and contribution margin;
c. contribution margin and profit;
d. contribution margin and total sales;
e. contribution margin and production.

18. The value added can be determin ed in the following manner:
a. the differen ce between the prod uction and the consumption provided by third parti es;
b. the differen ce between prof it and wage expenses;
c. the sum between the depreci ation and input rate;
d. is equal with the profit obt ained by the company;
e. the differen ce between the gross operating surplus and gros s depreci ation surplus.

19. Using the following relationship:
(Σq1p1 – Σq1c1) – (Σq1p0 – Σq1c1), we can determine the infl uence exerted over profit by:
a. the unit cost;
b. the structure of sold production;
c. the quantity;
d. the selling price;
e. the selling price and the unit cost.

20. The positiv e influence of the s tructure over the profi t is considered to be:
a. favourabl e because of the increase in the sales weight for the products having the
profit margi n higher than the average sales weight obtained in the previ ous year;
b. favou rable because of the d ecreas e in the sa les weight for the products having the
profit margi n higher than the average sales weight obtained in the previ ous year;
c. unfavo urable becaus e of the in crease in the sales wei ght for the products having the
profit margi n higher than the average sales weight obtained in the previ ous year;
d. unfavo urable becaus e of the in crease in the sales wei ght for the products having the
profit margi n less than the av erage sales weight obtained i n the previous year;
e. the company sells one product onl y.

21. The influence ov er the profi t of structure fo llowing formula:
a. ∆s = (Σq1p0 – Σq1c0) – P 0Iq;
b. ∆s = Σq1c0 – Σq1p1;
c. ∆s = (Σq1p1 – Σq1c1) Iq
d. ∆s = (Σq1p1 – Σq1c0) – Σq1c1;
e. ∆s = Σq1p1 – Σq1c1.

22. The order of the facto rs used in the profit factori al analysis through the substitution
method is :
a. quantity, structure, unit cost, unit price;
b. quantity, quality, structure;
c. quantity, structure, quality;
d. structure, quality, quantity;
e. structure, quantity, quality;

23. The influence of the change in the unit cos t over p rofit is:
a. "0";
b. double: ∆c = – (Σq1c1 – Σq1c0) as a direct infl uence and ∆qp= P0Iq- P0 as an ind irect
influence;
c. an influ ence of aIl fact ors: ∆q, ∆s, ∆c, ∆p;
d. an influence only of ∆c;
e. influen ce of ∆q and ∆s.

24. For th e activity of a company there ar e given the following data: fixed costs =
281,250 th ousand lei, unit variable cost = 1l,250 lei/unit, unit selling price = 18,000
lei/unit, ma ximum pro duction ca pacity = 72,000 units.
The ratio of production capacity uti lisation needed to obtai n a profit of 144,000 thousand
lei is:
a. 69%;
b. 75%;
c. 87.5%;
d. 104%;
e. 92%.

25. Using the following relationship: P 0 x I q – P 0 we can determin e the influence exerted
over p rofit by:
a. the stru cture;
b. the unit price;
c. the selling price and the unit cost;
d. the quantity;
e. the unit cost.

26. There a re given the following data for the activity of a company :

No. Name of indicators Forecasted Current
1. Profit 2,148,000 2,875,000
2. Working capital 7,900,000 9,296,296
3. Fixed assets 10,000,000 12,000,000

The variation of profit rate calcul ated fo r the advanc ed funds was:
a. + 1.5%;
b. -1.5%;
c. + 1.5 thous and lei;
d. – 12%;
e. – 0.74%.

27. Choose the formula to establish the produc tion obtained in the break ev en point:
a. vcpYFx−+=;
b. vcpFx−=;
c. vcpPFx−+=;
d. vcPFx+=;
e. vcpPx−= .

ACCOUNTING

28. Stock is valued at:
a. cost pri ce;
b. market price;
c. cost or market price which ever is lower;
d. present valu e;
e. future valu e.

29. The followi ng item ca n be depreciated:
a. land;
b. receivabl es;
c. building;
d. payabl es;
e. all of the above.

30. Asset accounts would be expected to have:
a. debit bal ance;
b. credit b alance;
c. zero balances;
d. undetermined bal ances;
e. all of the above.

31. A business entity purchased merchandising during 2002. The following information
is available: 100 units were purchased at 2,000 m.u./ unit (m.u.- monetary units),
custom taxes were 20%, VAT 19%. 90 units of merchandise were sold with a 20%
profit ma rgin and and 19 % o f VAT. T he clien t is allowed a 10 % co mmerci al
discount. 100% of sales were collected in cash. The effects in the annual cash-flow
statemen t concerning this category of merch andise are:
a. Net negative cash-flow of 7,996.8 m.u.
b. Net positive cash-flow of 7,996.8 m.u.
c. Net negative cash-flow of 19,200 m.u.
d. Net positive cash-flow of 19,200 m.u.
e. Net positive cash-flow of 6,720 m. u.

32. Beale Co mpany purchased a ma chine on the 1st of Jan uary 2000, at an invoice pric e
of $142,600. Transportation charges amou nted to $2,000 and $3,400 were s pent t o
install the machine. Costs of removing an old machi ne to make room fo r the new
one amou nted to $1,200 and $200 were rec eived for th e scrap value of the old
machine.
State the record of d epreciation w hich wo uld be provided on the machine for t he first
year on a straight-line ba sis, ass uming an estimat ed life o f eight y ears.
a. 681 = 281 $18,500;
b. 681 = 281 $17,825;
c. 681 = 291 $5,400;
d. 681 = 281 $18,075;
e. 681 = 291 $1,400.

33. A business entity issued 200 bonds, issue price 500 m.u./bond (m.u. – monetary
units) and book value of 550 m.u./bond, with a 30% annual interest paymen t. The
redemption date is in 3 years time. The ef fects in annual income statements are:
a. financial expenses of 30,000 m.u.
b. operating expenses of 3,000 m.u. and financi al expenses of 33,000 m.u.
c. financial expenses of 36,333 m.u.
d. financial expenses of 11,000 m.u.
e. operating expenses of 10,000 m.u.

34. Contributi on to the so cial secu rities is paid:
a. only by the employee;
b. only by the employer;
c. by both the employee and employer;
d. on a volunt ary basis by the employer;
e. on a volunt ary basis by the employee.

35. The accrual basis of accounting refers to :
a. the separate representat ion in the fi nanc ial stat ements o f each material item
b. expens es that are offset ting revenues , occurring from the same transaction
c. the assumpt ion that the entity will continue to operat e for a indefi nately long period in
the future
d. the recognit ion of both revenues and expe nses coming from a giving event,
e. in the s ame accounting period t he recogni tion of transactions and events when
occurring and not when cas h or its equival ent is received or paid.

36. What is the cash-flow from operating acti vities, knowin g that: th e net loss is (11,000)
m.u. (mon etary units ), the ann ual depreciation of fixed assests is 26,400 m.u.,
accounts receiv ables were 2 6,400 m.u. last year, and 8,800 m. u. the current yea r,
accounts p ayable were 22,000 m.u. last y ear and 3 0,800 m.u. this year, accru ed
salaries were 6,600 m.u. last year and 12,100 m.u. thi s year and 10,000 m.u. that
recers to a loss from foreign exchange transactions:
a. 57,300 m.u.
b. 47,300 m.u.
c. 39,700 m.u.
d. 12,100 m.u.
e. (5,500) m.u.

37. A prepay ment o f 10,000 m.u. (monetary units) occurred on Decemb er, the 20th,
2003, for a 2004’s magaz ine subs cription. The effects of thi s tran zaction in the
2003’s financial statements are the followin g:
a. a cash-outfl ow of 10,000 m .u. in t he cash-fl ow statement and an expense of 10,000
m.u. in the i ncome st atem ent (profit &loss account);
b. a cash-inflow of 10,000 m .u. in the cash-fl ow statement and an expense of 10,000
m.u. in the i ncome st atem ent (profit &loss account);
c. a cash-inflow of 10,000 m .u. in the cash-fl ow st atement and a revenue of 10,000 m.u.
in the income stateme nt (profit&loss account );
d. a cash-outflow of 10,000 m .u. in the cash-flow statem ent and a re venue of 10,000 m.u. in
the incom e statem ent (profit&loss account);
e. a cash-outflow of 10,000 m .u. in the cash-flow statem ent and an increase of 10,000 m.u.
in balan ce

38. A business entity had a 30,000.000 m.u. (mo netary units)as capital, with 1,000
common s hare is sued . An in crease of ca pital occurred in 2002 and 100 n ew shares
were issued and sold with a 32,000 m.u. market pri ce. Th e effects in the annual
balance sh eet are:
a. increase of business capital with 3, 000,000 m.u and increase in cash 3,200,000 m.u.
b. increase of capital with 3,200,000 m .u and increas e in cas h 3,200,000 m .u.
c. increase of equity with 3,000,000 m .u and increas e in cas h 3,200,000 m .u.
d. increase of equity with 3,000,000 m .u and increas e in cas h 3,200,000 m .u.
e. increase of equity with 3,200,000 m .u and increas e in cas h 3,200,000 m .u.

39. A building with a 100,000 m.u. (monetary uni t) book value, a 10 years s ervice life,
straight-line method in use is revaluated at the end of the fort h year at 66,000 m.u. .
By the end of the sixth year of s ervice an other revalu ation took place, that restated
the buiding to 40,500 m.u. The effects of the second revalua tion into the current
years ’ financial statements are:
a. a decrease of the buiding balance sheet value of 3,500 m .u. and an increas e of
expens es with 3,500 m.u.
b. a decrease of the bui ding b alance sheet value of 2,500 m.u. and a decreas e of
expens es with 3,500 m.u.
c. a decrease of the buidi ng balance sheet valu e of 3,500 m.u. and an in crease of equit y
with 3,500 m.u.
d. a decrease of the buidi ng balance sheet valu e of 2,500 m.u. and an in crease of equit y
with 2,500 m.u.
e. a decrease of the buidi ng balance sheet va lue of 3,500 m.u. and a de crease of equity
with 3,500 m.u. sheet – deffer ed expenses secti on;

40. “Substance over form” refers to:
a. the reli ability of the information, cont ained in the financial statements
b. the relevance of the financial info rmation to the decision-making needs
c. the understandability of the information contained in the financial statements
d. the overall represent ation of transactions and other events in the financial statements
e. the necessit y that trans actions and other ev ents to be accounted for and present ed in
accord ance with the eco nomic realit y and not merely their l egal form

41. Under the accrual bas is of accou nting, expenses are recognised when:
a. goods or s ervices are consumed by the firm i n generating revenues;
b. the cash out flows takes place;
c. the cash infl ow tak es place;
d. goods are purchased;
e. none of the above.

42. Accu mulated depreci ation is con sidered a (n):
a. liability account;
b. stock equity account;
c. contra-ass et account;
d. asset account;
e. expens e account.

43. Given the following accounts for Ace Comp any and th eir balances as of December
31st, 2000:
Accounts and notes payable $ 300,000
Property, pl ant and equi pment $ 2,500,000
Trademarks $ 200,000
Accumulat ed depreci ation $ 400,000
Retained earnings $ 700,000
Marketabl e securities $ 600,000
Provision for equi pment $ 500,000
Notes recei vable $ 100,000
The value of the fixed assets is:
a. $ 3,200,000;
b. $ 1,800,000;
c. $ 1,600,000;
d. $ 2,500,000;
e. $ 2,400,000.

44. The histori cal cos t of acquiring an asset incl udes:
a. acquisition cost plus al l costs necessary to bring in to the condition and locat ion
necessary for its intended use;
b. only the acquisition cost ;
c. only those costs neces sary to bri ng in to the condition and location necessary for the
intended us e;
d. no shipping charges;
e. acquisition cost plus al l costs necessary to bring in to the condition and locat ion
necessary for its intended use except fo r the border fee and border commission.

45. Given the following accounts for Ace Comp any and th eir balances as of December
31st 2000: account 212 $2,000,0 00; accoun t 281 $500,000; account 201 $30,000;
account 280 $10,000; account 300 $50,000; account 390 $20,000; accou nt 419
$140,000; account 409 $11,000; account 411 $6,000; acco unt 471 $1,000. H ow mu ch
is the value of the total assets and of the current ass ets?
a. $ 1,568,000 $ 47,000;
b. $ 1,562,000 $ 48,000;
c. $ 1,573,000 $ 67,000;
d. $ 1,583,000 $ 41,000;
e. $ 2,068,000 $ 188,000.

46. The ABC Co is mak ing two products : A and B. The following information is
available:
A B
Raw m aterials mm amaterial 100,000 200,000
Direct sal aries 400,000 600,000
The factory overheads are 2,000,000 and they will be al locat ed on the basis of direct
salaries. The total produc tion cost of A and B is:
a. A – 1,300,000 B – 2,000,000;
b. A – 1,700,000 B – 1,600,000;
c. A – 1,600,000 B – 1,700,000;
d. A – 1,269,230 B – 2,030,760;
e. A – 1,500,000 B – 1,800,000.

47. The four principal qualitativ e characteristics of the information provided in
financial statements a re:
a. underst andability, relevance, subst ance over form and comparability;
b. neutrality, relevance, reliability and comparability;
c. underst andability, prudence, reliabil ity and comparability;
d. underst andability, relevance, reliabi lity and comparability;
e. underst andability, relevance, reliabi lity and ti meliness.

48. A co mplete set o f fina ncial st atements no rmally inclu des:
a. a bal ance sh eet, an inco me state ment and th e notes;
b. a bal ance sh eet, an inco me state ment, a cash fl ow state ment and th e notes;
c. a bal ance sh eet, an inco me state ment, a trial balance and cash flow statement;
d. a bal ance sh eet, an inco me state ment, a cash flow state ment, a trial balance, a general
journal and the notes;
e. a bal ance sh eet and an i ncome statement.

49. The division of a fi rm's life span i nto arbitrary peri ods is an application of:
a. revenue recognition;
b. the accrual basis of accounting;
c. the matching convention;
d. the ti me period assumpt ion;
e. the going concept.

50. Given the following information, which amount should be in the cost of goods sold?
Beginning work in process $ 6000
Cost of direct material used $ 130,000
Cost of direct labour $ 75,000
Cost of fact ory overhead $ 65,000
End of work in process inventory $ 7,000
Beginning finished goods inventory $ 30,000
End finished goods inventory $ 25,000

a. $ 549,000;
b. $ 274,000;
c. $ 524,000;
d. $ 262,000;
e. $ 354,000.

51. According to the Fra mework, expenses are defined as:
a. decreas es in economic benefits during the accounting period in the form of outflows
or depletions of assets or incurrence of liabilities that re sult in decreases in equity,
other than t hose relating to distri butions to equity participants;
b. increases in economic benef its during the accounting period in the form of outflows
or depletions of as sets or incurrence of liabilities that result in decreases in equity,
other than t hose relating to distri butions to equity participants;
c. decreas es in econo mic benefits during the acco unting period in the form of inflows of
assets or decreases of liabilities that result in decreases in equity, other than those
relating to distributions to equity participants;
d. decreas es in economic benefits during the accounting period in the form of outflows
or depletions of as sets or incurrence of liabilities that result in increase in equity,
other than t hose relating to contri butions from equity participants;
e. money spent for different purpos es.

52. Given th e following a ccounts for TOM Co. and th eir balances a s of December 31,
2000:
Social capit al paid $ 300,000
Property, pl ant and equi pment 500,000
Reserves 200,000
Profit and Loss (profit) 400,000
Retained earnings (loss ) 700,000
Accounts payabl e 600,000
Sundry creditors 500,000
Notes recei vable 100,000
The value of the owner's equity and total passive is:
a. 1,600,000 2,700,000
b. 700,000 1,500,000
c. 300,000 1,100,000
d. 1,000,000 1,000,000
e. 200,000 1,300,000

53. In a period of rising p rices, FIFO and LIFO have:
a. similar effects on th e balance sh eet and inco me statement;
b. opposite effects on the balance sh eet and income stateme nt;
c. opposite effects on the balance sheet but si milar effects on the income statement;
d. similar effects on the balanc e sheet but opposit e effects on the income statement;
e. those methods are not affecting neit her balance sheet o r inco me stat ement.

54. The PIF Co. purchas ed a fixe d asset on January the 1st 2002, th e purchasi ng price
being 9,000,000, transportati on expenses – 1,000,000, VAT – 19%. The es timated
useful life i s 5 years and the d eprecia tion method is the s traigh t-line meth od; Th e
depreciation for th e year 2003 is :
a. 2,000,000;
b. 1,800,000;
c. 2,380,000;
d. 8,000,000;
e. 7,200,000.

55. The Hercu le Co. purchased a fixed asset on January the 1st 2002 for 50,000,000 lei,
estima ted useful life being 8 yea rs, dep reciated using AD1 metho d. The d eprecia tion
for th e year 2002 is :
a. 6,250,000;
b. 25,000,000;
c. 9,375,000;
d. 12,500,000;
e. 10,000,000.

56. The Carbo n Ink Company's profit statemen t for the p receding y ear is the fol lowing:
M.U.
Sales (2,000,000 bottles at 0.25) 500,000
Variable costs 300,000
Fixed costs 100,000
Total cost 400,000
Profit 100.000

Required: What is the break- even point in sales and units ?
a. 250,000 M.U. 1,000,000 units;
b. 300,000 M.U. 1,200,000 units;
c. 400,000 M.U. 1,500,000 units;
d. 100,000 M.U. 2,000,000 units;
e. 250,000 M.U. 2,000,000 units;

57. The measurement bas es stipulated in the Framework i nclude the following:
a. historical cost, current cost valu e and pres ent v alue;
b. historical cost, current cost, realisable value, net book val ue and pres ent value;
c. historical cost, current cost, realisable valu e and pres ent v alue;
d. net book value, utility value, acquisition cost and selling pri ce;
e. historical cost, acquisition cost, manufacturing cost and ful l cost.

58. The follow ing information is related to the financial statements of JER RY Co. :
revenues from selling merchandi ses: 4,000,0 00; interest expenses: 500,000; in terest
paid: 400,000; exp enses with merchandi ses: 3,200,000; merchandises purchased :
5,000,000 l ei; penal ties expens es: 50,000; salari es expenses: 100,000; salaries paid :
80,000. Th e gross profit of JE RRY Co. is :
a. 150,000 (profit);
b. 330,000 (loss);
c. 5,350,000 (l oss);
d. 70,000 (profit);
e. 290,000 (loss).

59. Which disclosures are to be made in th e annual financial statements, regarding a
piece o f equipment with a book value of 20,000 m.u (monetary units), a materi al
residual value of 500 m.u, a 5 years us eful life, s traight -li ne method in use,
equipment that is in th e last year of service:
a. the bal ance sheet dis closure of 500 m .u, the income st atement dis closure of 4,000
m.u;
b. the bal ance sheet value of 0 m.u, the in come st atement eff ect of 3,900 m .u;
c. the bal ance sheet dis closure of 500 m.u, an income stat ement ef fect of 3,900 m.u;
d. the bal ance sheet value of 500 m.u, an in come s tatement eff ect of 16,600 m .u;
e. the bal ance sheet value of 0 m.u, an in come st atement effe ct of 20,000 m.u.

60. The contribution margin is:
a. the ex cess o f revenue over variable costs;
b. the excess of vari able costs over fi xed costs;
c. the ex cess o f revenues over fix ed costs;
d. the ex cess o f revenues over sun k costs;
e. the ex cess o f revenues over opportunity costs.

61. A Co mpany manufa ctures two products A and B, the prime cost being for A
5,000,000 M.U. and for B 3,000,000 M.U. The pr oduct A is manufactured only in
Section 1 and product B is manufactured in both Section 1 and Section 2. The
manufactu ring overh eads incu rred in Sect ion 1 are 2,000,000 M.U. and in Section 2
they are 800,000. The administ rative overh eads are 60 0,000. The value of work-in-
progress at the beginn ing of the manufactu ring period is for A 75,000 M.U. and the
value of wor k-in-progress at the end of the manufac turing pe riod is f or B 90,000
M.U. The manufacturing overhead abso rption base is the prime cost. Th e
manufacturing cost for A and B is:
A B
a. 6,125,000 4,520,000
b. 6,775,000 4,520,000
c. 6,725,000 4,660,000
d. 6,325,000 4,460,000
e. 4,460,000 6,325,000

62. Which one from th e following entries is not accordi ng with the explanati on given
below:
a. 600 = 300 100,000 consuming raw materials;
b. 411=701 100,000 selling finished goods;
c. 401 = 5124 100,000 paying an external supplier;
d. 345 = 711 100,000 discharging finished goods;
e. 641 = 421 100,000 sold recordi ng salaries expens es.

63. Given the following accounts for FRED Co. and their b alances a s of D ecemb er 31 ,
2000: account 321 $200,000; account 212 $3,000,000; accou nt 281 $1,000,000;
account 300 $5,000,000; account 390 $200,000; accoun t 419 $150,000; accou nt 409
$100,000; account 411 $600,000 ; account 461 $200,000. How mu ch is the valu e of th e
current ass ets?
a. $ 5,900,000;
b. $ 7,900,000;
c. $ 6,050,000;
d. $ 8,050,000;
e. $ 5,700,000.

64. The balance sheet refers to :
a. current year's performances of the economic entity;
b. the financial position of the economic entity;
c. the modification of the financial position of the econo mic entity;
d. assets owned by the business m atched with their sources of financing;
e. cash-flows generated

65. You know the following information:
Standard di rect materi als for A 0.100 kg
Actual direct materials for A 0.110 kg
Standard level of output 2,320,000 units
Standard price of materials 20 lei /kg
Actual price of materials 19 lei /kg
Effective l evel of output 2,316,000 units

The v alues for effi ciency va riance and pri ce variance are:
a. + 440,040 – 254,760
b. + 463,200 – 254,760
c. – 463,200 + 254,760
d. – 440,040 + 254,760
e. + 463,200 – 208,440

66. The reimbursement of a bank loan affect the cash-flo w statement in the following
manner:
a. an inflow in cash flow from operating activities;
b. an outflow in cash flow from investing activities;
c. an outflow in cash flow from operating activities;
d. an outflow in cash flow from financing activities;
e. an inflow in cash flow fr om financing activities.

67. The evoluti on of a s emi-variable cos t with the produ ction fo r the period January –
May 2002 i s the following:

Month Production (units) Expens es (M.U.)
Januar y 1,000 1,060,000
Februar y 1,200 1,252,000
March 1,100 1,156,000
April 1,500 1,540,000
May 1,320 1,367,200

The fix ed cost and th e unit vari able cost are:
a. 120,000 M.U 1,100 M.U. /unit;
b. 100,000 M.U. 960 M.U. / unit ;
c. 80,000 M.U. 940 M. U. /unit ;
d. 150,000 M.U. 1,200 M.U. /unit ;
e. 70,000 M.U. 990 M. U. /unit ;

68. What is the cash flow from operating activi ties, knowi ng that: th e net inco me is 20 0
m.u (mon etary units), the annual depreciatio n of fixed assets is 125 m.u, accounts
receivables were 586 m.u las t year and 673 m.u the current y ear, inven tories w ere
610 m.u last year an d 657 m.u this year, accounts payable were 332 m.u last year
and 389 m.u this year and the cu rrent year's gain on sale of equipment was 20 m.u:
a. 228 m.u;
b. 382 m.u;
c. 402 m.u;
d. 248 m.u;
e. 103 m.u.

69. A building with a 100,000 m.u (monetary unit) book value, a 10 ye ars service life,
straight-line method u se, is reval uated at the end of th e fourth year at 66,000 m.u.
By the en d of the si xth yea r of servi ce a second revaluation took place, which
restated th e building to 40,500 m.u. The effe cts of th e second revaluation into the
current y ears' financi al statements are:
a. a decreas e of the building bal ance sheet value of 3,500 m .u and an increas e of
expens es with 3,500 m.u;
b. a decrease of the buil ding balance sheet value of 2,500 m .u and an decreas e of
expens es with 3,500 m.u;
c. a decrease of the building balance sheet va lue of 3,500 m.u and an increase of equity
with 3,500 m.u;
d. a decrease of the building bala nce sheet value of 2,500 m .u and an increase of equity with
2,500 m .u;
e. a decrease of the building bala nce sheet value of 3,500 m .u and a decrease of equity with
3,500 m .u.

70. Matching concept refers to :
a. assets matching liabilities and owners' equity;
b. the recognit ion of both revenues and expens es coming from a giving event, in the
same accounting period;
c. production costs that match the cos t of goods s old;
d. expens es that are offset ting revenues occurring from the s ame transaction;
e. consumption of ass ets that generat es expe nses in the same accounting period in the
current y ear.

71. A current year's payment of dividends (div idends were allocated from las t year' s
profit) will influence:
a. the operating cash-flow of the current year;
b. the cash-fl ow from i nvesting activ ities of the current year;
c. the cash-fl ow from financing activ ities of the current year;
d. last year's total net cash flow;
e. last year's cash flow from investing activities.

72. The dual-a spect concept in accou nting refers to:
In manageri al accounting the profit is calculate following the relation:
a. Selling price – Product ion cost
b. Total revenues – Tot al expens es
c. Selling price – Non manufacturing costs
d. Selling price – Cost of goods sold
e. Selling price – Variable costs

73. A Compan y manufactured one product, number of units produced being 2,000
units, fixed cost is 5,000,000 MU, variable cost 8,000,000 MU, and the profit i s
3,000,000. The break even point i n sales is:
a. 16,000,000;
b. 10,000,000;
c. 13,000,000;
d. 15,000,000;
e. 8,000,000.

74. A co mpany produces a nd sells differen t good s. Information for th e period:
Variable cost per unit 600mu
Selling price per unit 1,000mu
Total fixed cost 2,500,000mu

Calculat e the number of units t hat must be manufact ured and sold for a profit of
700,000mu.

a. 6,250 u
b. 6,750 u
c. 8,000 u
d. 7,750 u
e. 7,250 u

75. A compan y manufactured two products X and Y and the data available at the end
of the p eriod is the foll owing:
Beginning i nventory work in process for product Y 120,000mu
Total direct expenses: produc t X 800,000mu; pr oduct Y 1,200,000mu
Total indirect expenses: 400,000mu
Ending inventory work in pr ocess for product Y 50,000mu
The production cost for products X and Y is:
X Y
a. 1,160,000 1,410,000
b. 960,000 1,510,000
c. 900,000 1,570,000
d. 910,000 1,670,000
e. 1,060,000 1,550,000

76. The total cost of good s sold is cal culated :
a. Prime cost + manu facturing ov erhead
b. Materi al co st + labou r cost + dist ribution cost
c. Production cost of goods sold + non manufact uring overheads
d. Production cost of goods manufact ured + non manufacturing overheads
e. Production cost of goods manufact ured + admi nistration overhead cos t

77. The followi ng are the maintenan ce costs in curred in a machine sh op for six month s
with co rresponding machine hou rs:

Month Machi ne hours M aintenance costs (mu)

January 2,000 600,000
February 2,200 640,000
March 1,700 540,000
April 2,400 680,000
May 1,800 560,000
June 1,900 580,000
TOTAL 12,000 3,600,000

Calculat e the maint enance costs for July when t he machine hours will be 2,300.
a. 660,000 mu
b. 640,000 mu
c. 700,000 mu
d. 650,000 mu
e. 680,000 mu

78. A co mpany 's standard labor ra te for its facto ry wo rkers is set a t MU 5 per ho ur.
The standard time allowed for producin g one product unit is 20 minutes. During
the p eriod 4,800 units were produced and the factory workers were paid MU 5.25
per hour. The actual hours worked we re 1,560. The labor cos t variance is :
a. 190 advers e;
b. 390 advers e;
c. 190 favorable;
d. 390 favorable;
e. 195 advers e.

79. The followi ng data is a vailable at the end o f the period:
Selling price per unit 1,500 mu
Variable cost per un it: raw materials 300 mu; labour 200 mu ;indirect variable
expenses 400 mu
Fixed cos ts 80,000 mu
Units man ufactu red and sold 500
Calculate the number of units necessa ry to increase the productio n and the s ales if
the pro fit will remain constant a nd labour expenses wil l increas e of 50%.
a. 55 u;
b. 600 u;
c. 260 u;
d. 500 u;
e. 100 u.

80. A 200,000 m.u (monetary uni ts) piece of equipment is 80% finan ced from
govern ment grants. T he equipment has an es timated s ervice life of 5 years, a non-
material residual value of 200 m.u and is depreciated on the basis of units of
production method. Which are the financia l statements' disclosures of the secon d
year of service, knowing that the annual number of units of production obtained
was 3,000 and the total number of expected units of produc tion to b e obtained is
30,000?
a. annual expenses will increase by 40,000 m.u and the annual revenues will increase by
32,000 m.u;
b. the annual expenses will increase by 20,000 m.u and the annual revenues wil l
Increas e by 32,000 m.u;
c. the annual expenses wil l increase by 40,000 m.u an d the annual revenu es will increase
by 16,000 m.u;
d. the annual expenses wil l increase by 19,980 m.u an d the annual revenu es will increase
by 32,000 m.u;
e. annual expenses ,vin i ncrease by 20,000 m. u and annual revenues will increase by
16,000 m.u.

81. A company’s standard labour rate for its facto ry workers is s et at 5 mu per hour.
The standard time allowed for producing on e unit is 20 minutes. During the period
4,800 units were prod uced and the factor y workers were paid 5. 25 mu per hour.
The actual hours worked were 1,560. What is the total labour cos t variance?
a. 390 mu adverse;
b. 190 mu adverse;
c. 190 mu favorabl e;
d. 390 m u favorable;
e. 180 m u favorable.

82. PIF Ltd. operates a process costing system . Production details for one production
proces s for august is p resen ted bellow:
Materials i nput (5,000 kg) 150,000
Direct labor 70,000
Production overh ead 20,000
240,000

It is expected that th e weight o f output from the proces s should be 95% of materi al
input, the remaining 5% representing loss which can be sold for MU 10 per kg.
Actual production was 4,500 kg, the remai ning 500 k g being sol d for the expected
price. Calculate:
● the cos t per kg of ou tput
● the cos t of the 4,500 kg produced
● the amount written o ff in the resp ect of any abnormal amount of l oss.

(1) (2) (3)
a. 50; 240,000; 2,500;
b. 48; 237,500; 12,500;
c. 48; 225,000; 10,000;
d. 53; 240,000; (2,500);
e. 50; 225,000; 10,000.

83. A co mpan y has prod uced its b udget for th e next year wi th an esti mate of MU
8,400,000 for the fixed producti on overh eads and of 1,050,000 for producti on labor
hours. A p re-determi ned fixed o verhead ab sorption ra te was calculated on the basis
of thes e figures.
Actual res ults for the year showed fixe d overheads of MU 8,6 80,000 and production
labor hours 1,120,000. The tota l over or under absorption of fixed overh eads fo r
the period is:
a. 280,000 under absorpti on;
b. 280,000 over absorption;
c. 262,000 under absorpti on;
d. 320,000 over absorption;
e. 560,000 over absorption.

84. A company has two manufacturing depa rtments Ml and M2 and a servic e
department SI. It manufactu res tires which spend 2 hours being processed in Ml
and 1 hour being processed in M2. The serv ice department cost is apportioned to
Ml and M2 in the rati o 4:6. The follo wing information i s also rel evant:
Ml M2 S1
Overh eads apportioned 56,500 72,020 36,760
Direct labor hours 8,900 5,300 –

Overh eads will be absorbed on the direct labor hours basis. Using total absorption
costing, determine th e total ov erheads absorbed into a tires unit:
a. 30.50;
b. 26.29;
c. 33.75;
d. 35.82;
e. 34.02.

85. The followi ng informa tion refers to a mont hly production of a particular product:

B udget A ctual
Units prod uced 600 580
Material in put (kg) 1,500 1,566
Cost of material cons umed 25,500 25,839

The usage variance of these materials is:
a. 1,122 adverse;
b. 1,914 adverse;
c. 783 favorable;
d. 1,972 favorable;
e. 1,972 adverse.

86. The relation for determining the manuf acturing cos t of goods sold is:
a. Prime Cost + Manu facturing Ov erheads + WIP on Jan 1st – WIP on Dec 31st + FG on
Jan 1st – FG Dec 31st;
b. Prime Cost + Manufacturing Overheads + WIP on Jan 1st – WIP on Dec 31st Prim e
Cost + Manufact uring Ov erheads '- WIP on J an 1st + WIP on Dec 31st – FG on J an 1st
+ FG D ec 31st;
c. Prime Cost + Manu facturing Ov erheads + WIP on Jan 1st – WIP on Dec 31st + FG on
Jan 1st – FG Dec 31st + Administrat ive Overheads;
d. Prime Cost + Manu facturing Ov erheads + WIP on Jan 1st – WIP on Dec 31st + FG on
Jan 1st – FG D ec 31st + Administrative Overheads + Selling and Distribution
Overheads;
e. Prime Cost + Manufacturing Overheads + Administrative Over heads + Selling and
Distribution Overheads.

87. One of th e following expense is n ot considered as a part of th e manufacturin g cost:
a. depreciation of an equi pment;
b. the cons umables us ed in the service center;
c. the financial discounts;
d. the salary o f the cleani ng wo man in the production center;
e. the producti on supervis or salary.

MANAGEMENT

88. Where sho uld be placed the p roject buf fers, in a criti cal chain fra mework?
a. before every step;
b. at the end of the project;
c. after ev ery step;
d. at the beginning of the project;
e. at the point where a feeding path merges with the critical path.

89. A _________________ is an exampl e of an operati onal plan in a business firm.
a. Strategy;
b. Forecast;
c. Benchmark;
d. marketing plan;
e. balance sheet.

90. When mon itoring the project bu ffer, the co mpletion of a step five days later than
estima ted is transla ted to:
a. The project buffer is enl arged by fi ve days;
b. The project buffer is reduced by five days;
c. The project buffer is enl arged by fi ve days i f the step is on t he critical path;
d. The project buffer is reduced by five days if the step is on the critical path;
e. It has no influence on the proj ect buffer.

91. Company L&D expects a three-month delay in completing an expansion project.
What will be the total penalty if the exp ected sales are 5 million dollars per month
and the net margin is 20% ?
a. The money will not be lost. it will just be postponed;
b. 15 m illion dollars;
c. 1 million dollars;
d. There is no penalty ass ociated with the la te compl etion of the expansi on project;
e. 3 million dollars.

92. When using the benefits the clien t will have by purchasing a product for ident ifying
the price of that produ ct, we deal with:
a. The market 's perception of value;
b. The supplier's perception of val ue;
c. The employees ' percept ion of value;
d. The shareholders ' perc eption of value;
e. The manager's perception of value.

93. For critical path scheduling techniques to be mos t applicable, a p roject mus t have
certain cha racteris tics. Which on e of the foll owing characteristi cs is not adeq uate:
a. The project must ha ve w ell defined jobs or tasks who se completion mark th e end of
the project;
b. The jobs o r the tasks o f the proj ect must have the same duration and resources;
c. The jobs or tasks are independent; they may be st arted, st opped, and conducted
separately within a given sequence;
d. The jobs or tasks are ordered: they mu st follow each other in a given s equence;
e. The jobs or tasks are ordered in a given sequence, s cheduled for the same duration.

94. The proces s of managemen t involves the fu nctions of planning, __________, leading,
and controlling.
a. Accounting;
b. Creating;
c. Innovating;
d. Organizing;
e. Motivating.

95. When a superviso r clarifies desi red work targets and d eadlines for her wo rk team,
she is fulfill ing the man agement function of __________.
a. Supervising;
b. Controlling;
c. Delegating;
d. Planning;
e. Motivating.

96. The firs t step in the co ntrol process is to __________.
a. measu re actual perfor mance;
b. compare res ults with ob jectives and standards;
c. take necess ary action;
d. establish objectives and standards;
e. monitor the results.

97. In Herz berg's two-factor th eory, base pay is considered a __________ factor.
a. Valen ce;
b. Satisfier;
c. Hygien e;
d. Equity;
e. Ethical.

98. Where sho uld be placed the p roject buffers ?
a. at the beginning of the project;
b. at the point where a feeding path merges with the critical path;
c. at the end of the project;
d. before and after ev ery step;
e. it doesn't matter.

99. In judgmental heuristics approach, decisio ns are no t influenced by:
a. current situation;
b. comparisons with si milar circumstance;
c. information readily available in memory;
d. satisficing decision;
e. the available heuristic.

100. A _________ is limited scope an d addresses ac tiviti es to implement strategi c plans.
a. operational plan;
b. strategi c plan;
c. financial plan;
d. short-range plan;
e. long-range plan.

101. A ________________ allocates ressource s on the basis of a single es timate of costs:
a. flexible budget
b. zero-based budget
c. project schedule
d. short term budget
e. fixed budget

102. The __________ is th e predomin ant values syst em for the organi zation as a whole:
a. mission st atements
b. objectiv es
c. core valu es
d. social responsibility
e. corpo rate culture

103. Typical ch aracteristics of entrep reneu rs include the fol lowing:
1. High energy level
2. Planning oriented
3. High need for a chievement
4. Tolerance for ambigui ty
5. Flexibility
The right combination is:
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 1+3+5
d. 1+2+4
e. 1+2+3

109. A ________________ pursues innovation and new opportunities in the face of risk
a. focus st rategy
b. prospector s trategy
c. analy zer strategy
d. leadership strategy
e. reactor st rategy

110. The firs t step in the p roblem-sol ving proces s is to __________.
a. evaluate results;
b. find and define the problem ;
c. identify alternatives;
d. choose a sol ution;
e. define how to i mplement the soluti on.

111. __________ is when individuali zed products are made quickly and with
production effici encies simila r to thos e achieved by mass p roduction o f uniform
products.
a. mass customization;
b. lean production;
c. mass manufacturing;
d. flexible production;
e. batch production.

112. Planning is defined as the process of ____ ______ and __________.
a. taking action, evaluating outcomes;
b. developi ng premises about th e future, evaluating them;
c. setting objectives, deci ding how to accomplish them;
d. measuring past performance, ta rgeting future performance;
e. none of the above ans wers is correct.

113. Supervisors and team leaders spend most of their time working on _______ pl ans.
a. long-range;
b. strategi c;
c. short-range;
d. standing;
e. none of the above ans wers is correct.

114. The most appropriate first ques tion in th e strategic planning process is ________.
a. "Why aren't we doing better?";
b. "Where do we want to be in the future?";
c. "How can we g et where we want to be?";
d. "How well are we currently doing?";
e. "How well are our competitors doing?".

115. In the figure below, identify th e duration of the cri tical path:

Build building
90 days Make bui lding functional
2 weeks
Install m achines in building
3 weeks Build building
10 weeks
Contract vendors
1 week Build machines
9 weeks
Train the workers on
the m achines
2 weeks
Hire w orkers
14 weeks
a. 17 weeks;
b. 15 weeks;
c. 16 weeks;
d. 13 weeks;
e. 14 weeks.

116. The __________ method of inventory control orders a fixed numb er of i tems every
time an inventory level falls to a predetermined point.
a. ordering cost;
b. economi c order quantit y (EOQ);
c. statistical control;
d. carrying co st;
e. none of the above ans wers is correct.

117. There are three mech anisms of wasting safety add ed to a project. Identify two of
them fro m the list belo w:
1. Time es timates a re ba sed on pess imistic exp erien ces;
2. There is no rush to sta rt at the last minute (the student syndrome);
3. The larg er the numb er of manag ement levels involved, the higher the tota l
estima tion;
4. The depen dencies b etween steps – they cause delay s to accu mulate and
advances to be was ted.
The right combination is:
a. 1+2;
b. 2+4;
c. 1+3;
d. 1+4;
e. 2+3.

SUCCES LA EXAMENUL DE LICEN ȚĂ!