Indicatori Economico Financiari Intr Un Spital Public
Indicatori economico-financiari într-un spital public
Cap.I: Organizarea si functionarea Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” Bucuresti
I.1. Scurt istoric
I.2. Obiect de activitate
I.3. Organizare interna
I.3.1. Componente organizatorice
I.3.2. Structura de personal
I.3.3. Organigrama
I.4. Competente la nivelul structurii organizatorice cu referire la principalele functii de conducere
I.5. Relatii cu exteriorul
I.5.1. Relatii cu Ministerul Sanatatii
I.5.2. Relatii cu Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti
I.5.3. Relatii cu Directia de Sanatate Publica
Cap.II: Fundamentarea indicatorilor economico-financiari la Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” Bucuresti
Cap.III: Finantarea bugetara a cheltuielilor la Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” Bucuresti
III.1: Surse de finantare
III.2: Modalitati tehnice utilizate in finantarea bugetara
III.3: Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare
Cap.IV: Organizarea evidentei privind gestiunea financiara a Spitalului Clinic de Urgenta “ Sf. Pantelimon” Bucuresti
IV.1: Evidenta contabila
IV.2: Evidenta tehnico-operativa
IV.3: Evidenta statistica
Cap.V: Concluzii
Bibliografie
Anexe: – Bugetul
– Bilantul contabil
– Situatia indicatorilor reprezentativi
– Contract de munca individual
I.1. Scurt istoric
Spitalul Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” Bucuresti este situat în Sos. Pantelimon, nr. 340-342, sect. 2, fiind un spital care are contract pentru serviciile medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti.
Spitalul Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” este dotat cu aparatură medicala de înaltă performanța, de ultimă generație deservită de medici cu multiple competențe și specializări.
Activitățile de învățământ ce se desfășoară în cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” sunt activități de învatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar și postuniversitar. De asemenea, sunt realizate și proiecte de cercetare stiințifică medicală, fiind astfel ridicată calitatea actului medical și prestigiul spitalului.
În cadrul acestui spital sunt intreprinse servicii de preventie, curative, de recuperare paliative și de îngrijire, unitatea spitaliceasca având un numar de 16 sectii. Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” este autorizat sanitar, iar tratamentul, diagnosticarea, investigarea paraclinică și ingrijirea pacientilor corespund normelor sanitare elaborate de Ministerul Sănătății.
Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” Bucuresti a fost dat in folosinta in august 1972, initial sub numele de Spitalul Clinic “ 23 August” conform Deciziei Nr.586/ 5 mai 1972,fiind construit intre anii 1970-1972. În același timp, a fost construita și platforma industriala 23 august, spitalul fiind gandit sa deserveasca noul cartier muncitoresc. Atunci când spitalul a fost dat în folosită, a fost inaugurata si Policlinica “23 August”- actualul Ambulatoriu al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”, destinat sa raspunda solicitarilor pacientilor din zona “ 23 August” si vecinatati.
Printre profesorii universitari care si-au desfasurat activitatea se numara doctori ca: Prof. Dr Pavel Siminici, Prof. Dr. Ion Ioan Costica, Prof. Dr. Adrian Paraschiv, Prof. Dr. Henriette Ciortoloman, Prof. Dr. Valeriu Popescu, Prof. Dr. Ioan Alexandru, Prof. Dr. Rebedea.
Din anul 1972 pana in 1993, spitalul a avut in structura sa doar 8 sectii, acestea fiind sectia clinica de chirurgie generala , secția clinica de medicina interna, sectia clinica de obstetrica si ginecologie, sectia clinica de pediatrie si neonatologie, compartimentul de anestezie si terapie intensiva , laboratorul de anatomie patologica, compartimentul de radiologie si laboratorul de analize medicale.
În urma Ordinului MS Nr. 1006/6.09.1990, din anul 1991 spitalul devine Spitalul Clinic “Sf. Pantelimon”, pentru ca mai apoi, odata cu schimbarea structurii sistemului de urgenta a Municipiului Bucuresti, conform Ordinului Nr. 1520/ 22.11.1993, spitalul se transforma in Spitalul Clinic de Urgenta “ Sf. Pantelimon”. Astfel devine unul dintre cele mai importante spitale de urgenta de adulti din zona de sud-est a Municipiului Bucuresti.
Odată cu transformarea spitalului in spital de urgenta este schimbată și structura sa. Sectia de pediatrie este transferata la spitalul Victor Gomoiu si apar noi sectii , clinici ,compartimente si departamente: clinica de ortopedie si traumatologie, secția de cardiologie, clinica de neurochirurgie, compartimentul de chirurgie plastica si reparatorie , compartimentul de chirugie vasculara si departamentul de urgenta.
Este schimbată și Policlinica „Sf. Pantelimon”, în anul 1995 desprinzandu-se din ea cabinete de medicina generala. Din anul 1999, o data cu transformarea ei in Ambulatoriul Spitalului de Urgenta “Sf. Pantelimon”, aici isi desfasoara activitatea cabinete de medicina interna si cardiologie , chirurgie generala, gastroenterologie, obstetrica ginecologie, planing familial, ortopedie si traumatologie, oftalmologie si ORL.
I.2. Obiect de activitate
Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, cu personalitate juridica, cu rolul de a asigura asistență medicală în scop curativ, preventiv și recuperator al bolnavilor internați. Unitatea spitaliceasca ofera asistență de specialitate in cazuri de urgenta, inclusiv asistenta medico-chirurgicala tuturor persoanelor a caror stare necesita acest lucru.
Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” este un spital public, general, atât pentru bolnavii care suferă de boli acute, cât și pentru pacienții cronici, având ca obiect de activitate acordarea de servicii medicale de natura preventiva, curativa, de recuperare și/sau paleativa. Asistenta medicala poate fi oferita în regim de spitalizare continua, de spitalizare de zi, în regim ambulator și de îngrijire la domiciliu. Aceste servicii sunt acordate la cererea pacientilor, în cadrul unei relații contractuale cu asiguratori publici și privați sau cu plată directa. Asistenta medicala se realizeaza în conformitate cu clasificarea în funcție de competențe, stabilită prin ordin al Ministrului Sănătății.
Ministerul Sănătății deține controlul și reglementeaza activitățile organizatorice și funcționale cu caracter medico-sanitar din acest spital public, normele de efectuare a controlului organzatoric și funcțional fiind aprobate prin hotărâre de Guvern.
Conditia principala pentru ca un spitalul sa poate furniza servicii medicale este ca acesta sa funcționează în condițiile autorizației sanitare de funcționare. În cazul în care aceasta lipseste, activitatea spitalului este suspendata, conform normelor aprobate prin ordinul Ministrului Sănătății.
Pe baza contractelor de cercetare, încheiate între spital și finanțatorul cercetării,
cu avizul Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevedrile legale, in cadrul spitalului se realizeaza cercetarea științifică medicală.
În funcție de nivelul de competenta al spitalului stabilit pe baza criteriilor aprobate de Ministerul Sănătății, spitalul asigură condiții de investigații medicale. Conform cu normele aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății, spitalul are obligatia de a asigura condiții de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale.
Astfel, spitalul este responsabil pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale și răspunde în conditiile legilor în vigoare.
Printre dotarile de care pot beneficia pacienții Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” se număra:
aparatură de electrostimulare
aparatură Holter pentru electrocardiografie ambulatorie, cu procesare și stocare computerizată
aparatură pentru test de efort
compartiment monitoare – Cardiologie
Ecocardiograf , Ecograf 2D ,Ecograf Doppler
laborator ecocardiografie
laborator ecografie
laborator EKG
laborator EKG probă de efort
laborator monitorizare Holter
unitate de terapie intensivă coronarieni
nebulizator
monitoare EKG pentru supraveghere I.M.A.
monitor Holter EKG, T.A.
spirometru
aparate de anestezie Dräger-Sulla 909
aparate de ventilație mecanică cu suport respirator pozitiv în presiune
aparate Hot Line pentru încălzirea și transfuzia rapidă a sângelui – SIMS Portex
aparate încălzire suprafață pacient
aparatură de anestezie și monitorizare
aparatură de defibrilare și reconversie electrică
aparatură pentru dializă
aspiratoare manometrice
aspirator chirurgical pneumotorax
electrocardiograf
instalație centrală de O2
monitor EKG cu defibrilator
monitor puls, SatO2, temp., TA
Ecocardiograf – Hewlett – Packard
injectomate electrice
infuzomate electrice
electrocardiograf – prelucrare automată și program pentru aritmii
electrocardiograf – Hellige cu inregistrare potențiale tardive
linie monitorizare – 6 posturi – Siemens
monitor Holter EKG, TA
I.3. Organizare interna
Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” este un spital public, fiind organizat ca instituție publica, aflat în administrarea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale. Este denumit ca fiind clinic deoarece are in componența sa structuri clinice ce asigură asistență medicală și în cadrul acestuia se desfășoară și activitati de învățământ, cercetare științifică-medicală și de educație continuă. Aceste activități se desfasoare pe baza unor relații contractuale cu o instituție de învățământ medical superior acreditată, respectiv Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila” Bucuresti. Personalul didactic care își exercita activitatea medicală, diagnostică și terapeutică, este aflata în subordinea administrației spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă.
Spitalul Clinic de Urgența “Sf. Pantelimon” este un spital de urgenta deoarece dispune de o structura complexa de specialitati, este dotat cu aparatura medicala corespunzatoare si personal medical specializat, avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta functioneaza obligatoriu o structura de urgenta (U.P.U., C.P.U.) care, in functie de necesitati, poate avea si un serviciu mobil de urgenta – reanimare si transport medicalizat.
I.3.1. Componente organizatorice
Structura organizatorica a unui spital cuprinde: sectii, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, serviciu de asistenta prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri aprobate prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
In cazul Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” cuprinde 11 sectii, 2 laboratoare, Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU), un ambulatoriu de specialitate cu 11 specialitati, diverse compartimente, birouri tehnice, economice si administrative.
De asemenea, Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” are in componenta sa structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociaza si se contracteaza in mod distinct cu casele de asigurari de sanatate sau cu terti, in cadrul asistentei medicale spitalicesti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.
I.3.2. Structura de personal
Din momentul transformarii spitalului in spital de urgenta s-a schimbat si structura sa, clinica de pediatrie fiind transferata la spitalul Victor Gomoiu si aparand noi sectii, clinici, compartimente si departamente care sunt necesare activitatii de urgenta. Acum, conform anexei la Ordinul nr.231/28.02.2013, Spitalul Clinic de Urgenta “ Sf. Pantelimon” insumeaza un numar de 525 de paturi, distribuite astfel:
1. Sectia clinica de cardiologie, 65 de paturi din care 12 paturi sunt repartizate Compartimentului terapie intensiva coronarieni.
2. Sectia clinica de medicina interna- 65 de paturi din care Terapia acuta detine 10 patur laboratoare, Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU), un ambulatoriu de specialitate cu 11 specialitati, diverse compartimente, birouri tehnice, economice si administrative.
De asemenea, Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” are in componenta sa structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociaza si se contracteaza in mod distinct cu casele de asigurari de sanatate sau cu terti, in cadrul asistentei medicale spitalicesti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.
I.3.2. Structura de personal
Din momentul transformarii spitalului in spital de urgenta s-a schimbat si structura sa, clinica de pediatrie fiind transferata la spitalul Victor Gomoiu si aparand noi sectii, clinici, compartimente si departamente care sunt necesare activitatii de urgenta. Acum, conform anexei la Ordinul nr.231/28.02.2013, Spitalul Clinic de Urgenta “ Sf. Pantelimon” insumeaza un numar de 525 de paturi, distribuite astfel:
1. Sectia clinica de cardiologie, 65 de paturi din care 12 paturi sunt repartizate Compartimentului terapie intensiva coronarieni.
2. Sectia clinica de medicina interna- 65 de paturi din care Terapia acuta detine 10 paturi si Compartimentul de gastroenterologie, 12 paturi.
3. Sectia clinica de chirurgie generala- 90 de paturi din care 10 paturi sunt repartizate Compartimentului de chirurgie plastica si 6 paturi, Compartimentului de chirurgie vasculara.
4. Sectia neurochirurgie- 42 de paturi.
5. Sectia clinica de ortopedie-74 de paturi din care Compartimentului de recuperare medicala ii revin 8 paturi.
6. Sectia clinica de obstretica-ginecologie-65 de paturi.
7. Sectia clinica de obstrectica patologica- 42 de paturi.
8. Sectia de neonatologie-47 de paturi, din care Compartimentul prematuri detine 8 paturi, iar Compartimentul terapie intensiva, 9 paturi.
9. Sectia ATI-25 de paturi.
10. Compartimentul de ORL- 5 paturi.
11. Compatimentul de oftalmologie- 5 paturi.
Pe langa aceste sectii, in spital mai exista 7 paturi pentru spitalizarea de zi, 22 de paturi pentru spitalizarea de zi si 3 paturi pentru spitalizarea de zi oncologie medicala.
In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” mai functioneaza:
* farmacia,
* blocul operator central,
* unitatea de transfuzii,
* Sterilizarea,
* Serviciul de anatomie patologica cu: – compartiment cistologie,
– compartiment histopatologie,
– prosectura.
* Laborator de analize medicale,
* Laborator de radiologie si imagistica medicala: – CT;
* Laborator medicina nucleara,
* Laborator explorari functionale
* Compartiment endoscopie digestiva,
* Laborator recuperare, medicina fizica si balneologie ( baza de tratament),
* Cabinet oncologie medicala,
* Cabinet planificare familiala,
* Compartiment prevenire si control al infectiilor nozocomiale,
* Compartiment statistica si informatica medicala.
Ambulatoriul integrat cuprinde urmatoarele cabinete cu specializarile:
* Medicina interna,
* Cardiologie,
* ORL,
* Oftalmologie,
* Chirurgie generala,
* Obstretica- ginecologie,
* Ortopedie si traumatologie,
* Gastroenterologie,
* Neurochirurgie,
* Medicina muncii,
* Neurologie,
* Psihiatrie,
* Chirurgie plastica, microchirurgie reconstructiva,
* Dermatovenerologie,
* Pneumologie,
* Urologie,
* Endocrinologie,
* Pediatrie/ Neonatologie.
De asemenea, în domeniul chirurgical si in cel de medicina interna, in cadrul spitalului exista si activitate de cercetare.
Trebuie mentionat faptul ca laboratoarele deservesc atat paturile, cat si ambulatoriul integrat.
Personalul din unitățile sanitare se compune din urmatoarele categorii:
Personalul medico-sanitar:
personalul de conducere (medici șefi de secție)
personalul de execuție (asistenti medicali, farmaciști, laboranți)
Personalul din activități auxiliare:
Personalul de conducere (ingineri)
Personalul de execuție (tehnicieni)
Muncitori
Personalul din aparatul funcțional:
Personalul de conducere (director economic, contabil șef, șef de compartiment)
Personalul de execuție (economiști, referenți, contabili)
Personalul de execuție administrativ (mercelog, gestionari)
Personal de deservire
Personalul care isi desfasoara activitatea in aceste structuri este constituit din:
– 732 de medici (inclusiv rezidenti), farmacisti si alt personal superior;
– 353 de asistenti medicali;
– 148 personal auxiliar;
– 98 personal administrativ.
Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 – privind reforma in domeniul sanatatii – extras –TITLUL VII: Spitalele
I.3.3. Organigrama
Organigrama este o reprezentare grafica, sugestiva, sistematica și sintetica, cu respectarea anumitor reguli, a structurii organizatorice a unității sau compartimentului la care se refera.
Aceasta este alcatuita din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de conducere sau compartimente si din linii care reflecta legaturile organizatorice.
Organigramele se clasifica in functie de mai multe criterii:
a) dupa sfera de cuprindere:
– organigrame generale sau de ansamblu (in care este data reprezintarea grafica a structurii organizatorica a intregii unitati economico-sociale);
– organigrame partiale (care reflecta un compartiment sau un grup de compartimente ale structurii organizatorice respective);
b) dupa modul de ordonare a componentelor structurii organizatorice:
– organigrame piramidale (ordonate de sus in jos);
– organigrame ordonate de la stanga la dreapta;
– organigrame circulare;
– organigrame in "lambda";
– organigrame in "steag", etc.
Organigramele se elaboreaza dupa urmatoarele reguli:
a) marimile dreptunghiurilor si grosimile contururilor acestora trebuie corelate cu obiectul, sarcinile, autoritatea si responsabilitatea implicate;
b) poziția componentelor structurale in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic inscriindu-se pe aceeasi orizontala;
c) in deptunghiul corespunzator fiecarui compartiment este necesar sa se indice numarul total al componentilor, din care: persoane de conducere si personal de executie;
d) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de relatii organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate;
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2208 pag 195
Organigrama Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” este reprezentata în figura nr.1.
Fig.1. Organigrama Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”
I.4. Competente la nivelul structurii organizatorice cu referire la principalele functii de conducere
Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica, ce trebuie sa fie absolvent al unei institutii de invatamant superior si al unor cursuri de perfectionare in management sau management sanitar, agreate si stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
Perioada pentru care managerul incheie contract de management cu Ministerul Sanatatii Publice sau cu ministerele, respectiv institutiile cu retea sanitara proprie, dupa caz, este de 3 ani. Acest contract de management poate fi prelungit sau poate inceta inainte de termen. Acest lucru se stabileste in urma evaluarii anuale, realizata pe baza criteriilor de performanta stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
Atributiile managerului sunt stabilite prin contractul de management.
In ceea ce privește politica de personal si structura organizatorica, managerul are urmatoarele atributii și indatoriri:
a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, in functie de normativul de personal in vigoare;
b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului;
c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal;
d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, in vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, de ministerele care au spitale in subordine ori in administrare sau retea sanitara proprie;
e) numeste membrii comitetului director.
In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” se organizeaza si functioneaza un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil si directorul de ingrijiri, precum si alti directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. Ocuparea functiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.
Sectiile, laboratoarele si serviciile medicale ale spitalului public sunt conduse de un sef de sectie, sef de laborator sau, dupa caz, sef de serviciu. Aceste functii se ocupa prin concurs sau examen, dupa caz, in conditiile legii, organizat conform normelor aprobate prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
In spitalele publice,functiile de conducere sunt functiile de sef de sectie, sef de laborator, farmacist-sef, asistent medical sef si pot fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti sau asistenti medicali, cu o vechime de cel putin 5 ani in specialitatea respectiva.
Principalele atributii ale sefilor de sectie sunt reprezentate de indrumarea si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale in cadrul sectiei respective si de raspunderea de calitatea actului medical, dar si atributiile asumate prin contractul de administrare.
În momentul numirii in functie, sefii de sectie, de laborator sau de serviciu incheie cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare cu o durata de 3 ani, in cadrul caruia sunt prevazuti indicatori specifici de performanta. Ca și cazul contractului dintre manager și spital, contractul de administrare poate fi prelungit si poate inceta inainte de termen. Incetarea contractul este dependent de neindeplinirea indicatorilor specifici de performanta.
Când Pe perioada existentei contractului de administrare, eventualul contract de munca incheiat cu o alta institutie publica din domeniul sanitar se suspenda. Continutul contractului si metodologia de incheiere a acestuia se vor stabili prin ordin al ministrului sanatatii publice. Daca seful de sectie selectat prin concurs se afla in stare de incompatibilitate sau conflict de interese, acesta este obligat sa le inlature in termen de maximum 30 de zile sub sanctiunea rezilierii unilaterale a contractului de administrare.
Calitatea de sef de sectie este compatibila cu functia de cadru didactic universitar.
In cadrul spitalelor publice functioneaza un consiliu etic, un consiliu medical si un consiliu stiintific, pentru spitalele clinice si institutele si centrele medicale clinice. Directorul medical este presedintele consiliului medical. Directorul stiintific este presedintele consiliului stiintific.
Componenta si atributiile consiliului etic si ale consiliului stiintific se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.
Consiliul medical este alcatuit din sefii de sectii, de laboratoare, farmacistul-sef si asistentul sef.
Principalele atributii ale consiliului medical sunt urmatoarele:
a) imbunatatirea standardelor clinice si a modelelor de practica in scopul acordarii de servicii medicale de calitate in scopul cresterii gradului de satisfactie a pacientilor;
b) monitorizarea si evaluarea activitatii medicale desfasurate in spital in scopul cresterii performantelor profesionale si utilizarii eficiente a resurselor alocate;
c) elaborarea proiectului de plan de achizitii al spitalului in limita bugetului estimat;
d) intarirea disciplinei economico-financiare.
In cadrul spitalului public functioneaza un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerilor spitalului in urma dezbaterilor.
Membrii consiliului consultativ sunt:
a) 2 reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice sau ai autoritatii de sanatate publica, cu personalitate juridica pentru spitalele din subordinea Ministerului Sanatatii Publice;
b) 2 reprezentanti ai ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie pentru spitalele aflate in subordinea acestora;
c) 2 reprezentanti numiti de consiliul judetean ori local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dintre care unul specialist in finante publice locale, pentru spitalele aflate in administrarea consiliilor judetene sau locale, dupa caz;
d) managerul spitalului public;
e) 2 reprezentanti ai universitatii sau facultatii de medicina, pentru spitalele clinice, institutele si centrele medicale clinice;
f) 2 reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de patronatele reprezentantive la nivel national pentru spitalele din reteaua Ministerului Sanatatii Publice.
I.5. Relatii cu exteriorul
I.5.1. Relatii cu Ministerul Sanatatii
Ministerul Sanatatii, conform art. 34 din Legea nr. 145/1997, proiecteaza, implementeaza si coordoneaza diverse programe de sanatate publica, pentru realizarea unor obiective de sănătate. În acest scop, participa toate institutiile cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului.
In vederea stabilirii obiectivelor, se realizeaza colaborari cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentantii spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei.
In tara noastra, potrivit art. 1, alin. 4 din Legea nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica, ministerul Sanatatii este cel care raspunde de sanatatea publica.
Sanatatea publica este asigurata prin unitati publice sau private specializate, in stransa colaborare cu casele de asigurari de sanatate si Colegiul Medicilor. Potrivit actului normativ citat, asistenta de sanatate publica promoveaza masuri care sa asigure prevenirea, profilaxia si controlul unor boli cu impact de masa, precum si masuri necesare asigurarii unui mediu fizic sanatos.
Plumb Ion, Androniceanu Armenia, Abaluta Oana- Managementul serviciilor publice, Ed. ASE, Bucuresti, 2003, pag. 452-453
In cadrul relatiei cu Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”, Ministerul Sanatatii are urmatoarele obiective:
a) realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației, compatibil cu
sistemele de sănătate din statele membre ale Uniunii Europene;
b) îmbunătățirea stării de sănătate a populației și accesul echitabil la servicii de sănătate pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv pentru cetățenii din mediul rural;
c) dezvoltarea calității actului medical,a controlului riscurilor și creșterea siguranței pacientului;
d) alocarea resurselor în sănătate pe bază de criterii de transparență, calitate, performanță și evidențe medicale;
e) introducerea metodelor de finanțare a serviciilor spitaliceștibazate pe performanță și calitatea serviciilor oferite pacienților;
f) dezvoltarea unor politici coerente de formare, dezvoltare, alocare și motivare a resurselor umane
din sistemul de sănătate;
g) dezvoltarea sistemului de sănătate publică în vederea eficientizării supravegherii și controlului bolilor transmisibile, netransmisibile și impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației;
h) elaborarea de strategii de educare în scopul adoptării unui stil de viață sănătos în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și reducerii nevoilor de îngrijiri medicale;
Atributiile Ministerului Sanatatii sunt urmatoarele, prevăzute de Legea nr. 95/2006:
1. Supraveghează, coordonează și controlează aplicarea legislației de către instituțiile, publice sau private, care au responsabilități în domeniul sănătății publice, în domeniul asistenței medicale sau
al asigurărilor sociale de sănătate;
2. Fundamentează necesarul de servicii medicale, precum și resursele financiare pentru funcționarea sistemului de sănătate;
3. Stabilește și controlează, împreună cu instituțiile competente, folosirea energiei nucleare în scopuri medicale;
4. Aprobă, prin ordin al ministrului sănătății, metodologia privind angajarea, transferarea și detașarea medicilor, medicilor dentiști, farmaciștilor, biochimiștilor, biologilor și chimiștilor din unitățile sanitare publice;
5. Stabilește criterii pentru angajarea și promovarea personalului din unitatea spitaliceasca;
6. Asigură organizarea și desfășurarea examenelor de promovare și evaluare profesională a medicilor, medicilor dentiști, farmaciștilor, biologilor, biochimiștilor, chimiștilor, asistenților medicali și moașelor;
7. Elaborează strategii și organizează activitatea de formare, pregătire și perfecționare profesională a personalului medico-sanitar, de instruire, evaluare profesională și de certificare a programelor de educație medicală continuă;
8. Elaborează contractul-cadru și metodologia de colaborare dintre spitale și instituții de învățământ superior medical;
9. Aprobă structura organizatorică și normele de organizare și funcționare ale instituțiilor publice din rețeaua proprie;
10. Aprobă/avizează structura organizatorică, restructurarea, reorganizarea, schimbarea sediului și denumirii unității sanitare publice;
11. Elaborează norme pentru asigurarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale pentru unitatea sanitara;
12. Elaborează și aprobă prin ordin al ministrului sănătății norme de personal pentru instituțiilor
sanitare din rețeaua proprie;
13. Organizează activități de audit public intern pentru instituțiile sanitare publice din rețeaua proprie;
14. Avizează/aprobă, după caz, bugetul de venituri și cheltuieli al instituției sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea autorității;
15. Exercită drepturile și obligațiile statului, ca acționar la societățile comerciale și companiilenaționale din portofoliul său
16. Emite fila de buget pentru Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU), medicii si farmacistii rezidenti, cercetare, planning, programele de sanatate aprobate de Ministerul Sanatatii, pentru aparatura medicala, dar si pentru reparatiile capitale.
Spitalul are obligatia de a transmite lunar situatia financiara si trimestrial bilantul contabil al unitatii, solicitat de catre Ministerul Sanatatii.
I.5.2. Relatia cu Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB)
In conformitate cu prevederile art. 1 din Statutul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, „Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, fara scop lucrativ, avand ca principal obiect de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania.”
Casa Naționala de Asigurari de Sănătate a luat fiinta la data de 1 ianuarie 1999, în baza Legii asigurarilor de sanatate si a celorlalte acte normative corelate. Acest moment a coincis cu declansarea celei mai ample reforme din Romania de dupa 1989. Principalele principii ale noului sistem sunt solidaritatea, descentralizarea, libertatea de a alegere medicul si concurenta profesionala a cadrelor medicale, elemente inexistente in sistemul anterior.
Cap 2. Fundamentarea indicatorilor economico-financiari la Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”
Potrivit unor studii efectuate de mai multe organizații internaționale privind economia sanitara la nivel mondial, nu s-a putut efectua o clasificare functionala și unitara a cheltuielilor pentru prevenirea, ocrotirea și tratarea diverselor afectiuni. Acest lucru este cauzat de faptul ca organizarea asistentei medicale se realizeaza diferit, în concordanta cu sistemul socio-economic din diferite tari, precum și din cauza gradului de dezvoltare diferit în ceea ce privește ocrotirea sănătații populației.
În țara noastră, exista câteva acte și legi normative care produc efecte directe sau indirecte în determinarea calculului indicatorilor financiari de venituri sau de cheltuieli. Printre acestea, se număra
Constituția României, Legea spitalelor nr. 270/2003 modificată prin OG nr. 40/2004, Legea nr. 125 din 12/05/2005 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 416/2005 pentru aprobarea Ordonanței de Urgentă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, ordonanțe de urgentă ale Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 125/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile Art. 13 din OG nr. 115/2004, aprobată cu modoficări și completări prin Legea nr. 125/2005, Ordin nr. 10/12.01.2005 pentru aprobarea derulării programelor și subprogramelor de sănătate finanțate din bugetul de stat în anul 2005.
Potrivit art. nr. 35 din Legea spitalelor din anul 2003, acestea „funcționează pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevazute în contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum și din sume obținute, în condițiile legii, de la persoane fizice și juridice și își elaborează, aprobă și execută bugetele proprii de venituri și cheltuieli.”
În cadrul spitalelor, cea care elaboreaza proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății este conducerea spitalului. Aceasta se consulta totodata și cu alte ministere și a instituții cu rețele sanitare proprii.
Fundamentarea cheltuielilor într-un spital se realizeaza în concordanță cu următoarele legi în vigoare publicate pe site-ul Ministerului Sănătății:
HOTĂRÂRE Nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății.
ORDIN Nr. 131 din 23 februarie 2010 pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 326/2009 privind înființarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății și a Comisiei naționale de transparență.
ORDIN Nr. 1941/872 din 5 decembrie 2008 pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătății Publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală,
pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
ORDIN Nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 – Partea a II-a pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista, cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
ORDIN Nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 – Partea I pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
LEGE Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Institutiile bugetare realizeaza planuri de venituri bugetare privind activitatea de elaborare, verificare și aprobare a acestora. Planurile trebuie sa corespunda cu sarcinile de planificare financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici și sociali ce sunt trasați prin planul național unic și pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidentă.
Printre cele mai importante instrumente manageriale se numara bugetul. Acesta asigura în expresie financiară, marimea obiectivelor, cheltuielilor, acțiunilor ce pot fi finanțate din veniturile estimate a fi realizate, precum și evaluarea rezultatelor și eficienței economice a acestora.
Etapa în care se realizeaza legătura dintre atingerea obiectivelor propuse și directionarea fondurilor în aceste scopuri este cunoscută sub numele de elaborarea proiectului de buget. Elaborarea este efectuata de către autoritățile administrației publice locale, în urma unor analize complexe în ceea ce privește trecutul și viitorul, ceea ce a fost și ceea ce urmează să se întâmple.
Atunci când sunt elaborate proiectele de buget, se au în vedere urmatoarele aspecte:
Prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali, elaborate de organele abilitate, pentru anul pentru care se realizeaza bugetul, precum și previziunile pe următorii 3 ani;
Politicile bugetare și fiscale la nivel central si local;
Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finanțare, ale acordurilor de împrumut sau garantare, încheiate, precum și a celorlalte acorduri sau angajamente semnate și aprobate;
Prioritizarea cheltuielilor dată de necesitatea, oportunitatea, eficiența și eficacitatea finanțării serviciilor, acțiunilor, activităților sau programelor stabilite.
Indicatorii utilizați în fundamentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt:
1. Indicatori privind costul asistenței medicale:
Număr personal tehnico-administrativ;
Număr personal auxiliar;
Număr muncitori, din care direct productivi, indirect productivi și de specialitate;
Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;
Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii.
2. Indicatori privind consumul de medicamente și materiale sanitare:
Număr paturi în spital;
Număr zile de spitalizare/pacient;
Cheltuieli medii anuale pe un pat cu retribuțiile, medicamentele, hrana pe zi, alte cheltuieli;
Număr litrii sânge consumat;
Cheltuieli medii anuale pe litrul de sânge;
Număr mașini de salvare;
Cheltuieli medii anuale pe o masină de salvare.
3. Indicatori de eficientă sanitară:
Număr paturi fizice existente;
Număr paturi ocupate efectiv;
Media utilizării paturilor de spital: M=(Număr paturi fizice existente/Număr bolnavi)*100
○ Indicele de utilizare a paturilor: I=(Număr paturi ocupate/Număr paturi fizice)*100
○ Rulaj bolnavi: R=Număr bolnavi/Număr paturi
○ Durata medie de spitalizare: D=Număr zile de spitalizare/Număr bolnavi internați
Exista doua tipuri de metode folosite pentru fundamentarea cheltuielilor si veniturilor spitalului si anume metode clasice si metode moderne.
Metodele clasice pot fi clasificate la randul lor in:
Metoda automată – pentru previzionarea veniturilor și cheltuielilor pentru anul următor (n+1) se iau drept bază veniturile și cheltuielile aferente anului anterior, al cărui exercițiu s-a încheiat (n – 1);
Metoda majorării (diminuării) -se analizeaza rezultatele exercitiilor bugetare aferente a cinci sau mai multi ani premergatori celui pentru care se face previziunea, pe baza cărora se calculează ritmuri medii de modificare a veniturilor si a cheltuielilor, ritmuri care se aplica asupra veniturilor si cheltuielilor din anul in curs pentru a se face o previziune penru anul urmator;
Metoda evaluării directe: presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli, in functie de executia preliminara a anului in curs si realizarea unei previziuni pentru viitor.
Metodele moderne sunt definite ca acele metode care pornesc de la obiectivele si programele ce trebuie realizate pentru fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli. În acest caz, bugetul este împărțit în sub-bugete pe diverse activități, iar în cadrul fiecărui sub-buget are loc o fundamentare a veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de venituri și de cheltuieli.
Prin însumarea sub-bugetelor, la care se pot adăuga, dacă este cazul, veniturile și cheltuielilor activități generale a instituției, se realizează bugetul general.
In fundamentarea cheltuielilor spitalului trebuie avute in vedere urmatoarele, la fel ca în cazul veniturilor:
baza legală a cheltuielilor;
destinația cheltuielilor;
analiza prețurilor și tarifelor;
analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ și calitativ;
previziunea asupra schimbărilor ce vor interveni;
elemente specifice de calcul (ex. nr personal, beneficiari ai venitului minim garantat, salarii de bază, etc.).
În afară de plățile de casă efectuate prin bancă, în vederea executiei planurilor de cheltuieli, instituțiile bugetare inregistrează în evidența lor și consumul de muncă, sub forma cheltuielilor efective.
Toate cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând consumuri de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale sanitare, apă, plăți pentru serviciile prestate și lucrări executate, se incadreaza in categoria cheltuielilor efective. Prețul de înregistrare a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și a unor mijloace fixe procurate este inregistrat de catre institutiile bugetare tot in categoria cheltuielilor.
Structura clasificației bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni și subdiviziuni în care sunt încadrate veniturile și cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată pentru buget și plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificației bugetare.
Ministerul Finanțelor Publice a aprobat o nouă clasificație bugetară a veniturilor și cheltuielilor statului și instituțiilor de stat. Astfel, fiecare instituție publică cu personalitate juridică este obligată:
să întocmească anual un proiect de buget de venituri si cheltuieli care odată apobat devine principalul instrument al evaluării activității economico-financiare și al execuției bugetare;
să încheie un bilanț propriu anual și bilanțuri trimestriale.
Redarea cheltuielilor în cadrul clasificației se face în:
Clasificația funcțională: pe părți, capitole și subcapitole;
Clasificația economică: pe titluri, articole și alienate;
Specific spitalelor, se pot utiliza anumiti indicatori, în activitatea de fundamentare a cheltuielilor. Aceștia se pot clasifica în:
a)indicatori cantitativi:
1. Număr personal existent conform structurii spitalului, luand in calcul numărul de posturi aprobate, potrivit legii;
2. Număr paturi stabilit potrivit structurii spitalelor prin ordin al Ministrului Sănătății publice;
3. Nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor stabilit prin ordin al Ministrului Sănătății publice;
4. Numărul de zile de spitalizare, total și pe secții, stabilit pe baza nivelului optim al gradului de utilizare a paturilor pe tipuri de solicitare;
5. Durata optima de spitalizare sau, după caz, durata de spitalizare efectiv realizată;
6. Numărul cazuri externate;
7. Indice de complexitate a cazurilor;
8. Număr de servicii medicale spitalicești pe tipuri de cazuri rezolvate/servicii efectuate în regim de spitalizare de zi;
9. Numărul și tipul investigatiilor paraclinice estimate a se realiza de către spital, în regim ambulatoriu;
10. Tarif pe caz rezolvat;
11. Tarif pe zi de spitalizare.
b)indicatori calitativi:
1. Gradul de complexitate a serviciilor medicale spitalicești acordate în funcție de morbiditatea spitalizata, de dotarea spitalului cu aparatura și de încadrarea cu personalul de specialitate;
2. Infectii nosocomiale raportate la numărul total de externari;
3. Infecție clinic aparentă sau asimptomatica provocată de germeni cunoscuți patogeni, care se manifesta pe perioada spitalizarii la un interval de timp mai mare decât incubatia minima sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât incubatia maxima.
Indicatori economico-financiari în cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” pentru anul 2014
1. Executia bugetara fata de bugetul de cheltuieli aprobat= Cheltuieli bugetare realizate/ Total buget cheltuieli aprobat * 100
unde: Cheltuieli bugetare realizate= plati nete realizate în perioada de raportare
Total buget cheltuieli aprobat= prevederi bugetare aprobate
2. Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului= Cheltuieli de personal/ Total cheltuieli spital * 100
unde: Cheltuieli de personal – se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile aferente rezidenților și personalul aflat în practică asistată/supravegheată conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, aprobată prin Legea nr. 148/2008
Total cheltuieli spital – se referă la prevederile totale bugetare de cheltuieli ale spitalului.
3. Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului= Cheltuieli cu medicamentele/ Total cheltuieli spital * 100
unde:- cheltuieli cu medicamente – se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile cu medicamentele;
– total cheltuieli spital – se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului.
4. Costul mediu pe zi de spitalizare= cheltuieli realizate în numărul de zile de spitalizare
unde:-cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate.
5. Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului = Venituri proprii/ Total venituri* 100
unde: Venituri proprii = veniturile obținute de spital, exclusiv cele obținute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, inclusiv subvențiile de la bugetul local, bugetul de stat, donații, sponsorizări, precum și alte venituri încasate de spital;
Total venituri spital = veniturile obținute de spital, inclusiv cele obținute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, precum și subvenții de la bugetul local, bugetul de stat, donații, sponsorizări, precum și alte venituri încasate de spital.
http://lege5.ro/Gratuit/geytonbqge/metodologia-de-calcul-al-indicatorilor-de-performanta-ai-managementului-spitalului-din-27082008
Trebuie să se țină cont de anumite cerințe în momentul în care sunt fundamentate cheltuielile pentru unitățile sanitare. Orice cheltuială este înscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli sau finanțată prin acesta dacă este reglementată printr-un act normativ. Suma dintre execuția certă pe o anumită perioadă de timp și execuția probabilă la sfarșitul anului corectată cu eventualele influențe reprezintă executia preliminara pentru anul de baza. Analiza și studierea comparativă a cheltuielilor pe total cât și pe structură și în dinamică sunt foarte importante si sunt realizate de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri și cheltuieli.
Structura cheltuielilor în cadrul spitalului este urmatoarea:
In vederea dimensionarii cheltuielilor în domeniul sănătății trebuie luați în calcul indicatorii specifici fiecărui tip de cheltuială în parte . Fundamentarea se face pentru cele două tipuri de cheltuieli majore ale oricărei instituții sanitare și anume cheltuielile de personal și cheltuielile materiale și servicii.
CHELTUIELILE DE PERSONAL cuprind următoarele articolele :
Articolul 10.01-cheltuieli salariale în bani
1.Alineat 10.01.01-salarii de bază – pentru personalul de execuție și pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradațiile cuvenite, pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creșterea copiilor.
FdSb1 = salar mediu brut/post*nr. de posturi*nr. luni*(1+i)
În cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”, salariile de baza au reprezentat 29,392,703 lei din bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014. (Fig.)
2.Alineat 10.01.02-salarii de merit. Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevazute în statul de funcții al unității bugetare, din care cel puțin două treimi vor fi utilizate pentru funcțiile de execuție.
FdSm1 = Nm *Sm1*12*(1+i), în care: – FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit;
– Nm reprezintă numarul de persoane care beneficiază de salarii de merit;
– Sml reprezintă salariul de merit lunar.
Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit( Nm) se determină pe baza relației: Nm = N1*15%, în care N1 reprezintă numarul de personal propus a se finanța in anul respectiv.
Salariul de merit lunar(Sml) se determină: Sml = Sb1*15%, în care Sb1 este salariul mediu de bază aferent unei luni.
Conform bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2014, Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” nu a acordat salarii de merit. (Fig.)
3.Alineat 10.01.03-indemnizații de conducere. Persoanele care ocupă funcțiile de conducere a unei instituții publice au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară care se stabilește pe baza valorii de referință sectorială, înmulțită cu coeficientul de multiplicare, rotunjit din o mie în o mie de lei în favoarea persoanei respective. Indemnizatiile lunare calculate în sumă brută sunt impozabile, potrivit legii.
Limita maximă a indemnizației de conducere acordată personalului cu funcții de conducere medico-sanitare, stabilită în procente din salariul de bază este următoarea:
50% pentru medic (farmacist) director;
40% pentru medic (farmacist) director adjunct, medic șef (policlinică, stație salvare etc.);
25% pentru medic (farmacist, biolog, biochimist, șef secție, șef laborator etc.).
Fondul de indemnizații de conducere se determină cu ajutorul relației:
FdIc = FdIcl * 12(l+i), în care: FdIc este fondul de indemnizații de conducere pentru anul 2014, iar FdIc1 este fondul de indemnizatie de conducere lunar
Fondul de indemnizație de conducere lunar se determină: FdICl = NcI * Icli în care: NcI este numărul de persoane care beneficiază de indemnizație pentru funcția „i”, iar Icli este indemnizația de conducere lunară pentru funcția „i”.
De asemenea, spitalul nu a acordat indemnizatii de conducere. (Fig.)
4.Alineat 10.01.04-sporul de vechime. Potrivit Art. 8 din OUG nr. 115/2004 persoanele salarizate beneficiaza de un spor de vechime în munca de până la 25% calculat la salariul de bază corespunzator timpului efectiv lucrat în program normal.
Fondul sporului de vechime se determină: FdSvl = (FdSbl + FdSml + FdIcl) * C%(1+i), în care – FdSvl este fondul sporului de vechime planificat pentru anul aferent
– FdSbl este fondul de salarii de bază
– FdSml este fondul de salrii de merit
– FdIcl este fodul de indemnizații de conducere
– C% este cota medie procentuală a sporului de vechime
Conform fig , în cadrul spitalului nu au acordate sporuri de vechime.
5.Alineat 10.01.05-spor pentru condiții de muncă. Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate plati un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22 – 06).
Suma destinata sporului pentru conditii de munca pentru anul 2014 a fost de 5,895,242 lei, repartizata trimestrial conform fig
6.Alineat 10.01.07-plăți pentru ore suplimentare. Orele suplimentare se plătesc cu un spor din salariul de baza de 50% pentru primele doua ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru și cu 100% din salariu pentru următoarele ore. Efectuarea orelor suplimentare trebuie dispusă de conducatorul instituției sanitare cu paturi, fără a depăși 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior și a conducătorului instituției.
Numarul total de ore suplimentare pe an se determină cu ajutorul relației:
Os = Osx+Osy, în care Os este nuamrul total de ore suplimentare pe an,
Osx este numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%,
Osy este numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%.
Nu a fost efectuata nici o plata pentru orele suplimentare, conform fig
7.Alineat 10.01.08-fondul de premii. Personalul spitalului poate beneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă. Unitățile sanitare cu paturi pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut în bugetul de venituri și cheltuieli al acestora. Din acest fond se poate acorda un premiu în cursul anului salariaților cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate în luna urmatoare în cadrul aceluiași an bugetar.Fondul de premiere anuală se determină cu ajutorul relației:
FdPa = ( FdSbl + FdSml + FdIcl)(1+i) în care: FdPa este fondul de premiere anuală, FdSbl este fondul de salarii de bază, FdSml fondul de salrii de merit, FdCIl fondul de indemnizații de conducere.
Nu a fost efectuata nici o plata pentru fondul de premii, conform fig
Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana, asa cum apar ele în statul de functii, se determină astfel:
Cheltuieli cu salariile = SB + SM + IC + SV +13ASC+ST+SL+ SCM + POS +AS unde:
SB = salariul de bază;
SM = salariul de merit;
IC = indemnizatie de conducere;
13ASC = spor de clinică;
ST = spor ture noapte;
SL= plata ore suplimentare lucrate sâmbăta și dumunica;
SV = spor de vechime;
SCM= spor condiții de muncă;
POS = plata orelor suplimentare;
AS = alte sporuri.
Fondul brut de salarii se determina ca fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toti angajatii unitatii. Calculul acestuia se porneste de la salariul aferent unei persoane. In determinarea cheltuieliior cu salariile pentru anul bugetar urmator, metodologia de fundamentare fixeaza ca punct de plecare fondul de salarii, valabil de la data de 1 ianuarie a anului in care se face calculul, asa cum apare el in statul de functii. Cuantumul valoric al fondului de salarii serveste ca baza de fundamentare a necesarului de fond de salarii pentru anul urmator, inmultit cu 12 luni. Fondul destinat platii celui de-al treisprezecelea salariu este adaugat acestui cuantum valoric, precum si cuantumul premiilor (2% aplicat la totalul fondurilor), intrucat acestea nu apar incluse in statul de functii, document ce sta la baza calculelor de fundamentare.
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determina după formula:
FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
Suma astfel obtinuta se poate inmulti cu un coeficient de prognozare, daca se anticipeaza o crestere a salariilor (de exemplu de 10%).
Exemplu de calcul:
Medic primar- șef de secție
Salar de tarifar = 2199 RON
Indemnizație de conducere = 25%*salar de tarifar = 25%*2199 = 549,75
Salar de merit = 15% * salar de tarifar = 15% *2199= 329,85
Salar de bază = salar tarifar + indemnizația de conducere + salar merit = 2199 + 549,85 = 3078, 6 RON
Spor vechime(19 ani de activitate) = 20% * salar de bază = 20%* 3078,6 = 615, 72 RON
Spor pentru condiții grele de muncă (încordare psihică) = 15% * salar de bază = 15% *3078,6 = 461, 79) RON
Plăți pentru ore suplimentare:
Ore suplimentare în zilele lucrătoare – 38%
Nr. Ore suplimentare = 10
Salar/oră = salar bază/168 de ore lucrătoare/lună = 3078,6/168 = 18,325
18,325 * 38% = 6, 9635RON/oră suplimentară
Spor = 6, 9635 * 10 = 69,635RON
Ore suplimentare în zilele nelucrătoare – 89%
Nr. Ore suplimentare = 10
Salar/oră = 8,75 RON/oră suplimentară
18,325*89% = 16,30925RON/oră suplimentară
Spor = 16,30925 *10 = 163, 0925 RON
Slar brut = salar tarifar +spor vechime + spor pentru condiții grele de muncă + plîți pentru ore suplimentare = 2199 + 615,72 + 461,79 + 232,7275 = 3509,2375 RON
Fig. Cheltuieli de personal extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”- Cheltuieli din venituri proprii
Fig. Cheltuieli de personal extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”- Cheltuieli din venituri proprii(altele decat subventiile)
Fig. Cheltuieli de personal extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”- Cheltuieli din subventii de la bugetul de stat
Articolul 10.03 Contributii
1.Alineat 10.03.01-contributii de asigurari sociale de stat. Cota contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat este de 24,5%, iar fondul constituit pentru accidentele de muncă este de 0,5%.
Suma destinata contributiilor de asigurari sociale de stat pentru anul 2014 a fost de 7,982,279 lei, repartizata trimestrial conform fig
2.Alineat 10.03.02-contribuții pentru asigurările de șomaj. Ajutorul de șomaj se referă la cote reținute lunar salariatului din salariul brut realizat. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influențele din anul de plan și cu luarea în considerare a posibilităților de modificare a cotei de impunere.
Suma destinata contributiilor pentru asigurarile de somaj pentru anul 2014 a fost de 202,412 lei, repartizata trimestrial conform fig
3.Alineat10.03.03-contribuții pentru asigurările sociale de sănătate. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influențele din anul de plan și cu luarea în considerare a posibilităților de modificare a cotei de impunere.
Suma destinata contributiilor pentru asigurarile sociale de sanatate pentru anul 2014 a fost de 2,060,406 lei, repartizata trimestrial conform fig
Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare:
În cadrul acestor cheltuieli sunt incluse fondurile necesare pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare pentru asigurarea bunei funcționări a spitalului.Nivelul cheltuielilor cu medicamente și materiale sanitare pentru anul de plan se determină pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflației.
1.Alineat 20.04.02 – Medicamente și materiale sanitare
Costul medicamentelor procurate de instituția sanitară, inclusiv cheltuielile cu ambalajele;
Cheltuieli pentru procurarea serurilor și vaccinurilor;
Soluții perfuzabile și alte produse preparate medicamentoase utilizate în tratamentul diferitelor afecțiuni.
Materiale sanitare consumabile, truse sanitare și materiale de pansare, inclusiv costul ambalajelor;
Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.
Sânge pentru transfuyii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.
In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», au fost cheltuite sumele reprezentate in tabelul
Tab . Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Medicamente si materiale sanitare- Cheltuieli din venituri proprii
Tab . Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Medicamente si materiale sanitare- Cheltuieli din venituri proprii(altele decat subventiile)
Tab . Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Medicamente si materiale sanitare- Cheltuieli din subventii de la bugetul de stat
BUNURILE ȘI SERVICIILE –cuprind următoarele articolele:
Articolul 20.01-bunuri si servicii
1.Alineat 20.01.01-furnituri de birou
2.Alineat 20.01.02-materiale pentru curațenie. Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt:
Suprafața spitalului;
Numărul de săli, cabinete medicale;
Materiale de curățenie necesare;
Cantitatea necesară din fiecare material de curățenie;
Prețul fiecărui tip de material de curățenie necesar.
Materaialele pentru curațenie=Cantitatea din tipul de material necesar /lună *preț /material*(1+i)
3.Alineat 20.01.03 – încalzit iluminat și forță motrică. Pentru cheltuielile pentru încălzire se tine cont de contractele cu furnizorii și execuția bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflației. În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului electric și cheltuielile cu becurile.
Contractul cu furnizorul S.C. Electrica S.A și cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata inflației, stau la baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică
În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:
Numărul sălilor iluminate cu becuri;
Numărul de becuri din fiecare sală;
Un număr mediu al becurilor schimbate pe an
Prețul unitar al unui bec.
Cheltuieli cu becurile electrice = Nr. mediu de becuri schimbate/an * Preț unitar/bec
4.Alineat 20.01.04 – Apa, canal și salubritate. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori:
Consum apa potabilă (mc/an);
Consum apă caldă (mc/an);
Gunoi (mc/an);
Tariful pentru un mc apă rece și un mc apă caldă;
Tariful anual pentru servicii de salubritate și canalizare.
La fundamentarea acestor cheltuieli se ține cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor utilități și servicii și de valorile din anul precedent în ceea ce privește numărul de mc consumați.
Cheltuieli de apă, canal, salubritate = Consum apă/lună * Tarif/c + Tarif canalizare + Tarif servicii de salubritate
5.Alineat 20.01.08 – Posta,telecomunicatii,radio,Tv,internet. Indicatorii utilizați în fundamentarea acestor cheltuieli sunt:
Numărul de televizoare;
Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice;
Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice;
Tariful pentru abonament radio,tv si internet;
Cheltuieli cu corespondența poștală internă.
6.Alineat 20.01.09 – Materiale si prestari servicii pentru intretinere cu caracter funcțional. Cheltuielile cu materialele și serviciile cuprinse în această categorie au în vedere costul serviciilor de deparazitare, deratizare și dezinsecție efectuate de unități specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparațiilor curente și capitale, plata serviciilor efectuate de terți.
In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», au fost cheltuite sumele reprezentate in tabelul
Tab . Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Bunuri si servicii- Cheltuieli din venituri proprii
Tab . Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Bunuri si servicii- Cheltuieli din venituri proprii(altele decat subventiile)
Tab . Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Bunuri si servicii- Cheltuieli din subventii de la bugetul de stat
CHELTUIELI DE CAPITAL
Cheltuielile de capital sunt folosite în scopuri bine determinate, favorizand dezvoltarea instituției si avand un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, Acestea necesita sume cu ponderi mari în buget, implicand financiar perioade ce depășesc anul bugetar de debut. Cheltuielile de capital contribuie îmbogățirea și modernizarea spitalului, fiind acele cheltuieli care permit achiziționarea sau constituirea unor bunuri publice de folosință îndelungată. În programul de investiții se înscriu cheltuielile pe ani și etape de execuție pentru investițiile în curs și pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri și cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier și alte obiecte de investiții, cu desfășurare atât fizic cât și valoric.
Responsabilitățile și competențele în fundamentarea cheluielilor bugetare sunt structurate în cadrul ordonatorilor de credite bugetare și declanșează fluxuri informaționale ascendente separat pe componente bugetare.
Compartimentul financiar contabil (care centralizeaza cheltuielile spitalului și veniturile acestuia obținute din diferite surse), împreună cu compartimentul resurse umane și statisticianul medical furnizează datele necesare întocmirii planului de venituri și cheltuieli directorului adjunct și contabilului sef. După ce este realizat, acest plan este predat directorului spitalului care îl verifica și aprobă ,urmand ca mai apoi să-l predea ordonatorului ierarhic superior.
Fluxurile informaționale în fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă bugetară în parte, se derulează conform calendarului stabilit prin acte normative specifice. Consumatorii de fonduri publice în funcție de subdiviziunile clasificatiei bugetare sunt implicați în elaborarea proiectelor de bugete publice, conform procedurii bugetare.
Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare și obiecte de inventar se face de la societățile cu care spitalul a încheiat convenții la începutul anului. Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor însoțitoare, care diferă în funcție de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expediție, iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de către o comisie formată dintr-un reprezentant al serviciului de contabilitate, gestionarul și asistentul șef pentru materialele sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar și alte materiale șeful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul dietetician.
Factura și avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuei să fie vizate de către contabilul șef. După ce au fost înregistrate în evidența operativă a magaziei, documentele de intrare a meterialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.
Figura nr. Fluxul financiar generat de finanțarea cheltuielilor bugetare
Fluxul informational generat de aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar
Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrarilor d einvestitii și de reparatii se face pe baza bonului de consum dupa cum se elibereaza separat pentru materiale sanitare, de curatenie, obiecte de inventar, mijloace fixe.
Medicamentele au depozit separat, ele eliberandu-se pe baza condicii de prescriptii medicale care se intocmeste de catre medicul sectiei in 3 exemplare: primul exemplar ajunge la serviciul de contabilitate, al doilea ramane la farmacie, iar al treilea ramane la cotor.
Cheltuielile de capital s-au realizat, în Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”, conform Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2014, Anexa 1.
Cap 3. Finanțarea bugetara a cheltuielilor la Spitalul Clinic de
Urgența „ Sf. Pantelimon”
3.1. Surse de finanțare
Finantarea Spitalelor
Text extras din:
Lege nr. 95/2006 -privind reforma în domeniul sănătății Art. 188.
Spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează
pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele
încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte
surse, conform legii.
Conform art.188, Legea nr.95/2006, prin autonomie financiară se înțelege:
a) organizarea activității spitalului pe baza bugetului de venituri și cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unității și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
b) elaborarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar și a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secțiilor și compartimentelor din structura spitalului.
Spitalele publice au obligația de a asigura realizarea veniturilor și de a fundamenta cheltuielile în raport cu acțiunile și obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole și alineate, conform clasificației bugetare.
Potrivit Legii nr.95/2006, art. 189, contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli și se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcție de indicatorii stabiliți în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. De asemenea, spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale și cu casele de asigurări de
sănătate private.
În ceea ce privește drepturile salariale ale personalului angajat în activități de cercetare științifică și de medicină preventivă, organizate în cadrul structurii organizatorice a unității sanitare cu paturi, acestea se suportă din veniturile proprii ale spitalului, iar de la 1 ianuarie 2008, drepturile personalului se suportă de la bugetul de stat.
De asemenea, conform art. 190, din legea mai sus mentionata, spitalele publice primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:
a) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății Publice sau al ministerelor ori instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, precum și prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pentru spitalele clinice cu secții universitare;
b) de la bugetul propriu al județului, pentru spitalele județene;
c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes județean sau local.
De la bugetul de stat se asigură:
a) desfășurarea activităților cuprinse în programele naționale de sănătate;
b) dotarea cu echipamente medicale, în condițiile legii;
c) investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție;
d) expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de alte cazuri de forță majoră;
e) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale;
f) activități specifice unităților și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
g) activități didactice și de cercetare fundamentală;
h) alte cheltuieli curente și de capital.
Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” este o institutie publica, fiind finanțata integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalulului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse, conform legii.
Căile de finanțare ale Spitalului Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon”:
Căile prin care instituția bugetara este finanțata de la buget sunt diferite în funcție de subordonarea lor.
Etapele prin care se realizează finanțarea sunt:
Ministerul Finanțelor deschide credite ordonatorilor principali de credite pentru doua destinații: acoperirea cheltuielilor proprii si a celor ocazionate de acțiunile centralizate și pentru repartizări la instituțiile subordinate.
Are loc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorii principali, ordonatorilor secundari și terțiari și de către ordonatorii secundari, ordonatorilor terțiari.
Principala sursa a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli este contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa de Asigurări sociale de Sănătate. Acesta se negociază de către managerul institutiei cu conducerea Casei de Asigurări Sociale de Sănătate Bucuresti, dependent de indicatorii stabiliți în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
Spitalul Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” primește sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi folosite doar pentru scopurile pentru care au fost repartizate. De la bugetul de stat se asigură:
a) desfășurarea activităților cuprinse în programele naționale de sănătate;
b) dotarea cu echipamente medicale, în condițiile legii;
c) investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție;
d) expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de alte cazuri de forță majoră;
e) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale;
f) activități specifice unităților și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
g) activități didactice și de cercetare fundamentală;
h) alte cheltuieli curente și de capital.
Veniturile suplimentare pe care le poate realiza spitalul sunt reprezentate de donații și sponsorizări, asocieri investiționale în domenii medicale ori de cercetare medicală și farmaceutică, închirierea unor spații medicale, echipamente sau aparatură medicală către alți furnizori de servicii medicale, în condițiile legii.
Contractele privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenți economici, editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical, servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terți reprezintă și ele surse de venituri suplimentare.
De la bugetul local se asigura finantarea unor cheltuieli de intretinere, gospodarire, reparatii, consolidare, modernizare.
Finanțarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face prin Sursele aflate la dispoziția statului, fonduri adunate din taxe și impozite, precum și contribuțile asiguraților reprezintă sursele pentru finanțarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar. Sursele de finanțare ale activității sanitare sunt reprezentate în figura
Fig. Sursele de finanțare ale activității sanitare
3.2. Modalități tehnice utilizate în finanțarea bugetara
Veniturile primite de la bugetul de stat sub forma creditelor bugetare care acoperă o parte din cheltuielile instituției reprezintă finanțarea bugetară. Aceste cheltuieli nu sunt finanțate din venituri proprii.
Veniturile provenite de la bugetul de stat sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile medicilor rezidenți, pentru finanțarea programelor naționale de sănătate și pentru acoperirea cheltuielilor cu investițiile.
Principalele surse ce privesc finanțarea bugetară a Spitalului Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” sunt:
Venituri din contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti în anul 2014, reprezentate în tabelul
Tab Venituri din contractele cu CASMB
Sume primite de la Bugetul Local în anul 2014, reprezentate în tabelul
Tab Venituri provenite din Bugetul Local
Sume primite de la Bugetul de Stat în anul 2014, reprezentate în tabelul
Tab Venituri provenite din Bugetul de Stat
3.3. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare
Aprobarea creditelor bugetare prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale se realizeaza, la cererea ordonatorilor principali de credite, dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificației bugetare, dupa caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior. Acest aspect se realizeaza cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, dar și dependent de gradul de încasare a veniturilor bugetare și de posibilitățile de finantare a deficitului bugetar.
Ministerul Finanțelor Publice efectueaza deschiderile de credite pentru transferurile catre bugetele locale, în cadrul limitelor prevazute în bugetul de stat. Acest lucru se realizeaza prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale și în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației.
Deschiderea de credite bugetare este de fapt autorizarea pe care o dă instituția ce gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanțelor Publice din București prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din București sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât și pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.
Ordonatorul principal de credite bugetare întocmește (trimestrial) o cerere de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare pe care o adresează „finanțatorului”. În cerere se precizează suma solicitată (în acord cu prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal) și subdiviziunea de cheltuieli (capitol) la care se încadrează.
Cererea de deschidere de credite bugetare are menționat pe verso, pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de altă parte, pe cele pentru nevoile proprii ambele structurate pe cheltuieli curente (de personal, materiale, subvenții și transferuri) și cheltuieli de capital. Odată cu cererile menționate, ordonatorii de credite bugetare prezintă o „notă justificativă” și dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonați (cu structurare pe: cheltuieli proprii; cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine; cheltuielile ordonatorilor de credite terțiari direct subordonați).
În „nota justificativă” sunt referiri asupra: cheltuielilor bugetare aprobate (cumulate de la începutul anului) a celor care privesc trimestrul de referință; creditele bugetare deschise (cumulat de la începutul anului); plăți de casă la finele lunii precedente celei în care se solicită deschiderea de credite; cheltuieli preliminate pentru luna în curs; cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare solicitate a fi dechise.
În baza documentelor și a controlului asupra acestora se procedează mai întâi la deschiderea de credite bugetare și apoi la comunicarea către ordonatorul principal asupra autorizării pronunțate.
Finanțarea din bugetele locale presupune acoperirea cheltuielilor în limita disponibilității existente în cont. Altfel spus, pentru unitățile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri proprii și cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și transferuri din același buget în completare).
Pentru instituțiile de subordonare locală, fiecare ordonator de credite inregistrează separat în evidența sa creditele aprobate, fără să mai fie necesar ca ordonatorii principali să reflecte în evidența lor și creditele care au fost aprobate ordonatorilor terțiari.
Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanțare de la bugetele locale și să utilizeze mijloacele bănești primite pe această cale pentru efectuare plăților ocazionate de execuția planurilor de cheltuieli proprii și acțiuni centralizate.
In acest caz ordonatorii principali de credite bugetare (președinții consiliilor județene și respectiv primarii, la localități) stabilesc lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii și transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plățile respective.
Ei sunt cei care determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei „note privind determinarea necesarului de credite bugetare” luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului; veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului; veniturile încasate de la începutul anului; cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce urmează a se efectua în luna de referință; credite bugetare deschise de la începutul anului; disponibilități din credite bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise.
Astfel ordonatorul principal întocmește către unitatea operativă a trezoreriei din localitate o „comunicare de deschidere de credite” în care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituția de administrație publică pe seama căreia se face deschiderea de credite, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de personal, materiale,capitale).
Apoi ordonatorul principal de credite bugetare repartizează credite bugetare pe seama instituțiilor subordonate, finanțate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin „dispoziția bugetară” care se întocmește pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se prezintă o dată cu „comunicarea de deschidere a creditelor”.
Fluxurile informationale determinate de acest proces pot fi structurate in figura de mai jos:
Cap. 4. Organizarea evidenței privind gestiunea financiară a Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”
In contabilitate, inregistrarea se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative. Conținutul acestora se referă la aceleași operațiuni economice și care privesc aceeași perioadă.
Înregistrările contabile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării lor și sistematic în conturile sistetice și analitice.
Contabilitatea reprezintă totalitatea mișcărilor de valori exprimate în bani, precum și raporturile economico-juridice care iau nastere între instituțile publice care duc la decontări bănești între aceștea, între aceștea și salariații săi, cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale. Evidența acestor calcule este numită evidență economica și poate fi de urmatoarele feluri:
evidența contabila;
evidența tehnico- operativa;
evidența statistica.
4.1. Evidența contabila
Înregistrărea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator care se referă la aceleași operațiuni economice și care privesc aceeași perioada.
Înregistrările contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data întocmirii lor și sistematic în conturile sintetice și analitice. Înregistrările cronologice și sistematice se fac pe formulare, în confirmitate cu forma de înregistrare contabilă practicată.
În contabilitate, se folosesc și documente specifice precum:
extrasul de cont;
state de salarii;
bonuri de consum materiale;
cerere pentru deschiderea de credite;
dispoziția bugetară.
Inregistrarile în contabilitate pot fi clasificate, din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor și surselor economice aflate în administrarea instituțiilor publice, în:
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor bănesti;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontarilor;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor instituției;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituției pentru bugetul statului, investiții, vărsăminte;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituției;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor și obiectelor de inventar;
operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanțărilor și creditărilor bancare;
operațiuni economice ce se înregistreaza în afara bilanțului;
alte operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării activelor fixe și circulante de natura stocurilor ca urmare a comasării, fuzionării sau lichidării patrimoniului.
4.3.1 Evidența contabilă curentă
Contabilitatea mijloacelor fixe
Evidenta contabila curenta sau contabilitatea mijloacelor fixe include obiectele similare sau complexuri de obiecte, care îndeplinesc doua condiții: au o valoare inventar mai mare de 500.000 lei și o durată normală de viață mai mare de un an.
Exista mai multe cai prin care instituțiile bugetare pot intra în posesia mijloacelor fixe și anume:
prin dotare de către stat la înființarea instituției;
prin construcții și achizișii pe calea investițiilor;
prin transfer de la o instituție superioara sau de la alte unități;
prin închiriere.
Intrările de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care diferă în funcție de calea prin care ele au fost virate. Astfel, există următoarele tipuri de documente justificative:
proces verbal de recepție la magazie – pentru mijloacele fixe independente, intrate prin achizitie, care nu trebuie suspuse unor probe tehnologice, montate (mijloace de transport, mobilier);
proces verbal de recepție – pentru utilajele care trebuiesc montate, dar care nu necesită probe tehnologice;
proces verbal de punere în funcțiune – pentru utilajele care trebuiesc montate și se supun la probe tehnologice;
proces verbal de transformare – primirea mijloacelor fixe rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele proprii;
bon de mișcare a mijloacelor fixe – tranferuri de mijloace fixe de la o unitate la alta, sau în cadrul aceleiași unități
cotractul sau procesul verbal încheiat între doua untăți – închirierea mijloacelor fixe.
Ieșirea mijloacelor fixe din folosinta se realizează de regula pe urmatoarele căi:
prin transfer la alte unități;
date în chirie;
pierdere sau distrugere;
casare.
4.3.2 Evidența contabilă periodică
În cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” contabilitatea se realizează cu ajutorul următoarelor documente privind evidența operațiunilor:
1. Registrul inventar – în care se înregistreaza grupat toate elementele patrimoniale ale unității.
2. Cartea Mare – conține totalitatea fișelor de contabilitate. Aceasta servește la stabilirea rulajelor lunare și a soldurilor conturilor sintetice, furnizează informații pentru efectuarea de analize economice și financiare, servește la întocmirea balanței de verificare.
Aceste doua tipuri de înregistrări a informațiilor contabile fac parte din contabilitatea periodică.
În ceea ce privește contabilitatea centralizatoare sunt utilizate:
Balanța de verificare – se efectueaza lunar și conține:
simbolul conturilor;
denumirea conturilor;
sumele totale debitoare.
Registrul jurnal – Document contabil în care se înregistreaza zilnic în mod cronologic, operație cu operație, încasările și plățile efectuate în numerar și cele făcute prin contul de decontare de la banci.
Acesta serveste ca:
– document de înregistrare a încasărilor și plăților;
– document de stabilire a situației financiare a agentului economic, care conduce evidența contabilă în partida simplă;
– proba în litigii.
Darea de seama contabilă – constituie un element de analiză și control cu privire la execuția bugetară. Dă posibilitatea semnalării unei deficiențe din cauza neacordării unor indicatori. Termenele de depunere a acestora sunt stabilite de actele normative în vigoare sau se fixează de către unitățile cărora li se înaintează aceste documente. În final dările de seamă centralizate, trimestriale și anuale, întocmite de Direcția Sanitară a Municipiului Bucuresti sunt depuse la Ministerul Sănătății care la rândul lui le depune la Ministerul Finanțelor Publice. Darea de seama este compusă din :
bilanț contabil;
contul de execuție bugetară;
raport de analiză;
indicatorii de calcul plus fundamentarea pe structura a bugetului de venituri și cheltuieli;
anexe (detalierea cheltuielilor, disponibilul mijloacelor fixe, finantarea, obligațiile de plata restanțe.).
Bilanțul contabil – este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul și pasivul instituției bugetare la încheierea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. La întocmirea bilanțului contabil se au în vedere următoarele reguli:
posturile inscrise în bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilitate pe baza inventarului.
Compensările între conturi ce se înscriu în bilanț, și respective, între veniturile și cheltuielile din contul de execuție nu sunt admise.
Bilanțul se verifică sub aspectul evaluării exacte a fiecărui post de active și de pasiv și a înscrierii corecte a soldurilor în fiecare grupă, potrivit funcției și conținutului conturilor stabilite de normele în vigoare.
Evidența contabilă periodică se întocmește trimestrial sau anual, și sintetizează indicatorii de bază ai activitătii contabile. La baza ei stau urmatoarele principii:
Realitatea și exactitatea datelor;
Respectarea normalor privind completarea formularului;
Buna informare.
Contul de executie bugetara reflecta totalitatea operatiilor de executare e veniturilor si cheltuielilor si permite stabilirea rezultatului executiei bugetului la finele anului bugetar – deficitul sau excedentul bugetului. Contul de execuție arata ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activității economice și sociale consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Dacă bugetul de venituri și cheltuieli este un document previzional, care estimează marimea indicatorilor, contul de execuție prezintă gradul de îndeplinirea a ceea ce instituția și-a propus și cuprinde toate operațiile facute de instituție în anul bugetar în legătură cu încasările și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul.
Structura contului de execuție:
pentru venituri:
prevederi bugetare inițiale/definitive;
drepturi constatate;
încasări realizate.
pentru cheltuieli:
credite bugetare inițiale/definitive;
angajamente bugetare;
angajamente legale;
plăți efectuate;
angajamente legale de plătit;
cheltuieli efective.
informații privind rezultatul execuției bugetare ( încasări realizate minus plăți efectuate).
Execuția bugetelor instituțiilor publice se realizează prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Finanțelor Publice sau băncilor care, potrivit normelor legale, execută aceste operații prin convenții încheiate cu Ministerul Finanțelor.
Astfel se execută operațiile:
încasarea veniturilor;
deschiderea creditelor bugetare;
efectuarea plăților de cheltuieli curente;
efectuarea plăților pentru cheltuieli de capital;
reîntregirea creditelor bugetare.
Venituile instituțiilor sanitare publice, potrivit legii se constituie din:
Venituri proprii care provin din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate, venituri din chirii, asocieri investiționale, alte veituri;
Venituri din valorificarea unor bunuri;
Venituri din donații și sponsorizări;
Sume primite cu destinație specială, potrivit legii, din bugetul local sau de stat.
Necesarul de personal al instituțiilor publice se stabilește prin statele de funcții aprobate de organele competente.
Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă se efectuează pe baza statutului de plată, legal întocmit, verificat și semnat. Pe baza statelor de plată se face plata retribuției și se înregistreaza operațiile respective în evidență. Ele reprezintă, în același timp, documentele care fac dovada retribuției realizate și timpului servit de o persoana într-o insituție.
Statele de plată se întocmesc pe baza condicii de prezență și a foii de pontaj care sunt întocmite de fiecare sef de secție în parte. În statele de plată intră și listele de avans, care se acordă în a doua jumătate a lunii.
Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituției cu ocazia calculării și varsării contribuției de asigurări sociale și a reținerii și vărsării contribuției personalului pentru pensia suplimentară. Contribuția de asigurări sociale reprezintă o cheltuiala distinctă pentru instituție și se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuției brute a unei cote procentuale stabilite de lege.
Toate documentele întocmite în legătura cu salariile sunt prezentate de către serviciul financiar-contabil către contabilul șef și semnate în urma verificării de către acesta și de către directorul instituției. Pe baza statelor de plată și a centralizatorului, șeful contabil întocmește nota de contabilitate privind salariile. La acesta notă se face o situație cu defalcarea salariilor pe articole bugetare și secții, din statele de salarii, pentru contul de execuție.
Necesarul de personal intr-o institutie bugetara se stabileste in functie de organigrama, stat de functii, stat de personal. Organigrama reprezinta structura organizatorica a unitatii bugetare, reprezentata grafic, prin aceasta definindu-se relatiile de subordonare si colaborare intre compartimente, sectii, servicii.
Statul de functii stabilit pentru bunafunctionare a activitatii medicale si administrative are la baza nirmarea pe locurile din organigrama, competenta pentru fiecare post in parte.
4.2. Evidenta tehnico-operativa
Evidența tehnico-operativă, ca parte componentă a evidenței economice, contribuie în mod consecvent la reflectarea și controlul existentei valorilor materiale și bănești în condițiile organizării corespunzatoare a cerințelor unității. Obiectul ei îl constituie organizarea în funcție de nevoile fiecărei instituții pe compartimente de activitate și folosește ca tehnica de înregistrare și de exprimare a datelor fie etalonul natural, fie etalonul bănesc.
Evidența tehnico-operativă furnizează informațiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate și statistică a unităților patrimoniale. Este o formă a evidenței economice prin care se înregistrează, se urmăresc și se controlează fenomenele economice în momentul și la locul producerii lor.
Caracteristicile acestei forme de evidența constau în faptul ca ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate și ca este operativa (prompta și rapida) în furnizarea datelor. La organizarea evidentei tehnico-operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalonul natural, ea organizandu-se pe fiecare gestiune în parte și ținand-se la locul de depozitare sau de folosință, ca unitate de evidență.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum și existența și folosirea capacității de muncă, existența și folosirea capacităților de producție.
Evidența analitică se ține pe doua domenii:
din punctul de vedere al plăților de casa
din punctul de vedere al plăților efective, pe fiecare subdiviziunea a clasificației economice.
Evidența oprerativă folosește pentru consemnarea feneomenelor economice documente precum:
condica de prezență:
bonul de consum al materialelor și aparate tehnice de înregistrare.
Evidența tehnico-operativă culege și generalizează informații cum sunt:
aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale și furnizori:
consumațiile cantitative pe locuri de consum.
4.3. Evidența statistică
Statistica este o forma a evidenței economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă și legitățile dezvoltării social-economice în condițiile concrete de loc și de timp, în expresia lor numerică.
Este o formă deosebit de importantă a evidenței pentru cunoașterea laturii cantitative a activității soaciale în unități și complexitatea ei precum și pentru studiul fenomenelor vieții sociale, culturale și politice ale societății.
Informațiile obținute prin intermediul statisticii sunt utile în procesul conducerii dar, la nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica prezintă de asemenea, neajunsul cunoașterii parțiale a activității desfășurate de un agent economic, ducând astfel la informații insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.
Procesele proprii evidenței statistice sunt:
culegerea datelor necesare din documentele primare;
folosirea de procedee ca : observarea, sondaje de opinie, anchetarea;
prelucrarea datelor sub forma de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Indicatori Economico Financiari Intr Un Spital Public (ID: 141291)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.