Individualitatea Geografică A Comunei Rafov

CAPITOLUL I

INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICĂ A COMUNEI RAFOV

Poziție geografică și limite

Comuna Rafov este situata in zona de intersectie a raurilor Prahova si Teleajen, la contactul a doua subunitati importante ale Campiei Romane : Campia Piemontana (Campia Ploiestilor) la nord si Campia de Divagare la sud.

Fig. 1. Poziția geografică a comunei Rafov în cadrul jud. Prahova

Limite:

„Comuna Râfov, care face obiectul analizei de față, este situată între 44º54’ latitudine nordică, punctul cel mai nordic, la nord de satul Goga(sat component al comunei și pădurea Balotin) și 44º49’ latitudine nordică, punctul cel mai sudic, situat în zona de confluența a raului Prahova cu răul Teleajen, la sud de satul Palanca. În longitudine, comună Râfov se întinde între 26º06’ longitudine estică, punctul cel mai vestic – pe valea pârâului Recea, la vest de satul Mălăiești, iar punctul cel mai estic este de 26º13’ longitudine estică, la est de satul Palanca, în apropierea zonei de confluența a râurilor Prahova și Teleajen și la est de satul Sicrita(alt sat component al comunei) în zona pădurii Chitoraneanca. Între aceste limite, lungimea maximă pe direcția NNV-SSE este de aproximativ 12 km, iar lățimea maximă, pe distanță VSV-ENE în zona satelor Buda și Sicrita este de aproximativ 6 km.ʺ (Balaca L. 2002 pag 16)

Din punct de vedere administrativ comuna Râfov face parte din județul Prahova, fiind situată la sud-est de orașul Ploiești, la numai 6 km în linie dreaptă, iar pe șosea distanța față de reședință Râfov este de 12 km.

Vecinii comunei Râfov:

În nord: comuna Berceni

În nord-vest: comuna Bărcănești

În sud: comuna Gherghița

În vest: comuna Puchenii Mari

În est: comuna Dumbrava

Cadrul natural

Geologia comunei Rafov

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Rafov face parte din cadrul zonei de subsidenta a Campiei Ploiestilor, apartinand Campiei Romane, avand un aspect tabular ca urmare a existentei unui fundament Moesic. Geomorfologic perimetrul comunei Râfov se gaseste in zona de confluență a raurilor Prahova si Telejen, in extremitatea sud-estica a Campiei de subsindenta Titu-Gherghita-Sarata, la contactul cu Campia Vlasiei in sud si Campia Piemontana a Ploiestiului in nord si vest. Campia de subsindenta Titu-Gherghita-Sarata face parte morfologic din unitatea Campia Romana, care se desfasoara de-a lungul Dunarii inferioare intre Drobeta Turnu-Severin in vest si Galati in est.

Cercetarile geologice din cadrul comunei pentru descoperirea unor eventuale resurse minerale nu au pus in evidenta existenta acestora, in concluzie subsolul comunei nu are bogatii minerale exploatabile, singurele resurse fiind piestrisurile si nisipurile din valea Teleajenului.

Relieful comunei Rafov

Relieful comunei Rafov este rezultatul unei evolutii paleogeografice indelungate , care face parte din conul de dejectie comun Prahova – Telejean, acoperita in zona interfluviilor, cu o patura de prafuri argiloase galben cafenii, loessoide .Aspectul actual s-a format ca urmare a activitatii factorilor modelatori din pliocen si din cuaternar. Datorita faptului ca zona analizata prezinta o miscare de subsidenta am observat ca suprafata cuverturii sedimntare este formata din depozite aluviale-proluviale, argilo-nisipoase, partial loessoide, adica din roci care au o slaba rezistenta la eroziune si la actiune factorilor de denudatie. Aceste roci au conditionat in cuprinsul comunei existenta unui relief de tabular, plat cu o panta extrem de redusa, avand inclinarea generala pe directia NV-SE. Ca factori externi, cel mai mare rol in modelarea refului comunei l-au avut raurile Prahova si Teleajen, nota caracteristica fiind data de aluvionarea intensa, ambele rauri avand un volum mare de material solid datorita faptului ca isi au originea in sectorul montan si strabat zone cu caracteristici litografice foarte variate.

Alti factori care au influentat dezvoltarea reliefului sunt factorii climatici precum: precipitatiile, regimul eolian si variatiile de temperatura care conditioneaza activitatea de eroziune, transport, acumulare a raurilor, eroziunea in suprafata datorita apelor pluviale , deflatia. In zona vegetatia in deosebi cea arborscenta inca mai detine suprafete insemnate (in special in zona de lunca) fapt ce constituie o frana in calea dezvoltarii proceselor de eroziune.

Ca urmare a faptului ca relieful a fost modelat in cuaternar putem spune ca varsta reliefului comunei este relativ noua.

In zona centrala a localitatii Moara Domneasca (zona noii primarii), s-a identificat in forajele geotehnice, la partea superioara a terenului, o argila cenisiu roscata, plastic vartoasa, incadrata in clasa pamaturilor cu umflari si contractii marii si foarte mari. In studiile geotehnice anteriare executate pe perimetrul comunei, in zona central a satului Buda, la traversarea paraului Soava, au fost identificate prafuri argiloase nisipoase cu puternic miros reducator pana la adancimea de 6,80 m, asemanatoare pamanturilor mlastinoase, substratul de argila prafoasa gros de cca.1,20 m. Acest strat de maluri, plin cu apa, plastic moale- plastic curgator este intalnit aproape in permanenta pe raza localitatilor Buda si Palanca sub stratulde praf argilos superficial. In localitatile Goga, Mihailesti si Râfov stratul de praf argilos cu caracteristici loessoide are grosimea de cca. 2-3 m, iar sub el se gasesc pietrisuri si nisipuri apartinand conului aluvionar al raurilor Prahova si Telejean. Localitatea Sicrita se gaseste amplasata pe malul strang al raului Telejean, in zona de campie aluviala- lunca acestuia. In forajele executate pe perimetrul acestei localitati s-au intercalat in general formatiuni aluviale relativ fine, reprezentate de nisipuri cu rar pietris.Localitatile Buchilasi, Antofiloia si partial zona nordica a localitatii Moara Domneasca se gasesc pe malul drept al raului Telejean. Sub un strat de sol care are grosimi medii de 1,00-1,50 m se gasesc pietrisuri si nispuri aluvionare ale terasei comune acelor doua rauri principale din zona.

In concluzie, avandu-se in vedere litologia terenului pe perimetrul localitatilor din comuna Râfov, comportarea terenului la cladirile existente in zona, prezenta apei subterane la adancimi care pot varia intre 2,00 si 5,00m (risc practice de la mare- mediu cf. Punctului B2.2 din normativ), consideram ca din punctde vedere geotehnic cea mai mare parte a perimetrului comunei Râfov are un risc geotehnic mediu, categoria geotehnica

Clima comunei Rafov

Clima comunei rafov este temperat continentala, care se incadreaza in clima campiilor, cu diferente mari de temperatura de la iarna la vara(geruri mari iarna si multe zile caniculare vara, cu precipitatii nu prea bogate, dar suficiente pentru o dezvoltare normala a invelisului vegetal) si cu o temperatura medie anuala de 10,6°C. Asezarea geografica si relieful sunt principalele elemente care influenteaza in mod direct repartitia si evolutia factorilor radiativi si climatici. De distributia cantitativa si calitativa a acestora depinde sensul de evolutie al tuturor elementelor climatice, care la randul lor se afla intr-o stransa interdependenta cu ceilalti factori fizico-geografici ai mediului local. Influenta zonelor locuite asupra temperaturii aerului este sesizabila mai ales în sezonul rece, când diferenta dintre localitati si împrejurimi poate atinge valori de 8 –10ºC. Vara, ca urmare a cresterii intensitatii radiatiei solare si a predominarii timpului senin, temperatura aerului înregistreaza valori ridicate – media lunara depasind 20ºC. Cantitatea anuala de precipitatii fiind de 5880 mm (Tendinta generala este de crestere a cantitatilor anuale începând din anul 2002.) si nu prezinta variatii in cuprinsul comunei datorita intinderii mici. Tendinta generala este de crestere a cantitatilor anuale începând din anul 2002. Precipitatiile solide din timpul iernii cad in mod neuniform la diferite altitudini, asigurand un strat de zapada in grosimi variate care dureaza in functie de temperaturile inregistrate in zona. In regiunea de campie, durata stratului de zapada este intre 30-70 de zile . In cadrul comunei nu putem face deosebiri climatice datorita extinderii mici si a uniformitatii reliefului, cel mult se poate vorbii despre existenta a doua microclimate: unul de lunca in zona raurilor Teleajen si Prahova si altul de campie proriu-zisa. Topoclimatul regiunii de campie se caracterizeaza prin cea mai lunga durata de stralucire a soarelui: 2100 ore/an ,din care 1500 ore in semestrul cald.

Vantul indica o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul nord-est (14,9%) si est (13,3%). Vitezele medii anuale variaza intre 2,3 si 3,1 m/s la scara Beufort.Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 25,8%.

Hidrografia comunei Rafov

Rețeaua hidrografică a zonei face parte din bazinul hidrografic Ialomița si este formata in principal din raurile Prahova si Teleajen, dar si de o serie de paraie ce se varsa in acestea, reteaua hidrografica a comunei apartine bazinului hidrografic al Ialomitei. Raul Teleajen este considerat ca rau principal care curge în zona de est a teritoriului administrativ, având un curs lent, meandrat. deoarece aproape toate satele comunei cu exceptia satului Palanca au suprafata apartinand bazinului hidrografic al acestui rau. Raul Teleajen strabate comuna Rafov pe o distanta de aproximativ 12 km, are o lungime de 100,8 km, iar suprafata totala a bazinului sau hidrografic este de 1486 km². Afluentii Teleajenului sunt cateva paraie dintre care numim pe Dambu(este un parau parazitar al cunului de dejectie Ploiestiului, si trece prin satul Goga), Ghighiu, Recea, Pria, Soava, acestea din urma avand un caracter intermitent. Cel mai important parau al comunei este Leaotul care desi nu are izvoare propii, fiind alimentat printr-un canal de aductiune din apele Prahovei are apa in mod permanent. Încadrarea teritoriului studiat în regiunea hidrogeologică corespunzătoare câmpiei de subsidență a sub regiunii din nord-estul Câmpiei Române, face ca acesta să reprezinte o zona de acumulare recentă

(cuaternară) unde din punct de vedere hidrogeologic se întâlnesc doua complexe acvifere distincte si anume:

a) Complexul superior aluvionar freatic al conului de dejecție Prahova -Teleajen.

b) Complexul inferior al "Stratelor de Cândești".

In prezent cea mai mare parte a gospodăriilor din satele comunei Râfov se alimentează cu apă din surse proprii, datorită stratului freatic bogat, întâlnit la adâncimi de 3,00-8,00 m, echipate cu pompe sau nu.

In satele Goga si Moara Domnească se găsesc foraje de mare adâncime care au interceptat strate acvifere la adâncimi de cca. 160-190 m si 100-120 m, si care debitează artezian debite de cca. 8-10 l/s, respectiv 3 l/s.

Solurile comunei Rafov

Factorii care si-au pus amprenta asupra formarii tipurilor de sol din comuna Rafov sunt: substratul geologic, vegetatia si apa(in special cea a raurilor Prahova si Teleajen).

„ Scoarta de alterare este reprezentata in comuna prin tipul argilo-siallitic, format din depozite de diferite origini si texturi(argile, luturi, nisipuri) ca si prin tipul carbonato-siallitic, format din depozite lossoide, nisipuri loessice, ambele caracteristice soartei de alterare acumulative. Vegetatia este variata, fiind formata atat din paduri de cer si garnita, cat si din vegetatie de stepa propriu-zisa, pe interfluvii; in zonele de luncasolurile sunt aluviale si au dezvoltata pe ele o vegetatie tipica de lunca.” (Balaca L. 2002 pag 47)

Pentru comuna Rafov, sunt caracteristice doua tipuri de sol: cernoziomurile si solurile brun roscate. Acestea sunt intalnite in partea centrala a comunei ca o fasie in lungul soselei judetene iar in partea de vest ocupand toata zona forestiera. Din punct de vedere litologic pe perimetrul comunei Râfov stratul de sol vegetal are o grosime de cca. 0,50- 1,50 m. Sub acest strat vegetal se gaseste un strat format din argile si prafuri argiloase cafenii si cafenii roscate intercalatii ruginii, care pot avea consistente de la plastic vartoase la plastic moi.

Sub acest strat superficial se gasesc in general pietrisuri cu nisipuri apartinand terasei comune a raurilor Prahova si Telejean. In zona localitatilor Buda si Palanca intre stratul de argile prafoase- prafuri argiloase loessoide si stratul de pietrisuri in masa nisipoase se poate intalni un strat de prafuri argiloase cu pietris si nisip-cu aspect de mal, plastic moale- plastic curgator.

Vegetatia si fauna comunei Rafov

Fitogeografic teritoriul comunei apartine zonei de silvostepa.

Chiar daca comuna Rafov nu are un relief prea variat, pe teritoriul ei viata vegetala si animala are multiple forme. Campul si lunca, fiecare dintre ele au un aspect particular determinat de plantele si animalele care se intalnesc pe ele. Clasificarea padurilor din teritoriul comunei: paduri ce ocupa zona campului si paduri de lunca. Dintre padurile de campie amintim: padurea Cornetu, padurea Stabului, padura Dumbrava, padurea Chitoraneanca si Bizirichea; aceste paduri sunt formate din stejarisuri amestecate cu cerul si carpinita, tot in aceste paduri se mai pot intalnii artari, ulm, iar spre locurile mai umede si frasin. Subliniem faptul ca in aceste paduri este mai multa lumina, intalnindu-se numeroase luminisuri. Printre plantele care alcatuiesc covorul ierbaceu al padurilor se numara: iarba fiarelor, primavara apar ghioceii, brandusele , viorelele, iar in locurile mai umbroase apar brebeneii. Vegetatia de campie este formata din doua categorii de plante: plante care cresc spontan si plante cultivate. Plantele care cresc spontan au caractere xerofile pronuntate deoarece regiunea este situata intr-o zona cu precipitatii mai reduse. Plantele cultivate in afara celor agricole sunt arbori fructiferi precum: cais, corcodus(cu o larga raspandire in comuna), cires, visin, prun, nuci etc

Vegetatia de lunca: In lunca vailor se intalneste plopul (Plopulus alba) si salcia (Salix alba). De-alungul vailor cu exces de umiditate, se intalneste stuful

Vegetatia spontana din culturile agricole mai putin ingrijite si intretinute, cunoscuta si sub numele de vegetatie segetala, are o componenta ce difera de la o cultura la alta. Aceste plante, care nu sunt altceva decat prejudicii culturilor agricole.In culturile de paioase o mai mare frecventa o au: sulfina (Melilotus officinalis), ruscuta (Adonis flammea), laptele cainelui (Euphorbia virgata), limba boului (Anchusa procera). Acestea intrec prin talia lor plantele cultivate. Culturile de cartof sunt invadate de mohor, stir, troscot, iar in culturile de lucerna, in mod frecvent, apare spanacul salbatic, rostogul si palamida.

Fauna: dintre mamifere amintim in primul rand cartita datorita rapandirii mari in cadrul comunei(cu exceptia zonei de lunca), ariciul si chitcanii foarte rai in prezent dar foarte frecventi in trecut. Printe animalele carnivore enumeram lupul(in prezent nu mai exista, dar era foarte intalnit in trecut), vulpea, bursucul si dihorul. Dintre ierbivore amintim capriorul care se intalneste atat in padurile de campie cat si in zona de lunca si porcii mistreti. Rozatoarele se intalnesc intr-un numar foarte mare de specii, alaturi de iepuri se intalnesc soarecele de padure, soarecele pitic, popandaul soarecele de camp etc. Pasarile sunt si ele foarte numeroase pe teritoriul comunei putandu-se observa: uliul, fazanul, ciocarlia, prepelita, ciocanitoarea, pupaza, mierla, randunele, rate si gaste salbatice, iar primavara si toamna se pot vedea si berze.

1.3 Asezarile umane si populatia

Asezarile umane:

Istoria localitatii

Denumirea satului de resedinta al comunei Rîfov îsi are originea de pe vremea ocupatiilor turcesti, a domniilor fanariote, cand terenul din jur apartinea unei familii de boieri numita Rafoveanu; satul de clacasi care lucra pe mosie a început sa se numeasca Rîfov; boierii de la Rafov erau cunoscuti în Tara Româneasca în secolele XVI-XVII: Miroslav vistier si Miroslav logofatul erau cunoscuti intre 1580-1605(Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei. O.G.Lecca, 1937.). Tot aici, la Rîfov, avea o mosie si Ghica Cantacuzino, care îsi construieste un conac si ridica si o biserica, care sunt unite printr-o legatura subterana, pentru a asigura evacuarea în caz de razboi în acele vremuri de restriste(Balaca L. 2002 pag 16).

Biserica Rafov este cea mai veche din comuna, infiintata in anul 1743 si terminata de pictat in anul 1748, la inceput biserica a fost manastire inconjurata cu zid gros, in care se aflau chilii. Biserica este zidita in stil romanesc, iar pictura este lucrata in stilul bizantin. O alta biserica veche din comuna este biserica din satul Goga ridicata in anul 1776 purtand hramul „Sf Ierarh Nicolae”. Biserica a fost ruinata complet in anul 1886, ramanand numai doua ziduri, si s-a reconstruit de catre Neagu Apostolescu si sotia sa (nascuti in Goga) in timpul domniei lui Al.I.Cuza. Un alt obiectiv de interes din istoria comunei il reprezinta conacul familiei de boieri Cantacuzino, acesta apartine stilului arhitectural brancovenesc. Aceasta constructie desi impunatoare a inceput sa se degradeze odata cu trecerea anilor. Conacul a fost retrocedat mostenitorului legal Constantin Serban Cantacuzino in anul 1999.

Conacul Cantacuzino

Asezarile componente

Comuna Rafov este formata din 9 sate fiecare avand grade diferite de dezvoltare atat ca numar de locuitori cat si ca putere economica. Satele componente sunt: Rafov, Buda, Moara Domneasca, Malaiesti, Goga, Palanca, Buchilasi, Antofiloaia, Sicrita. Satele care formeaza comuna Rafov datorita pozitiei lor geografice indeplinesc doua functii: cea agricola(datorita faptului ca o mare parte din locuitorii comunei practica agricultura pe terenuri prorpii) si cea de sat dormitor pentru cei care lucreaza in institutiile din orasul Ploiesti( deoarece comuna Rafov cade in sfera de influenta a orasului).

Rafov este satul de resedinta al comunei, are o populatie de 315 locuitori, este situat in apropierea autostrazii Bucuresti –Ploiesti si cea mai mare parte a satului aflandu-se pe malul stang al paraului Ghighiu, dar cateva case gasindu-se si pe partea dreapta a praului. Satul Rafov se incadreaza din punct de vedere al structurii in tipul concentrat sau adunat cu o retea stradala geometrica bine organizata. Satul Rafov indeplineste doua functii: functie agricola prin economia sa si functia de „sat dormitor” pentru locuitorii care au locul de munca in intreprinderile din orasul Ploiesti. De mentioanat este si faptul ca sediul administrativ al comunei, care se afla aici, s-a mutat in satul Moara Domneasca, datorita pozitiei centrale pe care o are acesta; in prezent in acesta cladire functioneaza o farmacie. Satul Rafov avea un camin cultural care se afla intr-o cladire inchiriata, acesta s-a desfiintat, constituindu-se unul nou pe drumul judetean DJ101D.

Palanca este satul cu cel mai mare numar de locuitori: 1125, situat la confluenta raului Tealeajen cu raul Prahova. Din punct de vedere al structurii satul Palanca se incadreaza in tipul „desirat” sau de tip strada, deoarece este situat in lungul soselei DJ101D care face legatura intre Ploiesti si o serie de loclitati din sud-estul judetului. Satul Palanca indeplinsete si el tot doua functii: cea agricola si cea de sat dormitor. In satul Palanca principala ocupatie a locuitorilor o reprezinta agricultura. De mentionat este si faptul ca activitatile culturale si evenimentele festive din sat se desfasoara in caminul cultural construit de locuitori cu fonduri proprii.

Satul Palanca

Satul Buda este al doilea ca numar de locuitori: 1030. Este situat tot in lungul soselei DJ101D si pe malul drept al Raului Teleajen. Dupa clasificarea facuta de V. Cucu din punct de vedere morfostructural satul Buda se incadreaza in tipul adunat de forma liniara. In prezent satul Buda este aproape init cu cu satul vecin Palanca. De altfel planul de perspectiva pentru sistematizarea localitatilor rurale prevede unirea acestor doua sate si formarea unuia singur. Buda este singurul sat al comunei care are un inceput de industrie, deoarece aici exista o sectie de impletituri de papura, rachita si de confectionat maturi. De mentionat este si faptul ca multe din produsele de aici au ajuns chiar si la export. Tot in satul Buda exista si o moara moderna de grau si porumb care se ocupa si cu ambalarea produselor finite (malai si faina), acestea distribuindu-se si in Municipiul Ploiesti. O mare parte a locuitorilor se ocupa si de cultivarea legumelor in solarii, aprovizionand o mare parte din pietele din apropiere.

Satul Buda

Satul Malaiesti este situat intre praiele Recea si Ghighiu, la vest de satul Rafov, cu acest la soseaua judeteana; opulatia satului este de 776 de locuitori. Tipologia morfo-structurala incadreaza acest sat in tipul adunat cu o forma liniara. Satul este strabatut de un drum de importanta judeteana care face legatura intre comuna Rafov si comuna Puchenii Mari. Vatra satului Malaiesti este de aproximativ 40 ha, iar aceasta tinde sa se reduca in viitor cu circa 10 ha.

In Malaiesti se afla si sediul fostului CAP Rafov, cladire lasata in paragina, iar alaturi exista un centru de colectare a fierului vechi si a plasticelor. Din punct de vedere al activitatii economice ale satului nu mai putem sa mentionam decat existenta unei mici fabrici de tabla la intrarea in sat si a 4 magazine generale. De mentionat este si faptul ca in satul Malaiesti s-a inceput si contructia unei retele de alimentare cu apa si gaze. Satul dispune si de un lacas de cult in centrul satului Biserica „Intrarea Maicii Domnului” construita in anul 1824, iar langa se gaseste Gradinita si Scoala cu clasele I-IV.

Satul Malaiesti

Moara Domneasca este satul unde in prezent se gaseste noul sediu administrativ pentru comuna. Satul are o pozitie centrala in raport cu celelate asezari si de aceea a fost propus ca resedinta a intregii comune. Satul Moara Domneasca este situat pe malul drept al raului Teleajen si in lugul drumului DJ101D. Din punct de vedere morfostrucural asezarea se incadreaza in tipul adunat cu o forma liniara, casele find sitiate de o parte si de alta a soselei. Moara Domaneasca are o populatie de 825 de locuitori. Satul Moara Domeasca are mai multe perspective de dezvoltare fata de celelate sate ale comunei datorita pozitiei centrale si faptului ca aici s-a construit o noua cladire a primariei. Tot aici se afla si sediul dispensarului, o farmacie si sediul politiei. In Moara Domneasca exista si un depozit de materiale de constructii care a facilitat constructia multor case noi. Desi nu desfasoara multe activitati economice , satul dispune de o mica moara particulara, si de 4 mgazine generale.

Satul Mora Domeasca

Sicrita este singurul sat din comuna Rafov situat pe malul stang al raului Teleajen, celelate sate situandu-se pe malul drept. Morfostructura acestei asezari se incadreaza in tipul adunat, de forma liniara. Satul se afla de o parte si de alta a unui singur drum care duce spre comuna Dumbrava, acesta ducand si spre calea ferata Ploiesti-Urziceni. Dupa distrugerea podului de peste raul Teleajen in urma unei viituri, satul a ramas intr-o pozitie mai izolata(accesul facandu-se doar din spre comuna Dumbrava) fapt ce a determinat ca locuitorii sa lucreze mai mult in agricultura. In prezent s-a refacut legatura cu satul Buda prin constructia unui nou pod peste Teleajen. Datorita faptului ca populatia a scazut foarte mult in ultimii 40 de ani satul dispune de o scoala cu o singura clasa si o gradinita(tot cu o clasa) si un camin cultural. Satul Sicrita mai are si doua magazine generale.

Satul Sicrita

Satul Goga este situat pe maul drept al Raului Teleajen si strabatut de paraul Dambu; comform datelor recensamantului din 2011, este in prezent unul dintre cele mai mici sate ale comunei cu o populatie de 452 de locuitori. Tinand cont de clasificarea intocmita de V.Cucu, morfostructura asezarii se incadreaza in tipul adunat de forma liniara, avand si o retea stradala geometrica. Ca si celelalte sate si satul Goga indeplineste dou functii: agricola si de sat dormitor.

Singura dotare edilitara o reprezinta scoala care in urma cu cativa ani deservea si satului vecin Catunu (comuna Berceni). In prezent scoala are o gradinita si mai multe Sali de clasa pentru clasele I-IV, aici invatand copii din satele Goga, Buchilasi si Rafov. Prin partea de nord a satului trece si calea ferata Ploiesti-Urziceni, care si opreste in sat. Existenta acestei cai ferate a permis o legatura sigura a locuitorilor satului cu orasul Ploiesti. O mare parte a populatiei lucreaza in oras(datorita distantei mici doar 10 km) si o parte mai mica( in special populatia trecuta de 40 de ani) in agricultura, cultivand propiile terenuri cu legume, cereale sau pomi fructiferi.

Satul Goga

Buchilasi este un mic sat asezat chiar langa malul drept al raului Teleajen situat intre Goga si Moara Domneasca de-a lungul drumului ce uneste cel doua sate; nu are decat o singura strada(fara strazi laterale) iar pana in revolutia in 1989 fusese propus pentru demolare. Locuitorii Buchilasului lucreaza preponderent in agricultura iar o mica parte in orasul Ploiesti. In sat se gaseste o moara de porumb , dar care momentan este inchisa si un singur magazin general. La iesirea din sat spre Antofiloaia s-a construit o balastiera care a furnizat material pentru constructia autostrazii Bucuresti-Ploiesti. Buchilasi este un sat imbatranit din punct de vedere demografic iar acest lucru este dovedit si din faptul ca pe teritoriul satul este o scoala cu clasele I-IV care nu functioneaza din lipsa de elevi, iar cei putini ramasi sunt trasportati cu microbuz special la scoala cu clasele I-IV din satul Goga.

Satul Buchilasi

Antofiloaia nu este propriu zis un sat ci doar un catun cu aproximativ 50 de familii situat in lunca inundabila a Teleajenului, pe malul drept al acestuia. Ca si satul Buchilasi, Antofiloaia fusese propus pentru demoare in timpul regimului comunist, dar dupa 1989 s-a revenit asupra deciziei. Antofiloaia este cel mai sarac sat al comunei, aici locuind in mare parte familii de rromi, dar cu toate aceste chiar si in acest sat se observa o usoara crestere a nivelului de trai datorita faptului ca unii au inceput afaceri proprii cu solarii de legume si flori, iar altii au plecat in strainatate. Satul nu dispune de nici un fel de dotari edilitare.

Satul Antofiloaia

Populatia

Evolutia numerica a populatiei

Populatia reprezinta totalitatea locuitorilor care locuiesc intr-un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada de timp. Caracteristicile raspandirii si evolutiei populatiei in teritoriu sunt: factorii geografici (accesibiliatea, contitiile climatice, conditiile de vegetatie, fertilitatea solului, prezenta resurselor de apa); factorii social-istorici (care au permis popularea teritoriului de-a lungul timpului) si factorii demografici( se refera la manifestarea indicatorilor de baza ai dinamicii populatiei). Conform rezultatelor recensamantului din 2011 populatia comunei Râfov era de 5297 locuitori, ceea ce reprezinta 0,69% din totalul populatiei judetului Prahova si 0,03% din totalul populatiei Romaniei. Conform INS, populația stabilă la 1 ianuarie 2014 este 5443 persoane

Tabelul 2- Evolutia numerica a populatiei comunei

Ca urmare a analizei graficului putem concluziona faptul ca in perioada 1977-1993 populatia comunei Rafov a inregistrat o scadere drastica a populatiei cu 691 de persoane (datorita inrautatirii conditiilor de trai din regimul comunist). Intre 1993-2002 populatia inregistreaza o usoara scadere de circa 50 de locuitori, iar in perioada dintre anii 2002-2011. Conform datelor tabelului intre anii 2006-2007 populatia comunei inregistraza o usoara creste de circa 51 de persoane. In concluzie Populația comunei s-a aflat în scădere constantă, dar nu accentuată, între recensamintele din 1992 și 2011 pierzând în total peste 5% din locuitori.

Tabelul 2- Evolutia populatiei pe sate

In ceea ce priveste populatia satelor putem afirma faptul ca in 5 din cele 9 sate ale comunei populatia a scazut intre anii 1992-2011. Cea mai mare scadere a numarului de locuitori a avut loc in satul Buda, iar ceam mai mica scadere a numarului de locuitori a fost in Rafov.

Cresterea cea mai mare a populatiei s-a inregistrat in satul Antofiloaia de 42 de locuitori, iar ce mai mica crestere a fost in satul Malaiesti de numai 2 locuitori.

In urma analizarii celor doua tabele se poate observa o creste a populatiei in 4 sate din cele 9 sate ale comunei, dar aceasta nu acopera scaderea din celelate.

In concluzie putem afirma ca populatia comunei Rafov este intr-o continua scadere.

Miscarea naturala a populatiei

Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea populatiei, alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene demografice: natalitatea si mortalitatea. Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp determinata (1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus transformarilor mediului economic si social.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate și mortalitate. El evidențiază creșterea naturală a unei populații și se calculează ca diferență între numărul de nașteri și cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populației. Pentru comuna Râfov sporul natural înregistrează exclusiv valori negative în ultimii 10 ani.

Miscarea migratorie

Migratia interna, la nivel national, chiar daca nu influenteaza volumul total al populatiei, provoaca importante mutatii in structurile dupa varste si sexe ale populatiei, dar si in profil teritorial-administrativ, la nivelul judetelor si al localitatilor. Migratia poate fi cuantificata prin soldul migratoriu, calculat ca diferenta intre stabilirile de domiciliu in localitate si plecarile cu domiciliu din localitate.

În timp ce numărul persoanelor stabilite în localitate se diminuează constant în perioada analizată, cu o medie de 16 persoane, numărul persoanelor plecate din localitate se menține superior, cu o medie de 32 de persoane. Rezultă un spor migratoriu exclusiv negativ în întreaga perioadă de analiză.

Densitatea populatiei

Densitatea populatiei în comuna Râfov este superioara mediei pe tara (84,4 loc/km²), dar inferioara mediei pe judetul Prahova.

Populatia pe grupe de varsta

Tabelul 3

Din analiza tabelului de mai sus putem afirma faptul ca in comuna Rafov populatia de varsta adulta este majoritara in detrimentul populatiei tinere si celei varstnice. Tendinta de imbatranire a populatiei este evidenta datorita faptului ca populatia grupelor 20-44 ani si 44-65 ani este usor mai numeroasa decat populatia tanara, iar tinand cont si de scaderea continua a populatiei, a natalitatii si de imbunatatierea sistemului de sanatate acest lucru devine si mai clar. In concluzie datorita numarului mare al populatiei adulte putem spune ca pe viitor populatia varstnica a comunei va continua sa cresca. Conventional, se considera ca o populatie este tanara, daca proportia populatiei varstnice este mai mica de 7%; procesul de imbatranire demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei varstnice este cuprinsa între 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populatii imbatranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o stabilitate relativa în timp). In comuna Râfov, ponderea populatiei varstnice era de 17,52%, ceea ce arata o populatie imbatranita

Structura pe sexe

In analiza structurii pe sexe trebuie mentionat faptul ca proportia dintre sexe este relativ echilibrata, Predominanta usoara a populatiei feminine se accesntueaza odata cu cresterea varstei, iar datorita migratiei mai mare a populatiei masculine nici pe viitor nu se va realiza un echilibru intre sexe. Structura pe sexe a populatiei comunei Râfov nu diferă de cea la nivel judetean, ponderea populatiei feminine fiind mai mare decat ponderea populatiei masculine, ramanand constant proportionala in anii de analiza.

Starea civila a populatiei

In ceea ce priveste starea civila a populatiei comunei Rafov putem mentiona ca persoanele casatorite sunt mult mai numeroase decat cele care divorteaza, numarul maxim al casatoriilor fiind de 41 in 2007, iar numarul maxim al divorturilor finnd atins in 2007 si 2011 de 8 persoane.

Structura populatiei dupa nivelul de educatie

Tabelul 4

In comuna Rafov nivelul de educatie al populatiei dupa institutia de invatamant absolvita prezinta diferente mici intre invatamantul primar, liceal si gimnazial, acestea avand ponderi relativ egale care sunt apropiate de 20%. In analiza graficului de mai sus se poate observa ca persoanele care au absolvit doar invatamantul gimnazial sunt cele mai numeroase, iar cele cu cu studii post liceale cele mai putin numeroase. O pondere redusa au si persoanele cu studii universitare de doar 4 %, iar persoanele fara scoala numara si ele o pondere redusa de numai 3%.

In concluzie putem afirma ca nivelul de educatie al comunei Rafov este unul scazut prin prisma faptului ca doar 38% din populatie a absolvit liceul sau o scoala profesionala.

Structura populatiei dupa religie

In analiza graficului de mai sus observam faptul ca persoanele de religie crestin ortodoxa sunt cele mai numeroase cu o pondere de 97%, iar restul religiilor avand un procentaj de sub 1%. O pondere ridicata de 3% o reprezinta si informatia nedisponibila.

In concluzie putem afirma ca actuala structura a populatiei comunei Rafov dupa religie este peste media pe tara de 87%.

Evolutia numarului de salariati si someri

Evolutia salariatilor

Numarul mediu de salariati se afla in crestere cu 84% in 2013 fata de 2004.

Evolutia somerilor

Populația în vârstă de muncă în anul 2014 ajungea la o cifră de 3690. Astfel, la o medie de 138 de șomeri înregistrați, rezultă o rată a șomajului de 3,74%. Este necesar de menționat că datele statistice cuprind doar șomerii înregistrați ca atare la Oficiul Forțelor de Muncă, astfel încât la aceștia se adaugă șomerii neînregistrați, care se ocupă de agricultură pentru a subzista („șomajul ascuns‖). Pe de altă parte, o parte din șomerii înregistrați pot lucra fără forme legale, fie în zonă, fie în străinătate, chiar dacă figurează în cadrul populației șomere.

3.4. Caracteristicile economiei locale

Potențialul economi

Comertul si serviciile sunt activitatile economice desfasurate predominant la nivelul comunei, sectorul privat dezvoltându-se însă cu dificultate, fara a contribui la cresterea locurilor de munca. 27 de magazine mixte particulare funcționează în prezent în întreaga comună. În satul Palanca se află singura benzinărie din comună și tot aici există și un magazin de pompe funebre.

Cele două farmacii sunt amplasate în satele Râfov și Buda. Restaurant există numai în satul Palanca, alte câteva unități oferind servicii de cafe-bar. În satul Buda mai funcționează și un atelier de reparații auto. Industria este slab reprezentata, pe teritoriul comunei aflandu-se o unitate de construcții metalice, SC Conf Metal, o unitate de reparații paleți, SC Biser Prod Invest SRL și o balastieră, SC Aldru Com SRL. În comună funcționează 3 mori, în satle Antofiloaia, Buda și Buchilași. În satul Sicrita funcționează un depozit de materiale de construcții. Cadrul natural deosebit poate favoriza dezvoltarea turismului, insa in comuna nu exista unitati de

primire-cazare. Lista agentilor economici care isi desfasoara activitatea pe teritoriul comunei:

Infrastructura

Din punct de vedere al dotarilor tehnico-edilitare comuna Rafov nu indeplineste decat o mica parte din conditiile impuse de normele judetene, nationale si europene. Comuna nu dispune momentan de alimentarea cu gaze, apa si nici de canalizare (gospodăriile fiind utilitate cu fose vidanjabile și latrine uscate), dar au fost demarate lucrari de incepere a constructiei retelei de alimentare cu gaze si apa .

In prezent comuna dispune de 7 unitati de invatamant din care doua sunt scoli cu clasele V-VIII, iar restul sunt scoli primare cu gradinite, care dispun de conditii bune de studiu fiind renovate interior-exterior si avand laboratoare de informatica, incalzire centrala, acestea realizandu-se cu ajutorul Consiliului Local si al Guvernului. Religia majoritara este cea crestin-ortodoxa, pe teritorul comunei existand 7 biserici, cate o biserica in fiecare sat cu exceptia satelor Buchilasi si Antofiloaia. Sistemul de colectare a deșeurilor menajere este foarte bine organizat, la nivelul comunei existând și funcționând un serviciu de salubrizare. Comuna Rafov beneficiaza de servicii de televiziune prin cablu si internet, care sunt utilizate de o mare parte a populatiei.

Circulatia

Comuna Râfov are o încadrare bună în rețeaua de drumuri clasificate, având legături în teritoriu atât rutiere, cât și feroviare. Comuna este amplasată de-a lungul drumului județean DJ 101D: Ploiești – Bărcănești – Râfov –Gherghița (satele componente Râfov, Antofiloaia, Moara Domnească, Buda, Palanca), la aprox. 15 km de reședința de județ, și de-a lungul drumului județean DJ 139 (satele Goga, Buchilași, Râfov, Mălăiești), spre Pietroasa și spre Cătunu. Drumurile județene constituie axele majore de circulație și străbat localitatea pe direcția vest-est și, respectiv, nord-sud, intersectându-se în satul reședință de comună, Râfov, și având

lungimea de 13 km, respectiv 6 km în teritoriul administrativ al comunei. În partea de nord-est, traversează localitatea numai prin extravilan, drumul județean 101 F Valea Călugărească – Draganești. Legătura cu reședința de județ, municipiul Ploiești, care se află la nord-vest față de comuna în studiu, se face atât rutier, prin intermediul drumului județean DJ 101D, cât și feroviar, prin intermediul căii ferate simple principale, neelectrificate Ploiești – Urziceni, cu haltă în satul Goga. Singurul sat izolat este Sicrita, amplasat pe malul stâng al Teleajenului, separat de celelalte opt sate componente ale comunei (Râfov, Antofiloaia, Buda, Buchilași, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca), situate pe partea stângă a râului.

Podețele sunt în proporție de 70% în stare rea (șase din cele nouă), excepție făcând unul din cele două podețe din satul Râfov, cel din satul Sicrita (reabilitat) și podețul Golașei.

Dotarile din cadrul comunei Rafov:

Rafov

– Școala – amplasată în nucelul central al satului, dezafectată

– Grădinița – construcție parter in stare mediocra amplasata in aceeași incinta cu școala, dezafectată

– Biserica – Sfântul Nicolae, monument de arhitectura înregistrată pe lista monumentelor de arhitectura 2010, grupa valorică A;

– Spații comerciale – 2 magazine particulare, ambele pe partea dreaptă a DJ 139, în zona de nord a satului

– Farmacie – în zona centrală a satului, în fostul sediu al primăriei, Brina Farm

– Stații transport în comun – 1 stație de autobuz (DJ 139)

– Primăria – amplasată în zona centrală propusă, acces DJ 101D, construcție nouă;

– Poliția – amplasată în zona centrală propusă, acces DJ 101D, construcție parter, spațiu comun cu dispensarul uman

– Școala – clasele I-IV, amplasată în zona centrală propusă, acces DJ 101D, construcție parter aflată în

stare bună;

– Grădinița – amplasată în centrul satului, acces DJ 101D, construcție parter proprietatea primăriei, in stare

mediocra are o singura clasă.

– Dispensarul – construcție parter in stare mediocra cu trei cabinete medicale si spatii anexe, spațiu comun cu

poliția

– Spații comerciale – 4 magazine mixte particulare, toate cu acces la DJ 101D

– Stații transport în comun – 2 stații de autobuz (DJ 101D)

ANTOFILOAIA

– Biserica Sfântul Nicolae – amplasată în zona centrală propusă

– Servicii – moară privată în zona centrală propusă, servicii poștale private

– Spații comerciale – 3 magazine mixte particulare, toate cu acces la DJ 101D

MALAESTI

– Școala – clasele I-IV, amplasata pe DJ 139, este o construcție parter in stare buna;

– Școala – clasele V-VIII, amplasată pe DJ 101D, construcție nouă, P, P+1, în stare bună

– Grădinița – funcționează în clădirea școlii cu clasele I-IV, cu o singură clasă

– Căminul cultural – construcție P nouă

– Biserica Intrarea Maicii Domnului in Biserica – amplasata in vecinătatea școlii vechi este în stare

de funcționare bună, reparată recent.

– Servicii – cafe-bar (DJ 101D, în zona căminului cultural)

– Spații comerciale – 2 magazine mixte private, ambele în nucleul central al satului (DJ 139)

– Stații transport în comun – 2 stații de autobuz (DJ 101D)

GOGA

– Școala – clasele I-IV, amplasata pe strada principala a localității DJ 139. In 4 săli de clasa funcționează școala, iar intr-o sala de clasa grădinița;

– Biserica – Nașterea Maicii Domnului, amplasată în zona centrală a satului, pe partea dreaptă a DJ 139

– Spații comerciale – 3 magazine, toate la DJ 139

– Stații transport în comun – halta CFR, 2 stații de autobuz

BUDA

– Școala – clasele I-VIII, amplasată la limita sudică a satului (DJ 101D), funcționează într-o construcție noua parter în stare bună, are 5 săli de clasa si spatii anexe.

– Grădinița – program normal, o singură clasă, funcționează într-o construcție noua, lângă școală

– Dispensar uman – amplasat la limita sudică a satului (DJ 101D), funcționează într-o construcție P în stare bună, spațiu comun cu farmacia

– Cămin cultural – în nucleul central al – Biserica Sfântul Nicolae – în nucleul central

– Spatii comerciale – 8 magazine mixte în locuințe individuale, concentrate îndeosebi în nucleele propuse

– Farmacie – la DJ 101D, în spațiu comun cu dispensarul uman, oficina locală de distribuție farmacia Medimfarm-Topfarm

– Servicii – moară (în nucleul sudic al satului), reparații auto (în nordul satului, la DJ 101D), cafe-bar (în zona nordică a satului), dispensar veterinar

– Stații transport în comun – 3 stații de autobuz (DJ 101D)

PALANCA

– Școala – clasele I-IV, funcționează intr-o construcție parter in stare mediocra si are 2 săli de clasa, amplasată în nucleul central, intersectie DJ 101D cu DC 81

– Grădinita – construcție P+1 etaj in stare buna amplasata in imediata apropriere a scolii, o singu- Biserica Sfântul Dumitru – amplasată în cimitir

– Spatii comerciale – 4 magazine mixte în locuințe individuale

– Servicii – benzinărie (Rompetrol) în partea nordică a satului, restaurant (limita sudică a satului) și magazin de pompe funebre

– Stații transport în comun – 3 stații de autobuz ră grupă

SICRITA

– Școala – clasele I-IV, în zona centrala a satului, construcție parter in stare rea

– Grădinița – program normal, o singură grupă, în spațiu comun cu școala

– Biserica Sfîntul Nicolae – în centrul satului

– Spatii comerciale – 3 magazine mixte particulare, 1 depozit materiale construcții

– Stații transport în comun – 2 stații de autobuz (DC 83, DC 82)

BUCHILASI

– Școala – amplasată în zona centrală a satului, la DC 86, construcție parter in stare mediocra cu 2 săli de clasa, dezafectată

– Moară – amplasată la intersecția DJ 139 cu DC 86

– Magazin – pe DC 86

– Stații transport în comun – 1 stație de autobuz

4.Vulnerabilitate socio-economica si natarala a comunei

Riscuri naturale

Riscul seismic: Conform STAS 11 100/1993, comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I (opt) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani.Conform normativului P 100 /2013, referitor la protectia seismica a constructiilor ,teritoriul administrativ al comunei se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, (zonarea teritoriului Romaniei ):

-valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani: ag =0,28 g

-perioada de colt Tc a spectrului de raspuns: Tc = 1,00 s

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Cea mai mare parte a teritoriului comunei este situata pe un teren bun de fundare si de aceea nu au fost semnalate avarii la constructii in urma seismelor.

Risc de instabilitate: A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecailor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor

cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului‖, indicativ GT006-97, caseta 17. Fiind o zona de ses aluvionar cu aspect plan si o inclinare mica spre sud- est, are stabilitatea generala a terenului asigurata. Fenomenul de risc este eroziunea de mal.

Risc de inundabilitate: Pozitionarea localitatilor din cadrul comunei Râfov la confluenta raurilor Prahova cu Telejean, in zona Campiei de subsidenta, care coboara anual cu o rata de cca. 2-5 mm, face ca cel mai mare risc natural sa fiereprezentatde viiturile de pe aceste cursuri de apa. Viiturile inregistrate la posturile hidrometrice au fost in 06.2002;02,03,05,07,08,09 2005;01 2006 candcota maxima a raului Teleajen a ajuns la 675 iar debitul la 575 m³/s. Datorita ploilor abundente care in 2005 au fost de cca 80 l/m² au fost inundate case, gospodarii, terenuri si drumuri. Podetul Palanca de pe DJ 101 D a fost distrus in proportie de 70%. In vederea asigurarii impotriva inundatiilor sunt necesare lucrari de regularizare a albiilor raurilor

Prahova si mai ale Telejen si indiguire a malurilor pentru cresterea vitezei de scurgere a apelor pe firul devale. Inaltime minima a digului de aparare ar trebui sa fie mai mare cu cca. 50 cm- 100 cm fata de cota cea mai ridicata a apelor de la inundatiile din 2005- 2006 (cota absoluta la care s-a ridicat apa la viitura fiind 98. 50). In apropierea intravilanului localitatilor Moara Domneasca, Antofiloaia si Râfov, intre acestea si firul vaii raului Telejean este proiectat traseul autostrazii Bucuresti- Ploiesti.

De asemenea intre intravilanul localitatilor Sicrita, Dumbrava si Ciupelnita este propusa jonctiunea traseului de autostrada dintre Ploiesti si Focsani cu autostrada Ploiesti-Bucuresti.

Traseul acestei autostrazi va influenta puternic dezvoltarea pe orizontala a perimetrelor localitatilor apartinand comunei Râfov, dar totodata va fi un baraj impotriva viiturilor raului Telejen (cel putin pentru localitatea Moara Domneasca). Se propune regularizarea si recalibrarea prin taieri de meandre a raului Teleajen pentru a diminua efectele negative ale eroziunii de mal.

Riscuri antropice: Localitatea Râfov este traversata de retele de utilitati respectiv:

-Cablu telefonic

-Linii de curent

-Conducte de transport titei, gazolina

Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele.

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mari iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A). Se vor pastra zonele de protectie coform legislatiei in vigoare a retelelor edilitare (conducte gaz , LEA, statii de transformare, etc.)

PROBLEME DE MEDIU

Poluarea mediului natural produsă prin poluarea aerului, apei, solului, sonoră are influente negative asupra stării de sănătate a populației, la nivelul comunei Rîfov se produce din urmatoarele cauze:

– lipsa lucrărilor de canalizare, apele uzate fiind redate în circuitul natural prin puțuri absorbante și haznale. Apele meteorice se scurg la nivelul terenului prin rigole stradale care se descarcă în cursurile de apă existente în zona localitatii;

– depozitarea deșeurilor menajere în locuri nemenajate, fără respectarea distanțelor de protecție sanitară față

de albiile cursurilor de apă și a altor zone protejate;

– poluarea solului și a apelor freatice cu NH3 – amoniac, NDx – monoxid de carbon și CH4 – metan rezultate din descompunerea gunoiului de grajd, folosirea unilaterala a unor îngrașăminte chimice și a pesticidelor;

– poluarea sonoră și a aerului datorită traficului rutier pe DJ 101 D;

– poluarea apelor pârâului Dâmbu (clasa V de calitate la varsare in Teleajen poluand si apele acestuia);

– poluarea solului cu hidrocarburi din cauza traversării teritoriului administrativ, a unor conducte de transport țitei, produse petroliere și gaze naturale;

– poluarea cu hidrocarburi a cursurilor pe Dâmbu și Teleajen.

Poluarea apelor freatice

O caracteristică a complexului freatic amintit este conductivitatea hidraulică ridicată a stratelor

acvifere din zona comunei Râfov între 45-450 m2/zi motiv pentru care complexul acvifer superior este foarte sensibil la poluare.

Direcția apelor subterane care traversează subsolul municipiului Ploiești este către vârful conului

aluvionar Prahova-Teleajen, unde este poziționată comuna Râfov. Traversarea apelor subterane prin subsolul municipiului Ploiești, care reprezintă una din cele mai puternic industrializate orașe din România în afara Bucureștiului, unde există mai mult rafinării, unele cu vechimi mai mari de 100 ani, care în perioada celui de-al doilea război mondial au fost puternic bombardate, precum si existența unui sistem complex de rețele de transport produse petroliere, face posibilă infectarea foarte ușoară a apelor de suprafață cu produse petroliere.

In vederea asigurării alimentării cu apă a localităților din comuna Râfov ar trebui ca sursa să o constituie complexul stratelor de Cândești și la executarea forajelor de captare să se izoleze stratul acvifer freatic (poluat în cea mai mare parte).

Calitatea apelor este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului Național de Monitoring a Calității Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate de analiza și validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calității globale a apelor.

Apa din fantanile satesti amplasate de regula in curtea gospodariilor, in apropiere de depozitul propriu de gunoi de grajd sau de latrine sunt afectate de poluarea cu indicatori specifici. Analizele efectuate de Laboratorul APM pentru apa din aceste fantani indica de cele mai multe ori depasiri ale CMA pentru azotati, depasire care ajunge pana la valoarea de 200-300 mg/l azotati. Se impune un sistem centralizat de alimentare cu apa in toate localitatile componente ale comunei si un sistem de canalizare centralizat precum si amplasarea unei statii de epurare pentru apele uzate menajere sau cele tehnologice provenite din activitati industriale. Pe agenda Primariei exista ca proiect prioritar elaborarea de documentatii pentru fundamentarea oportunitatilor de obtinere de fonduri.

În cadrul programului de monitorizare a rețelei hidrogeologice se efectueaza urmarirea cantitativa si calitativa prin masuratori ale nivelului hidrostatic si prelevari de probe de apă în doua campanii anuale. Traversarea apelor subterane prin subsolul municipiului Ploiesti, care reprezinta una din cele mai puternic industrializate orase din Romania in afara Bucurestiului, unde exista mai mult rafinarii, unele cu vechimi mai mari de 100 ani, care in perioada celui de- al doilea razboi mondial au fost puternic bombardate, precum si existenta unuis sistem complex de retele transport produse petroliere, face posibila infectarea foarte usoara a apelor de suprafata cu produse petroliere.

In judetul Prahova, poluarea cu produse petroliere se datoreaza, in principal proceselor tehnologice desfasurate in cele 5 rafinarii din judet, activitatii de extractie titei, transportului de titei si de produse petroliere finite prin conducte si scurgerilor accidentale din conductele de transport, avand drept cauze vechimea conductelor si spargerea acestora in scopul efractiei. Poluarea principala cu produse petroliere a subsolului si apei subterane se afla in aria urbana si periurbana a Municipiului Ploiesti.SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI se afla in vecinatatea comunei si cu o amplitudine a produsului petrolier liber in sol de 4.8 m in incinta rafinariei, este sursa de poluare cu produse petroliere de pe

teritoriul ei. In anul 2004, in cadrul proiectului PHARE RO 9910.02, APM Prahova a continuat monitorizarea calitatii apelor subterane din cele 250 de foraje din zona de sud-est a municipiului Ploiesti, ce cuprinde localitatile: Brazi, Barcanesti, Berceni, Râfov, Pucheni, Tinosu. S-a determinat continutul de hidrocarburi totale

(C10 – C40) si de benzen, toluen, etilbenzen, xilen (BTEX). Comparativ cu 2003, concentratia de hidrocarburi totale in zonele Tinosu si Râfov a scazut, in zona Brazi a crescut semnificativ, in celelalte zone (Barcanesti, Berceni, Pucheni) mentinandu-se aproximativ la acelasi nivel.

Nivelul liber al acviferului freatic variaza anual considerabil intre 3-10 m adancime, in functie de

cantitatea de precipitatii, antrenand pe verticala pana de contaminare cu hidrocarburi, accentuand poluarea zonei. Urmarirea in continuare a fenomenului de poluare cu hidrocarburi va evidentia caracteristicile comune surselor de poluare mentionate, respectiv mecanismul poluarii solului si apei freatice, natura poluantilor si gradul de contaminare a apei freatice modul de propagare a frontului poluant precum si evolutia in timp a fenomenului pentru a gasi metodele cele mai eficiente de protectie a mediului inconjurator in aceasta zona si de a elimina in totalitate riscul.

Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. Se afla in stransa corelatie cu clima regiunii, atat prin configuratia, natura si structura lui, constituind insa si un factor important in raspandirea unui numar tot mai mare de boli, ca urmare a poluarii sale. Influenta solului poluat asupra sanatatii umane se exercita in primul rand ca urmare a poluarii sale biologice si chimice:

-poluarea biologica este caracterizata prin contaminarea solului;

-poluarea chimica este cauzata in principal de pesticide si ingrasaminte

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul si aglomerarile , incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de

Management a Nutrientilor elaborat conform recomandarilor Codului de Bune Practici Agricole.

Excedentul de gunoi din unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special (uscare rapida, compostare, etc.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati. Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei .

Se vor amenaja spatii verzi ce vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si arbusti si parcuri conform normativelor in vigoare.