. Indicatori de Apreciere a Eficientei Economice a Proiectelor de Investitii

I. Prezentarea societății comerciale

1. Descrierea societății

1.1. Prezentarea trecutului firmei

Societatea Comercială CHEF STAR SRL este o persoană juridică română cu sediul în strada Barzavei, Arad , fiind inființată ca societate pe acțiuni in data de 19.01.2002.

Obiectul principal de activitate îl constituie “activități specifice pentru restaurante și alimentație publică” conform codului CAEN 5530. Societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului din Arad sub nr. G27/175/2005 și are codul fiscal R 10630249. Numarul de telefon/fax este 0257/26.48.04.

Firma a prestat servicii timp de 3 ani și o lună numai în incinta restaurantului. Datorită evoluției pozitive a cererii, precum și în urma unei cercetări de piață efectuate, se are în plan extinderea afacerii prin creșterea capacității restaurantului.

De aproximativ 5 luni, Restaurantul CHINESE FOOD include în oferta sa și servicii de catering, de livrare a produselor comandate la domiciliul clienților sau la biroul acestora. După o campanie promoțională de 3 luni, cererea pentru pentru acest serviciu a început să crească, la început fiind destul de puțin utilizat, urmând ca acum să asigure 10% din cifra de afaceri lunară a restaurantului.

1.2. Prezentarea situației actuale a restaurantului

În prezent societatea dispune de un capital social de 400 mil lei, adică un număr de 4 000 de acțiuni în valoare de 100 000 lei/acțiune. Activitatea restaurantului CHINESE FOOD este finanțată în principal din surse proprii, reprezentând la acestă dată 75% capitaluri proprii (capital social, rezerve și rezultatul exercițiilor) și 25% datorii curente față de furnizori, instituții ale statului și acționari.

Actual, S.C. CHEF STAR SRL și-a îmbunătațit imaginea și poziția pe piața-țintă, în anul 2005 atingând o cifră de afaceri de aproximativ 9 000 mil. Lei.

Structura actuală a cifrei de afaceri lunare este următoarea:

Societatea dispune de 30 de salariați. Aproximativ 90% din personalul actual dispune de o experiență de peste 5 ani în activitatea în care este încadrat.

Anticipăm o creștere a vânzărilor ca urmare a expansiunii firmei.

De serviciile restaurantului se poate beneficia astfel:

În incinta restaurantului;

La domiciliul/biroul clientului, prin comandă telefonică/fax/e-mail.

2. Secvențierea obiectivelor

2.1. Descrierea ideii de afaceri

S.C CHEF STAR SRL prestează servicii de alimentație publică prin intermediul restaurantului CHINESE FOOD de aproximativ 4 ani. Datorită calității impecabile a serviciilor prestate, restaurantul și-a dobândit o reputație binemeritată. Portofoliul de clienți cuprinde persoane fizice și juridice, în special din partea centrală a orașului Arad, urmare a faptului că acesta este localizat în apropierea centrului orașului. În prezent, capacitatea de deservire a restaurantului este utilizată în proporție de 80%.

2.2. Strategia afacerii

OBIECTIVE GENERALE:

Obiective fianciare Obiective strategice

Cifra de afaceri Segmentul de piață

Profitul Calitatea produselor

Dividendele Poziția în top

Fluxul de numerar Satisfacția clienților

Multe întreprinderi au dat faliment deoarece nu și-au alocat timp destul pentru întocmirea unei planificări strategice. Practica ne arată că afacerile privind restaurantele au cea mai mare rată de faliment deoarece de obicei fondatorii nu dispun de suficiente aptitudini necesare acestui tip de afacere. Succesul constă în analiza existenței, suficienței și echilibrului acestor calități. Pentru a conduce cu succes un restaurant fondatorii trebuie să dispună atat de pricepere în arta culinară, cât și de aptitudini de lider, fiind capabili de-a antrena si motiva personalul.

Obiectivul general urmărit de managementul companiei este de creștere a companiei și implicit a profitabilitații.

Strategia aleasă de către fondatorii restaurantului (care dispun atât de aptitudini gastronomice, de oameni de afaceri,cât și de o bună cunoaștere a oamenilor) este strategia de focalizare prin diferențiere calitativă fața de concurenți.. Pentru atragerea de noi consumatori, transformarea lor in clienți și pentru menținerea clienților țintă vizați de societate această strategie aleasă este cea mai potrivită, fapt dovedit de experiența celor 4 ani de activitate.

2.3.. Scopuri și obiective

Societatea care activează în sectorul de alimentație publică al economiei își propune să se distingă ca exponent de marcă pentru tipul de servicii oferit. Aceasta poziție va fi atinsă peste aproximativ 4 ani dacă firma va inregistra o cifră de afaceri de circa 37 mld. Lei. În urma unui studiu de piață efectuat aceasta va duce la deținerea unei cote din piața-țintă de aproximativ 18%.

Următoarele obiective trebuie atinse pentru ca scopul societății să fie realizat:

extinderea afacerii prin mărirea suprefeței restaurantului

diversificarea ofertei de produse culinare cu circa 40%

îmbunătațirea calității serviciilor oferite clienților și dezvoltarea rețelei de catering ( livrări la domiciliu sau birou).

În vederea atingerii primului obiectiv se va incerca o dezvoltare pe verticală a imobilului si se va contracta un credit de aprox. 150 000 €, rambursabil,ceea ce va permite creșterea capacitaților de deservire pâna la 80%, cu un nivel al amenajărilor care va asigura reușita acțiunii.

Diversificarea ofertei se va face prin angajarea unui bucătar specialist in bucătaria chinezeasca, abordând astfel un segment insuficient acoperit din meniul actual.

Îmbunătățirea calității serviciilor se va face printr-un control strict realizat de managementul firmei, dar și prin realizarea unor cursuri perfecționate de pregătire a personalului existent dar și a celui nou angajat. Extinderea ariei de livrare la domiciliu sau birou, precum și creșterea promptitudinii livrărilor se vor asigura prin achiziția a două autovehicole suplimentare.

3. Identificarea și analiza riscurilor

Evoluția activității societății poate fi afectată de unii factori de risc:

1. Calitatea conducerii

Pentru calitatea conducerii se estimează un risc scăzut. Acest nivel de risc poate fi justificat prin faptul că,conducerea și-a respectat angajamentele asumate până în prezent, a avut o preocupare permanentă pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor de afaceri și portofoliului de clienți, experiența profesională, structura organizatorică bună și capacitatea mare de influențare. Conducerea are o bună reputație și nu își asumă riscuri inutile.

2. Dinamica industriei

Aceasta prezintă un risc scăzut spre moderat în lumina previziunilor favorabile la nivel macroeconomic, trendului crescător al pieței, poziției concurențiale avantajoase, strategiei realiste , corect dimensionate și direcționate.

3. Situația financiară

Situația financiară prezintă și ea un risc moderat, fiind caracterizată de: dublarea cifrei de afaceri, lichiditatea generală este de până la 1.8, lichiditatea imediată în general de peste 1, indicatori de rentabilitate pozitivi, peste media industriei, indicatori de îndatorare favorabili și costuri unitare acceptabile, dar în creștere.

4. Rolul factorului uman

4.1. Planul operațional

Vom prezenta o diagramă de realizare și de implementare a investiției ( Grafic GANTT al afacerii ) care cuprinde etapele operaționale de implementare a investiției.

Diagrama este constituită în scopul sublinierii timpului necesar pentru derularea etapelor, precum și premizele operaționale corespunzătoare.

. Firma necesită îmbunătățiri ale serviciului de livrări la domiciliu, în prezent având unele dificultăți privind promptitudinea servirii clienților. În acest sens, societatea va recruta și angaja încă doi șoferi – distribuitori și va achiziționa încă două autovehicole. Pentru a nu pune răbdarea clienților la încercare restaurantul oferă anumite preparate suplimentare din partea casei.

Restaurantul își exercită activitățile zilnice sub conducerea directă a lui Ciuce Antoniu ( șef de restaurant ). Evidența financiar – contabilă, activitățile de marketing vor fi conduse de comitetul director al fimei ( directori: Director General: BLAJ OVIDIU EMIL Director Economic: POPA EUGEN, Director Marketing: HIRJE MEDAMIRA ).

. Deoarece firma își va extinde activitatea este necesară recrutarea și angajarea de personal nou.

Pentru recrutarea și angajarea de personal se vor aloca 2 luni. Personalul trebuie sa dispună de pregătirea necesară ocupării unor astfel de slujbe. Se vor realiza programe de instruire a personalului, timp de o lună, pentru a-i ajuta pe noii angajații să se acomodeze mai ușor. În acest timp se vor face și verificări privind competența personalului. Firma are în plan dezvoltarea unui program foarte performant de pregătire a personalului pentru satisfacerea cerințelor consumatorilor.

În tabelul următor vom prezenta personalul ce se dorește a fi recrutat, precum și nivelul de salarizare al acestuia:

4.2. Organigrama

5. Managementul afacerii

Descrierea echipei manageriale

Conducerea societății este asigurată de către persoane experimentate și abilitate în domeniul alimentației publice.

Echipa managerială este alcătuită din: BLAJ OVIDIU EMIL – director general, POPA EUGEN – director economic, HIRJA MEDAMIRA – director marketing și CIUCE ANTONIU – sef restaurant. Comitetul director al firmei a cărui componenență am prezentat-o mai sus este caracterizat prin experiență în domeniu ( fiecare dintre cei care alcătuiesc echipa managerială are cel puțin 6 ani de experiență în această activitate ), o capacitate de a-i motiva pe ceilalți, abilități în relațiile interpersonale.

Aceste puncte forte ale persoanelor care constituie comitetul director sunt demonstrate prin activitatea desfășurată de ele în această firmă, precum și prin contribuțiile aduse de aceștia la locurile de muncă anterioare.

BLAJ OVIDIU EMIL are o experianță de 15 ani în turism și alimentație publică, POPA EUGEN este membru CECCAR și CIUCE ANTONIU este contabil autorizat CECCAR.

Consultanții cheie

Societatea are relații de consultanță cu două persoane: Ilie Barbu – expert în Ministerul Agriculturii și Alimentației publice și Sfat Ioan – avocat, care au un rol important în asigurarea unei bune funcționări a societății.

Proprietarii afacerii

Cei care au pus bazele societății comerciale CHEF STAR SRL prin aport de capital social se numesc Ilie Popa, Angela Hasiu și Blaj Matei. Structura capitalului social se prezintă astfel:

Ilie Popa – 40%;

Angela Hasiu – 30%;

Blaj Matei – 15%.

Hirje Medamira – 10%

Maris Marius – 5%

Dreptul de vot este proporțional cu numărul de acțiuni deținute de asociați. Ilie Popa este administratorul societății, fiind desemnat prin contractul de societate. Contractul său de mandat este unul cu reprezentare. Controlul gestiunii se realizează de către asociatul Blaj Matei.

Organizarea afacerii

Restaurantul este organizat sub o formă mixtă, pornind de la o organizare pe responsabilități, se ajunge la organizarea pe produs. Directorul general, BLAJ OVIDIU EMIL împreună cu cei trei membri ai echipei manageriale ( Popa Eugen – director economic, Hirje Medamira – director marketing și Ciuce Antoniu – sef restaurant ) asigură conducerea operativă.

Șeful de restaurant,Ciuce Antoniu asigură supravegherea directă a restaurantului care are în subordine 27 de angajați.

6. Ipotezele previziunilor

6.1. Estimarea volumului vânzărilor

Pentru anul N+1 s-a estimat o creștere de 38% a veniturilor față de anul N, ca urmare a extinderii restaurantului. În anul N+2 s-a previzionat o creștere a veniturilor de 100% față de anul N ca efect a dublării capacității de deservire ( restaurantul este utilizat în forma nouă pe toată durata anului N+2, față de numai 6 luni în anul N+1 ).

Pentru anul următor (N+3) s-a previzionat sporirea volumului activității, anticipare bazată pe: alocarea de sume suplimentare pentru reclame și publicitate, creșterea capacității de deservire și a gradului de ocupare ( de la 50% la 60% ). Efectul este reprezentat de creșterea veniturilor cu 5% înezentat de creșterea veniturilor cu 5% în N+3 față de N+2.

6.2. Elemente de cost

Pentru realizarea previziunii costurilor s-au avut în vedere următoarele:

structura costurilor în perioada precedentă;

nivelul lor în raport cu cifra de afaceri.

Astfel, costul mărfurilor vândute se menține la aproximativ 52% din vânzările de mărfuri și reprezintă cca.19% din volumul cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile cu materiile prime anticipate sunt de aprox. 61% din totalul cheltuielilor de exploatare. Structura detaliată a cheltuielilor de exploatare este prezentată în tabelul următor:

– mii lei-

Cheltuielile cu dobânzile se calculează în funcție de împrumutul solicitat de către firmă. Împrumutul solicitat va fi de 150 000 €, cu rambursare în trei ani prin amortismente egale, la o rata a dobânzii de 12%. Dobânda se calculează la sold. Firmei i s-a acordat o perioadă de grație de 6 luni.

Sinteza planului de rambursare anual este prezentată în tabelul de mai jos:

-mii lei-

Planul de rambursare detailat este prezentat mai jos:

Transformarea în € a acestui program de rambursare s-a făcut la un curs valutar de 39 000 € pentru 1 € și se prezintă astfel:

– € –

Planul detailat al rambursării împrumutului în valută se prezintă astfel

Contul de profit și pierdere al societății este prezentat mai jos:

7. Necesarul de finanțare

1 Destinația fondurilor

Pentru realizarea proiectului de investiții specificat societatea consideră că are nevoie de 150 000 €, sumă care se utilizează astfel:

2. Modul de finanțare

Necesarul de finanțare se intenționează să fie acoperit prin obținerea unui împrumut din partea unei instituții specializate. Previziunile financiare s-au făcut pornind de la premisele obținerii unui credit pe termen lung de 150 000 €, a cărui ramburasare se face în 3 ani prin amortismente egale, cu o rată a dobânzii de 12%.

3. Momentul finanțării

Deoarece investiția se va realiza într-un timp scurt, împrumutul se va trage într-un singur an, adică în primul trimestru al anului N+1.

4. Beneficiul finanțatorului

Instituția creditoare va primi o dobândă la sold de 12% pe an pentru creditul contractat de către firma noastră (150 000 €). Conform programului de rambursare a împrumutului, finanțatorul va încasa o dobândă totală de 1.257.750 mii lei (aproximativ 32.250 €, pentru un curs de 39 000lei/€). Societatea Comercială CHEF STAR SRL va garanta împrumutul primit printr-un contract de gaj și ipotecă asupra activelor societății (imobilul societății și utilajele aferente). Evaluarea acestor active dovedește că garanția este suficient de acoperitoare.

II. Prezentarea temei abordate

1. Analiza pe bază de indicatori financiari

Indicatorii financiari sunt frecvent folosiți, fiind calculați la începutul analizei financiare, în scopul facilitării acesteia. Ei se calculează pe baza Bilanțului, Bugetului de venituri și cheltuieli și fluxului de fonduri.

Indicatorii financiari se împart în patru categorii, conform recomandărilor Băncii Mondiale:

indicatori de lichiditate

indicatori de solvabilitate

indicatori de gestiune

indicatori de rentabilitate

indicatori de lichiditate:

Lichiditatea exprimă capacitatea unei organizații de a face față datoriilor pe termen scurt din activele curente.

Rata lichidității generale

RL=

unde:

Active curente cuprind:

-numerar

-sume debitoare

-stocuri

Pasive curente cuprind:

-sume creditoare

-împrumuturi pe termen scurt

Interpretare: pentru funcționarul bancar rata lichidității generale indică marja pe care o are firma pentru activele sale curente, până în momentul în care apar dificultăți în respectarea obligațiilor curente.

Regula empirică: RL=2:1

Testul acid (rata lichidității imediate)

RTA=

Interpretare:

-stocurile se scad din activele curente deoarece acestea constituie imobilizări (nu pot fi transformate rapid în numerar)

-această rată este folosită de băncile comerciale. Dacă este prea mică este un semn de nesiguranță pentru băncile de dezvoltare

Regula empirica: RTA 1. Totuși raportul 1:1 este prea conservator într-un mediu afectat de inflație.

II. indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor

RD=

unde: Total datorii= pasive curente + ipoteci

Total active= active curente + active fixe

Solvabilitatea exprimă capacitatea unei organizații de a-ți onora obligațiile față de terți din activele sale.

Interpretare: RD<1

Rata de solvabilitate

Rs= x 100

unde: Capital total= Capital subscris+ Profit reținut

Interpretare: Când se exprimă sub formă de coeficient, indică ponderea datoriei pe termen lung în capitalul total.

Rata de acoperire a activelor fixe

Indică de câte ori valoarea activelor fixe nete acoperă suma împrumuturilor la termen.

RAA=

unde: Active fixe nete = Valoarea activelor fixe- Amortizare

Rata de acoperire a serviciului datoriei (RAD)

Este singurul indicator care tratează solvabilitatea proiectelor. Indică de cate ori încasările din operațiunile firmei, înainte de plata dobânzilor, acoperă serviciul datoriei (ratele anuale ale împrumuturilor + plata dobânzii aferente).

RAD poate fi calculată :

-înainte de impozitare

RAD =

-după impozitare

RAD =

Interpretare: o tendință descrescătoare a RAD poate indica o conducere ineficientă sau previziuni prea optimiste.

III. indicatori de gestiune

Viteza vânzărilor – exprimată în zile

VV=

Acest indicator reflectă:

-eficiența conducerii din punct de vedere al plății datoriilor

-politica de creditare a companiei față de clienți

Interpretare: dacă VV > 2 luni activitatea de plată a datoriilor de către firmă este critică, deci s-ar putea ca firma să fie nevoită să apeleze la împrumuturi suplimentare.

Viteza de rotație a stocurilor

Exprimă viteza cu care o firmă își rotește stocurile necesare pentru a susține un nivel dat al vânzărilor.

Există două formule de calcul:

a)Rs=

b)Rs=

Interpretare: Obiectivul întreprinderii este obținerea unui număr cât mai mic de zile.

Durata medie de stocare ()

Indică numărul mediu de zile de stocare.

=

Unde:

Vânzări medii zilnice=

Interpretare: Obiectivul întreprinderii este tot obținerea unui număr cât mai mic de zile.

Viteza de rotație a activelor totale (RA)

RA=

IV. indicatori de rentabilitate

Marja de profit (rentabilitatea vânzărilor) RP

Acest indicator reflectă cel mai realist capacitatea globală a firmei de a obține profit (deoarece la calculul acestuia se iau în calcul pe lângă celelalte cheltuieli , atât cheltuielile financiare, cât și cheltuielile cu impozitele).

Mp= x 100

Interpretare: Mărimei cifrei de afaceri joacă un rol hotărâtor în evaluarea acestui indicator.

Rentabilitatea capitalului social (sau capitalului total) RCS

Este unul dintre cei mai importanți indicatori folosiți de proprietarii unei firme la luarea unei decizii de investiție.

Rcs= x100

Interpretare: O rentabilitate a capitalului total bună facilitează procesul de atragere de capital social nou deoarece demonstrează existența unei conduceri eficiente a afacerii. O firmă cu o finanțare proprie solidă, care înregistrează o evoluție descrescătoare a ratei nu trebuie văzută negativ (cu condiția ca ratele calculate să nu fie sub limita admisă minim în idustria respectivă).

13. Rentabilitatea activelor totale RAT

Măsoară rentabilitatea întreprinderii ca pondere din totalul activelor angajate de acesta.

RAT= x 100

2. Indicatori de apreciere a eficienței economice a proiectelor de investiții

Termenul de recuperare a investiției reprezintă numărul de ani în care o întreprindere își recuperează investiția inițială, din fluxurile nete de numerar. Se realizează prin adunarea algebrică a valorilor fluxurilor nete de numerar ale proiectului analizat până când rezultatul devine pozitiv. Pentru luarea deciziei, se stabilește un prag de către societățile comerciale respective. Pentru o estimare mai realistă a acestui termen, indicatorul se actualizează în funcție de un factor de actualizare. Este un indicator care exprimă gradul de lichiditate a unei firmei și riscul proiectului. Proiectele care au un termen de recuperare de 3 sau 4 ani au un grad mare de nesiguranță. Prezintă multe deficiențe.

Veniturile brute reprezintă volumul total al încasărilor dintr-o anumită perioadă (cifra de afaceri.

Analiza financiară prevede ca la aceste venituri să se adauge creditele contractate.

Cheltuielile totale sunt formate din cheltuielile de exploatare (cu excepția cheltuileilor cu amortizarea ) și din cheltuielile cu investiția.

Cth = Ih + Ch

Unde:

Cth reprezintă cheltuielile totale aferente anului h;

Ih reprezintă cheltuielile cu investiția în anul h;

Ch reprezintă cheltuielile de exploatare (fără amortizare) ale anului h.

Raportul dintre venituri/cheltuieli actualizate (benefice-cost) permite compararea sumei încasărilor realizată pe durata de funcționare a proiectului de investiții cu cheltuielile efectuate în aceeași durată de timp. Pentru a analiză mai realistă aceste venituri și cheltuieli se actualizează pe baza unui factor de actualizare, care este de fapt costul mediu ponderat al capitalului.

Unde:

R este raportul dintre veniturile actualizate și cheltuielile actualizate;

Vh este venitul obținut în anul h;

Ih reprezintă investiția anuală;

Ch sunt cheltuielile anuale;

a este factorul de actualizare;

d reprezintă durata de execuție a priectului de investiții;

D este durata de funcționare a proiectului de investiții

Proiectul de acceptă doar dacă R>1. Deci proiectele cu R mai mic sau egal cu 1 sunt respinse.

Pentru evaluarea proiectului de investiții vom lua în considerare raportul dintre veniturile și cheltuielile actualizate, atât din punctul de vedere al analizei financiare (la nivelul investitorului), cât și din cel al analizei economice (la nivelul economiei naționale).

Fluxul de numerar (cash flow) indică pierderea sau câștigul înregistrat de o societate într-un an. Se calculează astfel:

Fh = Vh + (Ch + Ih)

Unde:

Fh este fluxul de numerar pentru anul h;

Vh reprezintă venitul anului h;

Ch constituie cheltuielile de producție;

Ih formează cheltuielile de investiții.

Venitul net actualizat (VNA) permite compararea veniturilor brute actualizate obținute pe durata de funcționare a obiectivului cu cheltuielile totale actualizate din aceași perioadă. Se exprimă astfel:

Se acceptă doar proiectele pentru care VNA este mai mare decât 0.

VNA este un indicator deosebit de important pentru aprecierea eficienței unui proiect de investiții deoarece exprimă tocmai venitul net obținut de întreprindere pe durata de funcționare a proeictului, în condiții de actualizare. Totuși nu poate fi considerat indicator de eficiență economică deoarece nu asigură și comparabilitatea cu eforturile făcute pentru obținerea acestui venit.

Rata internă de rentabilitate a investiției (RIR) exprimă rata de actualizare care egalizează veniturile brute actualizate cu cheltuielile totale actualizate pe durata de funcționare a obiectivului. Din cele spuse mai sus rezultă că rata internă de rentabilitate este rata pentru care venitul net acualizat este 0. Banca Mondială a stabilit o rată limită pentru RIR de 10%.

Se acceptă acele proiecte pentru care rata internă de rentabilitate se situează la cote superioare celor similare, realizate în trecut.

RIR se poate afla prin reprezentare grafică sau analitic.

unde:

V1= venit net actualizat pozitiv

amin = factor de actualizare minim

V2=venit actualizat negativ

amax= factor de actualizare maxim

RIR arată puterea economică a obiectivului și îmbracă două forme:

RIRE (economică)

RIRF (financiară)

Pentru ca un proiect independent să fie rentabil RIRF trebuie să fie mai mare sau egal cu costul capitalului (rata dobânzii).

III . Abordarea practică

Pentru calculul indicatorilor finaciari prezentați mai sus, cât și pentru calculul indicatorilor de apreciere a eficienței economice a proiectului de investiții, vom atașa, pe lângă documentele de mai sus și celelalte documente necesare unei astfel de analize (adică bilanțul întreprinderii și contul de profit și pierdere aferent proiectului de investiții).

Bilanțul ( în mii lei) este prezentat pe pagina următoare:

Contul de profit și pierdere aferent proiectului:

mii lei –

O comparație între volumul vânzărilor și rezultatul net pe durata anilor N+1 – N+5

În ceea ce privește factorul de actualizare (a), adică costul mediu ponderat al capitalului, îl vom calcula în funcție de rata dobânzii la credit și gradul de risc al proiectului.

Astfel, a = d + r

Unde d = 12%, r = 6%; rezultă că a = d(1-Ip) + r

Ip = impozitul pe profit (25%)

De unde rezultă că a = 0,12(1-0,25) + 0,06 = 0,09 + 0,06 = 0,15 =15%

1. Calculul indicatorilor financiari

Indicatorii financiari au fost calculați pe anii N – N+4.

indicatori de lichiditate:

a). Rata lichidității generale

RL(N)==1,31 ori

RL(N+1)==1,01 ori

RL(N+2)==1,07 ori

RL(N+3)==1,29 ori

RL(N+4)==1,80 ori

b). Testul acid (rata lichidității imediate)

RTA(N)==1,06 ori

RTA(N+1)==0,71 ori

RTA(N+2)==0,93 ori

RTA(N+3)==1,12 ori

RTA(N+4)==1,38 ori

2. indicatori de solvabilitate

a ). Rata datoriilor

RD(N)==0,38

RD(N+1)==0,72

RD(N+2)==0,57

RD(N+3)==0,36

RD(N+4)==0,30

b). Rata de solvabilitate

(N+1)= x 100=1,35 %

Rs(N+2)= x 100=0,33 %

c).Rata de acoperire a activelor fixe

RAA(N+1)= =1,86 ori

RAA(N+2)= =3,76 ori

d).Rata de acoperire a serviciului datoriei (RAD)

-înainte de impozitare

RAD(N+1)= = 3,38 ori

RAD(N+2)= = 3,51 ori

RAD(N+3)= = 3,98 ori

-după impozitare

RAD(N+1)==2,86 ori

RAD(N+2)= =2,77 ori

RAD(N+3)= =3,24 ori

indicatori de gestiune

a). Viteza vânzărilor

VV(N)= =10 zile

VV(N+1)= =20 zile

VV(N+2)= =21 zile

VV(N+3)= =19 zile

VV(N+4)= =24 zile

b). Viteza de rotație a stocurilor

Rs(N)= =25,81 ori

Rs(N+1)==12,82 ori

Rs(N+2)==30,22 ori

Rs(N+3)==33,01 ori

Rs(N+4)==13,83 ori

c). Durata medie de stocare ()

(N) == 14 zile

(N+1) ==28 zile

(N+2) ==12 zile

(N+3) ==11 zile

(N+4) ==26 zile

d). Viteza de rotație a activelor totale (RA)

RA(N)==2,52 ori

RA(N+1)==1,57 ori

RA(N+2)==1,90 ori

RA(N+3)==2,05 ori

RA(N+4)==1,72 ori

4. indicatori de rentabilitate

a). Marja de profit (rentabilitatea vânzărilor) RP

Mp(N+1)= x 100=18 %

Mp(N+2)= x 100=21 %

Mp(N+3)= x 100=20 %

Mp(N+4)= x 100=21 %

b). Rentabilitatea capitalului social (sau capitalului total) RCS

Rcs(N)= x 100=90 %

Rcs(N+1)= x 100=101 %

Rcs(N+2)= x 100=94 %

Rcs(N+3)= x 100=66 %

Rcs(N+4)= x 100=51 %

c). Rentabilitatea activelor totale RAT

RAT(N)= x 100=74 %

RAT(N+1)= x 100=42 %

RAT(N+2)= x 100=55 %

RAT(N+3)= x 100=57 %

RAT(N+4)= x 100=48 %

2. Calculul indicatorilor de apreciere a eficienței economice a proiectelor de investiții

Analiza financiară

În tabelul de mai sus s-au calculat veniturile brute actualizate, cheltuielile totale actualizate, precum și fluxul de numerar actualizat, corespunzătoare analizei financiare, la un cost mediu ponderat al capitalului de 15%.

Analiza economică

În tabelul de mai sus s-au calculat veniturile brute actualizate, cheltuielile totale actualizate, precum și fluxul de numerar actualizat, corespunzătoare analizei economice, la un cost mediu ponderat al capitalului de 15%.

Raportul dintre venituri/cheltuieli actualizate (benefice-cost):

– pentru analiza financiară:

-pentru analiza economică :

Calculul venitului net actualizat:

Analiza financiara

Analiza economica

Calculul ratelor interne de rentabilitate

RIR pt analiza financiara:

==70+5 x*0.9=70+4,5=74,5%

RIR pt analiza economica:

Calculul unor valori ale VNA:

Reprezentarea grafică a VNA:

Termenul de recuperare a investiției:

.

Fluxuri anuale=Venit net din exploatare dupa impozitare + amortizarea mijoacelor fixe.

ani

TA=ani

IV. Interpretarea indicatorilor și formularea concluzilor

1. Interpretarea indicatorilor financiari

În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile obținute din calculul indicatorilor financiari:

a). indicatorii de lichiditate

Considerăm că, deși în anii N+1 și N+2 lichiditatea generală are valori sub 1.2 – adica 1.014, respective 1.08 – acest fapt nu este considerat un aspect negativ deoarece în acești ani dividendele repartizate acționarilor costituie 70% din totalul datoriilor curente, urmând ca în anul N+3 lichiditatea generală să crească la 1.29, în condițiile unei ponderi a dividendelor de 50% în totalul datoriilor curente ale firmei. Se observă o evoluție pozitivă a lichidității în anii N+1 – N+4, astfel că în anul N+4 lichiditatea generală atinge 1.8, ceea ce duce la concluzia că situația trezoreriei este perfect asigurătoare.

Lichiditatea imediată este mai mare decât 1 în anul N, fiind urmată de o scădere nesemnificativă în anul N+1 (0.71). Din anul N+1, lichiditatea imediată înregistrează o evoluție pozitivă până în anul N+4, când atinge valoarea de 1.4.

Indicatorii de lichiditate sunt mai mari în anul N, ca urmare a neacordării de dividende, în scopul pregătirii investiției din anul N+1.

b). indicatorii de îndatorare

Rata datoriilor este favorabilă, înregistrând valori sub 0,73 și culminând cu 0,36 în anul N+4.

Rata de solvabilitate arată că în anul N+1 firma se finanțează într-o mai mare măsură din surse împrumutate (în acest caz rata de solvabilitate atinge 1.35), urmând ca în anul N+2 firma să se intereseze mai mult de finanțare prin surse proprii (are în vedere încorporarea rezervelor în anii următori la o ponedere de 50% din profitul obținut, astfel că rata de solvabilitate scade până la 0,33).

Rata de acoperire a activelor imobilizate reflectă o situație pozitivă a întreprinderii din punctul de vedere al acoperirii datoriilor pe termen lung prin valoarea activelor fixe nete, înregistrând valoarea 1.86 în N+1 și valoarea 3.76 în anul N+2.

Rata de acoperire a serviciulul datoriei tratează solvabiliatea proiectelor de investiții și indică de câte ori profitul din activitatea companiei acoperă serviciul datoriei. Rata de acoperire a serviciului datoriei înainte de impozitare prezintă un trend ascendent (de la 3.38 în anul N+1, la 3.98 în anul N+3), ceea ce indică o conducere eficientă. Rata de acoperire a serviciului datoriei după impozitare este mai mică în anul N+2, decât în anul N+1, înregistrând mai apoi o creștere semnificativă (de la 2.77 la 3.25).

c). indicatorii de gestiune

Viteza de rotație a activelor totale indică o evoluție pozitivă, fiind în toți anii mai mare decât 1 (ținând cont și de faptul că activele totale sunt formate în principal din active fixe).

Viteza vânzărilor reflectă un rezultat favorabil din punctul de vedere al eficienței conducerii privind plățile de datorii, cea mai mare fiind de 24 de zile.

Viteza de rotație a stocurilor indică o gestiune eficientă, cea mai mare valoare (33 de zile) fiind înregistrată în N+3, urmând ca în anul N+4 să scadă la 14 zile.

Durata medie de stocare indică și ea o conducere eficientă, cea mai mare valoare fiind înregistrată în N+1 (28 de zile).

d). indicatorii de rentabilitate

Marja profitului net se menține la un nivel de aprox. 21% în anii N+2, N+3, N+4. În anul N+1 a înregistrat o scădere față de anul N, aceste schimbări fiind datorate deciziei firmei de-a contracta un credit pe termen lung (apariția unor cheltuieli cu dobânzile).

Rentabilitatea capitalului propriu înregistrează o creștere în anul N+1 (de 11%, rezultată în urma extinderii volumului de activitate și a sporirii profitului). În anii următori se înregistrează o scădere a acestui indicator, datorită creșterii capitalului prin încorporarea de reserve (50% din rezultatul net al exercițiului).

În cazul rentabilității activelor totale, în anul N+1 se observă o scădere semnificativă (de la 74% la 42%), care se explică prin creșterea semnificativă a activelor fixe, datorată investiției de capital. În anii următori, indicatorul oscilează între 48% și 57%.

Concluzie:

Analizând indicatorii financiari calculați, putem spune că întreprinderea are o evoluție favorabilă pe intervalul N – N+4. Această evoluție se datorează unei conduceri eficiente a firmei. Putem preconiza că întreprinderea va avea o evoluție la fel de bună și în restul anilor de funcționare a proiectului.

2. Interpretarea indicatorilor de apreciere a eficienței economice a proiectelor de investiții

1. Termenul de recuperare neactualizat al investiției este bun, fiind de 2.06 ani, ținând cont de faptul că proiectul de investiții poate avea o durată de funcționare mai mare de 7 ani. Un rezultat destul de bun se obține și în cazul termenului de recuperare actualizat (2.4 ani). Termenul de recuperare actualizat este mai mic decât 3 ani.

Concluzie:

Acest indicator reflectă faptul că proiectul de investiții are un grad de nesiguranță redus și că firma are un grad mare de lichiditate. Termenul de recuperare a investiției este folosit des în practică, fiind ușor de calculat, dar nu este cel mai bun indicator de apreciere a eficienței economice, având multe deficiențe.

2. Veniturile brute și cheltuielile totale

Se observă faptul că în cazul analizei economice, veniturile și cheltuielile sunt mult mai mici decât în cazul analizei financiare deoarece pentru determinarea acestora nu se iau în calcul: la venituri – creditele primite – și la cheltuieli – dobânzile și rambursările creditului.

3. Raportul dintre veniturile actualizate și cheltuielile actualizate este mai mare decât 1 în ambele cazuri. Astfel, la nivelul economiei naționale, raportul are o valoare favorabilă (de 1.23). În cazul analizei financiare se observă o scădere a eficienței economice în comparație cu rezultatul analizei economice, când nu se luau în calcul sursele de finanțare și taxele plătite de agentul economic, însă se menține la un nivel avantajos (1,08).

Concluzie:

Raportul dintre venituri și cheltuieli de 1,08 indică un proiect eficient.

4. Fluxul de numerar actualizat este mai mare în cazul analizei economice decât în cazul analizei financiare din aceleași motive enunțate mai sus.

5. Venitul net actualizat (VNA) este unul dintre cei mai importanți indicatori folosiți pentru determinarea viabilității unui proiect.

VNA calculat din perspectiva economiei naționale și la nivelul agentului economic are valoare pozitivă (dublu în cazul analizei economice).

Concluzii:

Deoarece VNA este pozitiv în cazul analizei financiare, se consideră că proiectul este viabil.

Venitul net actualizat este un indicator destul de bun pentru aprecierea eficienței unei investiții, dar nu este suficient deoarece măsoară doar efectele nete, nu și eforturile cu care s-au obținut aceste efecte.

6. Rata internă de rentabilitate (RIR)

RIR este cel mai important indicator de apreciere a rentabilității unui proiect. Acest indicator are o valoare foarte bună în cazul analizei economice (RIRE: 94.25%) și o valoare mai slabă în cazul analizei financiare (RIRF: 74.5%), dar și aceasta este o valoare favorabilă.

Concluzii:

Rata dobânzii la creditul contractat este de 12% și RIRF calculat este de 74,5%. Dacă comparăm cele două valori putem observa clar că proiectul de investiții este un proiect rentabil.

V. Propuneri

Pentru obținerea unor informații cât mai precise despre viabilitatea proiectului de investiții și despre gradul de risc al proiectului, realizatorul acestui studiu propune:

RIRM (rata internă de rentabilitate modificată), care are un avantaj semnificativ față de RIR, deoarece presupune că toate fluxurile de numerar provenite din proiect sunt investite la o rată a dobânzii egală cu costul capitalului;

Efectuarea analizei de senzivitate, care determină cum este influențat RIR de modificările ipotezelor privind variabilele esențiale (costuri, beneficii, etc), adică determină gradul de risc al proiectului când sunt luate în calcul mai multe ipoteze.

BIBLIOGRAFIE:

Dicționar Macmillan de Economie Modernă, (coordonator pentru versiunea în limba română: Sorica Sava), Editura Codecs, București, 1999;

Managementul și analiza proiectelor de investiții, Silviu Szentesi, Radu Cureteanu, Editura Mirton, Timișoara, 2004.

CUPRINS