Îndrumar de elaborare a lucrării de disertație la programul de master [629974]

Îndrumar de elaborare a lucrării de disertație la programul de master
Leadership și management organiza țional

Lucrarea de disertaț ie este un produs științific original bazat pe cercetare teoretică și empirică.

Lucrarea de disertaț ie trebuie să demonstr eze internalizarea competenț elor specifice domeniului sociologiei din
câmpul Leadership și management organizaț ional. Candidat: [anonimizat] : Introducere, Teorie, Metodologie,
Analiză, Concluzii, Bibliografie, Anexe.

Conț inutul fiecărei secțiuni a lucrării se va elabora ținând cont de următoarele aspecte:

o Introducerea va conține o trecere în revistă a problematicii abordate în lucrare cu punctarea
aspectelor originale și motivarea alegerii temei.

o În secțiunea de teorie se așteaptă prezentarea coerenta a unor teorii explicative ale probl emelor
specifice câmpului leadershipului și managementului organizaț ional și a modului în care candidat: [anonimizat]: adecvarea perspectivel or teoretice la temă, identificarea corectă a
bibliografiei relevante pentru perspectivele teoretice la care se face referire, modul în care
perspectivele teoretice sunt utilizate pentru a constitui cadrul teoretic de analiză a lucrării. Se
recomandă ca ponderea părții teoretice să nu depășească 35% din economia lucrării.

o În secțiunea metodologie student: [anonimizat]: definirea conceptelor, operaț ionalizarea conceptelor,
corectitudinea formulării obiectivelor/întrebărilor de cercetare, corectitudinea formulării ipotezelor,
verificabilitatea ipotezelor, procedura de eșantionare (de selecț ie a cazurilor), construc ția
instrumentelor de cercetare, adecvarea instrumentelor la tipul studiului. Eșantionul în cazul studiilor
de caz ce utilizează metodologie cantitativă va trebui să cuprindă minim 35 de cazuri.

o Secțiunea analiză va demonstra nivelul de cunoaștere și capacitatea de utilizare a tehnicilor și
procedurilor de prelucrare și analiză a datelor. Se așteaptă ca student: [anonimizat], analiză și prezentare a datelor. Se verifică adecvarea utiliză rii metodelor de analiză,
corectitudinea utilizării metodelor de analiză a datelor, acurateț ea prezentării datelor. Această
secțiune demonstrează capacitatea de a interpreta situa ții practice din câmpul analizei
organizaț ionale și a explica relații între fenomene sociale pornind de la date empirice (Ex: studiază
grupurile și organizaț iile, structura, dezvoltarea și relațiile dintre ele ș.a). Student: [anonimizat], fișe de observaț ie, înregistrări etc.).

o Secțiunea concluzii va urmări măsura în care obiectivele lucrării au fost atinse, măsura în care
ipotezele au fost verificate (s-a răspuns la întrebările de cercetare), măsura în care lucrarea și-a adus
contribuț ia la clarificarea conceptelor și a temei.

o Bibliografia trebuie să fie în legătura cu tema, din domeniul lucrării de disertaț ie.

o În secțiunea anexe studentul va include: instrumentele utilizate, tabele și grafice de prezentare a
analizei a datelor, alte documente relevante ce fundamentează secțiunea de analiză sau concluzii.

Standarde de tehnoredactare a lucrării de disertaț ie:

1.1. Lucrarea va avea minim 15.000 de cuvinte (fără anexe și bibliografie) .

1.2. Numărarea paginilor se va face începând cu foaia de capăt iar numerotarea începând cu pagina de
cuprins.

1.3. Lucrarea de disertaț ie se va tehnoredacta cu font de 12pt, la 1,5 rânduri, spațiere normală a
caracterelor; caracterele nu vor fi îngroșate!

1.4. Notele de subsol se vor tehnoredacta cu font de 10pt, la 1 rând, spațiere normală a caracterelor

1.5. Marginile paginii vor fi următoarele: 3 cm stânga, 2 cm sus, 2 cm jos, 2 cm dreapta

1.6. Coperta va conține următoarele elemente:
Universitatea, Facultatea, Departamentul, Speciali zarea
Lucrare de disertaț ie
Numele coordonatorului, Numele absolventului
Anul, Localitatea

1.7. Foaia de titlu va conține următoarele elemente:
Universitatea, Facultatea, Departamentul, Specializarea
Titlul lucrării
Numele coordonatorului, Numele absolventului
Anul, Localitatea

1.8. Se recomandă ca bibliografia să conțină minim 40 de titluri, din care:

• minim 50% trebuie să fie într-o limbă de circula ție interna țională
• minim 35% trebuie să fie articole din reviste de circula ție națională și internaț ională.

1.9. Biblio grafia trebuie să fie din domeniul lucrării.

1.10. Editarea textului va respecta următoarele caracteristici:
A. Note de subsol:

Notele de subsol vor fi folosite exclusiv pentru explica ții, completări etc. și nu pentru trimiteri
bibliografice. Recomandăm evitarea folosirii în exces a notelor de subsol.

B. Tabele, figuri și anexe:

Tabelele și graficele vor fi inserate în text în poziția justificată de dezvoltarea argumentului. Vor fi
numerotate separat, cu cifre arabe. Informaț ia prezentată într-un tabel nu va fi, de regulă, dublată de
o reprezentare grafică a acelorași date.

Tabelele vor fi însoț ite de titlu, amplasat în partea inferioară, aliniat la centru:

Tabel 1: Categorii de motivaț ii formulate de către respondenț i în sprijinul inten ției de vot

La fel se va proceda și în cazul graficelor:

Figura 1: Mobilizarea politică a alegătorilor de către diferi ți actori în campania pentru PE 2009

Anexele vor fi plasate la sfârșitul documentului și vor fi numerotate cu cifre arabe. Denumirea
anexelor se va face similar cu cazul tabelelor și graficelor, plasarea textului fiind însă în partea
superioară, cu aliniere la stânga:

Anexa 1: Modele explicative ale inten ției de vot pentru PSD+PC. Regresie logistică

Atât în cazul tabelelor, cât și al graficelor și anexelor, even tualele note explicative sau menționarea
surselor vor fi plasate în partea de jos.

C. Citare:

Citarea surselor se va realiza în conformitate cu modelul Chicago „în text” (T) autor -dată- pagină (cu
mici modificări), după cum urmează:

(Autor -Spațiu-An-Două puncte- Spațiu-Pagină) sau (Autor -Spațiu-An) Exemplu:
(Sartori 1999: 88) sau (Sartori 1999).
Dacă numele autorului apare în frază, trimiterea se va face după cum urmează:
(An) sau (An-Două puncte- Spațiu-Pagină)
Exemplu: Sartori (1999: 203) distinge între patru tipuri de decizii…
Pentru 2 autori, vor fi menționate ambele nume, separate prin „și”:
Exemplu: (Clive și Mughan 1989: 1168)
Pentru 3 autori, vor fi menț ionate toate cele trei nume, primele două fiind separate prin virgulă , iar al
doilea și al treilea prin „și”:

Exemplu: (Berelson, Lazarsfeld și McPhee 1954: 77)

Pentru 4 sau mai mulți autori, va fi menț ionat numele primului dintre ei, urmat de „et al.”: Exemplu:
(Adorno et al. 1950: 89)
Pentru trimiteri la o succesiune de pagini, se vor folosi toate cifrele atât pentru referen țialul de
început, cât și pentru cel de final:

Exemplu (Sartori 1999: 380-384)

În cazul în care sunt necesare mai multe trimiteri la autori diferi ți, acestea se vor separa prin „;”. În
cazul în care înșirarea nu are o relevanț ă cronologică, ordonarea se va face alfabetic:

Exemplu: (Gidengil et al. 2000: 3; Schwartzenberg 1995: 12-14)

În cazul în care sunt necesare mai multe trimiteri la lucrări diferite ale aceluiași autor , numele
său va fi trecut o singură dată, iar separarea datelor se va face prin virgulă -spațiu:

Exemplu: (Fiorina 1977, 1981)

D. Bibliografie:

Cărți cu un autor:

Sartori, Giovanni. 1999. Teoria democraț iei reinterpretată. Iași: Polirom. Cărți
cu doi autori:
Enelow, James și Melvin Hinich. 1984. The Spatial Theory of Voting . Cambridge: Cambridge
University Press.

Cărți cu trei sau mai mulți autori, numele ultimului autor va fi precedat de „și”:

Himmelweit, Hilde T., Patrick Humphreys, Marianne Jaeger și Michael Katz. 1981. How Voters
Decide: A Longitudinal Study of Political Attitudes and Voting Extending over Fifteen Years and the
British Election Surveys of 1970- 1983. London: Academic Press.

Pentru cărți clasice republicate, recomandăm menț ionarea anului primei apari ții între paranteze
pătrate:
Downs, Anthony. [1957] 2009. O teorie economică a democraț iei. Iași: Institutul European.
Capitole în cărți editate:
AtenŃie: doar capitolele vor constitui intrări în lista bibliografică și nu volumele din care ele provin.

Katz, Daniel. 1973. Patterns of Leadership. În Handbook of Political Psychology , ed. Jeanne N.
Knutson, 203-233. San Francisco: Jossey -Bass Publishers.

sau:

Bîrsan, Alina și Mircea Comșa. 2005. Imaginea publică a principalilor candidaț i la președin ție. În
Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică , ed. Traian Rotariu și Mircea Comșa, 99-135.
Cluj-Napoca: Editura Eikon.

Articole:
Se vor menț iona atât volumul, cât și numărul revistei în care este publicat articolul.

Jenssen, Anders Todal și Toril Aalberg. 2006. Party -Leader Effects in Norw ay: A Multi- Methods
Approach. Electoral Studies 25 (2): 248-269.

Lucrări prezentate la conferinț e:
Recomandăm păstrarea în limba de origine a denumirii unei asociaț ii sau universit ăți care
organizează o conferinț ă, ca și a eventualului titlu al respectivei conferinț e.

Aarts, Kees. 2000. The Impact of Leader Evaluations on Voting in The Netherlands. Lucrare
prezentată la conferinț a anuală a American Political Science Association, 31 august -3 septembrie,
Washington DC, SUA.

Lucrări de doctorat:

Dragoman, Dragoș. 2007. Capital social și valori democratice în România. Teză de doctorat.
Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj-Napoca.

Lucrări științifice publicate online:

Shapiro, Alan. 2010. Cultural Citizenship in Contemporary America. Internat ional Journal of
Baudrillard Studies 7 (1), http://www.ubishops.ca/baudrillardstudies/vol -7_1/v7- 1-shapiro.html
(accesat la data de 15 aprilie 2010).

Articole de ziar:

Mihai, Cătălina. 2009. Vaclav Klaus, ultimul inamic al „Constituț iei”. Adevărul , 5 octombrie,
Secțiunea Internaț ional, Edi ția națională.

În situa ția în care avem două intrări ale aceluiași autor, publicate în același an, ele vor fi diferen țiate
prin litere asociate anului apari ției:

Rotariu, Traian și Mircea Comșa. 2005a. Câteva consideraț ii statistice asupra alegerilor. În Alegerile
generale 2004. O perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu și Mircea Comșa, 27-44. Cluj-Napoca:
Editura Eikon.

Rotariu, Traian și Mircea Comșa. 2005b. Fraudarea alegerilor? În Alegerile generale 2004. O
perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu și Mircea Comșa, 45-72. Cluj-Napoca: Editura Eikon.

Ordonarea lucrărilor în cazul unui autor:

Pentru fiecare autor, lucrările se vor ordona după cum urmează. În primul rând lucrările în care
apare ca unic autor, ordonate invers cronologic. În al doilea rând lucrările cu mai mulți autori în care
apare ca prim autor, din nou ordonate invers cronologic.

F. Punctua ție:
Se vor folosi ghilimele românești pentru întregul document. Exemplu: „Logica acțiunii colective”. Dacă
este necesară folosirea de ghilimele în interiorul ghilimelelor, se va recurge la „” în exterior și
«» în interior.

Virgula, punctul, semnul exclamării, semnul întreb ării, două puncte, punct și virgulă se vor lipi de
cuvântul anterior și se vor separa prin spațiu de cuvântul următor.

Parantezele vor fi lipite de conținut și separate prin spațiu de exterior.