Indicatorii financiari Indicatorii finaciari se exprimă sub forma unor rapoarte semnificative între două mărimi, sau grupe de mărimi din bilanț sau… [626064]

Indicatorii financiari Indicatorii finaciari se exprimă sub forma unor rapoarte semnificative între două mărimi, sau grupe de mărimi din bilanț sau contul de profit și prierdere a firmei. Aceste rapoarte permit efectuarea de aprecieri asupra situației financiare și luarea deciziilor pentru activitatea viitoare. Indicatorii financiari sunt reglementați și clasificați în diferite grupe. Pe langă aceștia, fiecare manager, poate să își calculeze indicatori pe care îi consideră relevanți activității care o desfășoară (ex: industria hotelieră). Principalii indicatori economico-financiari se clasifică astfel: – indicatori de lichiditate (3) – indicatori de echilibru financiar (5) – indicatori de gestiune (3) – indicatori de rentabilitate (5) – indicatori ai fondului de rulment (9) Indicatorii de lichiditate Lichiditatea generală = Active circulante/Datorii curente Lichiditatea imediată = (Active circulante-Stocuri)/Datorii curente Rata solvabilității generale = Active totale/Datorii curente → Lichiditatea generală – exprimă capacitatea firmei de a face față obligațiilor curente pe seama capitalului circulant. Se recomandă ca indicatorul de lichiditate generală să fie mai mare decât 1. Lg = AC/Dc AC = active circulante Dc = datorii curente → Lichiditatea imediată – are aceași semnificație ca și lichiditatea generală, dar elimină din calcul stocurile, care uneori pot fi greu vandabile. O diferență de rezultate foarte mare între lichiditatea generală și lichiditatea imediată ne spune că stocurile existente ale firmei sunt foarte mari. Li = (AC-S)/DC S = stocuri de valori materiale → Rata solvabilității generale – recomandat ca indicatorul să fie mai mare decât 1

Rsg = AT/Dc AT = active totale Dt = datorii totale Ca relație între cei trei indicatori ai lichidității, putem spune ca întotdeauna: Rsg ≥ Lg ≥ Li Indicatorii de echilibru financiar Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent Rata de finanțare a stocurilor = (Capital permanent-Active imobilizate)/Stocuri Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale Rata capitalului propriu față de activele imobilizate = Capital propriu/Active imobilizate Rata de rotație a obligațiilor (Viteza de rotație în zile) = Cifra de afaceri/Media datoriilor totale = 360/Rata de rotație a obligațiilor) → Rata autonomiei financiare – rezultatul este cuprins între (0,1]. În condițiile economice actuale este puțin probabil ca o firmă să aibă un rezultat de 1. Creditul este un element esențial în dezvoltarea firmei. Deci, este probabil ca rezultatul să fie mai mic decat 1. Domeniul de activitate al firmei și costul capitalului vor influența și ei rezultatul final, fiind greu de precizat valoarea recomandată față de 1. → Rata de finațare a stocurilor – ne-am dori să fie mai mare sau egală cu 1. Aceasta ar însemna că în finanțarea stocurilor s-ar putea folosi capital permanent fără să fie necesare alte datorii. → Rata datoriilor – rezultatul este cuprins între [0,1). În condițiile economice actuale este probabil ca rezultatul să fie mai mare decât zero, fiind mulți factori care îl influențează, și greu de precizat distanța recomandată față de 1. Indicatorii de gestiune Rotația activelor circulante = Cifra de afaceri/Active circulante Viteza de rotație în zile = 360/ Rotația activelor circulante Rotația activului total = Cifra de afaceri/Active totale Viteza de rotație în zile = 360/Rotația activului total Durata medie de recuperare a creanțelor = Cifra de afaceri/Media creanțelor Viteza de rotație în zile = 360/ Durata medie de recuperare a creanțelor → Rotația activelor circulante – arată câte rotații sunt necesare pentru a obține cifra de afaceri. Firma își dorește ca în codițiile date să sporească valoarea coeficientului, ceea ce ar reflecta o accelerare a vitezei de rotație. VC = CA/AC CA = cifra de afaceri

AC= active circulante VC = coeficientul de rotație a capitalului circulant Același fenomen al vitezei de rotație poate fi exprimat și prin durata în zile a unui singur circuit. Dacă măsurăm nivelul vitezei de rotație în zile, evident că firma este interesată de scurtarea duratei, deci de micșorarea valorii coeficientului, micșorare ce semnifică același fenomen de accelerare. Rezultă de aici că dinamica celor doi indicatori este invers proporțională. → Rotația activului total – VCT = CA/AT AT = active totale (AI+ AC) VCT = coeficientul de rotație a capitalului total → Durata medie de recuperare a creanțelor – se calculează ca raport între cifra de afaceri și media creanțelor totale. Indicatorul este deosebit de important pentru buna gestionare a capitalului firmei, deoarece indică durata de imobilizare a capitalului în afara procesului de exploatare. Este recomandat ca în permanență acest indicator să se compare cu rata de rotație a obligațiilor de plată spre a se asigura corespondența necesară între ceea ce datorează firma și creanțele pe care le are (Accounts payable and Accounts receivable) . Comparația (în număr de zile) poate data informații importante despre condițiile de asigurare ale echilibrului financiar. Indicatorii de rentabilitate Rata rentabilității economice = Profit brut/Capital permanent Rata rentabilității financiare = Profit net/Capital propriu Rata rentabilității resurselor consumate = Profit net/Cheltuieli totale Punct critic al rentabilității = Cheltuieli fixe totale/[1-(Cheltuieli variabile totale/Cheltuieli fixe totale + Cheltuieli variabile totale)] Nivelul cifrei de afaceri aferent profitului minim = (Cheltuieli fixe totale+Profit minim aferent unui anumit volum al cifrei de afaceri)/(1-Ponderea cheltuielilor variabile în cheltuieli totale) → Rata rentabilității economice RRe = Pbrut/Cperm Pbrut = Profitul brut Cperm = Capital permanent

→ Rata rentabilității financiare – Permite comparabilitatea profitabilității afacerii indiferent de ramura în care se desfasoară activitatea, dezvăluind astfel, oportunitățile de investiții din punct de vedere financiar. Un minim acceptabil al ratei rentabilității finaciare ar trebui să fie rata dobânzii bancare. RRfin = PNet/Cpr, în care PNet = profitul net Cpr = capitalul propriu al firmei → Rata rentabilității resurselor consumate – indicatorul ne dezvăluie cât profit ne poate aduce o unitate monetară cheltuită. RC = PNet/CT RC = rata rentabilității resurselor consumate CT = cheltuieli totale → Punctul critic al rentabilității – arată la ce nivel al cifrei de afaceri firma își acoperă complet costurile de exploatare fără a realiza însă profit. Construirea indicatorului se bazează pe presupunerea că raportul dintre cheltuielile variabile și cheltuielile totale este o constantă. CAM = CF/[1-(CV/CF+CV)] CF = cheltuieli fixe CAM= cifra de afaceri la punctul critic al rentabilității CV = cheltuieli variabile → Nivelul cifrei de afaceri aferent unui profit minim – CAPM = (CF + PM)/(1-CV/CT) PM = profit minim CAPM = cifra de afaceri aferentă unui profit minim Indicatorii fondului de rulment Fondul de rulment total = Total active – Active imobilizate Fondul de rulment permanent = Capital propriu total + Împrumuturi și datorii financiare – Total active imobilizate

Fondul de rulment propriu = Capital propriu total – Total active imobilizate Necesar de finanțat = Fondul de rulment permanent + Plăți restante – Fond de rulment propriu + Pierderi neacoperite din exercițiile financiare anterioare Gradul de acoperire a activelor circulante cu capitalul propriu = Fondul de rulment propriu/Fondul de rulment total Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creanțe + Active de regularizare – Datorii curente – Pasive de regularizare Fondul de rulment net global = Capital permanent – Active imobilizate Trezoreria netă = Fondul de rulment net global – Necesarul de fond de rulment → Fondul de rulment total – reprezintă întregul capital circulant existent în circuitul unei firme la un moment dat, imobilizat în masa activelor circulante. → Fondul de rulment permanent – se referă numai la acea parte a capitalului care este plasată în valori de exploatare fără de care nu poate fi concepută funcționarea activelor imobilizate. Această parte a capitalului circulant se constituie numai pe seama capitalului propriu și a împrumuturilor pe termen mediu și lung. Dacă diferența este pozitivă, înseamnă că a mai rămas capital propriu și pentru finanțarea fondului de rulment permanent, dacă diferența este negativă, înseamnă că întregul fond de rulment permanent se acoperă pe seama creditului pe termen mediu și lung. → Necesar de finanțat – este important și relevant pentru firmele care au avut în anii precedenți probleme financiare (obligații neonorate) care au afectat fondul de rulment. → Gradul de acoperire a activelor circulante cu capitalul propriu – are un rol de informare a managerului asupra modului de finanțare a activelor circulante. → Necesarul de fond de rulment – măsoara nivelul de fond de rulment care ar trebui să fie în circuit pentru desfășurarea normală a activității de exploatare. La acești indicatori prezentați, fiecare firmă poate să-și construiască orice indicatori pe care managerul îi consideră relevanți și care pot să reflecte anumite aspecte aparte. Alți indicatori folositori în activitatea de gestionare a firmei mai sunt și: → Rata capacității de plată (Cash Ratio) = Casa și conturi la banci + Investiții pe termen scurt/Datorii curente → Acoperirea cheltuielilor zilnice = (Cash + Investiții pe termen scurt + Creanțe) / Cheltuieli medii zilnice → Ciclul de conversie a numerarului = Durata de rotație a stocurilor (DIO) + Durata de rotație a debitelor – clienți (DSO) – Durata de rotație a creditelor – furnizori (DPO)

→ Gradul de acoperire al dobânzilor = Profit înainte de plata dobânzilor și a impozitului pe profit (EBIT) / Cheltuieli cu dobânda → Marja profitului operațional = Profit operațional (EBIT)/Cifra de afaceri*100 → Rentabilitatea capitalului angajat = Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit (EBIT)/Capital angajat → Marja netă din vânzări = Profit net/Cifra de afaceri*100 → Rata de impozitare efectivă = Cheltuieli cu impozitul/Profit brut (EBT)*100 → Randamentul dividendului (Dividend Yield: DIVY) = Dividend pe acțiune (DPS) / Preț pe acțiune → Rata de alocare a dividendelor (Payout Ratio) = Dividende pe acțiune (DPS) / Profit pe acțiune (EPS) 2.6. Aplicații: 2.6.1.Aplicație rezolvată: În tabelul de mai jos sunt redate bilanțul simplificat și contul de profit și pierderi pentru o firmă. Să se calculeze principalii indicatori financiari. Bilanț ACTIV PASIV Active imobilizate – 1.200.000 lei Active circulante – 1.782.000 lei Din care: Stocuri – 358.000 lei Creanțe – 733.000 lei Disponibilități – 691.000 lei Total Activ – 2.982.000 lei Capital social – 1.800.000 lei Împrumuturi pe termen lung – 394.000 lei => capital permanent = 2.194.000 lei Furnizori – 165.000 lei Credite pe termen scurt – 623.000 lei Total Pasiv – 2.982.000 lei Contul de profit și pierdere Venituri din exploatare – 2.530.000 lei Cheltuieli din exploatare – 1.550.000 lei Rezultatul din exploatare – 980.000 lei

Venituri financiare – 700.000 lei Cheltuieli financiare – 600.000 lei (dobânzi) Rezultatul financiar – 100.000 lei Profit brut – 1.080.000 lei Impozit pe profit – 172.800 lei Profit net – 907.200 lei Rezolvare: Calculăm principalii indicatori financiari. 1. Indicatorii de lichiditate: → lichiditatea generală: 26.2000.788000.782.1===DcAcLg >1 numit și coeficient de solvabilitate, se dorește a fi mai mare decât 1. Se referă la capacitatea firmei de a-și onora obligațiile curente pe seama capitalurilor circulante. → lichiditatea imedită: 80.1000.788000.424.1000.788000.358000.782.1==−=−=DcSAcLi >1 se dorește ca Li ≥ 1 – exprimă capacitatea reală a firmei de a-și onora obligațiile la scadență. → rata solvabilității generale: 78.3000.788000.982.2===DcATRsg >1 se dorește ca Sg>1 2. Indicatorii de echilibru financiar → rata datoriilor: 40.0000.982.2000.182.1===AtDtRd ori 3. Indicatorii de gestiune → rotația activelor circulante: 41.1000.782.1000.530.2===ACCAVc ori 57.253000.530.2360000.782.1=×=×=CATACVzzile

→ rotația activului total: VCT84.0000.982.2000.530.2==+=AcAiCA ori VZT31.424000.530.2360000.982.2)(=×=×+=CATAcAi zile → viteza de rotație a creanțelor: dct 30.104000.530.2360000.733=×=×=CATCt zile 4. Indicatorii de rentabilitate → rata rentabilității economice: RE 49.0000.194.2000.080.1===CperPb → rata rentabilității financiare: RF = 50.0000.800.1200.907==CpropPn 2.6.2. Aplicație de rezolvat: Elementele de activ sunt așezate în bilanț în funcție de lichiditatea lor. Care este ordinea corectă a elementelor următoare: a) licențe b) imobilizări financiare c) terenuri d) stocuri de materii prime e) disponibil f) creanțe 2.6.3. Aplicație de rezolvat: Să se întocmească bilanțul, să se calculeze FRN precum și principalii indicatori financiari știind următoarele date: Creanțe – 190.000 lei Furnizori – 125.000 lei Active imobilizate – 850.000 lei Capital social – 900.000 lei Disponibilități bănești – 35.000 lei Datorii pe termen lung – 100.000 lei Stocuri – 125.000 lei Credite bancare pe termen scurt – 75.000 lei Cifra de afaceri – 1.250.000 lei

Cost aferent cifrei de afaceri – 637.500 lei Profit brut – 612.500 lei Impozit pe profit 16% 2.6.4. Aplicație de rezolvat: De ce credeți că indicatorul rotația activelor circulante este mult mai important pentru un magazin decât pentru o firmă de asigurări. 2.6.5. Aplicație de rezolvat: Indicați care sunt efectele generate de tranzacțiile următoare asupra activelor circulante, indicatorului lichiditate generală și asupra profitului net. Folosiți (+) pentru a indica o creștere, (-) pentru a indica o descreștere și (0) pentru nici o mișcare sau dacă nu se poate determina. Tranzacție Total active circulante Lichiditate generală Profit net Mărirea capitalului social prin emiterea de noi acțiuni Vânzare de produse finite cu plata pe loc Vânzarea unui activ imobilizat Vânzare de produse finite cu plata la termen Achitarea unor obligații de plată Obținerea de lichidități printr-un împrumut bancar pe termen scurt Încasare de creanțe Achiziționarea de materii prime cu plata la termen 2.6.6. Aplicație de rezolvat: O firma are în prezent active circulante în valoare de 300.00 Euro. Indicatorul Lichiditate generală este de 1,5, iar Lichiditate imediată de 1,0. Să se calculeze care este nivelul Datoriilor pe termen scurt și al Stocurilor. 2.6.7. Aplicație de rezolvat: O firma înregistrează o valoare a indicatorului viteza de rotație a creanțelor de 35 zile. Vânzările medii zilnice ale companiei sunt de de 25.000 lei. Care este nivelul creațelor companiei. 2.6.8. Aplicație de rezolvat:

O firmă are active circulante în valoare de 1.525.500 lei și datorii curente de 610.200 lei. Stocul de materii prime este de 415.000 lei. Managerul firmei dorește să contracteze un împrumut pe termen scurt pentru a achiziționa materii prime. Care este suma maximă cu care se poate împrumuta astfel ca indicatorul lichiditate generală să nu scadă sub valoarea de 2,0. Care va fi valoarea indicatorului lichiditate imediată, dupa contractarea împrumutului? 2.6.9. Aplicație de rezolvat: Pe baza informațiilor financiare date, completați bilanțul firmei: Rata datoriilor: 50% Lichiditatea imediată: 0.80 Rotația activului total: 1.5x Viteza de rotație a creanțelor: 36 zile (Cifra de afaceri – Cheltuielile aferente cifrei de afaceri)/Cifra de afaceri = 25% Viteza de rotație a stocurilor: 5x Activ Pasiv Active imobilizate Capital social Stocuri Rezerve 97.500 Creanțe Datorii pe termen lung 60.000 Disponibil Datorii pe termen scurt Total activ 300.000 Total pasiv Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri III. Evaluarea nevoilor de capital pe termen lung ale firmei 3.1. Investițiile pe termen lung Investiția este un factor esențial în activitatea firmei și în procesul dezvoltării ei. Termenul de investiție are numeroase înțelesuri. În general, prin investiție se înțelege plasamentul de capitaluri lichide (resurse bănești) atât în imobilizări pe termen lung de natură corporală și necorporală, cât și în imobilizări pe termen scurt. Aceste investiții sunt făcute, în general, cu scopul obținerii unor venituri viitoare. Fiecărei investiții îi corespund două tipuri de fluxuri financiare: → fluxuri financiare de ieșire (costul investiției) → fluxuri financiare de intrare (efectul viitor creat de investiție) În decizia de investiție, o importanță hotărâtoare o are estimarea corectă a fluxurilor de intrare generate de procesul investițional, din compararea cărora rezultă dacă investiția este profitabilă sau nu. Fluxul de ieșire, fiind cheltuieli certe, realizate în prezent, se estimează mai ușor, pe baza unor oferte de preț de la potențialii furnizori de active imobilizate și circulante necesare, a cheltuielilor cu forța de muncă și toate celelalte cheltuieli generate de realizarea investiției.

Mult mai multă incertitudine intervine în estimarea veniturilor viitoare, ca fluxuri de intrare pozitive. Ca urmare a elementelor de risc care pot să apară în viitor, se realizează diferite scenarii care trebuie bine analizate pentru a estima cât mai bine valoarea fluxurilor de intrare de pe urma investiției, pentru că aceste fluxuri de intrare vor garanta succesul sau insuccesul investiției respective. Fiecare proiect cere o colectare a informațiilor necesare referitoare la investiție, informații din domeniul: comercial, fiscal, financiar, juridic, al resurselor umane, tehnic și nu numai. 3.2. Criterii de opțiune a investițiilor. Fundamentarea deciziei de investiție. Procesul investițional este un complex de operațiuni care se desfășoară cu scopul adoptării deciziei de investiție și a finanțării ei. Alegerea celui mai bun proiect de investiție din mai multe variante posibile folosește câteva criterii care, astfel, permit luarea deciziei de investiție. În general, opțiunea de investiție presupune selectarea proiectelor de investiție în funcție de rentabilitatea lor, comparând costurile acestora cu suma veniturilor nete realizate din exploatarea lor. Pentru a determina dacă aceste proiecte sunt rentabile și pentru a alege unul din ele, se vor întocmi proiecte de investiții pentru fiecare din obiective, fiecare cu variantele lui. Aceasta înseamnă concret, culegerea informațiilor necesare calculării cheltuielilor pentru realizarea acelor obiective, evaluarea fluxurilor viitoare pe baza unor scenarii cu un set explicit de presupuneri și utilizarea unor criterii pentru departajarea acestor variante și pentru formularea opțiunii de investiție. Pentru adoptarea acestei decizii se folosesc mai multe criterii posibile de selecție a proiectelor de investiție. ► Criterii simple de opțiune a investițiilor: Criteriul costului: se poate aplica la două tipuri de investiții: investiții de înlocuire a unui utilaj identic și investiții care determină o creștere a producției. Dacă efectul este comparabil, evident se va preferea varianta cu costul cel mai mic. Criteriul ratei rentabilității contabile: în acest caz, proiectul de investiție poate fi adoptat numai dacă rata de rentabilitate este superioară unei anumite rate fixate dinainte. ICfwr= Cfw – cash-flow anual (Cfw = Amortisment + Profit net) I – investiție

Criteriul duratei de recuperare: Durata de recuperare este intervalul de timp la sfârșitul căruia suma cash-flow-urilor degajate de investiție pe întregul interval este egală cu investiția. Pentru a putea folosi indicatorul, decidentul își fixează o durată maximă de recuperare a investiției care nu se permite a fi depășită. CfwIDr= I – investiție Cfw – cash-flow Datorită faptului că acești indici nu țin seama nici de influența timpului asupra valorii banilor și nici de introducerea riscului în decizia de investiție, criteriile simple de opțiune a investițiilor se folosesc doar ca o “sită mai mare” pentru a alege acele proiecte de investiții care merită a fi studiate mai amănunțit cu ajutorul criteriilor care urmează a fi prezentate. ► Decizia de investiție în condiții de certitudine. Actualizarea valorii. Aceste criterii încorporează în calculul lor și influența pe care o are timpul asupra valorii banilor, dar nu și riscul. De exemplu, valoarea unei sume de bani primită azi, să spunem 1.000 lei, nu va fi aceeași cu valoarea aceleași sume primite peste un an. Cei 1.000 de lei depuși la bancă cu o oarecare dobândă, timp de un an, vor valora mai mult. Cu ajutorul formulei dobânzii compuse, vom putea calcula cât obținem peste un an după o sumă dată, depusă la bancă într-un cont. Dar, ne putem întreba de asemenea și cât trebuie să depunem la bancă astăzi ca să obținem peste n ani suma de 1.000 lei, respectiv cât trebuie să investesc acum ca să obțin un anumit venit peste o anumită perioadă de timp. Astfel, vom putea calcula valoarea banilor la diferite momente în timp, proces numit actualizare. Principiul de actualizare este unul invers celui de capitalizare. Capitalizarea "duce" valoarea banilor din prezent în viitor (cu ajutorul dobânzii compuse), iar actualizarea "aduce" valoarea banilor din viitor în prezent (cu ajutorul factorului de actualizare). ș Criteriile de opțiune a investițiilor pe baza actualizării: ♦ – Valoarea actualizată netă – VAN IcCfwVANniii−+=∑=1)1( Cfw – cash-flow = Amortisment + Profit net c – cost mediu al capitalului ic)1(1+ – factor de actualizare

VAN arată creșterea valorii așteptate de firmă dacă adoptă un anumit proiect. Dacă VAN > 0 – valoarea crește => proiectul va fi adoptat Dacă VAN < 0 – valoarea scade => proiectul nu va fi adoptat Intre două proiecte de investiție cu VAN > 0 se va alege cel cu VAN cea mai mare. ♦ – Rata internă de randament RIR – reprezintă acel coeficient de actualizare pentru care relația VAN se anulează ∑==−+niiiIRIRCfw10)1( Rata proprie a proiectului va trebui să fie superioară RIR. ♦ – Indicele de renatabilitate Ir – reprezintă rentabilitatea proiectului IcCfwIrniii∑=+=1)1( Dar, în decizia de investiții mai apare un element pe care până acum nu l-am luat în calcul în cadrul criteriilor prezentate. Acesta este riscul. În orice decizie de investiții trebuie să ținem cont de risc. Nu există investiții fără risc: riscul pieței, risc comercial, risc tehnic, risc social, risc politic, risc financiar, ș.a. 3.3. Aplicații: 3.3.1. Aplicație rezolvată. Conducerea unei brutării dorește achiziționarea de cuptoare noi pentru mărirea capacității de producție. Investiția totală s-ar ridica la valoarea de 100.000 lei. Durata de viață este estimată la 5 ani. Profitul brut/an care l-ar aduce este estimat la Pb= 15.000 lei. Impozitul pe profit

este de 16%. Costul mediu al capitalului c=10%. Să se decidă prin metoda VAN dacă investiția este rentabilă. Rezolvare: I = 100.000 lei D = 5 ani Pb = 15.000 i = 16% c = 10% VAN ∑=−+=niiiIcCfw1)1( Cfw = Pn + Amortisment Pn = Pb – Pb x i = Pb x (1-i) = 15.000 x 0.84 = 12.600 lei Amortismentul 000.205000.100===DI lei =−+++++++++=IVAN521)10.01(000.20600.12…)10.01(000.20600.12)10.01(000.20600.12 ()51)10.01(1…)10.01(1600.32++++×= – 100.000 = = 32.600 x (0.91+0.83+0.76+0.69+0.63) – 100.000 = = 32.600 x 3.82 – 100.000 = 124.532 – 100.000 = 24.532 ð VAN = 24.532, ð VAN > 0 ð Conform acestui criteriu investiția poate fi făcută 3.3.2. Aplicație rezolvată. Un grup de întreprinzători doresc să realizeze o cabană pentru studenți la Băișoara. Din punct de vedere financiar, valoarea proiectului, care cuprinde achiziționarea unui imobil și finisarea lui, se ridică la 100.000 lei imobilul și 200 lei/mp finisarea. Suprafața folosită a imobilului este de parter + 1 etaj * 250 mp fiecare. Acoperirea investiției se face dintr-un credit bancar cu dobândă de 15%, pe termen de 5 ani. Profitul brut pe an estimat este de 20.000 lei. Impozitul pe profit este de 16%. Folosind VAN, să se arate dacă proiectul va fi acceptat sau nu. Rezolvare: Vom calcula VAN a proiectului:

IcCfwVANniii−+=∑=1)1( I = 100.000 + 200 lei/mp * 500 mp = 200.000 lei Pn = Pb(1-i) = Pb(1-0.16) = 20.000*0.84 = 16.800 lei Amortismentul 000.405000.200===DI lei ð Cfw = 40.000 + 16.800 = 56.800 lei VAN = =−+++++I521)15.01(800.56…)15.01(800.56)15.01(800.56 = 56.800 =−⎟⎠⎞⎜⎝⎛+++I5215.11…15.1115.11 = 56.800 x (0.87+0.76+0.66+0.58+0.51) – I = 56.800 x 3.38 – I = = 191.984 – 200.000 = – 8.016 => VAN < 0 ð VAN < 0 deci proiectul nu poate fi promovat 3.3.5.Aplicație de rezolvat: Managerii unei firme trebuie să analizeze două proiecte care se exclud reciproc, în vederea luării deciziei de alegere a unuia dintre ele. Ei au la dispoziție următoarele date pentru cele două proiecte: -mii lei- Proiect A Proiect B Investiție inițială 100 60 Valoare reziduală 10 % 5 % Profit anual net An 1 49 38 An 2 31 12 An 3 -2 -1 Managerii au estimat costul capitalului la 12 % și utilizarea amortizării liniare. Să se calculeze care din cele două proiecte trebuie acceptat folosind criteriul VAN – valoarea actualizată netă și Ir – indicele de rentabilitate. 3.3.6. Aplicație de rezolvat: O firma intenționează să achiziționeze un echipament (investiție). Are la dispoziție două variante (A și B) care se caracterizează prin următoarele: A B

Investiția 200.000 USD 210.000 USD Durata 4 ani 4 ani Profit brut Pe ani 1- 30.000 70.000 2- 50.000 50.000 3- 55.000 40.000 4- 60.000 20.000 cota de impozit 16%, costul capitalului 8% Se cere: a) VAN pentru A; b) VAN pentru B; c) Pentru care variantă optați 3.3.7. Aplicație de rezolvat: O firma intenționează să achiziționeze un echipament (investiție). Are la dispoziție două proiecte (A și B) care se caracterizează prin următoarele: A B Investiția 300.000 USD 300.000 USD Durata 4 ani 4 ani Profit brut Pe ani 1- 110.000 40.000 2- 100.000 50.000 3- 50.000 100.000 4- 40.000 110.000 cota de impozit 16%, costul capitalului 7% Se cere: a) VAN pentru A; b) VAN pentru B; c) Pentru care variantă optați 3.3.10. Aplicație de rezolvat: O firma dorește să înlocuiască un utilaj vechi, complet amortizat. Costul noului utilaj este de 500.000 lei și va permite obținerea unui profit suplimentar brut de 150.000 lei, timp de 5 ani (durata de viață a utilajului). Costul capitalului este de 15% iar cota impozitului pe profit este de 16%. Se cere să se motiveze dacă firma va cumpăra sau nu utilajul în condițiile date. Ați răspunde la fel dacă costul capitalului ar fi de 7%. 3.3.12. Aplicație de rezolvat:

Să se decidă în ce condiții un proiect de investiții care necesită o investiție inițială de 200.000 lei și generează un flux de intrare după cum urmează: Ani Flux intrare 1 100.000 lei 2 100.000 lei 3 100.000 lei 4 100.000 lei este rentabil ? Rata de actualizare a = 10%, b = 20% sau c = 30% 3.3.12. Aplicație de rezolvat: Dacă puneți într-un depozit la bancă suma de 10.000 Euro pentru care primiți o dobândă de 10% pe an, câți bani veți avea în cont după 5 ani ? 3.3.13. Aplicație de rezolvat: O investiție făcută vă aduce 100 Euro la sfârșitul fiecărui an, timp de 3 ani. În anul 4, investiția vă aduce 200 Euro, 300 de Euro în anul 5 și 550 Euro la sfarșitul anului 6. Dacă rata dobânzii adusă de investiție este de 8%, care este valoarea actualizată a rezultatului investiției. 3.3.14. Aplicație de rezolvat: Ce valorează mai mult la o rată a dobânzii de 14%: 1000 Euro în prezent sau 2000 Euro în 6 ani? 3.3.15. Aplicație de rezolvat: Peste 25 de ani, dorești să acumulezi în cont suma de 250.000 Euro. Cât ar trebui să depui acum la bancă, la o dobânda medie de 7%, ca să te poți bucura de suma respectivă peste 25 de ani?