Indicatorii calității produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestuia. [621178]

Introducere

Indicatorii calității produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestuia.
Dacă un indicator al calității se referă la o singură caracteristică el se numește indicator simplu ;
dacă se referă la mai multe caracteristici sau la întreg produsul el se numește indicator complex , iar
dacă servește ca bază pentru aprecierea calității prin comparar e se numește indicator de bază. În
funcție de sursa de informație, indicatorii calității produselor pot fi planificați și efectivi.
Sistemul de indicatori ai calității produselor poate fi construit sub formă de piramidă, pe baza unei
anumite sistematizări ierarhice a indicatorilor. Un asemenea sistem agregat de indicatori, structurat
piramidal, poate avea trei trepte:
-treapta I – situate la baza piramidei, ce cuprinde un număr foarte mare și divers de indicatori a i
caracteristicilor de calitate , denumiți indicatori analitici.
-treapta II – cuprinde un număr mai mic de indicat ori denumiți și indicatori sintetici.
-treapta I II- situată în vârful piramidei , reprezintă indicatorul complex , integral al nivelului calității.
Indicatorii calitativi ai cerealelor au constituit, din cele mai vechi timpuri, elementul de bază
în stabilire a preț ului acestora.
Toți acești indici prezentați în lucrare, sunt folosiți pentru a determina certificarea calității
semințelor. Certficarea calității semințelor reprezintă un ansam blu de operațiuni de control și
verificarea în principalele faze ale pr ocesului de multiplicare, condiționare , ambalare, etichetare și
sigilare, care asigură că produsele , procedeele și serviciile sunt conforme cu regulile și normele
tehnice specifice. În general, aceasta constă în : inspecția în câmp a culturilor semincere pentru
stabilirea valorii biologice a semițelor din punct de vedere al identității, autenticității , purității
varietale și stării fitosanitare ; controlul prin sondaj în principalele mome nte ale procesului recoltare,
transport și pre lucrare; determinarea condițiilor tehnice de calitate a semin ței curpinzând purtiatea
fizică, germinația starea sanitară; controlul stării sanitare privind lipsa organismelor dăunătoare de
carantină ce se realizează direct în câmp sau prin probe analiza te în laborator de autoritatea
fitosanitară și care emite documentele de constatare, cât și verificarea autenticității și purității
varietale în pre și postcontrol prin metode și tehnici adecvate prin testare de laborator sau în parcele
de control.
Calitatea semințelor este o noțiune relativă datorată în special faptului că semințele unor
specii pot avea destinații diferite precum însamanțarea, consum alimentar sau furajer și
industrializare. Chiar dacă anumiți indici ai calității sunt comuni, modul de apreci ere al acestora
poate sa fie diferit deoarece criteriul de apreciere al uni component este subordonat importanței sale

tehonologice sau agronomice. Dacă ne referim strict la seminițele destinate însămânțărilor,
aprecierea calității diferă dupa cum aceasta se referă la sămânța brută sau la sămânța condiționată.
În această lucrare, în Capitolul I este prezentată importanța d eterminării calității semițelor și
ceea ce se întâmplă cu întreaga cantitate de semințe când nu sunt îndeplinite anumite condiții și care
sunt factorii principali care duc la deterioarea calității se mințelor și descrierea acestor factori.
În capitolul II sunt prezentați indicii de calitate și metodele de determinare a acestora. Se
regăsesc enumerați cei mai importanți indici și metodele lor de calcul ce se impun pentru a
îndeplinii standardele prevăzute de stat, pentru a putea fi determinată calitatea unor semințe. Aceste
metode se realizează într -un laborator dotat cu aparatură spec ifică.
Capitolul III începe prin preze ntarea firmei asupra careia s -a efectuat studiul, a analizei
suprafețelor din ultimii 3 ani și a culturilor, iar ulterior printr -o analiză mai amănunțită a calității
cerealelor din cadrul firmei care au fost vâdute și analizate în mai multe laboratoare. Aici s -au
urmăr it valorile celor mai importante criterii de selecție.

CAPITOLUL I – IMPORTANȚA DE TERMINĂRII CALITĂȚII SEMINȚELOR ,
DETERIORAREA ȘI FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ CALITATEA ACESTORA

1.1 Importanța determinării calității semințelor
Determinarea calității semințelor este importantă deoarece semințele cultivate au diferite
destinații.În funcție de indicii pe care acestea le obțin în urma unor analize, accestea capată o anumită
întrebuințare. Cerealele cu indici care nu se încadrează în standarde , în general sunt folosite pentru
hrana animalelor sau merg către export dar cu un preț mai mic. Atunci când se urmăreșe ca loturile
cultivate să fie destinate înapoi către însămânșare dar și pentru producerea de semințe, acestea trebuie
să îndep linească condiții calitative foarte bune și vor trece printr -un proces de selectare și tratarea
corespunzătoare pentru fiecare cultură în parte. Prețul semințelor este determinat de calitatea pe care
semințele o îndeplinesc .
Este interzisă cu desăvârsire prezența anumitor dăunători sau obiectelor de carantină
fitosanitară în lan sau în lotul de semințe sau prezența anumitor boli care conduc la afectarea
productivității culturilor destinate pentru producerea de semințe. Pentru unele specii standardele
prevăd obligativitatea tratării corespunzătoare a semințelor înainte de însămânțare.
Pentru a îndeplinii cerințele și standardele normative privind materialul folosit pentru
semănat, cerealele trebuie să treacă prin procesul de condiționare așa cum este mențio nat și mai sus.
Operațiile pentru condiționare sunt: uscarea, cur ățarea, sortarea,tratarea,ambalarea și depozitarea.Prin
aceste operații se urmărește creșterea purității produsului. Deci, determinarea calității semințelor ajută
la obținerea unui preț bun câ nd se efectuează comerțul, dar și pentru a știi în ce categorie se încadrează
sau care este destinația lor.

1.2.Deterioarearea și factorii ce influențează calitatea acestora
Seminț ele fiecărei specii cultivate pot atinge un nivel calitativ maxim într -un complex de
condiții care asigură cele mai favorabile interacțiuni între natura lor genetică și marele număr de
variabile din perioada formării lor pe pl antă și din perioada recoltării , condiționării și păstrării.
În timpul formării și matur izării există o serie de factori care pot impedica atingere a acestui nivel
maxim, fie de că tre toate semințele produse de cultura respectivă, fie numai de către unele plante
sau unele semințe de pe o planta. În general , se consideră că semințele ating cal itatea maximă la
începutul maturității depline: din acest moment fie pe plantă, fie în perioada de recoltare pana la
însămânțare – cu excepția maturizării fiziologice la unele specii .
Deteriorarea semințelor se poate datora at ât unor factori de climă și s ol, cât și unor dăunători
sau a animalelor sau agenți patogeni.

1.2.1 Șistăvirea este unul dintre cel mai frecvent fenomen întâl nit în zonele cu climat
excesiv , îndeoseb i la cereale dar și alte specii , poate fi de terminată de seceta atmosferică, de uscarea
excesivă a solului, de cădere, de atacul anumitor boli. Semințele șistave au suprafața mult mai aspr ă,
zbârcită, prezintă modificări de forma , masa a 1000 de boabe și greutatea specifică sunt scăzute.
Energia și facultatea germinativă, puterea de străbare , puterea de creștere inițiala a germenilor sunt
de asemenea scăzute iar starea sanitară înrăutățită.
Se consideră boabe șiștave toate semințele care nu aparțin speciilor de seminț e din care s -a prelevat
mostra; semințe le atacate de dăunători: semințele care au fost roase de șoareci,s emințele pătrunse de
insect e aparțin și ele acestei grupe; semințe în care germenul este decolorat, semințe pestrițe, semințe
afectate de fuzarioză: semințele în care germenul este deco lorat sunt acelea al căror tegument este
colorat maroniu spre maro închis și al căror g ermen este normal, nu încolțit. La grâul comun,
semințele în care germenul este decolorat nu sunt de luat în considerare până la 8 %.
La grâul dur:
-semințele care prezintă o decolorare maronie sau maro închis în altă parte decât pe germen sunt
considerate semințe pestrițe;
-semințele afectate de fuzarioză sunt semințe al căror pericarp este contaminat cu Fusarium
mycelium; acest e semințe par ușor contractate, cutat e și au pete ro z sau alb difuz cu contur vag;
-semințele supraîncălzite în timpul uscării sunt acelea care prezintă semne exterioare de pârjolire,
dar care nu sunt semințe deteriorate.
1.2.2.Încolțirea semințelor pe plantă este fenomenul încolțirii în spic a boabelor de
cereale din zonele umede sau cu ploi abundente în perioada maturizării acestora. Pentru combaterea
germinării pe plante se recomandă ca în solurile acide, bogate în fosfor liber și mangan activ, să se
majoreze ph -ul iar solurile calcaroa se să se administreze microelemente sub o forma care să le
protejeze de oxidare, concomitent cu o reglare a aprovizionării cu apa. În cazul încolțirii pe plantă,
pagubele sunt cu atât mai mari cu câ t colțul a crescut mai mult. Peste o anumită limită a creș terii
germenilor uscarea ulterioară duce la moartea lor. Chiar dacă se reușește să se oprească de timpuriu
această creștere capac itatea de păstrare a semințelor , este mult diminuată. Semințele încolțite sunt
acelea în care radicula sau plumula este vizibil ă în mod clar cu ochiul liber. Totuși, trebuie să se țină
seama de aspectul general al mo nstrei atunci când se evaluează conținutul de semințe încolțite al
acesteia. Aceste semințe se aseamănă cu semințele încolțite, dar nu trebuie incluse în acea grupă.
Semințele încolțite sunt doar cele la care germenul a suferit modificări clar vizibile care fac să fie
ușor de diferențiat semințele încolțite de semințele normale.
1.2.3.Deteriorarea semințe lor prin alternate de umiditate. În timpul dezvo ltării și
matur izării pe plantă , sămânța este protejată în mod natural de către învelișul ei contra vari etăților
umidității atmosferice .Calitatea semințelor este aproape maximă la începutului maturității depline și

se poate menține astfel până la recoltare dacă semințele nu sunt supuse unor condiții atmosferice
adverse, care să afecteze a tât tegumentul cât și embrionul. În condiții de uscare și rehidratare rapidă
membranele celulelor din embrion se po t supra -întinde și se pot rupe.
1.2.4.Deteriorarea datorită inghetului .Temperaturile negative care pot interveni în
timpul formării și maturizării semințelor pot duce la distrugerea embrionului și deci pierderea
capaci tății germinabile. La semințele surprinse de înghet în timpul dezvoltării lor pe plantă, procesul
normal de p olimerizare a substa nțelor este perturbat întrerupt , ceea ce face că aceste semințe sa aibă
un conținut sporit de monozaharide , azot neproteic și alte produse intermediare ale substanțelor de
rezerva.
1.2.5.Dete riorarea prin carențe minerale. Lipsa anumitor minerale din solul pe care se
produc semințele pot duce la apariția unor deteriorări vizibile mai ales sub forma unor tipuri specific
de germeni anormali .
1.2.6.Deterioarea seminț elor uscate prin absorția rapidă a apei. Se produce simpto me
similare vătămărilor me canice sau se amplifică gravitatea deteriorarilor mecanice , ceea ce duce la
crăparea coti ledoanelor sau pierdea acestora.Fenomenul , observant mai întâi în laborator, poate avea
loc și în câmp , în condiții similar de absorție puternică și rapidă a apei.
1.2.7. Semințe sparte .Toate seminț ele a căror endospermă este pa rțial descoperită s unt
considerate semințe sparte. Semințele deteriorate în urma treieratului și semințele din care a fost
îndepărtat germenul aparțin și ele a cestei grupe.
1.2.8 .Impurități diverse .Semințele străine sunt semințe de plante, cultivate sau nu, altele
decât cerealele. Acestea includ semințe care nu merită să fie recuperate, semințe care pot fi folosite
pentru vite și semințe nocive. „Semințele nocive” înseamnă semințe care sunt toxice pentru om și
animale, semințe care stânjenesc sau complică curățarea și măcinarea cerealelor și semințe care
afectează calitatea produselor rezultate din prelucrarea cerealelor; Semințele deteriorate sun t acelea
care au devenit necorespunzătoare pentru consumul omului și, în ceea ce privește semințele
furajere, necorespunzătoare pentru consumul animalelor, din cauza putrefacției, mucegaiului,
bacteriilor sau din alte motive. Semințele deteriorate includ și semințe deteriorate în urma generării
spontane de căldură sau a încălzirii extreme în timpul uscării. Aceste semi nțe „încălzite” sau
„înnegrite” sunt semințe complet crescute la care tegumentul are o culoare maro -gri până la negru, în
timp ce secțiunea tra nsversală a bobului are o culoare galben -gri până la maro -negru. Semințele
atacate de musculițele grâului sunt considerate semințe deteriorate numai atunci când mai mult de
jumătate din suprafața seminței are o culoare gri spre negru ca urmare a atacului c riptogamelor
secundare. În cazul în care decolorarea acoperă mai puțin de jumătate din suprafața seminței,
semințele se clasifică la semințe atacate de dăunători;

CAPITOLUL II –PRINCIPALII INDICI DE CALITATE AI SEMINȚELOR ȘI
METODE DE DETERMINARE

2.1.1.Masa hectolitrică. Masa hectolirică se determină cu balanța hectolitrică , care permite
stabil irea masei de cereale ce ocupă un volum de 1 litru. Masa hectolitrică este influențată de o ser ie
de factori ca :masa specifică a cerealelor; umiditatea cerealelor ; elementele geometrice ale cerealelor;
coeficientul de frecare a cerealelor; conținutul de corpuri străine ș i natura lor. Prezența corpurilor
străine influențează în mod dife rit valoarea masei hectolitrice :
– un conținut mare de corpuri străi ne de dimensiu ni mici, cum su nt: spărturile mai mici decât
jumătatea bobului, nisipul și pământul, semințele ș i buru ienile de dimensiuni mici(hrișca, muștarul
sălbatic, rapița) determină creș terea masei hectolitrice.
– un conținut ridicat de corpuri stră ine de dimensiuni mari, cu masa sp ecifică mica, duce la scă derea
masei hectolitrice .
Coeficientu l de frecare a boabelor influențează foarte mult modul de așezare al cerealelor și în
consecință, masa hectolitrică. Cu câ t coeficientul de forfecare este mai mare, cu atât va fi mai mică
masa hectolitrică . Coeficientul de f recare a boabelor este influiențat mult de umiditatea învelisului.
Cresterea umidităț ii determină creș terea coeficientului de freca re a boabelor, ceea ce face ca în același
volum de cereale să intre o cantita te mai mică de ce reale, care se așează lăsând multe spaț ii libere.
2.1.2.Masa a 1000 de seminț e. Prin masa a 1000 de semințe se înț elege greutatea a 1000 de
boabe la umiditatea pe care o conțin în momentul determină rii.Pentru aprecierea calită tii cerealelor
se folosesc : masa relativă a 1000 de semințe și masa absolută a 1000 de seminț e. Acest indicator
permite aprecierea mărimii seminț elor, fiind mai relevant comparativ cu masa hectolitrică. Relevanța
lui se datorează numarului mic de factori care pot influența mă rimea acestui indicator. Atunci când se
utilizează masa relativă a 1000 de semințe, trebuie avută în vedere ș i umiditatea lor. Determinarea
masei absolute a 1000 de semințe, se calculează cu relaț ia
MA 1000 =
MR100 , grame
MR100=
1000 , grame .
unde : M R100 – masa relativă a 1000 de seminț e; M – masa seminț elor , n – numărul semințelor din
proba analizată .
2.1.3.Volumul a 1000 de seminț e.Volumul a 1000 de semințe, se determină folosind lichide
neabsorbite de cereale. Petrolul lampant, unul din lichidele des uti lizate, se introduce într -o biuretă
sau î ntr-un cilin dru gradat, peste care se toarnă cerealele folosite pentru determinarea masei a 1000

de seminț e.Volumul ocupat de ele, reprezintă diferența între volumul final, obținut după introducere
și volumul iniț ial.Înainte de c itirea volumului final, se agită masa de cereale cu o baghetă , pentru
elibe rarea eventualelor bule de aer î nglobate.
V100=
1000 , centrimetri cubi;
Unde: Vf – volumul final, cm3, Vi – volumul iniț ial, cm3; n – numărul de seminț e ale probei.
2.1.4.Masa specifică .Masa specifică, sau masa unității de volum, prezintă o importantă
deosebită pentru industria morăritului. Diferența de masa specifică î ntre cereale și impurităti, permite
curățirea cerealelor î n secțile de pregătire în vederea prelucrări i.Masa specifică a cerealelor este
infulenț ată de urmă torii factori :proporț ia componentelor chimice; proporția părților anatomice;
proporția apei î n bob. Prezența apei, într -o proporție mai mică sau mai mare, influențează masa
specifică prin modificarea volumului bobului. Prin absorbția apei boabele își măresc volumul.
Creșterea de volum este mai mare decâ t creșterea masei prin adăugarea apei de absorbție, ceea ce
duce la scă derea masei specifice a cerealelor.
2.1.5.Umiditatea. Umiditatea constituie ală turi de m asa hectolitrică și conținutul de corpuri
străine, baza de calcul pentru stabilirea valorii cerealelor. Acest indicator are o importanță deosebită
pentru industria moră ritului. Orice diferență între umiditatea efectivă a grâului prelucrat și cea de bază ,
atrage obligativitatea corectării ex tracției totale de făina cu o valoare calculată cu relaț ia :
X=
, %;
unde : a – umiditatea efectivă , %; b – umiditatea de bază.
Pentru determinarea umidități i cerealelor, cu precizie, se folosește metoda uscării la etuvă . Pentru
aprecieri orientative, se pot folosi umidometre de diverse construcț ii.
Umiditatea se calculează cu relaț ia :
U=
100 , %;
m1 – masa fiolei cu probă, î nainte de uscare, g; m2 – masa fiolei cu probă, după uscare, g;
m – Masa probei , înainte de uscare, g.
2.1.6.Conținutul de impurităț i.Masa de cereale are, în general, o compoziție eterogenă, dar
predomină cereala de bază (circa 95 %). Impurităț ile pot fi boabe de cereale din alte culturi, semințe
de buruieni, pleavă , paie, granule de pământ, pietre, metale etc. În afara impurităților existente sub
formă de particule independente d e diferite dimensiuni, se mai găsesc impurități și sub formă de
praf aderent pe supraf ața boabelor. Impurităț ile din masa de cereale se clasifică î n:impurităț i negre,
sau corpuri stră ine negre; impurităti albe, sau corpuri străine albe;impurităț i metalice. Dintre
semințele de buruieni cele mai des întâ lnite sunt neghina, măzărichea și rapiț a.

2.1.7.Sticlozitatea .Aspectul sticlos sau fă inos este dat de modul de ar anjare al granulelor de
amidon și a masei proteice de legătură, în celulele endospermului, de formă ș i dimensiunile
granulelor de amidon. Cerealele întreprinse în legătura cu factorii care influențează sticlozitatea
cerealelor au evidenț iat fapt ul că acesta depinde într-o măsură mai mare sau mai mică de soiul ș i
varietatea cerealelor, de gradul de atingere a maturității la recoltare, de condițiile pedoclimatice de
cultură, de condiț iile de conservare. Recoltarea la maturitate influențează pozitiv sticlozitatea.
Sticlozitatea poate fi determinată :
– prin secț ionare – cu farinotomul;
– prin transparenț a– cu iluminatorul, farinoscopul sau difanoscopul.
Pentru a determina s ticlozitatea , met oda cea mai răspândită este cea prin s ecționare folosind
farinotomul. Se așează cele două discuri în poziție de corespondență a orificiilor și se asează câte un
bob în fiecare or ificiu. Se presează cu un disc de lemn boabele, apăsâ nd p e discul superior. Se
deplasează discul de secționare, presâ nd cu un disc de lemn b oabele î n orificii pentru a nu s e deplasa
în timpul forfecării. Se înlătură discul superior de lemn și discul de secțiune, și se apreciază
sticlozitatea fiecarui bob secț ionat, de pe discul inferi or.
Sticlozitatea se calculează cu relația S=(n+0,75n 1+0,5n 2+0,25n 3), %
în care: n – numă rul de boabe complet sticloase;
– n1 – numă rul de boabe trei sfert sticloase;
– n2 – numărul de boabe jumă tate sticloase;
– n3 – număr ul de boabe un sfert sticloase.
2.1.8.Conț inutul de gluten umed. Conț inutul de gluten umed este unul din ind icatorii
calitativi de importanță majora în stabilirea proprietăților de panificație a făinurilor r ezultate din
măcinarea grâului. Glutenul umed se dete rmină, î n cazu l grâului, din lotul total, obținut din măcinarea
grâului. Măcinarea se realizează la o morișcă de laborator până la o granulație care să permită trecerea
printr -o sită metalică cu ochiuri de aproximativ 500 microni. Se cântărește o cantitate de măcină tură
de 20 sau 50 grame la o balanță și se pune într -o capsulă de porțelan. Se adaugă soluție de clorură de
sodiu în funcție de cantitatea luată la analizat. Se frământă cu pistilul pană se obține aluatu l, dupa care
se lasă la odihnă. Dupa odihnă se spală aluatul cu o soluț ie de clorura de so diu, deasupra unei site care
reține eventualele pierderi de aluat î n timpul spălării. Spălarea se consideră terminată atunci când
picăturile scurse de pe gluten nu mai conțin amidon. Se usucă glutenul prin pres are între maini.
Glutenul se cântărește la balanța analitică .
2.1.9.Analiza cerealelor. Analiza senzorială a cerealelor este prima analiză din ansamblul
celor efectuate pentru aprecierea unu i lot de cereale. Analiza constă î n aprecierea: aspectului; culorii;
mirosului; gustului.

Examinar ea aspectului – se face vizual și are în vedere forma și starea suprafeț elor exterioare ale
cerealelor.
Examinarea c ulorii – se face vizual constatân d culoa rea boabelor de cereale, prezența sau absenț a
unor p ete de cu loare diferită de cea normala pentru cereala analizată .
În general cerealele care au suferit procese de autoîncingere, făra a atinge un stadiu avansat, își
modifică culoarea.
Examin area mirosului –se face inspirând aer din spaț iile intergranulare ale probe i.Pentru ca
eventualele mirosuri să fie evidețiate mai usor, se încălzește proba, fie prin frecare între mâini, fie
utilizând apa la o temperatură de aproximativ 600C.
Exami narea gustului – se face mestecând cateva boabe de cereale în gură .Gust ul trebuie să
corespundă cerealelor analizate. Prezența unui gust acru amar evidențiează o păstrare
necorespunzătoare, în timpul căreia s -au produs descompuneri și degradă rii ale componentelor
chimice ale boabelor de cereale.
2.1.10.Determinarea infestarii. Deși nu prezintă un indicator c alitativ al cerealelor, prezența
sau absența infestarii se determină pentru fiecare lot de cereale recepț ionat la unitatea de prelucrare a
acestora. Prezența dăunătorilor în masa de cereale are următoarele de urmă rit :
– consumarea t otală sau partiala a endospermului a unor boabe;
– degajarea unor compuși cu miros neplăcut ca urmare a activității biologice a dăună torilor;
– creșterea temperaturii și umidităț ii cerealelor ca urmare a activității biologice a dăună torilor.
Consumarea une i părți din endospermul boabelor de cereale duce la scă derea randamentului de
produse finite. Având î n vedere cele de mai sus, STAS -ul nu permite existența infestă rii masei de
cereale destinate consumului uman. Determinarea infestării se face î n urma anali zei fracț iunilor
rezultate la cernerea unei probe de cereale prin ciur nr. 1,5 R, cu orificii rotunde de 1,5 mm ș i prin
ciurul nr. 2,5 R, cu orificii rotund e de 2,5 mm. Analiza poate fi făcută cu ochiul liber sau cu lupa.
Toți dăunătorii găsiț i se exprimă prin numar la 1 kg de cereale. Deoare ce în perioadele reci ale anului,
majoritatea dăunătorilor se găsesc într -o stare de amorțeală, caracterizată prin imob ilitate, probele
recoltate, se țin în recipiente bine închise, î n laborator, la 18 – 220 C, timp de 2 – 3 h înaintea
determină rii.

2.2. INDICATORII FIZICI AI CEREALELOR
Masa de cereale se caracterizează printr -un numă r de indicatori fizici, a că ror creștere, este
utilizată la depozitarea cerealelor, la curățirea lor de impurităț i, la uscare, etc.
2.2.1.Unghiul de tal uz natural. Unghiul de talu z natural este unghiul pe care îl face masa de
cereale în cădere liberă sau curgere, pe o suprafață orizontală .Unghiul de taluz este influiențat de
urmă torii factori :formă și mă rimea boabelor; conținutul de impurităț i; starea suprafeț ei boabelor și
umiditatea cerealelor.
2.2.2.Unghiul de frecare extern .Unghiul de frecare externă reprezintă unghiul limită de
înclinație, a unei suprafețe plane, construită dintr-un anumit material, la care î ncepe alunecarea sau
rostogolirea cerealelor.Valorile acestui unghi depind de: natura materialului, rugoz itatea acestuia,
starea suprafeț ei boab elor de cerele, forma boabelor și umi ditatea acestora. Unghiul poate fi
determinat prin măsurare directă, la instalaț ia formată dint -un plan î nclinat , articulat la partea
inferioară .Pentru umidităț i mai mari de 15 %, ung hiurile de frecare se calculează cu relaț ia:
unde: k – corecția dată de umiditatea cerealelor
unde: u – umiditatea efectivă a cerealelor sau produselor rezultate din prelucrarea lor.
2.2.3.Coeficientul de frecare externă. Coeficientul de frecare externă reprezintă tange nta
unghiului de frecare externă .

Valoarea lui este influiențată de aceiași factori care influențează valor ile unghiului de frecare externă .
2.2.4.Porozitatea. Porozitatea este proprietatea cerealelor de a lăsa la așezare un anumit
spațiu inter -granular.
, %
unde: V – este volumul total al masei de seminț e;
v – este vo lumul ocupat de substanța solidă a semințe lor.
Porozitat ea grâului este î ntre 25 – 45 %.
Poroz itatea cerealelor este influiențată de urmă torii factori:
– forma și mă rimea boabelor de cereale;
– starea suprafeț ei exterioare a cerealelor;
– conținutul și natura impurităț ilor;
– umiditatea cerealelor;
– gradul de tasare.

Forma și mă rimea boabelor de cereale influențează în cea mai mare măsură porozitatea acestora.
Atunci câ nd ex istă o uniformitate dimensională a cerealelor, po rozitatea lor este mai mare decât atunci
când seminț ele nu au o dimensiune uniformă .Cu cât suprafața semințelor este mai lucioasă, cu atât
porozitatea este mai mică. Cu cât rugozitatea suprafeț ei exterioare este mai mare, cu atât spați ul inter –
granular crește , deci creș te porozitatea. Umiditatea cerealelor influenț ează porozitatea acestora prin
modificarea c oeficientului de frecare internă .Tasarea cerealelor conduce la scăderea porozităț ii
acestor a.
2.2.5.Parametrii dimensionali ai cerealelor .Cerealele sunt c aracterizate, în funcție de tip ,
specie ș i varietate de anumite dimensiuni. Cerealele sunt caracterizate pr in trei dimensiuni: lungime,
lătime ș i grosime. Creșterea parametrilor di mensionali ai cerealelor prezintă o importanță deosebită la
curațirea acestora de impurități. În funcț ie de parametri dimensionali ai cerealei supusă curăț irii se
aleg dimensiuni optime ale orificiilor suprafeț elor de separare. Variaț ia unui parametru dimensiona l
al unei c ereale este relevantă prin curba granulometrică . Pentru trasarea curbei granulometrice al unui
parametru di mensional, al unei cereale, se măsoară acest parametru la 300 – 500 de boabe. Pentru a
se mă sura boabele se pot folosi :șublere; micrometre; ceasuri comparatoare. În urma măsurătorii se va
obține valoarea minimă x și valoarea maximă X a parametrului mă surat. Se alege un numar de clase,
k, în funcț ie de valoril e x și X.

2.3.INDICI CUPRINȘI ȘI NECUPRINȘI ÎN STANDARDE DE STAT

2.3.1 . Puritatea fizică este reprezentată de conținutul procentual de sămanță pură în special
respectiv față de masa toatală a pro bei analizată și prin extensie a lotului pe care acesta îl reprezintă.
2.3.2. Componenta botanică a impurităților vii este norma tă fie procentual grivametric, fie
numeric și se referă la semințele celorlalte specii aflate în lot, respectiv semințe de alte plante de
cultură și semințe de buruieni , separa te pentru unele grupe de plante sau împreună. În unele cazuri
este normat conținutul în semințe străine greu separabile și în toate cazurile sunt interzise semi nțele
buruienilor de carantină.
2.3.3.Umiditatea semințelor. În scopul unei bune păstrări , semințele trebuie să aibă un
conținut de apa sub nivel critic. Pentru păstrarea de lungă durată sau în ambalaje ermetic închise sunt
stabiliți indici de umiditate mai scazuți.

Table nr.1.
Umiditatea relativă atmosferică
Specia Umiditatea relativă atmosferică %
40 50 60 70 80 90
Grâu 10,7 11,8 13,1 14,3 16,0 19,9
Secară 10,9 12,2 13,5 15,2 17,4 20,8
Orz 10,9 12,0 13,4 15,2 17,5 20,9
Ovăz 9,4 10,8 12,0 14,4 16,8 19,9
Orez brut 10,4 11,4 12,5 13,7 15,2 17,6
Porumb 10,7 11,9 13,2 14,9 16,9 19,2
Soia – – 7,73 9,10 11,20 16,18
Floarea –
soarelui 5,03 5,83 6,86 7,85 9,10 11,40
In 5,13 5,90 6,80 7,86 9,20 12,10
Ricin – – 5,50 6,10 7,10 8,90

2.3.4.Compoziția chimică a semințelor. În linii mari, semințele de ce reale, leguminoase și
uleioase sunt alcătuite din aceleași clase de substanțe: glucide, protide, lipide , săruri minerale etc.
Mai mult, numeroși compuși chi mici le sunt comuni, de exemplu:apa, unele zaharuri, amidonul ,
celul oza etc. Totuși, din punct de vedere chimic , între semințele unor plante din specii diferite există
și deose biri adeseori foarte pronunțate , ceea ce se datorează faptului că proporțiile în care diversele
clase de substanțe participă la compoziția lor pot varia între limite largi, de la specie la specie, iar pe
de alta , faptului că identitatea claselor înc ă nu înseamnă identitatea tuturor substanț elor ce aparțin
aceleași clase .Apa este o substanță indispensabilă a vieții , îndeosebi datorită însușirii sale de a pu tea
dizolva numeroase substanțe , mijlocind astfel transportul lor , atât din mediul exterior al ț esuturilor
organismelor cât și între acestea. În semințele în curs de dezvoltare, ea poate forma peste t rei sferturi
din masa seminței. Această proporție scade însă cu câ t se apropie de maturitate, rămânând totuși , nu
rareori încă destul de ridicată în momen tul recoltării. Glucidele sau hidrații de carbon su nt substanțe
compuse din carbon, hidorgen și oxigen, cu rol diferit în organismul vegetal.Cele mai simple
monoglucide se formează în cantități uriașe , prin fotosinteză, iar din ele iau naș tere apoi celelalt e
glucide sau oliglucidele , rezultate din unirea unui numă r mic de molecule de monoglucide
(zaharoză, maltoză )și poliglucide , substanțele macromoleculare ce i au naștere prin unirea unui
numă r foarte mare de molecule de monoglucide(ca amidonul,hemiculozele, celuloză). Protidele sunt
deasemenea , o clasă de numeroase substanțe cu o covărșitoarea însemnătate î n lumea vie. Ele se

găsesc în toate celulele organismelor , iar fenomenul complex pe care îl numim viața este
condiționat de existența lor.La plante, protidele se acumulează în cantități mai mari în semințe. Pe
lângă carbon , hidrogen și oxigen , ele mai conțin întodeauna și azot, iar unele tipuri de protide se
mai întâlnesc și în alte elemen te(sulf , fosfor ).Cele mai simple protide sunt a minoacizii , prin unirea
cărora iau naștere poliprotidele. Lipidele sunt o clasă de substanțe foarte numeroase și de diferite
tipuri , cu ro l însemnat în organismele vii . Cele mai importante dintre e le prin proporția în car e se
găsesc în semințe, mai ales în plant ele uleioase, sunt gliceridele.Ele construiesc cea mai mare par te
din uleiul acestor semințe. În seminț e, gliceridele îndeplinesc rolu l de material energetic de rezervă,
anumite enzime putându -le schimba în glicerină și acizii grași corespunzători, dup a care în urma
unor noi transformări, toate aceste componente sunt arse în procesul respirației.
Tabel nr.2
Compoziția chimică a semințelor de cereale, leguminoase și uleioase (%)
Specia Umiditatea Proteina
brută Lipidele Amidon ,
glucide
solubile Celuloza
brută Cenușa
Grâu 14 11.9 2.1 68.1 2.1 1.7
Secara 14 11.2 1.7 69.5 1.7 1.9
Orz 14 10.3 2.1 67..4 3.7 2.5
Ovăz 14 11.7 4.1 55.3 11.6 3.3
Orez brut 14 7.9 1.7 32.6 8.7 5.1
Porumb 14 9.6 4.2 69.2 1.6 1.4
Fasole 14 23.2 1.6 53.5 4.1 3.6
Mazăre 14 22.2 2.1 53.5 5.1 3.1
Soia 14 32.4 18.2 26.2 4.6 4.6
Floarea
sorelui 8 16 45.3 19.1 8.9 2.7
In 8 22.4 36.8 22 7.2 3.6
Ricin 8 17.5 48.2 5.4 17,9 3

2.3.5.Facultatea germinativă. Arată n umărul de semințe pure, exprimate în procente,
capabile să producă germeni normali în laborat or în perioada și în condițiile de
temperatură, umiditate și lumină stabilite optime pentru fiecare specie. Pentru controlul semințelor
germinația este considerată ter minată și se determină abia atunci când embrionul și -a dezvoltat
structurile esențiale , suficient pentru a putea aprecia că va da naștere unei plante normale în condiți i

favorabile de apa, temperatură și lumină ș i într -un sol de bună calitate. Facultatea ge rminativă
depinde de specie și este influențată d e condițiile de cultură, de faza și modul d e recoltare, de starea
sanitară, de modul de uscare și condiționare și durata păstrării.
2.3.6 .Sămânța utilă (SU) reprezintă produsul dintre sămânța pură și germinația tot ală
expimat în procente , conform formulei . Acest indice se folosește la stabilirea
calității de sămânță (Cs) pentru a obține o anumită densitate (D) a semințelor germinabile la m2
conform formulei :
2.3.7. Marimea semințelor exprimată de obicei prin masa a 1000 de boabe (MMB) c u care
se află în raport direct, are o importanță deosebită pentru practica agricolă deoarece în comparație
cu semințele mici, semințele mijlocii și î ndosebi de cele mari, având un con ținut mai ridicat de
substanțe nutritive și cu embrioni mai bine dezvoltați , reușesc să de a plantelor cu un start mai bun ,
cu o putere de străbatere superioară, cu o înrădăcinare , creștere și dezvoltare mai bună , ceea ce se
reflectă în final într -o producț ie mai buna.
2.3.8 .Densitatea (greutatea specifică ) constituie de asemenea un indice de calitate , semințele
cu densitate mare avâ nd o valoare de însămânțare superioara, în special sub aspectul productivității.
2.3.9 .Uniformitatea asigură o însămânțare mai corectă, o economie de săm ânță, precum și o
răsărire uniformă, cu toate consecințele favorabile care decurg de aici pentru întreținerea și protecția
culturii respective.
2.3.10 .Energia germiantivă exprimă viteza de germinare a semințelor în condițiile optime
în care se determină facul tatea germinativă în laborator. De obicei , numărarea seminț elor germinate
pentru stabilirea energi ei germinative se face la o dată care reprezintă ½, 1/3 din ter menul la care se
face mă surarea pentru stabilirea facultă tii germinative. Energia germinat ivă a fost mult timp
considerată ca un indice valoros core lat cu o mai bu na putere de străbatere în câmp , cu o răsărire
mai rapidă ș i mai un iformă , cu o mai bună rezistență a plantelor la condiț iile nefavorabile din prima
perioadă a creș terii.
2.3.11 .Puterea de stră batere reprezintă însușirea germenilor de a ieși la suprafața unui strat
acoperitor(nisip, pământ, zgură, cărămidă) în condiț ii de laborator( temperatură și umiditatea
constantă) î ntr-un anumit termen.

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CALITĂȚII SEMINȚELOR ÎN
CADRUL I NTREPRINDERII INDIVIDUALE MAREȘ GHE. CONSTANTIN

3.1.Prezentarea generală a Intreprinderii Individuale Mareș Ghe. Constantin
Mareș Gh. Constantin I ntreprindere Individuală are sediul social în comuma Dragalina
Județul Călărași , identificată c u codul unic de înregistrare RO 20969016 și număr în registrul
comer țului F51/43/2004.
Mareș Gh e. Constantin I ntreprindere Individ uală funcționează din anul 2004.Autorizată ca
Mareș Ghe.Constantin Persoană Fizică,în baza Legii nr.507/2002 , având ca obiect principal
prestări servicii agricole în județ și în țară. În data de 22.10.2008 Mareș Gh e. Constantin Persoană
Fizică, este înscrisă în Re gistrul Comerțului ca formă de organ izare Intreprindere Individuală,
conform Legii nr.359/2004 , schimb ândui -se totodată activitățile declarate ca obiect de activitate
în clasa CAEN 0111 -Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelo r leguminoase ș i a plantelor
producatoare de semințe oleaginoase , și CAEN 0161 – Activități auxil iare pentru producția
vegetală. Începând cu data de 02.06.2010, I.I.Mareș Constantin , se autorizează în baza Leg ii
nr.266/ 2002 , pentru producerea și com ercializarea de semințe pentru cereale, plante oleaginoase
și textile, plante furajere, legume, plante medicinale și aromatice. Mareș Constantin este asociatul
unic al Mareș Gh.Consta ntin Intreprindere Individuală , intreprinderea fiind cu capital privat
100%, societatea fiind a dministrată de Mareș Constantin. Activitatea societății se desfa soară pe
raza comunei Dragalina, județul Călărași, prin exploatarea unei suprafețe de teren agricol care a
pornit inițial de la 15 ha;Conform Certificatului privind înscrierea în Registrul Fermelor , societății
i s-a atribuit nr. de identificare RO277908948 ; în prezent în Registrul Fermelor firma are în
exploatare o suprafață totală de 187,78 ha; În anul 2007 culturile agricole au fost calamitate în
proportie de 90%. Planul de cultură al firmei ține cont de importanț a rotației culturilor agricole .
Planul este elaborat pentru o perioadă de 5 ani, culturile repetându -se ciclic după această perioadă.
Planul de cultură pentru anul de productie 2014/2015 a avut urmatoarea cultură: pentru cultura
vegetală are urmatoarea structură :

Tabel nr. 3
Tabel structuri 2014/2015
Cultura Suprafață
cultivată
(ha) Productie
medie la
hectar(kg) Productie
totala (kg) Preț
estimat
/kg Venituri
estimate Cheltuieli
estimate Profit
estimat lei
Rapiță 50,08 2500 125200 1,4 175280 99158,4 76121,6
Grâu 35,63 4200 149646 0,7 104752,2 77495 27257,2
Orz 15,39 4100 63099 0,5 31549,5 19237,5 12312
Floarea
sorelui 63,65 2200 140030 1,15 161034,5 104386 56648,5
Porumb 40 5900 236000 0,55 129800 68800 61000
Lucernă 2 10000
substanță
uscată 20000 0,4 8000 1840 6160
Orzoaică 6,3 3800 23940 0,55 11970 7308 4662
Triticale 6,95 4850 33707,5 0,55 18539,125 9869 8670,125
Total 220 640925,325 388093,9 252831,425
Produc țiile obținute sunt cele aferente zonei cu potențial ridicat și mediu. Pe lângă activitatea de
cultivare plante cerealiere și oleaginoase, din care rezultatul veniturilor constă în comercializarea
cerealelor pentru consum și a semințelor, cuplat pe supra fața în exploatare se adaugă și subvențiile.
3.1.2.Politica de personal în c adrul firmei .Activitățile de bază în cadrul intreprinderii
sunt făcute de Mareș Constantin împreună cu alți 2 angajaț i și în funcție de necesități
intreprinderea folos ind și forță de muncă sezonieră . Intreprinderea In dividuală Mareș
Gh.Constantin deține o gamă completă de mașini , utilaje și instalați i agricole necesare activității:1
tractor 180 CP, 2 tractoare U650,1 tractor john deer,1 semănătoare cereale,1 semănătoare plante
tehnice , 1 cultivator (prășitoa re) , 1 mașină erbicidat 2500 L,1 plug pentru ad âncimi mari , 2
pluguri norm ale,1combinator –compactor, 1 grapă cu discuri grea, 1 grapă cu discuri ușoare,3
remorci, 1 mașină de fertilizat dubludisc6 t , 1 comb ină de recoltat cereale 115 CP, 1 combin ă
inchiriată ( leasing ) 240 CP,1 autoturism dacia logan ș i unul dacia duster. Pentru plantele de
nutreț, Intreprinderea deține gama completă de utilaje:1 cositoare, 1 greblă de a dunat fân, 1 presă
de îmbalotat. Firma își de sfașoară activitatea într -o zonă cu ofertă mare de produse agricole
precum și cerere pentru acestea , datorită faptului că în ultimii ani au apărut puncte de colectare
pentru export a produselor agricole (pe barje) pe malul brațului Borcea, la Călărași. Totodată
există și cerere pentru prestările de servicii anexe agriculturii .
3.1.3 Piața. Costurile materiale ale unei societăți cu specific agricol constau în principal în
consumuri de îngrășăminte chimice, erbicide,insecticide,semințe,c arburanți și lubrefianți, cheltuieli
cu lucrări mecanice. Necesarul pentru aceste consu muri se stabileș te pe baza planului de culturi și

al (devizelor) fișelor tehnologice ale fiecărei culturi în parte. Aprovizionarea cu cele de mai sus se
face având în vedere perioada optimă de efectuare a lucrărilor agricole, de semănat, de administrare
a îngrășămintelor, de efectuarea a tratamentelor spec ifice fiecărei culturi în parte. Apro vizionarea
cu aceste materiale se face de la producătorii specilizați în cazul semințelor și de la distribuitorii
zonali autorizați în cazul îngrășămintelor, erbicidelor, insecticidelor și carburanților.În funcție de
cererea pentru activitatea de prestări servicii se fac aprovizionări cu materiale consumabile afe rente
fiecărui utilaj în parte. Principalii furnizori pentru semințe, îngrășăminte chimice și materiale
fitosanitare sunt:
-SC.Esperandza Impex Com.SRL , S.C.Agricover.SRL , S.C.Brise Group.SRL, S.C.Rod
Bun.SRL, S.C.Semrom Muntenia.SA , pentru carburanți S.C.Tinmar.SA, S.C.Global Oyl.SRL.
Ca și furnizori de piese de schimb intreprinderea colaborează cu magazinele și distribuit orii de
profil S.C.Mixaj Com.SRL, S.C.Convex.SRL, S.C.M A P .SA, S.C.Ipso.SRL. Gama de produse
oferite de Mareș Gh.Constantin Intreprindere Individuală este variată și este rezultatul unei
politici de diversificare a producției în funcție de cerere și de d ezvoltare extensivă și intensivă a
activității intreprinderii. Intreprinderea u rmărește realizarea unei integrări vertical a activităților
care sa permită o anumită stabilitate economică, stabi litate necesară în condiții de fluctuații
economice zonale și c hiar naționale. Produsele agricole obținute de firmă sunt comercializate pe
piața internă , cea mai mare parte fiind vândută prin in termediul Asociației Consorțiu de
Dezvoltare Rurală Vâlcelele , la care i ntreprinderea este membru activ .
Principalii clienți sunt: Alfr ed C.Toepfer International.SRL, SC.Brise Group.SRL, SC. Maria
Trading.SRL, SC.Semrom Muntenia.SA , S.C. AGROCHIRNOGI.S.A
3.1.4.Concurența. Competiția pe piața cerealelor se manifestă în mică măsură și este
echilibrată . Zona agricolă în care funcți onează intreprindera are un potențial puternic de creștere
iar cererea de cereale care se manifestă în zonă este mare. Suprafețele relativ mici ale societăților
care activează în domeniul culturii cerealelor face ca forța economică a acestora să nu se
mani feste ca impunere de condiții(preț, cantități) pe piața cerealelor. Atâ t ca preț și cantitativ
producția de cereale se individualizează anual prin condițiile climatice și prin măsurile de politică
agrară promovate de stat. Pentru a ctivitatea de prestări s ervicii , în mare part e clienții sunt
persoane fizice(arendatori) , la care intreprinderea le prestează servicii la cerere pentru su prafețele
lucrate în particular , iar datorită faptului că suprafața pe care intreprinderea o ar e în administrare
nu este mare , după terminarea lucră rilor agricole de sezon proprii , intreprinderea poate presta
servicii către terți . Fiecare producător agricol, fie individual, fie organizat în diferite forme
asociative (asociații agricole, soctietăți agricole sau asociații familiale cu profil agricol) sau
societăți comerciale cu activitatea preponderent agricolă își stabilește planul d e cultură în funcție
de:suprafața pe care o deține în arendă;de asolamentele pretabile( rotația culturilor – plantă

premergătoare);dotarea tehnică (mașini și utilaje agricole); disponibi litatea forței de muncă
manual și cantitatea de precipitații în aceast ă zonă.
Principalii concurenți di n zonă în domeniul cultivării pământului sunt: SC.Maria Trading.SRL,
A.F.Văduva Gheorghe, SC.TotalChim.SRL , I.I.Mi hai Dobrică, S.C.Arprest.SRL .
3.1.5.Distribuție,vânzare și reclama. Desf acerea produselor agricole se face du pă
recoltarea acestora către societăți specializate, unități productive. La produsele agricole se
manifestă cel mai bine raportul dintre cerere și ofertă prin nivelul prețului, adică î n anii cu
producții foarte bune, prețurile sunt scăzute iar când producț iile sunt mici tendința este de creștere
a prețurilor.Toț i clienții intreprinderii activează în acest moment pe piața românească, având
relații directe cu solicitantul. Aceștia sunt selectați de regulă anual pentru livrarea produselor, în
funcție de prețul oferit la începutul anului agricol.
3.1.6.Prețuri. În ceea ce privește valorificarea p roducției, putem menționa că cererea de
produse agricole, în special cereale, este din ce în ce mai mare, mai ales dupa un an ca 2012 când
seceta a compromis o mare parte din culturi. În acest domeniu nu se încheie de obicei contracte
deoarece nu se pot stabili prețuri și cantități minime. Clientul va veni în momentul în care i se oferă
un preț bun. Fiind un producător important și cunoscut pe plan local clientul este de ob icei ofertat
de alte societăți interesate de achiziționarea cerealelor.

În cadrul Mareș Ghe Constantin Intreprindere Individiduală am analizat pe o durată de 3 ani,
suprafețele pe care această firmă o are în exploatare, culturile, pierderile și indicii principali de
calitate ale celor mai importante culturi. Se consideră că cerealele sunt de calitate bună, originală și
comercială atunci când au culoarea tipică a cerealelor, nu prezintă mirosuri neobișnuite și paraziți
(inclusiv acarieni) în orice stadiu d e dezvoltare, atunci când îndeplinesc criteriile de calitat e minime
și nu depășesc nivelurile maxime admisibile de contaminanți, inclusiv de radioactivitate, permise de
regleme ntările comunitare.

Pentru Anul 2014, conform declarației înregistrate la APIA ( anexa nr 1 ) culturile și suprafețele
cultivate sunt următoarele :

3.1 Analiza suprafețelor și culturilor
Tabel nr. 4
Suprafețe culturi 2014
Nr.
Crt. Denumire cultură Suprafața cultivată
1. Orzoaică 13,64 ha
2. Grâu comun 63,23 ha
3. Rapiță 56,37 ha
4. Triticale 3 ha
5. Porumb 47,57 ha
6. Orz 35,93 ha
7. Plante nutreț 2 ha
Total suprafață 221,74 ha

Conform jurnalelor de recoltare î nregistrate în cadrul Întreprinderii Individuale Mares Ghe.
Constantin s -au obținut urmatoarele cantități .
13.6463.23
56.37
347.57
35.95
2
010203040506070
Orzoaica Grau Rapita Triticale Porumb Orz Plante nutretSuprafata 2014
Suprafata 2014

Tabel nr. 5
Cantități pentru culturile din anul 2014
Nr.crt Denumire cultură Cantitatea totală
obținută Cantitatea totală
(kg) rămasă
dupa selectare Media kg /ha
1. Orzoaică 42 350 35 307 2 588
2. Grâu comun 180 470 168 810 2 669
3. Rapiță 170 260 160 080 2 840
4. Triticale 9 200 8 520 2 840
5. Porumb 187 000 178448 3 751
6. Orz 98 430 95 814 2 667
7. Plante nutret 8 000 8 000 4 000
Total Cantitate
obtinuta 695 710 Total cantitate
ramasa 654 979
Pierderi totale : 695 710 -654 979 =40 731
Pentru Anul 2015, conform declarației înregistrate la APIA ( anexa nr 2 ) culturile și suprafețele
cultivate sunt următoarele.
Tabel nr.6
Suprafețe culturi 2015
Nr.
Crt. Denumire cultură Suprafața cultivată
1. Orzoaică primăvară 8,78 ha
2. Grâu comun 21,28 ha
3. Orz de toamnă 11,9 ha
4. Rapiță toamnă 9,14 ha
5. Porumb 49,44 ha
6. Floarea soarelui 43,11 ha
7. Lucernă 9,91 ha
8. Triticale toamnă 6,81 ha
9. Mazăre 2,89 ha
10. Orzoaică toamnă 0,50 ha
11. Ovaz de primăvară 19,79 ha
Total suprafață 183,55 ha

Conform jurnalelor de recoltare î nregistrate în cadrul Întreprinderii Individuale Mares Ghe.
Constantin s -au obținut urmatoarele cantități .
Tabel nr.7
Cantități pentru culturile din 2015
Nr.crt Denumire cultură Cantitatea totală
obținută Cantitatea totală
ramasă pentru
facturare Media kg ha
1. Orzoaică primăvară 41 130 38 632 4,400
2. Grâu comun 96 480 95 760 4,500
3. Orz de toamnă 85 360 82 705 6,950
4. Rapiță toamnă 31 480 27 060 2,960
5. Porumb 265 000 247 200 5,000
6. Floarea soarelui 103 760 99 153 2,300
7. Lucernă 33 700 33 694 3,400
8. Triticale toamnă 46 200 45560 6,690
9. Mazăre 7 930 7 745 2,680
10. Orzoaică toamnă 3 520 3467 6,934
11. Ovaz de primăvară 54 590 53 420 2,670
Total cantitate
obtinuta 769 150 Total canitate
ramasa 734 396
Pierderi totale: 769 150 – 734 396= 34 754 8.7821.28
11.99.1449.44
43.11
9.916.81
2.890.519.79
0102030405060Suprafata cultivata
Suprafata cultivata

Pentru Anul 2016, conform declarației înregistrate la APIA ( anexa nr 3 ) culturile și suprafețele
cultivate sunt următoarele .
Tabel nr. 8
Suprafețe culturi 2016
Nr.
Crt. Denumire cultură Suprafața cultivată
1. Muștar 19,53 ha
2. Porumb 42,45 ha
3. Grâu comun de toamnă 24,45 ha
4. Orz toamnă 11,51 ha
5. Floarea soarelui 52,09 ha
6. Ovaz de primăvară 22,67 ha
7. Lucernă 15,28 ha
Total suprafață 187, 78 ha

Conform jurnalelor de recoltare înregistrate în cadrul Întreprinderii Individuale Mares Ghe.
Constantin s -au obținut urmatoarele cantități .

19.5342.45
24.45
11.5152.09
22.67
15.28
0102030405060
Mustar Porumb Grau Orz Floarea
soareluiOvaz LucernaSuprafata cultivata
Suprafata cultivata

Tabel nr.9
Cantități pentru culturile din 2016
Denumire cultură Cantitatea totală
obținută Cantitatea totală
ramasă pentru
facturare Media ha
1. Muștar 28 500 26, 560 1,360
2. Porumb 184 520 180 000 4,240
3. Grâu comun de toamnă 81 470 78,240 3,200
4. Orz toamnă 66 630 63,640 5,530
5. Floarea soarelui 176 540 174, 502 3,350
6. Ovaz de primăvară 51 300 50,880 2,244
7. Lucernă 66 610 66,610 4,360
Total cantitate
obtinuta 661 570 Total cantitate
ramasa 640 032
Pierderi totale: 655 570 – 640 032 = 15 538
Suprafetele din cei 3 ani.

221.74
183.55187.78
050100150200250
An agricol 2014 An agricol 2015 An agricol 2016
Suprafata totala teren agricol 2014-2016

Pentu fiecare cultura ,vom analizare principalii indici de calitate pentru a afla motivele ce au
determinat o producție scăzută/ridicată sau o calitate slabă/bună a cerealelor.
Conform -B.C.A.R și formula r de gradare detaliat pentru grâu avem următorii indici analizați î n
laborator pentru cei 3 ani analizați.
Tabel nr.10
3.3Analiza culturii de grâu pe 3 ani
Cultura de grâu
An 2014 An 2015 An 2016
Parametrii Valoare STAS Parametrii Valoare STAS Parametrii Valoare STAS
Umiditate 11,8 14,5 Umiditate 13,2 14,5 Umiditate 11,8 14,5
Masa
Hectolitrică 75,40 Min
73 Masa
Hectolitrică 78,40 Min
73 Masa
Hectolitrică 75,4 Min
73
Impuritaț i 5,5 % 3% Impurități 0 3% Impurități 5,5 3%
Boabe
sparte 1,2 5 Boabe
sparte 0 5 Boabe
sparte 1,3 5
Boabe cu
defect 2,1 5 Boabe cu
defect 0 5 Boabe cu
defect 2,1 5
Boabe
încolțite 0,1% 2% Boabe
încolțite 0 2% Boabe
încolțite 0,1 2%
Boabe
afectate
Fusarium 0,1 Max
1% Boabe
afectate
Fusarium 0 Max
1% Boabe
afectate
Fusarium 0,1 Max
1%
Corpuri
străine 1,9 Max 2 Corpuri
străine 0,7 Max 2 Corpuri
străine 1,9 Max
2
Gluten
umed 15% Min
22 Gluten
umed 31,10 Min
22 Gluten
umed 15% Min
22
Proteină 8,3% 10 % Proteină 9 10 % Proteină 8,3 % 10 %

Umiditatea critică de conservare este de 14,5 – 15 %. La o u miditate de 17 % boabele respiră de 4
–8 ori mai intens d ecât la umiditatea de 14 %. Boabele care au ajuns la maturitat e au o umiditate
mai mare, dar și o activitate enzimatică crescută. Boabele încolțite au o umid itate mare și energie de
respirație ridicată, reprezentând un pericol pentru întreaga masă de grâ u supusă păstră rii.
Masa hectolitrică cu cât este mai mare, cu atât grâul capată o calitate mai bună . Cu cât masa de
cereale conține un numă r mai mare de boabe bine formate, sănătoase , cu învelișul î ntreg, neatacate

de insecte, cu atâ t valoarea masei hectol itrice va fi mai mare. Impuritaț ile din masa de cereale pot
influența masa hectolitrică în funcț ie de natura lor. P rezența paielor, aristelor, micșorează , masa
hectolitrică, în timp ce prezența prafului și a nisipului o măresc. În general, masa hectolitrică este mai
mare în cazul boabelor mici și mai mică î n cazul boabelor mari, deoarece spaț iul di ntre boabe diferă.
La grâu, boabele mai mici au o masă hectolitrică mai mică din cauza procentului mai ridicat de coji.
(De exemp lu, porumbul cu bobul mare, masa hectolitrică este mai mică decâ t porumbul cu bobul
mic.) O umiditate sporită a cerealelor dete rmină, de asemenea, creș terea masei hectolitric e.
Importanța masei hectolitrice:
 este unul di n parametrii de stabilire a preț ului;
 servește ca bază de calcul la dimensionarea celulelor de siloz;
 constituie parametrul de bază al extracțiilor de făină, cu rol important în stabilirea
randamentului în făină .
Impuritaț ile sunt un indice de analiză care defavorizează vânzătorul. Un grâu ce conține impurităti
multe, trebuie să treacă apoi printr -un proces de select are, iar prețul de selectare a grâului va fi
suportat de vânză tor. Pentru procesul de selectare e ste nevoie de timp, de aparatură și bani cât și
foarță de muncă. Impuritățile pot apă rea din mai multe cauze(lipsa unor substanțe importante din sol
și aparția unor buruieni ce rețin în cultura de grâu umiditate, corpurile străine cât și alte se mințe
străine ,ierbicidul neadecvat , li psa ploii, reglajul necorespunzător al combinei ce îl recoltează -poate
provoca pierderi cât și spărturi ale boabelor).
Boabele sparte cât și cele c u defect pot fi din cauza operației de recoltare necorespunzătoare câ t și
apariț ia unor boli ce nu permite boabei să se dezvolte normal.
Fuzarioza este una dintre cele mai răspândite și păgubitoare boli la cereale, cauzând î n zonele
favorabil e pierderi de 10 -20% din producț ie. B oala apare cu intensitate mare și în țara noastră
reprezentâ nd o problemă deosebită în producerea de sămânța sanătoasă .Adevărate epifitii cu această
fuzarioză au fost înregistrate în anii 1970 si 1975, î n multe z one de cultură a grâului frecventă atacului
ridicându -se la 65 -80%, urmată de o putern ică șistă vire a boabelor. Agenț ii patogeni sunt ciuperci
facultativ parazite, omniprezente ca saprofiti, umiditatea fiind factoru l limitativ pentru ca aceasta să
devină parazite. Î n afara spicului, spec iile de Fusarium mai pot ataca și alte organe ale plan tei, în
special rădăcin ile precum și plantulele de grâu . Pierderile de recoltă se reflectă în sterilitătile florilor
și slaba umplere a boabelor. Toxinele secretate de a genții patogeni care produc boala și care se
acumulează în boabele sunt toxice atâ t pent ru animale cât ș i pentru om. Boabele formate au masa a
1000 boabe scăzut, sunt șistave și sunt purtă toare ale miceliului ciupercii, prin care pot contribui la
transmit erea infecț iei. Pentru a combate preventiv a ceastă boală, este necesară arătura adâncă și
îngroparea resturilor vegetale din anul pre cedent, aplicarea azotului , cât și tratarea seminței ș i
utilizarea fungicidelor.

Glutenul .Făina cu conținut mai mare de gluten este folosită pentru pro duse de panificație
superioare. Conținutul redus de gluten conferă produselor de pan ificație un volum mai mic, formă
aplatizată și o durată scăz ută de menținere a prospețimii. Glutenul suficient de elastic și extensibil
asigură obținerea produselor bine dezvoltate, cu porozitate fină și uniform ă, cu pereții porilo r
uniformi. Glutenul excesiv de rezistent conduce la obținerea de produse nedezvoltate și cu miezul
dens. Făina cu conținut redus de gluten este preferată î nsă la unele produse de pa tiserie (biscuiți,
foietaje ) deoarece conferă acestora o frăgezime ridicată. Dorința generală a consumatorilor de a
consuma produse de calitate superioară cu volum mare, a dus în ultimele decenii la selectarea
soiurilor de grâu cu conținut crescut de gluten pentru obținerea unor produse voluminoase, pufoase,
cu prospețime de lungă durată. Grâul a ajuns astfel să fie pe lânga o sursă importantă de hidrați de
carbon și o sursă importantă de proteine în alimentația zilnică .
Proteinele .Substanțele proteice reprezintă în mod obișnuit 10 -16% din masa bobului (cu limitele între
8 și 24%) și sunt situate în cea mai mare parte spre părțile periferice ale bobului (învelișuri, stratul cu
aleuronă), în embrion și scutellum. Cantitatea și compoziția prote inelor dau calitatea nutritivă a
bobului. Acumularea proteinelor în bob depinde de o serie d e factori, cum ar fi: specia de grâu, soiul,
condițiile climatice, fertilitatea naturală a solului și dozele de îngrășăminte cu azot folosite.
Dintre acești factori, condițiile climatice au un rol deosebit de important, în climatele secetoase și
calde, ac umularea proteinelor în bob este favorizată; pe de altă parte, perioada de formare și umplere
a boabelor este mai scurtă, coacerea este grăbită și ca urmare, procentual, proteinele reprezintă mai
mult din compoziția bobului. Din contră, în climatele umede și răcoroase este favorizată acumularea
hidraților de carbon; totodată, perioada de formare a boabelor este mai lungă, ceea ce conduce la
acumularea unor canti tăți mai mari de amidon. De asemenea, în condiții de irigare, conținutul
boabelor de grâu în subs tanțe proteice este mai scăzut. Proteinele din bobul de grâu sunt constituite,
în primul rând, din prolamine (4 -5 g/100 g boabe, predominând gliadina) și gluteline (3 -4 g/100 g,
predominând glute lina) și mai puțin din albumine (0,3 – 0,5 g/100 g, în princip al leucosina) și
globuline (0,6 – 1,0 g/100 g, mai ales edestina). Proteinele din bobul de grâu formează, în principal,
glutenul, un amestec de substanțe proteice care ocupă spațiul dintre grăunciorii de amidon din
endosperm și care, după măcinat, în faină, înglobează grăunciorii de amidon. Prin adăugare de apă,
glutenul formează filamente și membrane coloidale care vor reține bulele de dioxid de carbon în
procesul de creștere a aluatului și dau aluatul pufos.
Pentru toți cei 3 ani, grâul a avut umiditatea o ptimă , ceea ce înseamnă ca a fost recoltat la timp, bobul
nu a fost necopot pentru a reține umiditate. Grâul s -a încadrat în Stas, iar umiditatea nu a fost un
impediment pentru a obține un preț bun sau pentru a fii necesar să treacă prin procesul de uscare.
Masa h eclolitrică a fost mai mare decât cea prevă zută în Stas , dar pent ru un grâu foarte bun calitativ
masa hectolitrică trebuie să fie peste 80. Prin planul de fertilizare, pentru cultura grâului, pentru o

producție de 6000 kg/ha, s -a stabilit, doza deN200:P100:K80.Fertilizarea cu 40 N/ha de COMPLEX
15/15/15 în toamnă are efect mai mare î n pro ducție decât dacă aplicam 60 N/ha de COMPLEX
5/15/15 în primavară .În toamnă s -a aplicat 150 kg/ha COMPLEX 15/15/15+3 S+Zn.

Pentru orz :
Tabel nr. 11
3.4.Analiza culturii de orz pentru cei 3 ani
Cultura de orz
An 2014 An 2015 An 2016
Parametri Valoare Stas Patrametri Valoare Stas Parametri Valoare Stas
Umiditate 14,8 14 Umiditate 12,54 14 Umiditate 16,20 14
Masa
hectolitrică 57,99 60-62 Masa
hectolitrică 66,62 60-62 Masa
hectolitrică 54,60 60-62
Impuritați 22,4 10-12 Impuritați 7,9 10-12 Impuritați 9,6 10-12
Boabe
sparte 1,6 3-5 Boabe
sparte 2 3-5 Boabe
sparte 1,6 3-5
Boabe cu
defect 18,8 8-12 Boabe cu
defect 4,1 8-12 Boabe cu
defect 6 8-12
Boabe
Încolțite 0 3-6 Boabe
Încolțite 0 3-6 Boabe
Încolțite 0 3-6
Corpuri
străine 2 3-4 Corpuri
străine 1,8 3-4 Corpuri
străine 2 3-4

Umiditatea pentru cultura de orz cea mai bună a fost înregistrată în anul 2015, când a avut o valoare
de 12,54 și nu a depășit STAS -ul de 14, iar cea mai slabă umiditate care îl defavorizează pe agricultor
a fost înregistrată în anul 2016 când a avut o valoare de 16,2. Pentru diferența de v aloarea normală se
vor percepe taxe pentru uscarea orzului.
Din punct de vedere al masei hectolitrice , la cultura de orz , valoarea cea mai bună a fost în anul 2015
când a avut o valoare peste limita minimă admisă, iar cea mai slabă a fost înregistrată în anul 2016 cu
o scădere de aproape 10% din valoarea normală.
Impuritățile cu cea mai bună valoare s -au înr egistrat tot în anul 2015 , iar orzul cel mai murdar ce
prezintă impurități multe ce vor afecta întreaga producție și vor determina pierderi din totalul recoltat
a fost în anul 2014.

Boabele sparte, boabele încolțite cât și corpurile străine nu au depășit limita în nici unul dintre
ani, în timp ce boabele cu defect au afectat producția din anul 2014, unde s -a înregistrat o valoare
mult peste medie ceea ce determină încadrarea orzului în categoria de Grad 2 -un orz mai prost
calitativ.
Pentru 100 Kg boabe și productia secundară aferentă,orzul consumă 2,4 – 2,9 Kg N; 1,1 – 1,3 Kg
P2O5 și 2,1 – 2,8 Kg K 2O. În primavară, ritmul de absorbție este, de asemenea, f oarte intens, astfel,
în lunile aprilie – mai(formarea paiului), orzul absoarbe cca. 83 % din azot, 84 % din fosfor și 87 %
din potasiu. Stabilirea dozelor de îngrășăminte se face ca și la grâu, ținând cont de nivelul producției
dorite și de destinația ei (furaj sau malț) de fertilitatea solului, de soiul cultivat. Stabilirea dozelor de
azot se va face cu mare atenție, evitându -se căderea plantelor, care la orz determină pierderi foarte
mari de recoltă.

Pentru cultura de rapiță .
Tabel nr. 12
3.5.Analiza culturii de rapită pentru cei 2 ani
Cultura de rapiță
An 2014 An 2015
Parametrii Valoare Stas Parametrii Valoare Stas
Umiditate 5,3 9-10 Umiditate 8,3 9-10
Impurități 2 2-4 Impurități 5 2-4
Semințe cu
defect 2,8 2-5 Semințe cu
defect 2,3 2-5
Conținutul de
ulei 43,3 42-52% Conținutul de
ulei 53,20 42-52%

Pentru cei 2 ani în care s -a cultivat rapiță, umiditatea , semințele cu defect, cât și conținutul de ulei
au avut lim ite normale, valorile lor nedepă șind stas -ul ceea ce înseamnă că în ambii ani , rapiță
cultivată s -a încadrat în cea de Grad 1. -grad calitativ. Din punct de vedere al impurităților, în anul
2015 acestea au avut o valoare mai mare decât cea admisă, ceea ce duce la o scădere a cantității.
Cauza unei valori mai mari de im purități poate fii folosirea unui erbicid neadecvat sau a reglajului
greșit al combinei prin punerea unei site cu dimensiune de selecție mai mare ce permite trecerea
impurităților în buncăr.
La aplicarea azotului în toamnă, trebuie avut în vedere cantitate a de resturi vegetale de la planta
premergătoare, fie prezente, fie încorporate în sol. Prezența acestora generează lipsă de azot, pentru

că bacteriile responsabile cu procesul de nitrificare consumă azotul înainte ca acesta să fie preluat
de plante. Astfe l, se crește doza de azot cu 5 -7 kg/tona de resturi vegetale. Cu toate acestea, în
toamnă, nu se va administra o cantitate mai mare de 50 kg s.a.azot/ha, pentru a se evita levigarea
acestuia și slăbirea rezistenței la îngheț a plantelor din cauza creșteril or intense. Până la intrarea în
iarnă, plantele de rapiță normal dezvoltate absorb în jur de 40 kg azot s.a/ha.Primăvara, din materia
organică a solului, rezultă, prin mineralizare, între 20 -40 kg s.a. azot/ha, dar valorile pot fi mult mai
mari în solurile care primesc în mod regulat îngrășăminte organice. Chiar dacă o parte din frunze
sunt distruse de ger, se consideră că o jumătate din azotul conținut de acestea este reutilizat de
plante în cursul primăverii. Nu se recomandă, aplicarea îngrășămintelor cu sulf în toamnă, din cauza
ionilor de sulfat care sunt foarte ușor levigabili. Excepție face superfosfatului care se recomandă a fi
aplicat prin încorporare în sol.

Pentru cultura de floarea soarelui
Tabel nr. 13
3.6. Analiza culturii de floarea -soarelui în cei 2 ani
Cultura de floarea -soarelui
An 2015 An 2016
Parametrii Valoare Stas Parametrii Valoare Stas
Umiditate 8,2 14 Umiditate 6,8 14
Impurități 5,5 5,6 Impurități 2 5,6
Semințe cu
defect 0,7 5 Semințe cu
defect 2,8 5
Semințe
sparte 0,7 2 Semințe
sparte 2,6 2

Din punct de vedere al umidității , impurității și al semințelor cu defect , ambele culturii din ambii
ani prezintă o calitate bună, dar în anul 2016 în cultura de floarea -soarelui se remarcă o valoare mai
mare de semițe sparte decât valoarea maximă admisă. Două din cauzele prezenței boabelor sparte
poate fi -nerecoltarea la timp ( atunci când umiditatea este peste jumătate scazută înseamnă că floarea
soarelui a fost lasată să se coacă un timp ma i lung decât cel normal ceea ce determină o uscare
excesivă iar semințe le de floarea soarelui se sparg ) sau reglarea necorespunzătoare a combinei de
recoltat. Pentru fertilizarea culturii de floarea -soarelui s -a folosit o bază compl exă (NPK sau
NPK+S+Mg), la pregătirea patului germinativ și semă nat, ce susține parcurgerea normală a perioadei
critice a nutritiei ș i pune bazele producției total e. Aceasta fertilizare de bază se completează fazial

(suplimentar) prin fertilizarea până la apariția butonului floral cu N (din azotat de amoniu sau
nitrocalcar – pe soluri acide sau uree) sau NP (din 27 -13,5-0 sau 20 -20-0) în doze echivalente la 60 –
70 kg N s.a./ha.

Tabel nr. 14
3.7.Analiza culturii de porumb în cei 3 ani
Cultura de porumb
An 2015 An 2016
Parametrii Valoare Stas Parametrii Valoare Stas
Umiditate 17,2 17 Umiditate 16,5 17
Boabe sparte 2,2 2 Boabe sparte 3,5 2
Corpuri
straine 1,2 1 Corpuri
straine 1 1
Boabe cu
defect 0,2 1 Boabe cu
defect 0,4 1
Buruieni 0,5 1 Buruieni 1,5 1

Umiditatea din anul 2015 în cultura de porumb depășeste stas -ul admis , în timp ce umiditatea din
anul 2016 este sub stas -ul maxim admis. Boabele sparte în ambii ani depășește valoarea maximă
admisă dar în anul 2015 se remarcă o diferență de 1,5 peste limită, ceea ce duce la o scădere a prețului
și pierderi din cantitate deoarece porumbul va trebui să treacă prin stația de selectare. Corpurile
străine depășesc valoarea în anul 2015 în timp ce în anul 2016 rămâne în limita admisă. Boabele
sparte nu depașesc stas -ul în nici unu din ani, dar buruienile depășesc valoarea în anul 2016. Pentru
indicii nefavorabili prezenți pot fii mai multe cauze, cultur a de porumb fiind una sensibilă atunci când
are lipsă de apă în sol. Seceta es te unul din dușmanii principali , deoarece lipsa apei din sol la timp nu
favorizează dezvoltarea boabelor de porumb, precum și lipsa unor substanțe din sol necesare
dezvoltării.
Pentru fiecare tonă de porumb boabe s -a folosit un aport de 8 -9 kg de fosfor, iar îngrășămintele trebuie
aplicate uniform. Pentru a obține o tonă de boabe de porumb se folosește o cantitate de 20 -22 kg de
azot. Dacă porumbul este plantat pe un teren pe care a fost o cultură de leguminoase sau pe care s -a
aruncat gunoi de grajd, doza de azot trebuie ajustată în sensul reducerii ei. La semănat se recomandă
folosirea unei cantități de 50 -60 kg azot/hectar. Restul de azot necesar obținerii unei producții ridicat e
se aplică o dată cu prașila sau cu efectuarea erbicidării.

Pentru cultura de ovăz
Tabelul nr.15
3.8.Analiza culturii de ovăz în cei 2 ani
Cultura de ovăz
An 2015 An 2016
Parametrii Valoare Stas Parametrii Valoare Stas
Umiditate 14,6 9 Umiditate 10,5 9
Masa
hectolitrică 41,8 45 Masa
hectolitrică 42,20 45
Corpuri
străine 1,6 5 Corpuri
străine 4,9 5

Pentru cultura de ovăz s -au înregistrat în ambii ani atât umiditatea cât și masa hectolitrică cu
valori mai mari decât cele admise, iar corpurile străine au fost singurele care au rămas sub limita
admisă. Deși nu este o cultură foarte pretențioasă neavând experiența acestei culturi, indici de calitate
nu au avut cele mai bune valori. Ca o comparație între cei doi ani, ovăzul din anul 2016 a avut calități
mai bune decât cel din anul 2015. Pentru cultura de ovăz d ozele de îngrășăminte chimice recomandate
sunt : N90 -120 P60, iar pe solurile podzolice și K50 -60.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pentru cultura de orzoaică se respectă aceiași parametrii de selecție ca și pentru orz.Orzoaica
a fost cultivată do ar în anul 2014 și în anul 2015 . Indicii principali fiind aceiași doar că orzoaica este
o speci e a orzului care conține mai mult amidon decât orzul și este folosită în industria berii , în timp
ce orzul este folosit în principal ca hrană pentru animale. Orzul are spicul format din mai multe boabe,
în timp ce orzoaica are spicul doar pe 2 rânduri. Parametrii (umiditatea, impurități, masa hectol itrică,
corpurile străine, boabele deformate sparte sau încolțite) își păstrează aceleași valori de selecție.
Întreaga cultură de muștar , a fost vândută către SC ALFA SEMANCES SRL. În anul 2016,
această firmă a propus Intreprinderii în cadrul căreia am făc ut aceste analize , să se cultive cu sămânța
lor, pe o suprafață de teren aflată în proprietate, iar pentru întraga cultură de muștar, ei aducând
sămânța , plătindu -ne lucrările , iar la recoltat, ei vor venii , vor lua recolta vor scade sămanța iar 40%
din profit după achitarea lucrărilor vor revi către firma anal izată. Pentru cultura de muștar , nu s -au
făcut analize amănunțite dar conform veniturilor aduse catre firmă , calitatea a fost foa rte bună .
Muștarul cultivat fiind unul pentru sămnânță.
Plantele de nutre ț, cultivate în anul 2014, triticalele cultivate în anul 2014 și 2015 , mazărea
cultivată în anul 2015 sunt culturi care nu au fost vâ ndute către un centru de colectare deoarece în
fermă sunt înregistrate și animale , iar întreaga producție a fost oprit ă pentru consum p ropiu. Doar o
parte din lucerna cultivată în anu l 2015 și 2016 a fost vândută către diverși cumpă rători sub formă de
baloți iar restul oprită pentru consumul animalelor.
În concluzie , dintre cei 3 ani, cel mai bun grâu din punctul de vede re al masei hectolitrice, al
impurităților , al proteinei pe care o conține cât si a glutenului este grâul din anul 2015. Acesta prezintă
calitățile unui grâu superior prin caracteristi cile sale. Iar în ceilalți ani 2014 -2016 s-au înregistrat
valori aproxi mativ egale dar nu la fel de bune ca cele din anul 2015.
Pentru cultura de orz, din cei 3 ani , cea mai bună cultură de orz a fost în anul agricol 2015, iar
cea mai slabă din punct de vedere calitativ a fost în anul 2014.
Pentru cultura de rapiță din cei 2 ani analizați cea mai calitativă a fost cea din anul 2014, iar
cea care prezintă o calitate mai slabă este rapița din recolta 2015.
Se constată că, din cei 2 ani cultura de floarea soarelui din anul 2015 a fost mai bună decât
cultura de floarea soarelui din anul 2016. Prezența boabelor sparte afectează întraga recoltă .
Se constată că: dintre cei 3 ani, cel mai bun grâu din punctul de vedere al masei hectolitrice,
al impurităților, al proteinei pe care o conține cât si a glutenului este grâul din anul 2015. Acesta
prezintă calitățile unui grâu super ior prin caracteristicile sale. Iar în ceilalți ani 2014 -2016 s -au
înregistrat valori aproximativ egale dar nu la fel de bune ca cele din anul 2015.

Se constată că: din cei 3 ani, cea mai bună cultură de orz a fost în anul agricol 2015, iar cea
mai slabă din punct de vedere calitativ a fost în anul 2014.
Se constată că: din cei 2 ani în care s -a cultivat rapită, cea mai calitativă a fost cea din anul
2014, iar cea care prezint ă o calitate mai slab ă este rapița din recolta 2015 în timp ce pentru cultura
de floarea soarelui analizată în cei 2 ani , anul 2015 a fost mai bun decât anul 2016 conform indicilor
gasiți . Prezența boabelor sparte afectează întraga recoltă .
Pentru cultura de porumb anul 2016 a fost mult mai bun decât anul 2015, indici de calitate din
acest an fiind încadrați în stas.
Iar ultima cultură analizată , cultura de ovăz , comparativ cu cei 2 ani, cele mai bune calități
au fost identificate în cult ura din 2 016, câ nd ovăzul a avut paramentrii de selecție încadrați în stas,
iar cea din 2015 având calități mai slabe.
Pentru toate culturile analizate din cei 3 ani, anul cel mai bun a fost anul 2015, fiind urmat de
anul 2016 , iar cele mai slab an fiind anul 2014.
Conform analizei, în anul 2016, pierderile au fost cele mai mici, urmat de anul 2015 și ulterior de
anul 2014. Se remarcă că , cu evoluția a nilor pierderile încep să scadă , datorită lucrărilor efectuate
corespunzătoare cât și a mecanizărilor lucrărilor .
Tabel nr. 16
Analiză finală
Calitate 2014 2015 2016
Grâu Calitativ
Orz Calitativ
Rapiță calitativ
Floarea -soarelui Calitativ
Porumb calitativ
Ovăz calitativ

Pierderi 40 731 34 754 15 538

Se recomand ă să se efectueze o lucrare mai aten tă a solului cât și erbicidarea, fertilizarea , la timp a
culturilor. Pentru perioada campaniei, societatea se confruntă cu un deficit de forță de muncă . Se
recomandă creșterea numărului de anagajați permanent . Pentru realiza rea la timp a tuturor
lucrărilor se recomană achiziția de noi utilaje mai performante și creșterea suprafeței de teren atât în
proprietate cât și arendă.

Tabel nr.17
STAS pe ntru grâul de panificație
Proprietăți organoleptice
Culoare -de la galben deschis , galben roșcat;
Miros – fără miros încins de mucegai sau alte mirosuri
străine;
Proprietăți fizice și chimice
Gluten umed % min 22
Indice glutenic % min 25
Masa( greutatea hectolitrică )kg
min 75
Umiditatea % max 14
Secară % max 6
Corpuri străine % max 3
Corp strain din care :
a) Corp negre % max 1
din care neghină % max 0.5
Alte corpuri vătăinătoare %max 0.2
b) Corpuri albe %max Rest pana la 3
Din care boabe încolțite %max 0
Boabe de grâu mărunțite sau
tăciunate % max 5
Infestare cu dăunători ai
depozitelor Nu se admite

Tabel nr.18
STAS p entru grâu dur , grâu comun ,orzoaică.
Factori de gradare Grâu
dur Grâu
comun Orzoaică
Conținut maxim de umiditate 14,5% 14,5% 14,5%
Procentul maxim de componente în afara
cerealelor de baza de calitate corespunzatoare din
care: 12% 12% 12%
1.Brizuri de boabe : 6% 5% 5%
2.Impurități constând în boabe: 5% 7% 12%
-alte cereale 3% 5%
-boabe încălzite în timpul uscării: 0,50% 0.50% 3%
3.Boabe pestrițe și/sau afectate de fuzarioză din
care : 5%
-boabe afectate de fuzarioză : 1,5%
4.Boabe încolțite 4% 4% 6%
5.Impuritati diverse din care : 3% 3% 3%
-boabe nocive 0.10% 0.10%
Boabe deterioarate prin încălzire spontană sau
încălzire în timpul uscării : 0.05% 0.05%
-corn de secară 0.05% 0.05%
Procentul maxim de boabe de grâu dur parțial
sticloase 27%
Greutatea Specifică minimă (kg/hl) 78 73
Conținutul minim de proteină 11.5% 10.3%
Numărul descrescător Hagherg (secunde) 220 220
Indexul Zeleny minim (ml) 22

Tabel nr. 19
STAS p entru orz
Factori de gradare Grad 1 Grad 2
1. Caracteristici organoleptice și
sanitare Specifice
produsului
sănătos
2.Masa hectolitrică kg/hl.min 62 60
3.Impuritați, % max. din care: 10 12
3.1 Boabe sparte ,%max 3 5
3.2 Boabe cu defecte , % max din care: 8 12
3.2.1Boabe șistave ,%max
3.2.2 Alte cereale,%max 3 5
3.2.3 Atacate de dăunători ,%max
3.2.4Boabe cu tegumentul de culoare
modificată (arse)%max 1,5 3
3.3 Boabe încoltițe,%max 3 6
3.4Impurităti diverse ,%max din care 2 3
3.4.1 Semințele altor plante de cultură, cu
excepția altor cereale și semințe de
buruieni, %max din care:
3.4.1.1 Semințe toxice % max 0,1 0,1
3.4.2 Boabe alterate, inclusive arse -încinse
și atacate de Fusarium ,%max din care: 1 2
3.4.3 Corpuri străine %max
3.4.4 Cornul secarei % max 0,05 0,05
3.4.5 Boabe cu mălură , % max 0,1 0,1
4.Umiditate % max 14 14

Tabelul nr.20
STAS p entru porumb
Categoria Grad 1 Grad 2
Aspect: Caracteristicile porumbului
sănătos
Culoare: De la alb galbuie la galben –
Sau hibridului respectiv. portocaliu caracteristic
soiului
Miros Fără miros încins , mucegai
sau alte mirosuri străine.
Gust Dulceag, nici amar nici acru.
Umiditate% max 17 17
Corpuri străine % max 1 5
-Din care corpuri inerte
(minerale și organice)% max 0,5 0,5
Semințe din alte plante de
cultură max.
-boabe de porumb alternate,
atacate de boli criptogamice
% max
-boabe de porumb arse având
endospermul distrus ,max% 0,5

1

Nu se admite 0,5

1

1

Boabe de porumb cu defecte
(pătrate , cu embrionul de
culoare schimbată sau cu atac
usor de mucegai sau cu
endospermul sănătos % max 1 2
Spărturi de porumb sănătoase
, care rămân pe ciur% max 2 8
Indice de plutire %max 50 65
Infestare cu dăunători ai
produselor depozitate Nu se admite Nu se admite

Tabel nr.21
STAS p entru floarea -soarelui
Culoare Negre, nu verde .
Miros Fără miros încins de mucegai, sau alte
mirosuri străine.
Aspect Semințele trebuie sa fie întregi, nu sparte.
Impurități max % 5-6
Umiditate max % 14
Grad de spargere , fisurare , decojire max % 2
Aciditate max % 2
Conținut de ulei min % 40
Prezența insector vi Nu este permisă

Compoziția chimică În sămânță In miez In turte
Ulei 44-53 58-69 6-10
Proteina brută 15-22 20-26 30-35
Glucide 14,5-15 7,5-9 19-22
Celuloza 14-19 4-5 12-18
Săruri minerale 3,0-3,5 3,5 6,5-7,2

Factori de gradare Grad 1 Grad 2
1.Caracteristici organoleptice și
sanitare Specifice produsului
sănătos
2.Impurități , % max din care : 2 6
Pietre și părti metalice care nu trec
prin sită de 1 mm% max 0,2 0,2
3.Semințe cu defecte % max , din
care 5 10
Semințe râncede ,%max 1 2
Semințe mucegăite, putrezite,
carbonizare % max 0,5 1
4.Umiditate% max 9 9

Tabel nr.22
STAS p entru rapița
Factori de gradare Grad 1 Grad 2
1.Caracteristici organoleptice
și sanitare Specifice produsului sănătos
2.Impurități % max 2 4
3.Semințe cu defecte % max ,
din care : 2 5
4.Umiditate %max 9 10
5. Coținutul de ulei 42-52% 42-52%
Tabe nr.23
STAS p entru ovăz
Factori de gradare Grad 1 Grad 2
Caracteristici organoleptice și sanitare Fără miros de încins ,
culoare specifică soiului Fără miros de încins
culoare specifică
soiului
Masa hectolitrică 45 42
Corpuri străine din care %max:
a) corpuri negre %max din care:
-neghină%max
Alte corpuri vătămătoare %max
b) Corpuri albe %max

5
3
0.5
0.2
Rest până la 5 7
3
0.5
0.2
Rest până la 7

Boabe sănătoase de grâu,secară,
orz,porumb și mazăre %max: 5 7