.individualizare Si Identitate Prin Lectura
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………………..1
Partea I: Constructivismul simbolic ……………………………………………………3
Capitolul 1: “Irealul” real …………………………………………………………………3
Capitolul 2: Cartea ca formă de individualizare și definire a individualității …………….7
Capitolul 3: Lectura: act subiectiv – rațional ……………………………………………10
3.1: Informațiile extratextuale …………………………………………………14
Capitolul 4: Diada cititor – carte …………………………………………………………16
Capitolul 5: Tipologii ale cărții ………………………………………………………….20
Capitolul 6: Cartea ca lume interioară …………………………………………………..25
Capitolul 7: Proces sau “întâlnire fatală”? ………………………………………………30
Partea a – II – a: Relația produs – consumator ………………………………………32
Capitolul 1: Valoarea simbolică vs valoare economică …………………………………32
Capitolul 2: Colecțiile personale …………………………………………………………40
Partea a – III – a: Tipologii ale cititorului ……………………………………………43
Filosoful …………………………………………………………………………………44
Hedonistul ……………………………………………………………………………….45
Realistul …………………………………………………………………………………46
Fatalistul …………………………………………………………………………………48
Yoghinul …………………………………………………………………………………48
Concluzii …………………………………………………………………………………50
BIBLIOGRAFIE
Barthes, Roland, Plăcerea textului, Cluj, Ed. Echinox, 1994.
Baudrillard, Jean, Celălalt prin sine însuși, Ed. Casa Cărții de Știință, 1997.
Baudrillard, Jean, Guillaume, Marc, Figuri ale alterității, București, Ed. Paralela 45, 2002.
Blackburn, Simon, Dicționar de filosofie, București, Ed. Univers enciclopedic, 1999.
Borges, Jorge, Luis, Cărțile și noaptea, Iași, Ed. Junimea, 1998.
Bourdieu, Pierre, Rațiuni practice: o teorie a acțiunii, București, Ed. Meridiane, 1999.
Bourdieu, Pierre, Regulile artei, București, Ed. Univers, 1998.
Eco, Umberto, Șase plimbări prin pădure narativă, Constanța, Ed. Pontica, 1997.
Escarpit, Robert., De la sociologia literaturii la teoria comunicării, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1980.
Gulian C. I, Structura și sensul culturii, București, Ed. Politică, 1980.
Kaufmann, Jean-Claude, Ancheta și metodele ei, Iași, Ed. Polirom, 1998.
Ortega Y Gasset, Jose, Meditații despre Don Quijote, București, Ed.Univers, 1973.
Popper, Karl, R, Filosofie socială și filosofia științei, București, Ed. Trei, 2000.
Simmel, Georg, Cultura filosofică, București, Ed. Humanitas, 1998.
Simmel, Georg, The Stranger, în volumul Classical sociological theory, Ed. Blackwell Publishers, 2002
Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Iași, Ed. Polirom, 1996.
Șerban, Ion, Vasile, Seminarii de teorie literară, București, Ed. Paralela 45, 2001.
=== Rezumat ===
REZUMAT
Mizele studiului de față sunt următoatrele:
reliefarea Sinelui prin intermediul cărții – individualizarea: compararea lectorului cu ceilalți asemănători;
definirea identității în raport cu cartea – individualitatea;
Deși se condiționează recproc, putem vorbi de individualizare în absența individualității.
Ipoteza principală este următoarea: costurile de achiziționare și acumularea capitalului de cunoaștere exprimă dorința de maximizare a individualizării.
În cazul individualității ipoteza este: cu cât distanța față de Idee (mesaj) scade, cu atât crește distanța față de Sine. Miza devine salvarea subiectivității.
Se constriește filosofia unitară care reprezintă sinteza dintre achizițiile realizate și corelațiile intertextuale, ceea ce face ca lectorul să nu se identifice cu cărțile lecturate. Corelațiile intertextuale reprezintă sensul pe care lectorul îl dă cărților lecturate, sau exprimat altfel logica personală.
În interiorul câmpului literar poziția lectorului este de:
dominant: este centrat pe a fi – își construiește identitatea postrațional;
dominat: este centrat pe a ști – identitatea este dată de preferința pentru un anumit gen de literatură;
Lectura am definit-o ca fiind corelația dintre discurs și semnificațiile atribuite de către lector acestuia.
Între cititor și carte se crează un spațiu (teoretic) de întâlnire, sau exprimat altfel câmpul de manifestare al subiectivității.
Din punct de vedere economic am analizat cartea ca produs în funcție de raportul dintre cerere și ofertă. Valorizarea Sinelui este determinată de costurile implicate în achiziție. Costurile nu indică valoarea obiectivă (prețul), ci sunt date de cele de căutare (timp energie și economice).
Individualizarea este determinată atât de numărul produselor cât și de cel al indivizilor care le doresc: oferta fiind mică și cererea mare, consumatorii potențiali sunt dispuși să investească oricât pentru a-și însuși produsul respectiv. Deși acest raționament se aseamănă cu ceea ce se întâmplă la o licitație, există totuși o deosebire fundamentală. Să presupunem doi indivizi A și B care nu se cunosc reciproc. Amândoi știu de produs, fiecare știe că celălalt știe, dar nu există un arbitru care să medieze o posibilă negociere, iar cei doi nu sunt față în față. Astfel, pentru A și B, valoarea simbolică a produsului va crește, fără ca valoarea economică să sufere modificări.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .individualizare Si Identitate Prin Lectura (ID: 153670)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
