Indicatori Financiari In Aprecierea Performantei Firmei

I Prezentarea societătii……………………………………………..3

I.1 Obiect de activitate. Produse si servicii oferite………………. …………4

I.2 Structura activelor.Bilanțul firmei………………………………………..6

I.3Evoluția firmei pe 3 ani…………………………………………………………14

II .1 Aspecte generale privind performanța financiară

II.1. 1 Documentația de bază în aprecierea performanței unei firme………………………………………………………………………………………16

II.1.2 Selecția indicatorilor de performanță financiară……………28

II.1.3 Calculul indicatorilor de performanță……………………………20

II.2 Evaluarea performanței cu ajutorul indicatorilor financiari

II.2.1 Tipuri de indicatori financiari………………………………………24

II.2.2 Model de stabilire a performanței a unei întreprinderi…….22

II.2.2 Modul de calcul și semnificația indicatorilor financiari…..35

III. Studiu de caz privind performanța întreprinderii

III.1 Aprecierea componentei cantitative……………………………….47

III.1.1 Indicatorii de lichiditate……………………………..…….47

III.1.2 Indicatori de solvabilitate………………………………….51

III.1.3 Indicatori de profitabilitate………………………………54

III.2 evaluarea componentei calitative……………………………….60

IV. Concluzii………………………………………………………..…………63

VII. Bibliografie………………………………………………..…………….65

Prezentarea societății:

Societatea comercială Dialcom Systems SRL a fost înfiintată în Cluj Napoca în iulie 2002, având obiectul principal de activitate “Telecomunicații” – 6420.

Societatea se constituie sub formă juridică de societate comercială cu răspundere limitată – S.R.L., cu ASOCIAT UNIC, care este persoană juridică de naționalitate română și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile actului constitutiv și ale legislației aplicabile societăților comerciale din România.

Înființată de un grup de ingineri cu experiență în telecomunicații și marketing, DIALCOM Systems este furnizor de echipamente SIEMENS – Germania. Firma răspunde cerințelor unui segment variat de piață, oferind soluții la cheie pentru instituții de stat și private, bănci, hoteluri, spitale, industrie, cât și pentru utilizatorii individuali, fiind autorizată în consultanță, instalare și service.

Societatea oferă servicii în domeniul telecomunicațiilor și echipamente de telecomunicații, se adresează firmelor mici, mijlocii și mari, centrelor de afaceri, cabinetelor de avocatură și notariale, birourilor de arhitectură, persoanelor fizice și, nu în ultimul rând, oferă soluții pentru activitățile industriale, hoteluri, spitale sau centre medicale.

Societatea și-a început activitatea cu un număr de 1 angajat, ajungând în prezent să aibă un număr de 9 angajați, specialiști în domeniu.

Evoluând într-un segment de piață complex și în plină dezvoltare, firma a ajuns în prezent la o cifră de afaceri de aproximativ 90.000 Euro. DIALCOM SYSTEMS SRL a înregistrat o creștere anuală de 900% în al doilea an de activitate și de 1300% în al treilea an de activitate, față de primul an.

I.1Obiect de activitate. Produse și servicii oferite

Obiectul de activitate al S.C. DIALCOM SYSTEMS S.R.L. este structurat pe mai multe domenii de activitate : telecomunicații, networking și securitate.

Telecomunicații : DIALCOM Systems a dezvoltat acest domeniu prin instalarea de centrale telefonice, cât și prin realizarea unor sisteme integrate de comunicare vocală, transmisie de date și comunicații radio. Un alt segment din acest domeniu îl reprezintă cablare structurată, unde realizările sunt notabile.

Compania oferă garanție, asistență tehnică și service pentru echipamente de telecomunicații.

Networking: Cu o bogată experiență în domeniul rețelelor , DIALCOM Systems poate asigura:

* expertiza tehnică în vederea achiziționării echipamentelor de calcul

* analiza fluxului informațional al companiei în vederea proiectării de soluții optime de comunicație și de prelucrare de date.

* servicii de proiectare și implementare rețele informatice în tehnologie UTP, fibră optică sau wireless, după standardele tehnice și de calitate actuale.

* proiectarea de rețele integrate de date și voce

* proiectarea și implementarea soluțiilor de securizare a transmisiunilor de date

* servicii de întreținere și administrare în domeniul rețelelor de calculatoare, inclusiv de instruire a personalului instituției pentru utilizarea corectă și optimă a echipamentelor informatice.

Proiectarea, și execuția unei rețele de calculatoare presupune :

realizarea unui proiect de cablare structurată

oferirea de soluții de configurare hardware

cablarea rețelei și a elementelor de conexiune

configurarea serverelor și a stațiilor de lucru, a elementelor de conexiune

testarea functionalitatii rețelei

Realizarea rețelelor se face în conformitate cu standardele internaționale de cablare structurată.

Securitate: Piața de produse de securitate din România a crescut constant după anul 1989, când tot mai multe firme au început să importe produse și tehnologie din străinătate. În măsura în care cererea de produse de calitate venită din partea unor clienți interni s-a dezvoltat, iar concurența a început să se facă simțită, oferta importatorilor și producatorilor interni a început să se diversifice. În momentul de față pe piața românească există o gamă foarte variată de produse care satisfac cea mai mare parte a nevoilor de securitate ale unei firme.

Pe această pagină găsiți o listă cu cele mai cunoscute produse și o scurtă descriere a modului de funcționare.

* detectori de incendiu – senzori care anunță declanșarea unui incendiu pe baza căldurii pe care o detectează sau a fumului. Pot fi de mai multe tipuri: analogici/adresabili și convenționali; de fum prin aspirare.

* detectori de radon – semnalizează creșterea nivelui de radon (un gaz toxic care se acumulează de obicei în pivnițe și beciuri) peste nivelul de siguranta. detector de monoxid de carbon (CO) – detectează nivelul de CO din aer și avertizează sonor și/sau luminos prezența acestuia într-un spațiu (cameră, imobil etc). * senzor inteligent pentru gard- este un sistem atașat unui gard care permite declanșarea unei alarme în cazul în care gardul este tăiat, ridicat sau se încearcă escaladarea lui.

I.2Structura activelor.Bilanțul firmei pe anul 2004, 2005 și 2006

I.3Evoluția firmei pe 3 ani

Tabelul 1. Evoluția firmei pentru anul 2004, 2005 și 2006 în –RON-

Sursa: Conform bilanțului și a contului de profit și pierdere

În anul 2004 societatea înregistrează pierdere, iar capitalurile proprii prezintă valoare negativă. Anul 2005 cunoaște o ușoară redresare, iar în anul 2006 situația se înbunătățeste considerabil.

Se observă o profitabilitate necorespunzătoare pe 2004, datorită cresterii cheltuielilor societătii si pierderii înregistrate la sfârșitul exercitiului financiar. Societatea prezintă în 2005 o profitabilitate foarte bună la fel și in anul 2006. Privind cifra de afaceri a firmei , din graficul de mai sus, se observă o crestere de la un an la altul.

Pericolul iminent de faliment în 2004, anul 2005 arată evolutia societatii, printr-o revenire, iar anul 2006 cunoaste o redresare considerabilă.

II .1 Aspecte generale privind performanta financiară

Conducerea modernă și eficientă a întreprinderii trebuie să fie evaluată cu ajutorul unor criterii de performanță, care să vizeze pe de-o parte activitatea operațională, iar pe de altă parte activitatea financiară propriu-zisă pe parcursul unei perioade de timp determinate de obicei exercițiul financiar.

În acest sens, am conceput și realizat un model de evaluare a activității întreprinderii, bazat pe punctaje, model care pune în evidență performanța firmei la un moment dat.

Considerăm că între două momente succesive ale poziție financiare, reflectată cu ajutorul bilanțului, respectiv începutul și sfârșitul exercițiului financiar, intervine activitatea desfășurată de către întreprindere, a cărei eficiență sau ineficiență se reflectă în rezultate, adică în contul de profit și pierdere.

Desigur că o analiză bazată numai pe aceste două componente ale situațiilor financiare, respectiv bilanțul și contul de profit și pierdere, managementul întreprinderii nu poate fi apreciat că fiind eficient sau ineficient, decât în măsură în care, în corelație cu profitabilitatea se analizează și mișcarea fondurilor, adică fluxurile de numerar. Numai în această măsură se poate spune că diagnosticul financiar este complet, și acționarii sunt pe deplin informați de ce s-a întâmplat în mod real în întreprindere, întrucât de multe ori, în spatele profitului și creșterii capitalurilor proprii se pot ascunde "inginerii contabile" care periclitează imaginea fidelă a averii acționarilor.

În sensul celor expuse mai sus, se consideră că standingul financiar, reprezintă piatra de temeli a oricărei afaceri. Cu ajutorul acestuia, managerii pot să se informeze în orice moment, de ce firmă nu și-a achitat datoriile față de furnizori, de ce nu și-a achitat obligatiille bugetare, de ce clienții nu au fost somați să plătească produsele recepționate și serviciile de care au beneficiat, și care sunt cauzele care au condus la o lipsă de resurse bănești, etc.

II.1. 1 Documentația de bază în aprecierea performanței unei firme

Este nevoie de un suport informațional menit să contribuie la o analiză diagnostic de ansamblu. Din cadrul acestui suport informațional putem aminti:

A.Documente statuare:

1.Copie statut societate/Act Constitutiv;

2.Copie contract de societate și a altor documente care atestă modificarea clauzelor acestuia (acte adiționale), incluzând încheieri și cererile de înscriere de mențiuni;

3.Copie hotărâre judecătorească de înființare a societății sau încheiere;

4.Copie certificat de înmatriculare la Registrul Comerțului și Copie cod fiscal;

5.Document de împuternicire a persoanei care poate angaja o finanțare și garanta cu activele societății (dacă este cazul) și poate semna bilete la ordin; Hotărârea AGA

6.Autorizații, avize și acorduri necesare desfășurării activității clientului și realizării proiectului(dacă este cazul)

7.Declarația administratorilor/acționarilor majoritari ai societății privind participarea la capitalul social sau în administrarea altor societăți;

8.Certificat Constatator de la Registrul Comerțului;

B.Documente financiare:

9.Bilanț și balanța aferntă, cont de profit și pierderi, și alte situații financiare (informații pentru 2 ani precedenți și cea mai recentă balanță de verificare);

10.Raportul auditorului(dacă se aplică);

C.Alte informații:

11. Lista cu cei mai importanți clienți și furnizori cu sume, ponderi și perioade încasare/plată și lista cu cei mai importanți clienți și furnizori (sume și vechime la plată/încasare) conform ultimei balanțe;

12. Situația imprumuturilor și a altor disponibilități bănești la alte unități bancare și/sau alți debitori/creditori și modul în care creditele sunt garantate. Extrase de cont la data balanței. Copii contracte credit/leasing

13. Raportul de evaluare a activelor imobile/mobile ipotecate sau gajate (dacă este disponibil);

14. Obligați financiare extrabalanțiere, incluzând capital împrumutat (de firmă, de la alte firme din grup);

15. Informații despre grup;

16. Declarația privind situatita datoriilor la buget cu documente de reeșalonare dacă este cazul;

17. Contracte și comenzi încheiate cu furnizorii de materie primă, alte materiale și utilități (incluzând perioadă medie de plată);

18.Contracte și comenzi primite de la clienți (pentru produse finite, incluzând perioada medie a încasărilor);

19. Prezentarea managementului (administrator/director general, etc.)-CV-ul;

20.Documente pentru bunurile aduse în garanție pentru la alte unități bancare și/sau alți debitori/creditori și modul în care creditele sunt garantate. Extrase de cont la data balanței. Copii contracte credit/leasing

13. Raportul de evaluare a activelor imobile/mobile ipotecate sau gajate (dacă este disponibil);

14. Obligați financiare extrabalanțiere, incluzând capital împrumutat (de firmă, de la alte firme din grup);

15. Informații despre grup;

16. Declarația privind situatita datoriilor la buget cu documente de reeșalonare dacă este cazul;

17. Contracte și comenzi încheiate cu furnizorii de materie primă, alte materiale și utilități (incluzând perioadă medie de plată);

18.Contracte și comenzi primite de la clienți (pentru produse finite, incluzând perioada medie a încasărilor);

19. Prezentarea managementului (administrator/director general, etc.)-CV-ul;

20.Documente pentru bunurile aduse în garanție pentru diverse finanțări (extras CF, documente de achiziție, dovada dobândirii, schițe, date tehnice, etc.);

D.Plan al afacerii incluzând:

Informații de identificare a firmei;

Prezentarea managementului (cu CV-ul), structură de personal;

Descrierea activității (istoric, cea curentă și cea previzionată);

Lista cu dotările;

Piață (produse, furnizori, clienți, distribuție, concurență);

Scopul finanțărilor și impactul asupra afacerii;

II.1.2 Selecția indicatorilor de performanță financiară

Selecția unei măsuri adecvate în scopul evaluării performanței reprezintă o provocare pentru partenerii firmei. De exemplu, managerii/acționarii vor să estimeze valoarea firmei precum și capacitatea managerilor de a crea valoare. Membrii consiliilor de administrație vor să evalueze calitatea gestiunii și să conceapă contracte de remunerare care traduc obiectivele strategice ale firmei. Managerii trebuie să traducă misiunea și strategia firmei în indicatori concreți și masurabili.

Creditorii vor indicatori care să demonstreze capacitatea firmei de a genera fluxuri viitoare de trezorerie necesare rambursarii datoriilor. În concluzie, indicatorii de performanță trebuie să servească la aprecierea valorii economice, a creării de valoare și a potențialului de câștiguri viitoare.

Cel mai frecvent, în aprecierea performanței unei firme sunt utilizați indicatori precum: rezultatul net, rezultatul din exploatare, fluxurile de trezorerie din exploatare, rezultatul rezidual și valoarea adăugată.

Rezultatul net

Chiar dacă rezultatul net este cel mai cunoscut, se observă tendința de a face apel la indicatori de performanță nelegați de rezultate. Argumentele adesea utilizate împotriva rezultatului net trimit la statutul sau normativ (el trebuie să se conformeze normelor contabile), aspect care îi conferă o utilitate limitată pentru investitori și care lasă adesea locul unei gestiuni strategice din partea conducerii firmei.

Rezultatul din exploatare

Chiar dacă rezultatul net este considerat un indicator global al performanței din punctul din punctul de vedere al acționarilor, rezultatul din exploatare (sau rezultatul înaintea impozitului și a cheltuielilor financiare) traduce capacitatea managerilor și a salariatilor de a crea valoare, independent de cota de impozit și de structura capitalului. Rezultatul din exploatare este adesea utilizat ca indicator al performanței în analiză situațiilor financiare.

Fluxurile de trezorerie din exploatare

Numeroase studii arată că fluxurile de trezorerie din exploatare furnizează investitorilor o informație complementară rezultatului net.În prezent situația fluxurilor de trezorerie nu este altceva decât o simplă reconciliere între contul de profit și pierdere și variațiile balanțiere.

Rezultatul rezidual

În acești ultimi ani, s-a remarcat un interes crescut în ceea ce privește rezultatul rezidual, adică rezultatul net minus costul capitalului investit. Un număr restrâns dar în creștere de firme selecționează rezultatul rezidual ca indicator de bază pentru fixarea remunerației managerilor.

Valoarea adăugată

Valoarea adăugată este măsura randamentului global care este distribuit tuturor partenerilor firmei. Conceptul de valoare adăugată vizează să furnizeze utilizatorilor de informații financiare un indiciu al contribuției firmei la crearea bogăției naționale.

Valoarea adăugată furnizează o perspectivă mai largă cu privire la utilitatea situațiilor financiare care, tradițional, sunt centrate pe un singur grup de utilizatori, investitorii.

II.1.3 Calculul indicatorilor de performanță

În aprecierea performanței financiare a unei entități economice sunt utilizați o serie de indicatori care prezintă o importanță deosebită atât pentru acționari, cât și pentru manageri și care implică acești indicatori în măsuri și strategii și de asemenea pentru creditori, pentru că demonstrează capacitatea firmei de a genera fluxurile viitoare de trezorerie.

Indicatorii de performanță prezentați mai sus sunt corelați . Relațiiile de mai jos, mult simplificate, pun în evidență aceste aspecte:

Rezultatul net = Costul mărfurilor vândute – Cheltuieli de exploatare-

Amortizări și provizioane – Dobânzi – Impozit

Rezultatul din exploatare = Vânzări – Costul mărfurilor vândute –

– Cheltuieli de exploatare – Amortizare

Flux de trezorerie din exploatare = Capacitatea de autofinanțare – Ajustări provenind din variația necesarului de fond de rulment

EVAt = (ret –kt) x ct,

Unde:

EVAt = valoarea economică adăugată a perioadei t;

Ct = capitaluri investite în perioada t;

Ret = rentabilitatea economică în perioada t a capitalurilor investite;

REZULTATUL NET

Este cel mai cunoscut indicator de profitabilitate. În ultimul timp se observă tendința de a se utiliza indicatori care nu sunt corelați cu acesta pentru că se are în vedere statutul sau normativ de a se conforma normelor contabile.

calculul acestuia se realizează astfel :

Rezultatul net = vânzări – costul mărfurilor vândute – cheltuieli de exploatare – amortizare și provizioane – dobânzi + venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare – impozit sau

Rezultatul net = rezultatul curent + venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare – impozit pe profit

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Dacă rezultatul net este considerat un indicator global al performanței, rezultatul din exploatare evidențiază capacitatea managerilor și a salariatilor de a crea valoare, el fiind adesea utilizat că indicator al performanței în analiză situațiilor financiare.

Rezultatul din exploatare = vânzări – costul mărfurilor vândute – cheltuieli de exploatare – amortizare

FLUXURILE DIN EXPLOATARE

Acestea furnizează investitorilor o informație complementară rezultatului net. Normă internațională IAS &, prezintă reguli precise de calcul a fluxului de trezorerie.

Fluxurile de trezorerie din exploatare = capacitatea de autofinanțare – ajustări provenind din variația necesarului de fond de rulment

REZULTATUL REZIDUAL

Rezultatul rezidual reprezintă rezultatul net minus costul capitalului investit. Tot mai des acesta este utilizat că un indicator de analiză a performanței și de remunerare a managerilor pentru performanța respectivă.

VALOAREA ADĂUGATĂ

Este măsura randamentului global care este distribuit tuturor partenerilor firmei. Acesta furnizează utilizatorilor de informații financiare un indiciu al contribuției firmei la crearea bogăției naționale. Directiva a IV-a europeana evidențiază toate elementele necesare calculului valorii adăugate.

O parte din acești indicatori se pot prezenta sub formă de listă, ceea ce permite analizarea rezultatului întreprinderii din patru unghiuri: exploatare, financiar, extraordinar și rezultatul net. Tabelul soldurilor intermediare de gestiune permite completarea analizei prin descompunerea rezultatului în niveluri intermediare, acestea reprezentând de fapt palierele succesive în formarea rezultatului final. Cu ajutorul acestui tabel creditorii vor putea să stabilească într-o mai mare măsură dacă întreprinderea este rentabilă dar nu vor putea să stabilească cauzele eventualelor dificultăți.

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE se poate prezenta sub forma fluxurilor astfel:

Producția vândută

+ Producția stocată

+ Producția imobilizată

= PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI

+ Vânzări de mărfuri

– Costul mărfurilor vândute

– Cheltuieli cu materii prime

– Lucrări și servicii de la terți

– Consumuri de energie, apă, etc. provenite de la terți

= VALOAREA ADĂUGATĂ

+ Subvenții de exploatare

– Impozite și taxe

– Cheltuieli de personal

= EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE

+ Alte venituri din exploatare

+Venituri din provizioane

– Alte cheltuieli pentru exploatare

– Amortismente și provizioane calculate

= REZULTATUL EXPLOATĂRII

+ Venituri financiare

– Cheltuieli financiare

+ Venituri extraordinare

– Cheltuieli extraordinare

– Impozit pe profit

= REZULTATUL NET

II.2.1 Tipuri de indicatori financiari

1.Indicatori de lichiditate

Lichiditatea este o stare de echilibru financiar care exprimă capacitatea de plată pe termen scurt a unei întreprinderi, prin sincronizarea în cadrul exercițiului financiar a intrărilor și ieșirilor de numerar. Starea de lichiditate financiară este proprie circuitului financiar al agentului economic.

Standardele Internaționale de Contabilitate evidențiază faptul că lichiditatea se referă la țile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligațiilor financiare aferente acestei perioade.

Indicatorii de lichiditate sunt: lichiditatea generală, lichiditatea intermediară și lichiditatea efectivă.

LICHIDITATEA GENERALĂ (LG)

Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a se transforma în disponibilități bănești pentru a face față plăților scadente.

Lichiditatea generală reflectă capacitatea activelor curente disponibile (stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt, cheltuieli în avans) de a se transforma în disponibilități bănești, care să acopere datoriile scadente ale întreprinderii.

Lichiditatea generală se calculează în formă absolută ca diferență între activele curente (ACR) și datoriile curente(DCR): LG = ACR – DCR și poate fi:

> 0 situație când este excedent de lichiditate;

= 0 situație când este echilibru general de lichidități;

< 0 situație în care este vorba despre lichiditate.

De asemenea lichiditatea se mai poate calcula și informa relative, ca rată:

RLG = ACR/DCR x 100, și poate fi:

> 100 situație când este acoperire excedentară a datoriilor;

= 100 situație când este acoperire integrală a datoriilor;

< 100 situație în care este vorba despre acoperire parțială a datoriilor;

Se consideră că o firmă are o lichiditate favorabilă atunci când rată lichidității este între 200% – 250%.

În opinia altor specialiști, rată lichidității trebuie să fie peste 150%.

În literatura anglo-americană, rată lichidității generale trebuie să fie de cel puțin 200%, iar alți autori autohtoni consideră că acesta trebuie să fie cuprinsă între 150% – 200%.

LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ (LI) – evidențiază capacitatea activelor curente de a participa la finanțarea datoriilor scadente.

Se calculează în formă absolută ca diferență intre activele curente rămase după deducerea stocurilor (ACR) și datoriile curente (DCR) : LG = (ACR – S) – DCR, și poate fi:

> 0 situație când este excedent de lichiditate;

= 0 situație când este echilibru general de lichidități;

< 0 situație în care este vorba despre lichiditate intermediară.

Se calculează în formă relativă, că raport procentual, ca rată RLG = ACR – S/DCR x 100, și poate fi:

>100 situație când este acoperire intermediară excedentara a datoriilor;

= 100 situațe când este acoperire intermediară integrală a datoriilor;

< 100 situație în care este vorba despre acoperire intermediară parțială a datoriilor.

După părerea unor autori autohtoni, intervalul de siguranță al indicatorului este între 50% și 100%.

LICHIDITATEA EFECTIVĂ (LE) evidențiază gradul în care disponibilitațile bănești acoperă plățile scadente. Se calculează în formă absolută ca diferență între titlurile de plasament, disponibilitătile bănești, valorile existente în caserie (TR), pe de o parte, și plățile scadente (datoriile curente (DCR):LG = TR – DCR. și poate fi:

>0 situatie când este excedent de trezorerie;

= 0 situație când este echilibru de trezorerie;

< 0 situație în care este vorba despre deficit de trezorerie.

Se calculează în formă relativa, ca raport procentual, ca rată RLG = TR/ DCR x 100 și poate fi:

> 100 situație când este acoperire excedentară a datoriilor;

= 100 situație când este acoperire integrală a datoriilor;

< 100 situație în care este vorba despre acoperire parțială a datoriilor.

Lichiditatea este favorabilă când indicatorul se apropie de 100%.

După alte păreri, intervalul de siguranță financiară este cuprins între 50% – 100%.

RATA STOCULUI DE ÎNCREDERE, evidențiază cât din valoarea stocurilor evaluate la valoarea contabilă este necesar a fi vândută pentru a acoperi pasivele curente neacoperite de activele rapide (AR). Se calculează că raport dintre diferența dintre datoriile curente rapide (DCR) și activele rapide (AR) și stocuri

RSI = (DCR – AR)/ S x 100

2.Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea exprimă capacitatea unui agent economic de a rambursa la o scadență mai mare de un an, ratele existente față de bănci sau față de alte instituții financiare.

Standardele internaționale de Contabilitate menționează faptul că solvabilitatea se referă la disponibilitatile de numerar pe o perioadă mai mare de un an în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

SOLVABILITATEA GENERALĂ, exprimă capacitatea unei firme de a rambursa la scadență ratele curente pentru creditele pe termen mediu și lung rămase de achitat. Se exprimă în mărimi absolute și în mărimi relative.

Forma absolută se determină ca diferență între activele rămase (după deducerea obligațiilor curente) și ratele curente SG = A – RC, și poate fi:

> 0 excedent de solvabilitate;

= 0 echilibru al solvabilității;

< 0 insolvabilitate

Formă relativă ca raport între cele două mărimi: RSG = A/RC x 100 și poate fi:

> 100 grad de acoperire excedentar;

= 100, solvabilitate integrală;

< 100 solvabilitate parțială.

Intervalul de siguranță este considerat între 80%-180%

GRADUL DE ÎNDATORARE SAU EFECTUL RATEI PÂRGHIEI FINANCIARE care se calculează ca raport între totalul activelor sau ca raport între totalul datoriilor și capitalurile proprii. Evidențiază în ce măsură resursele economice ale firmei s-au procurat din capital străin.

FLRA = DT/AT x 100 sau FLRC = DT/CPR x 100

Este favorabil când indicatorul se situează până la 30%.

GRADUL DE ACOPERIRE A DOBÂNZII, se determină ca raport între profitul net înainte de plata taxelor și a dobânzilor și totalul dobânzilor achitate.

TIER = ( RNE + IP + CHD)/ CHD = PE/ CHD

PE – profit din exploatare

RNE – rezultat net din exploatare

IP – impozit pe profit

CUANTUMUL PLĂȚILOR RESTANTE ÎN TOTAL CIFRA DE AFACERI, care se calculează că raport între plățile restante și cifra de afaceri a întreprinderii.

CPR = PR/ CA x 100

Este favorabil când indicatorul se situează 0 – 30%.

RATA DATORIILOR PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG, care evidențiază ponderea datoriilor pe termen mediu și lung cu scadentă > 1 an în total capitaluri proprii. RDTML = DTML/CPR, evidențiază în ce măsură capitalurile proprii ale firmei constituie o garanție pentru achitarea datoriilor pe termen mediu și lung.

3.Indicatori de profitabilitate

Aceștia evidențiază starea de eficiență a unei firme cu ajutorul ratelor de rentabilitate. Eficiența poate fi exprimată foarte clar prin două coordonate: costuri minime și profituri maxime.

Rata rentabilității financiare ( ROE – Return On Equity), este raportul dintre profitul net și capitalurile proprii (sau capitalul social), evidențiază rentabilitatea capitalului propriu.

ROE = PN/ CPR x 100

ROE = PN/ CS x 100

Rata marjei brute, ca raport între profitul brut și cifra de afaceri evidențiază rentabilitatea societății comerciale aferentă vânzărilor

RMB = PB/CAx 100

Rata rentabilității activelor (ROA – Return On Assets) se determină că raport între profitul net și valoarea activelor întreprinderii și măsoară gradul de rentabilitate al întregului capital investit în firmă.

ROA = PN/AT x 100

După alte păreri, indicatorul se determină ca raport între rezultatul din exploatare și total active și măsoară eficiența cu care sunt folosite activele întreprinderii în activitatea operațională.

ROA = RE/AT x 100

Rata rentabilitătii activității de bază, se determină ca raport între rezultatul din exploatare și cheltuielile de exploatare și exprimă rentabilitatea activității de exploatare.

RRE = RE/Che x 100

Rata rentabilității generale, se determină ca raport între rezultatul net al exercițiului și cheltuielile totale ale acestuia. Pune în evidență eficiența consumului total de resurse.

RRG = RNE/CTE x 100

4.Indicatori de activitate

Aceștia vizează două aspecte importante și anume: analiza gestiunii activelor și analiza gestiunii obligațiilor. Analiza gestiunii activelor urmărește să evidențieze modalitatea de transformare a activelor în lichidități, ca urmare a participării activelor la circuitul economic, cu ajutorul vitezelor de rotație al activelor.

Viteza de rotație a activelor, exprimă eficiența gestionării activelor societății și se calculează ca durata în zile a unei rotații sau ca număr de rotații.

DAT = AT/CA x T

T – perioada de gestiune (anul);

AT – active totale;

CA – cifra de afaceri;

KAT = CA/AT – numărul de rotații pe care-l efectuează activele în perioada raportată.

Viteza de rotație a activelor circulante, exprimă eficiența gestionarii activelor circulante ale societății și se calculează ca durată în zile a unei rotații sau ca număr de rotații.

DAC = AC/CA x T

AC – active circulante;

NAc = CA/AC – numărul de rotații pe care-l efectuează activele circulante în perioada raportată.

Viteza de rotație a activelor imobilizate, exprimă eficiența gestionării activelor imobilizate ale societății și se calculează ca durată în zile a unei rotații sau ca număr de rotații.

DI = AI/CA x T

KI = CA/ AI – numărul de rotații pe care-l efectuează activele imobilizate în perioada raportată

Durata medie de stocare exprimă numărul mediu de zile în care elementele componente ale stocurilor sunt depozitate înainte de a intra în stocul de producție respectiv înainte de a fi livrate. Sensul favorabil al acestui indicator este descrescător și pune în evidență gestionarea eficientă a stocurilor

DC = S/C x 100; C – costuri

C = costuri de exploatare – costuri salarii – cost amortizare

Perioada medie de încasare a creanțelor, se determină ca raport între creanțe și cifra de afaceri și evidențiază intervalul de timp între două încasări succesive și măsoară perioada medie în care societatea acordă credit comercial.

EI = CR/CA x 360; CR – creanțe

Perioada medie de încasare a furnizorilor, se determină ca raport între furnizori și cifra de afaceri și măsoară durata în zile a creditului comercial acordat de furnizori întreprinderilor.

EP = F/CA x 360; F – furnizori

II.2.2 Model de stabilire a performanței a unei întreprinderi

Sistemul de apreciere a performanței economico-financiare a întreprinderilor care accesează credite de fonduri europene, în vederea stabilirii comisionului la fondul de risc, are două componente, și anume:

a) componentă cantitativă

I. analiza financiară

b) componentă calitativă:

II. calitatea echipei manageriale

III. calitatea activității desfășurate de întreprindere;

IV. relația financiară a subîmprumutatului cu statul.

Performanța financiară se calculează pe bază de puncataj, prin acordarea de puncte fiecărui aspect analizat, calculându-se pe de-o parte un scor aferent componentei cantitative (RF), iar pe de altă parte un scor aferent componentei calitative (RC).

Scorul total se calculează ca medie aritmetica ponderata între componenta cantitativă și componenta calitativă astfel:

Rt= (Rf) x 0,75 + (Rc) x 0,25

Încadrarea în categoriile de performanță financiară se face în ordinea crescătoare a scorului total, în una din categoriile de la "A" la "E", aplicându-se grila de mai jos:

Tabelul 2. Grila de încadrare pe categorii de performanță

Semnificația categoriilor de performanță este prezentată în continuare:

Categoria A – societățile comerciale din această clasă au un standing financiar la cel mai înalt nivel dispunând de o capacitate de rambursare excelentă neexistând iregularități la plata datoriilor către creditor. Pentru societatiile comerciale din această clasă este improbabilă înregistrarea de pierderi. Riscul aferent expunerii pentru creditori pentru această categorie de întreprinderi este poziționat la nivel minim.

Categoria B – societățile comerciale din această clasă au un standing financiar și o capacitate de rambursare foarte bune. Pentru societățile situate în această clasă este improbabilă apariția de iregularități la piață către diferiți creditori iar dacă acestea apar sunt minore și se pot rezolva rapid. Pentru societățile comerciale din categoria B nu sunt previzionate pierderi și riscul aferent expunerilor pentru această categorie este considerat scăzut.

Categoria C – societățile comerciale din această categorie au un standing financiar reletiv bun dar pot avea probleme legate de fluxul financiar. Capacitatea de rambursare este adecvată dar pot apărea iregularități la plata datoriilor către creditori dar acestea se pot rezolva fără reesalonări sau rescadențări. Pentru societățile comerciale din această categorie este puțin probabilă înregistrarea de pierderi, iar riscul aferent expuneriii pentru această categorie este considerat mediu, dar acceptabil de către creditori, iar angajamentele societăților sunt monitorizate.

Categoria D – societățile comerciale din această categorie au probleme legate de fluxul financiar care duc la apariției de iregularități la plata datoriilor către creditori rezolvabile uneori prin reesalonarea sau rescadențarea plăților prezentând vulnerabilitate sporită la jocurile pieței. Societățile comerciale au capacitate de rambursare atâta timp cât nu există perturbări în mediul lor economic. Este posibilă înregistrarea de pierderi. Riscul aferent expunerilor pentru această categorie este considerat mare.

Categorie E – societățile comerciale din această categorie au probleme serioase legate de fluxul financiar. Probabilitatea apariției unei iregularități este foarte mare iar capacitatea de rambursare a angajamentelor este foarte fragilă. Pierderile sunt majoritatea cazurilor iminente. Riscul de nerambursare a societăților comerciale este considerat maxim iar expunerile pe acest tip de subîmprumuturi se pot reduce doar prin aducerea de garanții colaterale de clasă superioară.

Scorul obținut din componenta cantitativă (Rf), apreciază bonitatea financiară a întreprinderii, respectiv capacitatea de a se achita de obligațiile convenit prin acordul subsidiar de împrumut, prin evaluarea unor indicatori de standing financiar, pe bază situațiilor financiare, în evoluție, în ultimele două perioade de raportare, respectiv exercițiul financiar curent și exercițiul financiar precedent.

Indicatori de standing financiar, calculați pentru determinarea scorului componentei cantitative (Rf), sunt grupați în patru categorii, și anume :

indicatori de lichiditate:

– rata curentă;

– rata rapidă;

– lichiditatea imediată;

– stocul de încredere, care se determină doar în cazul în care rata rapidă are o valoare supraunitară.

indicatori de solvabilitate:

– gradul de îndatorare;

– rata datoriilor pe termen mediu și lung;

– rata acoperirii dobânzilor;

– cuantumul plăților restante în cifra de afaceri.

indicatori de profitabilitate:

– rentabilitatea financiară (ROE);

– rata marjei brute;

– eficiența activelor totale ( ROA);

– rentabilitatea de bază.

indicatori de activitate:

– viteza de rotație a activelor;

– durata medie de stocare;

– perioada medie de încasare a creanțelor;

– perioada medie de plată a furnizorilor.

II.2.2 Modul de calcul și semnificația indicatorilor de standing financiari

Tabelul 3 Modul de calcul și semnificația indicatorilor

Pentru determinarea scorului aferent componentei cantitative, indicatorii din primele trei categorii sunt cuprinși și evaluați într-o matrice, stabilindu-se în funcție de valorile lor un punctaj, din cele patru trepte, determinate convențional (foarte bun = 0 puncte, mediu = 1,5 puncte, satisfăcător = 3 puncte, necorespunzător = 6 puncte)

În vederea obținerii punctajului se utilizează media aritmetică ponderată, în funcție de momentul analizei, și de situațiile financiare utilizate, astfel:

ponderea 1 – pentru indicatorii obținuți în baza analizei bilanțului din anul precedent;

ponderea 0,5 – pentru indicatorii obținuți în baza analizei situației financiare a primului trimestru;

ponderea 1 – pentru indicatorii obținuți în baza analizei situației financiare din al doilea trimestru;

ponderea 2 – pentru indicatorii obținuți în baza analizei ultimului bilanț întocmit;

Metoda de ponderare se va utilize pentru fiecare indicator analizat.

Indicatori de activitate pentru care nu se pot stabili întotdeauna valori standard, datorită neomogenitatii valorii acestora în cadrul industriilor în care își desfășoară activitatea agenții economici, participă la formarea scorului aferent componentei cantitative doar prin penalizarea acestuia, în cazul în care durata creditului comercial depășește 120 de zile.Valorile indicatorilor de activitate vor fi comparate cu valorile prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 4. Matricea indicatorilor de standing financiar pentru determinarea scorului componentei cantitative

Notă: Intervalele de la calificativul mediu sunt închise, iar cele de la calificativul satisfăcător sunt deschise.

Punctajul aferent fiecărui indicator v-a fi acordat in funcție de intervalul la care se încadrează.

III. Studiu de caz privind performanța întreprinderii

Pentru evidențierea performanței întreprinderii S.C. DIALCOM SYTEMS S.R.L. pe perioada analizată, 2004-2006, vom calcula următorii indicatori:

indicatori de lichiditate:

– rata curentă;

– rata rapidă;

– lichiditatea imediată;

– stocul de încredere

indicatori de solvabilitate:

– gradul de îndatorare;

– rata datoriilor pe termen mediu și lung;

– rata acoperirii dobânzilor;

– cuantumul plăților restante în cifra de afaceri;

indicatori de profitabilitate:

– rentabilitatea financiară (ROE);

– rata marjei brute;

– eficiența activelor totale (ROA);

– rentabilitatea de bază;

indicatori de activitate:

– viteza de rotație a activelor;

– durata medie de stocare;

– perioada medie de încasare a creanțelor;

– perioada medie de plată a furnizorilor.

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit aprecierea situației financiare și a performanțelor unei întreprinderi.

Scopul acestuia este de a aprecia situația financiară a firmei și a diagnostica. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menținere și dezvoltare în mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea constă în oferirea de informații financiare atât celor din interiorul firmei, cât și celor interesați din afara acesteia.

Când problema diagnosticului este pusă din interiorul firmei (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acționarii actuali sau salariații. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventuale situații de dezechilibru financiar și de a adopta noi decizii de gestionare a firmei. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii și cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor.

Când problema este pusă din exteriorul firmei (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiștii financiari, acționarii potențiali, organisme bancare și financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a firmei de a genera profit, capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea și solvabilitatea firmei), precum și valoarea firmei.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei intreprinderi (acționari potențiali sau alte intreprinderi).

Atât analiza pe plan intern cât și cea externă au ca obiectiv aprecierea performanțelor firmei și a riscurilor la care aceasta este pusă și urmăresc: analiza rentabilității; analiza riscului și analiza valorii firmei.

Folosind metode și tehnici specifice, analiza și diagnosticul financiar permite aprecierea situației financiare trecută și actuală, pe baza informațiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere.

Informațiile necesare pentru aprecierea performanțelor activității unei firme sunt preluate din situațiile financiare simplificate care cuprind: bilanțul, contul de profit și pierdere, anexa la bilanț.

Rezultatele unei societăți se regăsesc nu numai sub forma indicatorilor de rezultate, exprimați fizic sau valoric ori în efecte indirecte, cum, ar fi creșterea prestigiului firmei și mărimea cotei de piață, ci și în indicatori de standing financiar. Acești indicatori sintetizează rezultatele strategiilor manageriale ale firmei, pentru ca în bilanț se regăsesc totalitatea efectelor care se materializează în final sub formă bănească.

Contul de profit și pierdere, bilanțul contabil și situația fluxurilor de numerar furnizează informații importante asupra performanțelor financiare. Luate separat, aceste situații furnizează informații limitate asupra profitabilității și eficienței. În consecință, există indicatori economico-financiari, care dacă sunt calculați, ajută utilizatorii situațiilor financiare anuale să evalueze eficiența și profitabilitatea, precum și modificările intervenite de-a lungul timpului.

1.Indicatori de lichiditate

Analiza lichidității societații urmărește capacitatea acesteia de a-și achita obligațiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum și evaluarea riscului incapacității de plată.

Rata de lichiditatea curentă – Compară ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an).

Rata de lichiditatea rapidă – Exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești.

Rata de lichiditatea imediată – Apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităților bănesti.

Tabel 5 Date necesare pentru evaluarea indicatorilor de lichiditate – RON-

Sursa: Conform bilanțului și a contului de profit și pierdere

2.Indicatorii de solvabilitate

Aceștia furnizează date, informații privind riscul instituției și prezintă un interes deosebit pentru acționari și creditori. Orice instituție este cu atât mai riscantă, cu cât are mai multe datorii pe termen lung comparativ cu capitalul propriu.

Indicatorul gradului de îndatorare – Cu cât este mai mare valoarea rezultată din calculul indicatorului gradului de îndatorare, cu atât este mai mare riscul asociat și mai sensibilă schimbarea ratei dobânzilor. Se știe că dobânda trebuie întotdeauna platită la termen, fapt ce va fi greu de realizat dacă unitatea realizează pierderi.

Un nivel ridicat al indicatorului grad de îndatorare limitează, reduce considerabil opțiunea apariției unor investiții de capital.

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – Acest indicator determină de cate ori o instituție poate achita cheltuielile cu dobânda.Cu cat valoarea indicatorului este mai mică cu atât poziția instituției este considerată mai riscantă.

Rata datoriilor pe termen mediu și lung – Exprimă ponderea datoriilor pe termen mediu și lung în capitalurile proprii.

Tabel.6 Date necesare pentru evaluarea indicatorilor de solvabilitate -RON-

Sursa: Conform bilanțului și a contului de profit și pierdere

3.Indicatorii de activitate

Furnizează informații cu privire la viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar și capacitatea instituției de a-și controla capitalul circulant și activitățile de bază.

Principalii indicatori de activitate sunt:

Perioada medie de încasare a creanțelor – Acest indicator calculează eficacitatea instituției în colectarea creanțelor sale. Exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către instituție. O valoare în creștere a acestui indicator poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor și, în consecință, creanțe mai greu de încasat (clienti rau platnici).

Perioada medie de plată a furnizorilor – Acest indicator aproximează numărul de zile de creditare pe care instituția îl obține de la furnizorii săi.

Pentru aproximarea achizițiilor se utilizează adesea “costul vânzărilor” sau “cifra de afaceri” (veniturile activității curente). Daca o instituție amână plata creditorilor își poate risca credibilitatea din punct de vedere al capacității de plată.

Viteza de rotație a activelor totale – Acest indicator evaluează eficacitatea gestionarii activelor imobilizate prin examinarea valorii vitezei de rotație care este generată de o anumită cantitate de active imobilizate.

Durata medie de stocare – Reprezintă numărul mediu de zile în care elementele componente ale stocului sunt depozitate înainte de a intra în stocul de producție, respectiv înainte de a fi livrate. Sensul favorabil de evoluție este descrescător și reprezintă o gestiune eficientă a stocurilor.

4.Indicatori de profitabilitate

Exprimă eficiența utilizării resurselor materiale și financiare în activitatea de exploatare la nivelul societății în perioada analizată.

Rentabilitate financiară – Măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii. Rata rentabilității financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii. Rata rentabilități financiare are o tendință de creștere continuă determinată de creșterea mai agresivă a rezultatului net în comparație cu capitalul propriu.

Rata marjei brute – Exprimă profitabilitatea societății, adică cât la sută din vânzări revine societății după acoperirea tuturor cheltuielilor.

Eficiența activelor totale – Indică rentabilitatea cu care sunt utilizate activele firmei, se raporteaza profitul net obtinut la activele totale angajate.

Rentabilitatea activității de bază – Exprimă eficiența cu care se desfașoară activitatea respectiv marja de profit din exploatare

Tabel 7.Date necesare pentru evaluarea indicatorilor de profitabilitate -RON-

Sursa: Conform bilanțului și a contului de profit și pierdere

Calculul indicatorilor de standing financiari ai societății studiate

Pentru a determina și interpreta standingul financiar al societății, vom lua ca norma legală Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1435 (publicată în Monitorul Oficial nr. 832 din data: 11/24/2003),ACTUALIZATA pentru aprobarea Instrucțiunilor privind administrarea fondului de risc pentru împrumuturi externe contractate de stat și subimprumutate unor persoane juridice, prin “Procedura de determinare a clasei de risc a subimprumutatilor în vederea stabilirii comisionului la fondul de risc datorat de beneficiarii imprumuturilor externe contractate de stat si rambursate din fonduri proprii” stabilește modalitatea de calcul și interpretare a indicatorilor de standing financiar.

Sistemul de apreciere a performanței economico-financiare are două componente; componenta cantitativă, care prezintă analiza financiară, și componenta calitativă, care relevă calitatea echipei manageriale, calitatea activității desfașurate, relația financiară a societații cu statul. Performanța financiară este calculată pe baza de punctaj, prin acordarea de puncte fiecărui aspect analizat, conform metodologiei menționate în Ordin și în conformitate cu documentația atașată, calculându-se pe de o parte un scor aferent componentei cantitative (R(F)), iar pe de altă parte un scor aferent componentei calitative (R(C)).

III.1Aprecierea componentei cantitative

Datele sunt preluate din bilanțurile la 01.01.2005 si la 31.12.2006 ale societății, anexate prezentei lucrări, iar indicatorii economico-financiari calculați pentru determinarea scorului componentei cantitative (R(F)), sunt grupati in 3 categorii:

III.1.1 Prima grupă reunește indicatorii de lichiditate:

Rata de lichiditatea curentă

Rata curentă reflectă posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma într-un timp scurt în lichidități pentru a achita datoriile curente. Dacă valoarea totală a pasivelor curente este mai mare decât valoarea totală a activelor curente atunci acest indicator e subunitar și aceasta ar putea arăta că finanțarea pe termen scurt a fost folosită pentru achiziționarea de "active pe termen lung" ceea ce în mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerată acceptabilă.

= 1.23

= 1.27

Graficul 1.Evoluția ratei lichidității curente

Rata curentă înregistrată a avut o evoluție crescătoare, de la 0.52 in 2004 la 1.23 in 2005, și apoi în 2006 la 1.27.Dacă aceasta redresare nu avea loc, determina intrarea în incapacitatea de plată a societății. Astfel, valoarea ratei de lichiditate curentă este necorespunzătoare în 2004, satisfăcătoare în 2005 și 2006.

Rata de lichiditatea rapidă sau Testul acid

Rata rapidă reflectă posibilitatea activelor circulante concretizate în creanțe și trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai puțin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezintă activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidării).

Graficul 2.Evoluția ratei de lichiditate rapidă

Rata rapidă inregistrată a avut, de asemenea, o evoluție crescătoare, de la 0.30 în 2004 la 0.60 în 2005 și 0.79 în 2006. Valoarea ratei înregistrată în 2004 a fost necorespunzatoare, iar în 2005 înregistrează o usoară creștere. Prin scăderea activelor circulante și creșterea datoriilor, implicit scade capacitatea societății de acoperire a datoriilor. In 2006 valoarea ratei este de 0.79, valoare medie.

Rata de lichiditatea imediata

Reflectă posibilitatea achitării datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare și a plasamentelor de scurtă durată. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tindă spre o marime unitară.

Graficul 3.Evoluția ratei de lichiditate imediată

Rata de lichiditate imediată se prezintă ca fiind foarte bună in 2006 (44.79%),atingând o valoarea medie în 2004 (15.79%). In 2005 valoarea este de 6.99% , valoarea calificată drept satisfăcătoare

III.1.2Cea de a doua grupă reuneste indicatorii de solvabilitate:

Gradul de îndatorare

Este o rată care arată autonomia financiară a firmei și reprezintă raportul dintre datoriile totale ale societății și capitalurile proprii, indicând gradul în care angajamentele pe termen scurt și lung sunt garantate de către capitalurile proprii. O valoare semnificativă a datoriilor în bilanț presupune un grad ridicat de îndatorare;

Graficul 4.Evoluția gradului de îndatorare

Din analiza datelor financiare, se constată o creștere a gradului de îndatorare , de la 3.1 in 2005, valoare considerată satisfacătoare , de la –4.96 in 2004, valoare necorespunzătoare. In 2005 gradul de îndatorarea este de 2.63 , grad relativ satisfăcător.

Rata datoriilor pe termen mediu si lung

Este tot indicator de îndatorare, indicând masura în care capitalurile proprii constituie garanție pentru achitarea datoriilor pe termen mediu si lung.

Graficul 5.Evolutia ratei datoriilor pe TML

Pentru anul 2006 nu au fost înregistrate datorii pe termen lung si mediu, iar in 2004 valoarea acestui indicator este necorespunzatoare. In 2005 indicatorul masoară o valoare medie.

Rata acoperirii dobanzilor

Reprezinta capacitatea firmei de a-si plati dobanzile.

Graficul 6.Evolutia ratei acoperirii dobanzii

Pe anul 2005 societatea nu a înregistrat cheltuieli cu dobânzile, profitul fiind de 35245 mii lei. În anul 2004 societatea înregistreaza cheltuieli cu dobanzile, in cuantum de 8682 mii lei, dar înregistreaza pierdere din exploatare, astfel ca rata acoperii dobânzilor se prezintă foarte scazută, drept urmare poziția societății este foarte riscantă. În anul 2006 societatea cunoaste o redresare înregistrand o valoare foarte bună de 18.05.

Cuantumul plătilor restante in cifra de afaceri

Acest indicator este, de asemenea, tot un indicator de îndatorare, care relevă comportamentul împrumutatului cu privire la achitarea datoriilor.

Graficul 7.Evolutia cuantumului plăților restante

Se observă o evoluție descrecătoare, valorile înregistrate pentru anul 2006 au fost foarte bune, iar cele din 2005 se prezintă medii. Valoarea indicatorului in 2004 se prezintă a fi satisfăcătoare.

II.1.3 Cea de a treia grupă reunește indicatorii de profitabilitate:

Rata rentabilitatii financiare (R.O.E.)

Acesta rată se calculeaza ca raport procentual dintre rezultatul net al exercitiului si valoarea capitalurilor proprii din societate. Indicatorul reprezinta gradul de rentabilitate a capitalului investit într-o afacere.

Graficul 8.Evoluția rentabilității financiare

În anul 2004 societatea înregistreaza pierdere, iar capitalurile proprii prezintă valoare negativă. In 2005 societatea prezintă o redresare, valoarea indicatorului fiind foarte bună. Pe anul 2006 rata rentabilitătii financiare prezinta o valoare foarte bună, de 99.44%, ceea ce inseamna că, capitalul investit a fost utilizat în mod eficient.

Rata marjei brute

Exprimă profitabilitatea societatii, respectiv procentul din vanzari care revine societatii dupa acoperirea tuturor cheltuielilor.

Graficul 9.Evoluția rata marjei brute

Se observă o profitabilitate necorespunzătoare pe 2004, datorită cresterii cheltuielilor societătii si pierderii înregistrate la sfârsitul exercitiului financiar. Societatea prezintă in 2005 o profitabilitate foarte bună la fel si in anul 2006.

Rata rentabilitatii activelor (Return on Total Assets – R.O.A.)

Este cunoscută si sub denumirea de rata rentabilitatii activelor totale sau rata rentabilitătii investitiei, masoară gradul de rentabilitate a capitalului investit în firma. Indicatorul se determină ca un raport dintre rezultatul net al exercitiului (profit) si valoarea activelor intreprinderii:

Graficul 10.Evoluția rentabilității investiției

Rata rentabilitătii investitiei indică pe anul 2006 o eficiență ridicată a utilizării activelor societătii, iar pe 2004 evoluția acestui indicator arata o ineficiența in utilizarea resurselor respective. Acesta se explică prin scăderea stocurilor și achiziția de mijloace fixe. Pentru anul 2005 rentabilitatea investitiei este foarte bună, indicând redresarea societătii.

Rentabilitatea activitatii de baza

Indicatorul exprimă rentabilitatea activitătii de bază, marja de profit din exploatare, respectiv eficiența cu care se desfasoară activitatea.

Graficul 11.Evoluția rentabilitatea acitivitate de bază

Datorită cresterii cheltuielilor de exploatare si pierderii înregistrate, in anul 2004 rentabilitatea devine necorespunzatoare. Se observă o rentabilitate foarte bună a activitătii de baza pe anul 2005 în usoară scădere în anul 2006.

Pentru determinarea scorului aferent componentei cantitative, indicatorii din primele 3 categorii sunt cuprinși si evaluati într-o matrice, stabilindu-se în functie de valorile lor un punctaj, din cele patru trepte, determinate conventional (foarte bun = 0 puncte, mediu = 1,5 puncte, satisfacator = 3 puncte, necorespunzator = 6 puncte), conform anexei 1.3 la procedura

Matricea indicatorilor de standing financiar pentru

determinarea scorului componentei cantitative

Tabel 8. Matricea indicatorilor de standing financiar pentru

determinarea scorului componentei cantitative

Acest scor se va ajusta prin adăugarea de puncte penalizatoare, daca analiza indicatorilor de standing financiar evidentiază urmatoarele probleme, considerate multiplicatoare de risc:

a) daca indicatorul "grad de îndatorare" obtinut are o valoare mai mare sau egală cu 10 ori dacă societatea este decapitalizata, se vor adăuga 5 puncte de penalizare;

b) daca valoarea unuia dintre indicatorii de activitate "perioada medie de incasare a creanțelor" sau, respectiv, "perioada medie de plata a furnizorilor" (obtinuți conform metodei de ponderare) depăseste 120 de zile, se vor adauga 3 puncte de penalizare;

c) în cazul in care ultima (cea mai recentă) situație financiară prezintă rezultate negative (pierderi), punctajul corespunzator celor 4 indicatori de profitabilitate va fi de 6 puncte pentru fiecare dintre acestia (ROE, marja bruta, ROA, rentabilitatea activitătii de baza).

Scorul componentei cantitative obtinut pentrul anul 2004 este 57 puncte.

Scorul componentei cantitative obtinut pentrul anul 2005 este de 15 puncte.

Scorul componentei cantitative obtinut pentrul anul 2006 este 7.5 puncte.

III.2.Evaluarea componentei calitative

Calitatea echipei manageriale

Acest aspect al componentei calitative permite să se evalueze dacă echipa managerială este capabilă, din punct de vedere al competenței și experienței, de a conduce activitatea, în așa fel încat aceasta să genereze fluxurile de numerar necesare desfășurării eficiente a activității și, în consecință, pentru crearea unei capacități adecvate de rambursare a împrumutului. Pentru evaluarea echipei manageriale se va lua în calcul și experiența dobândită de membrii echipei manageriale în cadrul activității pe care au desfașurat-o în unități economice cu acelasi obiect de activitate cu firma în care își desfășoară în prezent activitatea. In cadrul evaluării echipei manageriale se vor identifica existenta obiectivelor bine definite pe termen scurt, precum si a unei strategii pe termen mediu si lung, dar si daca acestea sunt intocmite si respectate in mod constant sau nu.

Printre factorii de risc care trebuie urmariți în evaluarea echipei manageriale se numară: schimbări dese ale membrilor conducerii, previziuni nerealiste numeroase și repetate, necunoașterea informațiilor financiare sau de activitate de actualitate, modificări importante ale situațiilor financiare. Se vor evita relațiile de afaceri cu societăți care au în structurile de conducere persoane implicate în scandaluri financiare/falimente în trecut.

Calitatea activității desfașurate va urmări continuitatea desfașurării activității și gradul de utilizare a capacităților de producție, apreciate prin portofoliul de contracte și durata pe care acesta asigură o activitate neîntreruptă; evaluarea activității trebuie să țină cont de dotările și tehnologia de care dispune. Aceasta trebuie să fie adecvată produselor/serviciilor ce se doreste a fi realizate. Pentru a determina daca se doreste castiguri imediate sau o dezvoltare viitoare, se va urmari care este cota din profit care va fi reinvestita.

Pentru determinarea scorului aferent componentei calitative (R(C)) se va utiliza formularul prevazut in anexa nr. 1.5. la procedura

Tabel. 9. Calculul componentei calitative

1) Echipa managerială este considerată a fi formată din personalul cu putere

de decizie sau atribuții de conducere, in functie de structura de organizare si mărimea societatii, respectiv presedinte, director general, director economic, director de vanzari etc. sau respectiv manager unic.

2) In evaluarea punctajului se va ține cont de faptul că ";" separă conditiile care trebuie îndeplinite simultan.

Scorul componentei calitative (pentru exemplificare a fost calculata numai calitatea echipei manageriale) obtinut a fost de 80 puncte.

Scorul total (R(T)) este calculat ca medie aritmetica ponderata intre componenta cantitativa (R(F)) si componenta calitativa (R(C)), dupa urmatoarea formula:

Încadrarea în categoriile de performanță financiară se face în ordinea crescătoare a scorului total, în una dintre categoriile de la A la E, aplicandu-se grila de mai jos:

Tabel. 10 . Incadrarea in categoriile de performanță financiară

Societatea se incadrează, conform punctajului obtinut, in Categoria D: “Categoria D: Societățile din această clasă au probleme legate de fluxul financiar, care, în general, duc la apariția de iregularități la plata datoriilor către creditor, rezolvabile uneori prin reeșalonarea sau rescadențarea plăților. Prezentând vulnerabilitate sporită la șocurile pieței, subîmprumutatul are capacitate de rambursare atât timp cât nu există perturbări în mediul său economic. Este posibilă înregistrarea de pierderi. Riscul aferent expunerilor pe această categorie de subîmprumutați este considerat mare.

IV.Concluzii

Analiza performanței societății prezentate relevă o situație financiară fluctuantă, punctul critic fiind anul 2004, când au fost evidențiate pierderi.

Calculul indicatorilor de profitabilitate au evidentiat valori necorespunzătoare pentru anul 2004, cu toate ca în anul precedent acestuia profitabilitatea firmei a fost foarte bună. Situatia se imbunatățeste considerabil in 2006.

Scăderea rentabilității se datoreazăa achiziționării de mijloace fixe, reducerii stocurilor șii cresterii cheltuielilor de exploatare. De asemenea lipsa unor strategii și politici pe termen mediu și lung, asociate cu lipsa de experientă în domeniu a echipei manageriale au condus la situația dată, încadrandu-se in zona firmelor insolvabile, prognozând deci pericolul iminent de faliment in 2004.

Anul 2005 arată evolutia societății, printr-o revenire, iar anul 2006 cunoaște o redresare considerabilă.

Anul 2004 arată că finanțarea pe termen scurt a fost folosită pentru achiziționarea de "active pe termen lung" ceea ce în mod normal e considerat periculos și care poate determina întrarea în incapacitatea de plată a societății.

Rata curentă înregistrată a avut o evoluție crescătoare, de la 0.52 in 2004 la 1.23 în 2005, și apoi în 2006 la 1.27.Dacă această redresare nu avea loc, determina intrarea în încapacitatea de plată a societății. Astfel, valoarea ratei de lichiditate curentă este necorespunzătoare în 2004, satisfăcătoare în 2005 și 2006.

Rata rapidă înregistrată a avut, de asemenea, o evoluție crescătoare, de la 0.30 în 2004 la 0.60 în 2005 și 0.79 în 2006. Valoarea ratei înregistrată în 2004 a fost necorespunzătoare, iar în 2005 înregistrează o usoară creștere. Prin scăderea activelor circulante și creșterea datoriilor, implicit scade capacitatea societății de acoperire a datoriilor. In 2006 valoarea ratei este de 0.79, valoare medie..

Rata de lichiditate imediată se prezintă ca fiind foarte buna in 2006 (44.79%), atingând o valoarea medie în 2004 (15.79%). În 2005 valoarea este de 6.99% , valoarea calificată drept satisfăcătoare.

Din analiza datelor financiare, se constată o creștere a gradului de îndatorare , de la 3.1 in 2005, valoare considerată satisfacătoare , de la –4.96 în 2004, valoare necorespunzătoare. In 2005 gradul de îndatorarea este de 2.63 , grad relativ satisfăcător.

Pentru anul 2006 nu au fost înregistrate datorii pe termen lung si mediu, iar in 2004 valoarea acestui indicator este necorespunzătoare. În 2005 indicatorul masoară o valoare medie.

Pe anul 2005 societatea nu a înregistrat cheltuieli cu dobânzile, profitul fiind de 35245 mii lei. In anul 2004 societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile, in cuantum de 8682 mii lei, dar înregistrează pierdere din exploatare, astfel că rata acoperii dobanzilor se prezintă foarte scazută, drept urmare poziția societatii este foarte riscantă. În anul 2006 societatea cunoaște o redresare înregistrând o valoare foarte bună de 18.05.

În anul 2004 societatea înregistrează pierdere, iar capitalurile proprii prezintă valoare negativă. În 2005 societatea prezintă o redresare, valoarea indicatorului fiind foarte bună. Pe anul 2006 rata rentabilității financiare prezintă o valoare foarte buna, de 99.44%, ceea ce înseamna că, capitalul investit a fost utilizat in mod eficient.

Se observă o profitabilitate necorespunzătoare pe 2004, datorită cresterii cheltuielilor societații si pierderii înregistrate la sfârșitul exercitiului financiar. Societatea prezintă în 2005 o profitabilitatea foarte bună la fel si în anul 2006.

Rata rentabilitătii investiției indică pe anul 2006 o eficientă ridicată a utilizarii activelor societății, iar pe 2004 evoluția acestui indicator arată o ineficientă în utilizarea resurselor respective. Aceasta se explică prin scăderea stocurilor și achiziția de mijloace fixe. Pentru anul 2005 rentabilitatea investitiei este foarte bună, indicând redresarea societății.

Datorită creșterii cheltuielilor de exploatare și pierderii înregistrate, în anul 2004 rentabilitatea devine necorespunzatoare. Se observă o rentabilitate foarte bună a activității de bază pe anul 2005 în usoară scădere în anul 2006.

Soluțiile care pot fi aplicate pentru a evita a nouă fluctuare negativă a societății prezentate sunt de domeniul infuzării de capital, reducerii cheltuielilor si atacarea unor noi segmente de piată în domeniul serviciilor prestate de societate.

VI.Bibliografie

1. Bătrâncea M., Bătrâncea L.M – STANDING FINANCIAR BANCAR, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2006

2. Mărgulescu, D., Niculescu, M., Radu, V., Diagnostic economico-financiar, Ed. Romcart

3.Bătrâncea M., Bătrâncea L.M. – ANALIZA FINANCIARA A INTREPRINDERII, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2004

4.Stâneanu Gh., Avornicului C. – FONDUL DE RULMENT AL FIRMEI, Ed. Genesis, Cluj Napoca, 1995.

5.ORD nr. 1435 (publicatã în M.Of. nr. 832 din data: 11/24/2003) actualizat pentru aprobarea Instrucțiunilor privind administrarea fondului de risc pentru împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate unor persoane juridice

Bibliografie

Bătrâncea M., Bătrâncea L.M – STANDING FINANCIAR BANCAR, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2006.

Mărgulescu, D., Niculescu, M., Radu, V., Diagnostic economico-financiar, Ed. Romcart.

Bătrâncea M., Bătrâncea L.M. – ANALIZA FINANCIARA A INTREPRINDERII, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2004.

Stâneanu Gh., Avornicului C. – FONDUL DE RULMENT AL FIRMEI, Ed. Genesis, Cluj Napoca, 1995.

ORD nr. 1435 (publicatã în M.Of. nr. 832 din data: 11/24/2003) actualizat pentru aprobarea Instrucțiunilor privind administrarea fondului de risc pentru împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate unor persoane juridice