Indici Bursieri
Definire
Bursa reprezintă o instituție cu putere de autoreglementare, specifică economiei de piață liberă – bursa – ca formă organizată de schimb pentru mărfuri și valori. În esență, noțiunea indică locul de întâlnire a negustorilor și oamenilor de afaceri, în sensul unui spațiu de concentrare a cererii și ofertei. Acest conținut rezultă din definițiile date în limbajul de specialitate. Astfel "Legea româna asupra burselor" din 1929 – "Legea Madgearu" – se arată că "bursele sunt instituții publice create în scopul de a reuni pe comercianți, industriași, producători, armatori și asigurători în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, productelor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul" .Prin urmare bursa este o piață, care se particularizează prin obiectul tranzacțiilor și modul de organizare și funcționare. În domeniul dreptului se apreciază că bursele sunt instituții unde se negociază (se vând și se cumpără) valori mobiliare său mărfuri, după o procedură anumită și numai de către anumiți intermediari, sub supravegherea autorităților. Formarea și afirmarea bursei exprimă însăși definirea relațiilor de schimb, a pieței ca structură de bază a economiei de piață moderne. Odată cu consacrarea bursei, relațiile de schimb ajung la deplină extindere și maturizare, primind rolul central în reglarea mecanismului de piață.
Bursa de valori este una din cele mai importante instituții ale economiei de piață, un
Segment al pieței financiare, o piață secundară organizată, transparentă și supravegheată, pe care se încheie tranzacții referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constiutie obiectul principal al contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezintă economii financiare, disponibilități neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor către cele mai productive activități economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator și diversificator al producției rentabile, precum și un detector al producției nerentabile.
Indiferent de forma ei juridică, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori funcționează sub controlul și supravegherea guvernului.
Bursa de Valori București (BVB) este o bursă de valori din București, România. Capitalizarea totală era de aproape 30 miliarde euro (39 miliarde dolari americani) în septembrie 2014. La acel moment, 83 de companii erau listate la BVB. În anul 2013, principalul indice al BVB, BET, a crescut cu 26,1%, înregistrând a 15-a cea mai bună performanță în clasamentul global al piețelor. Din august 2013, directorul general al BVB este Ludwik Sobolewski.
Esența piețelor bursiere și caracteristica lor.
Odată puse în circulație, valorile mobiliare prin emisiunea pe piața primară fac obiectul
tranzacțiilor pe piața secundară. Existența acestui tip de piață oferă posibilitatea deținătorilor de acțiuni și obligațiuni și să valorifice înainte ca acestea să aducă profit (dividende sau dobânzi). Piața secundară reprezintă, în același timp, modalitatea de a concentra în același loc investitori particular sau instituționali, care pot vinde sau cumpăra titluri mobiliare, având garanția că acestea au valoare și pot fi reintroduse oricând în circuit. Funcționarea efectivă a pieței secundare se realizează prin intermediul burselor de valori și piețeloe de negociere. Bursa de valori se definește prin existența unei instituții care dispune de spații pentru tranzacții, unde se concentrează cererea și oferta de titluri financiare și se realizează negocierea, contractarea și executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut.
Bursa poate avea trei forme: bursa oficială, bursa secundară și bursa terțială
Bursa oficială este piața cu reglare la termen sau piața în numerar. Piața cu reglare la termen este principala piață, în măsura în care aici se negociază valorile mobiliare cele mai importante și unde sunt permise cele mai variate operațiuni bursiere. Caracteristica majoră a acestei piețe este dată de faptul că operațiile de vânzare/cumpărare se achită o dată pe lună în ziua de lichidare. Piața în numerar are drept caracteristică principală reglarea imediată a tranzacțiilor. Titlurile cotate pe acest tip de piață fac adesea obiectul tranzacțiilor minore ca valoare. De asemenea, fluctuațiile cursurilor sunt adesea accentuate de restrângerea pieței. Pentru a fi cotată, o societate comercială trebuie să obțină avizul organismului investit cu autoritate în reglementarea și supravegherea burselor de valori, prin prezentarea unor dosare care trebuie să conțină: cererea, documentația completă asupra societății inclusiv, statutul, componența Consiliului de Administrație, lista acționarilor posesori a mai mult de 5% din capital, notă detailată asupra activității, ultimele trei bilanțuri contabile, raportul asupra situației financiare etc., o serie de angajamente privind procesele verbale ale Adunărilor Generale, publicarea regulată a informațiilor despre activitatea economico-financiară.
Organul de decizie al bursei urmează a stabili admiterea societății pentru a fi cotată, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
ultimele trei bilanțuri contabile reflectă o activitate profitabilă;
capitalul social al societății este relativ important;
situația financiară generală este considerată bună;
d.)ocietatea acceptă să ofere public cel puțin 25% din capitalul social, sub forma unui număr de valori mobiliare (80 000 – 100 000) pentru bursa centrală, sau minimum 20.000 pentru bursele provinciale.
Bursa secundară a apărut în Europa în anii ’80 devenind o piață dinamică, organizată în umbra piețelor oficiale. Piața secundară este destinată să îndeplinească un dublu rol:
• Piață tranzitorie pentru societățile ce urmează să înceapă procedura de penetrare pe piața oficială;
• Piața permanentă pentru societățile a căror speranță de a fi cotate la bursa oficială este redusă.
Organismele abilitate acordă licența de cotare unei societăți pe o perioadă limitată de obicei 3-5 ani, urmând ca la sfârșitul perioadei de grație să decidă accesul acesteia la bursa oficială. Acest tip nou de piață se adresează, preponderent, întreprinderilor mici și mijlocii, în curs de dezvoltare, dar care nu îndeplinesc încă toate condițiile pentru a fi cotate pe piața oficială sau nu se dorește acest lucru, din diferite motive. De altfel, piața secundară este asimilată cotării oficiale, ceea ce constituie o garanție suplimentată. Asimilarea trebuie luată în sensul similitudinii și nu în cel al integrării. De fapt, procedura de cotare este asigurată de societatea bursieră desemnată ca specialistă, fiind abilitată să intervină în contrapartidă pe piață, pentru asigurarea lichidității. în plus asigurarea cu titluri și reglarea lichidităților se realizează numai pe baza reglementărilor și normelor valabile pentru valorile înscrise la cotarea pe piața oficială. în ultimul rând, organele abilitate în probleme bursiere publică pe lângă cotațiile titlurilor care circulă la bursa oficială, și pe cele ale titlurilor care fac obiectul tranzacțiilor pe piața secundară. Din cele prezentate se poate deduce că piața secundară de
capital are un rol destul de important putându-se numi și piață oficială, datorită reglementărilor,
importanței și rolului său în economie. Modalitățile de introducere a unui titlu pe piața secundară sunt mai puțin restrictive, în scopul facilitării accesului la bursă a societăților noi, adesea în curs de dezvoltare, dar al căror capital este personal sau familial.
Pentru a fi admise pe piața secundară, societățile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
• Cota minimă din capitalul social pus în vânzare prin titluri de valoare este limită la 10%. Dacă acest minim nu este atins în momentul înscrierii la bursa secundară, difuzarea acțiunilor/obligațiunilor se încredințează unuia sau mai multor intermediari financiari – societăți de bursă sau bancare. Societățile care au acces pe piața secundară acoperă un spectru larg, fiind admisă o mare diversificate de activități. Totuși, bursa secundară este specializată, în general, pe cotarea valorilor mobiliare emise de următoarele tipuri de societăți:
• societăți familiare, care ar intra pe piața oficială, dar nu sunt dispuse să disponibilizeze mai
mult de 25% din capitalul social, pentru a-și păstra controlul asupra societății;
• societăți în curs de dezvoltare pentru care piața terțială nu este convenabilă și nu au încă
mărimea necesară pentru admiterea la bursa oficială;
• societăți care au căpătat o oarecare notorietate, dar nu dispun nici de mărime, nici de
perspective de dezvoltare;
• societăți la care se pune problema atât a succesiunii, cât și a estimării obiective a valorii unei valori mobiliare.
• Informarea publică trebuie realizată conform măsurilor precizate de organismul autorizat,
prin regulamentele bursei de valori. Societățile se angajează să permită controlul asupra activității financiar-contabile și să informeze public, regulat și corect,în publicațiile oficiale și de specialitate.
3. Bursa terțială este o piață liberă unde fiecare acționar, chiar minoritar, poate să-și coteze
titlurile, fără nici o formalitate particulară, făcându-și singur dovada existenței juridice. Acest tip de piață are ca principală caracteristică primirea oricărei întreprinderi, pentru a obține o singură cotație sau doar câteva cotații episodice. De aceea, mărimea, activitatea, rezultatele și perspectivele întreprinderilor contează prea puțin, acestea nefiind obligate să informeze public asupra activității lor. Aceasta explică de ce piața terțială are o imagine mediocră în lumea financiară și nu este deloc atractivă pentru investitori. Cu toate acestea, au existat, încă din deceniul 8, tentative de a aduce reforme acestui tip de bursă. În 1973, în Franța s-a încercat cotarea prin proceduri similare sistemului englez. Metoda prevedea stabilirea a două cursuri – de vânzare și de cumpărare – precum și a unui număr minim de titluri tranzacționate, fiind ulterior abandonată. Chiar dacă piața terțială se consideră un eșec, ea servește la crearea și întreținerea bursei secundare. Piețele interdealeri sau OTC permit accesul la tranzacții pentru un număr mare de valori mobiliare ce nu îndeplinesc condițiile pentru a fi cotate la bursele propriu-zise. Piața OTC este constituită, în esență, din relațiile stabilite între comercianții de titluri (dealerii), precum și între aceștia și clienții lor.
Rolul burselor și clasificarea acestora
Rolul bursei este acela de a asigura:
1. Echilibrul cererii și ofertei având la bază un număr cât mai mare de participanți, din ambele categorii (vânzători și cumpărători);
2. Metodologia de tranzacționare extrem de rapidă, asistată de tehnica de calcul și personal
specializat, prin tipizarea formularelor de contracte bursiere și standardizarea calității produselor negociate, prin admiterea la tranzacționare numai a agenților specializați etc.;
3. Constituirea unor depozite bancare de garanții, atât pentru cumpărători, cât și pentru
vânzători, prin controlul permanent, prin intermediul unor comisii avizate, a bonității și bunei
credințe a agenților bursieri, printr-o metodologie specifică de certificare a calității produselor
negociate etc.;
4. Limitarea procentuală, maxim admisă, de variație zilnică a prețurilor;
5. Crearea diferitelor tipuri de contracte bursiere (spot, forward, futures, option etc.).
Dezvoltarea vieții economice a determinat generalizarea relațiilor comerciale și financiare care în timp, a creat, sub aceeași denumire de bursă, o anumită diversitate instituțională. Drept urmare, în literatura de specialitate se regăsesc diferite clasificări ale burselor:
1. În funcție de varietatea produselor tranzacționate și de tranzacțiile pe care le mijlocesc, bursele pot fi:
• generale, în cadrul lor realizându-se tranzacții cu o gamă variată de produse (valori
mobiliare sau mărfuri);
•specializate, care mijlocesc numai tranzacții cu valori mobiliare sau numai cu mărfuri (London Metal Exchange, Tokyo Grain Exchange, New York Cofee, Sugar and Cocoa Exchange etc.).
După obiectul tranzacțiilor intermediate, bursele se pot calsifica în:
• burse de valori mobiliare (London Stock Exchange, New York Stock Excange, Bursa de
Valori București, etc.);
• burse de mărfuri (Chicago Board of Trade, Bursa Romвnă de Mărfuri etc.);
• burse complementare comerțului internațional, fiind bursele de asigurări, bursele de navlu
etc. (Baltic Mercantile and Shipping Exchange)
• burse valutare sau de devize.
În funcție de forma de localizare a burselor, acestea sunt:
• centralizate, ceea ce presupune existența fizică a intermediarilor care realizează tranzacțiile
în aceeași incintă;
• descentralizate, fiind burse bazate pe un mecanism de comunicare la distanță, fiind numite
și burse electronice.
După soluția instituțională aleasă pentru înființarea și funcționarea burselor, se regăsesc:
• burse de stat, ceea ce presupune pentru momentul înființării intervenția organelor administrației publice, acest tip de burse fiind caracteristic în general țărilor europene continentale (Franța, Germania, Italia, România etc.) și au, de regulă, accesul deschis pentru orice intermediar care îndeplinește condițiile impuse de regulamentele în vigoare;
• burse private, care au apărut exclusiv prin inițiativă privată, fiind caracteristice țărilor
anglo-saxone (Statele Unite, Marea Britanie etc.), unde accesul este restricționat la un anumit număr de locuri (membrii), prima condiție pentru un intermediar care dorește să participe la respectiva piață fiind să aibă un loc de tranzacționare;
Conform modului de comunicare în vederea încheierii tranzacțiilor, se pot deosebi burse:
• cu strigare liberă (open outcy), în cadrul cărora tranzacțiile se încheie prin viu-grai, fiind
cea mai veche formă de comunicare;
• electronice, tranzacțiile realizîndu-se prin intermediul tehnologiilor moderne de comunicare
(telefon, fax, internet etc.).
În funcție demodul de formare al prețului, bursele sunt organizate în:
• piețe de licitație, ceea ce presupune existența unui conducător al ședinței de tranzacționare
(conducătorul fiind reprezentat de persoane fizice sau sisteme electronice), caracteristic fiind faptul că la un moment dat în timp, pentru un anumit titlu, nu poate exista decît un singur preț de încheiere a tranzacțiilor;
• piețe de negociere, unde pentru formarea prețului se utilizează negocierea directă între
participanți, caracteristic fiind faptul că la un moment dat în timp, pentru același titlu, pot exista
simultan mai multe prețuri de încheiere a tranzacțiilor, datorită posibilității existenței mai multor negocieri simultane pentru respectivul titlu.
Dupa disciplina de tranzactionare, bursele pot fi clasificate în:
• Piete bazate pe ordine: (order-driven market), în cadrul cărora cursul bursier se formează pe
baza ordinelor introduse în sistem de către intermediari (mai sunt numite și piețe de tip „double
auction”);
• Piețe bazate pe cotații (quote-drivem market), care presupun existența unor intermediari
formatori de piață (market makers) care afișează cotații ferme de cumpărare și de vînzare pe un anumit titlu financiar.
Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru al unei burse se disting:
• burse închise, care presupun un număr fix de membri, locul deținut de fiecare dintre aceștia putînd fi vîndut, închiriat sau cedat prin moștenire. Prețul cu care locul unui membru este vîndut – sau chiria plătită depind de evoluția activității bursiere în zona respective
• burse deschise – acestea sunt instituții care nu presupun un număr limitat de membri,
membrii plătind o taxă de admitere și o cotizație anuală. La acest tip de burse diferențierea se face între membri fondatori și membri cooptați astfel: membrii fondatori sunt cei care au realizat începerea activității bursiere și ar putea dispune de mai multe voturi în asociația bursei;
membrii cooptați, respectiv cei care au fost atrași ulterior în asociație și care pot fi membrii
afiliați care nu au drept de vot în Adunarea Generală și plătesc o taxă de admitere și o cotizație
anuală mai mică sau membrii asociați care nu pot negocia direct în ringul bursei, ci numai prin
intermediul unui membru deplin sau a unuia afiliat.
Natura specifică a bursei este dată de o serie de caracteristici:
Piață de mărfuri și valori
Bursa este locul de întâlnire a cererii cu oferta pentru mărfuri, dar și pentru diferite titluri de valoare. Pentru ca o marfă să poată fi obiect de tranzacție la bursă, pe lângă atributul de fungibil, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1. Să aibă un anumit grad de standardizare, caracterizat prin omogenitate sub aspect calitativ, astfel încât să existe fără echivoc garanția că între ceea ce s-a negociat în contract și ceea ce se va livra nu există nici o deosebire. Ca o condiție a menținerii caracterului omogen, produsul trebuie să aibă un grad redus de prelucrare.
Fac obiectul tranzacțiilor la bursele de mărfuri următoarele bunuri:
• bunuri de origine vegetală: grâu, porumb, soia, făină, ulei, ovăz, orz, orez, cartofi (albi,
roșii), cacao, cafea, citrice, zahăr brut și rafinat, semințe de floarea soarelui, bumbac, ulei de palmier, cauciuc, lemn, placaj, cherestea etc.;
•mărfuri de origine animală: animale vii (porci, vite, cornute), carcase congelate de porc,
carne, unt, ouă, lînă, piei brute etc.;
• mărfuri de origine minerală: aur, argint, cupru, zinc, aluminiu, plumb, cositor, nichel,
paladiu, platină, combustibili casnici și industriali (benzină, motorină, propan) etc.
2. Să aibă o importanță strategică în comerțul mondial, adică marfa să intereseze un număr
mare de vînzători și cumpărători, deci să existe o piață largă care să excludă posibilitatea de a crea un monopol pentru a influența prețul și condițiile de tranzacționare.
3. Să fie o marfă atractivă, adică să creeze o piață ce atrage atenția speculatorilor, vînzătorilor și cumpărătorilor prin oscilații mari și frecvente ale prețurilor, rezultate din variația mare a cererii și a ofertei, baza pentru cîștiguri din tranzacții cu astfel de mărfuri. Asemenea oscilații mari de preț au determinat și riscuri pe măsură, întrucît se manifestau de cele mai multe ori imprevizibil.
4. Să fie depozitabilă, respectiv să ofere prin natura ei certitudinea că există în cantitatea și la data realizării contractului negociat la bursă.
Specific tranzacțiilor bursiere cu mărfuri este faptul că se negociază dreptul de
proprietate asupra mărfurilor și nu este necesar a fi aduse efectiv și etalate la bursă.
Piață liberă
Bursele sunt piețe libere care asigură confruntarea cererii cu oferta. De aceea, pentru ca o marfă să poată fi negociată la bursă trebuie să fie produsă și comercializată în condițiile unei concurențe relativ libere. Numai dacă există un număr relativ mare de producători independenți și un număr suficient de mare de comercianți și cumpărători finali se exclude posibilitatea ca vreun individ sau un număr restrâns de indivizi să influențeze în mod hotărâtor prețul și condițiile de tranzacționare.
Pornind de la cele menționate se poate aprecia că pentru ca o marfă să fie negociată la bursă ea trebuie să îndeplinească o serie de cerințe:
• oferta trebuie să fie amplă și să provină de la un număr suficient de mare de ofertanți;
• cererea trebuie să fie solvabilă și relativ constantă;
• prețurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control, trebuie asigurată transparența informațiilor privind piața.
Piață simbolică
Caracteristic tranzacțiilor la bursele de mărfuri este faptul că vânzătorul nu-și etalează marfa, ci prezintă numai un document prin care dovedește că este posesorul ei. Cumpărătorul nu are nevoie să vadă marfa întrucît fiind vorba de o marfă fungibilă cunoaște cu exactitate, din documentație,toate calitățile acesteia.
Piață organizată
Bursa este o piață organizată, adică tranzacțiile se realizează conform anumitor principii, norme și reguli ce sunt cunoscute și respectate de participanți.
Piață reprezentativă
Bursa este o piață reprezentativă servind drept reper pentru toate tranzacțiile ce se efectuează cu acele mărfuri și valori pentru care ea constituie piață organizată. La bursă se stabilește prețul pentru produsele negociate – cursul bursei – element esențial pentru toate tranzacțiile comerciale care se desfășoară în țara respectivă și chiar, în cazul marilor burse, în întreaga lume. Stabilirea nivelului zilnic al prețurilor care asigură volum maxim de tranzacții, determină ca bursa să fie considerată un reper al întregii activități economice, sursă a informației de bază pentru agenții economici. Mai mult, prin funcționarea permanentă, spre deosebire de licitații care au un caracter periodic, bursa exprimă chiar continuitatea proceselor economice, caracterul neîntrerupt al tranzacțiilor comerciale.
Așadar, dezideratele oricărei burse sunt:
1. Determinarea prețurilor reale pentru produsele tranzacționate pe piața respectivă;
2. Creșterea fluidității pieței, a operativității tranzacțiilor comerciale și maximizarea siguranței executării contractelor încheiate;
3. Diminuarea fluctuațiilor prețurilor, ceea ce determină stabilizarea economiei;
4. Asigurarea aprovizionării industriașilor cu produse de bază (materii prime și materiale) și asigurarea unei piețe de desfacere ritmică pentru producătorii direcți, aceștia nu mai sunt obligați să stocheze mărfurile, încărcînd astfel prețul cu cheltuielile de depozitare (costul pentru o mărfă depozitată timp de un an crește cu cca 25% față de valoarea inițială);
5. Asigurarea împotriva riscurilor pentru: bănci, societăți de comerț exterior, producători
importatori/exportatori, comercianți de produse din import;
6. Transferarea riscurilor de preț de la profesioniști la speculatori;
7. Atragerea capitalurilor disponibile în circuitul economic.
2.1. Scurt istoric
Pe fundalul unei tradiții de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcționat după modelul burselor occidentale, România consemnează, în anul 1881, apariția primei burse de valori. Deschiderea bursei din București a avut loc la 1 decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț, în Monitorul Oficial al României din decembrie 1882 fiind publicate cotațiile bursiere ale primelor companii românești tranzacționate.
Evoluția cadrului legislativ în domeniul pieței de capital a fost marcată de următoarele etape:
– anul 1904 aduce o nouă lege a bursei în care operațiunile bursiere, sunt mai clar definite și, ca o consecință imediată, publicul larg este tot mai convins de eficiența plasamentelor în titluri de valoare;
– anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscută că „Legea Madgearu”, care a reprezentat unificarea legislativă a regimului burselor din România și, totodată, o abordare modernă a actului legislativ.
După încheierea crizei economice din perioada 1929 – 1933, odată cu refacerea economică, „Bursa de efecte, acțiuni și schimb în București”, cunoaște și ea un curs legislativ, anul 1939 reprezentând apogeul perioadei interbelice. De menționat că, la momentul anului 1939, se tranzacționau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului și al asigurărilor. Sfârșitul celui de-al II-lea război mondial, cu întreaga turnură politică pentru România, a însemnat și sfârșitul pieței de capital și al bursei de valori. Lovitura de grație pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul naționalizării economiei din 1948, care a făcut ca prin instaurarea proprietății de stat, să dispară produsele specifice: acțiunile, obligațiunile corporatiste, tilurile de stat autohtone și externe (cu echivalent în lei – aur). Revoluția din 1989, care a însemnat o cotitură importanta în istoria României, accentuată de programul de reformă ce i-a urmat și de necesitatea reclădirii pieței de capital și a instituțiilor acesteia, printre care și cea a Bursei de Valori București. Un grup de specialiști din diferite sectoare economice au avut șansa de a reconstrui această piață, care își regăsește începutul în anul 1992. Procesul de reconstructive nu a fost ușor, sub toate aspectele, începând cu cel legislativ– au fost necesari doi ani până la adoptarea Legii 5/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori – și continuând cu cel de educare a publicului larg.
2.2. Indici Bursieri
Bursa de Valori București (BVB) calculează și distribuie în timp real 8 indici proprii –BET,BET-TR, BET-XT, BET-XT-TR, BET-BK, BET-FI, BET-NG, BET Plus – precum și un indice dezvoltat împreună cu Bursa de Valori din Viena, indicele ROTX.
Indicii BVB reflectă evoluția prețurilor celor mai tranzacționate companii listate sau evoluția anumitor sectoare reprezentative, cum ar fi sectorul financiar sau sectorul energetic. Ca metodologie de calcul, toți indicii BVB sunt indici de preț ponderat cu capitalizarea free float-ului, cu limite maxime pentru ponderile societăților componențe. Cu excepția indicilor BET-TR și BET-XT-TR, care sunt ajustați pentru dividende, ceilalți indici reflectă doar evoluția prețurilor de piață.
Metodologia aplicată indicilor BVB permit utilizarea acestora ca activ suport pentru instrumente financiare derivate și produse structurate. Toți indicii BVB sunt calculați în RON, EUR și USD și sunt distribuiți în timp real.
Indicele BET
Indicele BET a fost lansat la data de 19 Septembrie 1997 cu o valoare de start de 1.000 puncte, cuprinzând 10 acțiuni, fiind primul indice dezvoltat de BVB.
Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol este de 20%. Principalul criteriu de selecție este lichiditatea acțiunilor. Începând din 2015, vor fi noi cerințe de transparență, calitate a raportărilor și a comunicării cu investitorii. Structura indicelui este:
Sursa: BVB
Performanță istorică pe 5 ani:
Sursa: BVB
Indicele BET-TR
BET-TR este primul indice de tip total return lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Indicele BET-TR a fost lansat la data de 22 septembrie 2014, cu o valoare de 4.910,39 puncte în data de 21 septembrie 2012 (data de start), egală cu valoarea de închidere a indicelui BET din data respectivă. BET-TR va ficalculat retroactiv începând cu data de 24 septembrie 2012. Indicele BET-TR poate fi utilizat drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc). Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET-TR este de 10 societăți, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor, ca urmare a listării la BVB de noi societăți reprezentative pentru sectoarele din economia națională, precum și a înregistrării unor evenimente relevante cu impact asupra societăților listate.
Performanță istorică de la data de lansare:
Sursa: BVB
Indicele BET-XT
Indicele BET-XT reflectă evoluția prețurilor celor mai tranzacționate 25 de companii de pe Piața Reglementată a BVB, inclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Indicele BET-XT a fost lansat la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte, calculată retroactiv, la 2 ianuarie 2007. Metodologia indicelui BET-XT permite acestuia să fie utilizat drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc). Indicele BET-XT este un indice ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai lichide societăți listate la BVB. Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET-XT este de 25 societăți, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăți reprezentative pentru sectoarele din economia națională.. Similar cu metodologia celorlalți indici dezvoltați de BVB, metodologia indicelui BET-XT ia în considerare tranzacțiile înregistrate în cadrul secțiunii de piață principală (“Regular”).
Performanță istorică pe 5 ani:
Sursa: BVB
Indicele BET-XT-TR
BET-XT-TR este varianta de tip total return a indicelui BET-XT, care include cele mai tranzacționate 25 companii românești listate la BVB. Indicele BET-XT-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Indicele BET-XT-TR a fost lansat la data de 23 martie 2015, cu o valoare de 486,44 puncte în data de 28 decembrie 2012 (data de start), egală cu valoarea de închidere a indicelui BET-XT din data respectivă. BET-XT-TR va fi calculat retroactiv începând cu data de 3 ianuarie 2013. Indicele BET-XT-TR poate fi utilizat drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc). Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET-XT-TR este de 25, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor, ca urmare a listării la BVB de noi societăți reprezentative pentru sectoarele din economia națională,precum și a înregistrării unor evenimente relevante cu impact asupra societăților listate.
Performanță istorică pe 5 ani:
Sursa: BVB
Indicele BET-BK
Indicele BET-BK a fost construit pentru a putea fi folosit ca benchmark de către administratorii de fonduri, dar și de alți investitori instituționali, metodologia de calcul reflectă cerințele legale și limitele de investiții ale fondurilor. Indicele BET-BK a fost lansat la data de 3 iulie 2012, cu o valoare de start de 1.000 puncte, calculat retroactiv,
la data de 18 septembrie 2009. Indicele BET-BK reprezintă un indice ce poate fi folosit ca benchmark de către administratorii de fonduri, dar și de alți investitori instituționali, metodologia de calcul reflectând cerințele legale și limitele de investiții ale fondurilor. Indicele BET-BK este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului celor mai lichide societăți listate pe piață reglementată a BVB. Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET-BK este de 25 societăți, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB a unor noi societăți, reprezentative pentru sectoarele din economia națională.
Performanță istorică pe 5 ani:
Sursa: BVB
Indicele BET-FI
BET-FI este primul indice sectorial lansat de BVB și reflectă evoluția societăților de investiții financiare (SIF-uri) și a altor entități asimilabile acestora. Indicele BET-FI a fost lansat la data de 31 Octombrie 2000 cu o valoare de start de 1.000 puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB, respectiv primul indice sectorial.
Indicele BET-FI este un indice ponderat cu capitalizarea de piață a free float-ului a societăților de investiții financiare listate la BVB și a altor entități asimilabile acestora.
Coșul indicelui BET-FI este format din societățile de investiții financiare și din alte entități asimilabile acestora admise la tranzacționare pe piața reglementată administrată de BVB.
Performanță istorică pe 5 ani:
Sursa: BVB
Indicele BET-NG
BET-NG este un indice sectorial care reflectă evoluția companiilor listate pe piața reglementată a BVB care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente. Este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea free-float-ului.Ponderea maximă a unui simbol în indice este 30%. Numărul de companii componente este variabil. Indicele BET-NG a fost lansat la data 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte, calculată retroactiv la 2 ian 2007. BET-NG poate fi utilizat drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options, etc) și produse structurate (warrante, certificate, etc). Indicele BET-NG este un indice sectorial și reflectă evoluția de ansamblu a tuturor societăților listate la BVB, segmentul de piața reglementată, care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente. Indicele BET-NG este un indice ponderat cu capitalizarea free float-ului, numărul de societăți componente fiind variabil.
Performanță istorică pe 5 ani:
Sursa: BVB
Indicele BET Plus
BET Plus reflectă evoluția companiilor românești listate pe piața reglementatata a BVB care îndeplinesc criterii minime de selecție referitoare la lichiditate și la valoarea acțiunilor incluse în free float, cu excepția societăților de investiții financiare (SIF-urilor). Indicele BET Plus a fost lansat la data de 23 iunie 2014 cu o valoare de start de 1.000 puncte. Indicele BET Plus este un indice care reflectă evoluția companiilor românești listate pe piața reglementatata a BVB care îndeplinesc criterii minime de selecție (referitoare la lichiditate și la valoarea acțiunilor aferente free floatului), cu excepția societăților de investiții financiare.
Performanță istorică de la data de lansare:
Sursa: BVB
Indicele ROTX
ROTX este un indice dezvoltat de BVB împreună cu Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG) care reflectă în timp real mișcarea acțiunilor ‘blue chip’ tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB).
2.3. Condiții generale de listare a unei companii la BVB
Acțiunile și obligațiunile emise de societatea pe acțiuni (societatea de capitaluri) pot fi cotate la bursa de valori în două situații distincte, cărora le corespund două metode diferite:
Cotarea acțiunilor și obligațiunilor existente;
2. Cotarea unor noi emisiuni de acțiuni și obligațiuni.
Motivare:
a) Prin Cotarea la bursa, societatea comercială poate să-și mărească capitalul adițional pe termen lung. Orice societate care necesită o finanțare pe termen lung poate să o facă în două moduri:
– prin autofinanțare (din profitul reținut);
– prin finanțare exterioară societății.
Finanțarea exterioară clasică poate constă în:
– împrumuturi bancare;
– subvenții de la stat etc.
Societatea cotată la bursa beneficiază de uncircuit financiar suplimentar. Sursa potențială de finanțare este enormă, fiind constituită din marele public investitor. Autonomia financiară a societatiieste astfel considerabil mai mare decât cea a unei întreprinderi similare, necotate;
b) Pentru societate este mai puțin oneros să-și sporească potențialul financiar pe calea valorificării la bursa a acțiunilor, decât pe calea împrumuturilor;
c) Prezența la bursa a societății îi îmbunătățește imaginea față de creditorii potențiali;
d) Prin Cotarea la bursa crește notorietatea publică a societății producătoare în cauză, fapt ce îi înlesnește desfacerea producției;
e) Potențialul societății se confruntă cu potențialul altor societăți cotate la bursa, astfel încât valoarea acțiunilor este determinată de cererea și oferta pieței și nu de judecata subiectivă a unor consultanți în materie.Societatea cotată la bursa își cunoaște în permanentă valoarea reală atribuită de piața bursieră;
f) Din necesități de lichiditate, deținătorii de acțiuni sau de obligațiuni simt nevoia unei piețe organizate (bursa), unde să le transfonne în bani lichizi;
g) Deținătorii de acțiuni sau obligațiuni doresc accesul la o piala organizată unde să le poată comercializa cu profit sau unde să aibă posibilitatea retragerii banilor investiți spre a-i plasa în investiții din sectoare economice mai rentabile;
h) Prin Cotarea la bursa, schema de atragere a angajalilor societății, cu deosebire a muncitorilor, pentru cumpărarea de acțiuni și obligațiuni ale societății în care lucrează, devine mai atractivă, titlurile respective sunt producătoare de venituri suplimentare iar pe de altă parte pot fi transformate în bani lichizi, în orice moment dorit;
i) Cotarea la bursa înlesnește privatizarea societăților de stat;
j) Prin Cotarea la bursa statul poate ușor să cumpere acțiuni și să le distribuie muncitorilor în procesul de ocrotire și democratizare a capitalului;
Cotarea la bursa implică și o serie de dezavantaje:
a) Societatea cotată trebuie să furnizeze publicului și specialiștilor bursieri numeroase informalii economice ,și financiare. Ea trebuie să explice public modul în care își gestionează afacerile. În multe țări, societățile cotare trebuie să-și prevadă anumite provizioane financiare suplimentare;
b) Există riscul ca investitori nedoriți să preia în mod treptat controlul societății pe calea achiziției de acțiuni emise la bursa sau societatea să facă obiectul unor tentative ostile de achiziție;
2.3.1. Listarea la bursă
Nu orice societate poate să adere pentru a-i fi cotate la bursă acțiunile și obligațiunile, ci numai aceea care întrunește anumite condiții, cerute de legislația națională în materie. Se impune o listare a societăților ce pot fi admise pentru cotare. Listarea se face pe baza unui regulament acceptat de consiliul fiecărei burse.
În regulamentul de admitere a acțiunilor și obligațiunilor la cotare sunt stipulate condițiile ce trebuie îndeplinite de societățile solicitante spre a fi admise pentru cotare, conținutul cererii pentru listare și modalitatea de vânzare a acțiunilor și obligațiunilor.
1. Condițiile de îndeplinit
a) Valoarea probabilă de piață a titlurilor pentru care se dorește Cotarea trebuie să fie egală sau superioară valorii impuse de lege. Se subliniază faptul că emisiunile ulterioare de acțiuni, dintr-o clasă deja cotată, nu se mai supun acestor limite.
b) Titlurile trebuie să fie liber transferabile, adică degrevate de orice garanție reală sau poprire legală.
c) Societatea trebuie să fi publicat bilanțurile și conturile de profit și pierdere pe ultimii cinci ani premergători cererii pentru cotare.
d) Cel puțin 25% din fiecare clasă de acțiuni trebuie să fie deținută de public alcătuit din persoane neasociate cu directorii sau cu acționarii majoritari.
e) Solicitanții trebuie să publice un document (este un document care să demonstreze bonitatea societății) care să conțină informații despre titlurile pe care le-au emis și cele pe care sunt gata să le emită. Acesta este folosit că bază pentru admiterea la cotare. Secere publicarea lui și pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificări specifice, îndeplinind funcția de prospect pentru subscripția publică.
f) De regulă, acțiunile dintr-o nouă emisie trebuie să se ofere de către societatea emitentă cu precădere acționarilor existenți, participanți la capitalul sau social, dacă nu s-a hotărât de acționari ca noua emisie să se facă în alte scopuri specifice (pentru atragerea unui număr mare de acționari în afara celor existenți).
g) Societatea trebuie să-și informeze acționarii în scopul ocrotirii intereselor acestora.
Sunt de remarcat:
– lansarea, periodic, de anunțuri publicitare;
– publicarea anuală a situației conturilor contabile;
– prezentarea de rapoarte de analiză economică la jumătatea anului;
– întocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul financiar și la investiții, amplasamente, convenții încheiate, diverse reglementări de însemnătate majoră;
– prezentarea de informații cu privire la schimbările în structura comitetului director și în general în structura aparatului de conducere de bază;
– comunicări cu deținătorii de titluri.
Fiecare solicitant pentru cotarea la bursă trebuie să numească un membru al bursei ca garant al cererii de cotare, care să poată furniza toate informațiile cerute de departamentul pentru cotații al bursei.
2.3.2. Organizare BVB
Bursa de Valori București este constituită ca o instituție publică non-profit, desfășurându-și activitatea pe principiul autofinanțării, și care are ca scop oferirea unui cadru organizat și legal pentru întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu și lung.
Bursa de Valori îndeplinește rolul preponderent pe care îl are pe piața de capital românească prin respectarea unor cerințe de transparentă a pieței bursiere, protecția investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficiență și lichiditate corespunzătoare pentru titlurile tranzacționate. Astfel, ea oferă investitorilor garanție morală și securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidității valorilor mobiliare înscrise la cotă.
Bursa completează circuitele necesare pentru că resursele financiare disponibile în piață de capital să poată ajunge în zonele productive, la societățile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient. După o perioadă de întrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori București s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociației Bursei de către 24 de societăți de valori mobiliare. După aprobarea de către CNVM a Regulamentelor și Procedurilor de funcționare și operare, Bursa de Valori București și-a început activitatea în mod efectiv, realizând primele tranzacții la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziție de Banca Națională a României. În cadrul primei ședințe de tranzacționare, 24 de societăți de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei au putut negocia acțiuni a 6 societăți comerciale. Asociația Bursei de Valori București reprezintă organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursieră, fiecare societate de valori membră având dreptul la un vot în adunările generale ale Asociației. Conducerea Bursei de Valori este realizată de către Comitetul Bursei (format din 9 reprezentanți aleși de către Asociația Bursei) care numește și Directorul General al Bursei. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare numește un reprezentant propriu, Comisarul General al Bursei, cu scopul de a supraveghea și controla activitatea bursieră. În acest context, mai trebuie menționate două comisii speciale, care își desfășoară activitatea pe lângă Comitetul Bursei, și anume: Comisia de Etică și Conduită, care are atribuții disciplinare și de sancționare a faptelor care contravin regimului bursier, precum și Comisia de Înscriere la Cotă.
2.4. Dispoziții generale priving regimul juridic, organizarea, funcționarea, suspendarea activității și dizolvarea BVB
Cadrul legal pentru operațiunile pe piața de capital din România este stabilit de următoarele:
Legea pieței de capital nr.297/2004
Regulamentul CNVM nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valorile mobiliare
Regulamentul CNVM nr. 2/2006 privind piețele reglementate și sistemele alternative de tranzacționare
În plus, BVB este guvernată de Actul Constitutiv al companiei Bursa de Valori București și de Regulamentul de Organizare și Funcționare al Bursei de Valori București, în timp ce piețele sunt reglementate de Codul BVB Operator de piață și de Codul BVB Operator de sistem.
BVB este organizată și își desfășoară activitatea în conformitate cu Actul constitutiv propriu, prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită prescurtat Legea 31/1990, și ale Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, denumită prescurtat Legea 297/2004, cu autorizarea și sub supravegherea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, denumită prescurtat C.N.V.M. BVB are legitimare procesuală pentru orice drepturi, obligații și pretenții legate de activitatea BVB. BVB este operator de piață și operator de sistem, care asigură investitorilor piețe reglementate de instrumente financiare și sisteme alternative de tranzacționare, prin sisteme informatice, mecanisme și reguli adecvate pentru efectuarea tranzacțiilor cu instrumente financiare, în condițiile legii și Actului constitutiv al BVB. De asemenea, BVB desfășoară activitățile stabilite/permise de Legea 297/2004, reglementările C.N.V.M. și Actul constitutiv al BVB. În exercițiul activității de operator de piață și operator de sistem, BVB va informa C.N.V.M., la termenele și în legătură cu aspectele menționate în reglementările C.N.V.M BVB poate constitui filiale și poate să înființeze, atât în țara cât și în străinătate, sedii secundare – sucursale – cu aprobarea Adunării Generale extraordinare a acționarilor, potrivit legii. Filialele vor avea obiectul de activitate circumscris obiectului de activitate conex al S.C. Bursa de Valori București S.A., iar înființarea lor va fi supusă în prealabil autorizării C.N.V.M. În vederea îndeplinirii rolului său BVB adoptă norme juridice, în domeniile și în condițiile Legii 297/2004, Actului constitutiv, prezentului regulament și celorlalte reglementări ale BVB. BVB poate realiza, la cerere sau din oficiu, prin precizări, interpretarea oficială a tuturor normelor juridice emise de aceasta.
Bursa de Valori București are sediul în România, București, Bd. Carol I nr. 34-36, etaj 13-14, sector 2. Schimbarea sediului social și înființarea de sucursale poate fi realizată în condițiile Actului constitutiv al BVB. Emblema BVB este cea menționată în Actul constitutiv și va fi utilizată în toate actele și înscrisurile. BVB se finanțează din comisioanele și tarifele stabilite prin hotărârile Adunării Generale ale acționarilor BVB, precum și din veniturile din participație, dacă este cazul. BVB deține cu titlu de proprietate bunurile mobile și imobile, corporale și incorporale din patrimoniul sau și poate primi donații, legate, subvenții și alte liberalități, potrivit legii. BVB poate stabili relații de asociere, înțelegere și afiliere cu entități române și străine, în condițiile Actului constitutiv, ale legii și reglementărilor C.N.V.M. În cazul retragerii de către C.N.V.M. a autorizației de funcționare a BVB, începând cu data precizată în decizie, nu vor mai putea fi efectuate operațiuni de bursa, iar ordinele de negociere înregistrate de Participanții la sistemul de tranzacționare al BVB și încă neexecutate până la acea data devin caduce.
3.1. Evoluția Bursei de Valori București în perioada 2000- 2015
2000 La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori București lansează primul indice sectorial, BET-FI. Acesta reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul Bursei. În anul 2000 valoarea tranzacțiilor a fost 1837,3 miliarde lei.
2001 Anul 2001 a însemnat listarea acțiunilor a două mari societați: Banca Română pentru Dezvoltare – Group Société Générale (BRD) și Societatea Națională a Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la creșteri spectaculoase ale capitalizării și volumului tranzacțiilor la Bursă. Valoarea tranzacțiilor a crescut în termeni nominali cu 105,8% (de la 1837,3 miliarde lei în anul 2000, la 3781,6 miliarde lei în 2001), iar capitalizarea bursieră a depășit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului 2001. De asemenea, indicii bursieri au urmat tendința generală de creștere, indicele BET, care reflectă evoluția celor mai bune 10 titluri tranzacționate la BVB, apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului. Indicele BET-FI, care reflectă evoluția prețurilor de tranzacționare a acțiunilor celor 5 societăți de investiții financiare, a crescut în anul 2001 cu 118% exprimat în lei și cu 79% exprimat în dolari. Această evoluție s-a datorat creșterii prețurilor acțiunilor celor cinci societăți de investiții financiare.Singurul indice care a scăzut cu 5% în termeni reali și cu 22% în termeni nominali a fost BET-C, care reflectă evoluția prețurilor tuturor acțiunilor cotate, exclusiv Societățile de Investiții Financiare.
2002 În acest an toți cei trei indici calculați de Bursa de Valori București au atins niveluri maxime istorice, rata anuală de creștere a acestora fiind spectaculoasă. Indicele BET înregistra la finele anului 2002 o valoare superioară cu 119,79 % (104,8 % în USD) valorii din ultima zi de tranzacționare a anului 2001. Indicele BET-C a înregistrat o creștere anuală cu126,95 % (111,4 % în USD). Indicele BET-FI înregistra la finele anului 2002 o valoare superioară cu 122,73 % (107,5 % în USD) valorii din ultima zi de tranzacționare a anului 2001.
Valoarea totală a tranzacțiilor cu valori mobiliare încheiate în anul 2002 la BVB a fost de aproximativ 214 mil. USD, ceea ce reprezintă o creștere de 62 % față de anul precedent. Tendințele pozitive ale pieței s-au regăsit și în creșterea cu peste 121 % a capitalizării bursiere, exprimată în USD, care la finele anului 2002 se situa la nivelul de 2,71 mld. USD.
2003 În acest an, toți cei trei indici calculați de BVB și-au continuat trendul ascendent început în anii anteriori, înregistrând „record după record”. Indicele BET se situa la finele anului 2003 cu 30,91 % peste valoarea din ultima zi de tranzacționare din 2002. Indicele BET-C a înregistrat o creștere anuală de 26,04 %, iar indicele BET-FI a crescut cu 33,23 % față de anul precedent. Valoarea totală a tranzacțiilor încheiate în 2003 la Bursa de Valori București se situa la valoarea de 273,2 mil. euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 22,7 % față de valoarea tranzacționată în anul 2002 (222,67 mil. euro). De asemenea, capitalizarea bursieră a crescut cu 13 % (exprimat în euro), situându-se la finele anului 2003 la valoarea de 2,99 mld. euro.
2004 Evoluțiile înregistrate în 2004 la Bursa de Valori București au accentuat și
confirmat tendința pozitivă pe care s-au înscris indicatorii pieței bursiere, tendință începută înanul 2000. Indicele BET se situa la finele anului 2004 cu 100,96 % în lei (130,76 % în USD și127,01 % în euro) peste valoarea din ultima zi de tranzacționare din 2003. Indicele BET-C a înregistrat o creștere anualã de 103,50 % în lei (133,68 % în USD și 114,14 % în euro). Indicele BET-FI a înregistrat o creștere anuală de 115,74 % în lei (147,73 % în USD și 111,46 % îneuro). Valoarea totalã a tranzacțiilor (acțiuni plus obligațiuni) încheiate în anul 2004 la Bursa de Valori București se situa la valoarea de 667,81 mil. euro, ceea ce reprezintă o creștere cu144,44 % fațã de valoarea totală tranzacționatã în 2003. De asemena, capitalizarea bursieră a înregistrat o creștere cu peste 194,84 % exprimată în euro, care se situa la finele anului 2004la nivelul de 8,82 mld. euro.
2005 În acest an a fost consemnată o premieră pentru piața de capital din România: tranzacționarea la Bursa de Valori București a drepturilor de preferință. Au continuat tendințele pozitive pe care s-au înscris în ultimii ani indicatorii și indicii pieței bursiere. Astfel, indicele BET a crescut cu 50,9 % (40 % în USD și 59,6 % în euro) față de valoarea din ultima zi de tranzacționare a anului 2004. Aceeași tendință pozitivă a înregistrat-o atât indicele BET-C, care a crescut cu 38,2 % (28,2 % în USD și 46,2 % în euro), cât și indicele BET-FI, care a înregistrat o creștere spectaculoasă de 175,2 % (155,4 % în USD și 191,1 % în euro) peste nivelul înregistrat la finele anului 2004. Creșterile indicilor bursieri ai Bursei de Valori București din anul 2005 au influențat aprecierile semnificative ale valorii capitalizării bursiere și ale lichidității generale a pieței. Valoarea totală a tranzacțiilor încheiate în anul 2005 s-a situat la 2.182 mil. Euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 226,6 % față de valoarea totală tranzacționată în 2004. Tendințele pozitive ale cotațiilor s-au regăsit și în creșterea cu peste 73 % a capitalizării bursiere totale, care a depășit la finalul lunii decembrie 2005 pragul de 15 mld. euro.
2006 La sfârșitul ultimei ședințe de tranzacționare din decembrie 2006, toți cei trei indici ai BVB au înregistrat valori superioare celor de la finalul anului anterior: BET (peste
22,2 %), BET-C (28,5 %), BET-FI (32,4 %). Valorile maxime atinse de indicatorii pieței bursiere au confirmat tendința de creștere a valorii totale de tranzacționare, care a fost cu peste 30 % mai mare decât cea din 2005. De asemenea, valoarea totală a capitalizării bursiere a atins pragul de 21,4 mld. Euro, cu 39,8 % mai mare decât valoarea aceluiași indicator din 2005.
2007 În luna septembrie a fost lansată la BVB piața la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la dispoziția investitorilor au avut ca activ suport indicii BET și BET-FI. Indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele istorice pe care le-au atins aceștia la mijlocul perioadei analizate: cu 22 % pentru BET, cu 32,6 % pentru BET-C și cu 24,8 % pentru indicele sectorial BET-FI. În acest an, valoarea totală a capitalizării bursiere a ajuns la 110 mld. lei, cu 31% mai mare decât valoare acestui indicator din 2006. De asemenea, valoarea tranzacțiilor a depășit 18 mld. lei, cu o creștere de peste 70 %.
2008 Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori București și pentru toți participanții pe piața bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieței de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii indicatori și indici ai BVB au descris o tendință ascendentă, anul 2008 a fost marcat de inversarea abruptă a trendului crescător al cotațiilor și de diminuarea sensibilă a lichidității generale a pieței bursiere. Indicii BVB au înregistrat pierderi printre cele mai ridicate dintre piețele bursiere europene. Astfel, indicele de referință al pieței BET a scăzut cu 70% sub valoarea de start a lunii ianuarie. Trendul pronunțat descendent pe care s-au înscris valorile indicilor bursieri și deprecierile prețurilor de referință pentru marea majoritate a acțiunilor admise la tranzacționare au afectat direct capitalizarea bursieră, care a coborât de la nivelul de aproape 30 mld. euro la finalul anului 2007, la numai 11 mld. euro. Aceasta s-a întâmplat pe fondul deprecierii prețurilor acțiunilor listate la BVB, și nu ca urmare a delistării vreunei companii. De asemenea, valoarea tranzacțiilor a fost extrem de redusă pe parcursul anului 2008, scăzând de la 5,4 mil. euro înregistrat în 2007, la aproape jumătate.
2009 Piața de capital a înregistrat o revenire importantă în anul 2009, după scăderile mari din anul precendent. O bună parte din acțiunile listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București au înregistrat creșteri semnificative, însă prețurile au recuperat doar în parte pierderile din 2008, iar lichiditatea a continuat să scadă.La finalul anului 2009 indicele BET a crescut cu 62 % peste nivelul de start și cu 149 % peste valoarea minimă atinsă în luna februarie 2009. Această tendință de revenire a fost înregistrată și în cazul celorlanți indici bursieri, dintre care indicele BET-C, cu o creștere de 37,31 % și BET-FI, cu o creștere de 90,33 %. Capitalizarea bursieră a înregistrat de asemenea o revenire majoră, ajungând de la sub 15 mld. euro în 2008, la aproape 22 mld. euro la sfîrșitul anului 2009, în creștere cu 50 %.
2010 În anul 2010, pe piețele administrate de BVB s-au înregistrat tranzacții cu toate instrumentele financiare, în valoare totală de aproape 9 mld. lei, respectiv 2,146 mld. euro. Capitalizarea pieței la finele anului 2010 a fost 102,44 mld. lei, respectiv 23,86 mld. euro, față de 80 mld. lei, respectiv 19 mld. euro la sfârșitul anului precedent, creșterea fiind semnificativă, cu peste 28 % în lei și 25,6 % în euro. Indicele BET a atins în 2010 o valoare maximă de 6.132,56 de puncte în data de 7 aprilie și un nivel minim de 4.365,99 de puncte în data de 25 mai.
2011 Anul 2011 nu a îndeplinit așteptările privind reluarea durabilă a creșterilor pe piața de capital. Capitalizarea BVB a crescut cu numai 8,07% față de anul precedent, însă numai 18% din acțiunile listate la BVB au înregistrat creșteri, în timp ce 82% au înregistrat scăderi de preț față de anul anterior.
Toți indicii bursieri au înregistrat scăderi în 2011 față de 2010. Evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București (BET) în ultimii cinci ani este prezentată în continuare.
Indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece acțiuni listate pe piața reglementată a BVB) a încheiat anul 2011 cu o scădere de 17,7%, acesta fiind cel de-al 3 an complet de scădere din istoria indicelui (dupa -50,2% in 1998 si -70,5% in2008).
Evoluția indicelui BET perioada -martie 2011-februarie 2012
Sursa: BVB
Indicele BET-C a coborât cu 15,74%;
Evoluția indicelui BET-C perioada -martie 2011-februarie 2012
Sursa: BVB
De asemenea, indicele societăților de investiții (SIF-uri), BET-FI, a pierdut 12,01%;
Evoluția indicelui BET-FI perioada -martie 2011-februarie 2012:
Sursa: BVB
Evoluția indicelui BET-XT perioada -martie 2011-februarie 2012
Sursa: BVB
Evoluția acțiunilor listate pe piața reglementată a BVB a înregistrat două etape distincte în 2011. La fel ca în anul precedent, primul trimestru a adus creșteri ușoare pentru indice, acesta acumulând +12,5% între 31 decembrie 2010 și 31 martie 2011. Ulterior, însă, indicele a demarat o etapă de scădere, care a continuat până la sfârșit de an. Indicii BET-C și BET-FI au evoluat similar cu BET, urmând aceleași etape descrise anterior.
Evoluția acțiunilor listate pe piața reglementată perioada -februarie -decembrie 2011:
Sursa: Plus Capital
Totuși, indicele BET-FI a înregistrat fluctuații mai mari în ultima parte a anului, ca urmare a aprobării în Parlament a majorării pragrului de deținere maximă a unui investitor în capitalul social al unui SIF, de la 1%, la 5%. Cu toate acestea, efectul asupra prețului nu a fost unul foarte puternic.
Evoluția indicilor bursieri din Cehia, Polonia, Ungaria
Sursa: Plus Capital
Coeficienții de mai sus arată că factorii internaționali au fost preponderenți în determinarea evoluției acțiunilor listate la BVB în 2011, spre deosebire de 2010 când factorii locali au avut o importanță mai mare. Astfel, adâncirea crizei datoriilor suverane în 2011 a generat evoluții negative pe larga majoritate a burselor lumii, afectând și evoluția BVB .
Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată a BVB a fost de 38 milioane lei în 2011, față de 22 milioane în 2010 și 20 milioane în 2009. Numărul intermediarilor autorizați pe piața reglementată a BVB la sfârșitul anului 2011 a scăzut la 61, față de 65 în 2010, 71 în 2009 și 76 în 2008. Acesta este cel mai redus număr de intermediari înregistrat de BVB din anul 1996.
2012 Cifra de afaceri a Bursei de Valori București SA (BVB) a fost de 4,03 mil.lei în trimestrul trei din 2012, în scădere față de același trimestru din 2011 în contextul scăderii sezoniere a valorii tranzacționate pe piața de acțiuni și unități de fond din acest an. În trimestrul trei din 2011 cifra de afaceri a depășit valoarea de 6,00 mil.lei, veniturile mai mari au fost determinate de volatilitatatea ridicată datorată turbulențelor din zona euro. Piața produselor structurate a crescut cu 21% față de trimestrul trei din 2011, urmare a interesului ridicat al investitorilor pentru noile produse lansate. Venituri mai mari cu aproape 20% au fost obținute din activitatea de menținere la tranzacționare a emitenților.
Cifra de afaceri a BVB este formată, în principal, din comisioanele de tranzacționare a tuturor instrumentelor listate, din tarifele înregistrate din activitatea de listare a companiilor și instrumentelor pe diferite piețe și din vânzarea de date bursiere către diverși utilizatori.BVB a obținut în trimestrul trei din 2012 un profit net de 1,80 mil.lei, determinat în proporție majoritară din activitatea operațională.
Graficul zilnic al acțiunii Bursei de Valori indică coborârea sub nivelul de la 25,00 RON ce afurnizat suport prețului in câteva rânduri, precum și posibilitatea ca un mare Head&Shoulder să fie format, ce are ca nivel țintă zona lui 5,00 RON. Doar o eventuală revenire decisivă a prețului peste zona lui 25,00 RON va invalida formațiunea:
2013 Bursa de Valori București (BVB) a încheiat anul 2013 cu rezultate notabile, datorită ofertelor publice derulate, inclusiv cel mai mare IPO de pe piața românească de capital. Cifra de afaceri a anului 2013 a fost de 24,3 mil. lei, cu 39,6% peste anul precedent, în timp ce profitul operațional s-a dublat, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani.
Piața de capital a crescut în 2013 așa cum nu s-a mai întâmplat de mult, în principal pe fondul listării Romgaz și Nuclearelectrica, dar închide anul cu un scandal de fraudă.
2014 În primele trei luni ale anului 2014, Bursa de Valori București (BVB) și-a concentrat eforturile asupra strategiei de remodelare a pieței locale de capital, începând cu identificarea principalelor obstacole care stau in calea dezvoltării și continuând cu măsuri și soluții concrete care fac parte din strategia generală a pieței, toate acestea având ca obiectiv final îmbunătățirea calității pieței și a lichidității.
Procesul de modernizare a BVB, început în cursul anului 2013, a continuat în 2014 cu implementarea unui nou program pentru market makeri, extinderea programului de tranzacționare pentru acțiuni, unități de fond și drepturi listate pe piața reglementată, restructurarea familiei de indici BVB, precum și cu măsuri dedicate emitenților existenți și potențiali, cum ar fi noul sistem de comisioane aplicat emisiunilor de produse structurate și eliminarea din Codul BVB a unor prevederi referitoare la listări, cu scopul de a fluidiza acest proces.
În ceea ce privește rezultatele financiare, BVB a încheiat primul trimestru al anului cu o cifră de afaceri de 4,64 mil. lei, în creștere cu 14,5% față de perioada similară a anului precedent, datorită îmbunătățirii activității de tranzacționare. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni, drepturi și unități de fond, inclusiv tranzacțiile Deal și ofertele publice, a avansat cu 22% față de T1- 2013, până la un nivel de 2,34 mld. lei.
Profitul operațional al BVB a atins o valoare de 1,20 mil. lei, aproape dublu față de perioada similară a anului precedent, datorită ritmului de creștere a veniturilor. Cheltuielile operaționale au crescut ușor, determinate în principal de cheltuieli de marketing și promovare mai mari, destinate activității de atragere a investitorilor și emitenților, în timp ce cheltuielile cu personalul s-au diminuat cu aproape 8 procente față de T1 2013. Marja operațională a fost de 26%, față de 16% în aceeași perioadă a anului precedent.
Cifra de afaceri preliminară pe 2014 au fost de 26,9 mil. lei, cu 11% peste anul precedent, creștere determinată de intensificarea activității de tranzacționare dar și de creșteri ale veniturilor din tarife percepute emitenților și participanților și ale veniturilor din servicii IT. Costurile au crescut într-un ritm mult mai redus, ceea ce a condus la înregistrarea unui profit operațional de 11,1 mil. lei, marcând un avans semnificativ de 37% față de anul precedent. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe toate piețele a ajuns la 13,2 mld. lei, în creștere cu 14,1% față de 2013, în timp ce doar pentru piața reglementată de acțiuni creșterea a fost de 15,2%. Principalul indice al pieței BET a încheiat anul cu un avans de 9,1%, în timp ce versiunea sa de randament total BET-TR a fost de departe indicele cu cea mai bună performanță din regiune, cu un randament de 14,5%. În ceea ce privește performanța pentru ultimul trimestru al anului 2014, BVB a raportat o cifră de afaceri de aproape 8 mil. lei. Profitul operațional pentru perioada analizată a fost de 2,3 mil. lei, iar profitul net preliminar raportat a fost de 2,6 mil. lei, sau 0,33 lei pe acțiune.
2015 Bursa de Valori București a continuat să se concentreze pe dezvoltarea pieței, având în vedere rezultatele tangibile înregistrate în ultimele trimestre în ceea ce privește reforma pieței de capital. Aceste rezultate, dublate de o situație macroeconomică favorabilă, au generat un interes crescut din partea unei comunități tot mai ample de investitori cărora BVB le-a prezentat cele mai recente realizări și planurile pentru viitor în timpul evenimentelor și întâlnirilor din România și străinătate. BVB a fost tot mai prezentă în centrele financiare importante, împreună cu cele mai mari companii românești, și s-a întâlnit cu investitorii din Londra, New York și alte orașe. Aceste eforturi de impulsionare a cererii au fost dublate în plan local de măsurile destinate atragerii de investitori de retail. Lansarea Pieței AeRO pentru Acțiuni, cu două noi companii listate chiar în prima zi, a adus un plus de vizibilitate pieței de capital și a îmbunătățit gradul de conștientizare a investitorilor locali asupra noilor oportunități de investiții disponibile. Noua piață are ca obiectiv principal crearea unei legături între investitori și companiile în căutare de finanțare prin piața de capital. Activitatea de tranzacționare pentru piața de acțiuni a fost mai puțin intensă în primul trimestru față de perioada similară a anului precedent, valoarea tranzacțiilor atingând un nivel de 2,11 mld. lei (exclusiv valoarea ofertelor publice). Acest nivel depășește cifra de 2 mld. lei raportată în ultimul trimestru din 2014. Mai mult, segmentul instrumentelor cu venit fix și cel de produse structurate și-au continuat trendul ascendent conturat în ultimele trimestre. Valoarea mai puțin impresionantă a tranzacțiilor cu acțiuni împreună cu diminuarea costurilor directe de tranzacționare, una din măsurile cheie pentru îmbunătățirea competitivității pieței locale, au afectat veniturile din tranzacționare ale companiei. BVB a raportat un profit net2 de 1,62 mil. lei în primele trei luni ale anului, în creștere cu 17% față de perioada similară a anului trecut, susținut în principal de veniturile financiare. Prețul acțiunilor BVB a ajuns la 36,58 lei la finele primelor trei luni ale anului 2015, după o apreciere cu 8%.
Pe data de 23 martie BVB a lansat cel de-al doilea indice de randament total BET-XT Total Return (BET-XT-TR), care reflectă evoluția prețurilor celor mai lichide 25 de companii românești, dar și dividendele și alte sume distribuite acționarilor de aceste companii. Indicele a urcat cu 11,1% în 2014 (calcul realizat pe baza valorilor indicelui calculate retroactiv), față de creșterea de 6,3% a indicelui BET-XT. La 31 martie Unitățile fondului închis de investiții BET-FI Index Invest, administrat de SAI Broker, au început tranzacționarea la BVB. Fondul a fost lansat în mai 2013, iar la sfârșitul lunii februarie 2015 activele totale ale acestuia se cifrau la aprox. 11,4 mil. lei. Pe piața locală, principalul indice BET a stagnat în trimestrul analizat, evenimentele pozitive din zona macro (reducerile repetate ale dobânzii de politică monetară de către banca centrală, perspectivele de reducere a fiscalității introduse prin noul Cod Fiscal) contracarând efectele negative generate de situația din Grecia, tensiunile din Ucraina și alte valuri de pesimism care au afectat și alte piețe. Valoarea tranzacțiilor pe piața de acțiuni, exclusiv ofertele publice, a încetinit la 2,11 mld. lei față de perioada similară a anului anterior, însă a înregistrat un avans de 5,5% față de trimestrul precedent. Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pe piața reglementată de acțiuni a atins un nivel de 33,4 mil. lei (exclusiv ofertele publice), cu 3,7% peste trimestrul precedent dar cu aproape 9% sub perioada similară a anului 2014.
Veniturile din servicii IT s-au triplat față de perioada similară a anului 2014, până la 0,3 mil. lei, datorită serviciilor prestate.Veniturile din vânzarea de date au avut un trend ușor ascendent, după ce BVB a devenit unicul distribuitor al datelor sale de piață și a început să încheie noi contracte cu vendorii în mod direct. În primele trei luni ale anului, BVB a înregistrat venituri din dezvoltarea in-house de software, și anume a aplicației ArenaXT Web, care va majora valoarea imobilizărilor necorporale cu 0,13 mil. lei. Veniturile operaționale din primul trimestru al anului s-au situat la un nivel de 4,30 mil. lei, cu 9,6% sub trimestrul similar al anului precedent. Cheltuielile din exploatare au atins un nivel de 4,05 mil. lei, cu 14% peste nivelul înregistrat în primele trei luni ale anului 2014, evoluție determinată în principal de creșterea cheltuielilor de marketing și promovare, a cheltuielilor cu amortizarea și a costurilor cu personalul. În perioada analizată, BVB a organizat și a fost partener în organizarea mai multor evenimente cheie pentru investitori, dedicate atât instituționalilor cât și retailului, în România și în străinătate, pentru a ajunge la o comunitate cât mai largă de investitori. Cheltuielile cu deprecierea au continuat să crească, urmare a achiziției de active fixe și a proiectelor de dezvoltare de active necorporale (software) încheiate în ultimele luni. Scăderea cheltuielilor cu TVA fără drept de deducere și a altor categorii de costuri nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile anterior menționate. Profitul operațional a atins un nivel de 0,25 mil. lei, în scădere comparativ cu cele două perioade de referință. Profitul financiar a fost de 1,69 mil. lei, susținut de aprecierea USD față de moneda națională, care a avut ca rezultat diferențe din reevaluare de 1,32 mil. lei. Veniturile din dobânzi generate de investițiile în depozite pe termen scurt și titluri de stat pe termen lung au fost de 0,68 mil. lei în perioada analizată. BVB a încheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 1,62 mil. lei, cu 17,1% peste nivelul din perioada similară a anului precedent și cu 36,9% sub trimestrul precedent.
La sfârșitul lunii martie 2015, activele totale ale BVB se situau la un nivel de 107,70 mil. lei, în creștere cu 1,1% de la începutul anului, ca urmare a avansului activelor imobilizate la 71,94 mil. lei. Activele circulante au fost de 35,63 mil. lei, nivel apropiat cu cel de la începutul anului. Activele imobilizate s-au majorat cu 1,4% sau 0,96 mil. lei de la 1 ianuarie în urma înregistrării dobânzilor la investițiile pe termen lung, precum și în urma achizițiilor de licențe software și alte active fixe. Activele circulante au crescut cu 0,26 mil. lei de la începutul anului, în urma încasării creanțelor și investirii sumelor respective în depozite bancare, aducând astfel lichiditățile (casa și investiții financiare pe termen scurt) la un nivel de 31,98 mil. lei față de 27,97 mil. lei la începutul anului. Datoriile companiei la finele lunii martie 2015 erau scadente sub un an. Suma acestora este de 4,28 mil. lei, cu aproape 8% sub nivelul de la începutul anului și include datorii către acționarii societății (dividende de plată), obligații față de personalul societății, bugetul statului și bugetul asigurărilor sociale, neexigibile la sfârșitul perioadei analizate. Capitalurile proprii au crescut cu 1,62 mil. lei, reprezentând profitul net înregistrat în primele trei luni ale anului.
Capitalizare bursieră
Capitalizarea bursieră a tuturor companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), inclusiv a celor internaționale, a depășit 150 miliarde lei (aproape 34 miliarde euro), în luna mai, pentru prima dată în istoria BVB. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat pe 19 mai, când capitalizarea a fost de 150,7 miliarde lei (33,9 miliarde euro). La finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a fost de 150,1 miliarde lei (33,8 miliarde euro), cu aproape 3% peste nivelul înregistrat la sfârșitul lunii aprilie.
Capitalizarea bursieră a companiilor românești listate la BVB a scăzut ușor la 84,6 miliarde lei (19 miliarde euro), de la 84,9 miliarde lei (19,2 miliarde euro). În același timp, principalul indice al BVB, BET, a scăzut ușor în luna mai, iar la finalul lunii era la 7.507,29, după performanța bună înregistrată în luna aprilie, când a crescut cu aproape 7%, la 7.547,46. Aproape 61% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni realizate în luna mai a fost asigurată de acțiunile Electrică (15,29%), Fondul Proprietatea (14,25%), Banca Transilvania (11,7%) SIF Moldova (9,93%) și Transelectrica (9,4%).
Sumar de tranzactionare BVB / 10 iunie 2015
* cuprinde ultimele 10 sedinte de tranzactionare; sunt raportate numai companiile tranzactionate in cel putin jumatate din sedintele perioadei analizate
Sursa: ASF
Capitalizarea bursieră a societăților listate la Bursa de Valori București (BVB) totaliza 131,5 miliarde lei la finalul primului semestru din 2014, în scădere cu 2,26 miliarde lei față de 31 decembrie 2013, și a reprezentat 19,86% din Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2014, potrivit unui comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Față de 30 iunie 2013, capitalizarea bursieră este mai mare cu 38,84%. Creșterea de 36,8 miliarde lei din acest interval de 12 luni s-a datorat, în principal, noilor listări pe piața de capital și evoluției prețului acțiunilor.
Ponderea capitalizării bursiere în PIB s-a majorat cu aproape 4,8 puncte procentuale, de la 15,07% din PIB la 30 iunie 2013, până la 19,86% din PIB la sfârșitul semestrului I 2014.
Aproape 85% din capitalizarea BVB era reprezentată de societăți din domeniul financiar și al industriei extractive. Structura capitalizării arată că piața românească este dominată de companiile financiare (SIF-uri, bănci, Fondul Proprietatea) și de Petrom. Urmează, ca importanță, companiile de utilități – Transelectrica, Transgaz.
La data de 30 iunie 2014, erau listate pe piața de capital din România 1.056 de societăți comerciale (în scădere cu 35 față de începutul anului). Acțiunile a 82 de societăți erau tranzacționate pe piața reglementată administrată de BVB, 21 de societăți erau tranzacționate pe piața valorilor mobiliare necotate care utilizează sistemul tehnic al BVB, acțiunile a 946 de societăți erau listate la BVB – piața RASDAQ, două societăți erau listate pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare administrat de BVB, acțiunile unei societăți erau tranzacționate la SIBEX, iar acțiunile a 4 societăți erau listate pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare administrat de SIBEX (Bursa de la Sibiu).
Lichiditatea pe piata reglementata a crescut in 2013. Valoarea tranzactiilor cu actiuni a fost de 11,2 miliarde lei (2,5 miliarde euro), fata de 7,4 miliarde lei in 2012, 9,9 miliarde in 2011, 5,6 miliarde in 2010 si 5,1 miliarde in 2009:
Sursa: Intercapital Invest
EVOLUȚIA PIEȚELOR ADMINISTRATE DE BVB
Indicii Bursei de Valori București au început anul 2014 cu o evoluție în scădere în primele trei luni, pe fondul evenimentelor externe și interne, într-un context de revenire macroeconomică fragilă. Datorită mediului financiar internațional caracterizat prin rate de dobândă scăzute, ce au facilitat un apetit pentru risc mai ridicat, în scopul obținerii unor randmente crescute, începând cu luna martie, majoritatea indicilor locali au revenit pe creștere, încheind primul semestru cu randamente pozitive.
Evoluția indicilor secțiunii BVB adminístrate de Bursa de Valori București semestrul I, 2014:
sursa: ASF
Evoluția indicilor Bursei de Valori București, semestrul I, 2014
sursa: ASF
Pe plan intern, prima parte a anului a fost caracterizată de publicarea situațiilor financiare ale emitenților,întâlniri ale adunărilor generale a acționarilor și distribuția profiturilor. Graficul de evoluție a prețului indicilor și variațiile calculate în tabelul de mai sus nu reflectă și câștigurile din dividendele ce urmează a fi încasate de investitori, care mai ales în cazul FP și al unora dintre SIF-uri vor fi semnificative.
Sursa: ASF
Chiar dacă valoarea tranzacționată în semestrul I 2014 a fost ușor mai scăzută comparativ cu semestrul II 2013, structura tranzacțiilor efectuate rămâne aceeași. 98.25% din valoarea tranzacțiilor se efectuează pe secțiunea BVB, 1.65% pe secțiunea RASDAQ și doar 0.1% pe secțiunea ATS.
Sursa: ASF
Structura tranzacțiilor derulate pe secțiunea BVB în primul semestru al anului 2014, după valoarea corespunzatoare fiecărui tip de instrument (cu explicitarea titlurilor de capitali și de credit), sursa: ASF
În primul semestru al anului 2014, comparativ cu perioada anterioară, valoarea totală a tranzacțiilor efectuate pe secțiunea BVB a înregistrat o scădere ușoară, determinată în principal de scăderea tranzacțiilor cu produse structurate.
Tranzacțiile cu obligațiuni și titluri de stat au continuat să fie doar sporadice, în pofida noilor listări. În urma emisiunilor de obligațiuni corporative finalizate cu succes prin intermediul BVB, valoarea tranzacțiilor cu aceste instrumente a crescut, dar pe fondul unui număr mai redus de tranzacții, ceea ce se poate interpreta ca fiind un efect al rebalansărilor de portofolii efectuate de investitori instituționali.
Secțiunea BVB – Acțiuni
Evoluția lunara a valorii și numărului tranzacțiilor cu acțiuni în semestrul I, 2014
sursa: BVB
Se remarcă în anul 2014 o creștere cu163,48% a valorii tranzacțiilor în luna iunie față de luna mai 2014, de la 1,077 miliarde lei la 2,838 miliarde lei, care se explică prin oferta publică inițială derulată peElectrica SA (27.06.2014) și plasamentul privat accelerat realizat de Fondul Proprietatea SA la Romgaz SA (18.06.2014).
Evoluția anuală a capitalizării și a valorii medii zilnice tranzacționate
Sursa: BVB
Valoarea medie zilnică tranzacționată în primul semestru al anului 2014 a fost în creștere, comparativ cu anul 2013, înprincipal tot ca urmare a plasamentuluiaccelerat al FP și a ofertei publice Electrica (în ambele cazuri alocările s-au făcut prin sistemul electronic al BVB fiind raportate ca tranzacții). Capitalizarea totală a pieței a suferit o ușoară scăderecomparativ cu 31decembrie 2013, în pofida evoluției pozitive de ansamblu a indicilorprincipali. Explicația este dată de corecția pe care au cunoscut-o prețurile companiilor ca urmare a trecerii datelor ex-dividend. Totodata, deși ofera publică a Electrica a fost finalizată în luna iunie, listarea efectivă ( debutul tranzacționarii acțiunuilor Electrica) a avut loc
abia în primele zile ale lunii iulie, ca atare în capitalizarea pieței de la 30 iunie 2014 nu este inclusă și această companie.
Indicatori ai emitenților listați la BVB pe sectoare de activitate economică la 30.06.2014
Sursa: BVB, calcule ASF
La sfârșitul lunii iunie 2014, 84.70% din capitalizarea BVB era reprezentată de societăți din domeniul financiar și al industriei extractive. Bursa românească este așadar în continuare dominată de companiile financiare (SIF-uri, bănci, FP etc) și de Petrom. Urmează ca importanță companiile de utilități (Transelectrica, Transgaz, etc). Din perspectiva multiplilor bursieri (PER, PBV) aceste companii sunt printre cele care au nivelurile cele mai ridicate de preț raportat la performanța și valoarea lor economică.
Piața de obligațiuni a Bursei de Valori București
Piața obligațiunilor corporative a beneficiat de trei emisiuni importante în 2013:
– o emisiune a Raiffeisen Bank în valoare de 225 milioane lei cu maturitate de 3 ani (oferta adresată investitorilor instituționali)
– o emisiune UnicreditTiriac Bank în valoare de 550 milioane lei (cea mai mare ofertă publică de obligațiuni din istoria pieței de capital locale) cu maturitate de cinci ani (ofertă publică)
– o emisiune CNTEE Transelectrica în valoare de 200 milioane lei cu maturitate de cinci ani (oferta adresată investitorilor instituționali). Toate cele trei emisiuni s-au încheiat cu succes și au fost listate la BVB (emisiunea Transelectrica în anul 2014). Piața obligațiunilor corporative a BVB includea următoarele emisiuni la sfârșitul anului 2013:
Sursa: Intercapital Invest
La sfarsitul anului 2013 erau disponibile la tranzactionare 37 de emisiuni de obligatiuni municipale (fata de 36 in 2012 si 2011 si 35 in 2010; numarul de emisiuni raportat este pentru sfarsitul fiecarui an):
Sursa: Intercapital Invest
Rata medie a dobânzilor anuale ale obligațiunilor municipale scăzuse semnificativ la 3,75% la sfârșitul lui 2013, față de 6,42% la sfârșitul anului 2012, 7,04% în 2011, 7,43% în 2010, 10,78% în 2009 și 15,5% în 2008. Valoarea totală a tranzacțiilor cu obligațiuni (municipale, corporative și de stat) a fost de 1,40 miliarde lei în 2013 (0,31 miliarde euro), față de 1,43 miliarde lei în 2012, 0,55 miliarde lei în 2011 și 2,57 miliarde în 2010:
Sursa: Intercapital Invest
Pe piața obligațiunilor a BVB au fost admise la tranzacționare în primul semestru al anului anul 2014 patru noi instrumente: trei obligațiuni corporative și un titlu de stat. Ofertele publice de emitere a obligațiunilor corporative s-au adresat în principal investitorilor instituționali.
Emisiunile de obligațiuni organizate la BVB în semestrul I, 2014, sursa ASF
La sfârșitul lunii iunie 2014,structura titlurilor de credit admise la tranzacționare era următoarea: 29 obligațiuni de stat, 37 obligațiuni municipale și 7 obligațiuni corporative. Activitatea pe piața secundară a obligațiunilor a rămas redusă, având loc puține tranzacții, în condiții de lichiditate scăzută. Ponderea tranzacțiilor cu obligațiuni în valoarea rulajului total al BVB rămâne în continuare nesemnificativă.
Evoulția tranzacțiilor cu obligațiuni pe BVB în semestrul I, 2014:
sursa: ASF
Produse structurate ale Bursei de Valori București
Numărul produselor structurate disponibile la tranzacționare a scăzut în acest semestru, de la 96 la 82, cu toate că cei trei emitenți și furnizori de lichiditate (BCR, Raiffeisen Centrobank și SSIF Broker) au introdus la tranzacționare noi instrumente pe măsură ce unele existente deja au expirat.
Scăderea numărului de produse structurate a fost însoțită de o reducere semificativă a valorii tranzacționate, cu toate că numărul de tranzacții a sporit comparativ cu ultimele luni ale anului 2013. Liderul pieței produselor structurate este BCR, deopotrivă ca emitent, furnizor de lichiditate și intermediar al tranzacțiilor (circa 40% din valoarea rulajului total pe acest tip de instrument), urmat de SSIF Broker. Scăderea bruscă a tranzacțiilor cu produse structurate care se observă începând cu luna decembrie 2013 este explicată prin încetarea operațiunilor pe piață ale SSIF Harinvest, intermediar care în anul 2013 a realizat peste 26% din rulajul total al bursei pe acest tip de instrument, fiind pe poziția a doua în clasament după liderul BCR.
Evouluția lunară a valorii și numărului tranzacțiilor cu produse structurate, derulate pe secțiunea BVB în perioada 01.01.2011- 30.06.2014:
sursa :ASF
Piața de derivate a BVB si alte piețe și instrumente tranzactionate la BVB
Piața de derivate a BVB a întrerupt tranzacționarea începand cu luna iulie 2013. Astfel, valoarea tranzacțiilor cu instrumente derivate la BVB a scăzut semnificativ în 2013 la 3,0 milioane lei (0,7 milioane euro), față de 40,2 milioane lei in 2012, 103,0 milioane lei în 2011 si 107,1 milioane în 2010:
Sursa: Intercapital Invest
Pe piața de produse structurate a Bursei de Valori București s-au înregistrat tranzacții în valoare de 531,6 milioane lei în 2013 (120,4 milioane EUR) față de 687,5 milioane lei în 2012, 438,3 milioane lei în 2011 și 45,8 milioane în 2010, primul an de funcționare a pieței. Pe această piața se tranzacționau la sfârșitul lui 2013 un număr de 110 de emisiuni de certificate de tip index și turbo emise de Erste Group Bank AG, Raiffeisen Centrobank AG și SSIF Broker SA. Valoarea tranzacțiilor cu drepturi la BVB a fost de 28,7 milioane lei în 2013 (6,5 milioane EUR) față de valori neglijabile în 2012 și 2011 (2,5 lei, respectiv 51 lei în 2011) și 4,7 milioane lei în 2010.
Pe piața reglementată de acțiuni a Sibex, al doilea operator bursier al României, s-a tranzacționat și în anul 2013 o singură emisiune de acțiuni – acțiunile proprii ale bursei:
Sursa: Intercapital Invest
Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni proprii Sibex pe piața reglementată a bursei sibiene a fost de 2,2 milioane lei în 2013, față de 4,7 milioane lei în 2012, 16,8 milioane lei în 2011 și 14,4 milioane lei în 2010 (primul an de funcționare a pieței spot a Sibex).
Numărul de contracte derivate tranzacționate la Sibex a scăzut abrupt în 2013 la 0,4
milioane față de 1,5 milioane în 2012 și 1,6 milioane în 2011 și 2010:
Sursa: Intercapital Invest
Numărul intermediarilor care au realizat tranzacții pe piața derivatelor a Sibex în 2013 a fost 17, față de 27 în 2012, 30 în 2011 și 38 în 2010. Numărul intermediarilor activi pe piața de acțiuni a Sibex a fost 11 în 2013, față de 16 în 2012, 17 în 2011 și 20 în 2010.
Fonduri de investiții
Numărul fondurilor mutuale locale raportate de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) atinsese 66 la sfârșitul anului 2013, față de 63 în 2012, 61 în 2011 și 57 în 2010.Activele celor 66 de fonduri înregistrau o valoare totală de 14,39 miliarde lei, față de 8,81 miliarde lei în 2012, 6,78 miliarde în 2011 și 5,49 miliarde lei în 2010.
În ceea ce privește fondurile închise, AAF raporta 26 de fonduri cu active totale de 564 milioane lei la decembrie 2013, față de 21 de fonduri cu active totale de 420 milioane lei în decembrie 2012, 20 de fonduri cu active de 175 milioane în 2011 și 16 fonduri cu active de 179 milioane la sfârșitul lui 2010.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Indici Bursieri (ID: 141298)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.