Indicatii Terapeutice ale Plantelor Medicinale

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. DESCRIEREA UNOR PLANTE MEDICINALE

1.1 Aspecte morfologice

1.1.1 Valeriana

1.1.2 Paducelul

1.1.3 Napraznicul

1.1.4 Afinul

1.1.5 Obligeana

1.1.6 Limba cerbului

1.1.7 Merisor

1.1.8 Mesteacanul

1.1.9 Stanjenelul de balta

1.2 Arealul de raspandire

1.3 Recoltarea

CAPITOLUL II. INDICATII TERAPEUTICE ALE PLANTELOR MEDICINALE

2.1 Prepararea

2.2 Utilizari

CAPITOLUL III. MATERIALE SI METODE DE LUCRU

3.1 Materialul pentru prepararea acestor produse

3.2 Metode pentru prepararea acestor produse

3.2.1 Colectarea

3.2.2 Uscarea

3.2.3 Prepararea produselor

3.2.4 Ambalarea

3.2.5 Depozitarea

CAPITOLUL IV. REZULTATELE ANALIZELOR LA PRODUSELE OBTINUTE

4.1 Analiza unui ceai obtinut

4.2 Analiza unei tincture obtinute

4.3 Alifii

4.4 Sirop

4.2.3 Vin de coacaza neagra

CAPITOLUL V STUDIUL FOLOSIRII PRODUSELOR PE 2011-2013

5.1 Folosirea produselor pe 2011-2013

5.2 Calculul economic pe 2011-2013

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

De mult timp, omul a folosit pentru existenta sa resursele naturale,care proven din lumea vegetala si animala. El a reusit sa identifice pe langa plantele comestibile si pe cele care aveau efecte benefice pentru sanatatea sa, precum vindecarea ranilor, a bolilor, precum si pe cele toxice.

Indentificarea plantelor cu efect terapeutic a parcurs un drum greu, presat cu multe victime, deoarece multe dintre ele sunt otravitoare.In toate tinuturile exista specii de plante toxice, care luate intern in cantitati diferite produc intoxicatii severe, delir sau chiar moartea.

In perioada Renasterii, T.Paracelsus arata ca nu planta intreaga, ci substanta activa ce o contine este cea care vindeca,numind acea parte active ”arcanum” sau ”quinta esentia”, conturand notiunea de ”principii active”. Paralel cu dezvoltarea chimiei,a fost posibila si cunoasterea substantelor active din plante.

Orientarile actuale in medicina sunt grefate tot mai multe pe utilizarea fitoterapiei, limitand explozia folosirii a medicamentelor de sinteza in strictul necesar.

Pe glob, circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante, fiind folosite la tratarea unor boli grave de inima, stomac, sistem nervos etc. Se apreciaza ca la scara mondiala se folosesc astazi in fitoterapia populara”culta”circa 20.000 de specii de plante medicinale si aromatice,din care mai utilizate sunt circa 300 de plante in toata lumea.

Referitor la vechimea folosirii plantelor”de leac” pe teritoriul Romaniei amintim doar ca filozoful grec Herodot mentiona priceperea dacilor in folosirea plantelor pentru tamaduirea ranilor si durerilor.Sunt numeroase documente care atesta indeletnicirea folosirii plantelor in lecuirea bolilor de catre triburile geto-dace care locuiau pe teritoriul tarii noastre.

Avand conditii foarte variate de clima si sol, tara noastra are o flora diversificata si bogata. Din zona de stepa si pana-n cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase, plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate in scop medicinal si aromatic, pentru nevoile interne si pentru export, in tara noastra se recolteaza sistematic in prezent peste 150 de specii de plante.

Plantele medicinale si aromatice cultivate reprezinta surse inepuizabile de materii prime pentru industria de medicamente, alimentara, de aroma etc, fiind apreciate si datorita lipsei de toxicitate la folosire indelungata. Unele plante au utilizare mixta, altele au numai utilizari terapeutice.

De la plantele medicinale se recolteaza unul sau mai multe organe de la suprafata solului si organe subterane care constituie material vegetal ce contine principii active.

Momentul recoltatului se stabileste in functie de produsul care se recolteaza, de fenofaza plantei, de conditiile climatice si perioada de zi, pentru a obtine o productie ridicata “de materie prima”, cu continut bogat in principii active.

Tara Beiusului, leagan de cultura si civilizati este asezat pe cursul superior al Crisului Negru strajuita fiind de culmile inpadurite ale muntilor Bihorului, Codru Moma si Padurea Craiului.

Scaldata si fertilizata de valea Crisului Pietros, imbratisata si aparata de culmile muntilor Bihor-Vladeasa,sub zona etnografica Pietroasa, cuprinde mai multe sate asezate in forma de semiluna de-alungul vaii Crisului si a afluentilor sai:Pietroasa, Gurani, Cociuba Mica,Poienii de Sus, deJos, Saud, Ferice, Buntesti, Lelesti, pe Valea Crisului Pietros iar pe Valea Craiesei, Chiscau, Bradet, Stancesti, Magura, Julesti.

Astfel descrisa tara Beiusului si-a format de-a lungul veacului o cultura specifica, proprie, o arta traditionala originala, mestesuguri specializate pe ramuri si sate, configurand o civilizatie timpurie, parte din frumoasa tara a romanilor.

Cea mai cunoscuta zona a tarii Beiusului una dintre cele mai dezvoltate comune este comuna Buntesti, sat Poienii de Jos, renumita cu traditie pe tara inca de pe vremea regelui Ferdinand.

Satul Poienii de Jos este situat la poalele muntilor Apuseni avand o gama foarte larga de plante medicinale care se gasesc in flora spontana si mai tarziu urmasii taranilor lasand mostenire ca traditie cunoasterea, culegerea plantelor medicinale.

Treptat zona comunei Buntesti a ajuns sa fie cunoscuta in intreaga tara cat si-n strainatate cu ajutorul ”buruienarilor” din Poienii de Jos, care au pastrat cu sfintenie traditia de recoltare, valorificare a plante medicinale.

Va voi enumera cateva dintre cele mai cunoscute si utilizate plante medicinale cu efecte miraculoase asupra organismului:napraznicul,urzica,coada soricelului, galbenele, untul pamantului, rostopasca, salvie, paducel, cimbrisor, stanjenel de balta, limba cerbului, afin, merisor, mesteacan, valeriana, papadie, alun, turita mare, menta, sulfina, roinita, marul lupului, tataneasa, obligeana, salcam, spanz, coada calului, tintaura, branca ursului, cretisoara etc.

Ca rezultat al cercetarilor si a utilizarii frecvente multe dintre plantele enumerate mai sus au un real succes in prevenirea, ameliorarea si vindecarea anumitor boli.

Plantele medicinale sunt armele esentiale ale medicinii naturiste. Datorita rezultatelor medicinale pe care unele plante le are, oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau macar ameliora diverse afectiuni. Dintre cele mai utilizate plante in medicina naturista vom vorbi astazi despre cateva care au efecte vindecatoare foarte puternice.

CAPITOLUL I

DESCRIEREA UNOR SPECII DE PLANTE MEDICINALE

1.1 ASPECTE MORFOLOGICE

1.1.1. Valeriana (Valeriana officinalis)-sursa proprie

Fig.1.1

Se mai numeste si odolean, este o planta ierboasa, inalta, care creste spontan in locurile de deal si de munte.Florile avand o culoare roz-palida, cu un miros slab ca si frunzele.

1.1.2. Paducelul sau planta inimii (Crataegus monogyna)-sursa proprie

Fig.1.8

Frunzele pot fi dințate sau lobate, fructul este o samară.

Denumirea mesteacănului vine din latinul  mastichinus. Denumirea științifică a genului, Betula, este tot din limba latină.

Coaja soiurilor de mesteacăn prezintă aceeași caracteristică: este marcată de dungi fine, orizontale, iar coaja este subțire.. Mugurii apar primăvara devreme și cresc până la începutul verii.

Florile sunt monoice deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor.

1.1.9. Stanjenelul de balta (Iris pseudacorus)

Fig.1.9

www.formula-as.ro

Stanjenelul de balta este o planta perena, cu rizomi orizontali de culoare bruna, tulpini aeriene ramificate, frunze lungi de 90 cm si flori de culoare galbena, cu un diametru de circa 10 cm. Fructele sunt in forma unor capsule cu o lungime de 4-7 cm.Poate atinge o inaltime de circa 120 cm. Florile apar din luna mai pana in luna iulie.

1.2 AREALUL DE RASPANDIRE

Valeriana

Valeriana este rara, nu se prea gaseste in flora spontana, de aceea se cultiva pe suprafete mari,inclusiv la noi in tara.

Paducelul

Creste in zonele montane si submontane, preferand solurile umede de la marginile drumului, de pe malul paraielor de munte.

Napraznicul

Creste in zonele submontane si montane, preferand solul bine afanat si umed, de la marginile de drum, de pe malul paraielor de munte, din rupturile de mal.
Afinul

Se gaseste în regiunile alpine pînă la altitudinea de 2000–2500 m, pe versanții umbriți și umezi,prin paduri de conifer,pajisti montane,pe stancarii si pe soluri silicoase.

Obligeana

Prefera locurile mlastinoase si greu de accesat, de aceea obligeana se recolteaza.

Limba cerbului

Limba cerbului se gseste in padurile de fag si la munte.

Merisorul

Merisorul creste si la noi, in zona de munte, si rezista la conditii meteo dintre cele mai vitrege si, daca-i consumi fructele si frunzele vei deveni si tu la fel de puternic si vei face fata fara probleme vitregiei vremurilor de iarna.

Mesteacanul

Aceștia sunt în general copaci sau arbuști de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică.

Crește în zona dealurilor, dar se poate întâlni și în câmpie sau în zona montană până la 1.500 metri, pe coaste însorite.

Stanjenelul de balta

In tara noastra stanjenelul de balta se gaseste in Delta Dunarii, dar si in zonele de munte.

1.3 RECOLTAREA

Valeriana

Radacina de la valeriana se recolteaza pe la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie.

Paducelul

De la paducel se culege coaja primavera, fructele se culeg toamna iar florile se culeg in stare de muguri.

Napraznicul

De la napraznic se culeg tultinile inflorite cu tot cu frunze,dar fara radacini.

Afinul

Afinul se culege in timpul verii pana in toamna, in lunile mai-septembrie, iar fructele se culeg in lunile iulie-septembrie.

Obligeana

Rizomii, (calamii rhizoma), se recoltează toamna și se utilizează ca tonic în industria farmaceutică.

Limba cerbului

Limba cerbului se culege in luna mai.

Merisorul

Se culege de la sfarsitul primaverii pana la inceputul toamnei.

Mesteacanul

De la mesteacan se recolteaza frunzele tinere incepand din luna mai, recoltarea se continua pana la sfarsitul luniii iunie.

Stanjenelul de balta

De la stanjenel se recolteaza radacina (rizomul) in perioada lunilor iulie-septembrie. Intotdeauna recoltarea se face atunci cand planta are doi sau trei ani de vegetatie.

CAPITOLUL II

INDICATII TERAPEUTICE ALE PLANTELOR MEDICINALE

2.1 Prepararea

Valeriana

Preparate din valeriana

Extractul hidroalcoolic este forma de administrare terapeutica cea mai frecvent utilizata. Metoda de preparare: se pun intr-un borcan cu 20 de linguri de pulbere de radacina de valeriana, 500 ml de alcool alimentar de 36 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa doua saptamani intr-un loc calduros, dupa care produsul obtinut se filtreaza si se pune in sticle, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi cate 50 de picaturi diluate in putina apa.

Pulberea se obtine prin macinarea fina a plantei. Pulberea se depoziteaza in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase, pe o perioada de 2 saptamani.Se folosestede 3-4 ori pe zi, cate o jumate de lingura de pulbere, pe stomacul gol.

Paducelul

Ceaiul de fructe de paducel

Se prepara astfel:intr-un litru de apa se pune la macerat 3-6 linguri de pulbere timp de 8-10 ore. Dupa care se filtreaza,planta ramasa se fierbe intr-un sfert de litru de apa timp de 2 minute. In final se amesteca cele 2 extracte si se obtine o jumate de litru de infuzie combinata, care se folosete pe parapeutica cea mai frecvent utilizata. Metoda de preparare: se pun intr-un borcan cu 20 de linguri de pulbere de radacina de valeriana, 500 ml de alcool alimentar de 36 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa doua saptamani intr-un loc calduros, dupa care produsul obtinut se filtreaza si se pune in sticle, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi cate 50 de picaturi diluate in putina apa.

Pulberea se obtine prin macinarea fina a plantei. Pulberea se depoziteaza in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase, pe o perioada de 2 saptamani.Se folosestede 3-4 ori pe zi, cate o jumate de lingura de pulbere, pe stomacul gol.

Paducelul

Ceaiul de fructe de paducel

Se prepara astfel:intr-un litru de apa se pune la macerat 3-6 linguri de pulbere timp de 8-10 ore. Dupa care se filtreaza,planta ramasa se fierbe intr-un sfert de litru de apa timp de 2 minute. In final se amesteca cele 2 extracte si se obtine o jumate de litru de infuzie combinata, care se folosete pe parcursul zilei.

Baia cu paducel se prepara din doi pumni de frunze si fructe de paducel,care se fierb in doi litri de apa, dupa care se strecoara si se toarna in apa impreuna cu sarea marina.

Napraznicul

Infuzia combinata se obtine din doua linguri de frunze si flori uscate nemacinate se pune 250 ml de apa la inmuiat, de seara pana dimineata, pana se filtreaza licoarea, dupa care planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa. La sfarsit, se combina maceratul cu infuzia racita. Se beau 3-4 cani pe zi, pe stomacul gol.

Ceaiul de napraznic se obtine din o mana de frunze si flori uscate nemacinate se pune 250 ml de apa la inmuiat de seara pana dimineata, se filtreaza licoarea rezultata, iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa. La sfarsit, se combina maceratul cu infuzia racita.Se consuma 3-4 cani de ceai pe zi, pe stomacul gol.

Afinul

Tinctura se prepara din fructe si alcool alimentar de 36 de grade. Se tine 15 zile la macerat, dupa care se strecura.

Frunze

– 2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita.Se acopera pentru 10 minute,dupa care se strecoara si se bea in cursul zilei.

Fructele

-2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. A doua zi se va bea in decursul zilei.

-2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. Se fierb timp de 10 minute. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi.

Obligeana

Pulberea de obligeana se obtine din radacini care se macina fin. Se foloseste 0,5 grame, 1,5 grame de pulbere ,de 3-4 ori pe zi, pe nemancate.

Maceratul la rece de obligeana se obtine prin punerea intr-o cana de apa a unei lingure de pulbere de obligeana, care se lasa la temperatura camerei vreme de 10-12 ore ,dupa care se filtreaza.Se beau 1-2 pahare pe zi, de obicei inainte de masa.

Tinctura de obligeana se obtine astfel:un borcan cu filet se umple pe jumatate cu pulbere de planta,se acopera cu alcool alimentar de 36 de grade, se lasa la macerat 10-12 zile, dupa care se filtreaza si se pune in sticle , care se pastreaza in locuri intunecoase si reci. Se consuma 30 de picaturi de tinctura, diluata in apa, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol.

Limba cerbului

De la limba-cerbului se folosesc, frunzele, cu tot cu petiol.Din limba cerbului se poate face si infuzie(o lingura deplanta la o cana de ceai.Planta poate utilizată nu doar intern, ci și extern..

Merisorul

Tinctura de Merisor se prepara astfel: se pune intrun borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de merisor,cu 500 ml alcool alimentar de 36 de grade, dupa care se lasa la macerat timp de 2 saptamani,dupa care se filtreaza.Se foloseste cate o lingurita de tincture diluata in apa de 4 ori pe zi.

Infuzia combinata de merisor se prepara astfel:se pun 4 linguri de pulbere intr-un sferet de litru de apa timp de 8 ore, dupa care se filtreaza.Planta ramasa se opareste cu inca un sfert de litru de apa,dupa care se amesteca cu extractul obtinut, folosindu-se pentru spalaturi si comprese.

Mesteacanul

Infuziea se obtine din 2 lingurite de frunze uscate maruntite la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 ceaiuri pe zi, chiar perioade mai lungi.

  Tinctura se obtine astfel:50 g de frunze sau muguri maruntite 250 ml alcool alimentar de 36 de grade,Se lasa timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se va strecura si se va administra intre 10 picaturi, de mai multe ori pe zi.

Stanjenelul de balta

O lingurita de rizom maruntit se va pune in 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute, dupa care se strecoara. Se va putea consuma in cazurile afectiunilor interne, chiar a ascitei pana la 2 cani pe zi. Se poate folosi durata mare de timp.

In cazul tusei se va lua cate o lingura de ceai din ora in ora.

 Se va pune 50 g de rizom maruntit la 250 ml alcool de 36 de grade. Se va tine timp de 15 zile dupa care se strecoara. Se va lua cate 10 picaturi diluate cu apa

Extern:
Se va putea folosi la tratarea alopeciei sau a cheliei. Se intervine cu frectii cu tinctura sau cu planta macerata in otet timp de 8 zile. Se vor face frectii de 2 ori pe zi cu o vata inmuiata in aceasta solutie. La fel se poate folosi la petele de pe piele sau la mancarimi, bataturi.

2.2 UTILIZARI

Valeriana

Insomnie valeriana ajuta la marirea perioadei de somn.Pentru a imbunatatii calitatea somnului se face un tratament de cate 6 saptamani, in care se foloseste seara la ora 7 si inainte de culcare cate o lingurita de tincture de valeriana.

Spasme gastrointestinale, valeriana are calitati relaxante asupra musculaturii netede, fiind eficienta in colici si in spasme intestinale. Se administreaza sub forma de infuzie combinata, cate 2 cani pe zi. Tratamentul dureaza 3-7 zile.

Crampe in timpul menstrelor,se foloseste 2 lingurite de tinctura de valeriana.

.

Depresie – se face o cura de 15-30 de zile cu valeriana. Se administreaza cate o jumatate de lingurita de pulbere dimineata la ora 8, seara la ora 19 si cu putin timp inainte de culcare.

Paducelul

Paducelul se foloseste in cazul umflarii mainilor si a picioarelor, a urinarii nocturne excesive la bolnavii cardiaci, marita si tulburari de comportament la copii. Florile plantei sunt cele mai bine tolerate si mai nenocive remedii vegetale din lume.

 Anghina pectorala se foloseste astfel: de 400 mg de extract de paducel, luata de 3-4 ori pe zi, Se recomanda ceaiul de fructe de paducel, din care se bea cate un litru pe zi, timp de 3-4 saptamani.

Hipertensiunea arteriala se foloseste 1000-1200 mg de extract de paducel,pe zit imp de 40-60 de zile

Ateroscleroza, tratamentul cu paducel stopeaza evolutia afectiuni si previne multe dintre complicatiile sale.

Circulatie periferica deficitara se face un tratament de 60 de zile cu sirop de paducel, din care se bea 3-4 linguri pe zi.

Napraznicul

Infectii virale, se recomanda un tratament cu napraznic din care se iau 4-6 comprinate pe zi,timp de 30 de zile.

Impotenta se trateaza astfel : se foloseste comprimate de napraznic,din care se iau 4-8 pe zi,timp de 12 saptamani.

Sterilitatea la barbate se face un tratamen de cate 8 comprimate timp de 3  luni.

Sterilitatea la femei se trateaza cu infuzie combinata de napraznic cate 200ml pe zi, de 4 ori pe zi.

Tulburarile de ciclu menstrual se trateaza astfel:se ia 2-3 lingurite de pulbere,timpde 28 de zile.

Fibrom uterin, chisturi ovariene, tumori benigne in general se trateaza astfel:se fac cure indelungate, minimum 3 luni, cu napraznic administrat sub forma de comprimate, cate 6 pe zi

Afinul

Este un bacteriostatic,care se recomanda in ameliorarea proceselor de fermentatie siputrefactie intestinala.

Infuzia de fructe de afin se foloseste in tratarea gastritei,aciditatii scazute a stomacului,in combaterea organismului dereglat.

Obligeana

Tulburari produse de stres: cosmaruri, insomnie, aceste afectiuni se trateaza cu maceratul la rece . Se bea o 100 ml, dimineata, la pranz si seara, in cure de 4 saptamani, urmate de 14 zile de pauza.

Gastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal, arsuri gastrice – se administreaza in doze mici – 0,5-1 gram de pulbere luate de patru ori pe zi Se face un tratament de doua saptamani, urmat de o saptamana de pauza.

Indigestia, digestia dificila, atonia gastrica si intestinala se administreaza in doze medii 1,5-2 grame ,de pulbere de obligeana, luata inainte de fiecare masa Se face un tratament cu obligeana administrata inainte de masa, cu o durata de 3 saptamani,.

Colita, enterocolita, colon spastic, se ia o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. O cura dureaza 3 saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza.

Constipatie atona,se foloseste maceratul la rece,se bea un pahar dimineata si unu seara,inainte de mancare.

Dureri de cap si migrene, se foloseste o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi.

Limba cerbului

Navalnicul este recomandat in diaree, febra si diureza scazuta., navalnicul se mai foloseste intern in bolile de plamani, impotriva tusei si degajarea cailor respiratorii.

Rizomul se leagă la răni, furuncule, erizipel, dureri de urechi,frunzele fierte în apă se administrează în tuberculoză și boli ale splinei. Ceaiul se administrează în boli de rinichi și contra febrei.

Părintele Arsenie Boca a recomandat unei credincioase care se afla la Mănăstirea Drăgănescu pentru piatră la fiere să nu se opereze și să bea ceai de Limba cerbului, împreună cu coajă de portocală timp de 2-3 luni, băut în loc de apă. Piatra se zdrobește pe cală naturală.

Merisorul

Infectiile urinare se trateaza astfel: merisorul se bea de 5 ori pe saptamana timp de 3 luni.

Ateroscleroza se trateaza astfel: se foloseste 4 comprimate de merisor pe zi,timp de 3 luni.

Baia de sezut dureaza 10-20 de minute, apoi se va ramane la caldura vreme de macar o ora

Guta se trateaza cu o cura de 12 saptamani,in care se ia cate 6 linguri pe zi din tincture de frunze de merisor si ienupar.

Hemoragiile menstruale abundente se trateaza din prima zi a ciclului menstrual cu cate 6 comprimate de merisor pan ace se opreste complet hemoragia.

Mesteacanul

Mesteacanul este utilizat cu succes in hipercolesterolemie, unul din efectele sale principale fiind acela de a actiona atat la nivel hepatic cat si biliar si intestinal, avand ca urmare scaderea colesterolemiei crescute si readucerea la normal a concetratiei de colesterol in sange.

Actioneaza la nivel intestinal avand efect detoxifiant pe flora locala fiind util in combaterea constipatiei. Accelereaza secretiile gastrice si amelioreaza digestia,este un puternic diuretic, reducand edemele si detoxifiind organismul ,bun antiinflamator, inclusiv articular, prezinta beneficii in guta, accelereaza detoxifierea organismului prin intensificarea transpiratiei, mai ales in caz de efort fizic, este util in litiaza renala dar si in infectiile renale ,
diabet, scazand usor glicemia, reumatism,guta, afectiuni respiratorii, boli hepatice si ascita, tonic capilar, este un bun regenerant al plagilor.

Stanjenelul de balta

Rizomii contin tanin, proantociani si irisina au proprietati astingente, antimicrobiene si cicatrizante..

Florile si frunzele acestei plante contin vitamina C.

Radacina este folosita in cosmetica si in industria parfurilor, sau pentru obtinerea unor lichioruri.

Pulberea, decoctul si tinctura de radacina sunt folosite in tratarea unor afectiuni ale cailor respiratorii deoarece au propietati diuretice, emoliente si expectorante.

CAPITOLUL III

MATERIALE SI METODE DE LUCRU

Studiul s-a facut in unitatea noastra I.F.GAVRA V.DANIEL,unde se pregateste 15 tipuri de ceaiuri,15 tipuri de tincturi, 2 tipuri de alifii, 2 tipuri de sirop, 1 tip de vin de coacaza.

Pentru aceste produse se folosesc: radacina de la stanjenel de balta, obligeana, valeriana, tataneasa, untu pamantului, etc, florile; galbenele, napraznic, paducel, tei, sunatoare, papadie, etc, frunzele de la merisor, mesteacan, afin, limba cerbului, napraznic,etc.

3.1 Materialul pentru prepararea acestor produse

Radacini: tataneasa, radacina de lemn dulce, patlagina, de brusture, obligeana, valeriana, stanjenel de balta, osu iepurelui, cicoare, etc,

Frunze: afin, limba cerbului, merisor, mesteacan, alun, maru lupului, frunza de nuc, anghinari, busuioc, frasin, patlagina, salvie, etc,

Flori: galbenele, salcam, paducel, sunatoare, coada soricelului, tei, lavanda, musetel, ciubotica cucului, soc, etc,

Planta intreaga: ghimpe, cimbrisor, cicoare, cimbru, coada calului, coada soricelului, papadie, pelin, plamanarica, pufulita cu flori mici, roinita, rostopasca, talpa gastii, sunatoare, sulfina, splinuta, sovarf, scai vanat, cretusca, cretisoara, etc,

Scoarta: crusin, salcie, stejar,

Muguri: pin, brad.

Retetele sunt pastrate din strabuni pana in zilele noastre.

In afara de materialul prim se mai foloseste si material auxiliar care este: apa, alcool, ceara, ulei, untura.

3.2. Metode folosite pentru prepararea produselor

Metodele de prelucrare sunt stabilite de organele de control.

3.2.1. Colectarea plantelor

Plantele sunt culese de pe dealuri, munti si campii, ele nu trebuie sa fie poluate de oameni si masini. Plantele sunt culese de noi, avand grija sa evitam locurile circulate de masini.

3.2.2. Uscarea

Fig.3.1

Uscarea plantelor se face in locuri special amenajate.

Locul unde se usuca plantele trebuie sa fie dotat cu site speciale si sa fie prevazut cu sistem de aerisire.

3.2.3. Prepararea plantelor

Fig.3.2

Camera unde se prepara produsele noastre este dotata cu: masa unde se impacheteaza produsele,avem ceaun pentru prepararea alifiilor,butoaie de inox care se folosesc la macerarea tincturilor,avem si gradometru care se foloseste la gradarea alcoolului.

3.2.4. Ambalarea (fig.3.2)

Ambalarea produselor se face intr-o camera utilata cu o masa.

3.3.5. Depozitarea

Fig.3.3

.

Depozitarea plantelor se face intr-un loc special amenajat, camera trebuie sa aiba rafturi si sa aiba un sistem de aerisire.

Rafturi pentru produse finite

Fig.3.4

SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCTIE

Fig.3.5

CAPITOLUL IV

REZULTATELE ANALIZELOR LA PRODUSELE OBTINUTE

4.1. Analiza unui ceai obtinut

Ceaiurile sunt preparate din: radacini, frunze, flori.

O sa enumeram cateva dintre retetele de ceaiuri ale firmei noastre I.F.GAVRA V.DANIEL VIOREL, care sunt pastrate din strabuni.

Ceai pentru boli de fiere,ficat,pancreas,hepatoprotector

Fig.4.1

Plante componente; filimica (parti aeriene), coada soricelului (parti aeriene), sunatoare (parti aeriene), rascoace (parti aeriene), napraznic (parti aeriene), rostopasca (parti aeriene), limba cerbului (frunza), sovarv (parti aeriene), rachitan (parti aeriene), tincture (radacina), unguras (parti aeriene), anghinare , alun (frunza).

Ceai pentru diabet, pancreas

Fig.4.2

Continut: afin (frunze), dud (frunze), teci fasole (teci), salvie de camp (parti aeriene), nuc (frunza), mesteacan (frunza), alun (frunza), menta (frunza), coada calului (parti aeriene), cicoare (parti aeriene).

Ceai pentru prostate,adenoma,infectii urinare,cistite,litiaza urinara

Fig.4.3

Continut: pufulita cu flori mici (parti aeriene), ghimpe (parti aeriene), branca ursului (parti aeriene), napraznic (parti aeriene), coada soricelului (parti aeriene), galbenele (flori), musetel (flori), coada calului (parti aeriene), urzica moarta cu flori, galbene (parti aeriene), mesteacan (frunze), fenicol (frunze), urzica (parti aeriene), urzica (frunza) moarta cu flori albe (parti aeriene).

Ceai pentru tensiune

Fig.4.4

Continut: tei (flori), paducel (flori), talpa gastii (parti aeriene), traista ciobanului (parti aeriene), coada calului (parti aeriene), mesteacan (frunze), alun (frunze), troscot (parti aeriene), sovarv (parti aeriene), ciubotica cucului (floarea), hamei (fructul), odolean (radacina), ventrilica (parti aeriene), cimbrisor (parti aeriene).

Ceai pentru stomac, ulcer duodenal, umflari, balonari, colite, constipatie, eliminarea toxinelor, intestine

Fig.4.5

Continut: sunatoare (parti aeriene), filimica (partiaeriene), tintaura (radacina), papadie (parti aeriene), napraznic (parti aeriene), menta (frunza), musetel (flori), cimbrisor (parti aeriene), coada calului (parti aeriene), coada soricelului (parti aeriene), branca ursului (parti aeriene), urzica (frunza), sovarav (parti aeriene).

Ceai pentru boli ginecologice, scurgeri vaginale, chist, fibrom, infectii

Fig.4.6

Continut: napraznic (parti aeriene), cretisoara (parti aeriene), zmeur (frunze), galbenele (flori), coada soricelului (parti aeriene), traista ciobanului (parti aeriene), urzica moarta (parti aeriene) ,urzica (frunza), alun (frunze), salvie de camp cu flori mov (flori), coada calului (parti aeriene), salcam (flori).

Ceai pentru raceala, gripa, plamani, tusa, bronsita, astm, raguseala

Fig.4.7

Continut: cimbrisor (parti aeriene), papadie (parti aeriene), patlagina (parti aeriene), scai vanat (parti aeriene), musetel (flori), sovarv (parti aeriene), urzica (frunza), tei (flori), potbal (parti aeriene), menta, (frunze), nalba (parti aeriene), trei frati patati (parti aeriene).

Buletin de analiza

Continutul probei: sunatoare (partea aeriana), salcam (flori), galbenele (flori), tintaura (partea aeriana), solovarv (partea aeriana), roinita (frunze), obligeana (rizom), coada soricelului (partea aeriana), izma (frunze), coada calului (partea aeriana), cimbrisor (partea aeriana), angelica (radacini), gentian (radacini), zmeur (frunze), nalba mare (radacina), patlagina (frunza), musetel (flori), busuioc (partea aeriana).

Rezultatele determinarii umiditatii, a cenusei totale si insolubila

Tabelul 4.1

Se observa ca umiditatea pentru ceaiul hepato-biliar este de 9.05%, iar cenusa totala de 7.40% si cenusa insolubila in HCL 10%,este de 1.84.

Determinarea masei uscate si a umiditatii la unele plante

Tabelul 4.2

Substanta uscata la plantele studiate este cuprinsa intre 15%, fiind limba cerbului si 30% obligeana, iar celelalte plante avand masa uscata cuprinsa intre 20-25%.

Umiditatea plantelor studiate este cuprinsa intre 70%, fiind obligeana si 85%, fiind limba cerbului.

4.2 Analiza unei tincturi obtinute

Tincturile sunt preparate din alcool de 36 de grade si planta medicinala.

Va vom da cateva exemple de tincturi preparate de noi.

Tinctura de bitter suedez

Contine: gentian (radacina), fenicul (fruct), tintaura (parti aeriene), turita mare (parti aeriene), salcam (flori), troscot (parti aeriene), rabarbar (radacini), cimbrisor de camp (parti aeriene), sunatoare (parti aeriene), salvie (frunze), lemn dulce (radacini), papadie (radacini), afin (frunze), branca ursului (flori), urzica (frunze), paducel (flori si frunze), valeriana (radacini), roinita (frunze), trifoi rosu (flori), merisor (frunze), rasina de brad, dafin (frunze), scortisoara, ienupar (fructe), anpelica (radacini), menta (frunze), ciubotica cucului (radacini), hamei (cornuri), tei (flori), extrase cu solvent hidroalcoolic obtinut din alcool etilic rafinat de origine agricola si apa potabila.

Buletin de analiza la bitteru suedez.

Continutul probei: gentian (radacina), fenicul (fruct), tintaura (parti aeriene), aloe vera (frunze), turita mare (parti aeriene), salcam (flori), troscot (parti aeriene), frasin (frunze), rabarbar (radacini), cimbrisor de camp (parti aeriene), sunatoare (parti aeriene), salvie (frunze), lemn dulce (radacina), papadie (radacina), afin (frunze), branca ursului (parti aeriene), urzica (frunze), paducel (parti aeriene), valeriana (radacina), roinita (frunze), trifoi rosu (flori), merisor (frunze), rasina de brad, dafin (frunze), scortisoara, ienupar (fructe), angelica (radacini), menta (frunze), ciubotica cucului (radacini), hamei (conuri), tei (flori), extrase cu solvent hidroalcoolic obtinut din alcool etilic de origine agricola si apa potabila.

Analiza bitterului suedez.

Tabelul 4.3

Tinctura de obligeana

Fig.4.8

Contine: obligeana (radacini).

Tinctura de branca ursului si napraznic

Fig.4.9

Contine: branca ursului (parti aeriene), napraznic (parti aeriene).

Tinctura de prostata

Fig.4.10

Contine: pufulita cu flori mici (parti aeriene), ghimpele (parti aeriene).

Tinctura de diabet-vedere

Fig.4.11

Contine: afin (frunze), silur (parti aeriene), brusture (radacina).

Tinctura de merisor si mesteacan

Fig.4.12

Contine: merisor (frunze), mesteacan (frunze).

4.2.1. Alifii

Alifiile se prepara din ulei sau untura,ceara si planta medicinala.Noi facem doua feluri de alifii:

-alifie de untul pamantului care contine untul pamantului radacina.

-alifie de galbenele, tataneasa, marul lupului si spanz(fig.4.13)

Fig.4.13

Contine: untu pamantului (radacina), galbenele (flori), tataneasa (radacina), maru lupului (planta aeriana), spanz (radacina).

4.3 Sirop de muguri de pin

Siropurile sunt preparate din apa, zahar si planta medicinala.

Fig.4.16

Noi preparam mai multe tipuri de siropuri, dar cel mai cunoscut sirop preparat de noi este siropul de muguri de pin.

Reteta proprie:la un kg de muguri se pune un kg de zahar siun litru de apa,apoi se pune la fiert,dupa care de lasa sa se odihneasca o zi,dupa care se pune din nou la fiert pana ce se face ca si o gelatin.

4.2.3. Vin de coacaza neagra

Fig.4.15

Vinul de coacaza neagra este preparat din apa, zahar.

Reteta proprie

La un kg de coacaza neagra se pune 1 kg de zahar si 3 litri de apa.Coacaza cu zaharul se lasa la macerat timp de 6 saptamani,dupa care se pune apa si se mai lasa inca doua saptamanila macerat.

CAPITOLUL V

FOLOSIREA PRODUSELOR SI CALCULUL ECONOMIC 2011-2013

5.1 Studiul folosirii produselor 2011-2013

In urma analizei folosirii produselor pe anul 2011 a rezultat faptul ca cele mai bine vandute produse au fost tincturile si ceaiurile, respective 5% vinuri si cele mai multe vanzari de 45% tincture.(fig.5.1).

Fig.5.1

In urma urma raportului pe anul 2012 a rezultat faptul ca cele mai bine vandute produse au fost ceaiurile si tincturile.(fig.5.2),cu 10% vanzari la vinuri,cu 40% ceaiuri,iar alifiile,siropurile si tincturile sunt cuprinse intre aceste procente.

Fig.5.2

In urma raportului pe anul 2013 a rezultat faptul ca cele mai bine vandute produse au fost tincturile si ceaiurile(fig.5.3),valori cuprinse intre 47-23%.

Fig.5.3

Analiza vanzarii produselor pe 2011-2013

Tabel 5.1

In urma tabelului 5.1 rezulta ca cel mai bine produs vandut intre anii 2011-2013 sunt tincturile cu 112%,urmat de ceaiuri cu 88%,iar produsul cel mai slab vandut este vinul de coacaza neagra cu26%.

5.2 Calculul economic pe 2011-2013

Investitia

In anul 2011 s-a investit 7000 de lei.

In anul 2012 s-a investit 8500 de lei.

In anul 2013 s-a investit 9500 de lei.

Venitul

In anul 2011 am avut un profit de 14000 de lei.

In anul 2012 am avut un profited 17000 de lei.

In anul 2013 am avut un profit de 19000 de lei.

Profitul

In anul 2011 profitul a fost de 7000 de lei.

In anul 2012 profitul a fost de 4250 de lei.

In anul 2013 profitul a fost de 9500 de lei.

Calculul economic al produselor 2011-2013

Tabel 5.2

Din calculul economic al produselor pe 2011-2013 rezulta ca profitul cel mai mare la avut anul 2013 cu valoarea de 9500 lei, iar cel mai mic profit a fost in anul 2012 fiind de 4250 lei, cu mai putin de jumatate fata de anul 2013.

CONCLUZII

Din cele mai vechi timpuri, omul a folosit pentru existenta sa resursele naturale, provenite din lumea vegetala si animal. Pe parcursul a numeroase generatii care s-au succedat, el a reusit sa identifice pe langa plantele comestibile si pe cele care aveau efecte benefice pentru sanatatea sa,precum vindecarea ranilor,a bolilor,precum si pe cele toxice.

In zilele noastre pe glob, circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante, fiind folosite la tratarea unor boli grave de inima, stomac, sistem nervos etc. La acestea se adauga si produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara, parfumerie si cosmetica, a sapunurilor etc). Se apreciaza ca la scara mondiala se folosesc astazi in fitoterapia popular ”culta” circa 20.000 de specii de plante medicinale si aromatice, din care mai utilizate sunt circa 300 de plante in toata lumea.

Tara Beiusului, leagan de cultura si civilizatie este asezat pe cursul superior al Crisului Negru strajuita fiind de culmile inpadurite ale muntilor Bihorului.Astfel descrisa tara Beiusului si-a format de-a lungul veacului o cultura specifica, proprie, o arta traditionala originala, mestesuguri specializate pe ramuri si sate, configurand o civilizatie timpurie, parte din frumoasa tara a romanilor.

Cea mai cunoscuta zona a tarii Beiusului una dintre cele mai dezvoltate comuna este comuna Buntesti, sat Poienii de Jos, renumita cu traditie pe tara inca de pe vremea regelui Ferdinand.

Treptat zona comunei Buntesti a ajuns sa fie cunoscuta in intreaga tara cat si-n strainatate cu ajutorul”buruienarilor”din Poienii de Jos,care au pastrat cu sfintenie traditia de recoltare,valorificare a plante medicinale.

Din tabelul 4.1 se observa ca umiditatea pentru ceaiul hepato-biliar este de 9.05%,iar cenusa totala de 7.40% si cenusa insolubila in HCL 10%,este de 1.84.

Substanta uscata la plantele studiate este cuprinsa intre 15%,fiind limba cerbului si 30% obligeana,iar celelalte plante avand masa uscata cuprinsa intre 20-25%.

Umiditatea plantelor studiate este cuprinsa intre 70%,fiind obligeana si 85%,fiind limba cerbului.

In urma analizei folosirii produselor pe anul 2011 a rezultat faptul ca cele mai bine vandute produse au fost tincturile si ceaiurile, respective 5% vinuri si cele mai multe vanzari de 45% tincture.(fig.5.1).

In urma urma raportului pe anul 2012 a rezultat faptul ca cele mai bine vandute produse au fost ceaiurile si tincturile.(fig.5.2),cu 10% vanzari la vinuri,cu 40% ceaiuri,iar alifiile,siropurile si tincturile sunt cuprinse intre aceste procente.

In urma raportului pe anul 2013 a rezultat faptul ca cele mai bine vandute produse au fost tincturile si ceaiurile(fig.5.3),valori cuprinse intre 47-23%.

In urma tabelului 5.1 rezulta ca cel mai bine produs vandut intre anii 2011-2013 sunt tincturile cu 112%,urmat de ceaiuri cu 88%,iar produsul cel mai slab vandut este vinul de coacaza neagra cu26%.

Plantele medicinale sunt armele esentiale ale medicinii naturiste. Datorita efectelor medicinale pe care unele plante s-au dovedit a le avea, oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau macar ameliora diverse afectiuni. Natura se afla intr-o continua schimbare, unele specii dispar, altele se nasc si unele strabat timpul dar dovezile lasate de stramosii nostrii nu vor disparea niciodata.

BIBLIOGRAFIE

Dicționar plantelor de leac, Editura Călin, București, 2008, ISBN 978-973-7661-08-1

Milea Preda, Dicționar dendrofloricol, Editura Științifică și Enciclopedică , București, 1989 ISBN 973-23-0033-4

Gheorghe Mohan Atlasul plantelor medicinale din Romania,2003

Maria Sandor Tehnologia si controlul materiilor prime sivegetale,2013

Gheorghe Mohan Tratarea bolilor cu plante medicinale-2007

Muntean L.S.si colab. Plante medicinale si aromatice, 2003

Marin Popescu Galeno Terapia.Vindecarea bolilor prin ierburi 2011

Eric Favre Fitonutritie si fitoterapie(secrete din natura pentru viata de zi cu zi),2005

Marian Nita Afectiunile vascularesi plantele medicinale,2013

Dorin Dragos Fundamentele medicine natural partea doua-Vindecarea sufletului si a trupului prin plante,2007

Temelie Mihaela Enciclopedia plantelor medicinale cultivate din Romania,2009

R.Radulescu,F.Matei Plantele medicinale

Gheorghe Valentin Roman Cultura plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic,2008

www.romedic.ro

www.formula-as.ro

awww.stilfeminin.ro

www.eva.ro

www.plantemedtodor7.ucoz.ro

www.daciccool.ro

BIBLIOGRAFIE

Dicționar plantelor de leac, Editura Călin, București, 2008, ISBN 978-973-7661-08-1

Milea Preda, Dicționar dendrofloricol, Editura Științifică și Enciclopedică , București, 1989 ISBN 973-23-0033-4

Gheorghe Mohan Atlasul plantelor medicinale din Romania,2003

Maria Sandor Tehnologia si controlul materiilor prime sivegetale,2013

Gheorghe Mohan Tratarea bolilor cu plante medicinale-2007

Muntean L.S.si colab. Plante medicinale si aromatice, 2003

Marin Popescu Galeno Terapia.Vindecarea bolilor prin ierburi 2011

Eric Favre Fitonutritie si fitoterapie(secrete din natura pentru viata de zi cu zi),2005

Marian Nita Afectiunile vascularesi plantele medicinale,2013

Dorin Dragos Fundamentele medicine natural partea doua-Vindecarea sufletului si a trupului prin plante,2007

Temelie Mihaela Enciclopedia plantelor medicinale cultivate din Romania,2009

R.Radulescu,F.Matei Plantele medicinale

Gheorghe Valentin Roman Cultura plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic,2008

www.romedic.ro

www.formula-as.ro

awww.stilfeminin.ro

www.eva.ro

www.plantemedtodor7.ucoz.ro

www.daciccool.ro