INDEXUL TABELELOR ………………………….. ………………………….. ……………… 3 INDEXUL REPREZENTĂRI LOR GRAFICE… [610882]
1
CUPRINS
INDEXUL TABELELOR ………………………….. ………………………….. ……………… 3
INDEXUL REPREZENTĂRI LOR GRAFICE ………………………….. …………… 5
LISTĂ FIGURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 9
LISTĂ ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
CAPITOLUL 1. APARIȚI A ȘI EVOLUȚIA SISTEMELOR DE
ASIGURĂRI SOCIALE ………………………….. ………………………….. ………………. 12
1.1. Conceptul de asigurări sociale ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
1.2. Apariția sistemelor de asigurări sociale ………………………….. ………………………….. ….. 16
1.3. Etapele dezvoltării sistemelor de asigurări sociale ………………………….. ………………. 17
1.4. Asigurările sociale ca determinant al politicilor sociale ………………………….. ………. 19
1.5. Evoluția sistemului de asigurări sociale din România până la finele anului 1989 . 21
1.6. Sisteme de pensii: concept, apariție, diversitate ………………………….. ………………….. 24
1.6.1. Pensia – abordare conceptuală ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
1.6.2. Începuturile sistemelor de pensii ………………………….. ………………………….. …………… 27
1.6.3. Diversitatea sistemelor de pensii din statele membre ale Uniunii Europene …………. 28
1.6.4. Sistemul de pensii din Romania după anul 1989 ………………………….. ………………….. 39
1.6.5. Planurile de pensii private ………………………….. ………………………….. …………………….. 43
1.6.6 Deosebiri între sistemele publice de pensii și cele private ………………………….. …….. 48
CAPITOLUL 2. DEZVOLT AREA PIEȚEI FONDURIL OR DE PENSII
OBLIGATORII ADMINIST RATE PRIVAT ÎN ROMÂN IA ………………… 50
2.1. Administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II și operațiunile de piață ………….. 50
2.2. Aderarea inițială la Pilonul II și evoluții ulterioare ………………………….. ………………… 54
2.3. Dinamica participanților la fondurile de pensii din Pilonul II ………………………….. …. 66
2.4. Contribuțiile la Pilonul II și plasamentele fondurilor ………………………….. ……………… 72
2.5. Evoluția contribuțiilor la fondurile de pensii ale Pilonului II ………………………….. ….. 75
2.6. Evoluția valorii activului net al pieței Pilonului II ………………………….. ………………….. 79
2.7. Evoluția valorii activului net al fondurilor de pensii obligatorii administrate privat
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 81
2.8. Dinamica plasamentelor pieței fondurilor de pensii obligatorii administrate privat 86
2.9. Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat ………………………….. ……………. 94
CAPITOLUL 3. DINAMIC A PIEȚEI FONDURILOR DE PENSII
FACULTATIVE DIN ROMÂ NIA ………………………….. ………………………….. 100
3.1 Sistem ul pensiilor private facultative din România ………………………….. ……………….. 100
3.2. Evoluția numărului de participanți la Pilonul III ………………………….. …………………. 106
3.3. Evoluția numărului total de participanți la fondurile de pensii facultative …………. 115
3.4. Dinamica activului fondurilor de pensii facultative ………………………….. ………………. 121
3.5. Evolu ția valorii activului net al fondurilor de pensii facultative …………………………. 123
3.6. Evoluția plasamentele fondurilor de pensii facultative ………………………….. ………….. 130
3.7. Evoluția valorii unitare a activului net la fondurile de pensii din Pilonul III ………. 141
CAPITOLUL 4. MODELAR EA ECONOMETRICĂ A EV OLUȚIEI
VALORII UNITARE A AC TIVULUI NET PENTRU F ONDURILE DE
PENSII PUBLICE ADMINISTRATE PRIVAT DIN ROMÂNIA ………… 146
2
4.1 Influența dinamicii contribuției lunare medii/participant la Pilonul II de pensii
asupra evoluției valorii unitare a activului net a fondurilor de pensii ………………………. 146
4.1.1 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 146
4.1.2 Date utilizate. Definirea variabilelor modelului ………………………….. ………………………. 147
4.1.3 Rezultatele empirice ale cercetării ………………………….. ………………………….. …………….. 153
4.1.4 Testarea semnificației parametrilor ………………………….. ………………………….. …………… 156
4.1.5 Testarea validității modelului ………………………….. ………………………….. …………………… 158
4.1.6 Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului unifactorial de regresie liniară …………… 159
4.1.6.1 Normalitatea distribuției erorilor aleatoare și media acestora ………………………….. …. 159
4.1.6.2 Homoscedasticitatea erorilor aleatoare ………………………….. ………………………….. ……. 161
4.1.6.3 Neauto corelarea erorilor aleatoare ………………………….. ………………………….. ………….. 163
4.1.7 Previziuni pe baza modelului de regresie liniară simplă estimat ………………………….. … 166
4.2 Influența ratei de re ntabilitate la Pilonul III de pensii asupra evoluției valorii unitare
a activului net a fondurilor de pensii facultative ………………………….. …………………………. 177
4.2.1 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 177
4.2.2 Date utilizate. Definirea variabilelor modelului ………………………….. ………………………. 178
4.2.3 Rezultatele empirice ale cercetării ………………………….. ………………………….. …………….. 182
4.2.4 Testarea semnificației parametrilor ………………………….. ………………………….. …………… 186
4.2.5 Testarea validității modelului ………………………….. ………………………….. …………………… 187
4.2.6 Verificarea îndeplinirii ipotezelor mode lului de regresie liniară simplă ………………….. 187
4.2.6.1 Normalitatea distribuției erorilor aleatoare și media acestora ………………………….. …. 188
4.2.6.2 Homoscedasti citatea erorilor aleatoare ………………………….. ………………………….. ……. 189
4.2.6.3 Neautocorelarea erorilor aleatoare ………………………….. ………………………….. ………….. 191
4.2.7 Testarea semnificației parametrilor ………………………….. ………………………….. …………… 195
4.2.8 Testarea validității modelelor ………………………….. ………………………….. …………………… 196
4.2.9 Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului de regresie liniară simplă ………………….. 197
4.2.9.1 Normalitatea distribuției erorilor aleatoare și media acestora ………………………….. …. 197
4.2.9.2 Homoscedasticitatea erorilor aleatoare ………………………….. ………………………….. ……. 199
4.2.9.3 Neautocorelarea erorilor aleatoare ………………………….. ………………………….. ………….. 201
4.2.10 Previziuni pe baza modelului de regresie liniară simplă estimat ………………………….. . 202
CONCLUZII ȘI DEZVOLT ĂRI ULTERIOARE ………………………….. ……. 206
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 207
3
INDEXUL TABELELOR
Tabelul nr. 2.1 Fondurile de pensii obligatorii administrate privat și administratorii lor
la sfârșitul perioadei inițiale de aderare ………………………….. ………………………….. ……………….. 51
Tabelul nr. 2.2 Încasările anuale totale din contri buții și media anuală a încasărilor
lunare la nivelul Pilonul II (milioane lei) ………………………….. ………………………….. …………….. 73
Tabelul nr. 3.1 Fondurile de pensii facultative administrate privat și societățile de
pensii autorizate ca admin istratori la data de 31 decembrie 2019 ………………………….. ………. 106
Tabelul nr. 4.1 Valorile înregistrate la 31 decembrie de VUAN și contribuția
medie/participant pentru fondurile NN, BRD și ARIPI ………………………….. ……………………. 148
Tabelul nr. 4.2 Matricea de corelație a VUAN și CM pentru fondul NN ……………… 153
Tabelul nr. 4.3 Matricea de corelație a VUAN și CM pentru fondul BRD ……………. 153
Tabelul nr. 4.4 Matricea de corelație a VUAN și CM pentru fondul ARIPI ………….. 153
Tabelul nr. 4.5 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) p entru fondul
NN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 154
Tabelul nr. 4.6 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
BRD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 155
Tabelul nr. 4.7 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
ARIPI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 156
Tabelul nr. 4.8 Testul White – NN ………………………….. ………………………….. ………….. 161
Tabelul nr. 4.9 Testul White – BRD ………………………….. ………………………….. ……….. 162
Tabelul nr. 4.10 Testul White – ARIPI ………………………….. ………………………….. ……. 162
Tabelul nr. 4.11 Valorile critice pentru statistica Durbin -Watson ……………………….. 163
Tabelul nr. 4.12 Testul Breusch -Godfrey (BRD) ………………………….. ………………….. 164
Tabelul nr. 4.13 Testul Breusch -Godfrey (ARIPI) ………………………….. ………………… 165
Tabelul nr. 4.14 Rezultatele regresiei liniare simple a contribuției medii/participant
fără influența unei variabile independente în cazul fondului NN ………………………….. ……….. 166
Tabelul nr. 4.15 Valorile contribuției medii/participant previzionate(CM_NNF) pentru
perioada 2010 -2025 în cazul fondului NN ………………………….. ………………………….. …………. 167
Tabelul nr. 4.16 Rezultatele regresiei liniare simple a contribuției medii/participant
fără influența unei variabile independente în cazul fondului BRD ………………………….. …….. 168
Tabelul nr. 4.17 Valorile contribuției medii/participant previzionate(CM_BRDF)
pentru perioada 2010 -2025 în cazul fondului BRD ………………………….. ………………………….. 169
Tabelul nr. 4.18 Rezultatele regresiei liniare simple a contribuției medii/participant
fără influența unei variabile independente în cazul fondului ARIPI ………………………….. …… 170
Tabelul nr. 4.19 Valorile contribuției medii/participant previzionate(CM_ARIPIF)
pentru perioada 2010 -2025 în cazul fondului ARIPI ………………………….. ……………………….. 171
Tabelul nr. 4.20 Valorile prognozate ale contribuției medii pe participant pentru
fondurile NN, BRD și ARIPI în perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………. 172
Tabelul nr. 4.21 Previziunea valorii unitare a activului net pentru fondurile NN, BRD
și ARIPI î n perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 175
Tabelul nr. 4.22 Valorile înregistrate la 31 decembrie de VUAN și RRA pentru
fondurile NN OPTIM, AZT VIVACE și PENSIA MEA ………………………….. ………………….. 179
Tabelul nr. 4.23 Matricea de corelație a VUAN și RRA pentru fondul NN OPTIM . 182
Tabelul nr. 4.24 Matricea de corelație a VUAN și RRA pentru fondul NN OPTIM . 182
4
Tabelul nr. 4.25 Matricea de corelație a VUAN și RRA pentru fondul PENSIA MEA
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 182
Tabelul nr. 4.26 Estimarea parametrilor regresiei prin MCMMP(Least squ ares) pentru
fondul NN OPTIM ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 183
Tabelul nr. 4.27 Estimarea parametrilor regresiei prin MCMMP (Least squares) pentru
fondul AZT VIVACE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 184
Tabelul nr. 4.28 Estimarea parametrilor regresiei prin MCMMP (Least squares) pentru
fondul PENSIA MEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 185
Tabelul nr. 4.29 Testul White – NN_OPTIM ………………………….. ……………………….. 190
Tabelul nr. 4.30 Testul White – AZT VIVACE ………………………….. ……………………. 190
Tabelul nr. 4.31 Testul White – PENSIA MEA ………………………….. ……………………. 191
Tabelul nr. 4.32 E stimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fo ndul
NN OPTIM după ajustarea modelului ………………………….. ………………………….. ……………….. 192
Tabelul nr. 4.33 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
AZT VIVACE după ajustarea modelului ………………………….. ………………………….. …………… 193
Tabelul nr. 4.34 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
PENSIA MEA după ajustarea modelului ………………………….. ………………………….. …………… 194
Tabelul nr. 4.35 Testul White – NN OPTIM aju stat ………………………….. ……………… 199
Tabelul nr. 4.36 Testul White – AZT VIVACE ajustat ………………………….. …………. 200
Tabelul nr. 4.37 Testul White – PENSIA MEA ajustat ………………………….. …………. 201
Tabelul nr. 4.38 Previziunea valorii unitare a activului net pentru fondurile: NN
OPTI M, AZT VIVACE și PENSIA MEA în perioada 2010 -2025 ………………………….. …….. 204
5
INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE
Graficul nr. 2.1 Structura numărului de participanți la Pilonul II la fin alul procesului
de repartizare aleatorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 54
Graficul nr. 2.2 Gruparea participanților la Pilonul II pe categorii de vârstă la data
17.01.2008 (%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 56
Graficul nr. 2.3 Gruparea participanților la Pilonul II pe categorii de vârstă și sexe la
data de 17.01.2007 (persoane) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 56
Graficul nr. 2.4 Structura participanților pe sexe la dat a 17.01.2007 (%) ……………….. 57
Graficul nr. 2.5 Repartizarea participanților pe cele 14 fonduri de pensii în funcție de
cotele de piață la 17.01.2007 (%) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 57
Graficul nr. 2.6 Evoluția numărului participanților înscriși în Registru ………………….. 59
Graficul nr. 2.7 Ponderea participanților cu contribuții virate în luna curentă în total
participanți (%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 60
Graficul nr. 2.8 Evoluția numărului de participanți pentru care nu au fost virate
contribuții în luna respectivă (persoane) ………………………….. ………………………….. ……………… 61
Grafi cul nr. 2.9 Ponderea participanților fără contribuții în total participanți (%) ……. 61
Graficul nr. 2.10 Evoluția numărului participanților repartizați aleatoriu (persoane) .. 62
Graficul nr. 2.11 Evoluția numărului de participanți pe categorii de vârstă (persoane)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 63
Graficul nr. 2.12 Repartizarea participanților la Pilonul II pe cat egorii de vârstă la data
de 30.06.2008, respectiv 31.12.2019 (%) ………………………….. ………………………….. …………….. 64
Graficul nr. 2.13 Evoluția participanților la Pilonul II grupați pe genuri (persoane) … 65
Graficul nr. 2.14 Structura numărului participanților la Pilonul II pe genuri la data de
30.06.2008 și la data de 31.12.2019 (persoane și %) ………………………….. …………………………. 65
Graficul nr. 2.15 Evoluția a nuală a numărului de participanți la fondurile de pensii
private din Pilonul II (persoane) ………………………….. ………………………….. …………………………. 66
Graficul nr. 2.16 Evoluția numărului de participanți cu contribuții individuale la
fondurile de pensi i din Pilonul II (persoane) ………………………….. ………………………….. ………… 68
Graficul nr. 2.17 Evoluția cotei de piață ale fondurilor de pensii private (Pilonul II) ca
număr de participanți cu contribuții plătite (%) ………………………….. ………………………….. …….. 70
Graficul nr. 2.18 Evoluția anuală a cotelor de piață ale fondurilor de pensii
administrate privat privind numărul de participanți cu contribuții individuale (%) …………….. 71
Graficul nr. 2.19 Evoluția contribuțiilor lunare totale virate către Pilonul II (mil.lei) . 72
Graficul nr. 2.20 Evoluția încasărilor anuale din contribuții și a mediei anuale (mil.lei)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 74
Graficul nr. 2.21 Evoluția contribuției lunare medii la Pilonul II pe participant (lei) .. 75
Graficul nr. 2.22 Evoluția contribuției lu nare totale virate către fondurile de pensii ale
Pilonului II (mil. lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 76
Graficul nr. 2.23 Evoluția contribuției lunare totale virate către fondurile de pensii
administrate privat (mil. lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 77
Graficul nr. 2.24 Evoluția structurii pe fonduri de pensii administrate privat a
contribuției lunare totale virate către Pilonul II (%) ………………………….. ………………………….. . 79
Graficul nr. 2.25 Evoluția valorii activului net la nivelul Pilonului II (mil. lei) ………. 80
Graficul nr. 2.26 Evoluția valorii activului total la nivelul Pilonului II (mil. lei) …….. 81
6
Graficul nr. 2.27 Evoluția valorii activului net al fondurilor de pensii administrate
privat (mil. lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 83
Graficul nr. 2.28 Evoluția cotelor de p iață ale fondurilor de pensii private din Pilonul
II privind valoarea activului net (%) ………………………….. ………………………….. …………………… 85
Graficul nr. 2.29 Evoluția valorii titlurilor de stat și a ponderii acestora în activul total
al Pilonul ui II (lei și %) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 87
Graficul nr. 2.30 Evoluția valorii obligațiunilor corporative și a ponderii acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului II (lei și %) ………………………….. ………………………….. …… 88
Graficul nr. 2.31 Evoluția depozitelor bancare și a ponderii acestora în portofoliul de
investiții al Pilonului II (lei și %) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 89
Graficul nr. 2.32 Evoluția valorii a cțiunilor și a ponderii acestora în portofoliul de
investiții al Pilonului II (lei și %) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 90
Graficul nr. 2.33 Evoluția valorii instrumentelor mai puțin utilizate (lei) ………………. 91
Graficul nr. 2.34 Evoluția ponderii instrumentelor mai puțin utilizate (%) …………….. 92
Graficul nr. 2.35 Structura portofoliului investițional al Pilonului II la 31.12 .2019 (%)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 93
Graficul nr. 2.36 Evoluția anuală a VUAN pentru fondurile de pensii din Pilonul II
(lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 96
Graficul nr. 2.37 Evoluția ra tei de rentabilitate anualizată pentru fondurile de pensii
private din Pilonul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 98
Graficul nr. 3.1 Evoluția numărului total de participanți la Pilonul III (persoane) …. 107
Graficul nr. 3.2 Evoluția trimestrială a numărului de participanți la Pilonul III pe grupe
de vârstă (persoane) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 109
Graficul nr. 3.3 Evoluția anuală a struc turii numărului de participanți la Pilonul III pe
grupe de vârste (%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 111
Graficul nr. 3.4 Evoluția trimestrială a numărului de participanți la Pilonul III grupați
pe genuri (persoane) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 112
Graficul nr. 3.5 Evoluția anuală a structurii numărului de participanți la Pilonul III pe
genuri (%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 114
Graficul nr. 3.6 Evoluția numărului de participanți la fondurile de pensii private ale
Pilonului III (număr persoane) ………………………….. ………………………….. …………………………. 115
Graficul nr. 3.7 Evoluția cotelor de piață ale fondurile de pensii private ale Pilonului
III privind numărul total de participanți (%) ………………………….. ………………………….. ………. 116
Graficul nr. 3.8 Evoluția trimestrială a valorii activului total al Pilonului III (mil. lei)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 121
Grafic ul nr. 3.9 Evoluția trimestrială a valorii activului net al Pilonului III (mil. lei) 122
Graficul nr. 3.10 Evoluția anuală a valorii activului net al fondurilor de pensii private
ale Pilonului II I (milioane lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. 123
Graficul nr. 3.11 Evoluția anuală a cotelor de piață ale fondurilor de pensii private ale
Pilonului III privind valoarea activului net (%) ………………………….. ………………………….. …… 124
Graficul nr. 3.12 Evoluția valorii titlurilor de stat și a ponderii acestora în portofoliul
Pilonului III (lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 131
Graficul nr. 3.13 Evoluția valorii depozitelor ba ncare și a ponderilor acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului III (lei) ………………………….. ………………………….. ……….. 132
7
Graficul nr. 3.14 Evoluția valorii obligațiunilor corporative și a ponderilor acestora în
portofoliul de inv estiții al Pilonului III (lei) ………………………….. ………………………….. ……….. 133
Graficul nr. 3.15 Evoluția valorii acțiunilor și a ponderilor acestora în portofoliul de
investiții al Pilonului III (lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 134
Graficul nr. 3.16 Evoluția valorii obligațiunilor municipale și a ponderilor acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului III (lei) ………………………….. ………………………….. ……….. 135
Graficul nr. 3.17 Evoluți a valorii titlurilor de participare OPCVM și a ponderilor lor în
portofoliul Pilonului III (lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 136
Graficul nr. 3.18 Structura portofoliului de investiții al Pilonului III la 31 decembrie
2019 (%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 139
Graficul nr. 3.19 Evoluția anuală a VUAN la fondurile de pensii din Pilonul III (lei)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 143
Graficul nr. 4.1 Evoluția contribuți ei medii/participant pentru fondurile NN, BRD și
ARIPI din Pilonul II de pensii din România în perioada decembrie 2010 – decembrie 2019 147
Graficul nr. 4.2 Statistica descriptivă a contribuției medii/participant a fondului NN
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 148
Graficul nr. 4.3 Statistica descriptivă a contribuției medii/participant a fondului BRD
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 149
Grafic ul nr. 4.4 Statistica descriptivă a contribuției medii/participant a fondului ARIPI
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 149
Graficul nr. 4.5 Statistica descriptivă a valorii unitare a activului net (VUAN) pentru
fondul de pensii ob ligatoriu administrat privat NN ………………………….. ………………………….. 150
Graficul nr. 4.6 Statistica descriptivă a valorii unitare a activului net (VUAN) pentru
fondul de pensii obligatoriu administrat privat BRD ………………………….. ……………………….. 150
Graficul nr. 4.7 Statistica descriptivă a valorii unitare a activului net (VUAN) pentru
fondul de pensii obligatoriu administrat privat ARIPI ………………………….. ……………………… 151
Graficul nr. 4.8 Evoluția contribuțiilor medii lunare/participant (lei) pentru fondurile:
NN, BRD și ARIPI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 152
Graficul nr. 4.9 Evoluția VUAN(lei) pentru fondurile de pensii obligatoriu
administrate privat: NN, BRD și ARIPI ………………………….. ………………………….. …………….. 152
Graficul nr. 4.10 Testul Jarque -Bera(NN) ………………………….. ………………………….. .. 159
Graficul nr. 4.11 Testul Jarque -Bera (BRD) ………………………….. ………………………… 160
Graficul nr. 4.12 Testul Jarque -Bera (ARIPI) ………………………….. ………………………. 160
Graficul nr. 4.13Reprezentarea grafică a valorilor CM_NNF(lei) și CM_NN(lei)
pentru fondul NN în perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. …………… 167
Graficul nr. 4.14 Reprezentarea grafică a valorilor CM_BRDF și CM_BRD pentru
fondul BRD în perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. ………………….. 169
Graficul nr. 4.15 Reprezentarea grafică a valorilor CM_ARIPIF și CM_ARIPI pentru
fondul ARIPI în perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. ………………… 171
Graficul nr. 4.16 Reprezentarea grafică a valorilor prognozate ale co ntribuției medii pe
participant pentru fondurile NN, BRD și ARIPI în perioada 2010 -2025 …………………………. 172
Graficul nr. 4.17 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului NN pentru
perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 173
Graficul nr. 4.18 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului BRD pentru
perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 174
8
Graficul nr. 4.19 Previz iunea valorii unitare a activului net a fondului ARIPI pentru
perioada 2010 -2025 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 175
Graficul nr. 4.20 Reprezentarea grafică a previziunii valorii unitare a activului net
pentru fondurile NN, BRD și ARIPI în perioada 2010 -2023 ………………………….. …………….. 176
Graficul nr. 4.21 Evoluția ratelor de rentabilit ate anualizate ale fondurilor de pensii ale
Pilonului II din România în perioada 2010 -2019 ………………………….. ………………………….. … 178
Graficul nr. 4.22 Statistica descriptivă a ratelor de rentabilitate anualizate aferente
fondului NN OPTIM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 179
Graficul nr. 4.23 Statistica descriptivă a ratelor de rentabilitate anualizate aferente
fondului AZT VIVACE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 180
Graficul nr. 4.24 Statistica descriptivă a ratelor de rentabilitate anualizate aferente
fondului PENSIA MEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 180
Graficul nr. 4.25 Evoluția ratelor de rentabilitate anualizate pentru fondurile NN, BRD
și Arip i în perioada decembrie 2009 -decembrie 2019 (%) ………………………….. ………………… 181
Graficul nr. 4.26 Testul Jarque -Bera (NN OPTIM) ………………………….. ………………. 188
Graficul nr. 4.27 Testul Jarqu e-Bera (AZT VIVACE) ………………………….. …………… 188
Graficul nr. 4.28 Testul Jarque -Bera (PENSIA MEA) ………………………….. …………… 189
Graficul nr. 4.29 Testul Jarque -Bera – NN OPTIM ajustat ………………………….. …….. 197
Graficul nr. 4.30 Testul Jarque -Bera – AZT VIVACE ajustat ………………………….. … 198
Graficul nr. 4.31 Testul Jarque -Bera – PENSIA MEA ajustat ………………………….. … 198
Graficul nr. 4.32 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului NN OPTIM
pentru perioada 2010 -2025 (lei) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 202
Graficul nr. 4.33 Prev iziunea valorii unitare a activului net a fondului AZT VIVACE
pentru perioada 2010 -2025 (lei) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 203
Graficul nr. 4.34 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului PENSIA MEA
pentru perioa da 2010 -2025 (lei) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 203
Graficul nr. 4.35 Graficul previziunii valorii unitare a activului net pentru fondurile:
NN OPTIM, AZT VIVACE și PENSIA MEA în perioada 2010 -2025 ………………………….. . 205
9
LISTĂ FIGURI
Figura nr. 1.1 Clasificarea planurilor de pensii private din perspectivă funcțională …. 45
Figura nr. 1.2 Clasificarea planurilor de pensii private din perspectivă instituțională . 47
10
LISTĂ ABREVIERI
ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală
ASF Autoritatea de Supraveghere Financiară
ATP Arbejdsmarkedets Tillæ gspension
BEI Banca Europeană de Investiții
BERD European Bank for Reconstruction and Development
BM Banca Mondială
CAP Cooperativă Agricolă de Producție
CAS Contribuții de Aasigurări Aociale
CM Contribuția Medie/participant
CNPAS Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale
CNVM Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private
CSA Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
CSSPP Comisia de Supreaveghere a Sistemului de Pensii
Private
DB Definit Benefit
DC Definit Contribution
INPDAP Istitut o Nazionale di Previdenza e Assistenza per i
Dipendenti dell'Amministrazione P ubblica
INPS Istituto Nazionale Previdenza Sociale
INSE Institutul național de Statistică
NIC’s National Insurance Contribution s
NICO National Insurance Contributions Office
NIF National Insurance Fund
OECD Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică
OPCVM Organisme de Plasament Colectiv a Valorilor
Mobiliare
PAYG Pay Ass You Go
PIB Produsul Intern Brut
RRA Rata de Rentabilitate Anualizată
SERPS State Earnings -Related Pension
SSP State Second Pension
SUA Statele unite ale Americii
TRF Trattamento di Fine R apporto
UE Uniunea Europeană
UEL Upper Earnings Limit
UPL Upper Profits Limit
VUAN Valoarea Unitară a Activului Net
11
INTRODUCERE
12
CAPITOLUL 1. APARIȚIA și EVOLUȚIA SISTEMELOR DE ASIGURĂRI
SOCIALE
1.1. Conceptul de asigurări sociale
Sistemele de asigurare și de protecție socială s -au înființat treptat în țările cu o
economie dezvoltată, fiind menite să asigure protecție parțială sau totală a cetățenilor
împot riva riscurilor legate locul de muncă, de viață sau de sănătate. Spre deosebire de
sistemele finanțelor publice care au avut o dezvoltare clasică, sistemele de asigurări și
protecție socială au urmat căi originale, administrative, asociative sau mutualiste ,
administrarea lor fiind realizată prin organisme autonome, adesea private.
”S-ar putea estima că majoritatea cheltuielilor și veniturilor acestor organisme nu fac
parte din finanțele publice, ci se aseamănă finanțelor private. Dar, nu este cazul. De fapt ,
resursele acestor organisme sociale au caracterul de resurse publice pentru că sunt constituite
din prelevări obligatorii, iar cheltuielile lor constituie sarcini publice, ele fiind supuse unui
control din partea statului. ” (Matei & Mihart, Asigurări și protecție socială, 2014, p. 24) .
Alături de bugetul de stat și de bugetul local, toate veniturile și toate cheltuielile
organismelor sociale pot fi identificate în bugetele asigurărilor sociale de stat, al celor de
sănătat e, de șomaj etc.
Astfel, c u preponderență în cadrul țărilor occidentale cu economie de piață,
dezvoltarea industriei a dus la necesitatea înființării unui sistem de gestionare a asigurărilor și
protecție i sociale. În timp, cum resursele de care era nevoie pentru buna funcționare a acestor
organisme au sporit continuu , sistemele de asigurări și protecție socială au căpătat o
importanță sporită în cadrul economiilor statelor .
Dacă ne raportăm la structura cheltuielilor publice totale, cheltuielile destinate
prote cției sociale au crescut rapid ajungând să reprezinte aproximativ jumătate din cheltuielile
publice totale în unele țări europene cu economie de piață dezvoltată , așa cum relevă datele
publicate de Eurostat. (https://ec.euro pa.eu, 2019) .
Raportat la produsul intern brut (PIB), cheltuielile pentru protecția socială au avut o
tendință de creștere, ajungând la aproximativ 25% din acesta, fiind astfel principalul factor
determinant în creșterea continuă a ponderii cheltuielilor publice în PIB. Cu toate acestea,
protecția socială nu reprezintă o povară pe umerii economiei . Protecția reprezintă un
ansamblu de mecanisme de redistribuire a veniturilor: de la persoanele active în muncă spre
cele fără un loc de muncă sau vârstnice, de la familiile fără copii spre familiile cu copii, de la
persoanele sănătoase spre cei suferinzi și, într -o oarecare măsură, de la bogați către săraci. În
perioadele de criză, aceste mecanisme de redistribuire contribuie la menținerea unei coeziuni
sociale și susțin activitatea economică, însă într -o economie concurențială funcțională,
sporirea cheltuielilor generate de protecția socială devine mai greu de suportat.
Rolul protecției sociale, este acela de a acoperi obligațiile indivizilor sau familiilor lor,
în situația apariției unor riscuri printr -un ansamblu de mecanisme de prevedere colectivă de
natură legală, convențională sau contractuală.
În cadrul protecției sociale, mecanismele de prevedere colectivă pot fi luate în
considerare doar dacă îndeplinesc simultan următoarele trei condiții:
13
inexistența unei contraprestații echivalente și simultane din partea persoanei care
beneficiază de acoperirea socială, fapt ce duce la excluderea elementelor cu caracter de plată
a muncii prestate, în particular salarii le în natură și concediile plătite;
condiționarea prestațiilor de realizarea unor riscuri care afectează nivelul de viață al
indivizilor sau al familiilor lor; plățile care se fac în favoarea indivizilor sau a familiilor lor
sunt condiționate de apariția unor riscuri precum: boala, invaliditatea și infirmitatea, accidente
de muncă și boli profesionale, bătrânețea (pensia de bătrânețe ), supraviețuirea (indemnizații
de decese și de funeralii, pensii, indemnizații și alte prestații în favoarea supraviețuitori lor cu
calitatea de susținător legal al unei persoane decedate); maternitatea, inadaptarea profesională
(acoperirea costurilor care implică căutarea și adaptarea la o noua muncă și vărsăminte pentru
compensarea pierderii de salariu dată de absența locului de muncă etc.); șomaj ul; diverse
(ajutoare pentru persoane în general sărace);
existența unui sistem de prevedere colectiv și organizat, fapt ce duce la excluderea
inițiativelor individuale ale familiilor pentru propriile nevoi (subscrierile la contractel e de
asigurare de viață sau de economie în vederea pensiei), precum și a ajutoarelor directe între
indivizi sau familii; pe când, aderarea la un regim voluntar de securitate socială sau mutuală
face parte din prevederea colectivă; neexistând o legătură dir ectă, la nivel individual între
riscul acoperit și participarea beneficiarului la finanțarea protecției sale sau a familiei lui.
”Protecția socială constituie, de fapt, un serviciu colectiv "de tutelă", corespunzător
nevoilor a căror satisfacere ar putea f i lăsată la inițiativa indivizilor și ar putea fi satisfăcute
prin diverse formule de economie individuală sau de asigurări funcționând potrivit
mecanismelor pieței .” (Matei & Mihart, 2012, p. 26) . Cu toate acestea, st atele moderne
consideră că protecția socială nu trebuie să fie lăsată în grija inițiativei private deoarece este
vorba de un serviciu indispensabil. Puterile publice impun mecanisme de solidaritate bazate
pe o redistribuire a veniturilor, considerându -se tutori ai indivizilor și familiilor lor.
Cred că este nevoie să subliniez caracterul redistributiv al protecției sociale deoarece
de-a lungul timpului au existat și păreri care au considerat protecția socială ca un ansamblu de
instituții "devoratoare de bogații", prezentând protecția socială ca un ansamblu de procese de
redistribuire a veniturilor: de la cei sănătoși către cei bolnavi sau cu handicap; de la cei activi
către pensionari; de la persoanele având un loc de muncă către șomeri ; de la familiile fără
copii către familiile cu sarcini familiale deosebite și într-o anumită măsură de la cei bogați
către cei săraci. Redistribuirea veniturilor vizează, pe de -o parte, acordarea de sprijin celor
care sunt lipsiți de mijloace proprii de trai, iar pe de altă pa rte, să procedăm astfel încât nivelul
de viață să nu fie drastic afectat de apariția unei boli, a șomaj ului, a bătrâneții, a îngreunării
sarcinilor familiale sau a invalidității.
Odată cu evoluția societății, omul și -a diversificat nevoile individuale și de grup.
Cadrul în care aceste nevoi puteau fi acoperite și în care puteau fi promovate mijloacele
pentru satisfacerea lor a fost societatea.
Atât pentru individ cât și pentru societate, viața, sănătatea, proprietatea, siguranța
personală și a bunurilor ma teriale reprezintă valori fundamentale și prioritare.
În prezent, nu există o definiție a asigurărilor sociale unanim acceptată, noțiunea fiind
tratată în literatura de specialitate succint și neuniform. Pentru de a înțelege mai bine
asigurările sociale v oi reda câteva încercări de definire a conceptului, astfel:
asigurările sociale reprezintă ”forma de ocrotire a persoanelor încadrate, constând în
acordarea de ajutoare materiale și asistență medicală în caz de boală, în trimiterea la odihnă
14
sau tratament” (Coteanu I., 1984, p. 56) . Din punctul meu de vedere această definiție nu este
satisfăcătoare pe deplin, deoarece nu ia în calcul toate riscurile sociale: riscul de pierdere a
locului de muncă, riscul de invalid itate sau riscul de maternitate;
asigurările sociale de stat reprezintă ”ansamblul de măsuri constând în indemnizații
(venituri de înlocuire) prestații și servicii, care se asigură de către stat, în cazul producerii
efectelor unor riscu ri sociale stabilite prin lege ” (http://e -juridic.manager.ro, 2020) . O astfel
de definire a asigurărilor sociale este după părerea mea limitativă întrucât se referă doar la
acele riscuri sociale pe care statul decide prin legi să le acopere, fapt ce poate du ce la situații
în care, din diverse motive, un ele riscuri să nu fie acoperite;
asigurările sociale sunt o ”verigă importantă a sistemului financiar și de credit,
cuprinzând acele relații economice, exprimate în formă bănească , prin mijlocirea cărora se
repartizează și se utilizează fondurile bănești necesare ocrotirii personalului muncitor,
cooperatorilor și membrilor lor de familie, în caz de pierdere temporară sau definitivă a
capacității de muncă, la bătrânețe și în multe alte cazuri” (Bistriceanu G. , 1968, pg. 109 -110).
Consider că această definiție, chiar dacă a fost dată în perioada comunistă, atinge aspectul
redistributiv specific asigurărilor sociale însă este imprecisă vorbind despre pierderea
capacității de m uncă, bătrânețe și altele ;
asigurările sociale se pot defini ca ”un sistem de ocrotire, de protecție și de ajutorare a
cetățenilor activi, a pensionarilor și a membrilor lor de familie, care constă în acordarea de
către stat sau anumite organizații, de indemnizații , ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la
tratament balnear și alte gratuități, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în
incapacitate de muncă sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară” (Florea Ianc, 2008, pg.
185-186); După părerea mea această abordare mai face un pas pentru definirea asigurărilor
sociale introducând o viziune sistemică de ocrotire, protecție și ajutorare, însă rămâne neclară
în privința situațiilor în care ”ajutorar ea este necesară”;
asigurările sociale sunt ”cel mai important mijloc de realizare a protecției populației
active, în special a salariaților, în caz de pierdere a veniturilor din cauza de șomaj ului,
maternității, îmbolnăvirii , invalidității, precum și a populației inactive cauzată de bătrânețe
sau decesul asiguratului cu moștenitori dependenți – fără posibilități de a se întreține pe cont
propriu” (Zamfir & Zamfir, 1995, p. 80) ;
asigurările sociale constituie ”partea relați ilor social -economice bănești , cu ajutorul
cărora , în procesul repartiției produsului intern brut, se formează , se repartizează , se
gestionează și se utilizează fondurile bănești necesare ocrotirii obligatorii a salariaților ,
pensionarilor si a membrilor f amiliilor acestora” (Bistriceanu G. , 2002, p. 19) .
autori precum Luana Miruna Pop definea u protecția socială ca fiind ”un ansamblu de
acțiuni, decizii și măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea
consecin țelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condiț iilor de via ță ale
popula ției.” (Pop, 2002, p. 552) .
În țările occidentale, cu economie de piață dezvoltată, putem diferenția sistemel e de
protecție socială pe două nivele de ordin conceptual și unul referitor la formele de organizare.
Astfel, î n cadrul prim ului nivel, diferențiem sistemele de asigurări sociale, în cadrul
cărora oricare individ poate da și poate primi, rând pe rând, și sistemele de asistentă socială în
cadrul că rora colectivitatea acordă ajutor minorității lipsit e de resurse. Cu alte cuvinte,
asigurările sociale presupun o redistribuire financiară, ceea ce implică , pe de o parte, o
colectare de fonduri , iar pe de altă par te, o reparti zare a acestora. Acest sistem de asigurări
15
sociale, se aseamănă cu sistemul public de pensii din România, cu unele particularități . Astfel,
suma cotizațiilor unui individ este determinată în funcție de venit, nefiind proporțională nici
cu prob abilitatea și nici cu gravitatea riscului pentru care s -a făcut asigura rea, obligația este
stabilită în funcție de toate cotizațiile aceluiași regim. Aceste cotizații dau dreptul la benefic ii
fie independente de venit – cazul celor pentru boală sau prestaț ii familiale, fie depinz ând direct
proporțional de venit – cazul pensiil or, indemnizațiil or zilnice pentru boală sau a cele pentru
șomaj . În cazul al doilea, al proporționalității directe cu venitul, aceste beneficii înlocuiesc
încetarea definitivă sau pen tru o perioadă de timp a activității individului. Total opus
conceptului de asigurări sociale, este sistemul de asistență socială. În situația identificării unei
nevoi, a cest sistem garantează unui individ un minim nivel social și de sănătate , fără vreo
cotizație anterioară, ținând însă cont, în anumite situații, de nivelul resurselor celui asistat.
Finanțarea în ace astă situație este asigurată de la bugetul de stat sau din bugetele local e.
Când vorbim de sistemul de secur itate socială, putem diferenția do uă concepte:
conceptul de solidaritate profesională și conceptul de solidaritate națională. În cazul
solidarității profesionale, un individ va beneficia numai de drepturile bănești aferente muncii
sale, prestațiile și cotizațiile acestuia fiind direct proporționale cu venitul și protejându -l în
situația pierderii venitului sau a scăderii nivelului de trai. În cazul solidarității naționale,
concept opus celui de solidaritate profesională, un individ va beneficia de drepturi bănești fără
vreo raportare la mun ca prestată , dreptul la securitatea socială fiind recunoscut implicit pentru
fiecare membru al comunității naționale , fie activ sau nu, fie plătitor sau neplătitor al unei
cotizații . În această situație, prestația este uniformă și susținută din impozit.
Solidaritățile profesionale se pot încadra fie într-un cadru general, mai larg, în care
principiul proporționalității prestațiilor cu venitul tinde să se aplice ansamblului populației
active , fie pot exista într -un cadru particular , acela al unei categorii s ocioprofesionale, al unei
ramuri de activitate sau al unei întreprinderi. În practică, cele două forme de solidaritate nu se
întâlnesc în formă pură, ele evoluează și înglobează elemente ale unor logici aparent contrare.
Sistemele naționale de protecție s ocială se pot diferenția în două mari categorii: o
categorie eterogenă , specifică țărilor europene , unde predomină sistemele de securitate socială
în care protecția socială s -a dezvoltat într -un cadru profesional sau național și o categorie în
care protecț ia este asigurată prin regimuri de întreprindere și la care se adaugă programe de
asistență socială, acest sistem este specific Statelor Unite ale Americii.
În țările europene sistemele de securitate socială s-au dezvoltat pornind: fie de la
modelul de so lidaritate profesională , fie de la modelul de solidaritate națională . ”Securitatea
socială europeană își are fundamentele fie în solidaritatea națională , cum este cazul Regatului
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, fie în solidaritatea profesional ă cum este cazul
Franței și Germaniei ” (Matei & Mihart, 2014, p. 28) . Cele două forme de solidaritate se
bazează fie pe ideile cance larului german Otto von Bismarck, fie pe cele ale omului politic
britanic William Henr y Beveridge.
Sistemul britanic este bazat pe axioma că riscurile sociale nu se divizează și nu sunt
independente unele de altele, ceea ce implică în consecință , un răspuns global . Statul are un
rol predominant în gestionarea și finanțarea sistemului. Siste mul britanic este întâlnit în
majoritatea țărilor Commonwealth -ului și în Europa de Nord, aceste țări au pus în funcțiune
un serviciu național de sănătate, finanțat de către stat și care asigură îngrijire medicală pentru
toată populația . Aceste sisteme sun t ghidate de principiul universalității care presupune
uniformitatea cotizațiilor și prestațiilor. Deoarece nivelul prestațiilor este unul redus în cele
16
mai multe situații, a fost nevoie să fie atenuată această insuficiență prin prestații proporționale
cu venitul.
Olanda are un sistem de solidaritate națională în care este cuprinsă toată populația dar
numai pentru anumite riscuri ca: riscuri mari în materie de sănătate, bătrânețe, supraviețuire și
protecție familială. În afară de aceste riscuri, salariații au o acoperire mai largă ce include
riscul de șomaj și incapacitate de muncă.
Sistemul de protecție socială din Germania acoper ă patru mari riscuri: boală,
bătrânețe , accidente de muncă, șomaj . Fiecare risc este gestionat de instituții distincte, iar
statul intervine d oar în situații extreme pentru a susține unele regimuri defavorizate.
Intervenția sistemului public al securității sociale din S.U.A. este mult mai redusă în
comparație cu numărul beneficiari lor față de riscurile acoperite ( bătrânețe , handic ap fizic,
boală, șomaj ). Restricțiile , dar mai ales nivelul redus al prestațiilor , au consolidat rolul
regimurilor private complementare de pensie și de acoperire pentru boală, sprijinite pe
acordurile sau planurile negociate în cadrul întreprinderii. Toto dată f ormele de asistență
socială reprezintă un sfert din cheltuielile publice sociale, jucând un rol mai important ca în
Europa, unde nu depășește 5%.
1.2. Apariția sistemelor de asigurări sociale
Formarea categoriei sociale a salariaților a dus la apariția și dezvoltarea uno r sisteme
de asigurări sociale ca răspuns firesc pentru satisfacerea nevoii de a garanta un anumit
standard de viață ce poate menține un climat social fără tulburări și derapaje majore.
”Dezvoltarea relațiilor legate de piața muncii pe f ondul dezvoltării economico -sociale a
condus la necesitatea de a cunoaște profund relația de cauză/efect, în interesul asigurării unui
standard optim de viață la nivelul fiecărei etape de dezvoltare a forțelor de producție și a
voinței politice exprimate.” (Colomeischi, 2014, p. 10) . Astfel, perfecționarea și dezvoltarea
puterilor partenerilor sociali și a sistemelor de relaționare instituționalizate, cu participarea
activă a autorității statului, au dus la dezvoltarea sist emelor de protecție socială.
În țările europene începând cu a doua jumătate a secolului al XIX -lea, s -au pus bazele
unor sisteme de asigurări sociale obligatorii, în principal urmând criteriul ocupațional . Astfel,
un rol esențial l-au avut lucrătorii din industrie, domeniu de activitate în care erau întâlnite
cele mai grele condiții de muncă și în care riscurile sociale erau cele mai mari.
Cancelarul german Otto von Bismarck pentru a contracara avântul luat de mișcarea
socialistă și din dorința de a stabil iza pacea socială a pus bazele mai multor acte normative
remarcabile, de referință în domeniul protecției sociale (Gregory & Stuart, 2003) . Astfel, în
anul 1871 a fost adoptată legea privind asigurarea pentru accidente industri ale, aceasta a fost
urmată în anul 1883 de legea asigurărilor de boală a muncitorilor, iar ulterior, în anul 1884 a
fost dată legea asigurărilor de accidente de muncă și cinci ani mai târziu, în anul 1889, s -a
adoptat legea cu privire la asigurarea de inva liditate și bătrânețe . Sistemul german de asigurări
sociale se bazează și în prezent pe principiile legilor lui Otto von Bismarck și este considerat
de mulți specialiști a fi unul dintre cele mai eficiente și complete. Sistemul german și -a
dovedit viabili tatea în cei aproape 130 ani de aplicare fără a produce perturbații majore în
17
viața economico -socială a statului, chiar și în condițiile în care Germania a fost implicată activ
în cele două războaie mondiale.
Exemplul Germaniei a fost urmat de alte țâri europene, care la rândul lor au introdus
treptat asigurările sociale obligatorii fiind presate de necesități sociale similare. Tipul de
asigurare socială cel mai răspândit este asigurarea de accidente, urmat apoi de asigurarea de
boală și abia mai târziu s -au organizat în țările respective asigurările în caz de invaliditate și
bătrânețe . În procesul economic, cotizațiile și contribuțiile impuse de asigurarea obligatorie
apăreau ca o sarcină care încărca suplimentar costul de producție , ceea ce a determinat ca
statele să caute să legifereze, la început, numai asigurarea contra riscurilor mai grave ca riscul
de accidentare, sau mai puțin costisitoare ca riscul de îmbolnăvire și abia ulterior și-au
completat sistemele de asigurări sociale cu asigurarea altor risc uri. Asigurarea pentru pensie a
fost introdusă mult mai târziu datorită faptului că presupunea existența de fonduri și cotizații
masive.
De la momentul apariției sistemele de asigurări sociale naționale s-au dezvoltat
necontenit, atât în ceea ce privește gama riscurilor asigurate, cât și nivelul și diversitatea
prestațiilor .
1.3. Etapele dezvoltării sistemelor de asigurări sociale
În dezvoltarea sistemelor de asigurări sociale putem identifica trei etape.
Prima etapă este cea care s -a întins până la sfârșitul anilor ‘20 din secolul al XX -lea și
poate fi considerată o etapă a devenirii sistemului de protecție socială a lucrătorilor, ce a
cuprins elaborarea conceptelor și legislației sociale și formarea sistemului de asigurări sociale
și de protecție a muncii. C ristalizarea și clarificarea principiilor de formare a bazei financiare
pentru protecția socială a lucrătorilor s -au produs în cadrul procesului devenirii și dezvoltării
sistemelor de asigurări sociale. Cheltuielile determinate de riscurile profesionale (p roblemele
de tehnica securității , igienei și medicinii muncii, ale compensării pierderii capacității de
muncă provocată de boli profesionale și accidente de muncă) erau suportate de către
angajator, în timp ce cheltuielile pentru alte riscuri sociale se îm părțeau între angajatori și
lucrători.
A doua etapă a dezvoltării sistemelor de asigurări sociale s -a desfășurat , în majoritatea
țărilor vest europene, în perioada cuprinsă între finele anilor ‘20 și începutul anilor ‘60 din
secolul al XX -lea, fiind determ inată de: noua etapă a industrializării (1914 -1929 – SUA; 1930 –
1950 – Europa de Vest; 1950 -1960 – Japonia); urmările distructive ale celor două războaie
mondiale; Marea Revoluție Socialistă din Rusia (1917); criza economică – criza modelului
liberal de dez voltare economică de la începutul anilor ’30 ai secolului trecut.
”Dezvoltarea în amploare și în complexitate a factorilor social -economici, politici și
tehnico -organizatorici, ce influențează formarea mecanismelor de protecție socială a
lucrătorilor în pr ocesul muncii, a determinat necesitatea obiectivă a regularizării acestor
probleme de asigurare, respectiv de protecție socială de către stat. ” (Colomeischi, 2014, p. 11)
În această etapă de dezvoltare a sistemelo r de asig urări sociale, statele și -au asumat un roluri
din ce în ce mai însemnate, adaptându -se noilor realități din domeniul social.
18
Economistul și omul politic britanic William Henry Beveridge a dezvoltat în mod
creator ideile economistului britanic John Maynard Keynes din domeniul ocrotirii sociale, iar
lucrările sale au reprezentat o etapă importantă în determinarea rolului statului. În Raportul
Beveridge intitulat „Social Insurance and Allied Services” (Beveridge, 1942) , prezentat
Parlamentului în anul 1942, el a fundamentat noul rol al statului, ca unul din principalii
subiecți responsabili pentru ocrotirea socială a celor ce muncesc și a populației întregi.
William Henry Beveridge considera că problemele referitoare la condițiile de muncă trebuie
să fie rezolvate de către stat pe baza realizării principiului separației efective a puterii –
legislative, executive și judecătorești . Raportul Beveridge a promovat, de asemenea, ideea
unui drept de securitate socială, care a fost dezvolt at mai târziu.
Din celebrul raport al Lordul ui Beveridge reiese ideea că prin asigurări sociale trebuie
să se înțeleagă plățile în bani, făcute cu titlu de cotizații obligatorii, vărsate de asigurat în
nume p ropriu, iar pr in asistență publică trebuie să se înțeleagă vărsămintele în bani făcute de
stat, în limita interesului și a resurselor de care dispune acesta la un moment dat. Gu vernul
laburist, ținând cont de Raportul Beveridge, a adoptat, pe parcursul anilor 1944 -1948, o serie
de acte legislative, pe b aza cărora s -a înființat sistemul unic de asigurări și asistență socială,
cuprinzând întreaga populație și toate cazurile de pierdere a veniturilor, fiind introdusă și
asistența medicală generală gratuită.
În multe țări occidentale după cel de -al doilea ră zboi mondial au avut loc reforme
similare.
Svavanți neoliberali germani (Müller -Armack, 1946) , (Rüstow, 1952) și (Röpke,
1944) și-au adus o contribuție însemnată la fundam entarea teoriei protecției sociale prin
elaborarea conceptului de economie socială de piață , ei au evidențiat statul ca fiind unul
dintre cei mai activi subiecți , statut menționat în legea fundamentală a statului german și în
zilele noastre.
În statele dez voltate încă din anii ’30 ai secolului trecut, dar mai ales după cel de -al
doilea război mondial, au apărut și au început să se dezvolte noi abordări calitative privind
asigurarea protecției sociale a lucrătorilor în procesul muncii, pe baza intercondițion ării
organice dintre mecanismele și regulatorii de piață , pe de o parte, și administrația publică, pe
de altă parte.
Caracteristica principală a acestei etape a fost reprezentată de creșterea rolului statului
în formarea sistemelor de protecție a muncii, de asigurări și asistență socială, de asistență
medicală și pregătire profesională, în stimularea ocupării și prevenirea activă a reducerii
locurilor de muncă, în dezvoltarea pieței forței de muncă, atât din punct de vedere cantitativ
cât și calitativ.
A treia etapă de dezvoltare a sistemelor de asigurări sociale începe din primii ani ai
deceniului al VI -lea al secolului al XX -lea până în prezent. Diferențele calitative ale acestei
etape față de etapa a doua se pot explica prin schimbările apărute în caract eristicile procesului
de muncă, provocate de modernizarea post -industrială, de creșterea cerințelor referitoare la
condițiile de muncă, protecția muncii, nivelul asistenței medicale și al serviciilor de
recuperare a capacității de muncă. Acestora li se ad augă și schimbarea tipurilor de raporturi de
muncă.
Odată cu modernizarea tehnologiilor și a procesului de muncă au apărut unele
fenomene extrem de contradictorii. Pe de o parte, noile tehnologii au determinat o creștere a
complexității muncii și o intelec tualizare a acesteia, iar pe de altă parte, a condus la o adâncire
19
bruscă a problemelor privind organizarea, condițiile și protecția muncii. Schimbările
tehnologice, organizatorice și ale condițiilor de muncă au fost factori obiectivi ce au
determinat exti nderea sferei protecției sociale în perioada cuprinsă între anul 1960 și anul
1970. Industrializarea a dus la creșterea gradului de complexitate a muncii și a impus cerințe
noi pentru lucrători cum ar fi: sporirea atenției , o severă disciplină a muncii, o mai mare
viteză de reacție , mai multă responsabilitate și competentă . Creștere a gradului de mecanizare
și automatizare a proceselor de producție a făcut să scadă consumul de energie fizică a
muncitorilor și să sporească considerabil efortul neuro -psihic a l acestora. Cheltuielile pentru
compensarea consumului neuro -psihic, condițiile calitativ mai bune de muncă și viață erau
mai mari decât cele pentru recuperarea consumului fizic al organismului. In acest context, s –
au adâncit probleme precum: condițiile de muncă, protecția muncii, odihna, modul de viață al
locuitorilor din orașele puternic industrializate.
Accelerarea ritmului de muncă și al celui de viață, creșterea intensității și calității
muncii, organizarea modernă a producției orientată către sporirea productivității au dus la
uzura prematură și îmbătrânirea organismului lucrătorilor, creșterea numărului de cazuri cu
afecțiuni cardiovasculare și neurologice în rândul muncitorilor din sectoarele industrializate.
Pentru a satisf ace necesitatea creșterii calității vieții populației, sistemele de asigurări
și de protecție socială au vizat îmbunătățirea protecției muncii și a condițiilor de muncă,
extinderea rețelei de servicii medicale, crearea sistemelor de recuperare medicală, socială și
profesională, ame liorarea neîntreruptă a situației materiale a persoanelor din afara muncii.
1.4. Asigurările sociale ca determinant al politicilor sociale
Asigurările sociale au intrat într -un proces accelerat începând cu sfârșitul secolului al
XVIII -lea, când Etienne Clavi ère a propus în anul 1788 un proiect amplu – “Prospect pentru
înființarea asigurărilor de viață ” (Clavière, 1788, p. 123) , proiect ce este considerat manifestul
pragmatic al societăților de asigurări.
O mare problemă ridi cată de asigurările sociale după Revoluția Franceză din anul
1789 a fost punerea în acord a principiului solidarității conform căruia societatea are o datorie
față de membrii săi, cu principiul responsabilității care presupunea că fiecare individ e stăpân
pe propria -i existență și trebuie să se întrețină. Aceste principii au fost acceptate și promovate
concomitent de doctrina iluministă după căderea Bastiliei.
Riscurile legate de câmpul mucii fie că se referau la boală, invaliditate, accidente sau
bătrâneț e au influențat evoluția istorică a asigurărilor sociale. Producere acestor riscuri afecta
atât colectivitatea din care făcea parte persoana cât și statul. Sesizând acest lu cru Jean –
Baptiste Colbert (1619 -1683) a avut ideea asigurărilor sociale ca instituț iune de stat generând
în 23 septembrie 1673 o ordonanță ce prevedea reținerea unei sume mici de bani din solda
marinarilor care să servească la întreținerea în spitale sau la plata unui ajutor pentru îngrijirea
familiei.
Sistemul asigurărilor sociale reprezintă singura metodă prin care se pun de acord
riscurile cu eforturile.
De-a lungul timpului s -au evidențiat mai multe tipuri de sisteme de asigurări sociale
cum ar fi: sistemul de asigurări sociale de tip Bismar ck, sistemul de asigurări sociale de tip
Beveridge, sistemele de asigurări sociale în flux continuu ce cuprind la rândul lor două
20
subsisteme: sisteme de asigurări sociale bazate pe solidaritatea între generații de tipul pay -as-
you-go (PAYG) și mai târziu sisteme de asigurări cu capitalizare de fond uri.
Sistemul de asigurări de tip Bismar ck a fost astfel denumit după numele lui Otto von
Bismar ck, cancelar al celui de -al doilea Reich, Bismar ck este considerat creatorul primului
stat modern german, printre altele, are și meritul de a fi introdus pentru prima dată în Europa
un sistem legal de asigurări sociale.
Protecția socială era o problemă de real interes pentru stat la sfârșitului secolului al
XIX-lea în Europa, problemă accentuată de puternica recesiune economică. Astfel, Bismar ck,
în anul 1871 int roduce pentru prima oară un sistem obligatoriu de asigurări sociale de stat prin
promovarea unei legi privind asigurarea pentru accidente industriale, pentru ca în anul 1883
introduce plățile pentru cazuri de boală. Tot cancelarul german, în anul 1884, int roduce
asigurările împotriva accidentelor de muncă, pentru ca din anul 1889 să introducă o schemă
comprehensivă de pensii de bătrânețe și invaliditate. Importanța acestei asigurări este dată de
caracterul său obligatoriu și de faptul că este asociată contr actelor individuale de muncă, fiind
suportată de trei contributori: angajator, angajat și stat.
Sistemul era adresat în special muncitorilor stabili din fabrici și avea un caracter
relativ restrâns. Acest sistem are o importanță istorică aparte ce constă î n faptul că reprezintă
și prima inițiativă anti-liberală la nivel statal din Europa. Prin adoptarea sa , Bismar ck
considera că se obținea, în primul rând, menținerea diferențelor de clasă fără explozii sociale
și în al doilea rând, legarea loialității indiv izilor de o formă politica autoritară.
Treptat sistemul de asigurări sociale de tip Bismarck a fost preluat de Europa
occidentală și a reprezintă un sistem alternativ celui propus de lordul William Beveridge.
În comparație cu sistemul Bismarck , sistemul B everidge sau anglo -saxon era
caracterizat prin beneficii fixe, relativ reduse, finanțate din bugetul statului adică din taxe și
impozite generale, Nivelul de protecție asigurat de sistemul propus de lordul Beveridge era
unul minimal.
Sistemul de asigurări de tip Beveridge a fost generat de raportul asupra stării societății
britanice prezentat în parlament de W. Beveridge în anul 1942 sub denumirea „Social
Insurance and Allied Services”, raportul propune adaptarea unui sistem de pensii plătite din
impozitele și taxele generale, de la bugetul de stat, având un nivel constant pentru toți
beneficiarii. Faptul că administrarea este realizată de către stat reprezintă o caracteristică a
sistemului ce face ca beneficiile să fie relativ scăzute dar constante.
Cel de -al treilea mod de acoperire a riscurilor sociale este reprezentat de sistemele în
flux continuu. La rândul lor acestea se împart în sisteme pay -as-you-go (PAYG) și sisteme
asiguratorii cu capitalizarea fondurilor.
Primul sistem de asigurări în flux continu u, pay -as-you-go, presupune plata pensiilor
din banii plătiți de salariați , (excepție făcând sistemele din Japonia și Suedia unde există
sistemul în flux continuu diferențiat , de pensii asociate cu contribuția ).
Sistemele de tipul PAYG au atât avantaje cât și dezavantaje. Principalul avantaj al
acestor sisteme îl constituie faptul că protejează pensiile de inflație , pensiile pot creste ca
valoare reală concomitent cu trendul economic, iar criteriile de eligibilitate pentru o pensie
integrală pot fi oricând modificate astfel încât ajustarea lor să se coreleze cu beneficiul
prezent al situației economice. Dezavantajul major al acestor sisteme îl constituie puternica
legătură cu rata de dependență și posibilitatea intrării în incapacitate de plată a lui.
21
Cel de -al doile a tip de sisteme în flux continuu este reprezentat de sistemele
asiguratorii cu capitalizare de fonduri în care contribuțiile sunt investite în diferite activități
aducătoare de profit, având ca avantaj faptul că nu depind de rata de dependență sau de
evoluția demografică. Dezavantajul major al acestor sisteme de asigurări constă în faptul că
nu poate face față inflației neanticipate post -pensionare ceea ce duce la scăderea veniturilor
reale din pensie.
”Printre teoreticienii tipologiilor statului bunăstării, îl menționăm pe Pierson (Pierson,
1996) . Propunerile sale de schițare a unei tipologii au fost completate de Gould (Gould, 1993)
care a făcut distincția între bunăstarea statului, statul bunăstării și sistemele bunăstării. Ideile
au fost continuate de paradoxul redistribuirii (Korpi & Palme, 1998, pg. 661 -687) în analiza
targetizării sau universalizării beneficiilor sociale. ” (Stănescu, 2013, p. 22)
Deși există mai multe clasificări ale statului bunăstării precum cele propuse de autori
precum: Richard Titmuss (Titmuss, 1958) , Ramesh Mishra (Mishra, 1990) , Catheri ne Jones
(Jones, 1993) , Stephen Leibfried (Leibfried S. , 2001) , consider că în lucrarea ” The Three
Worlds of Welfare Capitalism ” (Esping -Andersen, 1991) Gøsta Espig -Anders en identifică cel
mai complet tipologiile statului bunăstării ca fiind următoarele:
statul bunăstării conservator, care se manifestă cu predilecție în Austria, Belgia, Germania,
Franța , Italia, care pune accentul pe securitatea veniturilor și pe viziunea c ooperatistă;
statul bunăstării social -democrat (care a existat cu preponderență în Suedia, Norvegia,
Danemarca, Finlanda și Olanda) cu accent pe asigurările sociale și parteneriatul social,
promovând o viziune egalitaristă menită să asigure securitatea ven iturilor și o gamă largă de
servicii sociale;
statul liberal specific Statelor Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Elveția și
Australia care pune accentul pe etica muncii, participarea pe piața forței de muncă și
neimplicarea în inegalitățile socia le – meritocrația și șansele egale.
1.5. Evoluția sistemului de asigurări sociale din România până la
finele anu lui 1989
În ceea ce privește asigurările sociale, România este una dintre țările cu o veche
tradiție , fiind printre primele patru state europene c are au introdus un sistem de asigurări
sociale obligatoriu. Primele încercări de aplicare a unor prevederi privind asigurările sociale
datează din secolul al XIX -lea, iar din anul 1912 a fost adoptată „Legea pentru organizarea
meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești " publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din
27 ianuarie 1912 și cunoscută sub denumirea de Legea Nenițescu, aceasta asigura beneficii
pentru maternitate, boală, bătrânețe și accidente de muncă. Contribuțiile pentru pensia de
bătrâneț e erau plătite în părți egale de către lucrător, patron și stat, iar limita de vârstă era de
65 de ani cu condiția unei perioade minime de cotizare de 23 de ani. Legea a prevăzut pentru
prima dată principiul obligativității asigurării și acordarea de ajuto are în caz de accident,
boală, ajutoare pentru maternitate precum și pensii pentru bătrânețe și invaliditate. Această
lege era aplicată doar în Muntenia, Moldova și Basarabia, iar în Banat și Transilvania au fost
aplicate prevederi de asigurări sociale mul t diferite, mai restrânse, în special pentru cazuri de
accidente și boală, aceste prevederi făceau parte din Legea nr. 19 din anul 1907.
22
În contextul dezvoltării sectorului industrial, creșterii rapide a numărului muncitorilor,
apariției și dezvoltării asi gurărilor sociale, în anul 1920 a fost înființat Ministerul Muncii și
Ocrotirilor Sociale, care coordona și urmărea măsurile de protecție a muncii și în domeniul
asigurărilor sociale.
În anul 1933 a fost adoptată legea referitoare la unificarea asigurărilo r sociale în toate
teritoriile care trecuseră în componența statului român în anul 1918, lege care avea ca
fundament proiectul inițiat de Dimitrie R. Ioanițescu în calitate de ministru al muncii.
Conducerea sistemului de asigurări sociale revenea statului și patronilor, iar principalul
neajuns se referea la neincluderea în sistem a agricultorilor, a pensiei de bătrânețe și ajutorului
de șomaj printre beneficiile acordate.
Începând cu anul 1938 a avut loc o îmbunătățire a legislației privind asigurările
sociale, prin extinderea câmpului de asigurare, diversificarea și creșterea prestațiilor acordate
în vederea acoperirii riscurilor sociale, ea constituind un model de elaborare pentru actele
normative care i -au urmat. În anul 1938 pensia de bătrânețe a fost re introdusă și se poate
aprecia că populația activă din mediul urban în România era acoperită prin asigurări sociale
într-un grad ridicat.
„Sistemul de asigurări de stat deținut de România din perioada postbelică până în
prezent este unul de tip PAYG, cheltu ielile pentru pensiile curente fiind acoperite de generația
activă, urmând ca și ei să fie susținuți la rândul lor de generațiile viitoare ” (Preda, 2004, p.
24).
Odată cu venirea sistemului comunist, după anul 1947, toate fondurile publice sau
private au fost trecute în bugetul de stat, iar asigurările sociale au reprezentat pilonul de bază
al protecției sociale din țara noastră, alocațiile pentru șomaj și cele pentru asistență socială
nefiind recunoscute. Putem spune că R omânia, în perioada comunistă, și-a construit un sistem
modern de asigurări sociale, cu o acoperire ridicată a salariaților și beneficii variate (pensii de
bătrânețe , pensii de invaliditate și pensii de urmaș , dar și beneficii în caz de boală, deces,
mater nitate). Legea din anul 1949 (Legea nr.10 pentru organizarea Asigurărilor Sociale de
Stat, 1949) statua cuantumul pensiei de bătrânețe ca fiind cuprins între 50% și 80% din
salariu.
După anul 1945, asigurările sociale de stat a u suferit importante modificări după
schimbarea regimului politic din țara noastră. Astfel, Legea nr. 10 din anul 1949 pentru
organizarea Asigurărilor Sociale de Stat a desființat Casa Centrală a Asigurărilor Sociale,
Casa Generală de Pensii, precum și 112 case și fonduri de pensii publice și particulare, acestea
fiind preluate de către stat, iar bugetul asigurărilor sociale incluzându -se în bugetul statului.
Începând cu anul 1949 au fost emise o serie acte normative în domeniul asigurărilor sociale de
stat, ce au adus noi schimbări în acest domeniu.
Începând cu anul 1954 au fost introduse avantaje de pensionare anticipată și creșterea
indemnizației pentru cei din grupele de muncă periculoasă, iar baza de calcul folosită era
câștigul mediu brut lunar din ult imele 12 luni, plafonat la un anumit nivel. Trebuie menționat
că toate contribuțiile erau plătite de către angajatori, aceștia aparținând statului. Din anul
1959, în lege au fost incluse casnicele și muncitorii agricoli care puteau contribui la sistem.
Acoperirea foarte ridicată a populației cu asigurări sociale se baza pe obligativitatea încadrării
în muncă și pe obligativitatea angajatorului de a contribui la sistem. Rata de angajare mare și
rata înaltă de colectare a contribuțiilor a făcut ca sistemul sa nu se confrunte cu dezechilibre
financiare majore. Cu toate acestea, datorită cheltuielilor ridicate, în perioada cuprinsă între
23
anul 1968 și anul 1972 a fost nevoie de o reechilibrare a fondului de pensii care s -a realizat
prin diminuarea pensiilor.
Din anul 1966 a fost instituită pensia suplimentară care se bazează pe principiul
mutualității între angajați , aceasta era stipulată în lege ( Legea nr. 27 privind pensiile de
asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, 1966) și a intrat în vigoare începând 1 ianuarie
1967 și a păstrat în mare parte reglementările anterioare.
Anul 1977 a marcat un moment important în evoluția asigurărilor sociale din
România, în acest an fiind adoptate trei reglementări ce au reprezentat legis lația de bază a
asigurărilor sociale până în decembrie 1989:
Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială (Legea nr. 3 privind
pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, 1977) ;
Legea privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor
agricole de producție (Legea nr. 4 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale
membrilor cooperativelor agricole de producție, 1 977);
Legea privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țăranilor cu gospodărie
individuală din zonele necooperativizate (Legea nr. 5 privind pensiile și alte drepturi de
asigurări sociale ale țăranilor cu gospo dărie individuală din zonele necooperativizate, 1977) .
Aceste legi au adus câteva modificări de fond: a crescut vechimea necesară cu 5 ani și
s-a ajuns la 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați , iar beneficiile pentru pensiile de
invaliditate au scăzut drastic și a fost introdusă pensia pentru membrii cooperativelor agricole
de producție (CAP -urilor) și țăranii individuali din zone necooperativizate .
Un neajuns, creat de acest pachet de legi, a fost faptul că agricultorii erau
dezavantajați în mod serios față de muncitori, atât în ceea ce privește vârsta de pensionare și
anii de vechime , cât și în ceea ce privește beneficiile primite, acestea fiind mai scăzute.
Precizez că pentru muncitori limita de vârstă era mai mică, iar membrilor CAP -urilor li se
calcula vechimea în muncă pe baza numărului de norme realizate și nu a anilor de angajare.
Apar, de asemenea, sisteme separate de asigurări pentru cooperative meșteșugărești , culte,
avocați , uniunile de creație , militarii și angajații miliției.
După anul 1977 contribuția la sistemul de asigurări sociale era de 14% din fondul de
salarii al angajatorului. În anul 19 66 s-a introdu s contribuția pentru pensie suplimentară plătită
de către salariați și care în perioada cuprinsă între anul 19 66 și anul 1986 a fost de 2%.
Această contribuție a crescut la 3% în anul 1986 prin decret (Decretul nr. 232 , 1986) , pentru
ca din anul 1999 să ajungă la un nivel de 5% (O.U.G. nr. 31 privind unificarea fondurilor
componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor
cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționalepublice și
siguranței naționale, 1998) , iar din anul 2001, contribuția pentru pens ia suplimentară se
elimină în conformitate cu prevederile Legii nr.19 din 2000. Totodată cooperativele agricole
contribuiau cu 8% din valoarea producției globale pentru finanțarea fondului de asigurări
pentru agricultori, vârsta de pensionare în agricultur ă fiind de 65 de ani pentru bărbați și 60 de
ani pentru femei.
Pensia integrală, în sistemul asigurărilor sociale de stat, se obținea de către femei la 57
de ani, existând posibilitatea de pensionare la cerere de la împlinirea vârstei de 55 cu condiția
unei vechimi în muncă de 25 de ani, iar bărbații se puteau pensiona la vârsta de 62 de ani cu
posibilitatea pensionării la cerere de la 60 de ani dacă vechimea în muncă era de 30 de ani.
Cei care lucrau în condiții grele beneficiau de sporuri de vechime și de reducerea vârstei de
24
pensionare. Trebuie menționat că aceste criterii au fost păstrate din 1977 până în anul 2000
când a fost adoptată o nouă lege a pensiilor.
Analizând evoluția sistemului asigurărilor sociale în România în perioada 1945 -1989
pot fi re levate o serie de caracteristici principale:
centralismul excesiv în finanțarea , administrarea și plățile sistemului de asigurări sociale;
controlul exclusivist al tuturor activităților sistemului realizat de statul comunist;
participarea și repartiția egalitariste în cadrul sistemului de asigurări sociale;
lipsa de transparență privind funcționalitatea și administrarea sistemului;
cadrul instituțional, necesarul de personal și instruirea acestuia neasigurate la nivelul
necesităților;
acordarea unor prestaț ii neconcordante cu nevoile reale, în baza tratamentului global al
unor mari categorii de risc;
excluderea unor categorii de populație din rândul beneficiarilor de asigurări sociale prin
nerecunoașterea oficială a fenomenelor de sărăcie, șomaj etc.
La nive lul anului 2009 , V. Sălăgean aprecia că „locul principal în cadrul asigurărilor
sociale l -a reprezentat și îl reprezintă sistemul de pensii atât din punctul de vedere al protecției
sociale contra riscului reprezentat de pierderea capacității de muncă, dato rită vârstei înaintate,
cât și din punctul de vedere al nivelului cheltuielilor reprezentând pensiile (cca.80% din
cheltuielile bugetului asigurărilor sociale) și al numărului de beneficiari din ce în ce mai
mare.” (Sălăgean, 2009, p. 9) . Sunt de părere că această afirmație este valabilă și pentru anul
2020 și chiar ponderea a crescut dacă luăm în considerare faptul că în bugetul asigurărilor
sociale sunt prevăzute cheltuieli pentru asigurări și protecție socială în sumă de 87.327.121
mii lei , iar dintre acestea, aproximativ 97% ( 84.831.806 mii lei ), sunt destinate p ensii lor și
ajutoare lor pentru bătrâneț e (Legea nr. 6 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020) .
1.6. Sisteme de pensii: concept, apariție, diversitate
1.6.1. Pensia – abordare conceptuală
Deși publicul larg este familiarizat cu noțiunea de pensie, modalitatea de calcul a
acesteia nu constă într -o form ulă accesibilă oricui, așa încât, majoritatea populației contează
pe un anume venit garantat de stat însă fără a ști i dacă acest venit va fi mulțumitor pentru un
trai decent sau ar mai trebui să economisească suplimentar pentru perioada de după
pensionare .
Fiecare membru din comunitate are garanția că munca depusă îi este remunerată , prin
salariu, iar în momentul încetării activității profesionale, din cauza bătrâneții sau a unei
incapacități, salariul va fi înlocuit de pensie, adică o sumă de bani primită, în majoritatea
cazurilor, de la stat.
Așa cum spuneam, din cauza complexități i, chiar și în rândul experților în domeniu,
apar divergențe de opinii când vine vorba de pensii și pensionari. Astfel, expresia ”la
încetarea activității” poate genera numeroase comentarii. Există numeroase situații în care o
persoană care și -a solicitat dreptul la pensie în momentul în care a pus capăt principalei
activități profesionale, se angajează și prestează o muncă pentru care este remunerat prin
25
salariu. Această persoană primește simultan și pensie și salariu. De remarcat și cazul în care o
persoa nă încetează activitatea profesională, solicită dreptul la pensie pentru o perioadă de
timp, iar apoi solicită reintrarea în câmpul muncii. Întrebarea este: a fost sau nu această
persoană pensionată și ce statut are după reînceperea activității profesional e?
Din ce în ce mai mulți pensionari, în ultima vreme, continuă să muncească pentru
perioade scurte de timp făcând trecerea de la o viață activă la una inactivă printr -o așa zisă
pensionare parțială .
Literatura de specialitate recunoaște mai multe definiți i ale noțiunii de pensie pornind
de la numeroasele cazuri particulare în care o persoană poate primi pensie.
Voi analiza/examina mai întâi câteva definiții subiective. Acestea se bazează pe ideea
că persoana care beneficiază de pensie este cea care ia dec izia de pensionare și deci cea care
își stabilește statutul de pensionar
Luchak A. susține că „pensia reprezintă venitul obținut după o anumită vârstă
planificată pentru pensionare, de către fiecare individ în parte” (Lucha k, 1997, p. 870) ,
introducând vârsta ca și criteriu de evaluare, în opinia mea incomplet, deoarece limita este
lăsată la alegerea viitorului beneficiar .
Conform unei alte definiții subiective, statutul de pensionar asumat de către o persoană
este cel car e face diferența, astfel încât „pensia reprezintă venitul obținut de o persoană care
se consideră a fi pensionată” (Parker, 2005, p. 11) . Observăm în practică, însă, cazuri când o
persoană ce muncește cu normă întreagă, so licită unui fond privat de pensii suma cuvenită, în
momentul în care îndeplinește condițiile de acordare impuse de respectivul fond.
În încercarea de a stabili ce reprezintă termenul de pensie, pot spune că aceasta este un
drept sau un beneficiu acordat un ui fost angajat de către stat și/sau angajator în una dintre
următoarele situații: când persoana ajunge la o anumită vârstă (reglementată prin lege), vârstă
de la care se consideră că nu mai este apt pentru muncă, sau atunci când persoana ajunge în
imposib ilitatea de a munci.
Astfel, în opinia mea, pensia este cea mai notabilă dintre formele de asigurări sociale,
însă din cauza complexității, a instabilității legislative, a neclarităților și lipsei de
accesibilitate, chiar și pentru persoanele avizate, evol uția acesteia este dificil de evaluat.
Deși sunt discuții pentru modificare, legislația românească permite în acest moment ca
o persoană pensionată la împlinirea vârstei legale de pensionare să își primească pensia , dar să
și lucreze în continuare cu normă întreagă, însumând ambele venituri . Deși din punct de
vedere legal, această persoană are statutul de pensionar, statistic aparține atât categoriei de
pensionari cât și celei de angajați.
Există experți în domeniu care, pentru definirea pensiei, iau în cal cul legătura
individului cu piața muncii, dar și intensitatea acesteia. Dacă pentru o parte dintre teoreticieni
noțiunea de pensie se poate folosi doar atunci când legătura cu piața muncii s -a rupt complet,
pentru cei care iau în calcul o legătură de mică intensitate cu piața și care introduc noțiunea de
“pensie parțială” apar din no u discuții/variante referitoare la cum se poate aprecia gradul de
intensitate .
Ca exponent al primei categorii, o citez pe G. Bazolli care susține că „pensia
reprezintă venitul personal al unui individ care a părăsit piața muncii, prin părăsirea pieței
muncii înțelegând că nu mai lucrează și nici nu își mai caută de lucru” (Bazzoli, 1985, p. 214) .
În schimb, așa cum susține M. Boskin, putem form ula o a patra definiție ce rezultă din
precedenta și care i a în calcul posibilitatea persoanei de a rămâne pe piața muncii după
26
pensionare , astfel că „pensia reprezintă venitul obținut de o persoană a cărei legături cu piața
muncii, deși se mențin , se redu c la sub o pătrime din norma întreagă de lucru“ (Boskin, 1997,
p. 19) .
Dacă avem în vedere în definirea noțiunii de pensie , numărul de ore lucrate, putem
vorbi de pensie atunci când, în urma diminuării bruște și continu e a acestora , venitul unei
persoane este asigurat preponderent din pensie .
Este larg împărtășită și părerea conform căreia pensionarea completă este atunci când
nu mai există venituri din muncă și deci nici o legătură cu piața muncii, iar toate veniturile
unei persoane sunt asigurate doar din pensie; în timp ce pentru pensionarea parțială se ia în
calcul în totalul ve niturilor un procent al pensiei unei persoane care este de minimum 50% din
cel mai mare salariu anual câștigat de persoana respectivă pe piața mu ncii,
Există și opini a conform căreia pension area parțial ă este atunci când „salariul nu
depășește 90% din nivelul celui mai mare salariu lunar obținut vreodată de persoana în cauză”
(Honig, 1989, p. 104) .
O altă dezb atere în literatura de specialitate se referă la tipul venitului din pensie. Este
acesta un drept câștigat pe perioada în care individul a fost activ pe piața muncii, un ajutor
primit de la stat sau o modalitate de economisire pentru perioada în care posibilit atea
individului de a -și mai câștiga existența prin munca se reduce dramatic?
Pentru a încerca un răspuns la această întrebare, voi avea în vedere declarațiile și
viziunile fondatorilor sistemului de securitate socială, Otto von Bismarck, Franklin Delano
Roosevelt și William Beveridge.
Conform lui Otto von Bismarck, „ cine are o pensie pentru bătrânețe este mult mai
mulțumit și mult mai ușor de manipulat decât unul care nu are o astfel de perspectivă”
(Palmer, 2012, p. 35) altfel spus creșterea cheltuielilor guvernamentale, ca urmare a creării
sistemului guvernamental de pensii va avea drept consecințe benefice o populație mult mai
mulțumită și mult mai ușor de manipulat .
Prin sistemul de securitate socială, membrii societăți i sunt legați de stat prin faptul că
atunci când aceștia nu mai pot muncii, statul le va asigura un venit. Având ca argument
solidaritatea socială, statul introduce obligativitatea contribuirii la sistem a tuturor mem brilor
societății, indiferent cât de mi c sau mare au salariul, garantând un venit proporțional cu acesta
în momentul pensionării. Există deci o singură condiție ca o persoană să beneficieze de
protecție socială și anume să contribuie la sistemul de asigurări sociale. Trebuie să remarc aici
faptul că această plată este numită contribuție și nu taxă sau impozit. Astfel, pensia unei
persoane devine un drept câștigat și nu un ajutor de la stat.
Când oponenții sistemului de securitate sociala susțineau că acesta poate deveni
nesustenabil din punct de vedere economic, Roosevelt le răspundea că de fapt, aceste taxe nu
sunt, nici pe de parte, de sorginte economică ci au un caracter pur politic. ”Am impus aceste
taxe doar pentru a da contribuitorilor confortul dreptului lor legal, moral și politic câștiga t de
a primi pensii și ajutoare de șomaj ” (Dauber, 2004, p. 18) .
În opinia Lordul ui Beveridge “securitatea socială înseamnă un loc de muncă atunci
când poți munci și un venit atunci când nu mai poți munci” (Ball, 1978, p. 15) .
Din punct de vedere politic, este avantajos să considerăm pensia ca pe un drept
câștigat , într -un sistem prin care statul sprijină cetățenii să economisească o parte din venitul
câștigat pentru anii în care nu vo r mai fi apți de muncă . Din punct de vedere economic, putem
27
spune că pensia este un instrument prin care statul intervine în economie în vederea realoc ării
unei părți din produsul intern brut.
La noi în țară, literatura de specialitate definește pensiile atât c a “un drept băne sc” al
pensionar ului, cât și ca un mijloc de asigurare a unor “ condiții decente de viață ” sub formă de
transferuri din partea statului, deși, în privința sărăciei, există păreri conform cărora, acest
obiectiv nu este unul clar atribuit pens iei. Astfel, „p ensiile sunt drepturi bănești lunare, ce se
acordă persoanelor care își încetează activitatea, datorită atingerii unei anumite limite de
vârstă sau invalidității, pe tot timpul vieții de la pensionare, copiilor urmași până la o anumită
vârst ă și soțului supraviețuitor, care are calitatea de urmaș, pentru a se asigura acestora
condiții decente de viață” (Văcărel, 2000, p. 278) .
Conform Agendei Lisabona, pensia are drept obiectiv strategic primordial asigurare a
unor venituri adecvate pentru pensionari, deci și reducerea sărăciei în rândul pensionarilor.
Putem spune deci că venitul din pensie este unul de înlocuire sau de completare a câștigului
realizat prin muncă și care se obține/câștigă după o anumită vârstă , stabilită prin lege, de la
care se prezumă că individul nu mai are capacitatea de a munci.
1.6.2. Începuturile sistemelor de pensii
Așa cum arătat mai înainte, s uma de bani ce se cuvine persoanelor retrase din
activitate după împlinirea unei anumite vârste p oartă numele de pensie.
În anul 1670 pentru angajații din marină din Anglia s -a stipulat pentru prima dată plata
anumitor sume de bani, practic acesta este momentul din care se poate vorbi despre noțiunea
de pensie. Putem spune că noțiunea de pensie este m ult mai veche decât momentul apariției
primei legi a pensiilor. Prima lege a pensiilor din Anglia a fost promulgată mult mai târziu, în
anul 1908, fiind cunoscută sub denumirea ”Old Age Pensions Act 1908”. Valoarea pensiei
prevăzute de lege a fost de 5 șil ingi pe săptămână (echivalentul a aproximativ 19,33 lire
sterline pe săptămână în prezent ), iar pentru a beneficia de o pensie în temeiul legii, ”o
persoană trebuie să aibă cel puțin 70 de ani, a locuit în Regatul Unit timp de cel puțin
douăzeci de ani și are mijloace care nu depășesc 31 de lire sterline anual ” (Old Age Pensions
Act, 1908, p. 37) .
Din anul 1889, Otto von Bismarck introducea în Germania legea pensiilor, acesta este
momentul apariției primului sistem de pensi i obligatoriu din lume, finanțat de angajați și
angajatori. Sistemul german de pensii era un model primitiv de sistem de asigurări ce se baza
pe contribuții fixe, fiind legat de mărimea contribuțiilor plătite de către persoanele fizice. În
ultimele decenii , sistemul german de pensii a ghidat reformele sistemelor de pensii legale din
multe state.
La numai doi ani de la introducerea sistemului de pensii din Germania, Danemarca a
devenit prima țară nordică ce a legiferat că grupuri mari de persoane în vârstă a r trebui să
primească asistență financiară. Sistemul danez, spre deosebire de cel german, a fost bazat pe
testarea nevoilor, fără luarea în considerare a veniturilor obținute de persoane până atunci.
Astfel, o indemnizație pentru limită de vârstă putea fi acordată celor care au atins vârsta de 60
de ani și erau "cu demnitate în nevoie" (Nordic Social -Statistical Committee , 2008, p. 10) .
În Islanda, începând cu anul 1890, a fost introdusă o lege cu privire la alocațiile pentru
persoanele în vârstă, însă aceasta a fost mai degrabă doar o modernizare a unui act normativ
ce pr evedea ajutorarea celor săraci .
28
Într-o măsură mai mare decât sistemul bismarc kian, cel danez a reprezentat un model
pentru primele sisteme de pensii di n statele nordice. Astfel, în anul 1909 în Islanda a fost dată
o lege privind fondurile de sprijin municipale pentru persoanele în vârstă, ea a fost un pas
mult mai important spre un adevărat sistem de pensii pentru persoanele în vârstă comparativ
cu refo rma din anul 1890. Compensațiile plătite aveau un nivel foarte redus.
”În mai 1913, parlamentul suedez a votat în unanimitate în favoarea celui dintâi sistem
universal de pensii, în conformitate cu propunerea elaborată de către comisia de asigurări
pentru limită de vârstă. Comisia a ales să combine modelul bismarckian cu modelul testarea
mijloacelor, deoarece ambele aveau avantajele și dezavantajele lor ” (Hagen, 2013, pg. 20 -21).
Sistemul era unul obligatoriu fiind finan țat parțial din fonduri publice și parțial din contribuții ,
iar vârsta de pensionare era stabilită la 67 de ani, dar puteau primi pensie de invaliditate mai
devreme cei care erau în imposibilitatea de a -și asigura traiul prin muncă.
Ultimele țări nordice î n ceea ce privește pensiile publice legale au fost Norvegia și
Finlanda. Astfel, în Norvegia a fost introdus în 1936 un sistem fiscal finanțat de stat, cu un
beneficiu de bază acordat pe baza testării nevoilor celor în vârstă, în esență fiind bazat pe
mode lul danez amintit anterior. „În Finlanda a durat până în 1939 pentru ca prima lege a
pensiilor să fie promulgată. Pensia finlandeză a fost, de asemenea, bazată pe nevoile testate,
dar cerințele au fost atât de dure încât majoritatea persoanelor în vârstă n u au obținut dreptul
pentru a primi o pensie. Această situație a durat până în 1956, când a avut loc o revizuire
masivă a legii privind pensiile de bază ” (Nordic Social -Statistical Committee , 2008, p. 11) .
Putem remarca f aptul că Finlanda a avut o întârziere de o jumătate de secol față de Germania
pentru a adopta primul act normativ în domen iul pensiilor, deoarece condițiile de a accesa o
pensie erau prea restrictive a fost nevoie ca într -un timp relativ scurt să fie modif icat.
1.6.3. Diversitatea sistemelor de pensii din statele membre ale Uniunii
Europene
În ceea ce privește sisteme le de protecție socială, pot spune că Uniunea Europeană
reprezintă un model. Aceste sisteme au fost inventate în vederea protejării po pulației în fața
unor pericole cum ar fi riscul de șomaj , situația familială, vârsta înaintată, starea de sănătate
sau invaliditatea. „Aceste sisteme garantează accesul la o serie de servicii indispensabile
păstrării demnității umane. Deși organizarea și finanțarea sistemelor de protecție socială sunt
de competența statelor membre, UE deține un rol special, în acest sens, prin introducerea
legislației de coordonare a sistemelor naționale de securitate socială, îndeosebi în ceea ce
privește mobilitatea în cadrul Uniunii ” (http://europa.eu, 2015) . Dacă ne referim la politica
socială a U niunii Europene, discutăm despre un pachet de politici implementate și dezvoltate
de-a lungul anilor, care operează în favoarea cetățenilor în ceea ce privește bunăst area lor
individual ă, dar și social ă. În anul 1957, prin Tratatului de la Roma s-au pus bazele politicilor
sociale. Cu toate că, în general, se folosește termenul de armonizare a sistemelor de securitate
socială la nivelul U niunii Europene , în fapt, este vorba despre o coordonare a sistemelor de
securitate socială în ideea respectării unor norme și principii cu scopul de a garant a și protej a
libera circulaț ie a cetățenilor în spațiul comunitar. Aceasta a fost introdusă în anul 1971 prin
adopta rea Regu lamentul ui (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului Uniunii Europene. „Construcția
social europeană admite menținerea sistemelor de securitate socială în diversitatea lor, ele
29
fiind sisteme naționale , guvernate de legi imperative care au drept câmp de aplicare ter itoriul
statului de la care emană și resortisanții și cei care muncesc pe teritoriul național . Astfel,
deoarece legile privind securitatea socială au o aplicabilitate teritorială, dreptul de a beneficia
de prestațiile sociale este legat strict de rezidența pe teritoriul național ” (Avram, 2006, p. 63) .
Prevederile R egulamentului 1408/71 au aplicabilitate în toate domeniile de securitate
socială exist ente la nivel european: indemnizații de maternitate, indemnizații de invali ditate,
prestații de pensionare, prestații de boală, prestații primite în urma unor accidente de muncă,
prestații cauzate de bolile profesionale, prestații familiale, ajutoare de șomaj , ajutoare în caz
de deces.
Acest Regulament scoate în evidentă „princip iul cumulării perioadelor, principiu
conform căruia perioadele de asigurare, de încadrare în muncă sau de rezidență realizate de o
persoană într -o țară a UE sunt luate în calcul de către toate celelalte state membre ale UE.
Aceasta înseamnă că dobândirea d reptului la prestații într-un stat membru trebuie să țină
seama de perioadele de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de
rezidență realizate într -un alt stat membru al UE” (http://europa.eu) .
În construcția Uniunii Europene s istemele de protecție socială au un rol decisiv ,
protecția socială reprezentând un element fundamental în ceea ce privește elaborarea unui
model social european. Putem defini astfel politica socială promovată de Uniunea Europe ană
ca un sistem prin care sunt transferate competențele de ansamblu elaborate de către fiecare
stat membru în vederea protej ării cetățenilor împotriva riscurilor sociale.
Deși întreaga responsabilitate pentru organizarea și finanțarea sistemelor de protec ție
socială revine fiecărui stat membru, sustenabilitatea viitoarelor sisteme de pensii va fi
influențată major de potențialul Uniunii Europene de a populariza și de a susține un cât mai
înalt nivel de protecție socială, acesta reprezentând unul dintre pr incipiile din Tratatul de
instituire a Comunității Europene.
Latura socială a Tratatului de la Roma s -a concretizat prin destul de puține acțiuni
directe în domeniul social. Coeziunea socială a fost elaborată complementar cu cea
economică, fără a se stabil i modul prin care va fi realiza tă efectiv. „S -a plecat de la ideea că
îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață va rezulta firesc din evoluția procesului
integraționist , iar armonizarea treptată a politicilor sociale naționale ar rezulta fără interven ția
specială a organelor comunitare. De aceea, noile realități economice din comunitatea
europeană au impus adoptarea în completare a o serie de directive în domeniul social”
(Dumitru, 2011, pg. 389 -390).
Tratatul de la Amsterdam (http://ec.europa.eu, p. 2) semnat la data de 2 octombrie
1997 și Tratatul de la Nisa (http://ec.europa.eu, 2015) semnat la data de 26 februarie 2001
trasau ca obligații comunităț ii europene să "sprijine și să completeze activitățile statelor
membre" într -o gamă de obiective relevante pentru protecție socială: " protecție socială a
lucrătorilor", "combaterea excluziunii sociale" și "modernizarea sistemelor de protecție
socială" (https://eur -lex.europa.eu, 2019) .
Ambele tratate au constituit fundamentul pentru toate procesele de cooperare și
coordonare a politicilor care s -au implementat în Uniunea Europeană în ultimii ani . Aceste
procese se bazează pe recunoașterea explicită atât a subsidiarității cât și a diversității
sistemelor naționale . De asemenea, sunt cunoscute și unanim acceptate problemele cu care se
confruntă sistemele de protecție socială , în ceea ce privește îmbătrânirea populației ,
modificări le în componența societății , sărăci a, menținerea excluziunii sociale sau amenințarea
30
tot mai mare a diferitelor forme de inegalit ate. Deși există diferențe clare între sistemele de
pensii din statele membre, acestea au trebuit să facă față unor situații di ficile similare cum ar
fi procesul de îmbătrânire a populației, imigrația sau natalitatea tot mai scăzută. Este evidentă
deci necesitatea unei coordon ări a eforturilor întreprinse în scopul rezolvării acestor probleme,
a implementării de reforme și măsuri, a schimbului de informații privind bunele practici în
domeniu .
În Uniun ea Europe ană există acum cinci modele de sisteme naționale de securitate
socială:
Sistemul continental îl întâlnim în state ca: Germania, Austria, Franța , Belgia, Olanda
și Luxemburg), după model elaborat de Otto von Bismarck (Radu, 2008, p. 36) , bazat pe
solidaritate profesională . Prima țară ce a introdus o schemă națională de asigurări sociale a
fost Germania în timpul cancelarului Bismarck . În aceast ă schemă se aveau în vedere trei
domenii : pensiile, sănătatea și accid entele industriale . Din anul 1889 de când a introdus
primul sistem de pensii, Germania a fost consid erată fondatoarea asigurărilor sociale . Cu toate
acestea, ”în prezent modelul de asigu rări sociale de stat este în criză, același lucru este valabil
și pentru sistemul de pensii care face obiectul unui proces amplu de reformare, proces care
este îngreunat de obstacolele de natură instituțională generate de un sistem politic fragmentat
care este responsabil pentru declinul modelului german de asigurări sociale, inclusiv
generosul sistem public de pensii ” (Jenes, 1998, p. 199) .
Analizând politica economică a sistemului de pensii din Germania , putem spune că î n
procesul de reformare a sistemului de pensii au apărut probleme datorate noile modele de
competiție politică și nu unor blocaje de natură politică. Germania se confruntă încă din anul
1980 cu provocări asemănătoare celor din multe țări ale Europei și anume rata tot mai mare a
șomaj ului, modificările demografice, presiunea provocată de creșterea costului sistemului de
pensii asupra bugetului public sau scăderea ratei de rentabilitate a sistemului PAYG.
Germania a păstrat în mod tradițional pensiile oblig atorii de stat și a făcut de -a lungul
timpului mai multe reforme. Astfel, în anul 1883 introduce asigurările de boala, apoi în anul
1889 asigurările pentru accidente de muncă, de bătrânețe și invaliditate , iar în anul 1911
introduce un act normativ prin c are erau incluse în sistemul asigurărilor sociale asigurările de
boală și invaliditate pentru angajați, de șomaj și de ajutor în caz de deces. Creșterea
alarmantă a șomaj ului, transferurile către Germania de Est, lipsa unor politici active pe piața
forței de muncă a făcut ca prin anii ’90 ai secolului XX , conservatorul stat al bunăstării din
Germania să își atingă limitele și să lase loc îndoielilor privind sustenabilitatea financiară a
sistemului PAYG. Cu toate că nevoia de pensii suplimentare private a f ost mică din cauza
existenței sistemului public obligatoriu, pensiile ocupaționale au rezistat pentru că angajatorii
din marile companii și -au păstrat și fidelizat forța de muncă calificată . În anul 2000 Germania
a înțeles că un stat al bunăstării are și efecte nedorite prin intervenția excesivă a statului și a
încep ut o reformă fundamentală a sistemului de pensii prin diminuarea și prelungirea
pensiilor pentru limit ă de vârstă simultan cu popularizarea și susținerea dezvoltării sistemului
de pensii priva te opționale. Având și o politică economică foarte eficientă, Germania a reușit
să depășească impasul în care ajunsese sistemul de pensii. Sunt de acord cu afirmația doamnei
Popescu L ivia, care afirmă că ”sistemul german este considerat unul dintre prototi purile
securității sociale europene , politica socială a statului german caracterizându -se prin:
fragmentarea și descentralizarea programelor sociale în funcție de tipul prestației sau
serviciului, de grupurile beneficiare și de regiuni;
31
preponderența prestațiilor în bani, care dau beneficiarului libertatea de decizie în privința
consumului și lasă un spațiu maxim de acțiune serviciilor private;
rolul esențial al componentei contributive (asigurărilor sociale);
importanța legislației muncii” (Popescu, 2004, p. 156) .
Sistemul de pensii din Germania a fost inițiat de Bismarck prin reformele sale, acesta
este bazat pe contribuțiile la sistemul de pensii din câștigul realizat și este dominat de către
stat. Sistemul de pensii d e stat german este de tip PAYG obligatoriu și funcționează ca un
plafon federal finanțat din contribuțiile sociale datorate de angajat și angajator la care se
adaugă o subvenție guvernamentală finanțată din impozite. Cota de contribuție la sistemul
public de pensii german este calculată ca un procent de 19,9% din venitul brut realizat de
angajat până la un plafon de aproximativ două ori salariul mediu pe economie. ”Beneficiile
sistemului public de pensii sunt în strânsă legătură cu contribuțiile plătite în întreaga perioadă
de muncă de către angajat, evidențiind diferențele de venit din cursul perioadei de muncă cu
luarea în considerare a perioadelor necontributive, de exemplu din cauza șomaj ului, care sunt
recunoscute și are ca scop menținerea stagiului de vârstă de cotizare” (Riedmuller, 2007, p.
139).
Persoanele casnice obțin beneficii prin intermediul partenerului de viață sau ca
supraviețuitor, dar și beneficii pentru creșterea și îngrijirea copiilor , acestea din urmă sunt
finanțate parțial prin pensiile legale introduse în anul 1986. Sistemul public de pensii oferă
acoperire chiar și angajaților cu un venit sub nivelul minim. În afară de fragmentarea
ocupațională pe trei segmente muncitori, mineri și angajați cu gulere albe, există și sisteme de
pensii speciale autoreglementate pentru anumite grupuri profesionale (agricultori) . Sisteme ce
oferă un tip special de pensii profesionale, obligatorii și parțial finanțate public (al doilea
pilon) . „Acest sistem este anterior re formelor întreprinse de Bismarck, sistem în care
funcționarii publici titulari (Beamte) au obținut un sistem privilegiat de pensionare fiscal
finanțat cu scopul declarat ca funcționării să asigure loialitatea cuvenită față de stat”
(Rothenbacher, 2001, p. 127) .
Beneficiarii de pensii pentru limită de vârstă și incapacitate de muncă ale căror
venituri erau reduse, primesc un venit de bază începând cu anul 2003, fiind limitată în acest
fel responsabilitatea rudelor pentru a ceste persoane cu pensii scăzute. Veniturile obținute din
pensii furnizate de pilonul I sunt predominate, reprezentând aproximativ 85% din veniturile
persoanelor de peste 65 de ani. Marea parte a finanțării s istemul ui de pensii german este
bazată pe princi piul PYAG, dar dispune suplimentar de o rezervă pentru situații excepționale
care oscilează între un minim de 0,2 și un maxim de 1,7 ori cheltuielile lunare ale unei
persoane. Angajații plătesc la sistemul de pensii o contribuție lunară din venitul lor bru t până
la o limită maximă. Cota de contribuție din venitul brut este stabilită anual de către Guvern cu
aprobarea Bundesrat.
Angajatorul poate achita partea de contribuție a angajatului în situația în care angajatul
câștigă sub o anumită sumă lunară(ex.400 euro), în celelalte cazuri contribuția este suportată în
mod egal de angajat și angajator. În situația în care angajatorul nu dorește să suporte și
contribuția unui angajat cu venituri mici, acesta beneficiază de o contribuție redusă, dar
progresivă în funcție de mărimea salariului. “Î n Germania statutul de angajat ca funcționar și
statutul de angajat cu o altă categorie salarială este diferențiat și se aplică reglementări diferite
în ceea ce privește piața muncii și statul -providență ” (Leibfried & Pierson, 1998, p. 70) .
32
Deosebire dintre sistemul de pensii german și sistemele de pensii din alte state
europene este aceea că statul acordă subvenții de asigurări pentru pensii, guvernul asigură în
acest fel o finanțare parțială a sistemului prin impozite. Din anul 1998, subvențiile de
asigurări de pensii au căpătat o destinație strictă, aceea de a acoperi beneficiile din pensii
pentru care nu au fost achitate contribuții . Subvenția acordată sistemul ui de pensii se baz a pe
un proc ent din taxa pe valoare adăugată încasată, iar din anul 2000 pe taxele încasate ca
urmare a dezvoltării sistemelor de energie alternative. ”Pentru a putea asigura o balanță
echilibrată a bugetului de venituri și cheltuieli a sistemului de pensii, rata de contribuție poate
să crească automat în momentul în care volumul cheltuielilor înregistrate a depășit nivelul
veniturilor încasate. De asemenea, bugetul de pensii poate fi echilibrat printr -o sumă forfetară
primită pe termen scurt de la guvern pentru a asig ura solvabilitatea sistemului, sumă care
trebuie returnată fără dobândă în decurs de un an” (Immergut, Anderson, & Schulze, The
Handbook of West European Pension Politics, 2009, p. 675) . Aceste măsuri sunt menite să
echil ibreze sistemul public de pensii german atât pe termen scurt cât și pe termen mediu.
Pensiile pentru profesiile liberale sunt finanțate din venituri din capital și parțial din
contribuțiile membrilor , acolo unde este cazul. Persoanele care contribuie la sc hemele de
pensii ocupaționale sunt membri ai Pension Safeguarding Association, iar în caz de faliment
sau insolvență a angajatorului pensiile sunt plătite și garantate de către această asociație .
Pensiile sunt plătite în momentul în care asiguratul a împli nit vârsta standard de pensionare
care în momentul de față este de 65 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați , atunci când
a intrat în incapacitate de muncă sau a devenit eligibil pentru o pensie de urmaș ca urmare a
decesului unuia dintre soți.
Guvernul ajustează anual pensiile în funcție modificările salariului mediu bru t din
ultimii doi ani și ținând cont de modul cum au evoluat contribuțiile la sistemul de pensii de
stat și cel privat.
Cea mai mare pondere a veniturilor din pensiile pentru limită de vârstă o are pensia de
stat urmată de pensiile ocupaționale contribuind în proporție de 7% la pensia pentru limită de
vârstă, în timp ce pensiile private contribuie doar cu 10% la pensiile pentru limită de vârstă.
Sistemul țărilor nordice este întâlnit în țări ca: Danema rca, Suedia, Norvegia și
Finlanda . Este sistemul în care ”protecția socială este un drept al cetățeanului care poate astfel
primi un minimum de resurse, salariaților percep ându -li-se prestații complementare
proporționale cu salariul lor în cadrul regimurilor profesionale” (Gîlcă, 2003, p. 227) .
Este important de știut că statul bunăstării din Danemarca este rezultatul reformelor în
domeniul protecției sociale elaborată de liberali care au avut ca punct d e plecare micii
fermieri. Reforma sistemului de pensii danez a început în anul 1956 când Guvernul a
însărcinat o comisie să determine posibilitățile de a crea un sistem de pensii bazat pe asigurări
sociale. Comisia a propus ca toți cetățenii danezi să devină eligibili pentru pensii de stat, iar
funcționarea sistemului urma să fie testată până la reforma din anul 1964 , ce a fost
implementată complet în anul 1970 . Aceasta a constat în cea mai mare intervenție a
guvernului în domeniul pensiilor prin elaborarea unui pachet de măsuri menite să scoată
sistemul de pensii din criză și să intervină în negocierile colective dintre companii și sindicate.
Sistemul de pensii danez este unul multipilon ce reproduce în mare măsură sistemul
multipilon propus de Banca Mondia lă. Acest sistem de pensii se bazează într -o proporție mare
pe sistemul de pensii de stat, care oferă o securitate socială generoasă pentru pen sionari și o
rețea vastă de pensii ocupaționale și private care oferă o acoperire adecvată la pensionare.
33
Politic a de pensii poate fi privită ca fiind dualistă având ca principale elemente pensia
de stat și sistemul de pensii ocupaționale . Sistemul de pensii de stat este exclusiv problema
parlamentului , iar sistemul de pensii ocupaționale este în grija partenerilor s ociali, guvernul
acționând ca o veritabilă autoritate de reglementare. Deoarece pensiile ocupaționale se
bazează pe principiul contribuțiilor definite, apariția unor probleme cum ar fi o speranță de
viață mai mare și scăderea ratelor de înlocuire pot fi tr atate automat.
Pilonul I al sistemului de pensii danez este reprezentat de: pensii le de stat , un sistem
de eco nomisire de 1% introdus în 1997 , un sistem de pensii facultative pentru pensionarii cu
handicap și pensiile funcționarilor publici. Al doilea pilo n este format din pensiile
ocupaționale finanțate , iar al treilea pilon este format din pensiile private. Primul pilon este
dominat de către pensia de stat. Pensia de stat este obligatorie pentru cetățenii danezi și se
completează cu u n sistem de pensii su plimentare . Au dreptul la pensia de stat cetățenii danezi
care locuiesc în Danemarca, cu vârsta de 65 de ani și care au petrecut un cel puțin trei ani în
țară. Totodată, pot beneficia de pensi i de stat cetățenii non-danezi care au trăit în Danemarca
timp de 10 ani, inclusiv ultimii 5 ani înainte de pensionare, cu mențiunea că beneficiile din
pensie sunt reduse în cazul în care persoana în cauză are mai puțin de 40 de ani de rezidență .
Al doilea nivel al p ilonului I, este obligator iu pentru toți angajații care lucrează un minim de
nouă ore pe săptămână. Salariații , cei care primesc beneficii pentru șomaj , beneficii pentru
boală sau beneficii de maternitate plătesc o contribuție forfetară de două ori mai mare decât
cota standard, în timp ce persoanele care desfășoară activități independente dar care au plătit
contribuții ca și angajați , cei care beneficiază de pensie anticipată și pensie de invaliditate pot
decide dacă plătesc contribuția sau nu.
Persoanele care beneficiază de venituri obținute la locul de mun că plătesc 1% pentru
nivelul trei al pilonului I, această schemă acoperă automat profesiile liberale și unele beneficii
în numerar. „În anul 2003, a fost introdus un nou sistem de pensii pentru cei cu pensie de
invaliditate, iar plata contribuțiilor către acest sistem este opțională . Ultima componentă a
primului pilon de pensii este reprezentată de pensia funcționarilor publici, acest sistem din
punct de vedere istoric acoperea angajații publici, dar în ziua de azi doar anumitor grupuri
privilegiate le mai este permisă intrarea în sistem: funcționari publici de rang înalt și preoții .
Chiar dacă aproape întregul complex de scheme al primului pilon au fost testate, acest lucru
nu înseamnă ca sistemul a devenit rezidual. Testarea sistemului trebuie să fie privi tă în
legătură cu ceilalți doi piloni ai sistemului” (Andersen, 2011, p. 184) .
Pensiile ocupaționale formează pilonul II al sistemului de pensii danez și vizează
măsurile menite să asigure un venit adecvat de înlocuire. G radul de acoperire a regimurilor
profesionale, în cadrul celui de -al doilea pilon este de aproximativ 93%, contribuțiile la acest
pilon sunt deductibile, în timp ce beneficiile sunt impozitate ca și veniturile normale. Cei mai
mulți contribuabili sunt acop eriți printr -un contract colectiv , iar ceilalți sunt acoperiți cu
ajutorul acordurilor de pensii încheiate între angajatori și fondurile de pensii sau societățile de
asigurări. Persoane neacoperite de pensiile ocupaționale sunt lucrătorii tineri și angajaț ii care
nu au contracte colective de muncă.
Companiile care nu încheie contracte colective de muncă cumpără un pachet standard
de la companiile de asigurări sau alte instituții financiare. Pensiile pentru funcționarii publici
încep să fie eliminate , iar ce le care au mai rămas sunt recalculate la condițiile existente acum
pe piața muncii în strânsă legătură cu durata de activitate.
34
Pilonul al doilea are o expansiune rapidă tinzând să acoper e întreaga forță de muncă,
schemele de pensii din cadrul acestui pilo n converg spre un sistem de pensii finanțat integral,
iar în momentul când vor ajunge la maturitate și vor reuși să asigure un venit adecvat de
înlocuire pilonul II va deveni coloana vertebrală a sistemului de pensii danez.
Pilonul III este reprezentat de pensiile pur individuale, care au intrat într -un con de
umbră datorită pilonului doi de pensii pe care se pune accent în momentul de față. Planurile
de pensii furnizate de către pilonul III sunt oferite de către bănci, companii de asigurări de
viață și de către celelalte instituții financiare și pot fi plătite sub forma unei sume forfetare
care poartă diferite denumiri: contractele index, asigurările de viață , pensii de capital, pensie
lunară pentru un număr limitat de ani. Contribuțiile la pilonul III sunt parțial deductibile , iar
pensiile sunt impozitate la momentul plății lor .
Pensia națională este finanțată de către guvern și administrată de către municipalitate
sub atenta îndrumare a Ministerului Afacerilor Sociale. Pensiile sunt finanțate din
contribuț iile virate într -un fond special administrat de către ATP (Arbejdsmarkedets
Tillægspension) , care potrivit legii este o instituție administrată privat, dar aflată sub controlul
partenerilor sociali. Administratorul care gestionează schema de pensii
ATP (Arbe jdsmarkedets Tillægspension) poate să investească contribuțiile plătite de către
angajați în: acțiuni , obligațiuni și plasamente imobiliare. Această instituție privată
administrează și schemele de pensii pentru profesiile liberale , pe care începând cu ianu arie
2005 poate să le mute către furnizori privați specializați cum ar fi : băncile și societățile de
asigurări de viață . Pentru noua schemă de pensii pentru persoanele cu dizabilități , se poate
opta ca aceste pensii să fie administrate fie de către ATP (Arb ejdsmarkedets Tillægspension) ,
fie de către furnizori privați . Pensiile funcționarilor publici danezi de rang înalt sunt
gestionate de către Ministerul de Finanțe , iar pensiile funcționarilor publici locali sunt
administrate de către o instituție special c reată pentru acest scop (Kommunernes
Pensionsforsikring).
Sistemul anglo -saxon este specific Regatului Unit al Marii Britanii unde protecția
socială se bazează într-o proporție covârșitoare pe solidaritatea națională , finanțarea protecției
sociale are un puternic caracter fiscal . Administrarea sistemului este realizată, în cea mai mare
parte, de către autoritățile publice.
„Politica în materie de pensii în Marea Britanie este în mare parte apanajul autorității
executive a Guvernului care trasează liniile di rectoare ale sistemului, dintre acestea cea mai
importantă fiind sustenabilitatea sistemului. În momentul de față, sistemul este considerat
eficient, adaptat la piața forței de muncă existente , iar cele mai optimiste scenarii legate de
cheltuielile cu sist emul de pensii se ridică la 4% din PIB până în anul 2050” (Krai, 2001, p.
5).
Sistemul de pensii britanic beneficiază de un avantaj economic ce nu poate fi
contestat, acesta este reprezentat de ponderea ridicată a fondurilo r de pensii private ale căror
plasamente pe piața de capital se ridică la aproximativ 104,5 % din PIB (OECD, 2019, p. 72) .
Costul dezvoltării sistemului de pensii private a fost unul uriaș , el a fost suportat de către
pensi onarii de la acea vreme și a constat în scăderea valorii pensiilor de stat și menținerea la
un nivel redus al costurilor cu sistemul de pensii de stat . Acest lucru s-a putut realiza datorită
reform ei sistemului de pensii din anul 1986.
„Pentru a putea face față principalelor provocări ale sistemului de pensii, inegalitatea
și sărăcia, care afecta persoanele în vârstă, un guvern liberal a stabilit pentru prima dată
35
sistemul de pensii pentru limită de vârstă în Marea Britanie în iulie 1908 sub presiunea
mișcă rii sindicale de la acea vreme și a Partidului Muncitoresc. În pofida unui proces
îndelungat și a numeroșilor adversari, inclusiv societățile de asigurări, guvernul a reușit să
introducă un nivel scăzut de contribuții la pensii, finanțate fiscal, cu benefi cii testate pentru o
vârstă de 70 de ani” (Helco, 1974, p. 137) . În anul 1925, deoarece beneficiile din pensie erau
foarte mici, guvernul conservator a adoptat o lege a pensiilor prin care erau prevăzute clar
beneficiile pentru orfani și văduve, și pensiile pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și
70 de ani.
Spre sfârșitul celui de -al Doilea Război Mondial , Raportul Beveridge a pus în evidență
faptul că Marea Britanie avea un sistem național unitar de asigurare, acesta prevedea un venit
de subzistență pentru persoanele care îndeplineau condițiile pentru pensionare la limită de
vârstă, i nvaliditate, șomaj și văduvie.
Guvernul britanic, în anul 1946, prin Legea națională de asigurări a introdus
beneficiile forfetare obținute prin contribuțiile forfetare de -a lungul perioadei de activitate.
Chiar și în aceste condiții beneficiile obținute din pensie erau mici și nu puteau preveni
sărăcia în rândul celor care părăseau piața muncii.
În perioada cuprinsă î ntre anul 1950 și anul 1970 toate propunerile de modificare a
legii naționale de asigurări au eșuat , pentru ca în anul 1974 Parlamentul să adopte prin
consens între partidele de la aceea vreme Legea privind pensiile de asigurări sociale. „Legea a
stabilit o schemă de pen sii de stat SERPS, care presupunea o pensie de bază forfetară a cărei
valoare să fie de aproximativ 25% din veniturile obținute . Beneficiile oferite de schema
SERPS au fost calculate pe baza câștigurilor medii din cei mai buni 20 de ani de activitate și
au fost indexate cu inflația . Sistemul de pensii britanic este considerat ca fiind în conformitate
cu tipul de măsuri de politică socială adoptate în economiile de piață liberale” (Bridgen, 2000,
p. 83) .
Sistemul de pensii actual din Marea Britanie es te organizat pe trei piloni. P rimul nivel
din cadrul primului pilon este reprezentat de pensia de stat, care acoperă populația cu vârsta
de muncă cuprinsă între 16 și 66 ani care obține un venit minim pe săptămână stabilit de
autor ități. „La pensiile de stat contribuie angajații , angajatorii cât și cei care desfășoară
activități independente și plătesc așa numitele contribuții NICs (national insurance
contributions) – contribuții naționale de asigurări, contribuții care acoperă pens iile pentru
limită de vârstă, boală, invaliditate, alocație . Deși sistemul de pensii de stat se bazează pe
contribuțiile datorate de angajații , au fost create și drepturi de beneficii conexe cum ar fi
beneficiile pentru șotul supraviețuitor și soții divorț ați” (Blake, 2003, p. 1) .
Pe cel de -al doilea nivel al pilonului I de întâlnim o componentă care oferă venituri
legate de pensie cum ar fi pensiile pentru susținerea copiilor. „Legea 2000 privind securitatea
socială a înloc uit sistemul de pensii de stat existent SERPS (State Earnings -Related Pension
Scheme ) cu SSP(State Second Pension) – a doua pensie de stat, toți angajații care plătesc
contribuții de asigurări sociale de stat sunt acoperiți de cea de -a doua pensie de stat în același
timp. Scopul declarat al reorganizării sistemului SERPS în SSP a fost acela de a extinde
acoperirea la cei cu venituri mici, persoane cu handicap și cei care îngrijesc persoanele cu
handicap” (Immergut, Ander son, & Schulze, 2009, p. 42) . În afară de schema de pensii SSP și
de schema standard de pensii ocupaționale, asigurații au la dispoziție diverse scheme de pensii
ocupaționale voluntare și variate planuri personale de pensii ce sunt utilizate de cei cu venituri
mari.
36
Participanții la schemele de pensii ocupaționale facultative au un tratament fiscal
favorabil, contribuțiile nu sunt supuse impozitului pe venit și angajații primesc o parte din
pensia lor ocupațională (25%) scutită de impozit. De asemenea, p ensia ocupațională se poate
întoarce și sub forma unei investiții care este scutită de impozitul pe profit sau de impozitului
pe capital. Pensiile de stat nu se identifică cu domeniile de muncă , fapt ce diferențiază
sistemul de pensii de stat britanic de al te sisteme de pensii europene. V eniturile din pensie
sunt administrate și plătite de către National Insurance Contributions Office (NICO) , care
gestionează peste 70 de milioane de conturi de asigurări naționale . Sistemul de pensii de stat
este împărțit în trei categorii de pensii: prima categorie de pensie este acea pensie care s -a
bazat pe contribuțiile către Casa Națională de Asigurări, a doua categorie de pensie este cea
primită ca urmare a dependenței de unul din soții, iar ultima categorie reprezintă b eneficiile
acordate persoa nelor cu vârsta peste 80 de ani .
Pensia de stat și SSP se bazează pe sistemul PAYG, contribuțiile fiind plătite către
National Insurance Fund (NIF), iar s chemele de pensii private și schemele de pensii
ocupaționale sunt organizate sub formă de trusturi și gestionate de către companii de
investiții , bănci și societăți de asigurări ce realiz ează plasamente în acțiuni , obligațiuni și
titluri de stat.
Contribuțiile la regimul de asigurări naționale se împart în cinci clase:
contribuți i primare de clasa 1 la rata principală în cazul în care veniturile depășesc pragul
primar. Contribuțiile vor reprezenta un procent din veniturile săptămânale până la limita
superioară a veniturilor (Upper Earnings L imit – UEL) și vor fi deduse din salariu . Dacă se
obțin venituri peste acest prag , se plătesc contribuții din salariu, aceasta se numește rată
suplimentară. În cazul în care veniturile se situează sub pragul primar, însă depășesc limita
inferioară a veniturilor, se consideră că s-au vărsat contr ibuții pentru a se proteja dreptul la
prestații . Angajatorul achită contribuții secundare de clasa 1 în cazul în care veniturile se
situează peste pragul secundar. Contribuțiile angajatorului nu se deduc din salariu, acestea
constit uind răspunderea angajat orului;
contribuțiile de clasa 2 sunt întâlnite î n cazul în care unei activit ăți independen te dacă
veniturile depășesc excepția privind veniturile mici. Contribuțiile de clasa 2 se plătesc la o
rată forfetară. În cazul în care profiturile sau câștigurile impozabile se situează între nivelul de
venit neimpozabil și limita superioară a profiturilor (Upper Profits Limit – UPL), se vor achita
contribuții de clasa 4. Dacă se realiz ează profituri peste UPL, se vor deduce contribuții din
profiturile realizate la o rată suplimentară. Contribuțiile de clasa 4 nu sunt luate în considerare
la calculul prestațiilor ;
contribuțiile de clasa 3 sunt voluntare și sunt luate în considerare numai pentru calculul
pensiei de bază pentru limită de vârstă și al prestațiilor de dec es. Contribuțiile de clasa 3 se
plăte sc la o rată forfetară;
se aplică norme speciale anumitor persoane, inclusiv marinarilor și aviatorilor;
angajatorii achită contribuții de clasa 1A pentru majoritatea prestațiilor în natură acordate
angajaților , de exem plu, automobile puse la dispoziție pentru uz personal și combustibil
pentru automobile.
Pentru a beneficia de o pensie de stat, trebuie să fi contribuit maxim 90% din perioada
de muncă potențială între 16 și 65 de ani (aproximativ 45 de ani pentru bărbați și 39 de ani
pentru femei) , de asemenea, eligibilitatea pentru pensia de stat depinde și de o perioadă
37
minimă de cotizare de 10 ani (25% din perioada potențială de muncă de 90%) motiv pentru
care nivelul pensiei este ajustat în funcție de numărul de ani de contribuție la sistem.
Primirea pensiei este condiționată de îndeplinirea stagiului minim de cotizare în cazul
schemelor de pensii SERPS și SSP, iar pensia reprezintă 20% din salariu mediu realizat pe
perioada vieții active.
Sistemul mediteranean este înt âlnit în Italia, Spania, Portugalia și Grecia , țări în care
principiul care primează în materie de protecție socială este cel al protecției universale,
sistemul fiind finanțat prin contribuții individuale plătite prin rețineri din salariul realizat.
Sistem ul de pensii italian a încercat permanent să creeze și să extindă beneficiile
pentru a putea acoperi din ce în ce mai multe categorii profesionale cum ar fi beneficiile :
pentru fermieri introduse în anul 1957, pentru artizani introduse în anul 1959, pentru
comercianți introduse în anul 1969.
În Italia, în anul 1898, s-a încercat introducerea unui sistem de pensii facultative care
urmărea protecția socială a persoanelor vârstnice, în special a muncitorilor cu gulere albastre
(muncitorii din industrie, fabri ci și ateliere de lucru ). Aceasta încercare a eșuat datorită
faptului că participarea la schema de pensii era voluntară , iar categoriile profesionale cărora li
se adresa aveau un nivel scăzut al veniturilor.
La nivel european, Italia a furat startul în pr ocesul de reformarea a sistemului de pensii
prin introducerea în anul 1919 a un sistem de pensii finanțat pentru angajații cu un nivel redus
al veniturilor.
În perioada cuprinsă între anii 1950 -1960 politica în domeniul pensiilor în Italia a
devenit un ri ng de luptă al grupurilor de interese din politică și al companiilor. P resiun ile
exercitate asupra guvernului devenind din ce în ce mai mari, acesta a ales să dea curs tuturor
propuneril or provenite de la grupurile sociale și politice de la acea vreme, pro puneri care
urmăreau înmulțirea beneficiilor și avantajelor sociale ale diferitelor categorii sociale în scop
electoral. Reformele populiste întreprinse cum ar fi pensiile de vechime pentru angajații din
sectorul public cărora le era permis să se pensionez e după 20 de ani de muncă indiferent de
vârstă, introducerea pensiilor pentru copii, pensiile de vechime pentru angajații din sectorul
privat cărora le era permis să se retragă după 35 de ani de muncă fără a îndeplini stagiul
normal de cotizare au avut consecințe dramatice asupra sistemului de pensi i și asupra
finanțelor publice. O astfel de politic ă în domeniul pensiilor a avut ca rezultat crearea unui
sistem de pensii costisitor și extrem de fragmentat, cu foarte multe scheme de pensii pentru
diferitele c ategorii de angajați , fiecare schemă de pensii cu propriile reglementări specifice.
Sistemul de asigurări sociale din Italia este de natură bismarckiană, accentul fiind pus
pe dezvoltarea sistemului public de pensii începând cu anii `90 ai secolului al XX -lea.
Sistemul de pensii private a suferit mult timp după un cadru solid de reglementare. Începând
cu anul 1993 a avut loc o reformare a sistemului public de pensii prin introducerea unui cadru
de reglementare pentru pensii finanțate suplimentar, acestea fi ind necesare deoarece sistemul
public de pensii PAYG se afla într -o situație financiară critică, generată de pensiile publice
destul de generoase care nu mai puteau fi menținute ca în trecut și datorită fenomenului de
îmbătrânire a populației. În anul 1993 are loc o reformă a sistemului de pensii prin
introducerea unui cadru de reglementare pentru pensii finanțate suplimentar. Pensiile
suplimentare erau cruciale pentru menținerea sustenabilității sistemului pe termen lung.
Sistemul de pensii suplimentare di n Italia s -a confruntat cu probleme de natură economică și
fiscală care au scos în evidență problema de plată dublă.
38
Primul pilon de pensii din Italia asigură peste 80% din veniturile din pensii ale
persoanelor peste 65 de ani, având astfel rolul cel mai i mportant în cadrul sistemului de
pensii. „După 1997, datorită măsurilor adoptate Italia a reușit o diminuare a datoriei publice
concomitent cu privatizarea mai multor domenii ale economiei naționale și reformarea
sistemului de pensii prin introducerea sist emului de pensii privat” (Prodi, 2001, p. 79) .
Persoanele vârstnice cu sau fără contribuții plătite beneficiază de pensii sociale
forfetare ca parte a sistemului de asistență socială ce completează sistemul de pensii itali an.
După adoptarea cadrului legal care să reglementeze pensiile suplimentare (Decretul –
lege 124/93) au început să prindă contur al doilea și al treilea pilon de pensii . Aderarea la unul
dintre cei doi piloni suplimentari este voluntară, iar angajații sunt încurajați să contribuie la
fondurile de pensii suplimentare prin facilități fiscale.
Schema de pensii TRF ( Trattamento di fine Rapporto'), aferentă primului pilon , există
și azi cel puțin pentru lucrătorii care au intrat pe piața forței de muncă înainte d e anul 1993 și
presupune plăti compensatorii pe care companiile trebuie să le plătească salariaților în
momentul în care aceștia părăsesc compania din diverse motive sau ies la pensie . Schema de
pensii TRF este finanțată din impozitele pe salariu brut în proporție de 6,91% și funcționează
ca un sistem de beneficii definite ce pot fi plătite într-o singură tranșă .
În Italia există două mari instituții care gestionează pensiile, una dedicată
funcționarilor publici – Institutul Național de Asigurări Sociale pe ntru funcționari Publici
(INPDAP) și una pentru restul pensionarilor – Institutul Național de Asigurări Social e (INPS) .
INPS gestionează mai multe fonduri de pensii în funcție de categoriile profesionale existente:
pentru angajații din sectorul privat, pen tru fermieri, artizani și comercianți , pentru lucrătorii
din sistemul de telecomunicații , energie, aviație , transport, membrii ai clerului bisericii. La
polul opus se află INPDAP care gestionează două mari fonduri de pensii și anume: fondul de
pensii pentr u angajații administrației publice centrale și fondul de pensii pentru angajații
administrației locale, medici și profesori.
„Diferența dintre fondurile de pensii publice care mai poartă denumirea de fonduri
închise și fondurile de pensii suplimentare care sunt denumite fonduri deschise constă în
aceea că partenerii sociali cum ar fi patronatele, sindicatele și angajații au un rol activ în
stabilirea și implementarea managementului fondurilor de pensii închise, în timp ce fondurile
de pensii deschise sunt manageriate de către instituții specializate” (Immergut, Anderson, &
Schulze, 2009, p. 418) .
Primul pilon de pensii se bazează pe modelul PAYG cu contribuții în funcție de
apartenența la schemele de pensii gestionate p e diversele categorii profesionale. Pentru a
echilibra sistemul, guvernul italian este nevoit să transfere anual resurse importante de la
bugetul de stat.
Contribuțiile angajaților, angajatorilor și schemele TRF finanțează pilonul al II -lea, în
timp ce statul acordă stimulente fiscale, până la o anumită sumă anuală, pentru angajații care
contribuie la acest pilon.
În cadrul primului pilon se acordă beneficii pentru: limită de vârstă, urmași, persoane
cu dizabilități sau pensii sociale începând cu anul 1995 . Instituțiile responsabile cu plata
pensiilor sunt INPS și INPDAP. În cazul profesiilor liberale sunt întâlnite scheme de pensii cu
beneficii definite, în timp ce fondurile de pensii pentru salariați au contribuții diferite.
Sistemul italian de pensii se confrunta cu un dezechilibru generat de schimbările de natură
socială și economică din peninsulă.
39
5. Sistem ele de pensii al e țărilor din Sud -Estul UE (Ungaria, Polonia, Republica
Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, România).
Fostele țări socialiste aveau sisteme de pensii ce puteau fi caracterizate prin:
„generalizarea sursei salariale;
politica salarială era orientată puternic spre promovarea egalității ;
generalizarea sistemului de asigurări sociale;
politica folosirii complete a forței de muncă care a exclus total nevoia ajutorului de
șomaj ;
beneficiile familiale ample care decurgeau din nivelul scăzut al salariilor;
sistem fiscal similar cu cel al țărilor cu economie de piață ;
impozitele pe venituri erau utilizate adesea în forme simplif icate;
educația și asistența socială gratuite pentru toți, la care se adăugau și alte gratuități și forme
de sprijin: burse pentru elevi, tabere, manuale gratuite” (Iovițu, 1997, pg. 186 -187).
Până la căderea comunism ului (anul 1989) statele socialiste aveau sisteme de pensii
bazate pe principiul solidarității între generații și combinau elemente ale modelelor sociale și
de muncă. În întreruperile social -utile în activitatea de muncă , în primul rând cele legate de
nașterea și îngrijirea copilului, erau incluse în vechimea în muncă a femeii.
„Vârsta de ieșire la pensie era comparativ joasă: în Cehoslovacia – 60 de ani pentru
bărbați și 53 – 57 de ani – pentru femei; în Polonia – 59 de ani pentru bărbați și 55 de ani –
pentru femei; în Ungaria – 60 de ani pentru bărbați și 55 de ani – pentru femei. Liberalizarea
termenelor de ieșire la pensie s -a petrecut în toate țările analizate la începutul anilor ‘90, a
fost, în primul rând, o încercare de a absorbi creșterea șomaj ului, astfel numărul pensionarilor
în Ungaria a crescut cu 20%, în Polonia – cu 50%, în Republica Cehă – cu 10%”
(http://www.pension.md) .
Prima țară fostă socialistă care a realizat o reformă a sistemului public de pensii a fost
Ungaria, aceasta a introdus și un sistem de pensii private. Așadar, a fost prima țară din Europa
Centrală și de Est care a implementat atât sistemul pensiilor private obligatorii cât și pensiile
private facultative.
Din păcate iresponsabilitatea factorilor d e decizie a făcut ca sistemul de pensii
maghiar să regreseze și să elimine pilonul pensiilor private obligatorii prin obligarea
populației să opteze între pensia de stat și cea privată. Această tendință periculoasă s -a
manifestat și în România în ultimii a ni, însă nu a fost dusă la îndeplinire de către decidenții
politici.
1.6.4. Sistemul de pensii din Romania după anul 1989
La 30 de ani de la Revoluția din anul 1989, sectorul politicilor sociale din România
parcurge o perioadă de căutări și reforme generate de dorința de a trece la o economie de piață
de tip occidental. Numai că trecerea către economia de piață occidentală a lăsat în aer statul
bunăstării care se baza în mare măsură pe o economie socialistă, astfel că, perioada care a
urmat a adus cu ea un ampl u proces de reorganizare a politicilor sociale. Țara noastră are o
tradiție îndelungată în domeniul politicilor sociale introducând încă din secolul al XX -lea, mai
exact în anul 1912 o legea pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor
muncito rești, cunoscută sub numele de legea Nenițescu.
40
„În perioada comunistă, statul era principalul mijloc de realizare a drepturilor sociale
pentru toți cetățenii . Prin controlul pe care îl exercita asupra economiei și practic asupra
tuturor formelor de venit, statul deținea pârghiile care îi permiteau un înalt grad de
redistribuire a veniturilor. Tendința era de a include toată populația într-o formă sau alta de
protecție ” (Lazăr, 2000, p. 15) . Sunt de părere că tendința de a proteja de riscurile sociale
întreaga populație era una firească în condițiile în care statul nu lăsa indivizilor posibilități
private pentru acoperirea riscurilor sociale.
Procesul de aliniere la standardele comunitare în materie de protecție socială a
demarat încă din anul 1999 prin Programul Național de Aderare la UE, proces care și-a pus
amprenta asupra următoarelor direcții ale politicii sociale a României: armonizarea legislației
naționale cu legislația comunitară în domeniu, promovarea dialogului so cial, egalitate de
șanse pentru femei și bărbați , politici în domeniul ocupării forței de muncă, securitate socială,
protecția socială a persoanelor vârstnice, combaterea excluziunii sociale, integrarea
persoanelor cu handicap, în domeniul sănătății , sănăt ate publică și sănătatea la locul de
muncă.
România a reușit să realizeze progrese notabile în domeniul politicilor sociale prin
alinierea politicilor naționale la acquis -ul comunitar în domeniu, „dar configurarea unui
model care să răspundă mai fidel cont ribuabilului și potențialului beneficiar și adecvarea
principiului contributivității prin corelarea beneficiilor în raport de contribuții a constituit o
altă problemă majoră ” (Carp, 2012, p. 20) . Consider că deși România respectă legislația
europeană în domeniul politicilor sociale, acest lucru nu este suficient pentru a putea aprecia
politica socială ca fiind una eficientă și adaptată nevoilor actuale.
În țara noastră, politica socială cade în sarcina Ministerului Muncii și Protecției
Sociale sprijinit de către Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale și are
următoarele sfere de acțiune : piața forței de muncă, pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
asistența socială, securitatea și sănătatea în muncă.
La nivelul administrației centrale, respectarea drepturile de sănătate, invaliditate,
limită de vârstă, urmaș , accidente de muncă și boli profesionale, familie, copii și șomaj este de
competența diverselor ministere, agenții guvernamentale și case naționale , iar la nivel local
primăriile și direcțiile județene de asistență și protecție socială se ocupă de respectarea
drepturilor sociale ale cetățenilor .
Conform legislației din România, sistemul public de pensii se organizează și
funcționează pe baza următoar ele principii:
„principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de
pensii bazat pe aceleași norme de drept, pe ntru toți asigurații sistemului ;
principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii,
obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale
exercitându -se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;
principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe
baza contribuțiilor datorate și plătite de persoanele fizice și juridice, care contribuie la
sistemul public de pensii;
principiul egalității, potrivit căruia asigurații care au realizat cel puțin stagiul minim de
cotizare în sistemul public de pensii, be neficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce
privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
41
principiul repartiției, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru
plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
principiul solidarității sociale, conform căruia asigurații sistemului public de pensii își
asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea
riscurilor asigurate prevăzute de lege;
principiu l autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de
pensii, conform legii;
principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poa te fi cedat, total sau parțial ;
principiul disponibilității, potrivit căruia pensionarii care au realizat un stagiu de cotizare
mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pot renunța la pensia stabilită
potrivit prezentei legi pentru drepturi prevăzute de legislația specifică asistenței sociale ”
(Legea nr. 127 privind sistemul public de pensii, 2019) .
Cadrul legal al sistemului de pensii din România este trasat începând cu 1 ianuarie
2011 de Legea nr. 263/2010 privi nd sistemul unitar de pensii, lege care reglementează modul
de funcționare a sistemului de pensii, bugetul asigurărilor sociale de stat și contribuțiile ce
trebuie plătite la asigurările sociale de stat. Acest act normativ a suferit o serie de modificări și
completări ulterioare în încercarea de a corecta diversele neajunsuri ale textului inițial.
Începând cu data de 1 septembrie 2021 va intrarea în vigoare Leg ea nr. 127/2019 privind
sistemul public de pensii, lege ce stabil ește un nou cadru legal în domeni u.
”Instituția publică însărcinată cu buna funcționare a sistemului de pensii este Casa
Națională de Pensii Publice care are în subordine o rețea vastă de case regionale de pensii, iar
principala misiune constă în administrarea sistemului public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale și a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale”
(http://www.cnpas.org, 2015) .
Conform legislației din România sistemul de pensii este alcătuit din următorii piloni :
pilonul I, de tip PAYG, componentă obligatorie administrată public, cadrul juridic pentru
acest pilon fiind reglementat prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, modificată și completată și Legea nr. 127/2019 privind sistemul pub lic de pensii ;
pilonul II, componentă obligatorie administrată privat, cadrul juridic pentru acest pilon
fiind reglementat prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat
modificată și completată de Legea nr. 23/2007;
pilonul III, c omponentă facultativă administrată privat, cadrul juridic fiind reglementat de
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.
pilonul VI, componentă facultativă administrată privat, cadrul juridic fiind reglementat de
Legea nr. 1/2020 privind pensiile oc upaționale .
Pilonul I de pensii are un caracter obligatoriu și reprezintă pensiile publice plătite de
către stat. Finanțarea pilonului I este asigurată pe bază de redistribuire, bugetul asigură rilor
sociale constituindu -se pr in contribuțiile persoanelor ac tive. Contribuțiile de asigurări sociale
datorate de către angajați reprezintă 25% din câștigul salarial brut (pentru condiții normale de
muncă ) incluzând aici și contribuția de 3,75% care merge către Pilonul I I de pensii.
Menționez că salariații din domen iul construcțiilor datorează o cotă redusă de CAS de
21,25% , dacă au venituri lunare brute între 3.000 și 30.000 de lei. Totodată angajatorul
datorează o cotă suplimentară de 4%, dacă este vorba de condiții deosebite de muncă, și o
cotă suplimentară de 8%, dacă este vorba de condiții speciale de muncă . Baza lunară de calcul
42
a contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venitur i asimilate
salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în
domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la
care România este parte . Având o administrare publică rolul pilonului I constă în asigurarea
unei pensii de bază, garantată de stat. Valoarea pensiei depinde de: veniturile realizate de -a
lungul perioadei active și de valoarea punctului de pensie; Categoriile de pensii suportate din
cadrul pilonului I sunt următoarele: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia
anticipată parțială , pensia de invaliditate, pensia de urmaș și ajutorul de deces care se acordă
tot din contribuțiile plătite către pilonul I.
Pilonul II este un sistem de pensi i publice administrat privat cu contribuții definite, are
un caracter obligatoriu pentru persoanele cu vârsta de până la 35 de ani și facultativ pentru
persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani (Legea nr. 263, 2010) . Finanțarea acestui
pilon se bazează pe acumulare și reprezintă pensiile administrate de către companii autorizate
și controlate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Contribuția la acest pilon
constă în redirecționarea unei cote din contri buțiile sociale plătite către pilonul I către una din
companiile care administrează pensii facultative. La data începerii colectării de contribuții
către pilonul II, în anul 2008, cota de contribuție era de numai 2% urmând ca aceasta să
crească cu 0,5% pe fiecare an până ajunge la un nivel de 6% în anul 2016. Acest lucru nu s -a
realizat, cota de contribuție fiind înghețată la valoarea de 5,1% în anul 2016, nivel păstrat și
pentru anul 2017. Rolul pilonului II constă în completarea pensiei de bază pentru asi gurarea
unei independențe financiare a pensionarului, fiind garantată prin intermediul unui fond de
garantare. Valoarea pensiei depinde de: veniturile realizate de participanții la fondul de pensii
și perioada pentru care aceștia au cotizat, existând un pl afon care se aplică la baza de clacul,
de cinci ori venitul mediu brut estimat, sau 35% din venitul mediu brut estimat.
Pilonul III de pensii este un sistem de pensii facultative cu contribuții definite,
administrat de companii private pe bază de conturi i ndividuale, este reglementat prin legea
204/2006 privind pensiile facultative, are un caracter facultativ, având un mod de finanțare
bazat pe acumulare. Contribuția pentru pilonul III se efectuează din salariul lunar brut al
asiguratului. Legiuitorul a sta bilit și o deductibilitate fiscală în limita unei sume care
reprezintă echivalentul a 400 de euro într -un an fiscal pentru fiecare participant la pilonul III.
Rolul pilonului III: completează pensia obținută din pilonul I și II, pentru asigurarea unui
nivel de trai mai ridicat. Valoarea pensiei depinde de: contribuțiile efectuate de participanții la
fondul de pensii și perioada pentru care aceștia au cotizat.
„Spre deosebire de pensiile private obligatorii -pilonul II, legislația pilonului III nu
interzice p articiparea la pensiile facultative în funcție de vârstă, orice persoană poate contribui
la sistem cu până la 15% din veniturile bru te realizare lunar, însă pentru a putea beneficia de o
pensie facultativă, condițiile actuale în domeniu prevăd ca fiecare p articipant să aibă cel puțin
90 de contribuții lunare dar nu consecutive făcute către fondul de pensii administrat privat, o
vârstă de cel puțin 60 de ani și o sumă minimă acumulată” (http://www.csspp.ro, 2015) .
Pilonul IV de pensii vine să completeze arhitectura sistemului de pensii din România,
se află în fază incipientă și se referă la pensiile ocupaționale reglementate prin Legea nr.
1/2020 . Chiar dacă sunt opționale ca și pensiile facultative, principal ul aspect care le
diferențiază d e pensiile din pilonul III , se referă la faptul că angajatorul va stabili schema de
pensii și va achita contribuția pentru angajați.
43
Începând cu anul 2009 se acordă și o pensie socială minim garantată prin Ordonanța
de Urgență a Guvernului nr. 6/2009, ai cărei beneficiari sunt pensionarii sistemului public de
pensii care au domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie. Începând cu anul
2010 acesta poartă denumirea de ” indemnizație socială pentru pensionari” (Legea nr. 118
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, 2010) . Cuantumul
indemnizației se stabilește anual prin Legea Bugetului de Stat, inițial a avut valoarea de 400
lei, iar începând cu 1 septembrie 2019 se ridică la nivelul de 704 lei. Opinez că această
indemnizație creează unele inechități între persoanele care au contribuit la sistemul public de
pensii perioade scurte ce nu le permit o pensie peste nivelul indemnizației și cei care nu au
contribuit nicioda tă.
1.6.5. Planuri le de pensii private
Înainte de a prezenta o clasificare a sistemelor de pensii voi încerca să clarific ce este
acela un sistem de pensii sau un plan de pensii.
Într-o lucrare a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (Private
Pensions) publicată în anul 2005 se defin ește planul de pensie ca fiind ”un contract cu caracter
obligatoriu din punct de vedere juridic care are ca obiectiv pensionarea la vârsta prevăzută de
lege. Acest contract poate face parte dintr -un contract de munc ă mai larg, poate fi prevăzut în
documentele planului de pe nsii sau poate fi impus de lege ” (OECD, 2005, p. 12) .
Dacă ținem cont de cine este administratorul planului, planurile de pensii pot fi
publice sau private. În caz ul în care administrator este statul, planurile de pensii sunt
reprezentate de sistemele de asigurări sociale. Finanțarea planurilor de pensii publice se
realizează printr -un sistem de redistribuire de tip PAYG. Dacă planul de pensii este
administrat de o altă instituție decât administrația publică, putem vorbi de un plan de pensii
privat. Administratorul în acest caz este reprezentat fie de un angajator din sectorul privat care
acționează ca sponsor al planului, fie de un fond de pensii private sau un furn izor din sectorul
privat. Planurile de pensii private pot completa sau înlocui planurile publice de pensii. În
unele țări, acestea pot include planuri pentru lucrătorii din sectorul public.
În funcție de legătura participanților cu angajatorul planurile de pensii pot fi împărțite
în planuri de pensii ocupaționale și planuri de pensii individuale sau personale.
Planuri de pensii ocupaționale sunt acelea în care între participant și entitatea care
administrează planul există o relație de angajare sau profesio nală, ele pot fi înființate de
angajatori și sindicate atât împreună cât și separat. Aceste planuri pot fi administrate direct de
către angajatori sau de entități independente. În acest din urmă caz, sponsorul planului poate
avea încă responsabilități de s upraveghere asupra funcționării planului. În situația în care
angajatorii sunt obligați să înființeze (și să contribuie) la planurile de pensii ocupaționale, în
mod obișnuit, angajații vor trebui să se alăture. Tot planuri de pensii ocupaționale obligatori i
sunt și cele în care angajatorii sunt obligați să ofere un plan de pensii ocupațional, dar
aderarea angajaților se face pe bază de voluntariat. În cazul în care înființarea planurilor de
pensii ocupaționale este benevolă pentru angajatori , aderarea angaj aților se face automat
conform contractului de muncă sau a legii. În unele țări, angajatorii pot stabili voluntar
planuri de pensii ocupaționale care să ofere beneficii care să înlocuiască, cel puțin parțial, cu
cele ale sistemului de securitate socială. Aceste planuri sunt considerate ca fiind facultative,
44
chiar dacă angajatorii au obligația de a contribuie la aceste planuri pentru a fi scutiți total sau
parțial de contribuțiile la asigurările sociale.
Planurile de pensii personale sau individuale sunt ce le la care accesul nu trebuie să fie
legat de o relație de muncă. Planurile sunt stabilite și administrate direct de un fond de pensii
sau de o instituție financiară care acționează ca furnizor de pensii fără intervenția
angajatorilor. Persoanele fizice ad eră în mod independent, iar angajatorul poate să contribuie
la planurile de pensii personale. Unele planuri personale pot impune restricții la aderare.
Planurile la care persoanele fizice sunt obligate să adere sau care sunt eligibile să
primească contribu ții obligatorii la pensie sunt denumite planuri de pensii personale
obligatorii. Persoanelor fizice li se poate cere să efectueze contribuții de pensii la un plan de
pensii la alegerea lor sau la un plan obligatoriu de pensii. Planurile de pensii personale pot fi
și voluntare în situația în care participarea persoanelor fizice este una benevolă, neexistând o
obligație legală. Participarea la aceste planuri are loc doar în situația în care indivizii doresc
substituirea unei părți din beneficiile oferite de s istemul de asigurări sociale.
”Dacă avem în vedere beneficiile promise și modul în care promisiunile sunt finanțate,
putem vorbi de două tipuri de planuri: defined benefit (DB) și defined contribution (DC) ”
(Matei & Mih art, 2010, p. 109) .
Planurile de pensii cu contribuții definite (DC) sunt acelea în care contribuțiile sunt
predefinite, fiind stabilite în termeni absoluți sau relativi, caracterul lor poate fi parțial sau
total voluntar, fără a exista obligativitatea d e a plăti contribuții suplimentare la un plan în
desfășurare în cazul unei experiențe planificate nefavorabile. Sumele sunt investite în diverse
active fără a exista o garantare a randamentului investițional, riscul investițional aparținând în
totalitate p articipanților. Nivelul pensie este incert chiar și înainte de pensionare, el depinzând
de performanța investițiilor. Aceste planuri de pensii cu beneficii definite permit mobilitatea
participanților de la un fond la altul întrucât se bazează pe existența unor conturi individuale.
De asemenea, trebuie precizat că riscul de longevitate cade în sarcina participantului.
Planul de pensii cu beneficii definite (DB) presupun existența unor beneficii stabilite
fie sub forma unei sume fixe de bani, fie ca un procen t din salariul participantului dinaintea
pensionării. În principal, pensia depinde de ultimul salariu sau de media salariilor, ea fiind
cunoscută în momentul aderării la fond. Administratorul trebuie să plătească această pensie
indiferent de randamentul investițiilor făcute, astfel că riscul de investiție și cel de longevitate
cad în sarcina sa. Mobilitatea participanților este una redusă în cadrul acestor planuri cu
beneficii diferite. În practică planurile de pensii cu beneficii definite se pot întâlni su b trei
forme: tradiționale, mixte și hibride.
Planurile tradiționale cu beneficii definite sunt acelea în care beneficiile sunt legate
printr -o formulă la salariile sau veniturile membrilor, durata ocupării forței de muncă sau alți
factori. Cele hibride de pind de o rată de rentabilitate specificată schema de pensii, aceasta
poate să fie independentă de rentabilitatea unor active suport sau calculată în funcție de
rentabilitatea reală a oricăror active suport și de o garanție minimă de returnare specificată în
schema de pensii. Planurile de pensii cu contribuții definite mixte sunt acelea care au două
componente distincte, una de tip defined benefit și una de tip defined contribution.
Planurile de pensii se pot împărții în planuri de pensii garantate și planu ri de pensii
negarantate. Cele garantate sunt acelea în care furnizorul planului oferă membrilor o rată
minimă de rentabilitate. În cazul celor negarantate, rentabilitatea investițiilor nu este garantată
de către administratorul planului de pensii și nici nu garantează acoperirea întregului plan.
45
Dacă avem în vedere modul de finanțare, planurile de pensii pot fi: finanțate, planuri
de pensii de rezervă și nefinanțate. Planurile de pensii finanțate sunt cele care își finanțează
cheltuielile cuprinse în pro spectul schemei de pensii din activele acumulate. Aceste active
sunt stabilite prin lege sau prin contractul de aderare. În cazul planurilor de pensii de rezervă
(Book reserved pensin plans) există sume înscrise în bilanțul sponsorului planului ca rezerve
sau provizioane pentru plata prestațiile acordate. Aceste sume nu aparțin din punct de vedere
legal sau contractual planului de pensii. În țările unde sunt permise aceste planuri de pensii de
rezervă, administratorilor le este impus să se asigure prin cont racte de garantare împotriva
riscului de faliment.
Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) a realizat o
clasificare a fondurilor de pensii din perspectivă funcțională, această clasificare este redată
succint în Figura nr. 1.1.
Sursa: OECD (2005) – Private Pensions. OECD Classification and Glossary, 2005,
pag. 15
Planuri de pensii nefinanțate sunt finanțate direct din contribuțiile plătite de sponsor,
de furnizorul de pensii sau de participanți prin metoda „p ay-as-you-go”. Pentru a -și acoperi
cheltuielile curente administratorii pot să constituie anumite rezerve. Precizez că planurile de
pensii nefinanțate nu sunt permise în multe state membre ale Organizației pentru Cooperare
Economică și Dezvoltare.
O abord are din ce în ce mai răspândită în ceea ce privește sistemele de pensii este cea
a existenței mai multor sisteme de pensii distincte denumite piloni. Consider că abordarea
multi -pilon duce la creșterea veniturilor participanților la sistem prin cumularea p ensiilor Planuri de
pensii private
Ocupationale
Obligatorii
DB DC
Garantate NegarnatateVoluntare
(facultative)
DB DC
Garantate NegarantateIndividuale
(personale)
Obligatorii
Garantate NegarantateVoluntare
(facultative)
Garantate NegarnatateFigura nr. 0.1 Clasificarea planurilor de pensii private din perspectivă funcțională
46
oferite de fiecare sistem în parte, în condițiile în care sustenabilitatea sistemelor de pensii de
tip redistributiv este pusă în pericol de îmbătrânirea populației sau de migrația internațională a
forței de muncă. Dintre abordările multi -pilon ce le mai cunoscute sunt cele ale OECD, Băncii
Mondiale și Organizației Internațională a Muncii.
Sistemele de pensii specifice țărilor membre OECD dar și multor state din Uniunea
Europeană cuprind trei piloni. Primul pilon este reprezentat de planuri de pens ii de tip defined
benefits (DB) finanțate prin sistemul PAYG. Pilonul II este un sistem privat de pensii, care
cuprinde scheme de pensii finanțate pe baza veniturilor sau a prevederilor din contractul de
muncă. Pilonul III cuprinde planuri de pensii indiv iduale sub formă de economii și scheme de
anuități .
Sistemele multi -pilon susținut de Banca Mondială și Organizația Internațională a
Muncii are următoarea structură:
pilonul I este administrat de stat, cu o pondere relativ redusă, cuprinzând planuri de pen sii
cu beneficii definite (DB), finanțate prin PAYG;
pilonul II este un sistem privat de pensii, cu caracter obligatoriu, ce cuprinde planuri de
pensii cu contribuții definite (DC);
pilonul III reprezentat de un sistem privat de pensii, cu caracter volunta r, ce cuprinde
planuri de pensii individuale.
Pentru a diferenția fondurile de pensii de contractele de asigurări pentru pensie voi
încerca să clarific cele două noțiuni.
”Fondurile de pensii sunt grupuri de active care formează entități juridice
independ ente, cumpărate cu contribuțiile la un plan de pensii pentru scopul exclusiv de
finanțare a beneficiil or acordate de planul de pensii ” (Colomeischi, 2014, p. 50) . În opinia
mea, activele rezultate din contribuțiile la un p lan de pensii făcute de participanți și investițiile
realizate de către o entitatea care administrează aceste active, la care se adaugă randamentele
investițiilor formează un fond de pensii. Membrii planului dețin un drept legal sau contractual
în raport c u activele care formează fondul de pensii. Fondurile de pensii sunt administrate fie
de entități cu personalitate juridică (cum ar fi un trust, o fundație , o entitate corporativă), fie
de entități fără personalitate juridică, conduse în numele membrilor fo ndului de un furnizor
consacrat pe piața pensiilor (societate de administrare a fondului de pensii) sau de o altă
instituție financiară.
În ceea ce privește contractele de asigurare pentru pensie, sunt de părere că acestea
sunt polițe de asigurare în care este prevăzută plata unor sume către un plan de pensii al unei
societăți de asigurare, pentru a beneficia de plata unor sume de bani la atingerea vârstei de
pensionare și chiar mai devreme.
Fondurile de pensii pot fi publice sau private în funcție de regle mentările sectorului
din care fac parte. Ele pot avea restricții la aderare, caz în care vorbim de fonduri de pensii
închise sau fără restricții impuse membrilor, situație în care avem de -a face cu fonduri
deschise de pensii. Fondurile de pensii închise po t fi de patru tipuri:
fonduri de pensii cu un singur angajator sunt formate din activele planurilor de pensii ale
unui singur sponsor;
fonduri de pensii cu mai mulți angajatori includ activele planurilor de pensii ale mai multor
sponsori. Acestea pot fi: fondurile de pensii de grup ai căror angajatori sunt asociați între ei;
fonduri de pensii industriale ai căror angajatori nu au legături financiare între ei, dar aparțin
47
aceleiași ramuri de activitate și fondurile de pensii colective ai căror angajatori nu sunt legați
financiar și care fac parte di n ramuri de activitate diferite;
fonduri de pensii ale membrilor asociați înglobează activele unui număr limitat de membri
asociați ce fac parte din corpul de conducere al fondului;
fonduri de pensii individuale c uprind activele unui singur membru și ale beneficiarilor săi,
de obicei luând forma unui cont individual.
Sistemul pensiilor private ocupaționale , bazat pe contribuțiile angajatorilor, este
întâlnit în majoritatea statelor membre OCDE.
Planurile de pensii ocupaționale sunt administrate de fonduri de pensii în cele mai
multe cazuri, cu toate acestea există și state precum Danemarca, Suedia și Norvegia, unde ele
sunt administrate de societăți de asigurare prin intermediul contractelor de asigurări de pensii,
dar și Germania, unde principalul mijloc de finanțare îl reprezintă fondurile de rezerve de tip
“book reserved”. Planurile de pensii obligatorii sunt finanțate prin acumularea de active în
contul participantului la fondul de pensii înainte de pensionare.
Având în vedere modul în care sunt finanțate planurile de pensii OCDE oferă și o
clasificare din perspectivă instituțională pe care o voi prezenta în Figura nr. 0.2.
Figura nr. 0.2 Clasificarea planurilor de pensii private din perspectivă instituțională
Sursa: OECD (2005) – Private Pensions. OECD Classification and Glossary, 2005, pag. 19
Dacă se are în vedere caracterul obligatoriu sau voluntar al planurilor de pensii
ocupațion ale sau instituționale avem patru tipuri: planuri de pensii ocupaționale cu caracter
voluntar, planuri de pensii private voluntare ce înlocuiesc asigurările sociale, planuri de pensii
cvasi -obligatorii și planuri de pensii private obligatorii.
Planuri de p ensii ocupaționale cu caracter voluntar în care angajatorii nu au obligația
de a participa la planul de pensii, dar sunt încurajați să contribuie prin acordarea de facilități
fiscale. Planurile de pensii pot fi oferite de unul sau mai mulți angajatori sau de o ramură
industrială. Ele se regăsesc în state ca Germania, SUA, Canada, Portugalia, Spania, Irlanda,
Belgia, Italia, sau Noua Zeelandă. Planuri de
pensii private
Finanțate
Asigurări de
pensiiFonduri de
pensii
cu
personalitate
juridică
Trusturi/
FundațiiCorporațiifără
personalitate
juridică
Furnizori de
pensiiAlte instituții
financiare”Book
reserves”Nefinanțate
48
Planurile de pensii private voluntare care înlocuiesc asigurările sociale sunt cele în
care angajații și angajatori i au opțiunea de a nu participa în totalitate la sistemul public de
asigurări sociale, cu posibilitatea reducerii contribuțiilor în schimbul scăderii beneficiilor. În
state ca Japonia sau Marea Britanie angajatorul poate decide să nu mai contribuie la sist emul
asigurărilor sociale, caz în care, este obligat să contribuie la un plan de pensii care să ofere
beneficii angajaților în locul celor din sistemul public.
În state precum Danemarca, Olanda și Suedia există planuri de pensii care nu sunt
obligatorii pr in lege, ci prin contractul individual sau colectiv de muncă. Aceste tipuri de
planuri de pensii se numesc cvasi -obligatorii.
O ultimă categorie este cea a planurilor de pensii private obligatorii, care sunt
finanțate prin contribuții obligatoriu dar admin istrarea lor este privată și presupune existența
unor conturi individuale ale participanților. Aceste planuri de pensii le întâlnim în Finlanda,
Polonia, Slovacia, Ungaria, Elveția , Slovacia, Australia și România.
1.6.6 Deosebiri între sistemele publice de pensii și cele private
Sistemele publice de pensii sunt, în general, gestionate și administrate fie de
organisme aflate în subordinea unor ministere, cel mai adesea de muncă sau de finanțe, fie
direct de acestea. În ceea ce privește sistemele private d e pensii, gestionarea și administrarea
se realizează de către un administrator sau un organism de conducere ce are în
responsabilitate atât controlul fondurilor cât și desfășurarea activității. Administratorul poate
fi o persoană sau o entitate, iar organi smul de conducere poate să fie intern sau extern.
Desfășurarea operațiunilor fondurilor de pensii poate fi externalizată către furnizori externi de
servicii ca: actuari, consultanți sau administratori de active, sau poate fi realizată direct de
către fond.
Dacă ne referim la fondurile de pensii ocupaționale, administrarea este realizată atât de
organismul de conducere a fondului de pensii cât și de angajator. În cazul fondurilor de pensii
individuale deschise, de administrare se ocupă doar organismul de conducere.
Dacă avem în vedere personalitatea juridică și capacitatea sa juridică , fondurile pot fi
clasificate în: corporative, fundații, trusturi sau fonduri contractuale. Managementul
fondurilor fără personalitate și capacitate juridică se realizează de entități externe, iar
administrarea în cazul fondurilor de pensii cu personalitate și capacitate juridică este asigurată
de organisme proprii de conducere și control.
Dacă participarea la sistemele publice de pensii este permisă tuturor persoanelor care
realizează venituri legale, în cazul fondurilor private de pensii pot exista două situații. Prima
situație este cea în care membrii fondurilor de pensii pot fi doar angajații unui singur
angajator sau ai unui grup de angajatori aparținând unei ramuri de act ivitate, existând restricții
la aderare, caz specific fondurilor de pensii închise și ocupaționale. Cea de -a doua situație
este cea în care nu există restricții în ceea ce privește aderarea membrilor, caracteristică a
fondurilor de pensii deschise.
De reg ulă, sistemele publice de pensii sunt de tip redistributiv și nu presupun un drept
de moștenire așa cum se întâmplă în cazul decesului unui membru cotizant la un plan de
pensii privat. Totodată sistemele publice de pensii sunt nefinanțate și au la bază red istribuirea
veniturilor iar cele private sunt complet finanțate și au la bază administrarea unor conturi
49
individuale. Trebuie menționat că sistemele publice de pensii garantează dreptul la pensie, pe
când în cazul sistemelor de pensii private doar în unele planuri de pensii de tip defined benefit
(DB) pot fi garantate niveluri minime ale pensiei.
Evoluția drepturilor viitoare de pensie, în cadrul sistemelor publice de pensii, este
legată de creșterea veniturilor medii brute din economie, iar în cazul planur ilor de pensii
private, aceasta depinde de rentabilitatea pieței de capital pe care au fost investite sumele
rezultate din contribuții. În funcție de statul în care funcționează, fondurile de pensii private
pot avea sau nu personalitate juridică. Cele cu p ersonalitate juridică funcționează ca trusturi,
fundații sau corporații.
”Trusturile acordă participanților drepturi de proprietate asupra beneficiilor fondului
de pensii sau alte drepturi contractuale, iar fondul este administrat în interesul membrilor de
către un administrator împuternicit numit „trustee”, care poate delega unele atribuții și altor
entități în anumite situații ” (Colomeischi, 2014, p. 55) .
Fondurile de pensii organizate sub formă de trusturi sunt întâlnite în state precum
Marea Britanie, Irlanda sau Canada. ”În SUA, conturile individuale de pensii Individual
Retirement Account (IRAs) funcționează pe bază de trusturi ” (OECD, 2005, p. 27) .
Fondurile de pensii private organiza te ca fundații sunt administrate de consiliul de
administrație al fundației și se întâlnesc în țări ca Olanda, Italia și Elveția.
Fondurile de pensii private organizate sub forma corporațiilor se întâlnesc de exemplu
în Mexic. Membrii fondului privat de pe nsii sunt acționari ai corporației care deține activele
fondului, având drept de proprietate asupra unei părți din capital, proporțional cu numărul de
acțiuni.
În unele state, instituțiile financiare pot înființa fonduri de pensii fără personalitate
juridi că ce sunt administrate doar de aceste organisme în interesul membrilor fondurilor. În
Japonia sunt autorizate să înființeze fonduri de pensii fără personalitate juridică societățile de
asigurări și băncile, în Polonia și Cehia au acest drept doar societăț ile de administrare a
fondurilor de pensii, iar în România, Spania și Portugalia sunt autorizate companii de
asigurări de viață și societăți de administrare a fondurilor de pensii.
Sistemele de pensii publice de tip PAYG sunt afectate de procesul de îmbăt rânire a
populației care face să scadă numărul celor ce contribuie la sistem, în condițiile creșterii
numărului de beneficiari. Spre deosebire de sistemele publice, planurile private de pensii sunt
mai puțin vulnerabile la schimbările demografice deoarece se bazează pe constituirea de
economii private pentru pensie. În schimb, planurile de pensii private sunt mai expuse la
efectele nefaste ale inflației sau la riscul devalorizării activelor acumulate.
50
CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA PIEȚEI FONDURILOR DE P ENSII
OBLIGATORII ADMINISTRATE PRIVAT ÎN ROMÂNIA
2.1. Administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II și operațiunile
de piață
Conform legislației din țara noastră, fondurile de pensii administrate privat pot avea ca
administratori societăți comercia le pe acțiuni ce au ca obiect exclusiv de activitate
administrarea fondurilor de pensii și opțional furnizarea pensiei private.
În România, aderarea inițială a participanților la fondurile de pensii obligatorii
administrate privat a avut loc în perioada 17 septembrie 2007 -17 ianuarie 2008. La sfârșitul
acestor patru luni, se înscriseseră 4.156.316 persoane (https://asfromania.ro, 2017) la cele 18
fonduri de pensii, iar un număr de 322.706 persoane (http://economie.hotnews.ro, 2016) au
fost repartizate aleatoriu.
În Tabelul nr. 0.1 sunt prezentate societățile de pensii care administrau fondurile de
pensii obligatorii administrate privat în perioada de aderare inițială a participanților.
Patru dintre fondurile de pensii private autorizate inițial s-au retras de pe piață înainte
de începerea perioadei de colectare a contribuțiilor. Acestea au avut portofolii cu mai puțin
de 2000 de participanți. Este vorba despre fondurile de pensii private MARFIN, ZEPTER,
ALFA și FIDUCIA, care nu au fost prea atractive pentru marii jucători de pe piață din cauza
numărului mic de participanți. Portofoliile acestora au fost împărțite în mod egal între
celelalte 14 fonduri rămase în piață.
Primul fond de pensii private care a dispărut la data de 3 iunie 2008 a fost fondul
FIDUCIA care atrăsese 1.884 de participanți, din care 150 proveneau din repartizarea
aleatorie.
Din 30 iunie 2008, dispare și fondul privat de pensii ALFA, ce avea un portofoliu de
1.127 participanți, din care 91 erau proveniți din repartizarea aleatorie.
Spre finalul lunii iulie 2008 sunt radiați încă doi administratori de fonduri de pensii
private, MARFIN -FOND DE PENSII S.A. care se ocupa de administrarea fondului MARFIN,
respectiv ZEPTER FOND DE PENSII S.A. care administra fondul privat de pensii ZEPTER.
Cele două fonduri de pensii administrate privat atrăseseră împreună 1.843 participanți, din
care 148 fiind proveniți din procesul de repartizare aleatorie.
Începân d cu 23 ianuarie 2009, autoritatea care exercita supravegherea pilonului II de
pensii era Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) care a autoriz at
prima schimbare a denumirii unui administrator de fonduri de pensii private, respectiv
S.C.INTERAMERICAN SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDUR ILOR DE PENSII
PRIVATE S.A. devine S.C. EUREKO SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A., iar fondul de pensii private
INTERAMERICAN își schimbă denumirea în EUREKO (Interamerican România fiind
membru al grupului olandez Eureko din anu l 2004). Trebuie precizat că instituția denumită
”Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a fost integrată, în aprilie 2013, în
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), organism care a preluat și prerogativele
Comisiei Naționale a Valor ilor Mobiliare (CNVM) și Comisiei de Su praveghere a
Asigurărilor (CSA) ” (https://ro.wikipedia.org, 2017) .
51
Tabelul nr. 0.1 Fondurile de pensii obligatorii administrate priva t și
administratorii lor la sfârșitul perioadei inițiale de aderare
Fondul de pensii
obligatorii administrat
privat
Administrator
PENSIA VIVA S.C. AVIVA PENSII PRIVATE -SOCIETATE DE
ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
AZT VIITORUL TĂU ALLIAN Z-ȚIRIAC PENSII PRIVATE SOCIETATE DE
ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
ING ING PENSII SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI
FOND DE PENSII ADMNISTRAT PRIVAT S.A.
ARIPI GENERALI SOCIETATE DE A FONDURILOR DE PENSII
PRIVATE S.A.
VITAL AEGON – SOC IETATE DE ADMINISTRARE A UNUI FOND
DE PENSII ADMNISTRAT PRIVAT S.A.
BRD BRD SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE
PENSII PRIVATE S.A.
BCR BCR PENSII, SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
INTERAMERICAN INTERAMERICAN SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
UNUI FOND DE PENSII ADMNISTRAT PRIVAT S.A.
AIG AIG FOND DE PENSII S.A.
BANCPOST BANCPOST FOND DE PENSII S.A.
OTP OTP FOND DE PENSII S.A.
KD KD FOND DE PENSII S.A.
OMNIFORTE OMNIASIG PENSII – SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
UNUI FOND DE PENSII ADMNISTRAT PRIVAT S.A.
PRIMA PENSIE PRIMA PENSIE FOND DE PENSII S.A.
MARFIN MARFIN – FOND DE PENSII S.A.
ZEPTER ZEPTER FOND DE PENSII S.A.
ALFA AG2R FOND DE PENSII S.A.
FIDUCIA MKB ROMEXTERRA FOND DE PENSII S.A.
Sursa: Realizat de autor pe ba za datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 0.01.2020
Funcționarea pe piața pensiilor obligatorii administrate privat pentru un fond a fost
condiționată inițial de numărul de participanți. Acest număr trebuia să fie de minimum
50.000. În situația în care numărul scădea și se menținea sub valoarea minimă o per ioadă de
trei luni consecutive, fondului respectiv i se retrăgea autorizația de funcționare. Cum însă
legislația românească nu permitea efectuarea de fuziuni și achiziții, în aprilie 2008 a fost
modificată.
În anul 2009, urmare a imposibilității unor fond uri de a atrage în primii doi ani de
funcționare un număr de participanți peste minimul stipulat în lege, au avut loc primele două
52
fuziuni de fonduri de pensii administrate privat prin absorbție, prima fuziune între doi
administratori de fonduri de pensii private având loc abia la jumătatea anului 2009. În 15 iulie
2009 Fondul de Pensii Administrat Privat BANCPOST a fuzionat cu Fondul de Pensii
Administrat Privat EUREKO, operațiune prin care 25.955 de participanți, dintre care doar
23.946 participanți activ i au fost preluați de către fondul EUREKO. Activul net preluat de
către EUREKO de la BANCPOST a fost de 7.589.250 lei, corespunzătoare unui număr de
684.722 unități de fond emise, cu o valoare a unității activului net de 11,083689 lei.
La scurt timp după f uziunea prin absorbție dintre fondurile BANCPOST și EUREKO
are loc o a doua fuziune prin care fondul de pensii OMNIFORTE este absorbit de către fondul
de pensii administrate privat BCR. În urma acestei fuziuni, fondul BCR a preluat 70.305
participanți, din tre care doar 62.615 participanți activi și 7.690 participanți inactivi. Valoarea
activului net preluat de BCR a fost de 17.653.096 lei, corespunzătoare unui număr de
1.604.716 unități de fond emise, cu o valoare unitară a activului net de 11,000757 lei.
În 25 februarie 2010, un alt fond de pensii administrat privat și anume AIG, își
schimbă denumirea în ALICO.
În aprilie 2010 în piața fondurilor de pensii administrate privat are loc o nouă fuziune
prin care fondul de pensii administrat privat BCR preia cei 22.327 participanți, dintre care
doar 18.421 participanți activi și 3.906 participanți inactivi ai fondului PRIMA PENSIE. În
acest caz, valoarea activului net preluat de fondul de pensii BCR de la fondul de pensii
PRIMA PENSIE a fost de 6.856.575 lei, co respunzătoare unui număr de 549.533 unități de
fond emise, cu o valoare a unității activului net de 12,477091 lei.
Tot în luna aprilie 2010, Fondul de Pensii Administrat Privat BCR fuzionează prin
absorbție și cu Fondul de Pensii Administrat Privat OTP, pr eluând 22.741 participanți, dintre
care doar 20.680 participanți activi cu o valoare a activului net preluat de la OTP de 9.523.191
lei, ce corespundea unui număr de 762.879 unități de fond emise și cu o valoare a unității
activului net de 12,483223 lei.
Luna următoare, Fondul de Pensii Administrat Privat EUREKO își mărește portofoliul
de participanți cu 8.400, dintre care 7.414 activi și 986 participanți inactivi, absorbind fondul
de pensii administrat privat KD. Prin această absorbție, Fondul de Pensii Ad ministrat Privat
EUREKO a preluat un activ net de 3.973.039 lei, corespunzător unui număr de 295.938
unități de fond emise, cu o valoare a unității activului net de 13,446641 lei.
În luna ianuarie 2013, Fondul de Pensii Admi nistrat Privat ALICO preia Fondu l de
Pensii Adm inistrat Privat PENSIA VIVA, respectiv 432.120 participanți, dintre care 408.693
activi și 23.427 participanți inactivi. Valoarea unității activului net a fost de 15,993492 lei, iar
valoarea activului net total a fost de 685.446.280 lei și astfel, ”fondul de pensii Alico a ajuns
la un număr de 822.420 participanți , dublându -și totodată cota de piață în Pilonul II de la
6,8% la 14% ” (http://www.wall -street.ro, 2016) .
În luna septembrie 2014, Fondul de Pensii Admi nistrat Privat VITAL absoarbe Fondul
de Pensii Administrat Privat EUREKO, fond ce avea o valoare a activului net 1.019.084.729
lei, cu o valoare a unității activului net de 18,798819 lei, respectiv un număr de 472.042
participanți.
Ultima schimbare pe piața fondurilor de pensii administrate privat din România s -a
produs la 16 noiembrie 2015 și se referă la schimbarea denumirii Fondului de Pensii
Administrat Privat ING în Fondul de Pensii Administrat Privat NN.
53
La sfârșitul anului 2015, în urma acestor operaț iuni de piață, șapte fuziuni și două
schimbări de denumire, pe piața fondurilor de pensii obligatorii administrate privat mai
operează șapte fonduri:
ALICO – administrat de S.C. ALICO SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI
FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT S.A.;
ARIPI – administrat de S.C. GENERALI SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.;
AZT VIITORUL TĂU – administrat de S.C. ALLIANZ -ȚIRIAC PENSII PRIVATE
SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.;
BCR – administrat de S .C. BCR PENSII, SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.;
BRD – administrat de S.C. BRD SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR
DE PENSII PRIVATE S.A.;
NN – administrat de S.C. NN PENSII SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI
FOND DE PENSII A DMINISTRAT PRIVAT S.A.;
VITAL – administrat de S.C. AEGON – SOCIETATE DE ADMINISTRARE A UNUI
FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT S.A..
La finele anului 201 9, potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, erau autorizate
să funcționeze ca depozitari pe piața Pilonului II următoarele societăți:
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. pentru fondul de pensii obligatoriu administrat
privat BRD;
BRD -GROUP SOCIETE GENERALE S.A. pentru fondurile de pensii obligatorii
administrate privat: ARIPI, AZT, BCR, NN și VITAL;
RAIFFEISEN BANK S.A.;
UNICREDIT BANK S.A. pentru fondul de pensii obligatoriu administrat privat
METROPOLITAN LIFE.
De remarcat că depozitarul RAIFFEISEN BANK S .A. nu a fost preferat de niciunul
dintre cei șapte administratori de fonduri obligatorii de pensii administrate privat din
România.
În trecut au mai fost autorizați să funcționeze ca depozitari S.C. BANCA
ROMÂNEASCĂ S.A., BANCPOST S.A. și S.C. ING BANK N. V. AMSTERDAM Sucursala
București.
Ca și auditori financiari pe piața Pilonului II au activat și activează și în prezent
următoarele patru societăți:
S.C. ERNST&YOUNG ASSURANCE SERVICES S.R.L. – care funcționează ca auditor
financiar pentru fondurile NN, ARIPI, BRD, BCR și a auditat și fostele fonduri KD,
OMNIFORTE, PRIMA PENSIE, ZEPTER și PENSIA VIVA.;
S.C. DELOITTE AUDIT S.R.L. – care a auditat fondurile METROPOLITAN LIFE și
BRD dar și fostul fond OTP;
S.C. PRICEWATERHOUSECOOPERS AUDIT S.R.L. – care a audi tat fondul VITAL și
fostele fonduri ALFA, BANCPOST, ALICO și EUREKO;
S.C. KPMG AUDIT S.R.L. – care funcționează ca auditor financiar pentru fondul AZT
VIITORUL TĂU și a auditat și fostele f onduri FIDUCIA, MARFIN și VITAL;
MAZARS ROMÂNIA S.R.L. – care funcț ionează ca auditor financiar pentru fondul
METROPOLITAN LIFE și VITAL.
54
2.2. Aderarea inițială la Pilonul II și evoluții ulterioare
Debutul fondurilor de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II) s -a produs în
anul 2007 pe piața românească. În acest an nu s -au înregistrat contribuții, iar procesul de
aderare a demarat pe 17 septembrie 2007.
Până la finalizarea procesului de repartizare aleatorie a celor 332.706 persoane care nu
aderaseră la un fond de pensii administrate privat sau care semnaser ă documente de aderare la
mai multe fonduri, numărul de participanți în sistemul Pilonului II a ajuns la 4.156.316
persoane, situație evidențiată procentual în Graficul nr. 0.1.
Graficul nr. 0.1 Structura numărului de participanți la Pilonul II la finalul procesului de
repartizare aleatorie
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 0.01.2020
7,41%
92,59%
Persoane repartizate aleatoriu Persoane cu acte de aderare valide
55
Deși așteptările in ițiale se ridicau la aproximativ 40%, participanții sub 45 de ani care
au intrat în procesul de redistribuire automată către un fond de pensii private obligatorii au
reprezentat 13% din totalul celor care ar fi putut ajunge în această etapă a procesului de
aderare inițială.
Numărul total al actelor de aderare inițială, dar și faptul că 34% din cei 4,16 milioane
de participanți care au aderat la fondurile de pensii publice administrate privat aveau între 35
și 45 de ani, nefiind obligați de lege să intre în sistem, susțin succesul procesului de aderare
inițială la Pilonul II.
Reforma sistemului de pensii începută în anul 1999 în Polonia și ”în special
introducerea celei de a doua componente administrate privat pot fi considerate un succes”
(Dobrescu & Șeitan, 2005, p. 50) . Consider că alături de Polonia, țara noastră a obținut un
succes remarcabil, în ceea ce privește introducerea Pilonului II de pensii, având după
derularea procesului de aderare inițială un număr de aproximat iv 4,2 milioane de participanți,
depășind încă din anul 2007 piețe din zonă, cum ar fi Ungaria (2,8 milioane de participanți) și
Bulgaria (2,7 milioane de participanți) și devenind a doua piață de pensii publice administrate
privat din regiunea Europei Cen trale și de Est, după Polonia (13,3 milioane de membrii), ca și
număr de participanți.
Deși pe piețele mature pensiile private reprezintă un instrument financiar de
economisire cu tradiție, în România nu au nici un fel de istorie, iar lansarea lor a fost amanată
mai bine de zece ani. Specialiștii apreciau că ”pensiile private vor deveni afacerea următorului
deceniu, o piață care va ajunge rapid la un miliard de euro în primii trei ani și la zece miliarde
de euro în primii zece ani” (Colomeischi, 2014, p. 198) .
Numărul actelor de aderare validate după patru luni de la startul procesului de aderare
la sistemul de pensii obligatorii administrate privat a ajuns la 3.991.032, iar după actualizarea
finală a Registrului participa nților, a rezultat un număr de 3.823.610 persoane validate în
sistemul Pilonului II. După finalizarea procesului de repartizare aleatorie, numărul
participanților în sistemul Pilonului II a ajuns la un total de 4.156.316 persoane.
În timpul campaniei iniți ale de aderare au fost făcute 8 raportări bilunare, ultima fiind
în 25 ianuarie 2008. Cum era de așteptat, cele mai multe aderări au fost înregistrate la
începutul și la finalul campaniei. Aproximativ 5,1% din totalul actelor de aderare, adică
212.117 nu a u intrat în procesul de repartizare aleatorie fiind validate cu rezervă. Persoanele
care au semnat aceste acte de aderare nu figurau în sistemul privind plata contribuțiilor sociale
pentru intervalul septembrie -decembrie 2007, conform evidențelor Casei Naț ional e de Pensii
și Asigurări Sociale (CNPAS) la data de 25 ianuarie 2008. Aceste persoane erau înregistrate
în evidența CNPAS, dar pentru ele nu mai fuseseră plătite contribuții la asigurările sociale de
o perioadă îndelungată de timp. Prin validarea cu r ezervă s -a încercat evitarea efectului
”conturilor goale”.
După finalizarea procesului de repartizare aleatorie, din cei 4.156.316 participanți, cea
mai mare parte (aproximativ 42%) o reprezentau cei cu vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani,
cei cu vârsta de până în 26 de ani reprezentau 24%, iar 34% dintre participanți au intrat în
sistem fără să fie obligați de lege (cu vârsta de peste 35 ani). Aceste date sunt ilustrate
procentual în Graficul n r. 0.2.
56
Graficul n r. 0.2 Gruparea participanților la Pilonul II pe categorii de vârstă la data
17.01.2008 (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.01.2020
În cee a ce privește repartizarea participanților pe sexe, se observă din , respectiv
Graficul nr. 0.3, un echilibru între numărul bărbaților și cel al femeilor.
Graficul nr. 0.3 Gruparea participanților la Pilonul II pe categorii de vârstă și sexe la
data de 17.01.2007 (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.03.20 20
0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.0003.000.000
Peste 35 de ani Sub 35 de ani701.428
1.294.342728.570
1.266.697persoaneFemei
Bărbați
34%
24%42%
Participanți cu vârsta peste 35 de ani
Participanți cu vârsta până în 26 de ani
Participanți cu vârsta cuprinsă între26 și 35 de ani
57
Graficul nr. 0.4 Structura participanților pe sexe la data 17.01.2007 (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.01.2020
Graficul nr. 0.5 Repartizarea participanților pe cele 14 fonduri de pensii în funcție de
cotele de piață la 17.01.2007 (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.01.2020
Din numărul total de participanți, 88% au fost atrași de către primele cinci fonduri.
Administratorii acestor fonduri au alocat cele mai mari investiții pentru atragerea clienților și
6,5%9,1%
25,8%
0,6%
3,0%
2,4%6,1%34,2%0,2%1,5%0,5%
7,0%0,3% 2,9%
ALICO ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST BCR
BRD EUREKO NN KD OMNIFORTE
OTP PENSIA VIVA PRIMA PENSIE VITAL
51%49%
Bărbați Femei
58
intrarea pe piață. În Graficul nr. 0.5 este evidențiată situația privind cotele de piață ale celor
14 fonduri de pensii.
Astfel, din numărul total de clienți, ING avea o cotă de piață de 34,2%, Allianz -Țiriac
avea o cotă de piață de 25,8% (poziționat pe locul doi), Generali avea o cotă de piață de 9,1%
(poziționat pe locul trei), iar Aviva avea o cotă de piață de 7,0%.
ING, Aviva și Allianz -Țiriac au fost primele trei companii autorizate să administreze
fonduri de pensii private obligatorii (iulie 2007), acestora le -au urmat Omniasig,
Interameric an, Prima și AIG (1 august 2007) , apoi BT Aegon și Generali (3 august 2007).
Dintre acestea doar ING, Allianz -Țiriac și Generali și -au atins și depășit obiectivele de
vânzare anunțate la startul campaniei din luna septembrie.
Cele 18 companii de pensii pri vate obligatorii au investit circa 194 milioane de euro
numai în capitalul social. Astfel, ING a fost compania cu cel mai mare capital social, de
aproape 66 de milioane de euro, însemnând 34,19% din capitalul social total investit de către
cei 18 administr atori de fonduri. Interamerican și Aviva se clasau pe următoarele locuri în
topul celor mai capitalizate companii de pensii.
La 31 decembrie 2007, valoarea totală a capitalului social era de aproximativ 679
milioane de lei, respectiv 194 milioane de euro, după ce în cursul anului Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) autorizase majorarea capitalului pentru
5 dintre cei 18 administratori cu 315.847.000 lei (circa 91 milioane de euro). ING se află și în
acest caz pe prima poziție cu cea mai mare majorare a capitalului – 1.060%, urmată de
AVIVA cu o majorare de 356,52%, Interamerican cu o majorare de 227%, BT AEGON cu o
majorare de 57,7% și Generali cu o majorare de doar 0,71%.
Cheltuielile cu capitalul social în perioada de aderare i nițială (patru luni) au
reprezentat doar o mică parte din investițiile totale ale companiilor de pensii. Principala cauză
a creșterii cheltuielilor a fost majorarea aproape continuă a comisioanelor plătite agenților de
marketing pentru atragerea clienților , dar și participarea mult peste așteptări a populației la
fondurile de pensii private. Următoarea cauză, ca și importanță, au reprezentat -o cheltuielile
privind promovarea fondurilor; costurile legate de campaniile de publicitate fiind estimate la
20-25 m ilioane de euro.
Calitatea de participanți la pensia privată obligatorie, o au ”toate persoanele care
contribuie la sistemul de asigurări sociale de stat sub 35 de ani, în mod obligatoriu, iar
persoanele cu vârsta de 35 pâ nă la 45 de ani în mod opțional ” (Matei & Mihart, 2010, p. 116) .
După perioada de aderare inițială, persoanele cu vârsta de până în 35 de ani, au aderat,
fie din proprie inițiativă, prin semnarea unui act individual de aderare, fie prin repartizarea
aleatorie de către CNPAS, la unul dintre fondurile de pensii administrate privat.
În Graficul nr. 0.6 am evidențiat evoluția în timp a numărului de participanți la
fondurile de pensii obligatorii administrate privat, în ceea ce priv ește numărul total al
participanților înscriși în Registrul participanților. Numărul de persoane înscrise în Registru a
cunoscut o creștere continuă din luna mai 2008 de la 4.156.316 persoane, până în luna
decembrie 201 9 la 7.422.359 persoane. Creșterea to tală a fost de 79,54%. Evident, cea mai
mare creștere procentuală anuală s -a înregistrat în perioada inițială de aderare, în anul 2008 și
a fost de 9,03% (de la 4.156.316 persoane la 4.531.859 persoane), în timp ce anul 201 9
înregistrează creșterea cea mai mică, de doar 2,92% (de la 7.250.299 persoane la 7.462.359
persoane).
59
Graficul nr. 0.6 Evoluția numărului participanților înscriși în Registru
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe ww w.asfromania.ro, accesat la
data de 01.02.2020
Faptul că numărul de persoane care intră în câmpul muncii și sunt obligați prin lege să
contribuie la sistem este în creștere, dar și faptul că numărul persoanelor care aleg voluntar să
participe la Pilonul I I este tot mai mare, face ca numărul total de participanți la sistem să fie în
continuă creștere. Totodată, cazurile de invaliditate sau deces, deci scăderea numărului de
participanți, au valori nesemnificative, iar primele pensii private se vor plăti din anul 2023.
Numărul de participanți care au virate contribuțiile aferente fiecărei luni parcurge un
grafic sinusoidal redat în Graficul nr. 0.7. Astfel, pe ansamblu, creșterea a fost de 2 1,35%, de
la valoarea inițială de 3.194.961 p ersoane la cea finală de 3. 877.212 persoane. În anul 2008 s –
a înregistrat creșterea procentuală anuală cea mai mare, de 7,56% (de la 3.194.961 persoane la
3.436.545 persoane), în anul 2009 s -a înregistrat o scădere anuală cu 1,29% (de la 3.436.545
persoane la 3.392.280 persoane), în anul 2010 s -a înregistrat cea mai mare scădere cu 1,36%
(de la 3.392.280 persoane la 3.346.255 persoane), în anul 2011 o creștere de 3,49% (de la
3.346.255 persoane la 3.463.063 persoane), în anul 2012 o creștere de 3,16% (de la 3.463.063
persoane la 3.572.424 persoane), în anul 2013 o creștere de 4,04% (de la 3.572.424 persoane
la 3.716.892 persoane), în anul 2014 o creștere cu 2,07% (de la 3.716.892 persoane la
3.793.990 persoane), în anul 2015 o creștere de 3,85% (de la 3.793. 990 persoan e la 3.940.235
persoane), în anul 2016 o creștere de 1,47% (de la 3.940.235 persoane la 3.998.124 persoane) ,
în anul 201 7 o creștere de 1,37% (de la 3.998. 124 persoane la 4.052. 935 persoane), în anul
2018 s-a înregistrat o creștere de 1,33% (de la 4.052. 935 persoane la 4.106. 984 persoane ), iar
scăderea anuală relativă cea mai mare a fost de 5, 59% și a fost înregistrată la finele anului
2019 ( de la 4.106. 984 persoane la 3.877.212 persoane ). Cu toate acestea, ponderea în numărul
total de participa nți înregistrați a cunoscut o scădere continuă, din mai 2008 până la finele
anului 201 9, de la 76,87% până la 51,96% . 01.000.0002.000.0003.000.0004.000.0005.000.0006.000.0007.000.0008.000.000
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19persoane
Pilon II Participanți cu contribuții virate în luna curentă – persoane
Pilon II Participanți fără contribuții virate în luna curentă – persoane
Pilon II Participanți – persoane
60
Graficul nr. 0.7 Ponderea participanților cu contribuții virate în luna curentă în total
participanți (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.02.2020
Numărul de participanți pentru care nu au fost virate contribuții în luna respectivă a
avut, cu puține excepții, o evoluție cres cătoare din luna mai 2008 până la finalul anului 201 9,
de 268,87% de la 961.355 persoane la 3.546.153 persoane. Această evoluție am reprezentat -o
în Graficul nr. 0.8. Pentru această catego rie avem de -a face cu creșteri anuale mult mai mari,
de 13,88%în anul 2008, de 38,86% în anul 2009, 20,99% în anul 2010, 11,36% în anul 2011,
7,22% în anul 2012, 5,72% în anul 2013, 7,76% în anul 2014 , 4,80% în anul 2015 , 6,03% în
anul 2016, 6, 81% în anul 2017, 5,19% în anul 2018 și 13,52% în anul 2019 . Este evident că
procentul acestei categorii de participanți din numărul total de participanți înregistrați în
Registrul participanților a crescut, cu mici excepții, de la 23,13% în mai 2008 la 4 7,52% la
finele lunii decembrie a anului 2019. Acest l ucru se datorează și crizei economico -financiare
care a debutat în anul 2008 ce a avut drept consecințe închiderea unor firme sau reducerea
volumului de muncă.
În ceea ce privește numărul de participanți fără contribuții virate la sistem, acesta a
scăzut c u 88,31%, de la 961.355 persoane în mai 2008 la 112.428 persoane la 31 decembrie
2019. Cea mai mare scădere anuală a fost de 47,94% (de la 961.355 persoane la 500.437
persoane) și s-a produs în primul an, iar cea mai lentă în 201 8 și a reprezentat 4,69% (d e la
125.676 persoane la 119.784 persoane). În Graficul nr. 0.8 este reprezentată evoluția ponderii
participanților fără contribuții în totalul participanților la Pilonul II, care s -a diminuat de la
23,13% în mai 2008 la 1, 51% la 31 decembrie 201 9. Acest lucru este justificat de faptul că
numărul conturilor goale a scăzut permanent , iar numărul total al participanților a crescut.
dec.-08; 75,83
mar. -11; 58,23
ian.-15; 53,58 mar. -17; 52,40 dec.-19; 51,96
– 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00 90,00%
Pondere Participanți pentru care au fost virate contribuții in luna respectivă in total
61
Graficul nr. 0.8 Evoluția numărului de participa nți pentru care nu au fost virate
contribuții în luna respectivă (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.02.2020
Nedepunerea la termenul prevăzut de lege a declarațiilor fiscale și/sau nevi rarea
contribuțiilor, chiar dacă declarațiile fiscale au fost depuse la timp sunt cauzele care au dus la
apariția conturilor goale, adică la existența unui număr de participanți la Pilonul II fără
contribuții virate. Se face simțit astfel, printre altele, efectul mobilității înregistrate pe anumite
segmente ale pieței muncii. Rezultă un număr relativ important de persoane cu statutul de
contribu tor schimbat frecvent, aceștia înregistrând perioade inactive. Ca urmare, lună de lună,
un anumit procent din cont ribuții reprezintă, de fapt, regularizări ale sumelor restante.
Graficul nr. 0.9 Ponderea participanților fără contribuții în total participanți (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.02.2020 dec.-08; 1.094.770mar. -11; 2.199.663ian.-15; 2.937.059 mar. -17; 3.249.017
dec.-19; 3.546.153
0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.0003.000.0003.500.0004.000.000persoane
Pilon II Participanți fără contribuții virate în luna curentă – persoane
dec. -08; 11,04
dec.-19; 1,51
0,005,0010,0015,0020,0025,00%
Ponderi participanti fără contributii %
62
Nealimentarea lunară cu bani a conturilor individuale la fondurile de pensii
administrate privat poate conduce la diminuarea activelor și deci, în final, a beneficiilor din
investirea acestora, motiv pen tru care disciplina financiară este importantă în funcționarea
Pilonului II.
Nevirarea lunară a contribuțiilor în unele conturi se explică prin faptul că participanții
nu mai erau angajați în luna respectivă deși au fost activi în lunile anterioare de la a derarea,
validarea și înscrierea lor în registrul participanților, iar alimentarea conturilor la fondurile din
sistemul Pilonului II se va face prin reluarea virării contribuțiilor.
Începând cu 1 mai 2012 a fost permis accesul la fondurile de pensii admini strate privat
unor categorii noi de participanți (avocați, judecători, notari, militari, polițiști, jandarmi,
angajați din penitenciare, angajați ai serviciilor de informații și alte categorii de salariați care
nu au contribuit până atunci la sistemul publ ic de pensii). Spre deosebire de cei aproape patru
milioane de participanți validați inițial, noul val de participanți este caracterizat de o mai mare
stabilitate a locului de muncă (fără angajați sezonieri și șomaj minim) și de venituri medii mai
mari dec ât media națională.
În ceea ce privește procentul de persoane repartizate aleatoriu din totalul
participanților la Pilonul II, acesta a scăzut pe ansamblu la 0, 52% în decembrie 2019 față de
3,21% la 31 august 2008. Evoluția acestui procent a urmat o traie ctorie neregulată,
înregistrând creșteri și scăderi an de an. Per total, numărul de persoane repartizate aleatoriu a
scăzut cu 7 1,74% de la 138.181 persoane la 31 august 2008 la 3 9.052 la 31 decembrie 201 9.
Graficul nr. 0.10 Evoluția numărului participanților repartizați aleatoriu (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.02.2020
63
Ca evoluție anuală, în anul 2011 s -a înregistrat cea mai ma re creștere relativă, de
55,89%, de la 18.860 persoane la 29.400 persoane, iar în decembrie 2009 s-a înregistrat
scăderea anuală cea mai puternică, de 60,91% de la 53.596 persoane la 20.949 persoane .
Variațiile acestor valori au fost foarte dese, așa încât valorile anuale nu sunt foarte relevante,
singura constantă fiind faptul că numărul persoanelor ce sunt repartizate aleatoriu scade cel
mai mult în luna iunie, așa cum putem observa și în Graficul nr. 0.10, fapt ce indică o
existe nța unei evoluții sezoniere .
În lipsa unor criterii clare, distribuirea aleatorie a persoanelor s -a făcut direct
proporțional cu cota de piață a fondurilor până spre finele anului 2009, în mod evident
discriminatoriu (fondurile cu cotă mare de piață au pri mit cei mai mulți participanți prin
distribuția aleatorie). Urmare a unor analize ale efectelor acestui mod de distribuire, CSSPP a
aprobat, în noiembrie 2010, o nouă modalitate de distribuire, care respectă principiile unei
piețe eficiente și libera concu rență, dar care ține cont și de eforturile depuse de administratorii
de fonduri pentru atragerea de noi participanți la Pilonul II. Astfel, din luna ianuarie 2010,
fondurile au primit un număr de persoane distribuite aleatoriu direct proporțional cu număr ul
de persoane eligibile validate în luna respectivă.
Cea mai mare participare la Pilonul II au avut -o, evident, persoanele cu vârsta de până
în 35 de ani, conform legislației. Dacă în iunie 2008 numărul acestora a fost de 2.671.204, la
31 decembrie 2019 a ajuns la 3.187.042 persoane , având o creștere de 19,31%. În fiecare an,
aceste valori au avut perioade de creștere, dar și de scădere, mai puțin în anul 2008, când a
avut loc doar creștere, cea mai mare fiind de 9,65%, de la 2.671.204 persoane la 30 iunie 2008
până la 2.929. 035 persoane la finalul anului. În anul 2014 a avut loc cea mai slabă creștere de
doar 0,11%, de la 3.189.860 persoane la 3.193.431 persoane.
Graficul nr. 0.11 Evoluția numărului d e participanți pe categorii de vârstă (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.02.2020
64
În ceea ce privește numărul de participanți cu vârsta de peste 35 de ani, putem spune
ca a avut o creșt ere continuă, fapt ce poate fi remarcat și în Graficul nr. 0.11. Acest fapt se
datorează, pe de o parte creșterii atractivității pensiilor private, sistemul având o evoluție
pozitivă, iar pe de alta, trecerii naturale din categoria de sub 35 de ani în categoria de peste 35
de ani a participanților. Astfel, numărul de participanți cu vârsta de peste 35 de ani a ajuns la
4.275.317 persoane la 31 decembrie 201 9, față de 1.489.847 în iunie 2008, având o creștere
cu 186,96%. În anul 2009 a avut loc cea mai mare creștere anuală a numărului de participanți
cu vârsta de peste 35 de ani, de la 1.602.824 la 1.850.331, respectiv 15,44%, iar în anul 2018
a avut loc cea mai ușoară creștere de la 3. 816.421 persoane la 4.032.074 persoane, respectiv
5,65% .
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani în totalul participanților crește
aproape continuu față de cea a persoanelor sub 35 de ani, de la 35,80% față de 64,20% în
iunie 2008 până la 5 7,29% față de 4 2,71% în decembrie 2019. Începând cu luna mai 2015
numărul participanților cu vârsta de peste 35 de ani devansează numărul participanților cu
vârsta sub 35 de ani, acest lucru datorându -se ritmului de creștere mai rapid al participanților
cu vârsta peste 35 de ani la Pilonul II. Ponderea pers oanelor pe categorii de vârstă este redată
în Graficul nr. 0.12.
Graficul nr. 0.12 Repartizarea participanților la Pilonul II pe categorii de vârstă la data
de 30.06.2008, re spectiv 31.12.2019 (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.02.2020
Anul 2008 a fost singurul an din perioada 2008 -2019 în care raportul persoanelor cu
vârsta de până în 35 de ani din totalul parti cipanților a cunoscut o creștere, respectiv de la
64,20% în luna mai , până la 64, 63% în luna decembrie.
Cu toate că la nivel european, România se află printre statele cu o populație relativ
tânără, cu ”vârsta mediană sub majoritatea statelor europene, în viitor se va confrunta cu un
proces de îmbătrânire foarte accentuat ” (Dobre, Ioniță, & Marinche, 2012, p. 19) . Procesul
îmbătrânirii populației este unul previzibil , universal, și greu de evitat în contextul unui spor
natural negativ și al lipsei de acțiune a statului în direcția creșterii sale.
În Graficul nr. 0.13 se poate remarca o ușoară supremație a numărului persoanelor de
sex masculin în totalul participanților la Pilonul II. În perioada iunie 2008 – decembrie 201 9
numărul bărbaților a înregistrat o creștere cu 83,42% de la 2.120.950 persoane la 3. 890.317
42,71%
57,29%31.12.2019
Participanți până în 35 de ani
Participanți peste 35 de ani
64,20%35,80%30.06.2008
Participanți până în 35 de ani
Participanți peste 35 de ani
65
persoane. Cel mai mare ritm de creștere anuală s -a consemnat în 200 8, fiind de 10,12% (de la
2.120.950 persoane la 2. 335.488 persoane), iar cel mai scăzut a fost în 201 9, de 2,92% (de la
3.779.824 persoane la 3.890.317 persoane). Ca și în cazul bărbaților, numărul femeilor care au
participat la Pilonul II a fost și el într -o creștere continuă de la 2.040.101 persoane până la
3.572.042 persoane, crescând cu 75,09% în decembrie 201 9 față de iunie 2008.
Cea mai însemnată creștere procentuală anuală a fost în anul 2009, numărul femeilor
crescând cu 8,31% (de la 2.196.371 persoane la 2.378.928 persoane), iar creșterea cea mai
slabă a fost în 20 18, de 2,90% (de la 3. 372.797 persoane la 3.470.475 persoane).
Graficul nr. 0.13 Evoluția participanților la Pilonul II grupați pe genuri (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la data de
10.02.2020
În perioada iunie 2008 – decembrie 201 9, procentul numărului de bărbați în totalul
participanților validați a crescut de la 50,97% (în raport cu 49,03% femei) până la 52,11% (în
raport cu 47,89% femei).
Graficul nr. 0.14 Structura numărului participanților la Pilonul II pe genuri la data de
30.06.2008 și la data de 31.12.2019 (persoane și %)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www .asfromania.ro, accesat la data de
10.02.2020
2.040.101 ;
49,03%2.120.950 ;
50,97%30 iunie 20 08
Femei Bărbați
3.572.042
; 47,87%3.890.317
; 52,13%31 decembrie 20 19
Femei Bărbați
66
Anul 2010 , anul 2017 și anul 2019 au avut un trend descrescător al ponderii bărbaților
în totalul participanților, aceasta a scăzut în anul 2010 de la 51,58% (raportat la 48,42%
femei) la 51,55% ( raportat la 48,45% femei) ; în anul 2017 s -a diminuat la 51,105% de la
51,107%, cât a fost înregistrat în anul 2016 și în anul 2019 s -a redus la 52,132% de la
52,133% . Situația participanților la Pilonul II repartizați pe genuri la data de 30 inie 2008 și la
data de 31 decembrie 201 9 a fost cea din Graficul nr. 0.14.
2.3. Dinamica participanților la fondurile de pensii din Pilonul II
În cele ce urmează , am analizat doar evoluția fondurilor de pensii administrate privat
care mai activează pe p iață în prezent, datele referitoare la fondurile care au fost absorbite
regăsind -se în datele fondurilor care le -au preluat. Astfel, analiza dinamicii fondurilor de
pensii private ale Pilonului II va cuprinde doar 7 fonduri.
Analizând graficul din Graficul nr. 0.15, observăm că numărul total de participanți la
fondurile de pensii a crescut constat pentru toate fondurile și că primele două locuri sunt
ocupate de Fondul de Pensii Private NN, respectiv Fondul de Pensii Private AZT VIIT ORUL
TĂU. NN este lider și în ceea ce privește cota de piață în totalul participanților la Pilonul II.
Pe intervalul analizat, numărul total de participanți la acest fond a crescut de la
1.380.558 persoane înr egistrat la 31 mai 2008 până la 2.015.665 perso ane înregistrate la 31
decembrie 201 9, adică cu 46%. Vârful de creștere a fost în anul 2008 când numărul de
participanți a crescut de la 1.380.558 persoane la 1.504.287 persoane, adică 8,96%, iar
minimul a fost în anul 201 8 când numărul de participanți a c rescut de la 1. 956.995 persoane la
1.986.101 persoane, adică 1, 487%.
Graficul nr. 0.15 Evoluția anuală a numărului de participanți la fondurile de pensii
private din Pilonul II (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.02.2020 0,00500.000,001.000.000,001.500.000,002.000.000,002.500.000,00
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19persoane
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST
BCR BRD EUREKO
KD METROPOLITAN LIFE NN
OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
67
Fondul de Pensii Private AZT VIITORUL TĂU ocupă locul al doilea ca număr de
participanți, având la 31 decembrie 201 9 1.589.057 persoane, față de cât avea la 31 ma i 2008
1.065.868 persoane, cu o creștere de 4 9,09%. Creșterea cea mai puțin semnificativă a avut -o
în anul 201 9 de numai 1,82% de la 1. 506.583 persoane la 1. 589.057 persoane, iar cea mai
importantă în 2008, de 8,66% de la 1.065.868 persoane la 1.158.208 pe rsoane.
Pe locul al treilea, din punct de vedere al numărului de participanți, se situează fondul
METROPOLITAN LIFE (ALICO). Acesta a pornit cu un număr de 261.472 participanți în
mai 2008, și a ajuns în decembrie 201 9 la 1.042 .361 participanți. Fondul a c rescut în perioada
analizată cu 298,65%. Maximul de creștere a fost în anul 2013 cu 119 ,11%, de la 386.912
persoane la 847.777 persoane, iar minimul de creștere a avut loc în anul 201 8, de 2,906%, de
la 984.017 persoane la 1.012 .614 persoane.
Pe poziția a patra se află fondul VITAL care a început cu un număr de 131.597
persoane în a mai 2008 și a ajuns la 931.880 persoane în decembrie 201 9. Creș terea relativă
totală a numărului de participanți a fost cu 608,13%, iar creștere procentuală anuală maximă a
avut loc în anul 2014 și a fost de 191,25% ajungând de la 263.990 persoane (la 31 decembrie
2013) până la 768.861 persoane (la 31 decembrie 2014) când a fuzionat prin absorbție cu
fondul EUREKO, fiind cea mai mare creștere dintre toate cele 7 fonduri analiz ate. Creșterea
cea mai mică a avut loc în anul 201 9 și a fost cu 3,27%, de la un număr de 902.372 persoane
până la 931.880 persoane.
Următoarea poziție în clasament o ocupă fondul ARIPI cu un număr total de
participanți la 31 decembrie 201 9 de 765.597 persoane. Acesta a pornit de la 389.954
persoane, având deci o creștere de 96,33%. Creșterea cea mai importantă a fost în anul 2008
de la 389.954 persoane la 427.162 persoane, reprezentând un salt de 9,54%, iar cea mai puțin
semnificativă, de doar 0,97% în 20 12, de la 533.581 persoane la 538.746 persoane.
Penultimul loc este ocupat de fondul BCR, cu un număr de 667.635 participanți la data
de 31 decembrie 201 9, cu o creștere procentuală, de 437,70% de la un număr de 124.166
participanți la data de 31 mai 2008. În anul 2009, fondul BCR marchează cea mai mare
creștere anuală a numărului de participanți, cu 6 7,50%, de la 145.029 persoane până la
242.925 persoane. Creșterea cea mai mică a fost în anul 2016, de doar 4,45% de la 543.687
persoane la 567.879 persoane.
Dintre cele 7 fonduri analizate, fondul BRD a ocupat în toată perioada ultimul loc.
Creșterea totală a numărului de participanți a fost cu 353,24% de la 99.321 persoane
înregistrate la 31 mai 2008 până la 450.146 persoane înregistrate la 31 decembrie 201 9. Anul
cel mai bun a fost 2010 când s -a înregistrat o creștere cu 23,17% de la 115.786 persoane până
la 142.616 persoane, în timp ce anul 2009 a marcat cea mai slaba evoluție a numărului total de
participanți, de doar 7,79% de la 107.414 persoane până la 11 5.786 persoane.
Participanții cu contribuții individuale, adică aceia pentru care se virează contribuții
lună de lună de la intrarea lor în sistem, au o importanță deosebită pentru fondurile de pensii
administrate privat.
În Graficul nr. 0.16 este prezentată, pentru fiecare fond în parte, evoluția numărului
de participanți cu contribuții individuale plătite la fondurile de pensii din Pilonul II de la
virarea primelor contribuții până la finele anului 201 9. Pentru toate fondurile s e observă o
creștere continuă a acestuia.
68
Graficul nr. 0.16 Evoluția numărului de participanți cu contribuții individuale la
fondurile de pensii din Pilonul II (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 0.02.2020
Primul loc este ocupat de fondul NN în clasamentul numărului de participanți cu
contribuții individuale , acesta a înregistrat o creștere de 80,92%, de la 1.093.296 persoane la
începutul perioadei până la 1. 977.993 persoane la finele anului 201 9. Creștere din primul an a
fost de 25,17 5%, de la 1.093.296 persoane până la 1.368.533 persoane, fiind cea mai mare din
perioada analizată. Anul cu cel mai slab ritm de creștere a fost anul 20 19, cu o creștere de
numai 1,61%, de la 1. 946.678 persoane până la 1.977.993 persoane.
În ceea ce privește cota de piață din punct de vedere al numărului de participanți cu
contribuții plătite, aceasta a înregistrat în cazul fondului NN o scădere continuă, de la 34,22%
inițial, la 2 6,96% în decembrie 201 9, situație prezentată grafic în Graficul nr. 0.17. Cele mai 0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.000
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19persoane
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST
BCR BRD EUREKO
KD METROPOLITAN LIFE NN
OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
69
mari scăderi ale cotei de piață s -au înregistrat în anul 2010, de la 33,70% la 32,35%, adică –
1,35%, iar cea mai mică de la 33,95% la 33,70%, adică -0,25% în anul 2009.
Locul secund este ocupat de către fondul AZT VIITORUL TĂU cu un număr de
participanți cu contribuții virate lunar de 1. 555.590 persoane la sfârșitul anului 201 9, cu
88,92% mai mult decât la începutul perioade i când se înregistrau 823.421 persoane.
Cel mai ridicat ritm de creștere a fost de 25,42% și s-a înregistrat în anul 2008 când
numărul de participanți cu contribuții virate lunar a crescut de la 823.421 la 1.032.708, pe
când creșterea cea mai lentă s -a înr egistrat în anul 201 8 și a fost de numai 2, 005%, de la
1.494.523 persoane până la 1.524.493 persoane.
Și cota de piață a fondului AZT VIITORUL TĂU a scăzut continuu, de la 25,77% la
31 mai 2008 până la 21, 20% la 31 decembrie 201 9 (-4,57%). Scăderea cea ma i mare a avut
loc în anul 2011, de 0,78%, de la 25,06% la 24,28%, iar în anul 2009, cota de piață a scăzut cu
doar 0,02% de la 25,61% la 25,59%, fiind cea mai lentă scădere anuală a cotei de piață a
fondului de pensii administrat privat aflat pe locul al I I-lea.
În ceea ce privește fondul METROPOLITAN LIFE , numărul de participanți cu
contribuții virate lunar a crescut cu 3 93,04% de la 207.014 persoane până la 1.020.663
persoane, fondul păstrându -și și din acest punct de vedere locul pe podium. Creșterea anu ală
procentuală maximă a fost în anul 2013, de 116,69%, de la 376.575 persoane până la 816.088
persoane, iar în anul 201 8 a fost înregistrată o creștere modestă, de numai 3,099%, ajungând
la 959967 persoane de la 989.725 persoane , aceasta fiind cea mai sla bă evoluție anuală a
fondului METROPOLITAN LIFE .
Cota de piață a acestui fond a crescut și ea, per total cu 7,43 %, de la o valoare de
6,48% în mai 2008 până la 13,9 1% în decembrie 201 9. Anul cu cea mai mare creștere a cotei
de piață a fost 2013, de la 6,75 % până la 13,96%, adică 7,21%, dublându -și cota de piață, fapt
datorat în primul rând absorbirii fondului PENSIA VIVA. În anul 2008 remarcăm o scădere
cu 0,11% de la 6,48% la 6,37%, aceasta fiind și cea mai mare scădere anuală a cotei de piață
din perioada analizată.
Cel de -al patrulea fond în topul privind numărul total de participanți cu contribuții
virate lunar la finele anului 201 9 este fondul VITAL. În intervalul mai 2008 – decembrie
2019, acesta a înregistrat cea mai mare creștere relativă a numărului participanților cu
contribuții individuale dintre toate fondurile, de 76 6,43%, de la 94.243 persoane până la
910.788 persoane. Dacă cea mai mare creștere din interval s -a înregistrat în anul 2014 și a fost
de 192,71%, de la 252.778 persoane la 739.895 per soane, cea mai mică a fost de 3,55%, de la
879.607 persoane până la 910.788 persoane și s-a înregistrat în ultimul an analizat (201 9).
Cât privește cota de piață, acest fond a avut o creștere totală cu 9, 46%, de la 2,95% în
luna mai a anului 2008 până la 1 2,41% în luna decembrie a anului 201 9. Acest fond a avut
creșteri relativ constante, cea mai mică înregistrându -se în anul 2008, de 0,0 25% de la 2,94%
până la 2,97%, iar cea mai mare în anul 2014, când a fuzionat prin absorbție cu fondul
EUREKO, cu 7,78% d e la 4,32% la 12,10%.
Cel de -al cincilea fond este fondul ARIPI, pentru care numărul de participanți cu
contribuții virate lunar a crescut de la 289.763 persoane până la 763.915 persoane,
reprezentând 1 63,63%. Rata de creștere cea mai înaltă s -a înregistra t în primul an de existență
a fondului, fiind de 28,33%, de la 289.763 persoane la 371.842 persoane. Cea mai scăzută rată
de creștere a fost de 4,11% și s-a înregistrat în anul 201 9, de la 733.747 persoane până la
763.915 persoane.
70
Graficul nr. 0.17 Evoluția cotei de piață ale fondurilor de pensii private (Pilonul II) ca
număr de participanți cu contribuții plătite (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.02.2020
Cât privește cota de piață, observăm că aceasta înregistrează doar creștere , ca și cea a
fondului VITAL, spre deosebire de cele ale ocupantelor primelor trei locuri, NN, AZT
VIITORUL TĂU și METROPOLITAN LIFE . Pentru perioada analizată, creșterea totală a
fost de 1, 34%, de la 9,0 7% la 31 mai 2008 până la 10, 41% la 31 decembrie 201 9. Cea mai
mare creștere a cotei a avut loc în anul 2008, de la 9,07% la 9,22%, fiind de 0,15%, iar cea
mai mică în anul 2012 de la 9,59% la 9,63%, fiind de 0,04 %.
Fondul de pensii BCR a avut o creștere relativă mare a numărului de participanți cu
contribuții virate lunar, de 597,85%, de la 95.012 persoane până la 663.043 persoane,
creșterea cea mai importantă s -a înregistrat în anul 2009 și a fost de 74,51%, de l a 129.097
persoane la 225.292 persoane. În anul 201 9 s-a înregistrat creșterea cea mia mică a numărului
de participanți cu contribuții virate lunar din perioada analizată și a fost de doar 5,06%, de la
631.101 persoane până la 663.043 persoane.
26,96%
0,0%5,0%10,0%15,0%20,0%25,0%30,0%35,0%40,0%
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19%
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST
BCR BRD EUREKO
KD METROPOLITAN LIFE NN
OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
71
Graficul nr. 0.18 Evoluția anuală a cotelor de piață ale fondurilor de pensii administrate
privat privind numărul de participanți cu contribuții individuale (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 0.02.2020
Creșterea totală a cotei de piață a fost, pentru fondul BCR, cu 6,07%, de la 2,97% în
mai 2008 până la 9,04% în decembrie 201 9. Cea mai mare creștere s -a produs în anul 2009, și
a fost cu 1,73%, de la 3 ,20% la 4,93%, iar cea mai mică, în anul 201 9, cu doar 0, 17%, de la
8,87% la 9,04%.
Fondul BRD a înregistrat un număr al participanților cu contribuții virate lunar mai
mare cu 469,49% în decembrie 201 9 față de mai 2008. Pentru acest fond, creșterea cea m ai
importantă a avut loc în anul 2010, fiind de 25,68%, de la 108.294 persoane până la 136.108
persoane, iar cea mai mică a fost de 7,997%, în anul 2009, de la 412.695 persoane până la
445.700 persoane.
Cota de piață a fondului BRD a crescut per total cu 3,62% în perioada mai 2008 –
decembrie 201 9, de la 2,45% până la 6,07%. Evoluția acesteia a fost mai întâi descendentă,
pentru ca mai apoi să crească. Astfel, în anul 2008 a scăzut c u 0,06% de la 2,45% până la
2,39%, în anul 2009 a scăzut cu 0,02% de la 2,39% până la 2,37%. Pe perioada de creștere,
cel mai mult a crescut în anul 2015 cu 0,43%, de la 4,34% până la 4,77%.
Din Graficul nr. 0.18, cu evoluția anuală a cotei de piață ale fondurilor de pensii
administrate privat (Pilonul II) ca număr total de participanți (%), observăm că, la finele lui
2019, fondurile aflate pe podium, NN, AZT VIITORUL TĂU și METROPOLITAN LIFE
concentrează 6 2,07% dintre participanți. De asemenea, observăm și că aproape jumătate din
numărul total de participan ți sunt înscriși la primele două fonduri, NN și AZT VIITORUL
TĂU, respectiv 48,16%. 9,1% 9,2% 9,3% 9,45% 9,59% 9,63% 9,68% 9,80% 9,94% 10,08% 10,21% 10,31% 10,41%25,8% 25,6% 25,6% 25,06% 24,28% 23,58% 23,04% 22,63% 22,25% 21,93% 21,65% 21,42% 21,20%3,0% 3,2% 4,9% 6,47% 7,04% 7,58% 7,80% 8,01% 8,24% 8,46% 8,68% 8,87% 9,04%2,4% 2,4%2,4%2,78% 3,20% 3,55% 3,93% 4,34% 4,77% 5,16% 5,50% 5,80% 6,07% 6,1% 6,1%6,7%6,98% 7,25% 7,51% 7,70%6,5% 6,4%6,3%6,40%6,58% 6,75%13,96%
13,92% 13,90% 13,90% 13,91% 13,90% 13,91%34,2% 33,9%33,7%32,35% 31,01% 30,07%29,56%
29,19% 28,72% 28,24% 27,75% 27,35% 26,96%7,0% 7,1% 7,1% 7,20% 7,36% 7,33%2,9% 3,0% 3,0% 3,31% 3,69% 4,00% 4,32%
12,10% 12,17% 12,24% 12,30% 12,36% 12,41%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%%
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST
BCR BRD EUREKO
KD METROPOLITAN LIFE NN
OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
72
2.4. Contribuțiile la Pilonul II și plasamentele fondurilor
Începând cu luna mai a anului 2008 în sistem au fost virate primele contribuții, acestea
erau aferente lunii m artie, iar declararea contribuțiilor de asigurări sociale datorate de către
angajatori s -a făcut în luna aprilie a aceluiași an.
În procesul colectării contribuțiilor, Casa Națională de Pensii Publice (fosta CNPAS),
pe baza declarațiilor lunare depuse de c ătre angajatori, virează sumele aferente contribuțiilor
participanților în conturile fondurilor de pensii administrate privat deschise la băncile
depozitare. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmărește ca angajatorii să își
plătească aceste contribuții , iar Autoritatea de Supraveghere Financiară, supraveghează
îndeplinirea obligațiilor tuturor operatorilor implicați în sistem în vederea protejării
intereselor participanților.
Evoluția contribuțiilor lunare totale virate către Pilonul II în pe rioada mai 2008 –
decembrie 201 9 este prezentată în Graficul nr. 0.19.
Tendința generală a contribuției lunare totale a fost ascendentă, crescând în perioada
analizată cu 693,85% de la 88,19 milioane lei în mai 2008 la 700,10 milio ane lei în decembrie
2019.
Cu excepția anului 2009, când contribuțiile lunare totale au avut o scădere de 3,16%
de la 110,64 milioane lei la 107,15 milioane lei, în toți ceilalți ani s -au înregistrat creșteri ale
contribuțiilor lunare totale, cea mai impor tantă fiind de 37,82% în anul 2013, de la 217,40
milioane lei la 299,62 milioane lei.
Graficul nr. 0.19 Evoluția contribuțiilor lunare totale virate către Pilonul II (mil.lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 0.02.2020 0,0100,0200,0300,0400,0500,0600,0700,0800,0900,0
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19mil. lei
Pilon II Viramente contribuții lunare – mil.lei
73
Încasările anuale din contribuții la nivelul Pilonului II sunt prezentate în Tabelul nr.
0.1, din care se poate remarca faptul că evoluția acestui indi cator a fost una pozitivă,
încasările anuale crescând de peste 10 ori în perioada analizată. Totodată se poate remarca o
evoluție pozitivă a mediei anuale a încasărilor lunare din contribuții la Pilonul II. Trebuie
subliniat faptul că aceste evoluții pozit ive au avut loc chiar și în contextul în care cota de
contribuție la Pilonul II nu a fost majorată conform calendarului inițial, ea neatingând nivelul
de 6% niciodată, dimpotrivă având loc o diminuare a sa la 3,75%.
Tabelul nr. 0.2 Încasările anuale totale din contribuții și media anuală a încasărilor
lunare la nivelul Pilonul II (milioane lei)
Anul Încasări anuale din
contribuții (mil. lei) Media anuală a
încasărilor lunare din
contribuții (mil. lei) Creștere relativă
anuală a încasărilor
din contribuții (%)
2008 821,98 102,75
2009 1.324,92 110,41 61,19%
2010 1.564,02 130,33 18,05%
2011 1.976,16 164,68 26,35%
2012 2.501,28 208,44 26,57%
2013 3.128,59 260,72 25,08%
2014 3.877,18 323,10 23,93%
2015 4.936,38 411,36 27,32%
2016 5.882,75 490,23 19,17%
2017 7.142,64 595,22 21,42%
2018 7.717,78 643,15 8,05%
2019 8.487,26 707,27 9,97%
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 10.02.2020
Graficul nr. 0.20 prezintă pe lângă evoluția medie a încasărilor lunare și creșterea
anuală a contribuțiilor virate la Pilonul II. Creșterea s -a produs pe de o parte ca urmare a
sporirii numărului de contribuabili, pe de altă parte ca urmare a măririi cotei contribuției
înseși de la 2% din salariu la 2,5% din 1 ianuarie 2010, apoi la 3% din 1 ianuarie 2011, la
3,5% din 1 ianuarie 2012, la 4% din 1 ianuarie 2013, la 4,5% din 1 ianuarie 2014, r espectiv
5% din 1 ianuarie 2015 și 5,1% din 2016 . Menționez că începând cu 1 ianuar ie 2018 cota de
contribuție se diminuează de la 5,1% la 3,75% în contextul modificării cotelor de contribuții
pentru asigurările sociale datorate de angajat de la 10,5% la 25% , nivelul de 3,75% s -a păstrat
și în anul 2019 . Aceeași tendință crescătoare a ur mat-o și media anuală a încasărilor lunare,
care a avut cea mai mare creștere în anul 20 09 de 61,19%, de la 821,98 milioane lei la
1.324 ,92 milioane lei. Media încasărilor lunare totale la Pilonul II în perioada mai 2008 –
decembrie 201 9 a fost de 352,6 milioane lei.
74
Graficul nr. 0.20 Evoluția încasărilor anuale din contribuții și a mediei anuale (mil.lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la data de
10.02.2020
Contribuția lunară medie pe participant a urmat și ea un trend ascendent, crescând
între 31 mai 2008 și 31 decembrie 201 9 cu 554,16% de la 27,6 lei la 1 80,57 lei, așa cum se
observă din Graficul nr. 0.21.
Și evoluția contribu ției lunare medii anuale a avut același trend crescător ca și
evoluția contribuției lunare totale, cu o creștere anuală relativă maxim ă atinsă în anul 2013 de
32,47% de la 60,85 lei la 80,61 lei și o scădere în anul 2009, când a scăzut cu 1,89% de la
32,2 lei până la 31,59 lei.
În anul 2008 contribuțiile medii lunare pe participant au fost de 30,64 lei/participant,
în anul 2009 de 32,41 lei, în 2010 de 38,78 lei, în 2011 de 48,95 lei, în 2012 de 59, 27 lei, în
2013 de 72,1 6 lei, în 2014 de 86,45 lei, în 201 5 106,66 lei, în 2016 de 123, 57 lei, în 2017 de
147,94 lei, în 2018 de 157,97 lei, iar în 2019 de 179,66 lei și în acest caz, cea mai mare
creștere a fost în 2013 de la 60,85 lei la 80,61 reprezentând 32,47%. Pe perioada mai 2008 –
decembrie 201 9 contribuț ia lunară medie pe participant a fost de 92,08 lei/participant. 821,98
1.324,92
1.564,02
1.976,16
2.501,28
3.128,59
3.877,18
4.936,38
5.882,75
7.142,64
7.717,78
8.487,26102,75
110,41
130,33
164,68
208,44
260,72
323,10
411,36
490,23
595,22
643,15
707,27
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Încasări anuale din contribuții (mil. lei) Media anuală a încasărilor lunare din contribuții (mil. lei)
75
Graficul nr. 0.21 Evoluția contribuției lunare medii la Pilonul II pe participant (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicat e pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 0.02.2020
În concluzie, dacă se va mări cota de contribuții la Pilonul II și tendința de creștere a
numărului de contribuabili se va menține, încasările vor crește și în anii următori.
2.5. Evoluția contribuț iilor la fonduril e de pensii ale Pilonului II
Trendul crescător al contribuțiilor lunare totale virate către fondurile de pensii
administrate privat s -a datorat atât creșterii cotei de contribuții cât și creșterii continue a
numărului participanților cu c ontribuții virate în luna curentă. Acest fapt este evidențiat și în
Graficul nr. 0.22.
Așa cum se observă în Graficul nr. 0.23, anul 2009 este singurul în care contribuțiile
lunare încasate de fondurile de pensii administrate privat au scăzut, cu 3,16%, de la
110.644.885 lei până la 107.153.642 lei. Acest fapt s -a datorat în principal scăderilor salariale
ca urmare a măsurilor de austeritate luate ca răspuns la declanșarea crizei economice, dar și
înghețării cotei de contribuții la valoarea de 2%.
Fondul NN s -a situat încă de la început pe prima poziție în ceea ce privește nivelul
contribuției lunare încasate, acest fapt datorându -se cotei de piață ridicate pe care a avut -o de-0,050,0100,0150,0200,0250,0
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19lei/paricipant
Pilon II Contribuție medie/participant – lei/participant
76
a lungul timpului. Contribuț ia lunară totală a crescut cu 579,23%, de la 33.771.497 lei în mai
2008 până la 229.385.792 lei la 31 decembrie 201 9. Creșterea cea mai mare a fost de 35,06%
în anul 2013, de la 79.691.528 lei până la 107.633.939 lei. Anul 2009 a fost singurul an în
care s -a înregistrat o scădere anuală a sumei lunare încasate din contribuții. Această scădere a
fost de 3,26%, de la 43.175.537 lei până la 41.766.111 lei.
Ponderea contribuțiilor încasate de fondul NN în totalul contribuțiilor virate la Pilonul
II a înregistrat o scădere per ansamblu cu 5,53%, de la 38,29% în 2008 la 3 2,76% la finele lui
2019. Ace astă pondere a înregistrat un singur an de creștere cu o valoare de 0,73%, anul 2008,
în ceilalți ani înregistrându -se scăderi ale ponderii. Cea mai semnificativă scădere a avut loc
în anul 2011 și a fost de 1,15 %, de la 38,37% până la 37,22%.
Fondul AZT VIITORUL TĂU a înregistrat la finele anului 201 9 o valoare a
contribuției lunare virate de 1 47.447.183 lei, cu 616,03% mai mult decât în mai 2008 când se
ridica la valoarea de 20.592.241 lei. Contribuțiile lunare virate la acest fond au crescut
aproape an de an, excepție făcând anul 2009 când s -a înregistrat o scădere cu 2,96% de la
26.073.178 lei până la 25.300.441 lei. Creșterea cea mai importantă s -a produs în anul 2013 și
a fost de 31,61%, de la 49.364.057 lei până la 64.969.733 lei.
Graficul nr. 0.22 Evoluția contribuției lunare totale virate către fondurile de pensii ale
Pilonului II (mil. lei)
Sursa: Realizat de a utor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 1.02.2020 0,050,0100,0150,0200,0250,0300,0
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19mil.lei
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST
BCR BRD EUREKO
KD METROPOLITAN LIFE NN
OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
77
Dacă ne referim la ponderea contribuției lunare virate a fondului AZT VIITORUL
TĂU în contribuția lunară virată la Pilonul II putem spune că aceasta a scăzut cu 2,29%, de l a
23,35% cât era în mai 2008 până la 21, 06% în decembrie 201 9. Cea mai mare scădere a
ponderii a fost în anul 2009, de la 22,71% până la 21,68%, adică -1,03%, iar creșterea cea mai
importantă s -a înregistrat în anul 2014 și a fost de 0,48%, de la 21,68% pâ nă la 22,16%.
Fondul METROPOLITAN LIFE a avut o creștere a valorii contribuție i lunare totale
cu 1. 514,46%, de la 6.439.148 lei până la 97.518.214 lei în perioada analizată. Creșterea
maximă a acestui indicator a fost în anul 2013, de la 15.443.019 lei pâ nă la 40.484.748 lei,
fiind de 162,16%. Ca și în cazul fondurilor situate pe primele două locuri, și
METROPOLITAN LIFE a avut în anul 2009 o scădere a valorii contribuție lunare totale cu
3,97%, de la 7.797.811 lei la 7.487.960 lei.
Ponderea contribuției l unare virate a acestui fond în totalul contribuțiilor virate la
Pilonul II a crescut, față de 7,3% cât era în mai 2008, cu 6,6 3%, până la 13,9 3% în decembrie
2019. Această pondere a avut în anul 2013 cea mai creștere, din perioada analizată, de 6,41%,
de la 7,10% până la 13,51%, iar în singurul an cu scădere, anul 2009, a înregistrat o diminuare
cu 0,25%, de la 7,30% până la 7,05%.
O creștere de 2.668,15% a fost realizată de către fondul de pensii administrat privat
VITAL, acesta ajungând de la 2.672.325 le i în luna mai 2008 la 73.973.988 lei în luna
decembrie 201 9. Aceasta a fost cea mai mare creștere procentuală a contribuției lunare virate
dintre toate cele 7 fonduri analizate.
Graficul nr. 0.23 Evol uția contribuției lunare totale virate către fondurile de pensii
administrate privat (mil. lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 1.02.2020 88,2
110,6
107,2
132,4
173,53
217,40
299,62
339,22
446,08
513,55
624,03
656,10
700,10
0,0100,0200,0300,0400,0500,0600,0700,0800,0
mai.08 dec.08 dec.09 dec.10 dec.11 dec.12 dec.13 dec.14 dec.15 dec.16 dec.17 dec.18 dec.19mil. lei
Pilon II Viramente contribuții lunare – mil.lei
78
Creșterea anuală cea mai însemnată s -a înregistrat în anu l 2014 și a fost de 219,75%,
de la 10.406.012 lei până la 33.273.458 lei, în timp ce singura scădere a fost de 3,31%, de la
2.977.758 lei până la 2.879.269 lei, în anul 2009.
În totalul contribuțiilor virate, ponderea fondului VITAL a crescut cu 7, 54%, de la
3,03% în mai 2008 la 10, 57% în decembrie 201 9. Ponderea a înregistrat o scădere în anul
2008 de 0,34%, de la 3,03% la 2,69%. În anul 2014 a avut loc cea mai importantă creștere a
ponderii acestui fond, de 6,34% de la 3,47% până la 9,81%.
Fondul de pen sii administrate privat ARIPI a avut o contribuție lunară totală care a
crescut cu 821,43% în decembrie 201 9, când a înregistrat o valoare de 64.559.889 lei, față de
mai 2008 era de 7.006.457 lei. Cu excepția anului 2009 când valoarea contribuției lunare
totale virată la fond a înregistrat o scădere de 3%, de la 8.842.003 lei până la 8.576.699 lei, în
ceilalți ani s -au înregistrat doar creșteri, cea mai importantă fiind de 39,34%, de la 18.037.648
lei până la 25.134.033 lei în anul 2013.
ARIPI este singurul fond care nu a înregistrat scăderi anuale ale ponderii în totalul
valorii contribuțiilor virate la Pilonul II. Cea mai slabă creștere a ponderii s -a înregistrat în
anul 2009 și a fost 0,01% de la 7,99% până la 8%, iar cea mai mare creștere a fost de 0,24% ,
în anul 2016, de la 8,54% la 8,78%. În cei 11 ani și jumătate , acest fond a avut o creștere de
1,28% a ponderii în valoarea contribuției la Pilonul II.
Deși situat pe penultima poziție, fondul BCR este singurul care nu a înregistrat o
scădere a valorii c ontribuției lunare în anul 2009 . Creșterea de ansamblu a acestui indicator a
fost de 1. 674,87%, de la 2.958.871 lei până la 52.516.068 lei. Ritmul de creștere cel mai
accentuat a fost în anul 2013, de 64,79%, de la 13.218.868 lei la 21.783.656 lei, în anul
următor c reșterea fiind minimă, de doar 2,78%, valoarea contribuției ajungând la 22.290.269
lei.
Fondul BCR a avut o creștere generală a ponderii de 4,15%, de la 3,36% până la
7,51%. Intervalul de variație al ponderii valorii contribuției virate la Pilonu l II a fost cuprins
între -0,67%, în anul 2014, și 1,34%, în anul 2009.
Fondul BRD a avut cele mai mici încasări lunare din contribuții, acestea ridicându -se
la finalul anului 2016 la 34.703.561 lei, cu o creștere față de luna mai 2008 de 1481 ,65%. Ca
majo ritatea fondurilor, în anul 2009, s -a înregis trat singura scădere anuală cu 3,61% a valorii
contribuțiilor încasate de la 2.712.060 lei până la 2.614.280 lei. Dintre anii cu creștere, trebuie
remarcat anul 2013, când creșterea a fost de 50,97%, de la 6.698 .867 lei până la 10.113.335
lei.
Cât privește ponderea contribuțiilor fondului în contribuția totală a Pilonului II,
aceasta a crescut cu 2,47% de la 2,49% în mai 2008 până la 4, 96% în decembrie 201 9. În anul
2008 ponderea a scăzut cu 0,04%, de la 2,49% la 2,45%, iar în anul 2009 ponderea a scăzut cu
0,01%, de la 2,45% la 2,44%. Anul 2015 a fost anul în care ponderea a înregistrat cea mai
mare creștere și anume 0,36%, de la 3,62% până la 3,98%.
Așa cu reiese din Graficul nr. 0.24, contribuțiile lunare totale ale primelor două
fonduri de pensii administrate privat, NN și AZT VIITORUL TĂU reprezentau 5 3,83% din
totalul contribuției lunare la Pilonul II la data de 31 decembrie 201 9, în timp ce gradul de
concentrare a contribuției la pri mele trei fonduri, cuprinzând și fondul METROPOLITAN
LIFE , a fost de 6 7,75%.
79
Graficul nr. 0.24 Evoluția structurii pe fonduri de pensii administrate privat a
contribuției lunare totale virate către P ilonul II (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.02.2020
2.6. Evoluția valorii activului net al pieței Pilonului II
Evoluția activelor nete a fost influențată în perioada de început mai ales de creșterea
constantă a numărului de participanți, respectiv a viramentelor totale, și mai puțin ca urmare a
investirii acestora.
Potrivit datelor Autorității de Su praveghere Financiară, ”sistemul de pensii private
care a fost pus pe picioare pe piața local ă” (http://www.zf.ro, 2017) în ur mă cu unsprezece ani 7,94% 7,99% 8,00% 8,06% 8,23% 8,30% 8,39% 8,54% 8,78% 8,94% 9,04% 9,13% 9,22%23,35%
23,56%
23,61%
23,08%
22,97%
22,71%
21,68%
22,16%
21,85%
21,72%
21,49%
21,25%
21,06%3,36% 3,01% 4,34% 5,43% 5,81% 6,08% 7,27% 6,60% 6,87% 6,99% 7,14% 7,32% 7,50%2,49% 2,45%2,44%2,74%2,90% 3,08%3,38% 3,62%3,98% 4,28% 4,49% 4,75% 4,96% 4,90% 4,89%5,42%5,55%5,84% 5,99%6,37%7,30% 7,05%6,99%7,12%7,03%7,10%13,51%
13,87%13,88%13,96% 13,93% 13,92% 13,93%38,29%
39,02%
38,98%
38,37%
37,22%
36,66%
35,92%
35,40%
34,53%
33,79%
33,52%
33,10%
32,76%6,75% 6,81% 6,74% 6,75% 6,89% 6,79%3,03% 2,69% 2,69% 2,89% 3,11% 3,30% 3,47%
9,81% 10,12% 10,31% 10,39% 10,53% 10,57%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%%
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST BCR
BRD EUREKO KD METROPOLITAN LIFE
NN OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
80
și jumătate a ajuns la sfârșitul lui anului 2019 la o avere totală de 61,97 miliarde de lei ( 13
mld. euro) și 7,46 milioane de deponenți .
Principale date ale evoluției val orii activului total și a valorii activului net pe
ansamblul Pilonului II, de la începerea perioadei de colectare a contribuțiilor, din mai 2008,
până în luna decembrie 201 9 sunt prezentate în Graficul nr. 0.25, respectiv în Graficul nr.
0.26.
Graficul nr. 0.25 Evoluția valorii activului net la nivelul Pilonului II (mil. lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, acces at la
data de 11.02.2020
Dacă analizăm cele două grafice vom observa că diferențele sunt nesemnificative între
cele două valori, ale activului net și ale activului total, fiind generate de comisioanele stabilite
în prospectul de pensii de către de adminis tratorii fondurilor de pensii. 61.966,75
0,010.000,020.000,030.000,040.000,050.000,060.000,070.000,0
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19mil. lei
Valoarea Activului Net – mil.lei
81
Graficul nr. 0.26 Evoluția valorii activului total la nivelul Pilonului II (mil. lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la data de
11.02.2020
În continuare , voi face referire doar la evoluția valorii activului net. Astfel, în perioada
31 martie 2008 – 31 decembrie 201 9, activul net a avut, o creștere semnificativă, mai ales în
perioada de început din motivele enunțate mai sus . Creșterea totală a fost de aproximativ 716
de ori, de la 86,45 milioane lei la 61.966,75 milioane lei. Creșterea anuală cea mai
semnificativă a avut loc în anul 2008 de la 86,45 milioane lei la 831,9 milioane lei, cu
862,32%. Ritmul de creștere a devenit mai lent în anii următori, înregistrând în 201 9 o
creștere cu doar 30,24%, de la 47.576,61 milioane lei la 61.966,75 milioane lei.
2.7. Evoluția valorii activului net al fondurilor de pensii obligatorii
administrate privat
Diferența dintre valoarea act ivului total al fondului de pensii și valoarea obligațiilor
acestuia reprezintă activul net al fondului. Valoarea activului total este calculată zilnic prin
însumarea tuturor activelor aflate în portofoliul fondului, iar obligațiile unui fond de pensii 61.992,99
0,010.000,020.000,030.000,040.000,050.000,060.000,070.000,0
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19mil.lei
Valoarea Activului Total – mil.lei
82
administrat privat sunt reprezentate de cheltuielile cu comisionul de administrare și taxele de
auditare a fondului. Pentru determinarea valorii activului net se iau în calcul zilnic nivelul
cheltuielilor cu comisionul de administrare a fondului și cheltuieli le de depozitare, dar sunt
regularizate și achitate lunar. Cheltuielile cu comisionul de administrare din contribuțiile
participanților se înregistrează și se iau în calcul pentru aflarea activului net al fondului la data
încasării contribuțiilor. Taxele d e auditare, cheltuielile cu comisioanele bancare și de
tranzacționare se înregistrează zilnic, dar se regularizează la data plății lor.
La o data fixă, valoarea unitară a activului net (VUAN) al unui fond de pensii este dată
de raportul dintre valoarea act ivelor nete ale fondului și numărul de unități de fond la acea
dată:
𝑉𝑈𝐴𝑁 =𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑛𝑢𝑚 ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡 ăț𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑛𝑑.
Pentru calcularea numărului de unități de fond se face diferenț a dintre numărul total de
unități de fond emise și cel al unităților anulate ca urmare a plății drepturilor și regularizărilor.
Numărul de unități de fond se calculează prin împărțirea contribuțiilor la ultima
valoare unitară a activului net, care se calcu lează și se raportează în fiecare zi lucrătoare și are
ca bază de calcul informațiile din ziua lucrătoare anterioară.
Fiecare categorie de active din portofoliul de investiții al unui fond de pensii din
România se evaluează ținând cont de anumite reguli. A stfel, acțiunile tranzacționate pe mai
multe piețe reglementate, sunt evaluate la prețul de închidere al pieței celei mai lichide.
Acțiunile netranzacționate pe o perioadă de 30 de ședințe consecutive de tranzacționare se
evaluează la valoarea cea mai mică dintre ultimul preț de închidere al pieței respective și
valoarea contabilă a acțiunii. Acțiunile suspendate de la tranzacționare se consideră la
valoarea zero în cadrul activului fondului de pensii deoarece societatea emitentă este în
procedură de reorga nizare, lichidare juridică sau încetare de activitate.
Pentru titlurile de stat și instrumentele cu venit fix se folosește următoarea formulă de
calcul:
Valoarea actuală = valoarea netă de achiziție + valoarea cuponului x (numărul de
zile scurse de la ulti ma plată a cuponului/numărul de zile dintre cupoane) + (valoarea
nominală – valoarea netă de achiziție) x (numărul de zile de la decontare până la data
curentă/numărul de zile rămase de la decontare până la maturitatea instrumentului).
Pentru disponibilit ățile din conturi curente se ia în calcul valoarea soldului disponibil
la data pentru care se face calculul.
Sumele aflate în tranzit și sumele aflate în curs de decontare sunt luate în calcul cu
valoarea de înregistrare în contabilitate.
Depozitele se eva luează pe baza calculării zilnice a dobânzii pentru întreaga perioadă
de la data plasamentului.
Pentru contractele forward și swap și celelalte tipuri de active din portofoliul unui
fond, calculația se face ținând cont de reglementările și legislația adopt ate de ASF.
Valoarea inițială a unității de fond la data intrării în vigoare a sistemului de pensii
private a fost stabilită prin lege la valoarea de 10 lei.
83
Din evoluția valorii activului net , prezentată în Graficul nr. 0.27 se ob servă creșterea
continuă pentru toate cele 7 fonduri analizate în perioada decembrie 2008 – decembrie 201 9 și
supremația clară a fondurilor NN și AZT VIITORUL TĂU.
Graficul nr. 0.27 Evoluția valorii a ctivului net al fondurilor de pensii administrate
privat (mil. lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.02 .2020
Toate fondurile de pensii au avut, ca evoluție anuală, ritmul cel mai rapid de creșt ere
al valorii activului net în anul 2008. Cu toate că acest indicator s -a calculat din luna mai,
această creștere spectaculoasă este explicată prin faptul că în luna de referință pentru anul
2008 (luna mai) , valorile au fost extrem de mici. Astfel, crește rile procentuale pentru cele
șapte fonduri de pensii administrate privat studiate, au fost: NN – creștere de 874,19%, de la
33.016.416 lei la 321.643.413 lei, AZT VIITORUL TĂU – creștere de 865,61%, de la 0,05.000,010.000,015.000,020.000,025.000,0
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19mil. lei
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST
BCR BRD EUREKO
KD METROPOLITAN LIFE NN
OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
84
20.210.158 lei la 195.151.820 lei, METROPOLITAN LIF E – creștere de 859,89%, de la
6.297.084 lei la 60.445.118 lei, VITAL – creștere de 779,28%, de la 2.613.306 lei la
22.978.314 lei, ARIPI – creștere de 864,86%, de la 6.924.346 lei la 66.810.561 lei, BCR –
creștere de 795,19%, de la 2.920.293 la 26.142.233 lei și BRD – creștere de 863,41%, de la
2.142.523 la 20.641.284 lei.
Tendința de încetinire a ritmului de creștere a valorii activului net s -a manifestat
pentru toate fondurile ajungându -se ca în anul 201 9 acest indicator să înregistreze cele mai
scăzute valori din întreaga perioadă studiată. Astfel, NN a înregistrat o creștere de numai
28,69%, de la 16.961 milioane lei la 21.826 milioane lei, AZT VIITORUL TĂU a înregistrat
o creștere de 2 9,67%, de la 10.316 milioane lei la 13.377 milioane lei, METROPOLIT AN
LIFE a înregistrat o creștere de 2 9,36%, de la 6.783 milioane lei la 8.774 milioane lei, VITAL
a înregistrat o creștere de 33,02%, de la 4.594 milioane lei la 6.112 milioane lei, ARIPI a
înregistrat o creștere de 32,26%, de la 4.064 milioane lei la 5.375 milioane lei, BCR a
înregistrat o creștere de 3 3,06%, de la 3.123 milioane la 4.156 milioane lei și BRD a
înregistrat cea mai mare creștere a ritmului de 35,27%, de la 1.732 milioane la 2.343 milioane
lei.
Cu toate că NN și AZT VIITORUL TĂU sunt liderii pieței din punct de vedere al
activelor, notabil este faptul că aceștia ”nu se află pe podium din punctul de vedere al creșterii
unității de fond” (Dumitriu, 2014, p. 57) și nici din perspectiva ritmurilor de creștere anua le a
valorilor activelor nete.
În perioada mai 2008 – decembrie 201 9 fondurile de pensii administrate privat din
România au înregistrat creșteri aparent spectaculoase în ceea ce privește valoarea activului
net, după cum urmează: NN a avut creșterea cea mai mică dintre toate fondurile chiar dacă a
crescut de 661,09 ori (de la 33 ,01 milioane lei până la 21.826,98 milioane lei), AZT
VIITORUL TĂU a crescut de 661,94 ori (de la 20 ,21 milioane lei la 13.377,87 milioane lei),
METROPOLITAN LIFE a crescut de 1.393,4 1 ori (de la 6 ,29 milioane lei până la 8.774,43
milioane lei), VITAL a avut cea mai însemnată creștere de 2.338,86 de ori (de la 2,6 1
milioane lei la 6.112,16 milioane lei), ARIPI a crescut de 776,35 ori (de la 6,9 2 milioane lei
până la 5.375,72 milioane lei), BCR a crescut de 1.423,34 ori (de la 2,9 2 milioane lei până la
4.156,58 milioane), iar BRD a crescut de 1.093,57 ori (de la 2,1 4 milioane lei la 2.343
milioane lei).
Din datele prezentate mai sus se constată că cea mai mare creștere relativă a valorii
activului net a avut -o fondul VITAL, pe când cea mai mică a fost cea înregistrată de fondul
NN.
Evoluția cotelor de piață ale activului net ale fondurilor de pensii private este ilustrată
în Graficul nr. 0.28.
În cele ce urmează, voi prezenta evoluția generală a cotei de piață pentru fiecare fond
în parte în ceea ce privește valoarea activului net în perioada mai 2008 -decembrie 201 9:
fondul NN a avut o scădere a cotei de piață de 2,97%, de la 38,19% până la 3 5,22%;
fondul AZT VI ITORUL TĂU a avut o scădere de 1,79%, de la 23,3 8% până la 21, 59%;
fondul METROPOLITAN LIFE a avut o creștere de 6,8 8%, de la 7,28% până la 14,1 6%;
fondul VITAL a avut o creștere de 6, 84%, de la 3,02% la 9, 86%;
fondul ARIPI a avut o creștere 0, 67%, de la 8 ,01% până la 8, 68%;
fondul BCR a avut o creștere cu 3,33%, de la 3,38% până la 6, 71%;
fondul BRD a avut o creștere de 1,30%, de la 2,48% până la 3, 78%.
85
Graficul nr. 0.28 Evoluția cotelor de piață ale fon durilor de pensii private din Pilonul II
privind valoarea activului net (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 1.02.2020
Din datele prezentate se observă că doar două fonduri au înregistrat o scăde re a cotei
de piață privind valoarea activului net, NN și AZT VIITORUL TĂU, primul având o scădere
mai mare.
Dintre celelalte cinci fonduri, creșterea cotei de piață cea mai mare a avut -o fondul
METROPOLITAN LIFE , secondat îndeaproape de fondul VITAL, rest ul fondurilor având
creșteri sub 3 ,5%. 8,0% 8,0% 8,1% 8,04% 8,11% 8,18% 8,32% 8,34% 8,41% 8,49% 8,56% 8,54% 8,68%23,4%
23,5%
23,4%
23,38%
23,48%
23,25%
22,86%
22,20%
21,93%
21,79%
21,69%
21,68%
21,59%3,4% 3,1% 4,3%5,12% 5,32% 5,60% 5,75%5,97% 6,17% 6,32% 6,54% 6,57% 6,71%2,5% 2,5%2,4%2,48%2,60% 2,64% 2,80%2,99% 3,14% 3,32% 3,46% 3,64% 3,78%4,9% 4,9%5,3%5,5%5,59% 5,60% 5,67%7,3% 7,3%7,1%7,07%7,08% 7,08%14,03%
14,20% 14,15% 14,14%14,14% 14,26% 14,16%38,2%
38,7%
39,3%
39,19%
38,31%
37,90%
37,59%
37,35%
37,03%
36,58%
36,10%
35,65%
35,22%6,8% 6,7% 6,6%6,57% 6,74% 6,88%3,0% 2,8% 2,7% 2,66% 2,76% 2,87% 2,99%
8,94% 9,17% 9,36% 9,51% 9,66% 9,86%
0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%90,0%100,0%%
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST BCR BRD
EUREKO KD METROPOLITAN LIFE NN OMNIFORTE
OTP PENSIA VIVA PRIMA PENSIE VITAL
86
De asemenea, trebuie remarcat că în anul 2013, fondul METROPOLITAN LIFE a
înregistrat o creștere anuală de 6,95%, cea mai mare din întreaga perioadă analizată, iar
scăderea cea mai puternică a avut -o fondul NN în anul 2011 și a fost de 0,88% din cota de
piață în ceea ce privește valoarea activului net.
Din Graficul nr. 0.28 se observă că la data de 31 decembrie 201 9, fondul NN și
fondul AZT VIITORUL TĂU concentrau 5 6,81% din activele nete ale P ilonului II, în timp ce
primele trei fonduri, NN, AZT VIITORUL TĂU și ALICO aveau un grad de concentrare al
activului net de 7 0,97% din cota de piață privind valoarea activului net.
Pe piața fondurilor de pensii obligatorii administrate privat din România, concurența
este limitată, existând doar șapte ofertanți în prezent, iar gradul foarte mare de concentrare a
activului net al Pilonului II la primii doi jucători, face ca piața pensiilor private obligatorii să
se încadreze în categoria oligopolului. Astfel , interesele participanților la Pilonul II pot fi puse
în umbră prin stabilirea regulilor pieței de către cei doi administratori de fonduri pe baza
propriilor interese. Concentrarea pieței fondurilor de pensii administrate privat în mâinile a
doi administr atori a fost amplificată de modul de repartizare aleatorie a participanților, care nu
optaseră pentru un fond de pensii la termenul legal sau care semnaseră mai multe adeziuni,
proporțional cu cotele de piață ale fondurilor. Din anul 2010 repartizarea alea torie a
participanților fără adeziuni valide a început să se facă în mod egal, eliminând astfel
discriminarea între fonduri și accentuarea decalajelor dintre cotele de piață ale acestora.
2.8. Dinamica plasamentelor pieței fondurilor de pensii obligatori i
administrate privat
Diversificarea și structura portofoliilor investiționale au un rol foarte important în ceea
ce privește garantarea unui venit adecvat din pensiile administrate privat .
Faptul că în România pensiile private s -au aflat abia în primele luni de funcționare a
făcut ca efectele crizei financiare mondiale din 2008 să nu afecteze sistemul de pensii private
la fel de mult ca în statele cu tradiție în acest domeniu.
Sistemul de pensii private obligatorii din țara noastră asigură protecția part icipanților
prin legislația restrictivă și prin impunerea unei supravegheri minuțioase din partea Autorității
de Supraveghere Financiară (ASF). Astfel, contribuțiile participanților sunt protejate de
eventualele probleme pe care le -ar putea avea administra torii de fonduri sau acționarii lor prin
faptul că activele fondurilor de pensii sunt separate de activele administratorilor. Activele
fondurilor de pensii administrate privat sunt investite prudent de către administratori,
portofoliul de investiții al fon durilor de pensii din Pilonul II cuprinzând titluri de stat, depozite
bancare, obligațiuni corporatiste , acțiuni , dar și instrumente investiționale mai puțin
utilizate(obligațiuni municipale, obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale, titluri
de participare OPCVM sau instrumente de acoperire a riscului) . În ultimii ani, portofoliile s –
au diversificat cuprinzând și alte instrumente investiționale, dar în proporții nesemnificative.
87
Graficul nr. 0.29 Evoluția valorii titlurilor de stat și a ponderii acestora în activul total
al Pilonului II (lei și %)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 1.02.2020
Instrumentul de investiții preferat de a dministratorii de fonduri și care a avut un trend
crescător pe toată perioada este reprezentat de titlurile de stat. Dacă la 30 septembrie 2008,
acestea reprezentau 60% din valoarea portofoliului investit, fiind de 299.155.707 lei, la data
de 31 decembrie 2019 reprezentau 6 1,08% din valoarea portofoliului investit, fiind de
37.866.694.998 lei, așa cum am prezentat și în Graficul nr. 0.29.
Depozitelor bancare, obligațiunilor corporative și acțiunilor a u fost, pe lângă titlurile
de st at, cel mai des alese ca plasamente de către administratorii de fonduri din Pilonul II de
pensii din țara noastră .
Obligațiunile corporative au fost preferate ca instrumente de plasare a activelor și s-au
clasat pe locul al doilea , ca pondere, în portofol iile administratorilor fondurilor de pensii
administrate privat până în trimestrul III 2010 când au fost devansate de acțiuni . Pe parcursul
perioadei, valoarea lor a crescut de aproximativ 358,97 de ori, de la 12.611.915 lei la 30 iunie
2008 până la 4.527.308.627 lei la 31 decembrie 201 9. Evoluția acesteia a cunoscut două
perioade de creșteri anuale, întrerupte de o singură perioadă de scădere anuală, în 2011 față de
2010 de la 476.774.413 lei la 457.650.190 lei ( scădere cu 4,18%). Cea mai importantă
creșt ere relativă a avut loc în 2008 de la 12.611.915 lei la 175.776.194 lei, cu 1.393,7% , însă
creșterea cea mai importantă în mărime absolută s -a înregistrat în anul 2019 așa cum se poate
observa și în Graficul nr. 0.30 și a fost de 2 .906.159.601 lei. 493.017.295
1.543.477.930
2.876.019.324
4.261.550.630
7.358.506.332
9.348.514.288
13.020.325.631
16.257.952.508
20.351.301.992
24.429.500.176
30.355.490.202
37.866.694.99959,23%64,70%
66,35%66,37%
76,32%67,03%68,07%
65,859%64,64%61,43%
63,77%61,08%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
05.000.000.00010.000.000.00015.000.000.00020.000.000.00025.000.000.00030.000.000.00035.000.000.00040.000.000.000
%lei
Titluri de Stat Titluri de Stat-% in TOTAL activ
88
Analizând întreaga perioadă, iunie 2008 – decembrie 201 9, vom observa că ponderea
obligațiunilor corporative în activul total a crescut cu 0,57%, de la 6,74% la începutul
perioadei până la 7,30% la finalul perioadei.
Graficul nr. 0.30 Evoluția valorii obligațiunilor corporative și a ponderii acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului II (lei și %)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.02.2020
Anul 2008 a înregistrat cea mai mare creștere anuală a ponderii obligațiunilor
corporative, cu 14,38% (de la 6,74% la 21,12%) . A urmat o perioadă lungă de scăderi anuale
ale ponderii obligațiunilor corporative în totalul activelor, această perioadă s -a încheiat în anul
2018 când s -a realizat o creștere cu 0,37%, iar în anul 2019 creșterea s -a accentuat și a ajuns
la 3,90% . Cea mai semnificativă scădere a avut loc, la nivel anual, în 2009, cu o valoare de
7,89%, de la 21,12% la 13,23% .
Un alt instrument de investiții a fost reprezentat de către depozitele bancare. Valoarea
acestora a avut evoluția cea mai puțin regulată în perioada analizată , așa cum relevă și
Graficul nr. 0.31, crescând de peste 27 de ori în mărime absolută .
12.611.915
175.776.194
315.704.432
476.774.413
457.650.190
473.928.187
657.989.914
796.999.432
925.915.606
1.050.121.630
1.205.959.815
1.621.149.027
4.527.308.628
6,74%21,12%
13,23%
11,00%
7,13%4,92%
4,72%4,17%
3,75%3,34%
3,03%3,41%7,30%
0%5%10%15%20%25%
0500.000.0001.000.000.0001.500.000.0002.000.000.0002.500.000.0003.000.000.0003.500.000.0004.000.000.0004.500.000.0005.000.000.000
%lei
Obligatiuni corporative Obligatiuni corporative-% in TOTAL activ
89
Graficul nr. 0.31 Evoluția depozitelor bancare și a ponderii acestora în portofoliul de
investiții al Pilonului II (lei și %)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www. asfromania.ro, accesat la
data de 1 1.02.2020
Valoarea depozitelor bancare înregistrată la 30 iunie 2008 a fost de 81.336.720 lei și la
31 decembrie 201 9 de 2.229.461.940 lei.
Dacă analizăm evoluțiile anuale, creșterea cea mai mare a avut loc în anul 2010 de la
116.838.480 lei până la 311.045.508 lei, reprezentând + 166,22%, iar creșterea cea mai mică
în anul 2009 de la 111.787.027 lei la 116.838.480 lei, reprezentând +4,52%. Au existat și trei
ani cu scădere și anume : anul 2012 când de la 775.329.498 lei s -a ajuns la 524.471.234 ( –
32,36%) , anul 2014 când de la 1.192.516.337 lei a ajuns la 760.108.845 lei ( -36,26%) și anul
2019 când de la 3.917.956.236 lei a scăzut la 2.229.461.940 lei (-43,09%).
Ca pondere în activul total, și ponderea depozitelor bancare a avut o evoluție
neregulată. În primii doi ani a scăzut, cel mai mult cu 30,01% (de la 43,44% la 13,43% ) în
anul 2008, apoi a urmat o perioadă de creștere, cel mai mult în 2011 cu 4,9% de la 7,18% la
12,08%. În următorii 4 ani ponderile au fost pe rând în scădere, respectiv creștere, iar în anul
2015 , anul 2016 și anul 2017 s-au înregistrat creșteri pentru ca în anii 2018 și 2019 să revină
iar descreșterea acestui indicator . Per total, de la 43,44% la 30 iunie 2008 la 3,60% la 31
decembrie 201 9, putem spun e că ponderea depozitelor bancare a scăzut cu 39,85%. 81.336.720
111.787.028
116.838.480
311.045.508
775.329.499
524.471.234
1.192.516.337
760.108.846
1.160.767.286
2.258.390.948
3.497.607.198
3.917.956.236
2.229.461.94143,44%
13,43%4,90%7,18%
12,08%5,44%
8,55%3,97%
4,70%7,17%
8,80%8,23%
3,60%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
0500.000.0001.000.000.0001.500.000.0002.000.000.0002.500.000.0003.000.000.0003.500.000.0004.000.000.0004.500.000.000
%lei
Depozite Bancare % in TOTAL activ
90
Dacă la începutul funcționării sistemului, administratorii au preferat depozitele
bancare pentru plasamente, fiind mai sigure, pe măsură ce sumele colectate lunar au crescut,
ei au ales diferite alte tipuri de plasamente. Astfel a crescut permanent valoarea investițiilor în
acțiuni, per total aceasta mărindu -se de aproximativ 1.180 de ori, de la 11.571.064 lei la 30
iunie 2008 până la 13.649.798.456 lei la 31 decembrie 201 9, fapt relevat și de Graficul nr.
0.32. Cea mai mare creștere procentuală a avut loc în anul 2009 și a fost de 1.433,07% de la
14.542.171 lei la 222.942.189 lei. Cea mai slabă creștere procentuală a fost în anul 2018 de
5,93% de la 7.840.001.262 lei la 8.305.396.776 lei.
În activul total, ponderea acțiunilor a urmat o evoluție cumva opusă față de cea a
depozitelor bancare. La început ponderea a fost mică, dar a crescut constat. Per total, creșterea
a fost de 1 5,84%, de la 6,18% la 30 iunie 2008 până la 22,02% la 31 decembrie 201 9.
Graficul nr. 0.32 Evoluția valorii acțiunilor și a ponderii acestora în portofoliul de
investiții al Pilonului II (lei și %)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe ww w.asfromania.ro, accesat la
data de 1 1.02.2020
Dacă facem o analiză anuală, în anii 2008 , 2011 , 2016 și 2018 ponderea acțiunilor a
scăzut, cel mai mult cu 4,43% de la 6,18% până la 1,75% în anul de început, și a crescut, cel
mai mult cu 7,59% de la 1,75% la 9,34% în anul 2009.
Evoluția valorilor instrumentelor mai puțin utilizate de către administratorii fondurilor
de pensii din Pilonul II este ilustrată în Graficul nr. 0.33. 11.571.064
14.542.172
222.942.189
529.555.193
688.074.611
1.078.228.543
2.142.949.455
3.657.758.430
4.740.256.096
5.896.083.940
7.840.001.262
8.305.396.776
13.649.798.457
6,18%
1,75%9,34%12,22%10,72%11,18%
15,37%19,12%19,20%18,73%
19,72%17,45%22,02%
0%5%10%15%20%25%
02.000.000.0004.000.000.0006.000.000.0008.000.000.00010.000.000.00012.000.000.00014.000.000.00016.000.000.000
%lei
Actiuni Actiuni-% in TOTAL activ
91
Plasamentele în obligațiuni municipale au fost raportate până la sfârșitul anului 2008
de către administratorii fondurilor de pensii împreună cu titlurile de stat care aveau o pondere
foarte mare. Evoluția valorii acestora a fost tot neregulată, dar urmând o tendință crescătoare.
În perioada analizată, valoarea a crescut de peste 15 ori, de la 19.376.861 lei la 31 decembrie
2008 la 300.729.184 lei la 31 decembrie 201 9. Creșterea procentuală cea mai mare a avut loc
în anul 2015 de la 70.264.802 lei la 364.309.570 lei, reprezentând 418,48%, iar cea mai mică
în an ul 201 9 de la 299.770.270 lei la 300.729.184 lei, reprezentând un plus de doar 0,32% față
de anul 2018 .
Ponderea valorii obligațiunilor mun 1icipale în totalul activelor a scăzut per total cu
0,21%, de la 2,33% la început la 0,49% la 3 decembrie 201 9. Per a n, cea mai mare scădere a
fost în anul 2009, de la 2,33% la 1,28% (scădere cu 1,05%), iar cea mai mică în anul 2019 de
la 0,63% la 0,49% (scădere cu 0,14%).
Graficul nr. 0.33 Evoluția valorii instrume ntelor mai puțin utilizate (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 2.02.2020 19.376.86130.458.57055.138.30464.469.42640.068.889
36.437.72770.264.803364.309.571381.568.653393.604.957299.770.270300.729.184
28.667.54491.083.32073.718.12381.103.52082.433.593
80.661.573249.632.700257.616.240357.628.037927.334.0951.622.520.7661.348.040.432
614.24121.669.20722.660.27582.925.001117.313.998
410.325.818579.556.085957.580.5561.175.476.9441.442.540.6141.432.598.1262.015.067.425
-500.000.000 0 500.000.000 1.000.000.000 1.500.000.000 2.000.000.000 2.500.000.00030.06.200831.12.200831.12.200931.12.201031.12.201131.12.201231.12.201331.12.201431.12.201531.12.201631.12.201731.12.201831.12.2019
lei
Instrumente de acoperire a riscului
Titluri de participare – OPCVM
Obligațiuni ale organismelor straine neguvernamentale, include Obligatiuni BERD BEI BM și Alte obligatiuni
emise de organisme straine neguvernamentale
Obligatiuni Municipale
92
Evitate la început, obligațiunile organismelor străine neguvernamentale au cunoscut o
evoluție oscilantă. Per ansamblu, valoarea lor s -a mărit de peste 47 ori, de la 28.667.544 lei la
1.348.040.432 lei. Ca și valori anuale, acestea au avut cea mai mare creștere în anul 2009 de
la 28.667.544 lei la 91.083.320, reprezentând +217,72%, iar scăderea cea mai puternica a fost
în anul 2010 de la 91.083.320 lei la 73.718.123 lei ( -19,07%.). Ca și pondere, investițiile în
obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale au scăzut, per total cu 0,63% de la
3,44% la 31 decembrie 2008 până la 2,17% la 31 decembrie 2019. Anul cu cea mai
importantă creștere a fost anul 2017 , când de la 1,14% s-a ajuns la 2,33%, reprezentând o
creștere procentuală de 1,19%. Cea mai mare scădere s -a înregistrat în anul 2010 de la 3,82%
la 1,7%, adică o scădere cu 2,12%. Evoluția ponderii instrumentelor mai puțin utilizate de
către administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II în totalul activelor este prezentată în
Graficul nr. 0.34.
Graficul nr. 0.34 Evoluția ponderii instrumentelor mai puțin utilizate (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 2.02.2020 2,33%
1,28%
1,27%
1,00%0,42%
0,26%0,37%1,48%
1,21%
0,99%
0,63%
0,49%3,44%3,82%
1,70%
1,26%
0,85%0,58%1,31%
1,04% 1,14%2,33%3,41%
2,17%
0,33%0,46%0,91%
0,52%1,29%1,22%2,94%3,03%3,88%
3,73%
3,63%
3,01%3,25%
0,02%0,03%-0,01%
0,23% 0,02%-0,06%-0,05% -0,04% -0,036% 0,004% 0,00%
-1%0%1%1%2%2%3%3%4%4%5%%
Obligatiuni Municipale-% in TOTAL activ
Obligațiuni ale organismelor straine neguvernamentale-% in TOTAL activ
Titluri de participare – OPCVM-% in TOTAL activ
Instrumente de acoperire a riscului-% in TOTAL activ
93
Valoarea investițiilor în titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv
în valori mobiliare (t itluri de participare OPCVM) este reglementată ca procent la maxim 5%
din totalul activelor. În perioada iunie 2008 – decembrie 201 9, acestea au crescut de
aproximativ 3.281 de ori de la 614.241 lei până la 2.015.067.425 lei, reușind să se apropie ca
ponde re în total activ de 4% în anul 2015 când a fost de 3,88% .
Ponderi extrem de mici în totalul activului au avut și mărfurile și instrumentele de
acoperire a riscului, cele din urmă reușind în anul 2012 un maxim de 0,23%.
În Graficul nr. 0.35 am prezentat structura portofoliul investițional al Pilonului II la
31 decembrie 201 9.
Graficul nr. 0.35 Structura portofoliului investițional al Pilonului II la 31.12.2019 (%)
Sursa: Realiz at de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 2.02.2020 Depozite Bancare -% in
TOTAL activ ; 3,60%Titluri de Stat -% in
TOTAL activ ; 61,08%Obligatiuni
Municipale -% in
TOTAL activ ; 0,49%Obligatiuni
corporative -% in
TOTAL activ ; 7,30%Obligațiuni ale
organismelor straine
neguvernamentale -%
in TOTAL activ ; 2,17%Actiuni -% in TOTAL
activ ; 22,02%Titluri de participare –
OPCVM -% in TOTAL
activ ; 3,25%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
31.12.2019%
Fonduri de marfuri si metale pretioase-% in Total activ
Titluri de participare – OPCVM-% in TOTAL activ
Actiuni-% in TOTAL activ
Obligațiuni ale organismelor straine neguvernamentale-% in TOTAL activ
Obligatiuni corporative-% in TOTAL activ
Obligatiuni Municipale-% in TOTAL activ
Titluri de Stat-% in TOTAL activ
Depozite Bancare-% in TOTAL activ
94
Dacă analizăm alocarea resurselor financiare împărțite pe clase de active, la sfârșitul
anului 2016 comparativ cu anul 2015 “ponderile în total active ale depozitelo r, obligațiunilor
municipale, acțiunilor și titlurilor de participare au înregistrat creșteri”
(http://economie.hotnews.ro, 2017) , în timp ce ponderea celorlalte plasamente a scăzut. Însă
în anul 2019 plasamente care au crescu t ca pondere în activul total față de anul anterior au fost
doar: acțiunile, obligațiunile corporative și titlurile de participare emise de organisme de
plasament colectiv în valori mobiliare.
2.9. Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat
În procesul de gestionare a riscurilor de investire ale unui fond, strategia de investiții a
administratorului joacă un rol decisiv, lucru evidențiat și de criza financiară ce a debutat în
anul 2008, când plasarea activelor fondurilor pe diverse piețe finan ciare fără asigurarea de
provizioane prudente și corecte a arătat riscurile la care au fost expuse sumele acumulate
pentru plata pensiilor. Aceste riscuri se referă la rata dobânzii, riscul de credit și riscul de
lichiditate.
”Pentru a -și alcătui un portof oliu optim de investiții este nevoie de o strategie globală
de investiții, care să țină cont de următoarele aspecte” (Stewart, 2010, p. 13) :
alocarea cu prudență a activelor fondului de pensii ținând cont de obiectivele in vestiționale
fixate în prospectul schemei de pensii;
diversificarea portofoliului în scopul dispersării riscurilor, prin plasarea activelor fondului
în mai multe clase de titluri financiare (obligațiuni, acțiuni, titluri de stat, certificate de
depozit, ob ligațiuni corporative, obligațiuni municipale, etc), precum și diversificarea în
cadrul aceleași clase în raport cu ramurile de activitate, de emitenții acestora, de randament,
de scadentă etc;
plasarea activelor fondului în titluri financiare ce pot fi tr ansformate rapid și ușor în
lichidități, pentru a satisface nevoia de lichiditate;
respectarea metodologiei de evaluare a activelor fondurilor de pensii;
utilizarea și monitorizarea instrumentelor derivate pentru a obține profit și a evita pierderile
cauza te de tranzacțiile făcute cu activele fondului;
fixarea și urmărirea unor obiective de echilibru între active și pasive, dacă este cazul;
măsurarea performanțelor investițiilor, monitorizarea și analiza comparativă (analiza
grafică și analiza fundamentală etc) a randamentelor plasamentelor efectuate în diferite
categorii de titluri financiare (benchmarking);
respectarea procedurilor de supraveghere și control al riscului investițional, cuprinzând
proceduri de toleranță la risc și de monitorizare a riscului;
respectarea frecvenței și formatului raportării rezultatelor investițiilor către consiliul de
administrație și/sau către consiliul de supraveghere a administratorului de fonduri de pensii și
către autoritățile de supraveghere a sistemelor de pensii privat e.
Ca și celelalte segmente ale pieței financiare, piața fondurilor de pensii administrate
privat a fost afectată de criza financiară internațională izbucnită în anul 2008. Astfel, influența
nefastă s -a manifestat în mod deosebit asupra activității de inve stire a fondurilor de pensii
95
private, care este activitatea de bază a acestora. Cum analiza fondurilor de pensii private se
face pe perioade îndelungate, acestea nu trebuie judecate pe perioade scurte de timp, așa încât
efectele negative ale crizei financi are nu au fost la fel de puternice ca în cazul celorlalte
sectoare financiare.
Structura portofoliilor și modul de investire a activelor fondurilor de pensii au fost în
centrul atenției autorității de supraveghere și administratorilor fondurilor, respectân d
principiul de bază conform căruia investirea se face în interesul participantului.
În contextul crizei financiare, folosindu -se de prerogativele sale și ținând cont de
legislația specifică restrictivă, autoritatea în domeniu a impus supravegherea atentă și
controlul permanent prin întărirea procesului de analiză, monitorizare și control al activității
administratorilor de fonduri de pensii cât și al parametrilor de evoluție a acestor fonduri.
Autoritatea de supraveghere, începând cu anul 2009, a adus o se rie de modificări
legislației referitoare la investițiile fondurilor de pensii administrate privat, prin care sunt
detaliate restricțiile și stabilite sub limite pentru tipurile de instrumente financiare prevăzute
de actele normative în vigoare . Totodată, în vederea diminuării riscului investițiilor făcute de
administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II, au fost introduse noi tipuri de plasamente.
Activele fondurilor de pensii administrate privat din România sunt investite de către
administratorii lor în funcție de următoarele limite:
”instrumente ale pieței monetare, inclusiv conturi si depozite în lei la o bancă, persoană
juridică română, sau la o sucursală a unei instituții de credit străine autorizate să funcționeze
pe teritoriul României si care nu se află în procedura de supraveghere specială ori
administrare specială sau a cărei autorizație nu este retrasă, fără să depășească un procent mai
mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
titluri de stat emise de Ministerul Finan țelor Publice din România, de state membre ale
Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 70%
din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
obligațiuni si alte valori mobiliare emise de autoritățile administraț iei publice locale din
România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparținând Spațiului Economic
European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate si su pravegheate din România, statele
membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, în procent de
până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
titluri de stat si alte valori mobiliare, emise de state terțe, în procen t de până la 15% din
valoarea totală a activelor fondului de pensii;
obligațiuni si alte valori mobiliare, tranzacționate pe piețe reglementate si supravegheate,
emise de autoritățile administrației publice locale din state terțe, în procent de până la 10% din
valoarea totală a activelor fondului de pensii;
obligațiuni si alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste
instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate si dacă îndeplinesc cerințele de rating, în
procent de pâ nă la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din
România sau din alte țări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de
pensii ” (Legea nr. 411 privind fondurile de pensii administrate privat, 2007) .
În funcție de natura emitentului de instrumente financiare în care administratorul poate
investi, procentele maxime admise sunt:
96
5% din activele unui fond de pensii pot fi investite într -o singură companie sau în fiecare
categorie de active ale acesteia, fără a depăși în total 5%;
10% din activele unui fond de pensii pot fi investite în activele unui grup de emitenți și
persoanele afiliate lor.
Valoarea unitară a activului net (VUAN) exprimă rentabilitatea fondului, în timp ce
evoluția ei arată felul în care administratorul a valorificat eficient contribuțiile participanților.
VUAN se calculează ca raportul dintre valoarea activului net al fondului și numărul de unități
ale fondului, la un moment dat.
În Graficul nr. 0.36 se observă evoluția anuală a valorii unitare a activului celor
paisprezece fonduri, între iunie 2008 și decembrie 201 9. Așa cum am mai precizat, VUAN
inițială a fost sta bilită prin lege la valoarea de 10 lei (Legea nr. 411 privind fondurile de pensii
administrate privat, 2007) .
Graficul nr. 0.36 Evoluția anuală a VUAN pentru fondurile de pensii din Pilonul II (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.02.2020 051015202530
iun.-08
dec.-08
iun.-09
dec.-09
iun.-10
dec.-10
iun.-11
dec.-11
iun.-12
dec.-12
iun.-13
dec.-13
iun.-14
dec.-14
iun.-15
dec.-15
iun.-16
dec.-16
iun.-17
dec.-17
iun.-18
dec.-18
iun.-19
dec.-19lei
ARIPI AZT VIITORUL TAU BANCPOST BCR
BRD EUREKO KD METROPOLITAN LIFE
NN OMNIFORTE OTP PENSIA VIVA
PRIMA PENSIE VITAL
97
Pentru toate fondurile de pensii private, pe toată perioada studiată, VUAN a avut o
evoluție crescătoare. La finalul anului 2008, fondul NN preia conducerea și din punct de
vedere al valorii VUAN, aceasta fiind de 10,9813 lei, urmat de VITAL cu 10,7040 lei,
METROPOLITAN LIFE cu 10,6814 lei, ARIPI cu 10,5806 lei, AZT VIITORUL TĂU cu
10,5529 lei, BCR cu 10,4931 lei și pe ult ima poziție, BRD cu o valoare de doar 10,0630 lei.
Sfârșitul de an 201 9, găsește cele șapte fonduri cu următoarele valori pentru VUAN:
METROPOLITAN LIFE cu 26,611325 lei, NN cu 2 6,278689 lei, BCR cu 2 5,849075 lei,
ARIPI cu 2 5,746571 lei, VITAL cu 2 4,235618 lei, AZT VIITORUL TĂU cu 2 3,980641 lei și
pe ultima poziție, din nou, BRD cu 22,161892 lei.
Analizând graficul, putem observa că fondul NN pierde supremația începând cu
ianuarie 2018, în fața fondului METROPOLITAN LIFE , în timp ce fondul BRD rămâne pe
ultima poziție în ceea ce privește valoarea unitară a activului net. În schimb, fondul AZT
VIITORUL TĂU ocupa penultima poziție la sfârșitul anului 201 9.
O decizie informată privind alegerea unui anumit fond trebuie sa țină cont de mai
mulți parametri: rentabili tatea fondului, calitatea serviciilor oferite clienților și nivelul
comisioanelor.
Conform legislației în vigoare, începând cu luna iunie 2010, fondurile de pensii din
Pilonul II calculează și raportează ratele de rentabilitate. În Graficul nr. 0.37 sunt evidențiate
ratele de rentabilitate anualizate pentru cele șapte fonduri. Menționez că dintre acestea,
singurul fond încadrat în categoria de risc ridicat este fondul ARIPI.
Cel mai bun an în ceea ce privește ratele de rentabilita te a fost anul 2013, când toate
cele șapte fonduri au înregistrat creșteri ale ratelor de rentabilitate, în timp ce anul cel mai slab
a fost 2011, când, toate cele șapte fonduri au avut cele mai puternice scăderi ale acesteia.
Rata de rentabilitate anualiz ată a fondului NN a fost caracterizată de scădere până în
2013 când s -a înregistrat primul an cu creștere, aceasta fiind de 4,30% de la 5,94% până la
10,24%. Creșterea a continuat și în anul următor, dar cu un ritm mult încetinit, de numai
0,51%. La sfârși tul anului 2015, fondul înregistrează din nou o scădere, de 3,37%. Scăderea
cea mai accentuată din perioada studiată s -a înregistrat în anul 2011 și a fost de 7,89%.
În perioada iunie 2010 – decembrie 201 9, fondul NN a înregistrat cea mai puternică
scădere a ratei de rentabilitate anualizată pe întreaga perioadă studiată de 10,1674%, de la
16,2830% până la 6,1156 %. Scăderea anuală cea mai puternică a acestui indicator s -a
înregistrat în anul 2011 și a fost de 7,8882%, iar anul 2013 a fost cel mai favorabil cu o
majorare față de anul 2012 de 4,3041% .
Fondul AZT VIITORUL TĂU a înregi strat o scădere totală a ratei de rentabilitate
anualizată de 9,8114 %, de la 16,28 17% până la 6,4703 %. Cel mai bun an a fost 201 9 în care
fondul marchează o creștere, aceasta fii nd de 3,7575 %, de la 2,7128 % până la 6,4703 . Anul
cu cea mai accentuată scădere a ratei de rentabili tate anualizată a fost anul 2011, cu o
diminuare de 5,9640% , de la 15,1536% până la 9,1896%.
Scăderea ratei de rentabilitate anualizată a fondului METROP OLITAN LIFE între 1
iunie 2010 – 31 decembrie 201 9 a fost de 9 ,3886% de la 16,2137% până la 6,8251 %, iar
scăderea cea mai puternică s -a înregistrat în anul 2011 și a fost de 6,1459% de la 14,9881%
până la 8,8422%. Până la sfârșitul lui 2012, acest fond a î nregistrat doar scăderi, pentru ca în
următorii doi ani, rata de rentabilitate anualizată având o evoluție anuală sinuoasă .
98
Ca și celelalte fonduri din Pilonul II, fondul VITAL a scăzut până la finele anului
2019 cu 5,3269 % de la 12,2485% la 6,9216 %, aceasta a fost cea mai mică scădere generală a
indicatorului pentru întreaga perioadă analizată . Cel mai bun an înregistrat de fond a fost
2019, când rata de rentabilitate anualizată a crescut cu 4,2080 % de la 2,7136 % până la
6,9216 %. Cu excepția anilor 2013 , 2014 și 2019 , acest indicator a înregistrat doar scăderi în
cazul fondului VITAL.
Încadrându -se în categoria fondurilor cu profil de risc ridicat, fondul ARIPI a avut
evoluție fluctuantă a ratei de rentabilitate anualizate în perioada 30 iunie 2010 – 31 decembrie
2019. Astfel, cea mai mare creștere a ratei a avut loc în anul 2013 și a fost de 4,3074%, de la
7,2879% până la 11,5953%. Cea mai mare scădere s -a înregistrat în anul 2011 și a fost de
6,4245%, de la 15,1962% la 8,7713%.
La 31 decembrie 201 9 fondul ARIPI a marcat o scădere a ratei de rentabilitate
anualizate de 9,9509 %, față de 30 iunie 2010 de la 16,0570% până la 6,1061 %.
Graficul nr. 0.37 Evoluția ratei de rentabilitate anualizată pentru fondu rile de pensii
private din Pilonul II
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 2.02.2020
Rata de rentabilitate anualizată a fondului BCR a înregistrat scăderi în toți ani i, cu
excepția anului 2013 , anului 2017 și anului 2019. În anul 2013 a avut loc cea mai puternică
majorare anuală a indicatorului analizat de 3,2785%, de la 8,0269% până la 11,3054%. 0%2%4%6%8%10%12%14%16%18%20%%
AZT VIITORUL TAU BCR BRD
EUREKO METROPOLITAN LIFE NN
PENSIA VIVA VITAL ARIPI
99
Scăderea cea mai importantă s -a produs în anul 2011 și a fost de 5,0836%, de la 14,4079%
până la 9,3 245%.
Fondul BCR încheie anul 201 9 cu o rată de rentabilitate de 5,7813 %, cu 2, 9451 % mai
mare decât cu un an în urmă când aceasta a fost de 2,8362 %.
Scăderea generală în perioada analizată a fondului BCR a fost de 9,6383 %, de la
15,4196% la 5,7813 %.
Fondul BRD a înregistrat o scădere în perioada 30 iunie 2010 -31 decembrie 2019 de
6,1703 %, de la 1 2,0131 % până la 5,8428 %. Și acest fond, ca toate celelalte, a avut cel mai
bun an în 2013 când rata de rentabilitate anualizată a crescut cu 3,89%, de la 5,50% la 9 ,39%,
în timp ce anul 2011 a fost marcat de cea mai pronunțată scădere, de la 12,6533% la 7,9405%,
rezultând o diferență de 4,7128%.
Rata rentabilității anualizate a fondului BRD la 31 decembrie 201 9 era de 5,8428% cu
3,8639 % mai puțin decât în anul 2018 .
În concluzie, rata de rentabilitate anualizată a avut o tendință de scădere pentru toate
cele șapte fonduri în perioada analizată. În anul 2011 au avut loc cele mai mari scăderi ale
acesteia, iar în anul 2013 cele mai semnificative creșteri. De remarcat c ă în anul 2019 cele
șapte fonduri ale Pilonului II au înregistrat creșteri importante ale ratelor de rentabilitate
anualizate, în cazul fondurilor AZT VIITORUL TĂU și VITAL creșterile înregistrate le -au
devansat pe cele din anul 2013 .
100
CAPITOLUL 3. DINAMICA PIEȚEI FONDURILOR DE PENSII
FACULTATIVE DIN ROMÂNIA
3.1 Sistemul pensiilor private facultative din România
Sistemul de pensii private facultative din România are la bază legea privind pensiile
facultative, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 204 privind pensiile
facultative, 2006) .
Cadrul legal este structurat pe două niveluri: cadrul juridic general reprezentat de
legislația primară (Legea nr. 411 privin d fondurile de pensii administrate privat, 2007) ,
(Ordonanța de urgență nr. 50 privind înființarea, organizarea și funcționării Comisiei de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, 2005) , (Legea nr. 313 pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, 2005) , (Legea nr. 289 pentru
modificarea si completar ea unor acte normative, 2010) , (Ordonanța de urgență nr. 98 pentru
modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum și
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, 2011) , (Ordonanța de
urgență nr.93 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere
Financiară, 2012) , (Ordonanța de urgență nr. 112 pentru modificarea și completarea Leg ii nr.
411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și a Legii nr. 204/2006 privind
pensiile facultative, 2007) , (Legea nr. 201 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 112/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat și a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative,
2008) , (Legea nr. 187 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a
drepturilor din sistemul de pensii private, 2011) și (Ordonanța de urgență nr. 98 pentru
modificarea Legii nr. 411/2004, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
administrate privat, precum și pentru stabil irea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate
privat, 2011) și cadrul juridic secundar ce conține acte juridice emise pentru punerea în
aplicare a actelor normative primare.
Cadrul juridic ce reglementează activitatea sistemului de pensii private f acultativ
(Pilonul III) din România are și o componentă secundară formată din: norme emise de A.S.F.
conform prerogativelor sale de autoritate de reglementare în domeniul pensiilor administrate
privat, hotărâri ale A.S.F. și decizii ale A.S.F..
Pilonul III este un sistem de pensii facultative administrate de companii private, sistem
bazat pe conturi individuale și aderare voluntară. ”Pilonul III constă în existența unor scheme
facultative de pensii. Aceste scheme sunt adresate în principal persoanelor cu ve nituri mai
mari sau celor care doresc pensii mai mari decât cele care vor fi furnizate de primele două
componente obligatorii. Scopul acestor scheme facultative este de a perm ite participanților
acestora să dezvolte planuri de economii prin aderarea la sch eme flexibile de pensii, care pot
fi ajustate în funcție de preferințe și necesitățile individuale” (Matei & Mihart, 2010, p. 106) .
Obiectivul sistemului de pensii private facultative (Pilonul III) este acela de a asi gura
un venit suplimentar în momentul pensionării, acest venit cumulat cu veniturile furnizate de
Pilonul I și Pilonul II contribuie la realizarea unui venit cât mai apropiat de cel obținut în
perioada activă.
101
Pilonul III se distinge în primul rând prin fl exibilitate față de Pilonul II deoarece
legislația permite participarea la sistem fără a se ține cont de vârstă, oricine poate contribui cu
până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Există totuși condiții legale pentru ca un
participant să poată be neficia de pensia privată facultativă, acestea impun existența unui
număr minim de 90 de contribuții lunare la fond, o sumă minimă acumulată și o vârstă de cel
puțin 60 de ani.
Pilonul III poate aduce ava ntaje atât angajaților cât și angajatorilor. Angajat orii au în
primul rând un avantaj legat de motivarea angajaților. ”Pentru angajatori, pensia privată
facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaților și de management
al resurselor umane, dar și o soluție avantajoasă din punct de vedere fiscal, din moment ce
deductibilitatea fiscală se ridica la început la 400 de euro/an pentru fiecare angajat și la 400 de
euro/an pentru angajator. Începând cu anul 2009 această limită a fost majorată la 800 euro/an
la angajat și angajator, în a l doilea rând, companiile au oportunitatea de a -și atrage angajații
de partea lor prin oferirea de pachete de pensii private facultative, pentru care beneficiază de
deduceri fiscale ” (Colomeischi, 2014, p. 257) .
Pensia pr ivată aduce confort și siguranță angajaților la momentul pensionării, când au
acces la contul personal din cadrul fondului de pensii facultative la care au aderat și în care au
fost acumulate și valorificate sumele cu care au contribuit.
Pentru participanț ii la acest sistem, pensia privată vine cu următoarele avantaje:
garantarea unui venit mai mare – Venitul suplimentar obținut prin contribuția la sistemul
pensiilor facultative se estimează la aproximativ 30% din valoarea ultimului salariu net, ceea
ce ar permite păstrarea unui standard de viață similar cu cel din perioada activă;
posibilitatea alegerii fondului de pensii – angajații au posibilitatea să își aleagă societatea la
care să adere sau chiar să își aleagă mai multe fonduri administrate de diferite societăți;
angajatul este proprietarul banilor – banii din cont se adună într -un fond personal al
angajatului, indiferent că provin din contribuția acestuia sau din contribuția angajatorului;
transparența – în orice moment, participanții au acces deplin la informațiile referitoare la
contul personal în legătură cu suma acumulată, rentabilitatea fondului etc;
siguranța pensiei – există mai multe mecanisme care garantează pensiile private: legislația
specifică, instituții ale statului care supraveghează ac tivitățile specifice. Conform legii, un
fond de pensii nu poate da faliment;
plata contribuției se face în mod automat – angajatorul plătește contribuțiile pentru pensiile
facultative, fără ca angajatul să fie nevoit să se deplaseze la sediul societății alese;
flexibilitatea la primirea pensiei – există mai multe feluri prin care se poate primi pensia
privată facultativă: sub formă de pensie viageră ce se plătește lunar pe toată durata vieții , sub
formă de pensie lunară calculată pentru o perioadă determin ată agreată de cele două părți sau
sub forma unei sume integrale;
posibilitatea moștenirii – dacă persoana care participă la sistem decedează, atunci
moștenitorii legali vor primi suma de bani acumulată în cont fie ca o plată integrală, fie sub
formă de ra te eșalonate pe o perioadă de maxim cinci ani;
deductibilitatea fiscală – conform legii, sumele de până la 800 euro/an din contribuțiile la
pensia facultativă pot fi deduse fiscal.
Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative reglementează sistemul de p ensii
facultative din România. Din punct de vedere al organizării și funcționării sistemului de pensii
102
facultative se aplică aceleași principii și reguli ca și în cazul sistemului de pensii private
obligatorii.
Un fond de pensii facultative poate funcțion a doar dacă la el sunt înscriși cel puțin 100
de participanți . În situația în care numărul participanților scade sub această valoare și se
menține așa timp de trei luni consecutive, Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.),
are obligația de a instit ui procedura specială de supraveghere și de a retrage autorizația de
funcționare a fondului.
Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcționarul public sau
persoana autorizată să desfășoare o activitate independentă, persoana care își desfășoară
activitatea în funcții elective sau care este numită în cadrul autorității executive, legislative ori
judecătorești , pe durata mandatului, membrul unei societăți cooperative potrivit Legii nr.
1/2005 (Legea 1 privin d organizarea si funcționarea cooperației, 2014) , precum și altă
persoană care realizează venituri din activități profesionale sau agricole, care aderă la un fond
de pensii facultative și care contribuie sau/ și în numele căreia s -au plătit contribuții la un fond
de pensii facultative și are un drept viitor la o pensie facultativă.
Aderarea la un fond de pensii facultative este o opțiune individuală. Conform
normelor în vigoare, actul individual de aderare este reprezentat de un contract scris ce se
închei e între participant -persoana fizică și administrator. Acest contract subliniază acordul
persoanei la contractul de societate civilă și la prospectul schemei de pensii facultative,
precum și faptul că această persoană a primit o copie a acestor documente și a consimțit
conținutul acestora. Administratorul fondului nu poate refuza semnarea actului individual de
aderare nici unei persoane care este îndreptățită să participe la schema privată de pensii
facultative.
Contribuțiile la fondul de pensii facultative sunt reținute și virate de către angajator
odată cu contribuțiile de asigurări sociale obligatorii sau, după caz, de către participantul la
sistem.
Valoarea contribuției la un fond de pensii facultative poate fi de maxim 15% din
venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la sistem.
Această contribuție poate fi împărțită între angajator și angajat, potrivit mențiunilor stabilite
prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui acord încheiat cu
reprezentanții angajaților .
Angajatorul are obligația de a constitui și vira în fiecare lună contribuția datorată de
fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii facultative. Acest lucru se face pe baza unui
exemplar al actului individual de aderare la prospectul schemei de pensii facultative încheiat
cu un administrator. În situația nevirării la termen a contribuțiilor , se calculează de către
administrator dobânzi și penalități de întârziere, în conformitate cu reglementările în vigoare
cu privire l a obligațiile bugetare. Administratorul este obligat să notifice angajatorului,
participantului și A.S.F. neîndeplinirea obligației față de fondul de pensii facultative.
În orice moment, participantul poate să modifice, să suspende sau să înceteze
contribu țiile la un fond de pensii facultative. Acest lucru se va face prin notificarea în scris a
administratorului și angajatorului, după caz, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de
data suspendării sau încetării contribuțiilor .
În momentul în care un participant încetează plata contribuției , acesta își păstrează
drepturile, în acord cu regulile schemei de pensii facultative, mai puțin în situația în care a
solicitat un transfer de lichidități bănești către alt fond de pensii facultative.
103
Suma ce repre zintă contribuția la un fond de pensii facultative este deductibilă pentru
fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, în limita
unei sume reprezentând echivalentul în lei al sumei de 800 de euro în decursul unui an fiscal.
Totodată, începând cu anul 2009, suma ce reprezintă contribuțiile la un fond de pensii
facultative ale unui angajator, proporțional cu cota acestuia de participare, este deductibilă la
calculul profitului impozabil, în limita unei sume reprezent ând, pentru fiecare participant,
echivalentul în lei al sumei de 800 de euro într -un an fiscal.
Activul personal poate fi folosit numai pentru obținerea unei pensii facultative.
Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cerere participantului și cu înd eplinirea
următoarelor condiții cumulative:
participantul a împlinit vârsta de 60 de ani;
au fost plătite către fond minimum 90 de contribuții lunare;
activul personal este cel puțin egal cu suma necesară primirii pensiei facultative minime
prevăzute de no rmele adoptate de A.S.F..
Reținem ca excepție : în situația în care activul personal nu este cel puțin egal cu suma
necesară obținerii pensiei facultative minime sau participantul nu a plătit minimum 90 de
contribuții lunare, atunci acesta va primi suma ex istentă în contul său, fie ca o plată unică, fie
ca plăți eșalonate în rate, pe o perioadă de maxim 5 ani, în funcție de decizia sa.
În situația în care participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecțiuni
care nu mai permit reluarea activi tății, definite conform normelor în vigoare privind sistemul
public de pensii, acesta are dreptul să primească contravaloarea activului personal net în
condițiile stabilite printr -o normă specială (Norma ASF nr. 7 privind utiliza rea activului
personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat, 2015) .
În cazul în care intervine decesul participantului sunt normate mai multe situații :
dacă decesul participantului la sistem a avut loc înainte de depunerea cerer ii pentru
obținerea unei pensii facultative, pe numele beneficiarului/beneficiarilor se va deschide câte
un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, în care se transferă
activele cuvenite fiecăruia;
beneficiarul are dreptu l la cumularea conturilor la un singur fond de pensii administrat
privat, dacă are calitatea de participant la un fond de pensii administrat;
beneficiarul are dreptul la plata unică a contravalorii cotei -părți cuvenite din activul
personal net al participa ntului decedat.
O societate de pensii poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii
facultative, însă numai un singur fond de pensii obligatorii.
Companiile distincte cu obiect unic de activitate, societățile de asigurări sau societățile
de adminis trare de investiții autorizate de A.S.F. și care dețin un capital social minim de 1,5
milioane euro pot fi administratorii fondurilor de pensii facultative. La momentul constituiri ,
capitalul social trebuie subscris și vărsat integral, exclusiv în numerar, și în plus, acesta nu
poate proveni din împrumuturi sau credite.
Colectarea contribuțiilor în cadrul Pilonului III se face numai în baza codului numeric
personal al participantului înscris.
Societatea de pensii încasează de la participanții la fondul de p ensii facultative un
comision de administrare. Acesta se alcătuiește prin:
deducerea unui procent de maxim 5% din contribuțiile plătite înainte de convertirea
acestora în unități de fond;
104
deducerea unui procent de maxim 0,2% pe lună din activul net total a l fondului de pensii
facultative.
În prospectul schemei de pensii este stabilit nivelul exact al comisionului de
administrare, însă acesta poate fi modificat în momentul schimbării prospectului schemei de
pensii și numai după obținerea avizului de la A.S.F .
De menționat și că, în cazul Pilonul III, condițiile de instituire a administrării speciale
sunt diferite față de cele de la Pilonul II.
În cazul Pilonului III, primele autorizări ale unor administratori de fonduri de pensii s –
au făcut încă din aprilie 2 007, în timp ce primele autorizări de fonduri facultative și primele
contribuții au fost colectate din luna mai a aceluiași an.
În data de 15 mai 2007, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
(C.S.S.P.P. ), prin Decizia de autorizare nr. 10/ 15.05.2007, a autorizat primul fond de pensii
facultative private, ING ACTIV, administrat de către ING ASIGURĂRI DE VIAȚA S.A.
Prin Decizia de autorizare nr, 11/15.05.2007, în aceeași zi, a fost autorizată și
funcționarea fondului AZT MODERATO, administrat de către ALLIANZ -ȚIRTAC PENSII
PRIVATE SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE
S.A.
Tot la aceeași dată, 15 mai 2007, un al treilea fond de pensii facultative este autorizat
să funcționeze prin Decizia de autorizare nr. 12/15.05.2007. Ace sta a fost fondul PENSIA
MEA, fond ce inițial era administrat de către AVIVA ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A. În luna
iulie din anul 2011, fondul a fost preluat în administrare de către AVIVA PENSII PRIVATE –
SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
Autorizările de funcționare date de către C.S.S.P.P. au continuat cu Decizia de
autorizare nr. 15/29.05.2007, prin care, în data de 29 mai 2007 primește dreptul de a funcționa
fondul BCR PLUS, fond ce era administrat de către BCR ASIGURĂRI DE VIAȚĂ V IENNA
INSURANCE GROUP S.A. În luna mai 2007 acesta trece în administrarea BCR PENSII,
SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
Pe data de 10 iulie 2007, al cincilea fond de pensii facultative, ING OPTIM, a fost
autorizat să intre pe piață prin Decizia de autorizare nr. 40/10.07.2007 , fiind administrat tot de
ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A., ca și fondul ING ACTIV.
Prin Decizia de autorizare 42/10.07.2007, C.S.S.P.P. a certificat funcționarea fondului
AZT VIVACE, administrat de către ALLIANZ -ȚIRIAC PENSII PRIVATE SOCIETATE DE
ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
În data de 21 august 2007, prin Decizia de autorizare nr. 89/21.08.2007, își începe
funcționarea fondul OTP STRATEG, care avea drept administrator ONIX ASIGURĂRI S.A.
(fostă ARANCIA ASIGURĂRI S.A.).
Fondul de pensii facultative RAIFFEISEN ACUMULARE a primit, în data de 17
iunie 2008, dreptul de funcționare prin Decizia de autorizare nr. 210/17.06.2008 și a intrat în
administrarea S.A.I. RAIFFEISEN ASSET MANAGEMENT S.A.
Func ționarea fondului CONCORDIA MODERAT a fost autorizată prin Decizia de
autorizare nr. 350/20.08.2008 în data de 20 august 2008. Acest fond a fost administrat de către
ASIROM -CONCORDIA SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE
PENSII FACULTATIVE S.A.
105
În data de 18 decembrie 2008 C.S.S.P.P. a autorizat, prin Decizia de autorizare nr.
723/18.12.2008, fondul EUREKO CONFORT, fond ce a intrat sub administrarea EUREKO
SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
Fondul de pensii facultative STABIL și-a început activitatea pe 12 februarie 2009, prin
Decizia de autorizare nr. 118/12.02.2009, fiind administrat de către GENERALI
SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
A urmat fondul AVIVA PENSIA MAX, care a fost autorizat pe 29 apr ilie 2009 prin
Decizia de autorizare nr. 352/29.04.2009, și administrat de AVIVA ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
S.A.
La data de 19 mai 2009 încă două fonduri au primit autorizarea, și anume fondul BRD
MEDIO respectiv fondul BRD PRIMO, prin Deciziile de autorizare nr. 411/19.05.2009,
respectiv nr. 412/19.05.2009. Aceste două fonduri erau administrate de către BRD
SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
Prima retragere a autorizației de funcționare a unui fond are loc în data de 23 iunie
2010, prin Decizia de retragere a autorizației nr. 437/23.06.2010, ce se referea la fondul
AVIVA PENSIA MAX. Retragerea autorizației s-a făcut la solicitarea Aviva Asigurări de
Viață S.A., solicitare motivată de faptul că de la înființare și până la acea dată, la ac est fond
nu fusese virată nici o contribuție , în ciuda faptului că fondul atrăsese 106 participanți , deci cu
șase participanți peste pragul minim de 100 de clienți impuși de Legea 204/2006.
Următorul fond care s-a retras din Pilonul III, a fost fondul BRD PRIMO. La 1
februarie 2012, odată cu Decizia de retragere a autorizației nr. 9/1.02.2012, fondul a fost
absorbit, în urma consultării participanților la fond, de către celălalt fond de pensii facultative
administrat de BRD, și anume BRD MEDIO. C.S.S.P.P. aprobase fuziunea dintre cele două
fonduri încă din data de 29 noiembrie 2011. Fondul BRD PRIMO avea înregistrați , la data de
30 noiembrie 2011, 3.462 participanți , o valoare a activului net de 4,9 milioane lei și o cotă de
piață de 1,35%.
Un alt fond facu ltativ care a ieșit de pe piață , prin Decizia de retragere a autorizației
nr. 12/8.02.2012, a fost fondul OTP STRATEG. Acesta a fost absorbit de către fondul
STABIL administrat de GENERALI SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR
DE PENSII PRIVATE S.A. pe 8 februarie 2012, în baza aprobării de către C.S.S.P.P. a
fuziunii celor două fonduri încă din data de 29 noiembrie 2011. Numărul de participanți
raportat la 30 noiembrie de fondul OTP STRATEG a fost de 302 persoane, o valoare a
activului net de 0,33 milioan e lei și o cotă de piață de 0,12% în cadrul Pilonul III.
În cazul fuzionărilor dintre fonduri pe care le -am precizat anterior, participanții la
fondul ce a fost absorbit , care nu au fost de acord cu prevederile prospectului schemei de
pensii a fondului abs orbant , au putut să se transfere, fără a fi nevoiți să plătească penalități de
transfer, la oricare alt fond de pensii facultative.
"Consiliul A.S.F. a aprobat autorizarea definitivă a fuziunii Fondului de Pensii
Facultative Eureko Confort, în calitate de fond absorbit, administrat de Eureko Societate de
Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative, cu Fondul de Pensii Facultative Aegon
Esențial , în calitate de fond absorbant, administrat de Aegon Pensii Societate de Administrare
a Fondurilor de Pensii P rivate " (http://www.conso.ro, 2015) .
În prezent, în Pilonul III mai funcționează 10 fonduri facultative private, după cum se
poate observa din Tabelul nr. 0.1.
106
Tabelul nr. 0.1 Fondurile de pensii facultative administrate privat și societățile de pensii
autorizate ca administratori la data de 31 decembrie 2019
Fond de pensii
facultativ Societate de pensii care administrează fondul de pensii
PENSIA ME A AVIVA PENSII PRIVATE – SOCIETATE DE
ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE
S.A.
AZT MODERATO ALLIANZ -ȚIRIAC PENSII PRIVATE SOCIETATE DE
ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE
AZT VIVACE ALLIANZ -ȚIRIAC PENSII PRIVATE SOCIETATE DE
ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE
NN ACTIV NN ASIGURĂRI DE VIAȚA S.A.
NN OPTIM NN ASIGURĂRI DE VIAȚA S.A.
STABIL GENERALI SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
BRD MEDIO BRD SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR
DE PENSII PRIVATE S.A.
BCR PLUS BCR PENSII, SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
RAIFFEISEN
ACUMULARE S.A.I. RAIFFEISEN ASSET MANAGEMENT S.A.
AEGON ESENTIAL AEGON PENSII SOCIETATE DE ADMINISTRARE A
FONDURILOR DE PENSII PRIVATE S.A.
Sursa: Realiz at de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 2.02.2020
3.2. Evoluția numărului de participanți la Pilonul III
Datele referitoare la numărul total de participanți la Pilonul III și repartiția numărului
de participanți pe grupe de vârstă și pe genuri, la fiecare sfârșit de trimestru, începând cu luna
septembrie 2007 sunt preluate de pe www.asfromania.ro.
Evoluția numărului total de participanți la Pilonul III este ilustrată de Graficul nr. 0.1.
107
Graficul nr. 0.1 Evoluția numărului total de participanți la Pilonul III (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 15.0 2.2020
Putem remarca, la o primă privire, debutul modest al Pilonului III în anul 2007 în ceea
ce privește numărul de participanți , deoarece atenția administratorilor și a participanților a fost
îndreptată în primul rând către segmentul Pilonului II. Până la sfârșitul anului 2 007, fondurile
de pensii facultative au reușit să atragă un număr de doar 50.887 participanți , în timp ce
estimările inițiale pentru Pilonul III se ridicau la aproximativ 250.000 de participanți .
Acoperirea în cazul Pilonului III, potrivit datelor furnizat e de INSE , la data de 31 decembrie
2007, era de circa 1,08% din efectivul de salariați . Dacă ne raportăm la populația ocupată,
gradul de acoperire era de aproximativ 0,56%, plasând, astfel România în grupa statelor cu o
rată de acoperire mică, de până la 1 0% din populația ocupată. Acest lucru s -ar putea datora
faptului că activitatea de marketing a administratorilor de fonduri de pensii private, în ceea ce
privește segmentul pensiilor facultative, a stat în umbra campaniei inițiale de aderare la
Pilonul II.
Din Graficul nr. 0.1 se observă evoluția permanent ascendentă a numărului de
persoane ce au aderat la fondurile de pensii ale Pilonului III atât trimestrial cât și anual,
datorată în principal următorilor motive:
creșterea gradul ui de conștientizare a necesității de a realiza economii pentru perioada de
după pensionare în rândul populației active; 14.54350.887501.123
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19persoane
Pilon III Participanti – persoane
108
creșterea numărului angajatorilor care au oferit angajaților lor stimulente sub forma
contribuțiilor la fondurile de pensii facultative , fiind atrași și de facilitățile fiscale prevăzute
de lege la plata acestor contribuții;
creșterea și îmbunătățirea continuă a nivelului de educație financiară și de cultură
financiar ă în rândul populației .
Pe întreaga perioadă analizată, septembrie 2007 – decembrie 201 9, numărul total al
participanților la Pilonul III a crescut cu 486.580 persoane (de la 14.543 persoane la 501.123
persoane), adică de peste 34 de ori.
Din punct de vedere al evoluției anuale a numărului de participanți la fondurile de
pensi i private facultative, 2008 a fost anul cu cea mai mare creștere , atât în mărime absolută,
de 99.858 persoane (de la 50.887 persoane la 150.745 persoane) cât și procentual, creșterea
fiind de 196,23%. Chiar și așa acest ritm de creștere a fost considerat u nul extrem de lent
având în vedere faptul că sistemul de pensii facultative era abia la început.
Din păcate, ritmul rapid de creștere a numărului de participanți la Pilonului III
înregistrat de la introducerea acestuia și până în anul 2008 nu s -a menținut în anii următori,
cauza principală fiind criza economico -financiară ce a afectat economia și mediul de afaceri.
După cum era de așteptat, o parte din angajatori au întrerupt plata contribuțiilor la sistemul
pensiilor facultative, în timp ce restul nu au ma i oferit astfel de facilități fiscale.
Anul 2013 a consemnat creșterea absolută cea mai mică din perioada analizată , cu un
plus de 21.202 persoane (de la 292.146 persoane la 313.348 persoane ), iar anul 2018 a
înregistrat cea mai scăzută creștere relativă d e numai 5,84% .
Din punct de vedere al evoluției trimestriale, cea mai mare creștere , atât absolută, de
36.344 persoane (de la 14.543 persoane la 50.887 persoane), cât și relativă, de 249,91%, a
avut loc în trimestrul IV din anul 2007. La polul opus se situ ează trimestrul III din anul 2013,
cu cea mai mică creștere absolută a numărului de participanți, de doar 3.947 persoane (de la
301.849 persoane la 305.796 persoane) și trimestrul III din anul 201 9, cu cea mai ușoară
creștere procentuală, de numai 1, 19 % (de la 486.311 persoane la 4 92.080 persoane).
Chiar dacă evoluția numărului de participanți la Pilonul III a fost una pozitivă de la
lansarea acestuia și până în prezent, poate fi considerată, totuși , extrem de modestă, în
condițiile în care numărul de participanți de 250 mii estimat pentru finalul anului 2007 a fost
atins abia la sfârșitul lunii iunie a anului 2011.
Această modestă evoluție este scoasă în evidență și de diferența dintre numărul de
participanți la Pilonul II respectiv la Pilonul III. Astfel, la data de 31 decembrie 201 9,
numărul participanților la Pilonul III era de 501.123 persoane, reprezentând doar 6,71% și
fiind de aproape 15 ori mai mic decât cel al participanților la Pilonul II, în număr de
7.462.359 persoane.
În Graficul nr. 0.2 am reprezentat evoluția numărului de participanți la Pilonul III
împărțiți în grupe de vârste: participanți sub 30 de ani, între 30 și 45 de ani și peste 45 de ani.
Se poate remarca cu ușurință că cei mai puțini participanți s -au înregis trat la grupa de până în
30 de ani, grupă care a avut și cea mai lină evoluție dintre cele trei.
În continuare voi analiza cele trei grupe din punct de vedere al evoluției de ansamblu a
numărului de participanți, al evoluției anuale a numărului de partici panți, cât și trimestriale.
Astfel, evoluția de ansamblu a numărului de participanți sub 30 de ani din Pilonul III a
fost marcată de creșterea acestuia de peste 10 ori, cu 2 8.789 persoane, de la 2.921 persoane la
30 septembrie 2007 până la 31.710 persoane la 31 decembrie 201 9. Cum am precizat deja,
109
aceste creșteri sunt cele mai mici în cadrul celor trei grupe da vârstă, atât în termeni reali cât și
relativi.
Evoluția anuală a numărului persoanelor sub 30 de ani ce au participat la Pilonul III a
fost marcată de perioade de creștere și scădere, cea mai importantă creștere numerică fiind cea
din anul 2008, cu 15.249 persoane (de la 10.247 persoane la 25.496 persoane), iar procentual,
creșterea cea mai mare a fost în anul 2007, de 250,8%. În anul 201 3 s-au conse mnat cele mai
mari scăderi anuale relative și absolute ale acestei categorii de participanți pentru întreaga
perioadă analizată, scăderea absolută fiind cu 10.763 persoane (de la 42.880 participanți până
la 32.117 participanți ), iar scăderea relativă fiind cu 25,10%.
Graficul nr. 0.2 Evoluția trimestrială a numărului de participanți la Pilonul III pe grupe
de vârstă (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, acc esat la
data de 15.0 2.2020
Trimestrial, numărul celor sub 30 de ani a crescut în cea mai mare parte a perioadei,
cu șaptesprezece excepții : trimestrul I din 2009, trimestrul I din 2010, trimestrul al II-lea din
anul 2011, trimestrul al III-lea din anul 2011, trimestrul al II-lea din anul 2013, trimestrul al
III-lea din anul 2013, când s -a produs cea mai mare scădere, atât absolut ă, în valoare de
10.927 participanți (de la 42.801 participanți la 31.874 participanți), cât și relativ ă, cu
25,53%, urmate de t oate trimestrele anului 2014 , trimestrul al II-lea , trimestrul al III-lea,
respectiv trimestrul al IV-lea din anul 2016 , trimestrul I și trimestrul al III -lea din anul 2017, 153.218
050.000100.000150.000200.000250.000300.000
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19persoane
16 – 29 ani 30 – 44 ani peste 45
110
trimestrul al III -lea din anul 2018 și trimestrul al III -lea din anul 2019 . De al tfel, evoluția
negativă din trimestrul al III-lea din anul 2013 a reprezentat și cea mai nefavorabilă evoluție
trimestrială de pe întreaga perioadă și pentru toate cele trei grupe de vârstă, atât din punct de
vedere absolut cât și relativ. Cel mai bun trim estru ca evoluție a fost trimestrul I din 2012,
când s -a consemnat creșterea absolută maximă de 9.771 participanți (de la 31.183 participanți
la 40.954 participanți) pe când creșterea relativă maximă s -a înregistrat în trimestrul IV al
anului 2011, fiind d e 250,8 0% (de la 2.921 persoane la 10.247 persoane).
În cazul celei de -a doua grupe, participanți cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de ani,
numărul acestora a avut pe întreaga perioadă o creștere de 196.157 participanți , de la 7.100
participanți în septemb rie 2007 la 203.257 participanți în decembrie 2019, adică o creștere de
peste 2 8 de ori.
Evoluția anuală a numărului celor între 30 și 45 de ani din Pilonul III a fost una
crescătoare, cu un ritm însă tot mai lent, creșterea maximă fiind în anul 2008, valo ric, la
nivelul a 50.199 persoane (de la 25.103 persoane la 75.302 persoane), pe când creșterea
relativă fiind în anul 2007, de 253,56%. Anul cu cea mai slabă creștere numerică a fost anul
2013, când numărul participanților a crescut cu doar 7 persoane (de la 148.557 persoane la
148.564 persoane), aceasta fiind și cea mai slabă creștere relativă cu 0,0047% .
În ceea ce privește evoluția trimestrială, această grupă de vârstă a fost singura care, cu
doar două excepții, trimestrul al III-lea al anului 2013 și trimestrul al IV-lea al anului 2014
când s -au înregistrat scăderi cu 3% și respectiv cu 0,79%, a avut numai creșteri. Cel mai bun
trimestru ca și creștere absolută a fost trimestrul al II-lea din anul 2008, când numărul a
crescut cu 19.552 persoane (de la 3 6.769 persoane la 56.321 persoane), iar ca și creștere
relativă a fost trimestrul al IV-lea din 2007, cu un plus de 253,56% (de la 7.100 persoane la
25.103 persoane). Evoluțiile favorabile din acest trimestru au reprezentat și cele mai bune
evoluții trimes triale relative, pe întreaga perioadă și pentru toate cele trei grupe de vârstă. Ce a
mai slabă crește re trimestrială relativă cu 0,55% au fost înregistrată în trimestrul al III-lea din
anul 2019, iar cea mai slabă creștere trimestrială absolută a fost cu 1.068 persoane (de la
148.564 persoane la 149.632 persoane) și s -a înregistrat în trimestrul I al anului 2014 .
Pentru grupa de vârstă a participanților de peste 45 de ani, evoluția de ansamblu a
numărului acestora a înregistrat o creștere totală de aproape 59 de ori reprezentând 2 61.634
persoane, de la 4.522 persoane la debut până la 2 66.156 persoane în decembrie 201 9.
Evoluția anuală pentru această categorie de vârstă a fost una crescătoare, anul 2008
fiind cel mai favorabil, cu o creștere de 34.410 partici panți (de la 15.537 participanți la 49.947
participanți ) în valoare absolută, iar anul 2007 a înregistrat cea mai mare creștere în termeni
relativi cu 243,59%. În anul 2012, acest număr a crescut cel mai puțin, cu 4.642 participanți
(de la 96.144 participa nți la 100.709 participanți) ca valoare absolută și cu 4,83% ca valoare
procentuală.
Dacă analizăm evoluția trimestrială a numărului persoanelor de peste 45 de ani din
Pilonul III, observăm, cu două excepții , evoluții crescătoare în toate trimestrele. Cel mai
favorabil trimestru, ca evoluție absolută a fost trimestrul al III-lea din anul 2013, cu o creștere
de 19.433 persoane (de la 107.036 persoane la 126.469 persoane), iar în termeni relativi a fost
trimestrul al IV-lea din anul 2007, cu 243,59% (de la 4. 522 persoane la 15.537 persoane).
Cele două excepții sunt trimestrul al II-lea din anul 2010 și trimestrul I din anul 2012. În
trimestrul I din anul 2012 s -a produs cea mai mare scădere, numărul participanților scăzând cu
111
7.600 persoane (de la 96.067 perso ane la 88.467 persoane), ceea ce a înse mnat, procentual, o
scădere cu 7,91%.
Am analizat în continuare evoluția structurii participanților pe cele trei grupe de
vârste.
După cum se prezintă în Graficul nr. 0.3, la fiecare sfârșit de an, până în anul 2013
inclusiv, ordinea celor trei grupe de vârste se păstrează, prima fiind grupa celor cu vârste între
30 și 45 de ani, iar ultima cea cu vârste sub 30 de ani. Din anul 2014 și până la sfârșitul
perioadei analizate, grupa celor peste 4 5 de ani a depășit -o procentual pe cea a celor cu vârsta
cuprinsă între 30 și 45 de ani.
Graficul nr. 0.3 Evoluția anuală a structurii numărului de participanți la Pilonul III pe
grupe de vârste (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 15.0 2.2020
Dacă analiză m fiecare grupă de vârstă în parte, observăm că evoluția ponderii celor
sub 30 de ani în numărul total al participanților la Pilonul III a fo st cea mai nefavorabilă dintre
toate grupele de vârstă pe perioada septembrie 2007 – 31 decembrie 201 9. Această pond ere a
scăzut cu 13,76% (de la 20,09% la 6,33%), Pe ansamblul perioadei, același lucru s -a remarcat
și în cazul grupei persoanelor cu vârsta c uprinsă între 30 și 45 de ani (o scădere cu 8,26%) .
Deși grupa persoanelor sub 30 de ani, care ar putea câștiga cel mai mult prin obținerea
unei pensii private facultative la vârsta de pensionare, nu conștientizează importanța și
necesitatea contribuirii d e la o vârstă cât mai timpurie la un fond de pensii facultative. În ceea
ce privește evoluția anuală a numărului total de participanți, această grupă a avut o creștere
anuală în anul 2007 cu 0,05%, una în anul 2010 cu 0,43% și una în anul 2012 când ponder ea
a sporit cu 2,70%, de la 11,98% la 14,68%, în timp ce în ceilalți ani a înregistrat scăderi,
20,09%
20,14%
16,91%
15,94%
16,38%
11,98%
14,68%
10,25%
8,35%
7,92%
7,16%
6,90%
6,52%
6,33%48,82%
49,33%
49,95%
50,21%
51,46%
51,13%
50,85%
47,41%
44,07%
42,86%
42,19%
41,88%
41,47%
40,56%31,09%
30,53%
33,13%
33,84%
32,16%
36,90%
34,47%
42,34%
47,58%
49,22%
50,66%
51,22%
52,01%
53,11%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%100,00%%
16 – 29 ani 30 – 44 ani peste 45
112
dintre care cea mai mare în anul 2013, cu 4,43% (de la 14,68% la 10,25%). Această scădere a
fost și cea mai mare scădere anuală înregistrată la toate grupele de vârstă în perioada
analizată.
În perioada septembrie 2007 – decembrie 201 9, ponderea participanților peste 45 de
ani a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere pe ansamblu. Aceasta a fost de 22,02%, de la
31,09% în septembrie 2007 la 5 3,11% în decembrie 2019. În această perioadă au existat și 3
ani cu scăderi: anul 2007, anul 2010 și anul 2012 când scăderea ponderii a fost cea mai
puternică de 2,42%, în timp ce creșterea maximă a fost în anul 2013 cu 7,87% (de la 34,47%
la 42,34%).
Creșterea de 7,87% di n anul 2013 a fost cea mai bună evoluție anuală a ponderii din
cadrul tuturor grupelor de vârste pe întreaga perioadă.
Graficul nr. 0.4 Evoluția trimestrială a numărului de participanți la Pilonul III grupați
pe genuri (persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 15.0 2.2020
Deși participanții din această categorie la Pilonul III au înțeles cel mai bine importanta
pensiilor facultative, nu mai a u timp suficient pentru a contribui, ceea ce va face, probabil, ca
activele acumulate în conturile lor, la vârsta retragerii din activitate, să nu fie suficiente pentru
o pensie decentă. 050.000100.000150.000200.000250.000300.000
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19persoane
Barbați Femei
113
În ceea ce privește evoluția valorii absolute a numărului participanț ilor la Pilonul III,
pe genuri, se observă din Graficul nr. 0.4, o permanentă creștere atât la femei cât și la bărbați.
Analizând fiecare gen în parte, numărul participanților de sex masculin din Pilonul III
a crescut pe ansamblu c u 236.854 participanți, de la 7.558 participanți la 30 septembrie 2007
la 244.412 participanți la 31 decembrie 201 9, creșterea fiind de peste 32 de ori.
Ca și evoluție anuală, numărului bărbaților a cunoscut creșterea maximă absolută în
anul 2008, de la 24 .367 persoane la 76.171 persoane, adică un plus de 51.804 persoane,
respectiv cu un procent de 212,6%, reprezentând și cea mai mare creștere anuală înregistrată
pe întreaga perioadă, pentru ambele genuri. Această creștere relativă nu a fost depășită decât
de cea înregistrată în anul 2007 de 222,40% (de la 7.558 persoane la 24.367 persoane). Cea
mai scăzută creștere a fost în anul 2013, ca nivel absolut, cu 10.260 persoane (de a 143.358
persoane la 153.618 persoane), dar procentual, cea mai slabă creștere a fost înregistrată în
decembrie 201 8 de numai 5,24% (de la 219.633 persoane la 2 31.144 persoane). Creșterile
acestea anuale au fost și cele mai mici ale întregii perioade și pentru ambele genuri.
Dacă avem în vedere evoluția trimestrială a numărului partici panților de gen masculin,
atât numeric cât și procentual, cel mai favorabil trimestru a fost trimestrul al IV-lea din anul
2007, cu creștere absolută de 16.809 persoane (de la 7.558 persoane la 24.367 persoane) și
creștere relativă de 222,4%. În schimb, tr imestrul cu cea mai modestă creștere numerică a fost
trimestrul III din 2013, cu un plus de 1.849 participanți (de la 148.113 participanți la 149.962
participanți), iar cea mai mică creștere relat ivă s -a produs în trimestrul I din anul 2019, fiind
de 0,207% (de la 232.924 participanți la 2 34.514 participanți). Atât creșterea absolută minimă
cât și cea relativă au reprezentat cele mai slabe creșteri trimestriale pe întregul interval de
timp considerat și având în vedere ambele genuri.
Numărul femeilor partic ipante la Pilonul III a crescut între septembrie 2007 și
decembrie 201 9 de peste 36 de ori. Creșterea totală a fost de 2 49.726 persoane, de la 6.985
persoane la 2 56.711 persoane, fiind superioară celei a numărului de bărbați.
Cea mai semnificativă creștere anuală a avut loc în anul 2008, fiind de 48.054
persoane (de la 26.520 persoane la 74.574 persoane) în valoare absolută , iar în anul 2007 a
fost înregistrată cea mai mare creștere anuală în termeni relativi cu 279,67%. Creșterea
absolută cea mai mică a av ut loc în anul 2013 și a fost de 10.942 persoane (de la 148.788
persoane până la 195.730 persoane), iar în termeni procentuali creșterea cea mai slabă a fost
în anul 2018, fiind de 6,41% (de la 226.498 persoane la 2 41.023 persoane).
Cât privește evoluția t rimestrială a numărului de persoane de gen feminin din Pilonul
III, aceasta a cunoscut cea mai spectaculoasă creștere tot în trimestrul IV din anul 2007, atât
în termeni absoluți, de 19.535 persoane (de la 6.985 persoane la 26.520 persoane), cât și în
termeni relativi, de 279,67%. Trimestrul cu cea mai nesemnificativă creștere numerică a fost
trimestrul III din anul 2013, cu un plus de 2.098 persoane (de la 153.736 persoane la 155.834
persoane), pe când cea mai mică creștere relativă, cu 1,23%, s-a înregist rat în trimestrul III din
anul 2019 (de la 248.659 persoane la 251.716 persoane).
Pe întreaga perioadă analizată, ponderea bărbaților a scăzut cu 3,20%, de a 51,97% la
data de 30 septembrie 2007 până la 48,77% la data de 31 decembrie 201 9, iar cea a femeil or a
evoluat în sens invers. Această evoluție poate fi considerată una firească, ea ducând la un
raport al participării celor două genuri la Pilonul III mai apropiat de distribuția pe genuri la
nivelul populației întregii tari: 48,5% bărbați – 51,5% femei.
114
Graficul nr. 0.5 Evoluția anuală a structurii numărului de participanți la Pilonul III pe
genuri (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 15.0 2.2020
Privind evoluția structurii pe genuri a participanților la Pilonul III, prezentată în
Graficul nr. 0.5, vom observa că aceasta a fost favorabilă bărbaților doar în 3 din cei 1 3 ani
analizați, respectiv anul 2008 (+2,65%), anul 2014(+0,44%) și anul 2015(+0,11%). Anul 2007
a fost cel mai favorabil evoluției structurii numărului de participanți de gen feminin,
înregistrând o creștere cu 4,09%. 51,97%
47,88%
50,53%
50,04%
49,42%
49,35%
49,07%
49,02%
49,46%
49,57%
49,49%
49,23%
48,95%
48,77%48,03%
52,12%
49,47%
49,96%
50,58%
50,65%
50,93%
50,98%
50,54%
50,43%
50,51%
50,77%
51,05%
51,23%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%%
Barbați Femei
115
3.3. Evoluția numărului total de participanți la fondurile de pensii
facultative
Prelu crările datelor, publicate pe www.asfromania.ro, referitoare la evoluția anuală a
numărului total de participanți la fondurile de pensii facultative ale Pilonului III și cotele de
piață ale fondurilor din prima lună de raportare, respectiv septembrie 2007, sunt reprezentate
în Graficul nr. 0.6 și în Graficul nr. 0.7.
Graficul nr. 0.6 Evoluția numărului de participanți la fondurile de pen sii private ale
Pilonului III (număr persoane)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 15.0 2.2020
Ceea ce putem ușor remarca este dominarea pieței de către două fonduri facultative,
NN OPTIM și BCR PLUS, dar și o creșterea anuală continuă în ceea ce privește numărul de
participanți la toate fondurile de pensii din Pilonul III.
Fondul NN OPTIM a avut în perioada 30 septembrie 2007 – 31 decembrie 201 9 o
creștere a numărului de participanți de peste 1 90 de ori și cu 187.872 persoane, de la 990
participanți la 1 88.862 membrii.
Creșterea totală de 1 87.872 participanți a fost, de altfel, cea mai mare creștere absolută
a numărului de participanți a unui fond de pensii facultative pe întreaga durată analizată. 020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000200.000
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19persoane
AEGON ESENTIAL AZT MODERATO AZT VIVACE
BCR PLUS BRD MEDIO BRD PRIMO
CONCORDIA MODERAT EUREKO CONFORT NN ACTIV
NN OPTIM OTP STRATEG PENSIA MEA
RAIFFEISEN ACUMULARE STABIL
116
Graficul nr. 0.7 Evoluția cotelor de piață ale fondurile de pensii private ale
Pilonului III privind numărul total de participanți (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania .ro, accesat la
data de 15.0 2.2020
În anul 2008 fondul NN OPTIM a înregistrat cea mai mare creștere a numărului
participanților, atât din punct de vedere al valorii absolute, de 34.181 participanți, cât și
relativ, de 846,9% (de la 4.036 participanți la 38.217 participanți). Creșterile din acest an au 1,00%0,93%0,86%0,81%0,76%
42,90%26,33%16,45%14,22%12,7%11,86%11,41%10,94%10,46%9,63%9,22%8,60%8,15%7,79%
11,95%21,78%11,14%9,38%8,4%7,55%6,94%6,48%5,91%5,35%4,97%4,57%4,30%4,04%
1,95%22,48%23,42%25,74%26,3%27,90%27,92%27,48%28,38%29,52%30,18%29,22%28,64%27,46%
3,06%4,00%4,43%4,75%4,97%5,42%5,38%5,45%6,05%
24,09%15,20%13,58%12,08%10,8%10,29%9,99%10,24%10,22%9,97%9,68%9,71%10,13%10,39%
6,81%7,93%25,35%25,45%28,4%29,43%30,52%31,77%32,12%32,95%33,29%35,74%36,62%37,69%
12,30%
5,84%5,71% 5,10% 4,5%3,83%3,52% 3,27% 2,91%2,64% 2,44% 2,21% 2,05% 1,91%
3,99%3,59% 3,2% 2,94% 2,69% 2,65% 2,72% 2,64% 2,61% 2,56% 2,71% 2,83%
0,92%1,4%1,59%1,62%1,53%1,46%1,33%1,25%1,16%1,13%1,08%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%sep.07dec.-07dec.-08dec.-09dec.-10dec.-11dec.-12dec.-13dec.-14dec.-15dec.-16dec.-17dec.-18dec.-19
%
AEGON ESENTIAL AZT MODERATO AZT VIVACE BCR PLUS
BRD MEDIO BRD PRIMO CONCORDIA MODERAT EUREKO CONFORT
NN ACTIV NN OPTIM OTP STRATEG PENSIA MEA
RAIFFEISEN ACUMULARE STABIL
117
fost și cele mai mari creșteri anuale ale numărului de participanți, atât ca valoare absolută cât
și relativă, ale unui fond de pensii în întreaga perioadă analizată. Cea mai mică creșterea
absolută după cea înregistrată în anul 2007 (în care fondul a funcționat din luna septembrie) a
fost înregistrată în anul 2009 și a fost de 9.423 persoane (de la 38.217 persoane la 47.640
persoane), iar cea mai modestă creștere relativă a fost cea din anul 2016 de 8,40% (d e la
125.983 persoane la 135.565 persoane).
Pe ansamblu, cota de piață din punctul de vedere al numărului de participanți a
fondului de pensii NN OPTIM a crescut cu 30,88%, de la 6,81% la data de 30 septembrie
2007 până la 3 7,69% la data de 31 decembrie 20 19, fiind cea mai mare creștere a cotei de
piață a unui fond de pensii facultative . Analizând evoluția cotei de piață a fondului remarcăm
creșteri anuale, cea mai importantă fiind cea de 17,42% din anul 2008 (de la 7,93% la
25.35%), Iar cea mai nesemnifica tivă fiind cea din anul 2009, de doar 0,1% (de la 25,35% la
25,45%).
Poziția secundă din punct de vedere al numărului de participanți este ocupată de
fondul BCR PLUS, care a cunoscut o creștere de peste 4 86 de ori și cu 137.311 participanți,
de la 283 part icipanți la 30 septembrie 2007 la 1 37.594 participanți la 31 decembrie 201 9.
Aceasta a fost și cea mai mare creștere relativă totală dintre toate fondurile Pilonului III în
intervalul de timp considerat.
Dacă nu luăm în considerare creșterea din primul an, cea mai semnificativă creștere
anuală a fost înregistrată în anul 2008, atât procentual, de 208,73%, cât și numeric, cu 23.874
persoane (de la 11.438 persoane la 35.312 persoane). Anul 2013 a fost anul cu evoluția cea
mai slabă, când numărul participanți lor a crescut cu 2.362 persoane și 1,75%.
Cota de piață a acestui fond a crescut pe ansamblu cu 2 5,51%, de la 1,95% la început
până la 27,46% în decembrie 201 9.
Cât privește evoluție anuală, cota de piață a acestui fond a crescut aproape permanent,
excepți e făcând anul 2013 cu o scădere de 0,44%, anul 2017 cu o scădere de 0,97%, anul
2018 cu o scădere cu 0,58% și anul 2019 când a fost înregistrată o scădere de 1,18 %. Cel mai
favorabil an a fost anul 2009, cu o creștere a cotei de piață de 2,32% (de la 23,42 % la
25,74%), în timp ce anul 2012 a adus cea mai slabă creștere a cotei, de doar 0,03% (de a
27,89% la 27,92%).
Pe locul trei ca număr de participanți este fondul NN ACTIV, al cărui număr de
aderenți a crescut în total de peste 14 ori și cu 48.581 persoan e, de la 3.504 persoane la 30
septembrie 2007 la 52.085 persoane la 31 decembrie 201 9.
În anul 2008 s -a înregistrat cea mai bună evoluție anuală a numărului de persoane ale
fondului, cu o creștere absolută de 12.732 participanți și una relativă de 164,56% (de la 7.737
participanți la 20.469 participanți). Cea mai mică creștere anuală a acestui număr s -a
consemnat în anul 2010, și a fost de 1.254 persoane și 5,55% (de la 22.609 persoane la 23.863
persoane).
Cota de piață a fondului s -a diminuat cu 13,70% pe toată perioada, de la 24,09% la 30
septembrie 2007 la 10,39% la 31 decembrie 201 9.
Evoluția cotei de piață a fondului NN ACTIV a cunoscut scăderi în fiecare an, cu
excepția anului 2013 când a crescut cu 0,26% , anului 2017 când a crescut cu 0,02%, anului
2018 când creșterea a fost de 0,42% și anului 2019 când creșterea a fost de 0,26%. Primul an
complet, anul 2008, a fost anul cu cel mai mare regres al cotei de piață, de -1,62% (de la
118
15,2% la 13,58%), iar anul 2014 a consemnat cea mai mică scădere a cotei d e piață, de –
0,02% (de la 10,24% la 10,22%).
Al patrulea fond în opțiunile participanților a fost fondul AZT MODERATO, al cărui
număr de membri a crescut în total cu 3 2.814 persoane și de peste 6 ori, de la 6.239 persoane
la 39.053 persoane la 31 decembrie 2019.
Acest fond a avut o evoluție anuală a numărului de participanți asemănătoare cu cea
de la fondul BCR PLUS, în sensul că cea mai importantă creștere, atât absolută, de 11.397
persoane (de la 13.401 persoane la 24.798 persoane), cât și relativă, de 85 ,05%, s -a consemnat
în 2008, pe când cea mai ușoară creștere, de 108 participanți și 0,28% (de la 3 8.381 persoane
la 38.489 persoane) a fost în decembrie 201 8.
Pe perioada 30 septembrie 2007 – 31 decembrie 201 9, cota de piață a scăzut în total cu
35,11%, d e la 42,9% la începutul perioadei la 7,79% la final. Scăderea de ansamblu de –
35,11% a cotei de piață a reprezentat cea mai nefavorabilă evoluție de ansamblu a cotei de
piață a unui fond de pensii facultative în perioada analizată.
Cota de piață a fondului a fost într -o continuă scădere anuală, cea mai mare reducere
fiind în anul 2008, de -9,89% (de la 26,34% la 16,45%), iar cea mai mică scădere în anul
2019, de 0,36% (de la 8,15% la 7,99%).
Pe perioada cât a funcționat, fondul de pensii BRD MEDIO a înregis trat o creștere a
numărului de participanți de aproape 30 de ori și cu 29.294 membri, de la 1.013 membri la 31
iulie 2009 până la 30.307 membri la 31 decembrie 201 9.
Acest fond a înregistrat doar creșteri anuale de la înființare și până în decembrie 201 9.
În 2011 creșterea a fost cea mai mare, de 5.652 persoane și 243,2% (de la 2.324 persoane la
7.976 persoane).
În ceea ce privește cota de piață, fondul BRD MEDIO a înregistrat o creștere totală de
5,33%, de la 0,58% la 31 iulie 2009 până la 6,05% la 31 dec embrie 201 9. Creșterea anuală
cea mai puternică a fost în anul 2011 de doa r 2,01% (de la 1,05% la 3,06%), iar singurul an în
care aceasta a scăzut a fost anul 2017 cu o scădere de 0,04%.
Pentru fondul de pensii AZT VIVACE, numărul de participanți a crescut în perioada
analizată de aproape 12 ori și cu 18.528 persoane, de la 1.738 persoane în septembrie 2007 la
20.266 persoane în decembrie 201 9.
Cea mai bună evoluție anuală a numărului de persoane înscrise la acest fond a fost tot
în anul 2008, când a crescu t cu 5.709 participanți și 51,51% (de la 11.084 participanți la
16.793 participanți), pe când cel mai puțin a evoluat în anul 201 8, cu o scădere de 89
participanți și o scădere procentuală cu 0 ,44% (de la 20. 386 participanți la 20. 297
participanți).
Cota d e piață a fondului a scăzut per total cu 7,91%, de la 11,95% la începutul
perioadei până la 4, 04% în decembrie 201 9.
Anual, cota de piață a fost într -o continuă scădere, cea mai i mportantă scădere fiind
cea de 10,64% din anul 2008 (de la 21,78% la 11,14%). iar cea mai mică, de 0, 25% (de la
4,30% la 4, 04%), din anul 2019. Reducerea cotei de piață a fondului din anul 2008 a fost și
cea mai nefavorab ilă evoluție anuală a unei cote de piață pentru un fond de pensii facultative
din întreaga perioadă analizată.
Următorul fond de pensii este RAIFFEISEN ACUMULARE. Acesta a avut o creștere
totală a participanților de aproape de 135 de ori, respectiv cu 1 4.069 membri pe perioada
analizată, de la 105 membri la 31 iulie 2008 până la 1 4.170 membri la 31 decembrie 201 9.
119
Numărul membrilor acestui fond a crescut pe toată perioada de fun cționare. Cea mai
mare creștere , dacă facem abstracție de cea din trimestrul al IV -lea al anului 2007, a fost
înregistrată în anul 2014, atât ca valoare absolută, cu 1.116 membri, cât și proce ntual, cu
13,42 % (de la 8.313 membri la 9.429 membri). Creșterea cea mai slabă a fost în anul 2012,
de 191 membri și 2,49% (de la 7.664 membri la 7.855 membri).
De la 31 iulie 2008 până la 31 decembrie 201 9, cota de piață a fondului a crescut cu
2,52%, de la 0,09% până la 2, 74% .
Cu excepția anilor: 2014 , 2018 și 2019, când s -au înregistrat creșter i ușoar e, în fiecare
an cota de piață a fondului a scăzut, cea mai mare reducere f iind cea de 0,42% din anul 2010
(de la 3,59% la 3,17%), iar cea mai mică scăder e de 0,02% în 2016 (de la 2,64% la 2,62%).
Pentru fondul STABIL, numărul membrilor a crescut pe ansamblu cu 5. 368 persoane
și de peste 1 54 de ori de la înființare, la 30 aprilie 2009, când număra 35 de persoane, până la
5.403 persoane la 31 decembrie 201 9.
Evoluția cea mai bună a numărului de participanți a fost în anul 2010, cu o creștere de
1.461 persoane și cu 85,04% (de la 1.718 persoane la 3.179 persoane), pe când în anul 2016
creșterea a fost de 31 de membri și cu 0,61% (de la 5.097 membri la 5.128 me mbri).
În perioada 30 septembrie 2009 – 31 decembrie 201 9 numărul de membri ai fondului
PENSIA MEA a crescut de peste 5 ori și cu 7.758 membri, de la 1.789 membri la până la
9.547 persoane .
Cel mai favorabil an a fost și în acest caz anul 2008, când s -a înregistrat o creștere
absolută de 5.633 persoane și una relativă de 189,54% (de la 2.972 persoane la 8.605
persoane). Cea mai mică creștere s -a consemnat în anul 2015 și a fost de doar 28 participanți
și 0,28% (de la 10.067 participanți la 10.095 participan ți), iar scăderea maximă a fost în anul
2014 cu 192 participanți, respectiv cu 1,87%.
Pe ansamblu, pe perioada analizată, cota de piață a acestui fond a scăzut cu 10,39%, de
la 12,3% la început până la 1,91% în decembrie 201 9. Scăderile au fost anuale, cea mai
nefavorabilă diminuare având loc în anul 2011, de 0,65% (de la 4,48% la 3,83%), iar cea mai
mică scădere în anul 2008, de 0,13% (de la 5,84% la 5,71%).
Fondul STABIL a avut o cotă de piață în creștere totală cu 0,16%, de la 0,02% la 30
aprilie 2009 pâ nă la 1, 08% la 31 decembrie 201 9.
În anul 2010 cota de piață a crescut cu 0,51% (de la 0,92% la 0,43%), pe când
creșterea din anul 2011 a fost mai modestă, de doar 0,16% (de la 1,43% la 1,59%). Trebuie
precizat că începând cu anul 2013 fondul a înregistrat doar scăderi ale cotei de piață , iar dintre
acestea cea mai însemnat ă a fost cea din anul 2015, de 0,12%.
Fondul AEGON ESENTIAL a avut o cotă de piață în creștere totală cu 0, 73%, de la
0,03% la data de 30 mai 2015 până la 0, 76% la 31 decembrie 201 9.
Anal izând evoluțiile numărului de participanți și cotelor de piață ale fondurilor de
pensii din Pilonul III pentru fiecare an în parte, constatăm că anul 2008 a fost anul cel mai bun
pentru toate fondurile ce au activat atunci pe piață (șase fonduri încă nu fu seseră înființate).
Cea mai bună evoluție anuală a numărului de participanți a avut -o fondul NN OPTIM, atât din
punct de vedere al creșterii absolute cât și al celei relative, cu un plus de 34.181 participanți și
846,9% (de la 4.036 persoane la 38.217 pers oane), în timp ce evoluția anuală cea mai slabă a
numărului de participanți a fost cea a fondului OTP STRATEG, al cărui număr de participanți
a crescut cu doar 104 persoane și cu 47,49% (de la 219 persoane la 323 persoane).
120
În anul 2008, cel mai mult a cre scut cota de piață a fondului NN OPTIM, cu 17,42%
(de la 7,93% la 25,35%), în timp ce evoluția cea mai defavorabilă a avut -o cota fondului AZT
VIVACE, care a scăzut cu 10,64% (de la 21,78% la 11,14%).
Fondul BCR PLUS a înregistrat în anul 2009 cele mai bun e evoluții ale numărului de
participanți, atât numeric, cu o creștere de 12.861 persoane, cât și procentual, cu 36,42% (de
la 35.312 persoane la 48.173 persoane), în timp ce fondul OTP STRATEG a fost pe ultimul
loc, fiind și singurul al cărui număr de memb ri a scăzut, scăderea fiind cu 8 persoane și cu
2,48% (de la 323 persoane la 315 persoane – acest fond nu mai există din anul 2011).
În anul 2009, cel mai bine a evoluat, ca și cote de piață, fondul BCR PLUS, cu o
creștere de 2,32% (de la 23,42% la 25,74%) , pe când cel mai slab a evoluat cota fondului
AZT MODERAT O, care a scăzut cu 2,23% (de l a 16,45% la 14,22%).
În următorul an, tot fondul NN OPTIM a înregistrat cea mai mare creștere a numărului
de participanți , atât absolut cât și relativ, cu 15.364 perso ane și 32,25% (de la 47.640 persoane
la 63.004 persoane), în timp ce evoluția cea mai defavorabilă a avut -o fondul OTP STRATEG
al căr ui număr de membri a scăzut cu 14 participanți și cu 4,44% de la 315 persoane la 301
persoane), acesta fiind singurul fond al cărui număr de participanți a scăzut în anul 2010.
Din punct de vedere al evoluției cotelor de piață, în anul 2010 fondul NN OPTIM a
înregistrat cea mai bună evoluție , în creștere cu 2,98% (de la 25,45% la 28,43%), iar fondul
AZT MODERATO a avut scădere a cea mai semnificativă, de 1.49% (de la 14,22% la
12,73%).
În anul 2011 cea mai mare creștere absolută a numărului de participanți a avut -o
fondul BCR PLUS, aceasta fiind de 14.308 participanți (de la 58.329 participanți la 72.637
participanți ), iar cea m ai mare creștere relativă a fost de 243,2% a fondului BRD MEDIO (de
la 2.324 persoane la 7.976 persoane). Cel mai puțin a crescut numărul membrilor fondului
PENSIA MEA, cu 51 participanți și 0,51% (de la 9.931 participanți la 9.982 participanți ).
Dacă anal izăm evoluția cotelor de piață în anul 2011, vom constata că cel mai mult a
crescut cota fondului BRD MEDIO, cu 2,01% (de la 1,05% la 3,06%), în timp ce evoluția cea
mai defavorabilă a fost la fondul AZT MODERATO, aceasta scăzând cu -0,87% (de la
12,73% la 11,86%).
Situația cotelor de piață ale fondurilor de pensii facultative private în raport cu
numărul de participanți la data de 31 decembrie 201 9 este ilustrată în Graficul nr. 3.7. Gradul
de concentrare a participanților în primele două fonduri din Pilon ul III, NN OPTIM și BCR
PLUS, era de 6 5,14%, pe când în primele patru fonduri, cuprinzând și fondurile AZT
MODERATO și NN ACTIV, era de 8 3,33%. Pe ultimele trei poziții în ceea ce privește cota
de piață se găseau fondurile PENSIA MEA cu 1, 91% din totalul p articipanților, STABIL cu
1,08% și AEGON ESENTIAL cu 0, 76%.
În ceea ce privește administratorii fondurilor de pensii facultative, remarcăm că
societatea NN, administrator al fondurilor NN OPTIM și NN ACTIV, deținea la 31 decembrie
2019 un procent de 4 8,08% din numărul total de participanți la Pilonul III. Pe locul al doilea
găsim societatea BCR, cu 27,46% din totalul participanților (în cadrul fondului BCR PLUS),
în timp ce pe poziția a treia era societatea Allianz -Țiriac, administrator al fondurilor AZT
MODERATO și AZT VIVACE, care deținea 1 1,84% din numărul participanților la Pilonul
III. Astfel, la data respectivă, primii trei administratori de fonduri de pensii facultative adunau
împreună 87,3 8% din persoanele ce au aderat la fondurile de pensii facultat ive.
121
3.4. Dinamica activului fondurilor de pensii facultative
La fel ca și în cazul numărul de participanți și în cazul valorii activelor, Pilonul III a
avut un debut modest în anul 2007. Fondurile de pensii facultative au reușit să atragă în anul
2007 active de aproape 14,38 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro), în timp ce
estimările inițiale se ridicau la valori cuprinse între 30 și 40 de milioane de euro.
Din cele două figuri de mai jos ( Graficul nr. 0.8 și Graficul nr. 0.9), realizate pe baza
datelor privind valoarea activului total și a activului net pentru Pilonul III la fiecare sfârșit de
trimestru publicate pe www.asfromania.ro, se observă creșterea continuă pe care a avut -o atât
valoar ea activului total cât și valoarea activului net în cazul acestui pilon. Ritmul de creștere a
activelor Pilonului III a fost mult mai lent în comparație cu cel al activelor Pilonului II,
principalele motive fiind sursele de finanțare diferite, frecvența și cuantumul acestora.
Graficul nr. 0.8 Evoluția trimestrială a valorii activului total al Pilonului III (mil. lei)
Sursa : Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 6.02.2020
În cele ce urmează voi analiza doar evoluția valorii activului net datorită diferențelor
mici dintre valoarea acestuia și cea a activului total, reprezentate de comisioanele plătite. 2.511,59
0,00500,001000,001500,002000,002500,003000,00
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19mil. lei
Pilon III Valoarea Activului Total – mil.lei
122
La 31 decembrie 201 9 valoarea activului net al Pilonulu i III a crescut de aproape 1352
ori fată de valoarea de referință din septembrie 2007. Creșterea a fost de 2.505,56 milioane lei
de la 1,85 milioane lei până la 2.507,42 milioane lei.
Cea mai mare creștere absolută anuală a valorii activului net al Pilonul ui III a avut loc
în anul 2019, fiind de 509,95 milioane lei (de la 1. 997,47 milioane lei la 2.507,42 milioane
lei), pe când în anul 2007 s -a consemnat cea mai mare creștere relativă, de 672,00% (de la
1,85 milioane lei până la 14,32 milioane lei), dar în același timp și cea mai slabă creștere
anuală absolută, de 12,46 milioane lei. Cea mai scăzută creștere relativă s -a înregistrat în anul
2018 (decembrie) și a fost de 1 2,18% (de la 1. 780,58 milioane lei la 1. 997,47 milioane lei).
Graficul nr. 0.9 Evoluția trimestrială a valorii activului net al Pilonului III (mil. lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 6.02.2020
Trimestrul II din anul 2019 a fost trimestrul cu cea mai mare creștere absolută a valorii
activului net, cu un plus de 148,67 milioane lei (de la 2.125,16 milioane lei la 2.273 ,83 2.507,42
0,00500,001000,001500,002000,002500,003000,00
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19mil. lei
Pilon III Valoarea Activului Net – mil.lei
123
milioane lei), iar cea mai mare creștere relativă, de 672,00%, a avut loc în trimestrul IV din
anul 2007 (d e la 55 milioane lei până la 14,32 milioane lei). În trimestrul I din anul 2008
activul net a înregistrat cea mai mică creștere valorică, cu numai 10,51 milioane lei (de la
14,32 milioane lei la 24,83 milioane lei), iar în trimestrul IV din anul 2018 a avu t cea mai
mică creștere relativă, de numai 0,67% (de la 1. 984,24 milioane lei la 1. 997,47 milioane lei).
Putem spune că, și din punct de vedere al evoluției valorii activului net al Pilonul III,
aceasta a fost sub așteptări în comparație cu Pilonul II. Ast fel, la data de 31 decembrie 201 9
activul net al Pilonului III avea o valoare de 2.507,42 milioane lei, reprezentând doar 4, 05% și
fiind de aproape 2 5 de ori (2 4,71) mai mică decât valoarea activului net al Pilonului II la
aceeași dată, cifrată la 61.966,75 milioane lei.
3.5. Evoluția valorii activului net al fondurilor de pensii facultative
Valoarea care rezultă din deducerea valorii obligațiilor unui fond de pensii facultativ
din valoarea activelor acelui fond reprezintă activul net.
În reprezentarea d in Graficul nr. 0.10, se observă, din evoluția valorii activului net al
fondurilor de pensii ale Pilonului III, față de situația privind numărul de participanți la aceste
fonduri, supremația fondului de pensii NN OPTIM, urmat la o distanță destul de mare de alte
trei fonduri, BCR PLUS, AZT MODERATO și NN ACTIV. De notat că în ceea ce privește
valoarea activului net toate fondurile de pensii au înregistrat creșteri anuale permanente.
Graficul nr. 0.10 Evoluția anuală a valorii activului net al fondurilor de pensii private
ale Pilonului III (milioane lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 1 6.02.2020
275,16448,86
287,511.050,05
020040060080010001200
sep.-07
dec.-07
mar.-08
iun.-08
sep.-08
dec.-08
mar.-09
iun.-09
sep.-09
dec.-09
mar.-10
iun.-10
sep.-10
dec.-10
mar.-11
iun.-11
sep.-11
dec.-11
mar.-12
iun.-12
sep.-12
dec.-12
mar.-13
iun.-13
sep.-13
dec.-13
mar.-14
iun.-14
sep.-14
dec.-14
mar.-15
iun.-15
sep.-15
dec.-15
mar.-16
iun.-16
sep.-16
dec.-16
mar.-17
iun.-17
sep.-17
dec.-17
mar.-18
iun.-18
sep.-18
dec.-18
mar.-19
iun.-19
sep.-19
dec.-19mil.lei
AEGON ESENTIAL AZT MODERATO AZT VIVACE
BCR PLUS BRD MEDIO BRD PRIMO
CONCORDIA MODERAT EUREKO CONFORT NN ACTIV
NN OPTIM OTP STRATEG PENSIA MEA
124
În perioada 30 septembr ie 2007 – 31 decembrie 201 9, în ceea ce privește valoarea
activului net tot fondul NN OPTIM este situat cel mai bine, aceasta având o creștere de peste
7.565 de ori, respectiv cu 1.049 ,91 milioane lei, de la 0,14 milioane lei până la 1.050,05
milioane lei . Acest fond a cunoscut, în perioada analizată, cea mai mare creștere valorică
totală a activului net de pe piața fondurilor de pensii ale Pilonului III.
Dacă analizăm evoluțiile anuale, cea mai mare creștere absolută a valorii activului net
a fondului de pensii facultativ NN OPTIM a avut loc în anul 201 9, fiind de 228,48 milioane
lei (de la 821,57 milioane lei la 1.050,05 milioane lei), în timp ce creșterea relativă maximă a
avut loc în anul 2008 și a fost de 2.202,41% (de la 0,8 milioane lei la 18,48 mili oane lei).
Aceste creșteri, cea valorică din anul 2019 și cea relativă din anul 2008 au reprezentat cele
mai mari creșteri anuale ale activului net în cadrul fondurilor Pilonului III și din toată
perioada de funcționare analizată. Anul 2008 a cunoscut creșterea absolută cea mai modestă,
cu 17,68 milioane lei (de la 0,8 milioane lei la 18,48 milioane lei), în timp ce în anul 2018 am
consemnat cea mai mică creștere relativă, de 15,24% (de la 712,93 milioane lei la 821,57
milioane lei).
Graficul nr. 0.11 Evoluția anuală a cotelor de piață ale fondurilor de pensii private ale
Pilonului III privind valoarea activului net (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfr omania.ro, accesat la
data de 16 .02.2020 46,2%
18,7%
15,7%
15,3%
15,36%
15,28%
14,76%
14,38%
13,82%
13,35%
12,56%
11,94%
11,47%
10,97%7,5%
8,7%
9,0%
8,0%
7,53%
7,06%
6,83%
6,31%
5,87%
5,31%
4,96%
4,75%
4,37%
4,18%1,6%
49,4%
26,6%
20,9%
18,01%
17,17%
17,03%
16,28%
16,42%
17,09%
17,50%
17,90%
17,89%
17,90%0,6%
1,06% 2,94%3,29%4,46%4,97% 5,18%5,36% 5,37%5,32%5,37%25,0%
12,6%
15,8%
14,8%
13,21%
11,96%
11,81%
11,62%
11,51%
11,31%
11,12%
11,14%
11,18%
11,47%7,5%
5,6%
21,9%
27,9%
31,93%
33,93%
34,84%
36,19%
37,18%
38,09%
39,10%
40,04%
41,13%
41,88%12,3%4,9%
6,8%6,1% 5,67% 5,06% 4,77% 4,32% 3,91% 3,61% 3,64% 3,39% 3,26% 3,06%3,9%
5,0%
5,14%
5,06%
5,05%
4,90%
4,76%
4,58%
4,34%
4,11%
4,02%
3,86%0,2% 0,47% 0,88% 0,97% 1,01% 1,04% 1,03% 1,00% 0,99% 0,98% 0,97%
00,10,20,30,40,50,60,70,80,91%
AEGON ESENTIAL AZT MODERATO AZT VIVACE BCR PLUS
BRD MEDIO BRD PRIMO CONCORDIA MODERAT EUREKO CONFORT
NN ACTIV NN OPTIM OTP STRATEG PENSIA MEA
RAIFFEISEN ACUMULARE STABIL
125
Evoluția cotei de piață a fondului de pensii facultativ NN OPTIM, relativ la valoarea
activului net , a înregistrat o creștere totală de 3 4,39%, de la 7,48% la 30 septembrie 2007
până la 41,88% la 31 decembrie 201 9, așa cum se observă di n Graficul nr. 0.11. Această
creștere totală de 3 4,39% se notează ca fiind cea mai mare creștere a cotei de piață a unui fond
de pe întregul Pilon III pe toată durata de funcționare a acestuia.
În ceea ce privește evoluție anuală, cota de piață a avut creșteri , cea mai mare fiind cea
înregistrată în anul 2008, de 16,31% (de la 5,61% la 21,92%), iar cea mai mică a fost în anul
2019, de doar 0, 75%, (de la 41,13% la 41,88%). Creșterea de 16,31% din anul 2008 a fost de
altfel cea mai ma re creștere anuală a cotei de piață a unui fond de pensii facultative în întreg
intervalul de timp analizat.
Pe locul al doilea, din punct de vedere al valorii activului net, s -a situat fondul BCR
PLUS, cu o creștere totală de peste 15 .197 ori și cu 448,83 milioane lei între septembrie 2007
și decembrie 201 9, de la 0,03 milioane lei până la 448,86 milioane lei. Acest fond a avut cea
mai mare creștere totală relativă dintre toate fondurile de pensii facultative de -a lungul întregii
perioade de funcționare a Pilonului III.
Analizând evoluția anuală a valorii activului net observăm că cea mai mare creștere
valorică a avut loc în anul 201 9 și a fost de 91,61 milioane lei (de la 357,25 milioane lei la
448,86 milioane lei). În anul 2008 a avut loc cea mai importa ntă creștere relativă, de 217,15%
(de la 7,08 milioane lei la 22,44 milioane lei), aceasta fiind și cea mai slabă din 2008, dar și
cea mai mică creștere absolută a valorii activului net, de 15,36 milioane lei. Creșterea relativă
minimă a fost în anul 201 8 de numai 12,11% (de la 318,66 milioane lei la 357,25 milioane
lei).
În perioada analizată, cota de piață a fondului a crescut cu 1 6,31% de la 1,59% la 30
septembrie 2007 până la 17, 90% în decembrie 201 9.
În fiecare an de funcționare , până în anul 2014, co ta de piață a fondului BCR PLUS a
avut o evoluție descendentă, iar apoi a început să înregistreze doar creșteri, cea mai mare
fiind cea de 0,67% din 2015 . Cea mai mică scădere a fost în anul 201 8, cu 0,01% (de la
17,90% la 1 7,89%), iar cel cu evoluția cea mai nefavorabilă, cu o scădere a cotei de piață de
22,81%, a fost anul 2008 (când cota de piață a scăzut de la 49,44% la 26,63%). Scăderea de
22,81% a cotei de piață din anul 2008 a reprezentat totodată cea mai defavorabilă evoluție
anuală a cotei de piață a unui fond de pensii al Pilonului III având în vedere toți anii de
funcționare .
Pentru fondul AZT MODERATO s -a înregistrat o creștere totală a valorii activului net
de 274,30 milioane lei, de la 0,86 milioane lei la început până la 275,16 milioane lei l a
decembrie 201 9.
În anul 201 9 a avut loc cea mai mare creștere absolută a valorii activului net, de 45,95
milioane lei (de la 229,21 milioane lei la 275,16 milioane lei), iar în 2008 cea mai mare
creștere relativă, de 396,56% de la 2,67 milioane lei la 1 3,26 milioane lei). Anul cu evoluția
valorică cea mai mică a fost anul 2008, cu o creștere de 10,59 milioane lei, pe când cel cu
evoluția procentuală cea mai scăzută a fost anul 2018, cu o creștere de 7,82% (de la 212,58
milioane lei la 229,21 milioane lei ).
Cota de piață a acestui fond a suferit o reducere totală de 35,19%, de la 46,16% în
septembrie 2007 până la 10,97% în decembrie 201 9. Pe întregul interval de timp analizat,
126
acest fond de pensii a avut cea mai nefavorabilă evoluție generală a cotei de piață dintre toate
fondurile Pilonului III.
Singurul an în care cota de piață a acestui fond de pensii a evoluat pozitiv, având o
creștere de 0,04% (de la 15,32% la 15,36%), a fost anul 2010. În ceilalți ani au avut loc
scăderi ale cotei de piață , cea mai în semnată fiind cea de 2,92% din anul 2008 (de la 18,65%
la 15,73%).
În cazul fondului de pensii NN ACTIV, valoarea activului net a crescut de aproape
620 de ori și cu 287,04 milioane lei, de la 0,46 milioane lei la 30 septembrie 2007 la 287,51
milioane lei la 31 decembrie 201 9.
Anul 201 9 a fost cel mai bun an din punct de vedere al creșterii absolute a valorii
activului net, cu un plus de 64,13 milioane lei (de la 223,38 milioane lei la 287,51 milioane
lei), în timp ce anul 2008 a fost anul cu cea mai mare creștere relativă, de 636,13% (de la 1,81
milioane lei la 13,3 milioane lei). În anul 2011 s -a înregistrat cea mai slabă evoluție absolută,
o creștere de 8,77 milioane lei, iar în anul 2018, evoluția procentuală minimă a fost de
+12,64% (de la 1 98,31 milioa ne lei la 223,38 milioane lei).
Cotă de piață a acestui fond a avut o în scădere totală de 13,54%, de la 25,01% la 30
septembrie 2007 la 11,47 % la 31 decembrie 201 9.
Din cei 12 ani compleți de funcționare , cota de piață a fondului a crescut doar în 4 ani
(anul 2008 și ultimii 3 ani ), creșterea din anul 2008 fiind de 3,16% (de la 12,62% la 15,78%),
în ceilalți opt ani având loc reduceri ale cotei de piață , mergând până la o cădere cu 1,63% în
anul 2010 (de la 14,84% la 13,21%).
Fondul de pensii facultative BRD MEDIO a înregistrat o creștere totală a valorii
activului net cu 134,54 milioane lei, de la 0,06 milioane lei la data de 31 iulie 2009 până la
134,60 milioane lei la 31 decembrie 201 9.
Evoluția cea mai bună a fondului a avut loc în anul 2018, când activu l net a crescut
valoric cu 28,29 milioane lei (de la 106,31 milioane lei la 134,60 milioane lei). Dar creșterea
maximă relativă a fost cu 267,04% și a avut loc în anul 2011. Cota de piață a fondului a
crescut în intervalul 31 decembrie 2009 – 31 decembrie 2019 cu 4,7 8%, de la 0, 59% până la
5,37%.
În al doilea an complet de funcționare , anul 2011, cota de piață a fondului avut cea
mai mare creștere , de 1,88% (de la 1,06% la 2,94%), pe când în 201 8 s-a înregistrat prima
scădere de 0, 05% (de la 5, 37% la 5,3 2%).
Pentru următorul fond de pensii, AZT VIVACE, valoarea activului net a crescut pe
ansamblu între 30 septembrie 2007 și 31 decembrie 201 9 de peste 755 de ori și cu 104,69
milioane lei, de la 0,14 milioane lei la 104,83 milioane lei.
Cea mai importantă creștere valorică a activ ului net a avut loc în anul 2019 și a fost de
17,44 milioane lei (de la 87,38 milioane lei la 104,83 milioane lei), în timp ce în anul 2008 a
avut loc cea mai mare creștere relativă, de 508,54% (de la 1,25 milioane lei la 7,58 milioan e
lei). Atât ca și creștere absolută cât și relativă, cel mai nefavorabil an a fost anul 2018, cu un
plus de 2,87 milioane lei și 3,40% (de la 84,51 milioane lei la 87,38 milioane lei). Cota de
piață a fondului a scăzut în întreaga perioadă cu 3,30%, de la 7,48% la început până la 4, 18%
în decembrie 201 9.
Din punct de vedere al evoluției anuale a cotei de piață , în anul 2008 a avut loc singura
creștere anuală, de 0,29% (de la 8,7% la 8,99%) care a fost urmată de scăderi anuale
127
succesive ale cotei, dintre ca re cea mai însemnat ă a fost cea din anul 2009, de 1% (de la
8,99% la 7,99%).
Fondul RAIFFEISEN ACUMULARE a avut, pe întreaga durată de funcționare , un
activ net în creștere cu 96,98 milioane lei, de la 0,01 milioane lei la 31 iulie 2008 până la
96,70 milio ane lei la 31 decembrie 201 9.
Cea mai mare creștere absolută a activului net a fost în anul 201 9 cu 16,32 milioane
lei, iar procentual, în anul 2009 , cu 209,61% (de la 3,29 milioane lei la 10,18 milioane lei).
Prin contrast, în anul 2011 am consemnat creșt erea cea mai modestă a valorii activului net, de
5,19 milioane lei și 30,76% (de la 16,87 milioane lei la 22,06 milioane lei).
Pe durata de funcționare, cota de piață a acestui fond a crescut cu 3,83% de la 0,03%
la 31 iulie 2008 până la 3,86% la 31 decemb rie 201 9.
În primii doi ani integrali de funcționare , anul 2009 și anul 2010, cota de piață a
fondului a crescut, evoluția mai bună fiind cea din anul 2009, cu o creștere de 1,09% (de la
3,9% la 4,99%). Din anul 2012, cota de piață a fondului a scăzut cont inuu, cea mai
defavorabilă variație scăzând cu 0,23% în anul 201 7, de la 4, 34% la 4, 11%.
Pentru fondul PENSIA MEA notăm o creștere valorică totală a activul net de peste
337 ori și cu 76,61 milioane lei, de la 0,23 milioane lei la 31 septembrie 2007 la 76,84
milioane lei în decembrie 201 9.
Anul 201 9 a adus cea mai mare creștere absolută a valorii activul net, de 11,69
milioane lei (de la 65,15 milioane lei la 76,84 milioane lei), iar în anul 2008 s -a produs cea
mai importantă creștere relativă, de 718,47% (de la 0,7 milioane lei la 5,73 milioane lei). Anul
cu evoluția cea mai modestă din punct de vedere valoric a fost anul 2011, cu o creștere de
3,47 milioane lei , iar procentual creșterea minimă s -a înregistrat în anul 2018 cu 7 ,79% (de la
60,44 milioane le i la 65,15 milioane lei).
În perioada 30 septembrie 2007 – 31 decembrie 201 9 am consemnat o scădere a cotei
de piață a fondului PENSIA MEA de 9,21%, de la 12,2 7% până la 3, 06%.
Acest fond a înregistrat două creșteri anuale ale cotei de piață , cea de 1,91% din anul
2008 (de la 4,89% la 6,8%), și cea din anul 2016 de 0,03% (de la 3,61% la 3,64%), iar cea
mai semn ificativă scădere a fost cea cu 0,72% din anul 2009 (de la 6,8% la 6,08%).
De la data înființării, 31 mai 2009 până la 31 decembrie 201 9, activul net al fondului
STABIL a crescut în valoare cu 24,19 milioane lei, de la 0,02 milioane lei până la 24,21
milioane lei.
În anul 2010 a înregistrat o creștere relativă mai mare, de 368,39%, reușind să obțină
creșterea maximă din acest an, dar o creștere absolut ă mai modestă, de 1,21 milioane lei (de la
0,33 milioane lei la 1,54 milioane lei), pe când în anul 2019 a atins creșterea absolută
maximă, de 4,56 milioane lei, iar creșterea relativă cea mai mică a fost în anul 2018, de
11,96% (de la 1 7,56 milioane lei l a 19,66 milioane lei).
Pe ansamblul perioadei de funcționare, cota de piață a fondului STABIL a crescut cu
0,8%, de la 0,17 % la 31 dec 2009 până la 0,97% la 31 decembrie 201 9.
Creșterea cea mai importantă din punct de vedere al evoluției anuale a cotei de piață a
avut loc în anul 2011, de 0,41% (de la 0,47% la 3,88%), în timp ce scăderea maximă s -a
consemnat în anul 2016, fiind de 0,02%.
Activul net al fondului AEGON ESENTIAL , a crescut pe întreaga durată de
funcționare cu 8,64 milioane lei, de la 0,01 mili oane lei la 31 mai 2015 până la 8,65 milioane
lei la 31 decembrie 201 9.
128
Creștere a în valoare absolută a activului net cea mai însemnată a fost în anul 201 9 cu
1,47 milioane lei, dar și procentuală cu 20,40% (de la 7,19 milioane lei la 8,65 milioane lei).
Cea mai slabă creștere a avut loc în anul 2018 cu 0,35 milioane lei și 5,06% (de la 6,84
milioane lei la 7,19 milioane lei).
Cota de piață a acestui fond a scăzut cu 0,11% de la 0, 46% la 31 dec 2015 până la
0,35% la 31 decembrie 201 9.
În continuare voi anal iza evoluția valorii activului net și a cotelor de piață ale
fondurilor de pensii facultative pentru fiecare an în parte.
Astfel, în anul 2008, cea mai mare creștere absolută și relativă a valorii activului net a
avut-o fondul NN OPTIM, de 17,68 milioane l ei și 2.210% (de la 0,8 milioane lei la 18,48
milioane lei). Creșterea absolută cea mai mică a înregistrat -o fondul OTP STRATEG, de 0,13
milioane lei (de la 0,01 milioane lei la 0,14 milioane lei), iar cea relativă fondul BCR PLUS,
de 217,15% (de la 7,08 m ilioane lei la 22,44 milioane lei).
În ceea ce privește cotele de piață , în anul 2008 cel mai bine a evoluat fondul NN
OPTIM, cu o creștere de 16,31% (de la 5,61% la 21,92%), pe când cel mai nefavorabil,
fondul BCR PLUS, cu o scădere a cotei de 22,81% (de la 49,44% la 26,63%).
În următorul an, cea mai bună evoluție valorică a activului net a avut -o fondul NN
OPTIM, care a înregistrat o creștere de 38,48 milioane lei (de la 18,48 milioane lei la 56,96
milioane lei), în timp ce cea mai mare creștere relativă a avut -o fondul CONCORDIA
MODERAT, de 295,29% (de la 0,06 milioane lei la 0,25 milioane lei). Evoluția cea mai slabă,
atât din punct de vedere absolut cât și relativ, a fost cea a fondului OTP STRATEG, cu o
creștere de 0,1 milioane lei și 74,15% (de la 0,1 4 milioane lei la 0,24 milioane lei).
Cât privește cotele de piață , în anul 2009 cel mai bine a evoluat fondul NN OPTIM,
care a avut o creștere a cotei de 6% (de la 21,92% la 27,92%), pe când fondul BCR PLUS a
înregistrat ce a mai mare scădere a cotei, de 5.69% (de la 26,63% la 20,94%).
În anul 2010, cea mai mare creștere valorică a activului net a fost cea de 47,78
milioane lei (de la 56,96 milioane lei la 104,74 milioane lei) realizată de fondul NN OPTIM,
iar cea mai bună evoluție relativă a avut -o fondul STABIL, cu o creștere de 368,39% (de la
0,33 milioane lei la 1,54 milioane lei). Creșterea cea mai mică a avut -o, și în acest an, fondul
OTP STRATEG, creștere de doar 0,06 milioane lei și 23,65% (de la 0,24 milioane lei la 0,3
milioane lei).
Dintre cotele de piață ale tuturor fondurilor, cel mai favorabil a evoluat, în anul 2010,
cota fondului NN OPTIM, care a crescut cu 4,01% (de la 27,92% la 31,93%), iar cel mai
nefavorabil a evoluat cota fondu lui BCR PLUS, care a scăzut cu 2,93% (de la 20,94% la
18,01 % ).
În anul 2011 cea mai mare creștere absolută a activului net a înregistrat -o din nou
fondul NN OPTIM, cu o valoare de 43,08 milioane lei (de la 104,74 milioane lei la 147,82
milioane lei), iar cea mai mare creștere relativă, de 267,04% (de la 3,48 milioa ne lei la 12,79
milioane lei) a aparținut fondului de pensii BRD MEDIO. Din punct de vedere al creșterii
absolute, evoluția cea mai slabă a avut -o activul fondului CONCORDIA MODERAT, de 0,18
milioane lei (de la 0,38 milioane lei la 0,56 milioane lei), iar în termeni procentuali, cea mai
mică creștere , de 18,64% (de la 18,6 milioane lei la 22,06 milioane lei), a avut -o fondul
PENSIA MEA.
În anul 2012 cea mai bună evoluție a valorii activului net a înregistrat -o fondul NN
OPTIM, acesta crescând cu 60,84 milio ane lei, iar cea mai mare creștere relativă a fost de
129
54,07% pentru fondul BRD MEDIO. Cea mai bună evoluție a cotei de piață a fost cea a
fondului NN OPTIM, de 0,91%, iar cea mai defavorabilă a înregis trat-o fondul AZT
MODERATO, de 0,53%.
În anul 2013, ca și în anul precedent, cea mai mare creștere absolută a fost înregistrată
în dreptul fondului NN OPTIM de 85,02 milioane lei. În ceea ce privește creșterea relativă,
cea mai slabă a fost de 22,83% în dreptul fondului PENSIA MEA. Cea mai bună evoluție a
cotei de piață, a fost consemnată în dreptul fondului NN OPTIM și a fost de 1,35%, iar
scăderea max imă a cotei de piață a fost de 0,52% pentru fondul AZT VIVACE.
NN OPTM a reușit și în anul 2014 să aibă cea mai mare creștere absolută dintre toate
fondurile, de 92,93%. Cea mai slabă creștere relativă a fost înregistrată, ca și în anul precedent
de fondul PENSIA MEA și a fost de 16,01%. În acest an, cea mai bună evoluție a cotei de
piață a avut -o fondul NN OPTIM, de 1%, iar cea mai slabă a fost c ea a fondului AZT
MODERATO, de 0,56%.
Anul 2015, a fost la fel de bun pentru fondul NN OPTIM, care a reușit să obțină cea
mai bună creștere a valorii activului net de 90,40 milioane lei, în timp ce AZT VIVACE a
obținut cea mai slabă creștere relativă de 9,8%. Ca și în ceil alți ani, NN OPTIM a reuși să
obțină cea mai bună creștere a cotei de piață, cu 0,91%, pe când cea mai slabă evoluție a cotei
de piață a înregistr at-o tot fondul AZT VIVACE, de 0,55%.
În anul 2016, NN OPTIM și -a păstrat supremația în ceea ce privește creșt erea valorii
activului net, aceasta fiind de 89,08 milioane lei, în timp ce AEGON ESENTIAL a înregistrat
cea mai sl abă creștere relativă, cu doar 10,63%. În ceea ce privește evoluția valorii cotelor de
piață, pentru NN OPTIM a fost cea mai favorabilă, de 1 ,01%, în timp ce AZT MODERATO a
înregistrat o scăderea a cotei de piață de0,79%, aceasta fiind și cea mai nefavorabilă evoluție
relativă.
Cea mai bună evoluție din punct de vedere al cotei de piață raportată la valoarea
activului net în anul 2017 a fost ce a a fondului RAIFFEISEN ACUMULARE care a obținut
o creștere față de anul anterior cu 0,99%, se poate afirma totodată că evoluția cea mai slabă a
înregistrat -o fondul AZT MODERATO pentru care indicatorul a înr egistrat o scădere cu
0,62%.
Ca și în anii ant eriori, fondul NN OPTIM, a ocupat prima poziț ie din punct de vedere
al creșterii valorii activului net , creșterea fiind de 125,78 milioane lei. Ultima poziție în ceea
ce privește creșterea relativă a v alorii activului net față de anul 2016 a fost ocupată d e fondul
AEGON ESENTIAL cu un spor de doar 8,40%.
În anul 2018 fondul AZT MODERATO a avut , din nou, cea mai importantă scădere a
cotei de piață dintre fondurile de pensii facultative , scăderea sa fiind cu 0,46%. În același
timp, fondul NN OPTIM a reușit o dublă performanță, ocupând prima poziție în ceea ce
privește creșterea cotei de piață cu 1,09%, cât și ca majorare a valorii absolute a activului net
cu 108,64 milioane lei.
În ultimul an încheiat, anul 2019, s-a aflat pe primul loc în clasamentul creșteri i anuale
a valorii activului net fondul NN OPTIM , care a obținut un plus de 228,48 milioane lei față de
rezultatul din anul 2018.
Fondul PENSIA MEA a înregistrat cea mai slabă evoluție din anul 2019 în ceea ce
privește creșterea relativă a valorii activul ui net față de anul 2018 (17,95%).
130
Dacă ne referim la creșterea cotei de piață, RAIFFEISEN ACUMULARE și-a majorat
cel mai mult cota de piață (cu 0,97% ), pe când AZT MODERATO și-a diminuat cota de piață
cel mai tare, cu 0,50% .
În Graficul nr. 3.11 este rep rezentată, pe ultima coloană, situația cotelor de piață a
fondurilor Pilonului III cu privire la activul net la data de 31 decembrie 201 9. Se observă că
fondul NN OPTIM deținea 41,88% din activul net total al Pilonului III , tendința fiind una
crescătoare c a și în cazul fondul ui BCR PLUS care avea o cotă de piață de 17,90%. Pe poziția
a treia și a patra au fost fondul NN ACTIV cu o cotă de piață de 11,47% și AZT
MODERATO cu 1 0,97%. Astfel, gradul de concentrare a activului net la primele trei fonduri
era de 71,25%, iar în cadrul primelor patru fonduri de 8 2,22%. Pe ultimele trei locuri ca și
cote de piață se găseau fondurile PENSIA MEA cu o cotă de piață de 3, 06%, STABIL cu o
cotă de piață de 0,97% și AEGON ESENTIAL cu o cotă de 0, 35%.
Analizând cotele de piață ale administratorilor de fonduri de pensii facultative, vom
constata că societatea NN, prin cele două fonduri administrate, avea concentrate 5 3,35% din
activele nete ale Pilonului III, urmată fiind de societatea BCR cu 17, 90% și de societatea
Allianz -Țiriac cu 1 5,15% din active, administrate tot prin două fonduri facultative ca și NN ,.
Acești trei administratori dețineau, așadar, 8 6,4% din activul net total al Pilonului III la acea
dată.
3.6. Evoluția plasamentele fondurilor de pensii facultative
În structura portofoliilor fondurilor de pensii facultative din România ponderea cea
mai mare o dețin titlurile de stat. În Graficul nr. 0.12 am reprezentat evoluția valorii titlurilor
de stat și a ponderii acestora în portofoliul Pil onului III.
Se observă o primă tendință generală, și anume că, în perioada analizată, în aproape
fiecare trimestru valoarea investițiilor în titluri de stat la Pilonul III a crescut permanent. Per
total, aceasta a crescut de peste 478 ori, de la 2.963.520 lei Ia 31 decembrie 2007 până la
1.417.038.053 lei la 31 decembrie 201 9, adică cu 1.414.074.534 lei. Aceasta a reprezentat și
cea mai mare creștere absolută a investițiilor într -un instrument financiar pe întreaga perioadă
analizată.
Evoluția anuală a valo rii investițiilor în titluri de stat a cunoscut, în anul 201 9, cea mai
mare creștere absolută de 213.697.053 lei (de la 1.203.341.000 lei până la 1.417.038.053 lei),
iar cea mai mare creștere procentuală de 1.521,52% în anul 2008 (de la 2.963.520 lei la
48.053.970 lei). Anul 2007 a înregistrat cea mai slabă creștere absolută, de 2.963.520 lei, în
timp ce cea minimul de creștere relativă s -a înregistrat în 201 7, de 9,51% (de la 936.539.988
lei la 1.025.558.927 lei).
Evoluțiile în timp ale investițiilor în ce lelalte trei inst rumente preferate: depozitele
bancare, obligațiunile corporative și acțiunile, precum și a ponderii acestora în totalul
activelor Pilonului III sunt reprezentate grafic în următoarele trei grafice ( Graficul nr. 0.13.,
Graficul nr. 0.14 și Graficul nr. 0.14).
131
Graficul nr. 0.12 Evoluția valorii titlurilor de stat și a ponderii acestora în portofoliul
Pilonului II I (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 22.02.2020
După cum se observă, în perioada 30 septembrie 2007 – 31 decembrie 201 9,
investițiile în depozite bancare au crescut de peste 35 de ori și cu 60.912.754 lei, de la
l.788.034 lei până la 62.700.788 lei. 2.963.520
48.053.970
140.844.517
216.374.410
287.131.229
408.800.924
521.966.405
688.433.343
801.668.969
936.539.989
1.025.558.928
1.203.341.001
1.417.038.054
20,62%56,92%68,91%
65,85%
65,78%68,14%
64,21%66,10%
63,91%62,26%
57,50% 60,14%56,42%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%
0200.000.000400.000.000600.000.000800.000.0001.000.000.0001.200.000.0001.400.000.0001.600.000.000
31 dec. 2007
31 dec. 2008
31 dec. 2009
31 dec. 2010
31 dec. 2011
31 dec. 2012
31 dec. 2013
31 dec. 2014
31 dec. 2015
31 dec. 2016
31 dec. 2017
31 dec. 2018
31 dec. 2019
%lei
Titluri de Stat Titluri de Stat-% in TOTAL activ
132
Graficul nr. 0.13 Evoluția valorii depozitelor bancare și a ponderilor acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului III (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 22.02.2020
În ceea ce privește evoluția anuală, remarcăm creșteri, mai puțin în anii 2014 , 2015 și
2019. Cea mai mare creștere în termeni absoluți a fost în anul 201 7, cu 2 9.826.116 lei (de la
1.504.188.259 lei la 2.511.858.713 lei), în timp ce creșterea relativă cea mai mare a fost cea
din anul 2010, cu 123,74%. În anul 201 9 am consemnat scăderea cea mai mare, în sumă
absolută de 41.438.513 lei (de la 104.139.301 lei la 62.700.788 lei) ceea ce reprezintă o
scădere cu 39,79% față de anul anterior . 1.788.034
9.798.695
10.848.830
12.450.770
27.857.780
38.988.328
41.620.578
64.505.177
47.906.038
46.565.721
70.373.285
100.199.400
104.139.301
62.700.78996,29%
68,18%12,85%
6,09%8,48%8,93%
6,94%7,93%
4,60%
3,71%4,68%
5,62%5,20%2,50%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
020.000.00040.000.00060.000.00080.000.000100.000.000120.000.000
30
sep.
200731
dec.
200731
dec.
200831
dec.
200931
dec.
201031
dec.
201131
dec.
201231
dec.
201331
dec.
201431
dec.
201531
dec.
201631
dec.
201731
dec.
201831
dec.
2019
%lei
Depozite bancare Depozite bancare-% in TOTAL activ
133
În perioada analizată, septembrie 2007 – decembrie 201 9, investițiile în obligațiuni
corporative au crescut de peste 2.094 de ori și anume cu 210.741.856 lei, de la 100.675 lei la
31 decembrie 2007 la 210.842.531 lei la 31 decembrie 201 9.
Graficul nr. 0.14 Evoluția valorii obligațiunilor corporative și a ponderilor acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului III (lei)
Sursa : Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 22.02.2020
Anul 20 19 a adus cea mai mare creștere a acestor investiții, valoric, în sumă de
81.254.311 lei (de la 129.588.220 lei la 210.842.531 lei), însă creșterea pr ocentuală ce mai
însemnată a fost cu 12.454,96% în anul 2008. Această creștere procentuală din anul 2008 a
fost totodată și cea mai mare creștere relativă anuală a unui instrument financiar pe întregul
interval de timp.
100.675
12.639.753
14.092.835
21.623.220
31.593.025
33.626.081
44.570.775
48.847.810
56.405.109
66.257.833
110.039.218
129.588.220
210.842.531
0,70%14,97%
6,89%6,58%7,24%
5,60%
5,48%
4,69%
4,50%4,40%6,17%6,48%8,39%
0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%12,00%14,00%16,00%
050.000.000100.000.000150.000.000200.000.000250.000.000
31
dec.
200731
dec.
200831
dec.
200931
dec.
201031
dec.
201131
dec.
201231
dec.
201331
dec.
201431
dec.
201531
dec.
201631
dec.
201731
dec.
201831
dec.
2019
%lei
Obligatiuni corporative Obligatiuni corporative-% in TOTAL activ
134
În anul 2009 am consemnat cea mai slabă creștere, de 1.453.082 lei în termeni
absoluți, ceea ce î nseamnă o creștere relativă de 11,5% (de la 12.639.735 lei la 14.092.835
lei). Cea mai slabă creștere relativă a fost de 6,45% și s-a înregistrat în anul 2012.
Dacă analizăm valoarea acțiunilor cumpărate, remarcăm o creștere de peste 51.065 ori,
acestea crescând cu 642.906.177 lei, de la 12.590 lei în septembrie 2007 la 642.918.767 lei în
decembrie 201 9. Această creștere a reprezentat, în întreaga durată de funcționare a Pilonului
III, cea mai b ună evoluție relativă globală a unui instrument financiar.
Graficul nr. 0.15 Evoluția valorii acțiunilor și a ponderilor acestora în portofoliul de
investiții al Pilonului III (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 23.02.2020
Ca evoluție anuală, se remarcă în fiecare an creșterea valorică a investițiilor în acțiuni,
cea mai mare creștere valorică fiind în anul 2019, de 239.928.695 lei (de la 402.990.072 lei la
642.918.767 lei), iar cea mai importantă creștere relativă în anul 2008, de 2.027,96% (de la
174.490 lei la 3.713.075 lei). Anul cu cea mai scăzută creștere valorică, în sumă de 161.900
12.590
174.490
3.713.075
25.769.959
46.340.867
54.604.746
90.339.668
154.060.099
223.460.049
263.455.733
317.755.808
398.903.927
402.990.073
642.918.767
0,68%1,21%
4,40%12,61%14,10%
12,51%15,06%18,95%21,46%
21,00%21,12%22,37%
20,14%25,60%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%
0100.000.000200.000.000300.000.000400.000.000500.000.000600.000.000700.000.000
30
sep.
200731
dec.
200731
dec.
200831
dec.
200931
dec.
201031
dec.
201131
dec.
201231
dec.
201331
dec.
201431
dec.
201531
dec.
201631
dec.
201731
dec.
201831
dec.
2019
%lei
Actiuni Actiuni-% in TOTAL activ
135
lei, a fost anul 2007, iar cel cu cea mai slabă cre ștere relativă a fost anul 2018, cu un plus de
1,02% (de la 398.903.926 lei la 402.990.072 lei). Creșterea din anul 2019 a reprezentat cea
mai mare creștere absolută anuală a unui instrument de investire în întreaga perioadă.
În graficele următoare ( Graficul nr. 0.16 și Graficul nr. 0.17) am reprezentat evoluția
valorii investițiilor în instrumentele financiare mai puțin folosite cât și a ponderilor acestora în
totalul activelor Pilonului III.
Obligațiunile municipale au crescut pe ansamblu de peste 5, 74 ori, valoarea acestora
crescând cu 41.731.354 lei, de la 8.797.864 lei la 3 1 decembrie 2008 până la 50.529.217 lei la
31 decembrie 201 9. Evoluția anuală a valorii acestor instrumente a consemnat scăderi în
mărime absolută în anii: 2009, 2010, 2012, 2013 , 2014 , 2017 și 201 8, iar în ceilalți ani au fost
consemnate creșteri . Cea mai mare scădere valorică a fost în anul 2018, de 2.736.032 lei (de
la 34.573.162 lei la 31.837.130 lei), iar cea mai mare scădere proce ntuală în anul 2013, de
23,56% (de la 5.995.284 lei la 4.583.051 lei). În anul 2015 s -a înregistrat cea mai bună
evoluție anuală, cu o creștere valorică de 27.595.564 lei (de la 4.039.760 lei la 31.635.324 lei)
și o creștere relativă de 683,10%.
Graficul nr. 0.16 Evoluția valorii obligațiunilor municipale și a ponderilor acestora în
portofoliul de investiții al Pilonului III (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 23.02.2020
8.797.864
7.006.871
5.437.329
7.455.454
5.995.284
4.583.051
4.039.760
31.635.324
34.998.297
34.573.162
31.837.131
50.529.21810,42%
3,43%
1,65%
1,71%
1,00%
0,56%
0,39%2,52%
2,33%1,94%
1,59%2,01%
0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%12,00%
010.000.00020.000.00030.000.00040.000.00050.000.00060.000.000
31
dec.
200831
dec.
200931
dec.
201031
dec.
201131
dec.
201231
dec.
201331
dec.
201431
dec.
201531
dec.
201631
dec.
201731
dec.
201831
dec.
2019
%lei
Obligatiuni municipale Obligatiuni municipale-% in TOTAL activ
136
După cum se poate observa din Graficul nr. 0.17, investițiile făcute în titluri de
participare OPCVM au avut valori destul de mici, crescând pe ansamblu de peste 74 ori și cu
75.710.204 lei, de la 1. 029.883 lei în decembrie 2007 la 76.740.087 lei în decembrie 201 9.
Investițiile în titlurile de participare OPCVM au avut în anul 2008 cea mai puternică
reducere procentuală cu 25,08% (de la 1.029.883 lei la 771.618 lei), după care au urmat doar
ani de cre ștere până în anul 2018 când s -a produs o scădere cu 7,55%. Cea mai importantă
creștere a avut loc în anul 2015 și a fost de 23.113.027 lei în valoare absolută și cu 198,82%
în termeni relativi (de la 11.625.210 lei la 34.738.237 lei).
Graficul nr. 0.17 Evoluția valorii titlurilor de participare OPCVM și a ponderilor lor în
portofoliul Pilonului III (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 23.02.2020
Investițiile în obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale (include
obligațiuni BERD , BEI, BM și a lte obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale ) 1.029.883
771.618
1.095.274
1.863.618
5.307.693
6.828.503
8.515.954
11.625.210
34.738.237
48.550.910
66.122.401
61.127.121
76.740.0887,17%
0,91%0,54%0,57%1,22%1,14%
1,05%1,12%2,77%3,23%3,71%3,06%3,06%
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%
010.000.00020.000.00030.000.00040.000.00050.000.00060.000.00070.000.00080.000.00090.000.000
31
dec.
200731
dec.
200831
dec.
200931
dec.
201031
dec.
201131
dec.
201231
dec.
201331
dec.
201431
dec.
201531
dec.
201631
dec.
201731
dec.
201831
dec.
2019
%lei
Titluri de participare – OPCVM Titluri de participare – OPCVM-% in TOTAL activ
137
au crescut în perioada decembrie 2008 – decembrie 201 9 de aproape 18 ori și cu 41.055.360
lei, de la 2.423.381 lei la 43.478.741 lei.
Anual au fost creșteri dar și scăderi ale acestui tip de investiție , cei mai buni ani fiind
anul 201 8, cu o creștere absolută de 18.311.489 lei și anul 2010 o creștere relativă de
215,26% (de la 3.061.1 80 lei la 9.650.608 lei), pe când cel mai slab an a fost 201 9, cu o
scădere absolută de 17.413 .260 lei, și relativă de 28,6% (de la 60.892.001 la 43.478.741 lei).
Printre ultimele instrumente introduse în portofoliile fondurilor de pensii facultative,
cu valori deosebit de mici s -au aflat instrumentele de acoperire a riscului valutar (futures,
forward, swap, opțiuni ), a riscului de dobândă (futures, forward, swap, opțiuni ) și a riscului de
piață (futures și opțiuni pe acțiuni, mărfuri și metale prețioase ) (Norma nr. 11 privind
investirea si evaluarea activelor fondurilor de pensii private, 2012) .
Voi analiza în continuare evoluția portofoliului de investiții pe ani întregi. Astfel,
constat că în anul 2008 cea mai bună evoluție în mărime absolută au avut -o investițiile în
titluri de stat, valoarea acestora crescând cu 45.090.450 lei, pe când cea mai mare creștere
relativă au avut -o obligațiunile corporati ve, de 12.554,96%. Cel mai slab au evoluat titlurile
de participare OPCVM, ele fiind și singurele ca re au scăzut, atât valoric, cu 258.266 lei, cât și
procentual, cu 25,08%.
În anul următor am înregistrat cea mai mare creștere absolută a investițiilor în sumă de
92.790.547 lei, în cazul titlurilor de stat, iar cea mai mare creștere relativă, de 594,03%, în
cazul acțiunilor . Singurul instrument de investiții ce a cunoscut un regres în 2009 a fost
reprezentat de obligațiunile municipale, acestea scăzând valoric cu 1.790.993 lei și procentual
cu 20,36%.
Și în anul 2010 cea mai important ă creștere absolută, dintre toate instrumentele
financiare, au avut -o titlurile de stat, de 75.529.394 lei, pe când cea mai mare creștere relativă,
de 215,26%, a fost înregistrată în dreptul obligațiunilor organismelor străine
neguvernamentale. Cea mai nef avorabilă evoluție au avut -o, ca și în anul precedent,
obligațiunile munic ipale, ce au scăzut valoric cu 1.569. 542 lei, iar procentual cu 22,40%.
În anul 2011, pe primul loc la creșterea valorică s -au situat tot investițiile în titluri de
stat, cu 70.756.8 19 lei, iar din punct de vedere relativ creșterea maximă, de 184,81% s -a
consemnat în cazul titlurilor de participare OPCVM. Creșterea cea mai mică au avut -o
obligațiunile municipale, aceasta fiind de doar 2.018.125 lei. Procentual, cea mai redusă
creștere au avut -o acțiunile, aceasta fiind de 17,83%.
Anul 2012 aduce cea mai mare creștere absolută a investițiilor în sumă de 121.669.695
lei, în cazul titlurilor de stat și cea mai mare creștere relativă, de 65,44%, în cazul acțiunilor .
Obligațiunile municipal e au cunoscut cel mai mare regres în anul 2012, ele scăzând valoric cu
1.460.170 lei și procentual cu 19,59%.
Titlurile de stat au avut cea mai importantă creștere absolută dintre toate instrumentele
financiare și în anul 2013, cu o valoare de 113.165.482 lei, pe când cea mai mare creștere
relativă, de 70,53%, a fost consemnată în dreptul acțiunilor. Evoluția cea mai nefavorabilă au
avut-o din nou obligațiunile municipale, care au scăzut valoric cu 1.412.233 lei, iar procentual
cu 33,66%.
În anul 2014 cel m ai mult au crescut valoric tot investițiile în titluri de stat, cu
166.466.938 lei, aceasta fiind cea mai importantă creștere anuală în mărime absolută a valorii
unui instrument financiar din întreaga perioadă analizată. Din punct de vedere relativ creșter ea
maximă din anul 2014 a fost consemnată în dreptul obligațiunilor organismelor străine
138
neguvernamentale și s-a ridicat la 45,75% în timp ce scăderea absolută cea mai mare din
perioada analizata a u avut -o depozitele bancare de 16.599.139 lei, ele înregist rând și cea mai
puternică scădere relativă a unui instrument investițional din anul 2014 cu 25,73%.
Ca și în ceilalți ani, în anul 2015 titlurile de stat au înregistrat cea mai mare creștere
absolută a investițiilor în sumă de 113.235.625 lei, iar cea mai mare creștere relativă, de
683,1%, au avut -o obligațiunilor municipale. Scăderea valorică cea mai mare a fost
înregistrată de către depozitele bancare cu 1.340.318 lei, iar scăderea relativă maximă au avut –
o obligațiunile organismelor străine neguvernament ale și a fost de 2,93%.
În anul 2016 instrumentul investițional cu cea mai importantă creștere valorică a fost
reprezentat tot de titlurile de stat, creșterea fiind cu 134.871.020 lei, în timp ce creșterea cea
mai puternică în termeni relativi a fost de 51 ,13% și a fost trecută în dreptul depozitelor
bancare. Obligațiunile municipale au înregistrat creșterea cea mai slabă atât valoric cât și
procentual de 3.362.973 lei, respectiv de 10,63%.
În anul 201 7
Creșterea cea mai puternică , din punct de vedere valor ic, în anul 2017 au avut -o
plasamentele în titluri de stat , în creștere cu 89.018.939 lei față de anul 2016. Creșterea
relativă cea mai însemnată din anul 2017 a aparținut investițiilor făcute în obligațiuni ale
organismelor străine neguvernamentale și a f ost de 72,97% .
Obligaț iuni municipale au înregistrat scăderea maximă absolută cu 425.135lei, dar și
relativă cu 1,21%.
Creșterea maximă a valorii plasamentelor din a nul 201 8 a fost cea în titluri de stat , în
creștere cu 177.782.073 lei, iar în termeni rel ativi a fost de 43% și a fost trecută în dreptul
obligațiuni lor organismelor străine neguvernamentale .
Obligațiuni municipale au înregistrat cea mai slabă evoluție în termeni relativi a anului
2018, scăzând cu 7,81% , iar în termeni nominali, scăderea maxim ă a fost de 4.995.281 lei și a
aparținut plasamentelor în t itluri de participare – OPCVM .
În ultimul an supus analizei (anul 2019), creșterea investițiilor în acțiuni a fost cea mai
puternică atât în termeni absoluți (cu 239.928.694 lei) cât și relativi (cu 59,54% ).
Depozite bancare au înregistrat cea mai puternică scădere atât valorică (cu 41.438.513
lei), cât și procentuală (cu 39,79% ).
În continuare voi analiza evoluția ponderilor fiecărui instrument de investiții în totalul
portofoliului Pilonului III î n perioada 30 septembrie 2007 – 31 decembrie 201 9. Cu mici
excepții, cele mai importante dețineri au fost cele de titluri de stat. Ponderea acestora în
structura portofoliului a crescut, pe ansamblu, cu 35,80 %, de la 20,62% la 31 decembrie 2007
până la 56,42% la 31 decembrie 201 9 și a reprezentat cea mai bună evoluție de ansamblu
dintre toate instrumentele de investire în perioada respectivă.
Dacă ne referim la evoluția anuală a ponderii titlurilor de stat, aceasta a început cu trei
ani de creșteri după ca re tendința a fost de stabilizare, fluctuațiile anuale fiind sub 5% . Cea
mai mare creștere a fost cea de 36,3% din anul 2008 (de la 20,62% la 56,92%), cea mai
importantă scădere a avut loc în anul 2017 și a fost de 4,76% (de la 6 2,26% la 57,50%).
Creșterea anuală de 36,3% din anul 2008 a reprezentat de altfel cea mai mare creștere anuală a
ponderii în portofoliul investițional dintre toate instrumentele financiare și din întregul
interval de timp analizat .
În anul de început, 2007, fondurile de pensii facul tative au plasat majoritatea banilor
disponibili din contribuții în depozite bancare (96,29%), așteptând să atingă o masă critică
139
pentru a -și diversifica plasamentele și a se îndrepta către portofoliul -țintă. Conform normelor
în vigoare, fondurile de pensi i facultative erau scutite de obligativitatea diversificării
investițiilor, până la atingerea valorii de un milion de lei active nete, pentru o perioadă de
maximum un an de la data colectării primei contribuții. După atingerea pragului de un milion
de lei, administratorii aveau la dispoziție un interval de 90 de zile în care trebuiau să
diversifice investițiile în mod corespunzător și să se alinieze la portofoliul țintă, astfel încât să
se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de so cietăți comerciale și
concentrările de riscuri pe ansamblul activelor. La sfârșitul anului 2007, patru dintre cele
șapte fonduri depășiseră deja pragul de un milion de lei.
În totalul investițiilor Pilonului III, ponderea depozitelor bancare a scăzut per t otal cu
93,79%, de la 96,29% la 30 septembrie 2007 până la 2,50% la 31 decembrie 201 9 (Graficul
nr. 0.18). Chiar dacă la începutul perioadei, ponderile acestui tip de investiții au avut valori
mari și foarte mari, pe parcursul per ioadei analizate, acestea au scăzut foarte mult, având per
total, prin valoarea de 93,79%, cea mai mare scădere totală a ponderii dintre toate
instrumentele de investire pe perioada analizată.
Graficul nr. 0.18 Structura portofoliului de investiții al Pilonului III la 31 decembrie
2019 (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 23.02.2020
Cât privește evoluția anuală a ponderii acestui instrumen t, remarcăm o scădere în
primii doi ani (2008 și 2009), cel mai mult în anul 2008 cu 55,33% (de la 68,18% la 12,85%),
iar apoi o ușoară urcare în următorii doi ani (2010 și 2011), anul cel mai favorabil fiind anul
Depozite bancare -%
in TOTAL activ
2,50%
Titluri de Stat -% in
TOTAL activ
56,42%
Obligatiuni
municipale -% in
TOTAL activ
2,01%Obligatiuni
corporative -%
in TOTAL activ
8,39%Obligațiuni ale
organismelor
straine
neguvernamentale –
% in TOTAL activ
1,73%Actiuni -% in TOTAL
activ
25,60%Titluri de
participare –
OPCVM -% in TOTAL
activ
3,06%
140
2011, când ponderea a crescut cu 2,39% (de la 6,09% la 8,48%). Reduce rea ponderii din anul
2008 (cu 55,33%) a reprezentat cea mai slabă evoluție anuală a ponderii unui instrument
financiar în perioada analizată. Acest fapt este pe deplin justificat, deoarece la începutul
anului 2008 șapte dintre f ondurile de pensii atinseseră pragul de un milion de lei al activului
net și erau, conform legii, obligate să se alinieze la portofoliul țintă prin diversificarea
investițiilor.
Un alt instrument de investiții ales de fondurile de pensii a fost reprezenta t de
obligațiunile corporative. În totalul investițiilor, ponderea acestora a fost în creștere, de la
0,7% la 31 decembrie 2007 până la 8,39% la 31 decembrie 201 9 (vezi Graficul nr. 3.18) ,
reprezentând un plus de 7,69%.
Anii 200 8, 2011 , 2017, 2018 și 2019 au adus creșteri ale ponderii acestor instrumente
cu un plus maxim de 14,27% în anul 2008 (de la 0,7% la 14,97%), în ceilalți ani având loc
reduceri ale ponderii, cea mai mare scădere fiind în anul 2009, de -8,08% (de la 14,97% la
6,89%).
Ponderi destul de importante în portofoliul de investiții al fondurilor de pensii au avut
și investițiile în acțiuni, acestea crescând pe ansamblu cu 2 4,92%, de la 0,68% în septembrie
2007 la 2 5,60% în decembrie 201 9 (vezi Graficul nr. 3.18) .
Cea mai importantă creșterea a nuală a ponderii acțiunilor în totalul portofoliului
Pilonului III a fost cea din anul 2009 de 8,21% (de la 4,4% la 12,61%). Scăderi ale ponderii
acțiunilor s -au înregistrat doar în 3 ani (2011 , 2015 și 2018 ), cea mai puternică scădere a fost
anul 201 8, cu 2,23% (de la 22,37 % la 20,14 %).
Ponderea investițiilor fondurilor în obligațiuni municipale în totalul investițiilor a
înregistrat o scădere totală cu 8, 41%, de la 10, 42% la 3 1 decembrie 2008 la 2, 01% la 31
decembrie 2019 (vezi Graficul nr. 3.18) .
Cu exce pția a 4 ani ( 2008, 2011 , 2015 și 2015 ) s-au înregistrat scăderi ale ponderii
acestor instrumente de investire, scăderea cea mai mare fiind de 6,99% în 2009 (de la 10,42%
la 3,43%), iar în anul 2015 ponderea a crescut cu 2,13% (de la 0,39% la 2,52%), fii nd cea
mai mare creștere a ponderii acestui instrument investițional.
Obligațiunile organismelor străine neguvernamentale au avut evoluția cea mai
constantă a ponderii în totalul investițiilor, pe ansamblu aceasta scăzând cu 1,14%, de la
2,87% la 31 decemb rie 2008 la 1, 73% la 31 decembrie 201 9 (vezi Graficul nr. 3.18) .
Anii 2010, 2014 , 2016 , 2017 și 2018 au înregistrat creșteri anuale ale ponderii, cea
mai mare a fost cea cu 1,44% din 2010 (de 1,5% la 2,94%), în ceilalți ani ponderea
diminuând u-se, scăderea maximă fiind de 1,37% în anul 2009 (de la 2,87% la 1,5%).
O scădere totală a ponderii în totalul portofoliului au înregistrat și titlurile de partic ipare
OPCVM. Aceasta a fost de 4 ,11%, de la 7,17% la 31 decembrie 2007 la 3,06% la 31
decembrie 201 9. Cea mai mare scădere fiind de 6,26% î n 2008 (de la 7,17% la 0,91%), iar
creșterea cea mai mare fiind cu 1,65% în anul 2015 (de la 1,12% la 2,77%).
Analizând evoluția ponderilor investițiilor pe fiecare an în parte, remarcăm că evoluția
cea mai bună, în anul 2008, au avut -o titlurile de stat, a căror pondere a crescut cu 36,3% (de
la 20,62% la 56,92%), pe când cel mai slab au evoluat depozitele bancare, ponderea lor în
portofoliul investițional scăzând cu 55,33% (de la 68,18% la 12,85%).
În următorul an, 2009, p e primul loc s -au situat tot investițiile în titluri de stat, acestea
înregistrând cea mai mare creștere a ponderii, cu 11,99% (de la 56,92% la 68,91%), în timp ce
141
obligațiunile corporatiste au avut cea mai mare scădere a ponderii, cu 8,08% (de la 14,97% l a
6,89%).
În anul 2010 cea mai mare creștere a ponderii s -a înregistrat în dreptul depozit elor
bancare, cu o creștere de 2,39% (de la 6,09% la 8,48%), pe când cea mai mare scădere au
avut-o titlurile de st at, ele scăzând cu 3 ,06% (de la 68,91% la 65,85%).
Obligațiunile corporatiste au avut, în anul 2011, evoluția cea mai bună din punct de
vedere al creșterii ponderii în total activ, cu un plus de 0,66% (de la 6,58% la 7,24%), în timp
ce evoluția cea mai defavorabilă au avut -o acțiunile, a căror pondere a sc ăzut c u 1,59% (de la
14,1% la 12,51%).
Dinamica cea mai bună în anul 2012 au avut -o acțiunile, a căror pondere a crescut cu
2,55%, pe când cel mai slab au evoluat depozitele ban care, procentul lor scăzând cu 2,00%.
În anul 2013 tot acțiunile au înregistrat cea mai mare creștere a ponderii, cu 3,89%, iar
titlurile de stat au avut cea m ai mare scădere a ponderii, cu 3,93%.
Următorul an, 2014, ponderea acțiunilor a avut cea mai bună evoluție cu un plus de
2,50%, pe când cea mai mare scădere, cu 3,33%, a fost î nregistrată în cazul depozitelor
bancare.
Anul 2015 a consemnat cea mai mare creștere a ponderii în dreptul obligațiunilor
municipale, cu un plus de 2,13%, pe când cea mai defavorabilă evoluție au avut -o titlurile de
stat, ele scăzând cu 2,19%.
În anul 201 6 depozitele bancare au înregistrat cea mai mare creștere a pond erii, de
0,97%, iar titlurile de stat au avut cea mai mare scădere a ponderii, de 1,65%.
Titlurile de stat au înregistrat cea mai puternică scădere a ponderii în total ul activ ului
din anul 201 7, o scădere cu 4,76%, în timp ce obligațiunile corporative au reușit să aibă o
creștere a ponderii în portofoliu cu 1,76%.
În anul 2018 ponderea titlurilor de stat a crescut cu 2,64% față de anul anterior,
aceasta fiind cea mai mare creștere a anului, iar deținerea în acțiuni s -a diminuat cel mai
puternic cu 2,22%. În anul următor (2019) , situația s -a inversat în sensul că ponderea
acțiunilor în totalul activului a ocupat prima poziție cu o creștere de 5,46%, în timp ce titlurile
de stat s -au aflat în scăd ere cu 3,72% față de anul 2018 , înregistrând scăderea cea mai
însemnată a ponderii din anul 2019 .
3.7. Evoluția valorii unitare a activului net la fondurile de pensii din
Pilonul III
După cum se știe, valoarea unitară a activului net (VUAN) este definit ă ca raportul
între valoarea activului net al fondului de pensii la o anumită dată și numărul total de unități
ale fondului la aceeași dată. Ea exprimă rentabilitatea unui fond de pensii, iar evoluția sa arată
modul cum administratorul, prin investițiile pe care le -a făcut, a reușit să valorifice
contribuțiile participanților .
Pe baza datelor publicate pe site -ul www.asfromania.ro am reprezentat în Graficul nr.
0.19 evoluția anuală a VUAN pentru cele 14 fonduri de pensii facultative de la înființarea
fiecăruia până la 31 decembrie 201 9. VUAN de pornire în cadrul fiecărui fond de pensii a fost
stabilită prin lege la nivelul de 10 lei.
142
Din evoluția anuală a valorii unitare a activului net, pentru cele 10 fonduri ce formau
Pilonul III l a 31 decembrie 201 9, remarcăm faptul că doar fondul RAIFFEISEN
ACUMULARE a avut o evoluție crescătoare în fiecare an, celelalte înregistrând cel puțin o
scădere anuală a VUAN de la un an la altul în perioada cuprinsă între momentul înființării
fiecărui fon d de pensii facultativ și data de 31 decembrie 2019 .
În continuare, vom analiza evoluția anuală a VUAN pentru fiecare fond în parte.
Evoluția VUAN pentru fondul RAIFFEISEN ACUMULARE a avut creșteri în fiecare
an, fiind singurul fond care a înregistrat doar creșteri anuale ale VUAN , cea mai favorabilă
evoluție fiind în anul 201 9, cu o creștere de 2, 259109 lei (de la 21,591749 lei la 23,850858
lei). Cea mai slabă creștere a VUAN a fost anul 2011, cu o creștere de doar 0,137076 lei (de
la 13,612872 lei la 13,7 49948 lei).
Pe poziția a doua s-a situat cel de -al doilea fond al firmei NN, fondul NN ACTIV, care
a înregistrat creșteri ale VUAN în fiecare an de funcționare cu excepția anului 2011 când a
scăzut cu 0,316 595lei. Cea mai mare creștere anuală a VUAN pent ru un fond de pensii
facultativ a fost cea din anul 2019 a fondul ui NN ACTIV , creștere cu 2,676080 lei (de la
21,014194 lei la 23,690274 lei). Scădere a VUAN cea mai însemnată a acestui fond a avut loc
în anul 2011 cu 0,316595 lei (de la 14,502262 lei la 14 ,185667 lei).
Fondul NN OPTIM a fost lider în fiecare până în anul 2016 când a fost devansat de
fondul RAIFFEISEN ACUMULARE , în prezent se află pe poziția a III -a din punct de vedere
al VUAN , care a crescut în fiecare an cu excepția anului 2018 când a înre gistrat o ușoară
scădere anuală cu 0,120358 lei . În anul 20 19 notăm cea mai mare creștere anuală de 2, 128987
lei (de la 21,078068 lei la 23,207005 lei), pe când cea mai slabă creștere a avut loc în anul
2011 și a fost de 0,263118 lei (de la 14,726382 lei l a 14,9895 lei). Creșterea din anul 20 19 (de
2,128987 lei) a reprezentat cea mai mare creștere anuală a VUAN din toți anii de funcționare
pentru NN OPTIM .
O evoluție anuală a VUAN asemănătoare cu cea a celuilalt fond al firmei Allianz –
Țiriac, a avut -o și fondului AZT VIVACE. Acesta, a înregistrat creșteri anuale, dintre care cea
mai importantă în anul 2019, de 2,670485 lei (de la 19,087862 lei la 21,758347 lei). În anul
2008 valoarea VUAN a înregistrat cea mai puternică scădere de 0,6 593 lei (de la 1 0,1817 lei
la 9,5224 lei).
În toți anii de funcționare, fondul AZT MODERATO a înregistrat creșteri anuale ale
VUAN, cu excepția anului 2008, când s -a consemnat unica evoluție negativă a VUAN, de
0,4255 lei (de la 10,32 13 lei la 9,8958 lei). Creșterea maximă a fost cea din anul 20 19 de
2,259073 lei (de la 19,426529 lei la 21,685602 lei).
Pentru fondul BCR PLUS, valoarea unitară a activului net a crescut în fiecare an, cea
mai bună evoluție fiind cea din anul 201 9, de 1,990334 lei (de la 1 8,442302 lei la 20,432636
lei). Anul 201 8 a fost singurul în care fondul de pensii facultative a înregistrat o scădere,
aceasta a fost de 0,406201 lei (de la 1 8,848503 lei la 1 8, 442302 lei).
Pentru fondul PENSIA MEA VUAN a avut o evoluție anuală crescătoare în fiecare an
de funcționare, cu excepția an ilor 2008 și 2018 . Astfel, creșterea maximă a fost de 1, 556654
lei în anul 201 9 (de la 1 7,688446 lei la 1 9,245100 lei), iar reducerea VUAN din anul 2008, a
fost cea mai importantă din istoria fondului în valoare de 0,038 lei (de l a 10,16 78 lei la
10,1298 lei).
143
Singurul an în care f ondul de pensii facultative STABIL a înregistrat o scădere a
VUAN a fost anul 2018, scăderea a fost de 0.029532 lei. Cea mai bună evoluție a fost cea din
anul 2019 de 1, 7270 lei (de la 1 7,158176 lei la 1 8,885176 lei) .
Graficul nr. 0.19 Evoluția anuală a VUAN la fondurile de pensii din Pilonul III (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 23.02.2020
Cu excepția anului 2018, î n fiecare an în care a activat pe piață , fondul de pensii BRD
MEDIO a avut creșteri ale VUAN, cel mai bun fiind anul 2019, cu o creștere de 1, 466401 lei
(de la 1 5,326214 lei la 1 6,792615 lei), iar cel mai slab fiind anul 2011 , cu un plus de numai
0,119221 lei (de la 11,14802 lei la 11,267241 lei).
Pe ultima poziție raportat la VUAN se află fondul AEGON ESENTIAL, care a reușit
să obțină cea mai bună creștere în anul 2019 cu 1,360049 lei. Cel mai slab an al fondului a
fost anul 2018 când fondul a înregistrat o scădere a VUAN cu 0,024208 lei.
Analizând fiecare an în parte, observăm că la sfârșitul primului an de funcționare , anul
2007, cele șase fonduri facultative existente pe piață marcaseră o evoluție pozitivă față de
valoarea inițială de 10 lei și aveau VUAN în următoarea ordine: 1. NN OPTIM – 10,69 lei; 2. 11,57180716,792615
10,092023,850858
0510152025lei
AEGON ESENTIAL AZT MODERATO AZT VIVACE
BCR PLUS BRD MEDIO BRD PRIMO
CONCORDIA MODERAT EUREKO CONFORT NN ACTIV
NN OPTIM OTP STRATEG PENSIA MEA
RAIFFEISEN ACUMULARE STABIL
144
NN ACTIV – 10,64 lei; 3. AZT MODERATO – 10,3265 lei; 4. PENSIA MEA – 10,1658 lei;
5. BCR PLUS – 10,14 lei; 6. AZT VIVACE – 10,1263 lei.
În anul 2008 trei dintre fonduri au a vut evoluții negative ale VUAN: PENSIA MEA,
AZT MODERATO și AZT VIVACE, fond care a avut cea mai mare scădere anuală a VUAN,
de -0,6039 lei (de la 10,1263 lei la 9,5224 lei). Celelalte cinci fonduri au avut evoluții
favorabile ale VUAN, cea mai mare crește re fiind în dreptul fondului BCR PLUS, de 0,5704
lei de la 10,14 lei la 10,7104 lei).
Clasamentul de la sfârșitul anului 2008 aduce pe primele trei locuri, ca nivel al
VUAN, fondurile NN OPTIM, cu 11,1692 lei (acesta fiind și primul fond ce a depășit nivel ul
de 11 lei), NN ACTIV cu 10,8885 lei și BCR PLUS, cu 10,7104 lei. Pe ultimele trei locuri se
situau fondurile RAIFFEISEN ACUMULARE cu 10,0218 lei, AZT MODERATO cu 9,8958
lei și AZT VIVACE, cu VUAN de doar 9,5224 lei.
În anul 2009, fondul EUREKO CONFORT a fost singurul fond care a avut o evoluție
negativă a VUAN, de -1,989435 lei (de la 10 lei la 8,010565 lei). Celelalte fonduri au
înregistrat creșteri ale VUAN, cea mai mare fiind cea a fondului NN OPTIM, de 2,075548 lei
(de la 11,1692 lei Ia 13,244748 lei ).
La sfârșitul anului 2009 primele trei fonduri ca valoare unitară a activului net erau NN
OPTIM cu VUAN de 13,244748 lei (acesta fiind totodată și primul fond de pensii facultative
ce trecea de pragul de 13 lei), NN ACTIV cu 12,96305 lei și CONCORDIA MOD ERAT cu
12,467121 lei. Pe ultimele locuri se situau fondurile STABIL, cu 10,604551 lei, BRD MEDIO
cu 10,348906 lei și EUREKO CONFORT cu 8,010565 lei.
În următorul an, 2010, notăm evoluții favorabile ale VUAN pentru toate cele 11
fonduri ale Pilonului III, cea mai semnificativă având -o fondul RAIFFEISEN
ACUMULARE, de 1,709763 Iei (de la 11,903109 lei la13,612872 lei), în timp cea mai slabă
a fost a fondului CONCORDIA MODERAT, de 0,71295 lei (de la 12,467121 lei la
13,180071 lei).
Clasamentul de la finalul ac estui an din punct de vedere al VUAN găsește pe primele
trei locuri fondurile NN OPTIM, cu VUAN de 14,726382 lei, NN ACTIV cu 14,502262 lei și
RAIFFEISEN ACUMULARE cu 13,612872 lei. Ultimele locuri erau ocupate de aceleași
fonduri ca și la finalul anului 2 009, STABIL cu 11,649504 lei, BRD MEDIO cu 11,14802 lei
și EUREKO CONFORT cu 9,223446 lei.
În anul 2011 s -au înregistrat creșteri ale VUAN pentru 10 din cele 11 fonduri
facultative, evoluția cea mai bună având -o fondul CONCORDIA MODERAT, cu un plus de
1,107637 lei (de la 13,180071 lei la 14,287708 lei). Singurul fond al cărei VUAN a înregistrat
scădere a fost NN ACTIV, cu o reducere de -0,316595 lei (de la 14,502262 lei la 14,185667
lei).
Primele trei fonduri ca nivel al VUAN erau, la finalul lui 2011, NN O PTIM cu
14,9895 lei, CONCORDIA MODERAT cu 14,287708 lei și NN ACTIV cu 14,185667 lei. Pe
ultimele trei poziții găsim din nou fondurile STABIL cu 11,834395 lei, BRD MEDIO cu
11,267241 lei și EUREKO CONFORT cu 9,446852 lei.
Începând cu anul 2012, toate fondu rile pilonului al III -lea au înregistrat doar creșteri
anuale ale VUAN. Astfel, cea mai mare creștere din anul 2012 a fost înregistrată de fondul
RAIFFEISEN ACUMULARE și a fost de 1,8033 lei, de la 13,7499 lei la 15,5532 lei, iar cea
mai slabă a fost de 0, 6856 lei de la 11,2672 lei la 11,9528 lei a fondului BRD MEDIO. La
finele acestui an, primele trei fonduri ca nivel al VUAN au fost NN OPTIM, cu o valoare a
145
VUAN de 16,2504 lei, urmat de NN ACTIV cu o valoare de 15,8129 lei și CONCORDIA
MODERAT cu o valoar e de 15,6857 lei. Ultimele poziții au fost ocupate de fondul STABIL
cu 13,1648 lei, BRD MEDIO cu 11,9528 lei și EUREKO CONFORT cu 10,4664 lei.
În anul 2013, creșterea maximă a aparținut fondului RAIFFEISEN ACUMULARE și
a fost de 2,2049 lei, iar creșterea m inimă a fost de 1,2660 lei pentru fondul EUREKO
CONFORT. Sfârșitul de an găsește pe prima poziție fondul NN OPTIM cu o valoare a VUAN
de 18,1643 lei, urmat de RAIFFEISEN ACUMULARE cu o valoare a VUAN de 17,7582 lei
și NN ACTIV cu o valoare a VUAN de 17,549 4 lei. Cele mai slabe poziții au fost ocupate de
fondul STABIL cu o valoare a VUAN de 14,7249 lei, BRD MEDIO cu o valoare a VUAN de
13,3064 lei și EUREKO CONFORT cu o valoare a VUAN de 11,7324 lei.
Cea mai bună creștere a valorii anuale a VUAN din anul 201 4 a fost de 1,6108 lei
înregistrată de fondul RAIFFEISEN ACUMULARE, pe când cea mai slabă a fost de 0,9335
lei și a aparținut fondului AZT MODERATO. Cele mai mari valorii ale VUAN, la finele
anului 2014, au fost cele ale fondurilor: NN OPTIM, cu 19,4635 le i, RAIFFEISEN
ACUMULARE cu 19,3689 lei și NN ACTIV cu 18,8455 lei. Cele mai mici valori ale VUAN
au fost înregistrate de fondurile: STABIL cu o valoare de 16,0049 lei, BRD MEDIO cu
14,6181 lei și EUREKO CONFORT cu 12,9702 lei.
În anul 2015, VUAN cu creșter ea cea mai mare a înregistrat -o fondul BCR PLUS și a
fost cu 0,5963 lei, iar cea mai mică a fost cea a BRD MEDIO cu 0,1768 lei. La sfârșitul
acestui an prima poziție în ceea ce privește valoarea VUAN a fost ocupată de către fondul NN
OPTIM cu 19,9407 lei, urmat de fondul RAIFFEISEN ACUMULARE cu 19,9089 lei și de
fondul NN ACTIV cu 19,4036 lei.
Ultimele poziții au aparținut fondurilor: STABIL cu o valoare a VUAN de 16,3339 lei ,
BRD MEDIO cu o valoare a VUAN de 14,7949 lei și AEGON ESENTIAL cu 9,762548 lei .
La data de 31 decembrie 2016 fondul RAIFFEISEN ACUMULARE avea cea mai
mare VUAN, de 20,551922 lei, fiind urmat de NN OPTIM cu 20,537435 lei și NN ACTIV cu
20,099764 lei, aceste trei fonduri înregistrând cele mai mari creșteri ale VUAN față de
valoarea inițială de 10 lei. Ultimele trei fonduri erau în continuare STABIL cu 16, 691342 lei
și BRD MEDIO cu 15, 068752 lei și AEGON ESENTIAL cu 10,007014 lei .
În anul 2017 pe primul loc se menține RAIFFEISEN ACUMULARE cu VUAN de
21,270307 lei, secondat de NN ACTIV cu VUAN de 21,243563 lei, iar pe poziția a III -a se
situa NN OPTIM cu VUAN de 21,198426 lei. Pe ultimele trei poziții se aflau: fondul
STABIL cu VUAN de 17,187708 lei, fondul BRD MEDIO cu VUAN de 15,341139 și fondul
AEGON ESENTIAL cu VUAN de 10,235966 lei.
Fondul RAIFFEISEN ACUMULARE păstrează poziția fruntașă și în anul 2018 cu un
VUAN de 21,591749 lei, fiind urmat de fondul NN OPTIM cu VUAN de 21,078068 lei, iar
pe ultima treaptă a podiumului se găsea fondul NN ACTIV cu VUAN de 21,014194 lei. La
sfârșitul cla samentului se aflau în ordinea valorii VUAN fondurile: STABIL (17,158176 lei),
BRD MEDIO (15,326214 lei) și AEGON ESENTIAL (10,211758 lei).
La finele anului 2019 fondul RAIFFEISEN ACUMULARE avea cel mai ridicat nivel
al valorii unitare a activului net de 23,850858 lei, fiind secondat de fondul NN ACTIV cu o
valoare de 23,690274 lei, iar al III -lea în clasament era fondul NN OPTIM cu 23,207055 lei.
Pe ultimele trei poziții s -au aflat fondurile : STABIL cu 18,885176 lei, BRD MEDIO
cu 16,792615 lei și AEGON ESENTIAL cu 11,571807 lei.
146
CAPITOLUL 4 . MODELAREA ECONOMETRICĂ A EVOLUȚIEI
VALORII UNITARE A ACTIVULUI NET PENTRU FONDURILE DE PENSII
PUBLICE ADMINISTRATE PRIVAT DIN ROMÂNIA
4.1 Influența dinamicii contribuției lunare medii /participant la
Pilonul II de pensii asupra evoluției valorii unitare a activul ui net a
fondu rilor de pensii
Decidenții politici au luat măsuri de diminuare a cotei de contribuții la fondurile de
pensii obligatorii administrate privat ( Pilonul II) din România de la 5,1%, cât reprezint ă la
finele anului 2017 , la 3,75%, începând cu ianuarie 2018 . Acest fapt a afectat î n mod negativ
evoluția contribuției medii /participant la fondurile de pensii din Pilonul II și din acest mo tiv
îmi propun să analizez prin intermediul unui model unifactori al de regresie influența pe care o
exercită contribuția medie la un fond de pensii asupra valorii unitare a activului net (VUAN)
și prin aceasta asupra pensiei pe care o vor primii viitorii pensionari de la Pilonul II. Urmăresc
să obțin un model econometri c ce poate fi utilizat pentru efectuarea de prognoze utilizând un
software specializat (EViews 10+ Student Version Lite), acesta ”reprezintă un pachet
software ușor de folosit și inovativ pentru analiză, modelare și previziune statistică” (Andrei,
2018) . Folosind datele statistice publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din
perioada 2010 -2019, doresc să prognozez nivelul VUAN pentru perioada 31 decembrie 20 20-
31 decembrie 202 5, în condițiile în care contribuția medie /participant își va menține tendința
de evoluție.
4.1.1 Metodologia cercetării
Bazându -mă pe propriile cercetări efectuate în domeniu fondurilor de pensii obligatorii
administrate privat, am decis să construiesc un model econometric în care să includ doi
indicatori: valorile reale ale contribuției medii /participant la Pilonul II precum și valoarea
unitară a activului net , pentru trei fondu ri de pensii obligato rii administrat e privat : NN, BRD
și ARIPI . Am ales fondul NN deoarece acesta a ocupat o perioadă îndelungată (2008 -2017)
prima poziție din punctul de vedere al valorii unitare a activului net, am selectat fondul BRD
întrucât performanțele sale au fost cele mai scăzute în ceea ce privește valoarea unitară a
activului net și fondul ARIPI pentru că aprec iez că acest fond a avut rezultate medii din punct
de vedere al dinamicii indicatorului menționat .
Forma modelului este:
𝑉𝑈𝐴𝑁 = 𝛽0+𝛽1∗𝐶𝑀
unde:
VUAN – variabila endogenă, adică valoarea unitară a activului net a fondului de
pensii administrat privat înregistrată la data 31 decembrie a fiecărui an supus analizei ;
CM – variabila exogenă, reprezentată de contribuția lunară medie /participant la
un fond de pensii obligatorii ad ministrat privat (Pilonul II) din România , înregistrată la
data 31 decemb rie a fiecărui an supus analizei .
Pentru analiza corelațiilor dintre cele două variabile ale modelului, voi utiliza date cu
frecvență anuală , înregistrate în ultima zi a fiecărui an supus analizei, date ce se regăsesc pe
147
site-ul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) din România
(https://asfromania.ro/en/) .
Utilizând software -ul EViews 10+ Student Version Lite, voi estima cele trei model e,
folosind metoda celor mai mici pătrate și voi testa validitatea modelelor , gradu l de bonitate al
fiecărui model , ipotezele modelului unifactorial de regresie și semnificația statistică a
parametrilor incluși în model. În cele din urmă, pe baza celor trei modele econometrice voi
încerca să previzionez nivelul VUAN p entru perioada 2020 -2025.
4.1.2 Date utilizate. Definirea variabilelor modelului
Valoarea unitară a activului net (VUAN) reprezintă indicatorul în baza căruia se
stabilește suma de bani disponibilă efectiv în contul personal al fiecărui participant.
Contribuția medie pe par ticipant la fondurile de pensii din Pilonul II a crescut de la an la
an pentru cele trei fonduri , așa cum se observă și în Graficul nr. 0.1. Acest indicator a avut o
tendință crescătoare pentru cele trei fonduri analizate , însă s -a manifestat mai puternic în
cazul fondului NN, în timp ce în cazul fondului BRD se poate remarca tendința de creștere
cea mai puțin accentuată.
Graficul nr. 0.1 Evoluția contribuției medii/participant pentru fondurile NN, BRD și
ARIPI din Pilonul II de pensii din România în perioada decembrie 2010 – decembrie
2019
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020 34,95166,84
40,09162,53
44,99202,71
0,0050,00100,00150,00200,00250,00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019lei/participant
CM ARIPI CM BRD CM NN Liniar (CM ARIPI)
Liniar (CM BRD) Liniar (CM NN) Liniar (CM NN)
148
În Tabelul nr. 0.1 sunt prezentate valorile înregistrate la data de 31 decembrie de cele
două variabile ce fac obiectul analizei din perioada 20 10-2019, pentru fondurile: NN, ARIPI
și BRD .
Tabelul nr. 0.1 Valorile înregistrate la 31 decembrie de VUAN și contribuția
medie/participant pentru fondurile NN, BRD și ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Din datele statistice furnizate de EViews 10+ S tudent Version Lite și prezentate în
Graficul nr. 0.2, Graficul nr. 0.3 și Graficul nr. 0.4 rezultă că nivelu rile medi i ale
contribuției medii/participant pentru perioada cuprinsă î ntre anii 20 10 și 2016 a fost de :
119,2349 lei/participant în cazul fondului NN , 96,21668 lei/participant în cazul fondului BRD
și 96,52119 lei/participant în cazul fondului ARIPI . Abater ile standard au fost de: 54,88461
(NN) , 42,97872 (BRD ) și 46,11597 (ARIPI).
Graficul nr. 0.2 Statistica descriptivă a contribuției medii/participant a fondului NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Distribuțiile prezentă o ușoară asimetrie pozitivă, cea ce presupune că valorile mai
ridicate sunt prezente în partea stângă, fapt pus în evidență prin intermediul coeficienților de
asimetrie Skewness care au valorile : 0,130053 (în cazul fondului NN), 0,168688 (în cazul
fondului BRD) și 0,138667 (în cazul fondului ARIPI). Totodată, coeficienții de aplatizare
0123
25 50 75 100 125 150 175 200 225Series: CM_NN
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 119.2349
Median 114.4930
Maximum 202.7059
Minimum 44.98991
Std. Dev. 54.88461
Skewness 0.130053
Kurtosis 1.669061
Jarque-Bera 0.766272
Probability 0.681720
CM_ARIPI CM_BRD CM_NN VUAN_ARIPI VUAN_BRD VUAN_NN
2010 34.95365 40.09317 44.98991 14.33221 12.96302 15.13536
2011 44.62742 47.60150 57.24542 14.87650 13.44387 15.43008
2012 54.54697 56.79220 69.96684 16.55154 14.44853 17.01465
2013 72.65095 74.59532 91.45920 18.73224 16.22634 18.93632
2014 80.78827 80.66790 101.4312 20.37293 18.02032 20.68960
2015 103.6292 101.7125 127.5548 21.17464 18.59895 21.53651
2016 118.3267 116.3870 143.7868 21.98129 19.23199 22.39795
2017 141.5620 137.6329 173.5898 22.86690 19.78620 23.34290
2018 147.2893 144.1575 179.6187 22.85594 19.97175 23.54050
2019 166.8447 162.5269 202.7059 25.74657 22.16189 26.27869
149
Kurtosis au valorile: 1, 669061 (NN), 1, 661697 (BRD) și 1,652926 (ARIPI), mai mici decât
3, ceea ce arată că avem o distribuție platicurtică pentru a v alorilor contribuției medii pe
participant pentru fiecare dintre cele trei fonduri .
Graficul nr. 0.3 Statistica descriptivă a contribuției medii/participant a fondului BRD
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Valoarea contribuției lunare medii/participant a crescut astfel: de la un minim de
44,9899 1 lei/participant în anul 2010 la un maxim de 202,7059 lei/participant atins în anul
2019 în cazul fondului NN, de la un minim de 40,09317 lei/participant în anul 2010 la un
maxim de 162,5296 lei/participant atins în anul 201 9 în cazul fondului BRD și de la un minim
de 34,95365 lei/participant în anul 2010 la un maxim de 166,8447 lei/participa nt atins în anul
2019 în cazul fondului ARIPI.
Graficul nr. 0.4 Statistica descriptivă a contribuției medii/participant a fondului ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfr omania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
0123
25 50 75 100 125 150 175Series: CM_ARIPI
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 96.52191
Median 92.20872
Maximum 166.8447
Minimum 34.95365
Std. Dev. 46.11597
Skewness 0.138667
Kurtosis 1.652926
Jarque-Bera 0.788135
Probability 0.674309
0123
25 50 75 100 125 150 175Series: CM_BRD
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 96.21668
Median 91.19018
Maximum 162.5269
Minimum 40.09317
Std. Dev. 42.97872
Skewness 0.168688
Kurtosis 1.661697
Jarque-Bera 0.793699
Probability 0.672435
150
Valoarea unitară a activului net (VUAN) este indicatorul utilizat la calcularea sumei de
bani disponibilă efectiv în contul personal al fiecărui participant la un moment dat , prin
înmulțirea sa cu numărul de unități de fond disponibile la acea dată . Rentabilitatea fiecărui
fond de pensii se reflectă în valoarea VUAN -ului. Rata de rentabilitate a unui fond de pensii
este principalul indicator de performanță al unui fond de pensii administrate privat, ale cărui
formule de calcul sunt stabilit e prin normele emise de către Autoritatea de Supraveghere
Financiară din România .
Graficul nr. 0.5 Statistica descriptivă a valorii unitare a activului net (VUAN) pentru
fondul de pensii obligatoriu administrat privat NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Analizând datele statistice obținute cu ajutorul EViews 10+ Student Version Lite și
prezentate în: Graficul nr. 0.5, Graficul nr. 0.6 și Graficul nr. 0.7, reiese că nivelul mediu al
VUAN aferent fondurilor de pensii private: NN, BRD și ARIPI, pentru perioada cuprinsă
între anii 2010 și 2019 a fost de: 20,43026 lei (pentru fondul NN), 17,48529 lei (pentru fondul
BRD) și 19,94908 lei (pentru fondul ARIPI).
Graficul nr. 0.6 Statistica descriptivă a valorii unitare a activului net (VUAN ) pentru
fondul de pensii obligatoriu administrat privat BRD
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
01234
15.0 17.5 20.0 22.5 25.0 27.5Series: VUAN_NN
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 20.43026
Median 21.11306
Maximum 26.27869
Minimum 15.13536
Std. Dev. 3.718723
Skewness -0.120286
Kurtosis 1.874819
Jarque-Bera 0.551628
Probability 0.758954
0123456
12.5 15.0 17.5 20.0 22.5Series: VUAN_BRD
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 17.48529
Median 18.30964
Maximum 22.16189
Minimum 12.96302
Std. Dev. 3.082487
Skewness -0.207119
Kurtosis 1.816058
Jarque-Bera 0.655547
Probability 0.720526
151
Abaterile standard pentru cele trei fonduri au fost de: 3,718723 (în cazul fondului
NN), 3,082487 (în cazul fondului BRD) și 3,751892 (în cazul fondului ARIPI).
Coeficienții de asimetrie Skewness, calculați cu EViews 10+ Student Version Lite , au
următoarele valori: – 0,120286 în cazul fondului NN, – 0,207119 în cazul fondului BRD și –
0,208849 în cazul fondului ARIPI, observându -se că distribuțiile prez intă o ușoară asimetrie
negativă, din acest motiv valorile mai ridicate au o probabilitate mai mare de apariție în partea
dreaptă.
Coeficienții de aplatizare Kurtosis au valorile: 1, 874819 (în cazul fondului NN),
1,816058 (în cazul fondului BRD) și 1.922567 (în cazul fondului ARIPI), valori ce arată
existența unor distribuții platicurtice.
Graficul nr. 0.7 Statistica descriptivă a valorii unitar e a activului net (VUAN) pentru
fondul de pensii obligatoriu administrat privat ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Valoarea VUAN a crescut : de la un minim de 15,13536 în anul 20 10 la un maxim de
26,27869 lei atins în anul 201 9, în cazul fondului NN, de la un minim de 1 2,96302 în anul
2010 la un maxim de 22,16189 lei atins în anul 201 9, în cazul fondului BRD și de la un
minim de 14,33221 în anul 2010 la un maxim de 25,74657 lei atins în anul 201 9, în cazul
fondului ARIPI .
Contribuțiile medii lunar e/participant a crescut în fiecare an în perioada 2010 -2019,
evoluți ile fiind prezentate în Graficul nr. 0.8.
01234
12.5 15.0 17.5 20.0 22.5 25.0 27.5Series: VUAN_ARIPI
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 19.94908
Median 20.77379
Maximum 25.74657
Minimum 14.33221
Std. Dev. 3.751892
Skewness -0.208849
Kurtosis 1.922567
Jarque-Bera 0.556389
Probability 0.757150
152
Graficul nr. 0.8 Evoluția contribuțiilor medii lunare/participant (lei) pentru fondurile:
NN, BRD și ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Valoarea unitară a activului net ( VUAN ) a celor trei fondu ri de pensii administrat e
privat NN , BRD și ARIPI , așa cum se poate observa și în Graficul nr. 4.8, a avut o evoluție
crescătoare în perioada 20 10-2016, existând ani în care creșterea a fost mai accentuată (201 3,
2015 și 2016) și ani în car e creșterea a fost moderată (201 1, 201 2 și 2014). Reiterez faptul că
nivelul VUAN este cel înregistrat la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Graficul nr. 0.9 Evoluția VUAN(lei) pentru fondurile de p ensii obligatoriu administrate
privat: NN, BRD și ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Din Graficul nr. 0.9 se poate remarca faptul că evoluția VUAN este asem ănătoare
pentru cele trei fonduri de pensii obligatorii administrate privat.
04080120160200240
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
CM NN CM BRD CM ARIPI
121416182022242628
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
VUAN ARIPI VUAN BRD VUAN NN
153
4.1.3 Rezultatele empirice ale cercetării
Pentru a determina intensitatea legăturii dintre contribuția lunară medie/participant
(CM) și valoarea unitară a activului net (VUAN) , înregistrate în ultima zi a fiecărui an
analizat, voi stabili care este nivelul corelației dintre cele două variabile. Corelația indică
intensitatea legăturii existente între cele două variabile incluse în modelul econometric prin
măsurarea gradului de împ răștiere a datelor înregistrate în jurul dreptei de regresie. Pentru
aceasta, voi calcula coeficienții de corelație Pearson pentru cele trei fonduri de pensii din
Pilonul II cu ajutorul EViews 10+ Student Version Lite .
Pentru fondul NN coeficientul de core lație dintre cele două variabile este: 𝑟𝐶𝑀,𝑉𝑈𝐴𝑁 =
√𝑅2=𝑅= 0,979936 , așa cum se poate observa și în matricea de corelație generată de
EViews 10+ Student Version Lite și prezentată în Tabelul nr. 0.2.
Tabelul nr. 0.2 Matricea de corelație a VUAN și CM pentru fondul NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
În cazul fondului BRD , coeficientul de corelaț ie are valoarea 𝑟𝐶𝑀,𝑉𝑈𝐴𝑁 =√𝑅2=𝑅=
0,68572 , fapt ce poate fi observat cu ușurință în matricea de corelație generată de EViews
10+ Student Version Lite în Tabelul nr. 0.3.
Tabelul nr. 0.3 Matricea de corelație a VUAN și CM pentru fondul BRD
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
În cazul fondului ARIPI coeficientul de corelație este 𝑟𝐶𝑀,𝑉𝑈𝐴𝑁 =√𝑅2=𝑅=
0,973238 , așa cum reiese din Tabelul nr. 0.4.
Tabelul nr. 0.4 Matricea de corelație a VUAN și CM pentru fondul ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
În continuare, utilizând software -ul EViews 10+ Student Version Lite , voi analiza
VUAN_NN CM_NN
VUAN_NN 1.000000 0.979936
CM_NN 0.979936 1.000000
VUAN_BRD CM_BRD
VUAN_BRD 1.000000 0.968572
CM_BRD 0.968572 1.000000
VUAN_ARIPI CM_ARIPI
VUAN_ARIPI 1.000000 0.972104
CM_ARIPI 0.972104 1.000000
154
seriile de date și voi estima parametrii modelului de regresie aplicând metoda celor mai mici
pătrate (Least sq uares) . Rezultatele generat e pentru cele trei fonduri sunt prezentate în
Tabelul nr. 0.5, Tabelul nr. 0.6 și Tabelul nr. 0.7.
Tabelul nr. 0.5 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.03.2020
Ecuația modelului , în cazul fondului NN , este:
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁 = 𝛽0𝑁𝑁+𝛽1𝑁𝑁∗𝐶𝑀_𝑁𝑁
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁 = 12,51356 +0,066396 ∗𝐶𝑀_𝑁𝑁
Coeficientul de regresie 𝛽1𝑁𝑁 vine să completeze coeficientul de corelație Pearson și
indică o legătură directă între variabilele modelului econometric. Totodată, putem spune că o
creștere cu un leu a contribuției medii/participant (CM _NN) va atrage o majorare cu 0,066396
lei a VUAN _NN.
Valoarea r idicată termenului liber 𝛽0𝑁𝑁 arată că influența factorilor nespecificați în
model asupra evoluției VUAN este una semnificativă, ceea ce conduce la concluzia că
modelul utilizat poate fi aprofundat în continuare pentru a asigura obținerea unor rezultate mai
bune, iar legătura dintre VUAN _NN și CM_NN este una directă și foarte puternică.
Coeficientul de determinație (R -squared = 0, 960274 ) arată că 96, 0274 % din variația
VUAN _NN este explicată de evoluția contribuției medii/participant la Pilonul II (CM _NN),
restul variației putând fi explicată de factori care nu sunt incluși în modelul econometric.
Coeficientul de determinație ajusta t (Adjusted R -squared = 0,9 55308 ) ține cont și de numărul
observațiilor incluse (i=Included observations) și de cel al variabilelor explicative.
Raportul de corelație ( 𝑅= 0,979936 ) tinde spre 1 și arată că modelul de regresie
estimat aproximează bine dat ele de observație, având o bonitate care sugerează că modelul
poate fi îmbunătățit în viitor pentru obținerea unor rezultate mai bune. Abaterea medie
pătratică a erorilor estimate (S.E. of regression) est de 0, 786153 .
Coeficientul de regresie 𝛽1𝐵𝑅𝐷, în cazul fondului BRD, indică o legătură directă între
variabilele modelului econometric, venind în completarea coeficientului de corelație Pearson.
Creștere cu o unitate a contribuției medii/participant (CM _BRD) va duce la o creștere cu
0,069467 lei a va lorii unitare a activului net pentru fondul BRD (VUAN _BRD).
Dependent Variable: VUAN_NN
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 17:57
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
CM_NN 0.066396 0.004775 13.90610 0.0000
C 12.51356 0.621210 20.14384 0.0000
R-squared 0.960274 Mean dependent var 20.43026
Adjusted R-squared 0.955308 S.D. dependent var 3.718723
S.E. of regression 0.786153 Akaike info criterion 2.533526
Sum squared resid 4.944294 Schwarz criterion 2.594043
Log likelihood -10.66763 Hannan-Quinn criter. 2.467139
F-statistic 193.3798 Durbin-Watson stat 1.142622
Prob(F-statistic) 0.000001
155
Valoarea mare a termenului liber 𝛽0𝐵𝑅𝐷 arată o influență semnificativă a factorilor
nespecificați în model asupra evoluției VUAN, ceea ce conduce la concluzia că modelul
utilizat poate fi îmbunătățit. Legătura dintre VUAN _BRD și CM_BRD este una directă și
foarte puternică, coeficientul de determinație (R -squared = 0, 938132 ) arată că 9 3,8132 % din
variația VUAN _BRD este explicată de evoluția contribuției medii/participant la Pilonul II
(CM _BRD), restul variației putând fi explicată de alți factori care nu sunt incluși în modelul
econometric.
Tabelul nr. 0.6 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
BRD
Sursa: Realiza t de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.03.2020
Ecuația modelului , în cazul fondului BRD, este:
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐵𝑅𝐷 = 𝛽0𝐵𝑅𝐷 +𝛽1𝐵𝑅𝐷 ∗𝐶𝑀_𝐵𝑅𝐷
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐵𝑅𝐷 = 10,80138 +0,069467 ∗𝐶𝑀_𝐵𝑅𝐷
Coeficientul de determinație ajustat (Adjusted R -squared = 0, 930398 ) ține cont și de
numărul variabilelor explicative și observațiilor incluse (i=Included observations) în model .
Raportul de corelație ( 𝑅= 0,968572 ) tinde spre 1 și arată că modelul de regresie
estima t aproximează bine datele de observație, având o bonitate ridicată care sugerează că
modelul poate fi ajustat în viitor pentru obținerea unor rezultate mai bune. Abaterea medie
pătratică a erorilor estimate (S.E. of regression) fiind de 0, 813225 .
Coeficie ntul de corelație Pearson este completat de coeficientul de regresie 𝛽1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 care
indică o legătură directă între variabilele modelului econometric. Majorarea cu un leu a
contribuției medii/participant antrenează creșterea cu 0,0 79088 lei a VUAN.
Termenul liber 𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 arată că factorii nespecificați în model au o influență
semnificativă asupra evoluției VUAN, fapt ce arată că modelul poate fi îmbunătățit.
Între variabilele modelului, VUAN _ARIPI și CM_ARIPI, există o legătură directă și
foarte puternică. Coeficientul de determinație (R -squared = 0, 944987 ) arată că 94, 4987 % din
variația VUAN _ARIPI este explicată de evoluția CM_ ARIPI, restul variației fiind explicată
de factori neincluși în modelul econometric. Coeficientul de determinație ajustat (Adjusted R –
Dependent Variable: VUAN_BRD
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 17:59
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
CM_BRD 0.069467 0.006307 11.01397 0.0000
C 10.80138 0.659097 16.38816 0.0000
R-squared 0.938132 Mean dependent var 17.48529
Adjusted R-squared 0.930398 S.D. dependent var 3.082487
S.E. of regression 0.813225 Akaike info criterion 2.601239
Sum squared resid 5.290679 Schwarz criterion 2.661756
Log likelihood -11.00619 Hannan-Quinn criter. 2.534852
F-statistic 121.3075 Durbin-Watson stat 0.944570
Prob(F-statistic) 0.000004
156
squared = 0, 938110 ) ține cont atât de numărul observațiilor incluse (i=Included observations)
cât și de cel al variabilelor explicative.
Tabelul nr. 0.7 Estimarea parametrilor prin M CMMP (Least squares) pentru fondul
ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.03.2020
Ecuația modelului , în cazul fondului , ARIPI este: 0,927020
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 = 𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 +𝛽1𝐴𝑅𝐼 𝑃𝐼∗𝐶𝑀_𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 = 12,31533 +0,079088 ∗𝐶𝑀_𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼
Raportul de corelație ( 𝑅= 0,972104 ) tinde spre 1 și arată că modelul de regresie
estimat aproximează bine datele de observație, având o bonitate mare . Abaterea medie
pătratică a erorilor estimate (S.E. of regression) est e de 0, 933381 .
În continuare, voi verifica semnificației parametrilor pentru cele trei modele
econometrice cu ajutorul testului t -Statistic, prin intermediul căruia se determină capacitatea
variabilei independen te de a influența în mod semnificativ nivelul variabilei dependente .
4.1.4 Testarea semnificației parametrilor
Testarea semnificației parametrilor unui model de regresie se realizează cu ajutoru l
testului t -Student (t-Statistic) în mai multe etape. Într -o primă etapă se formulează ipotezele
(ipoteza nulă și ipoteza alternativă) , se alege un prag de semnificație (în practica economică
acest prag are valoarea de 5%) și dacă ipoteza nulă este respinsă înseamnă că legătura dintre
variabilele modelului este se mnificativă . Se citește valoarea teoretică a testului din tabelul
Student aferenta pragului de semnificație și numărului de observații și se compară cu
rezultatul obținut cu ajutorul EViews 10+ Student Version Lite. Dacă valoarea t -Statistic
calculată este mai mare decât valoarea tabelată putem respinge ipoteza nulă și vom accepta
ipoteza alternativă ceea ce indică un coeficient de regresie semnificativ diferit de zero , adică
variabila independentă are influență semnificativă asupra variabilei dependente.
Dependent Variable: VUAN_ARIPI
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 18:00
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
CM_ARIPI 0.079088 0.006747 11.72264 0.0000
C 12.31533 0.714967 17.22503 0.0000
R-squared 0.944987 Mean dependent var 19.94908
Adjusted R-squared 0.938110 S.D. dependent var 3.751892
S.E. of regression 0.933381 Akaike info criterion 2.876851
Sum squared resid 6.969607 Schwarz criterion 2.937368
Log likelihood -12.38425 Hannan-Quinn criter. 2.810464
F-statistic 137.4202 Durbin-Watson stat 0.927020
Prob(F-statistic) 0.000003
157
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului NN presupune definirea a două
ipoteze :
𝐻0𝑁𝑁: 𝛽0𝑁𝑁=0 ; 𝛽1𝑁𝑁=0 (parametrii nu sunt semnificativi din punct de vedere
statistic, modelul nu este valid) ;
𝐻1𝑁𝑁: 𝛽0𝑁𝑁≠0 ; 𝛽1𝑁𝑁≠0 (parametrii sunt semnificativi din punct de vedere
statistic) .
EViews 10+ Student Version Lite calculează valoarea statisticii testului t în coloana t –
Statistic, pe linia fiecărui parametru estimat , așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 4.5. Astfel
se poate observa că 𝛽0𝑁𝑁:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 |=20,14384 , iar 𝛽1𝑁𝑁:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 |=13,90610 . Aceste
valori se compară cu valoarea din tabelul repartiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 =2,306), pentru n -2
grade de libertate și un prag de semnificaț ie ales de 5% .
Unde: n = lungimea seriei de date incluse în model (included observations = 10).
Deoarece parametrul 𝛽0𝑁𝑁:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 și parametrul 𝛽1𝑁𝑁:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 ,
rezultă că putem respinge ip oteza nulă și acceptăm ipoteza alternativă, ceea ce înseamnă că
toți parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic la pra gul de semnificație de 5% .
Valorile foarte mici ale probabilităților pentru fiecare parametru al modelului întăresc
faptu l că parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic (Prob. asociată C =
0,000 0<5% și Prob. asociată C M_NN = 0,0000<5%).
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului BRD începe cu definirea celor
două ipoteze:
𝐻0𝐵𝑅𝐷: 𝛽0𝐵𝑅𝐷 =0 ; 𝛽1𝐵𝑅𝐷 =0 (parametrii nu sunt semnificativi din punct de vedere
statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝐵𝑅𝐷: 𝛽0𝐵𝑅𝐷 ≠0 ; 𝛽1𝐵𝑅𝐷 ≠0 (parametrii sunt semnificativ i din punct de vedere
statistic ).
Cu EViews 10+ Student Version Lite obține valoarea statisticii testului t ce este
generată în coloana t -Statistic, pe linia fiecărui parametru estimat, așa cum se observă în
Tabelul nr. 4.6. Se poate remarca că 𝛽0𝐵𝑅𝐷:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐵𝑅𝐷 |=16,38816 , iar 𝛽1𝐵𝑅𝐷:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐵𝑅𝐷 |=
11,01397 . Valorile se compară cu valoarea din tabelul repartiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝐵𝑅𝐷 =
2,306), pentru n -2 grade de libertate și un prag de semnificație ales de 5%.
Unde: n = lungimea seriei de date incluse în model (included observations = 10).
Având în vedere că parametrul 𝛽0𝐵𝑅𝐷:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐵𝑅𝐷 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝐵𝑅𝐷 și parametrul
𝛽1𝐵𝑅𝐷:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐵𝑅𝐷 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝐵𝑅𝐷 , rezultă că se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza
alternativă, ceea ce arată că toți parametr ii sunt semnificativi din punct de vedere statistic la
pragul de semnificație ales de 5% .
Probabilitățil e foarte mici pentru fiecare parametru al modelului susțin faptul că
parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic (Prob. asociată C = 0,0 000<5% și
Prob. asociată CM = 0,000 0<5%).
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului ARIPI începe cu definirea
ipoteze lor:
𝐻0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 : 𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 =0 ; 𝛽1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 =0 (parametrii nu sunt semnificativi din punct de
vedere statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 : 𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 ≠0 ; 𝛽1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 ≠0 (parametrii sunt semnificativi din punct de vedere
statistic).
EViews 10+ Student Version Lite calculează valoarea statisticii testului t în coloana t –
Statistic, pe linia fi ecărui parametru estimat , așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 4.7. Astfel
se poate observa că 𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 |=17,22503 , iar 𝛽1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 |=11,72264 .
Aceste valori se compară cu valoarea din tabelul repartiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 =2,306),
pentru n -2 grade de libertate și un prag de semnificație ales de 5%.
Unde: n = lungimea seriei de date incluse în model (included observations = 10).
Ținând cont de faptul că parametrul 𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃 𝐼:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 și parametrul
𝛽1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 , vom respinge ipoteza nulă și o vom accept a pe cea
alternativă, cea care presupune că toți parametrii sunt semnificativ i din punct de vedere
158
statistic .
Valorile foarte mici ale probabilităților pentru fiecare parametru al modelului , obținute
în EViews 10+ Student Version Lite, întăresc faptul că parametrii sunt semnificativi din punct
de vedere statistic (Prob. asociată C = 0,00 00<5% și Prob. asociată CM = 0,0000<5%).
În urma aplicării testului t -Statistic pentru cele trei modele econometrice putem afirma
că parametri sunt semnificativi din punct de vedere statistic.
4.1.5 Testarea validității modelului
Testarea validității un ui model de regresie se poate realiza fie prin testarea
coeficientului de corelație, fie a raportului de corelație și presupune testarea influenței
variabilei independente asupra variabilei dependente, iar Ӕn cazul unei regresii liniare simple,
pătratul c oeficientului de corelație Pearson este egal cu pătratul raportului de corelație
Pearson” (Jeba, 2008, p. 22) . Indiferent dacă folosim metoda de testare a coeficientului de
corelație sau metoda de testare a raportului de c orelație, vom obține același rezultat. Voi opta
pentru testarea celor trei modele de regresie liniară unifactorială cu ajutorul raportului de
corelație care presupune utilizarea statisticii test F . Aceasta se realizează prin obține unei
valori teoretice (c ritice) a testului F din tabela Fisher ținând cont de numărul observațiilor ,
numărul variabilelor și pragul de semnificație ales și compararea cu valoarea furnizată de
EViews 10+ Student Version Lite. Dacă valoarea calculată este mai mare decât valoarea
critică (din tabela Fisher ) se respinge ipoteza nulă conform căreia modelul nu este valid și se
acceptă ipoteza alternativă.
Pentru testarea validității modelului avem ipotezele:
𝐻0: modelul nu este valid statistic ;
𝐻1: modelul este valid statistic .
”În vederea testării valabilității modelului de regresie se utilizează testul F, având
următoarea formă:
𝐹=𝑅2
1−𝑅2×𝑛−𝑘
𝑘−1 ,
unde n – numărul de observații și k – numărul de parametrii ai modelului. Din tabela
distribuției Fisher, în func ție de un prag de semnificație 𝛼=0,05 și de numărul gradelor de
libertate ” (Andrei T., 2008) , 𝑣1=𝑘−1=1 și 𝑣2=𝑛−𝑘=10−2=8, se preia valoarea:
𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 =𝐹0,05;1;8=5,32.
Putem afirma cu siguranță că modelu l asociat fondului NN este semnificativ statistic
în urma testului F ( F−statistic NN = 193 ,3798 >𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑁𝑁 =5,32, deci voi respinge
ipoteza nulă ( 𝐻0𝑁𝑁) și voi accepta ipoteza alternativă ( 𝐻1𝑁𝑁), modelul fiind valid pentru un
nivel de s emnific ație Prob. (F -statistic)=0,0000 01, mai mic decât 5%.
În cazul fondului BRD se respinge ipoteza nulă (𝐻0𝐵𝑅𝐷) și se acceptă cea
alternativă (𝐻1𝐵𝑅𝐷) deoarece F−statistic BRD = 121 ,3075 >𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝐵𝑅𝐷 =5,32, ceea ce
înseamnă că model ul este semnificativ statistic . Modelul fiind valid pentru un nivel de
semnific ație Prob. (F -statistic)=0,000 004, mai mic decât 5%.
Aplicând testul F pentru modelul asociat fondului ARIPI rezultă că F−
statistic ARIPI = 137 ,4202 >𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 =5,32, deci voi respinge ipoteza nulă ( 𝐻0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 )
și voi accepta ipoteza alternativă ( 𝐻1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 ), modelul fiind valid pentru un nivel de
semnific ație Prob. (F -statistic)=0,000 003, mai mic decât 5%.
159
În concluzie, cele trei modele econometrice asociate fondurilor NN, BRD și ARIPI
sunt valide pentru un nivel de semnificație mai mic de 5 %.
4.1.6 Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului unifactorial de regresie
liniară
Pentru a putea estima parametrii modelelor de regresie este necesar să v erificăm dacă
sunt îndeplinite ipotezele clasice ale modelului de regresie liniară simplă : linearitatea
modelului, normalitatea erorilor, homoscedasticitatea și necorelarea erorilor.
Forma funcțională este liniară pentru cele trei modele econometrice pentr u care voi
verifica dacă sunt îndeplinite ipotezele modelului de regresie liniară sunt :
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁 = 12,51356 +0,066396 ∗𝐶𝑀_𝑁𝑁
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐵𝑅𝐷 = 10,80138 +0,069467 ∗𝐶𝑀_𝐵𝑅𝐷
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 = 12,31533 +0,079088 ∗𝐶𝑀_𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼
4.1.6.1 Normalitate a distribuției erorilor aleatoare și media acestora
Pentru testarea ipotezei de normalitate a erorilor aleatoare voi folosi testul Jarque –
Bera, care ”măsoară diferența dintre coeficientul de asimetrie și kurtotica distribuției analizate
cu cele ale distri buției normale. Testul are ca ipoteză nulă: seria este normal distribuită. Astfel
dacă probabilitatea asociată testului este superioară nivelului de relevanță ales, atunci ipoteza
nulă este acceptată” (Codirlașu, 2007, p. 31 ). În cazul unei distribuții normale coeficientul de
asimetrie (skewness) este zero și kurtotica (kurtosis) este 3.
Astfel, aplicăm testul Jarqe -Bera cu cele două ipoteze:
𝐻0: erorile aleatoare au distribuție normală;
𝐻1: erorile aleatoare nu au distribuție normală.
Graficul nr. 0.10 Testul Jarque -Bera(NN)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 13.03.2020
Voi accepta ipoteza nulă ( 𝐻0𝑁𝑁) care presupune că erorile aleatoare a u distribuție o
01234
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5Series: Residuals(NN1)
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 1.92e-15
Median 0.080944
Maximum 1.441432
Minimum -0.898988
Std. Dev. 0.741192
Skewness 0.422092
Kurtosis 2.440451
Jarque-Bera 0.427393
Probability 0.807593
160
normală deoarece probabilitatea asociată acestui test este 0, 807593 (mai mare decât pragul de
semnificație de 5%) . Se poate observa din Graficul nr. 0.10 că media erorilor al eatoare
este 1,92e −15=1,92
1015, fiind foarte aproape de zero.
Graficul nr. 0.11 Testul Jarque -Bera (BRD)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 13.03.2020
Deoarece p robabilitatea asociată testului Jarque -Bera este de 0, 538909 , mai mare decât
pragul de semnificație de 5%, se va accepta ipoteza nulă ( 𝐻0𝐵𝑅𝐷), erorile aleatoare având
distribuție normală. Se poate observa din Graficul nr. 0.11 că media erorilor aleatoare este
foarte mică: 1,23e −15=1,23
1015, apropiată de zero.
Graficul nr. 0.12 Testul Jarque -Bera (ARIPI)
Sursa: Realizat de autor pe baza dat elor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 13.03.2020
01234
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0Series: Residuals(ARIPI1)
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 2.53e-15
Median 0.078988
Maximum 1.668205
Minimum -1.108241
Std. Dev. 0.880000
Skewness 0.399440
Kurtosis 2.269783
Jarque-Bera 0.488094
Probability 0.783451
012345
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0Series: Residuals(BRD1)
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 1.23e-15
Median -0.113913
Maximum 1.615163
Minimum -0.843852
Std. Dev. 0.766716
Skewness 0.859454
Kurtosis 2.887064
Jarque-Bera 1.236416
Probability 0.538909
161
Probabilitatea asociată acestui test este de 0, 783451 care tinde către 1, deci voi accepta
ipoteza nulă ( 𝐻0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 ), erorile aleatoare având distribuție normală.
Observa m din Graficul nr. 0.12 că media erorilor aleatoare este 2,53e −15=2,53
1015,
fiind apropiată zero.
Deoarece probabilitățile asociate testului Jarque -Bera sunt mult mai mari decât pragul
de semnificație ales (5%), putem trage concluzia că erorile aleatoare au o distribuție normală
pentru cele trei modele econometrice asociate fondurilor NN, BRD și ARIPI.
4.1.6.2 Homoscedasticitatea erorilor aleatoare
Heteroscedasticitatea este proprietatea erorilor de a nu avea o dispersie constantă, în
timp ce homoscedasticitatea presupune că e rorile au o dispersie constantă sau altfel spus:
atunci când ”v arianța termenului de eroare este aceeași pentru toate observațiile. Aceste erori
se numesc homoskedastice. Dacă, în schimb, varianța termenului de eroa re este variabilă,
erorile se numesc heteroskedastice, și trebuie utilizate metode diferite de estimare a regresiei.
(Codirlașu, 2007, pg. 41 -42). Testarea heteroscedasticității se poate face cu ajutorul unor teste
statistice precum: Testul Goldfeld –Quandt, Testul Breusch -Pagan și Testul White.
Pentru a observa dacă erorile aleatoare sunt homoscedastice sau nu, voi aplica Testul
White . Testul se aplică pentru următoarele ipoteze:
𝐻0: există homoscedasticitate;
𝐻1: există heteroscedasticitate.
Aplicarea testului White în EViews 10+ Student Version Lite generează rezultatele
prezentate în Tabelul nr. 0.8, Tabelul nr. 0.9 și Tabelul nr. 0.10 Acestea corespund
modelelor econometrice asociate celor trei fonduri (NN, BRD și ARIPI).
Tabelul nr. 0.8 Testul White – NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesa t la
data de 11.03.2020
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 0.307265 Prob. F(2,7) 0.7449
Obs*R-squared 0.807049 Prob. Chi-Square(2) 0.6680
Scaled explained SS 0.372004 Prob. Chi-Square(2) 0.8303
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 18:13
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -0.395050 1.323453 -0.298500 0.7740
CM_NN^2 -7.63E-05 9.82E-05 -0.777186 0.4625
CM_NN 0.018298 0.024440 0.748682 0.4784
R-squared 0.080705 Mean dependent var 0.494429
Adjusted R-squared -0.181951 S.D. dependent var 0.625507
S.E. of regression 0.680036 Akaike info criterion 2.309983
Sum squared resid 3.237144 Schwarz criterion 2.400759
Log likelihood -8.549917 Hannan-Quinn criter. 2.210403
F-statistic 0.307265 Durbin-Watson stat 2.657989
Prob(F-statistic) 0.744890
162
În urma aplicării Testului White, pentru modelul econometric asociat fondului NN,
putem observa, în Tabelul nr. 0.8, că 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,744890 . Întrucât această
probabilitate este mai mar e decât pragul de semnificație ales de 5%, spunem că există o
probabilitate ridicată (74, 489%) de a greși dacă respingem ipoteza nulă, motiv pentru care o
vom accepta. În aceste condiții putem afirma că erorile aleatorii sunt homoscedastice, deci
există ho moscedasticitate.
Tabelul nr. 0.9 Testul White – BRD
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.03.2020
După aplicarea Testului White, pentru modelu l econometric asociat fondului BRD,
constatăm că 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,627572 . Deoarece această probabilitate este mai
mare decât pragul de semnificație ales (5%), afirmăm că există o probabilitate mare
(62,7572 %) de a greși dacă respingem ip oteza nulă și o vom accepta. Putem spune că și în
cazul modelului asociat fondului BRD există homoscedasticitate.
Tabelul nr. 0.10 Testul White – ARIPI
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 0.498328 Prob. F(2,7) 0.6276
Obs*R-squared 1.246341 Prob. Chi-Square(2) 0.5362
Scaled explained SS 0.752616 Prob. Chi-Square(2) 0.6864
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 18:15
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -0.776990 1.734097 -0.448066 0.6676
CM_BRD^2 -0.000183 0.000194 -0.940639 0.3782
CM_BRD 0.034314 0.039231 0.874680 0.4108
R-squared 0.124634 Mean dependent var 0.529068
Adjusted R-squared -0.125470 S.D. dependent var 0.766097
S.E. of regression 0.812738 Akaike info criterion 2.666509
Sum squared resid 4.623802 Schwarz criterion 2.757285
Log likelihood -10.33255 Hannan-Quinn criter. 2.566929
F-statistic 0.498328 Durbin-Watson stat 2.523369
Prob(F-statistic) 0.627572
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 0.331135 Prob. F(2,7) 0.7288
Obs*R-squared 0.864327 Prob. Chi-Square(2) 0.6491
Scaled explained SS 0.351202 Prob. Chi-Square(2) 0.8390
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 18:15
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -0.129518 1.638562 -0.079044 0.9392
CM_ARIPI^2 -0.000134 0.000186 -0.717348 0.4964
CM_ARIPI 0.024105 0.037640 0.640408 0.5423
R-squared 0.086433 Mean dependent var 0.696961
Adjusted R-squared -0.174587 S.D. dependent var 0.827850
S.E. of regression 0.897210 Akaike info criterion 2.864272
Sum squared resid 5.634904 Schwarz criterion 2.955048
Log likelihood -11.32136 Hannan-Quinn criter. 2.764692
F-statistic 0.331135 Durbin-Watson stat 2.457901
Prob(F-statistic) 0.728772
163
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publica te pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.03.2020
După aplicarea Testului White pentru modelul asociat fondului ARIPI observăm o
situație asemănătoare cu cea întâlnită în cazul modelelor asociate fondurilor NN și BRD.
Obținem 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖 𝑠𝑡𝑖𝑐)=0,728772 , mai mare de 5%, astfel că există o probabilitate
ridicată de a greși prin respingerea ipotezei nule, deci acceptăm ipoteza nulă, conform căreia
erorile aleatoare sunt homoscedastice.
4.1.6.3 Neautocorelarea erorilor aleatoare
Pentru id entificarea autocorelării de ordinul I voi aplica Testul Durbin –Watson .
”Procedura descrisă de Durbin și Watson pentru testarea autocorelării erorilor este
următoarea: se estimează modelul prin metoda celor mai mici pătrate și se calculează
reziduurile u t. Se calculează statistica dw și se selectează din tabelele testului Durbin –Watson
valorile critice dL și dU , pentru k –numărul de variabile explicative din model și n–
dimensiunea eșantionului. Dacă dU ≤ dw ≤ 4 – dU , atunci nu se respinge ipoteza nulă H0 :
lipsa autoco relării de ordinul I a erorilor ” (Jula, 2015) .
Ipotezele pentru Testul Durbin -Watson sunt:
𝐻0: ⍴=0 (nu există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I);
𝐻1:⍴≠0 (există autocorelarea erorilor aleatoare d e ordinul I).
EViews 10+ Student Version Lite a furnizat în Tabelul nr. 0.5 statistica Durbin –
Watson= 1,142622 pentru modelul asociat fonduli NN .
Tabelul nr. 0.11 Valorile criti ce pentru statistica Durbin -Watson
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe
https://www.statisticshowto.datasciencecentral.com/durbin -watson -test-coefficient/ , accesat la
data de 11.03.2020
164
Valorile critice ale statisticii Durbin -Watson (dw) pentru un prag de semnificație de
5% obținute din Tabelul nr. 0.11 valoarea testului Durbin -Watson, pentru 𝑛=10 și 𝑘=1
sunt: dL=0, 88 și dU=1,3 2.
Având în vedere că statistica Durbin -Watson calculată cu EViews 10+ Student
Version Lite este mai mare ca dU =1,32 și mai mică decât 4 -dU =2,6 8 , rezultă că nu pot
respinge ipoteza nulă și o voi accepta, cea ce înseamnă că nu există autocorel area erorilor
aleatoare de ordinul I în cazul modelului asociat fondului NN .
Statistica Durbin -Watson= 0,944570 pentru modelul asociat fondul ui BRD se poate
vedea în Tabelul nr. 0.6.
Deoarece statistica Durbin -Watson calculată se situează între dL=0, 88 și dU=1,3 2 ne
aflăm în zona de indecizie, dar destul de aproape de acceptarea ipotezei nule.
Deoarece în cazul fondului ARIPI statistica Durbin -Watson are valoarea 0,927020 și
se situează între dL=0, 88 și dU=1,3 2 ne aflăm în zona de in decizie , dar aproape de acceptarea
ipotezei nule.
După aplicarea Testului Durbin -Watson în EViews 10+ Student Version Lite am ajuns
la concluzia că este respectată și ipoteza referitoare la neautocorelarea erorilor aleatoare
pentru fondul NN în timp ce pen tru modele econometrice aferente fondurilor BRD și ARIPI ,
nu se poate lua o decizie , motiv pentru care voi aplica un alt test pentru detectarea
autocorelării . Există teste mai puternice pentru analiza existenței autocorelației seriale în
erorile ecuației d e regresie, cum ar fi testul Q, precum și testul Breusch -Godfrey, ambele
oferind un cadru de testare mai general decât testul Durbin -Watson.
Am decis să aplic testul Breusch -Godfrey pentru cele două modele econometrice
pentru a stabili dacă există corlație serială a reziduurilor (erorilor).
Tabelul nr. 0.12 Testul Breusch -Godfrey (BRD)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 13.03.2020
Breusch-Godfrey Serial Correlation LM Test:
Null hypothesis: No serial correlation at up to 2 lags
F-statistic 2.436201 Prob. F(2,6) 0.1681
Obs*R-squared 4.481440 Prob. Chi-Square(2) 0.1064
Test Equation:
Dependent Variable: RESID
Method: Least Squares
Date: 03/13/20 Time: 21:03
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Presample missing value lagged residuals set to zero.
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
CM_BRD 0.002592 0.005772 0.448994 0.6692
C -0.195340 0.587681 -0.332390 0.7509
RESID(-1) 0.799193 0.366366 2.181405 0.0719
RESID(-2) -0.625577 0.417202 -1.499459 0.1844
R-squared 0.448144 Mean dependent var 1.23E-15
Adjusted R-squared 0.172216 S.D. dependent var 0.766716
S.E. of regression 0.697578 Akaike info criterion 2.406770
Sum squared resid 2.919693 Schwarz criterion 2.527804
Log likelihood -8.033852 Hannan-Quinn criter. 2.273996
F-statistic 1.624134 Durbin-Watson stat 2.574340
Prob(F-statistic) 0.280350
165
Testul Breusch -Godfrey este denumit după Trevor S. Breusch (Breusch, 1978, pg.
334-355) și Leslie G. Godfrey (Godfrey, 1978, pg. 1293 -1301) și se folosește pentru a evalua
validitatea ipotezi de neautocorelare a erorilor . Deoarece testul se bazează pe
multiplicatorul Lagrange , este uneori denumit test LM pentru corelație serială. (Asteriou &
Hall, 2011, p. 159) . Ipoteza nulă este că nu există nici o corelație serială .
Tabelul nr. 0.13 Testul Breusch -Godfrey (ARIPI)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 13.03.2020
Aplicând cu testul Breusch -Godfrey pentru modelul econometric asociat fondului
BRD se obțin rezultatele p rezentate în Tabelul nr. 0.12. Deoarece 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐶ℎ𝑖−𝑆𝑞𝑢𝑎𝑟𝑒 )=
0,1064 și este mai mare decât pragul de semnificație ales (5%), putem afirma că reziduurile
nu sunt serial corelate și modelul este bun pentru a efectua prognoz e.
Ca și în cazul regresiei liniare unifactoriale asociată fondului BRD, EViews 10+
Student Version Lite furnizează pentru fondul ARIPI rezultate similare pe care putem vedea
în Tabelul nr. 0.13. Din acest tabel putem remarca faptu l că 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐶ℎ𝑖−𝑆𝑞𝑢𝑎𝑟𝑒 )=
0,0678 este superioară pragului de semnificație, lucru ce indică faptul că dacă am respinge
ipoteza nulă, există o prbabilitate ridicată de a greși, motiv pentru care o vom accepta.
Putem concluziona faptul că toate cel e trei modele econometrice sunt corecte și pot fi
folosite cu succes pentru a prognoza valoarea unitară a activului net pentru cele trei fonduri de
pensii administrate privat (NN, BRD și ARIPI).
Breusch-Godfrey Serial Correlation LM Test:
Null hypothesis: No serial correlation at up to 2 lags
F-statistic 3.495770 Prob. F(2,6) 0.0985
Obs*R-squared 5.381610 Prob. Chi-Square(2) 0.0678
Test Equation:
Dependent Variable: RESID
Method: Least Squares
Date: 03/13/20 Time: 21:04
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Presample missing value lagged residuals set to zero.
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
CM_ARIPI 0.004091 0.005695 0.718363 0.4995
C -0.302288 0.583774 -0.517818 0.6231
RESID(-1) 0.931740 0.356744 2.611793 0.0400
RESID(-2) -0.809436 0.414491 -1.952843 0.0987
R-squared 0.538161 Mean dependent var 2.53E-15
Adjusted R-squared 0.307241 S.D. dependent var 0.880000
S.E. of regression 0.732443 Akaike info criterion 2.504312
Sum squared resid 3.218837 Schwarz criterion 2.625346
Log likelihood -8.521560 Hannan-Quinn criter. 2.371538
F-statistic 2.330513 Durbin-Watson stat 2.630407
Prob(F-statistic) 0.173824
166
4.1.7 Previziuni pe baza modelului de regresie liniară simp lă estimat
În această etapă a modelării econometrice , voi previziona valoarea unitară a activului
net ( VUAN ) pentru fiecare dintre cele 3 fonduri de pensii administrat e privat (NN, BRD și
ARIPI) pentru perioada 2020-2025 în condițiile în care contribuția lunară medie /participant
(CM) își va păstra tendința de creștere. Pentru a previziona valorile CM voi utiliza o regresie
liniară în care contribuția lun ară medie/participant este infl uențată doar de timp și de
constantă .
În cazul fondului NN, în absența in fluenței unei variabile independente, evoluția CM
poate fi explicată doar prin prisma variabilei aleatoare care variază în timp așa cum rezultă din
Tabelul nr. 0.14.
Tabelul nr. 0.14 Rezultatele regresiei liniare simple a contribuției medii/participant fără
influența unei variabile independente în cazul fondului NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 11.03.2020
Rezultatel e obținute în urma modelării econometrice sunt prezentate în Tabelul nr.
0.14. Coeficientul de determinație are o valoare foarte ridicată ( 𝑅𝐶𝑀𝑁𝑁2=990788 ) care
indică o relevanță foarte mare a modelării econometrice, aceast a este susținută și de Testul lui
Fisher ( 𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 =860 ,4768 ), coroborat cu probabilitatea de manifestare 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−
𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,000000 care se află sub pragul de semnificație de 5% .
Pentru fondul NN valorile previzionate ale contri buției medii/participant (CM NNF) ,
obținute în urma modelării econometrice, sunt furnizate de EViews 10+ Student Version Lite
în Tabelul nr. 0.15.
Dependent Variable: CM_NN
Method: Least Squares
Date: 03/11/20 Time: 18:17
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
@TREND 18.04411 0.615128 29.33388 0.0000
C 38.03638 3.283887 11.58273 0.0000
R-squared 0.990788 Mean dependent var 119.2349
Adjusted R-squared 0.989637 S.D. dependent var 54.88461
S.E. of regression 5.587181 Akaike info criterion 6.455683
Sum squared resid 249.7328 Schwarz criterion 6.516200
Log likelihood -30.27842 Hannan-Quinn criter. 6.389296
F-statistic 860.4768 Durbin-Watson stat 2.064273
Prob(F-statistic) 0.000000
167
Tabelul nr. 0.15 Valorile contr ibuției medii/participant previzionate(CM_NNF) pentru
perioada 2010 -2025 în cazul fondului NN
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 12.03.2020
Pentru a aprecia dacă modelul de regresie liniară este b un pentru a face previziuni, voi
reprezenta grafic atât valorile prognozate ale contribuției medii/participant (CM_NNF) cât și
valorile reale ale contribuției medii/participant (CM_NN) ca în Graficul nr. 0.13.
Graficul nr. 0.13Reprezentarea grafică a valorilor CM_NNF(lei) și CM_NN(lei) pentru
fondul NN în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Last updated: 03/12/20 – 12:14
Modified: 2010 2025 // fit(e, g, ga) cm_nnf
2010 38.03638
2011 56.08048
2012 74.12459
2013 92.16870
2014 110.2128
2015 128.2569
2016 146.3010
2017 164.3451
2018 182.3892
2019 200.4333
2020 218.4774
2021 236.5215
2022 254.5656
2023 272.6097
2024 290.6539
2025 308.6980
050100150200250300350
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
CM_NNF Actuals ± 2 S.E.Forecast: CM_NNF
Actual: CM_NN
Forecast sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 4.997327
Mean Absolute Error 3.927127
Mean Abs. Percent Error 4.315471
Theil Inequality Coef. 0.019212
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.002314
Covariance Proportion 0.997686
Theil U2 Coefficient 0.233000
Symmetric MAPE 4.405991
168
Din Graficul nr. 0.13 se observă că valorile prognozate nu se abat semnificativ de la
valoarea reală a contribuției medii/participant, fapt ce arată că modelul poate fi utilizat cu
succes pentru a efectua prognoze.
În absența influ enței unei variabile independente, evoluția contribuției
medii/participant a fondului BRD poate fi explicată doar prin influența variabilei aleatoare
care variază în timp. În Tabelul nr. 0.16 fiind prezentate rezultatele modelării econometrice
furnizate de Eviews.
Tabelul nr. 0.16 Rezultatele regresiei liniare simple a contribuției medii/participant fără
influența unei variabile independente în cazul fondului BRD
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Observăm coeficientul de determinație care are o valoare foarte ridicată ( 𝑅𝐶𝑀𝐵𝑅𝐷2=
0,988231 ), aceasta indică o bonitate ridicată a modelului econometric, fiin d întărită de
valoarea mare a 𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 =671 ,7726 , coroborată cu probabilitatea de manifestare
𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,000000 , aflată sub pragul de semnificație de 5%.
Valorile previzionate ale contribuției medii/participant pentru fo ndul BRD (CM BRDF)
sunt furnizate de EViews 10+ Student Version Lite în Tabelul nr. 0.17.
Dependent Variable: CM_BRD
Method: Least Squares
Date: 03/12/20 Time: 12:17
Sample (adjusted): 2010 2019
Included observations: 10 after adjustments
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
@TREND 14.11163 0.544460 25.91858 0.0000
C 32.71436 2.906621 11.25512 0.0000
R-squared 0.988231 Mean dependent var 96.21668
Adjusted R-squared 0.986760 S.D. dependent var 42.97872
S.E. of regression 4.945304 Akaike info criterion 6.211610
Sum squared resid 195.6482 Schwarz criterion 6.272127
Log likelihood -29.05805 Hannan-Quinn criter. 6.145223
F-statistic 671.7726 Durbin-Watson stat 1.640926
Prob(F-statistic) 0.000000
169
Tabelul nr. 0.17 Valorile contribuției medii/participant previzionate(CM_BRDF) pentru
perioada 2010 -2025 în cazul fondului BRD
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
În Graficul nr. 0.14 voi reprezenta grafic valorile prognozate ale contribuției
medii/ participant (CM_ BRD F) cât și valorile reale ale contribuției medii/participant
(CM_ BRD ) cu scopul de a observa dacă modelul econometric este bun pentru a face
prognoze.
Graficul nr. 0.14 Reprezentarea grafică a valorilor CM_BRDF și CM_BRD pentru
fondul BRD în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.09.2018
Last updated: 03/12/20 – 12:17
Modified: 2010 2025 // fit(e, g, ga) cm_brdf
2010 32.71436
2011 46.82598
2012 60.93761
2013 75.04924
2014 89.16087
2015 103.2725
2016 117.3841
2017 131.4958
2018 145.6074
2019 159.7190
2020 173.8306
2021 187.9423
2022 202.0539
2023 216.1655
2024 230.2771
2025 244.3888
050100150200250300
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
CM_BRDF Actuals ± 2 S.E.Forecast: CM_BRDF
Actual: CM_BRD
Forecast sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 4.423214
Mean Absolute Error 3.419874
Mean Abs. Percent Error 4.805244
Theil Inequality Coef. 0.021173
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.002960
Covariance Proportion 0.997040
Theil U2 Coefficient 0.278876
Symmetric MAPE 4.924203
170
Din analiza graficului , prezentat în Graficul nr. 0.14, putem remarca faptul că valorile
prognozate nu se abat semnificativ de la valoarea reală (actuals) a contribuției
medii/participant, fapt ce arată că modelul econometric asociat fondului BRD poate fi utilizat
cu succes pentru a efectua prognoze.
Evoluția contribuției medii/participant a fondului ARIPI poate fi explicată prin
influența variabilei aleatoare care variază în timp. În Tabelul nr. 0.18 voi prezentata
rezultatele modelării econometrice furnizate de EViews 10+ Stu dent Version Lite.
Tabelul nr. 0.18 Rezultatele regresiei liniare simple a contribuției medii/participant fără
influența unei variabile independente în cazul fondului ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Din analiza rezultatelor obținute prin modelare în EViews 10+ Student Version Lite se
remarcă o valoare foarte ridicată a coeficientului de determinație ( 𝑅𝐶𝑀𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼2=0,989983 ) ce
indică un grad de bonitate ridicat al modelului econometric, aceasta fiind confirmată de
valoarea mare a 𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 =790 ,6479 , coroborată cu probabilitatea de manifestare
𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,000000 <5%.
EViews 10+ Student V ersion Lite generează valorile prognozate ale contribuției
medii/participant pentru fondul ARIPI (CM BRDF) din perioada 2010 -2025, valori
prezentate în Tabelul nr. 0.19.
Dependent Variable: CM_ARIPI
Method: Least Squares
Date: 03/12/20 Time: 12:30
Sample (adjusted): 2010 2019
Included observations: 10 after adjustments
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
@TREND 15.15513 0.538974 28.11846 0.0000
C 28.32385 2.877335 9.843779 0.0000
R-squared 0.989983 Mean dependent var 96.52191
Adjusted R-squared 0.988731 S.D. dependent var 46.11597
S.E. of regression 4.895476 Akaike info criterion 6.191357
Sum squared resid 191.7255 Schwarz criterion 6.251874
Log likelihood -28.95678 Hannan-Quinn criter. 6.124970
F-statistic 790.6479 Durbin-Watson stat 1.816242
Prob(F-statistic) 0.000000
171
Tabelul nr. 0.19 Valorile contribuției medii/participant previzionate(CM_ARIPIF)
pentru perioada 2010 -2025 în cazul fondului ARIPI
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
În Graficul nr. 0.15 voi reprezenta grafic valorile prognozate ale contribuției
medii/participant (CM_BRDF) cât și valorile reale ale contribuției medii/participant
(CM_BRD) cu scopul de a observa dacă modelul econometric este bun pentru a face
prognoze.
Graficul nr. 0.15 Reprezentarea grafică a valorilor CM_ARIPIF și CM_ARIPI pentru
fondul ARIPI în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
050100150200250300
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
CM_ARIPIF Actuals ± 2 S.E.Forecast: CM_ARIPIF
Actual: CM_ARIPI
Forecast sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 4.378647
Mean Absolute Error 3.411056
Mean Abs. Percent Error 4.980498
Theil Inequality Coef. 0.020668
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.002517
Covariance Proportion 0.997483
Theil U2 Coefficient 0.256454
Symmetric MAPE 5.118110
Last updated: 03/12/20 – 12:30
Modified: 2010 2025 // fit(e, g) cm_aripif
2010 28.32385
2011 43.47897
2012 58.63410
2013 73.78922
2014 88.94435
2015 104.0995
2016 119.2546
2017 134.4097
2018 149.5649
2019 164.7200
2020 179.8751
2021 195.0302
2022 210.1854
2023 225.3405
2024 240.4956
2025 255.6507
172
Modelul econometric aferent fondului ARIPI poate fi utilizat cu rezultate mulțumitoare
pentru efectuarea de prognoze ale contribuției medii/participant, abaterile de la valorile reale
ale indicatorului fiind relativ reduse, fapt ce poate fi remarcat în Graficul nr. 0.15.
Rezultatele prezentate în graficul de mai sus arată că dreapta de regresie aproximează
destul de bine valorile reale ale indicatorului contribuția medie/participant.
Fără influenț a unei variabile independente, evoluția contribuției medii/participant a
fondului ARIPI este explicată numai prin influența variabilei aleatoare care variază în timp.
Tabelul nr. 0.20 Valorile prognozate ale contribuț iei medii pe participant pentru
fondurile NN, BRD și ARIPI în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Valorile prognozate ale contribuției medii/participant obținute în urma modelării
econometrice în etapele anterioare pentru cele trei fonduri de pensii administrate privat sunt
prezentate în Tabelul nr. 0.20 și reprezentate în Graficul nr. 0.16.
Graficul nr. 0.16 Reprezentarea grafică a valorilor prognozate ale contribuției medii pe
participant pentru fondurile NN, BRD și ARIPI în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, a ccesat la
data de 14.03.2020
CM_NNF CM_BRDF CM_ARIPIF
2010 38.03638 32.71436 28.32385
2011 56.08048 46.82598 43.47897
2012 74.12459 60.93761 58.63410
2013 92.16870 75.04924 73.78922
2014 110.2128 89.16087 88.94435
2015 128.2569 103.2725 104.0995
2016 146.3010 117.3841 119.2546
2017 164.3451 131.4958 134.4097
2018 182.3892 145.6074 149.5649
2019 200.4333 159.7190 164.7200
2020 218.4774 173.8306 179.8751
2021 236.5215 187.9423 195.0302
2022 254.5656 202.0539 210.1854
2023 272.6097 216.1655 225.3405
2024 290.6539 230.2771 240.4956
2025 308.6980 244.3888 255.6507
050100150200250300350
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
CM_NNF CM_BRDF CM_ARIPIF
173
Deoarece aprecie z că valorile prognozate ale contribuției medii/participant sunt relativ
apropiate de valorile reale înregistrate de acest indicator în perioada 2010 -2016, vo i utiliza
aceste valori pentru a realiza prognoza val orii unitare a activului net (VUAN) pentru cele trei
fonduri. Pentru a realiza aceste prognoze , utilizez modelele econometrice obținute anterior și
ale căror rezultate au fost prezentate î n Tabelul nr. 0.5 , Tabelul nr. 0.6 și Tabelul nr. 0.7.
Îmi propun să înlocuiesc valorile reale ale contribuției medii/participant cu cele prognozate
pentru perioada 2010 -2025 și să obțin prognoza VUAN pentru perioada 20 20-2025 pentru
fiecare dintre cele trei fonduri .
Previziunea valorii unitare a activului net pentru fondul NN obținută cu EViews arată că
VUAN _NNF va avea nivelul de 33,2 lei la 31 decembrie 20 25. Totodată se poate garanta cu o
probabilitate de 95% că nivelul VUAN _NN la 31 decembrie 2 025 se va încadra în intervalul
[31,1; 35,2].
Graficul nr. 0.17 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului NN pentru
perioada 2010 -2025
Sursa : Realizat de autor pe baza datelor publicate p e www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Pentru a aprecia dacă modelul de regresie liniară este satisfăcător pentru a face
previziuni, am reprezentat în Graficul nr. 0.17 atât valorile prognozate ale VUAN
(VUAN_NNF) cât și valorile reale ale VUAN (VUAN_NN). Din compararea celor două
valori reprezentare grafic putem trage concluzia că valorile prognozate nu se abat semnificativ
de la valorile reale și modelul econometric poate fi utilizat cu succes pentru a realiza
previzi uni.
050100150200250300350
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
CM_NNF Actuals ± 2 S.E.Forecast: CM_NNF
Actual: CM_NN
Forecast sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 4.997327
Mean Absolute Error 3.927127
Mean Abs. Percent Error 4.315471
Theil Inequality Coef. 0.019212
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.002314
Covariance Proportion 0.997686
Theil U2 Coefficient 0.233000
Symmetric MAPE 4.405991
174
Conform previziunii realizate prin modelare econometrică cu ajutorul EViews 10+
Student Version Lite , nivelul valorii unitare a activului net a fondului BRD va atinge nivelul
de 28 lei la finele anului 202 5. Mai putem spune cu o probabilitate de 95% c ă VUAN_BRD la
31 decembrie 202 5 se va încadra în intervalul [26; 30 ].
Graficul nr. 0.18 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului BRD pentru
perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Apreciez că și acest model econometric este bun pentru a face previziuni și am
reprezentat în Graficul nr. 0.18 rezultatele furnizate atât pentru valorile prognozate ale
VUAN (VUAN_BRDF) cât și valorile reale ale VUAN (VUAN_BRD). Comparând grafic
evoluțiile celor doi indicatori putem concluziona că modelul econometric poate fi utilizat cu
succes pentru a realiza previziuni deoarece valorile prognozate nu di feră semnificativ de
valorile reale .
Valoarea unitară a activului net a fondului ARIPI obținută prin previziune pentru
sfârșitul anului 2025 este de 32, 7 lei (Tabelul nr. 0.21). Spunem că nivelul VUAN_ARIPI la
31 decembrie 202 5 se va încadra în intervalul [30,4; 3 5,1] (Graficul nr. 0.19), probabilitatea
fiind de 95%.
8121620242832
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
VUAN_BRDF Actuals ± 2 S.E.Forecast: VUAN_BRDF
Actual: VUAN_BRD
Forecast sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 0.569781
Mean Absolute Error 0.463872
Mean Abs. Percent Error 2.669673
Theil Inequality Coef. 0.016074
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.009676
Covariance Proportion 0.990324
Theil U2 Coefficient 0.489594
Symmetric MAPE 2.666553
175
Graficul nr. 0.19 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului ARIPI pentru
perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Deoarece și în cazul fondului ARIPI valorile previzionate obținute nu au o abatere
semnificativă de la valorile reale înregistrate în perioada 2010 -2019, putem afirma că modelul
poate fi un instrument util pentru realizarea de previziuni.
Tabelul nr. 0.21 Previziunea valorii unitare a activului net pentru fondurile NN, BRD și
ARIPI î n perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
VUAN_NNF VUAN_BRDF VUAN_ARIPIF
2010 14.97746 12.99159 14.47514
2011 16.18919 13.99019 15.69157
2012 17.40092 14.98879 16.90800
2013 18.61266 15.98739 18.12443
2014 19.82439 16.98599 19.34086
2015 21.03612 17.98459 20.55729
2016 22.24786 18.98319 21.77372
2017 23.45959 19.98178 22.99015
2018 24.67132 20.98038 24.20658
2019 25.88306 21.97898 25.42301
2020 27.09479 22.97758 26.63944
2021 28.30652 23.97618 27.85587
2022 29.51826 24.97478 29.07230
2023 30.72999 25.97338 30.28873
2024 31.94172 26.97198 31.50516
2025 33.15346 27.97058 32.72159
12162024283236
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
VUAN_ARIPIF
Actuals
± 2 S.E.Forecast: VUAN_ARIPIF
Actual: VUAN_ARIPI
Forecast sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 0.679322
Mean Absolute Error 0.557672
Mean Abs. Percent Error 2.850536
Theil Inequality Coef. 0.016766
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.009276
Covariance Proportion 0.990724
Theil U2 Coefficient 0.465070
Symmetric MAPE 2.840105
176
Nivelul previzionat al valorii unitare a activului net a l unuia dintre fondurile ce fac
obiectul studiului, poate fi util în măsura în care se dorește să se obțină o estimare a valorii
contului unui participant la fondul de pensii administrat privat dacă se cunoaște numărul de
unități de fond acumulate la finele unui an.
Graficul nr. 0.20 Reprezentarea grafică a previziunii valorii unitare a activului net
pentru fondurile NN, BRD și ARIPI în perioada 2010 -2023
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Graficul prezent at în Graficul nr. 0.20 prezintă valorile previzionate ale valorii unitare a
activului net pentru fondurile NN, BRD și ARIPI. Aceste valori pun în evidență tendința de
creștere a acestui indicator pentru anii următori, tendință manifestată în cazul fiecăruia dintre
cele tr ei fonduri.
În urma prelucrărilor făcute asupra datelor de intrare, utilizând regresia liniară
unifactorială, am obținut modele econometrice cu bonitate ridicată pentru toate cele trei
fonduri supuse analizei, boni tate care reușește să surprindă modul în care dinamica ratei de
rentabilitate anualizate influențează evoluția valorii unitare a activului net.
Modelele unifactoriale rezultate în urma estimării sunt:
𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑵𝑵 = 𝟏𝟐,𝟒𝟐𝟑𝟏𝟔 +𝟎,𝟎𝟔𝟕𝟏𝟓𝟒 ×𝑪𝑴_𝑵𝑵𝑭
𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑩𝑹𝑫 = 𝟏𝟎,𝟔𝟕𝟔𝟓𝟖 +𝟎,𝟎𝟕𝟎𝟕𝟔𝟒 ×𝑪𝑴_𝑩𝑹𝑫𝑭
𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑨𝑹𝑰𝑷𝑰 = 𝟏𝟐,𝟐𝟎𝟏𝟕𝟐 +𝟎,𝟎𝟖𝟎𝟐𝟔𝟓 ×𝑪𝑴_𝑨𝑹𝑰𝑷𝑰𝑭
În urma estimării modelelor econometrice am obținut următoarele rezultate finale:
coeficienții de determinație co nfirmă faptul că nivelul contribuției medii/participant
influențează creșterea valorii unitare a activului net pentru cele trei fonduri, valorile acestui
coeficient fiind foarte ridicate: 97,3280 % pentru modelul asociat fondului NN, 9 6,2036 %
pentru modelul asociat fondului BRD și 96,3574 % în cazul fondului ARIPI;
12162024283236
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
VUAN_NNF
VUAN_BRDF
VUAN_ARIPIF
177
între valorile unitare ale activului net și cele ale contribuției medii/participant există o
relație directă semnificativă. Putem afirma că o creștere cu o unitate monetară a contribuției
medii/par ticipant pentru un fond atrage după sine o majorare a valorii unitare a activului net
cu valori cuprinse între 0,07 și 0,08 unități monetare.
Apreciez că toate cele trei modele econometrice de mai sus sunt bune pentru a efectua
previziuni și pot fi îmbunăt ățite prin adăugare de variabile explicative și transformarea
modelului econometric unifactorial de regresie liniară în model multifactorial.
4.2 Influența ratei de rentabilitate la Pilonul II I de pensii asupra
evoluției valorii unitare a activului net a fondurilor de pensii facultative
În acest subcapitol voi porni de la ideea că ”rentabilitatea unui fond de pensii private
facultative are repercusiuni asupra valorii unitare a activului net, care este în măsură să
influențeze în mod direct nivelul sumelo r acumulate în conturile individuale ale
participanților , consider că este util să cunoaștem relația de dependență dintre rata de
rentabilitate anualizată și valoarea unitară a activului net ” (Durac, 2018) . Pentru a efectua
cercetarea am avut în vedere următoarele criterii de selecție:
fondul să fi avut activitate în toată perioada 200 9-2019;
fondul cu cel mai mic nivel al VUAN dintre primele trei fonduri clasificate din punct de
vedere al acestui indicator la data de 31 decemb rie 2019 ;
fondul cu cel mai mare nivel al VUAN dintre ultimele trei fonduri clasificate din punct de
vedere al acestui indicator la data de 31 decembrie 2019;
fondul cu ce l mai ridicat nivel al ratei de rentabilitate anualizată înregistrată la data de 31
decembrie 2019.
Astfel, am ales trei fonduri: Fondul de Pensii Facultative NN OPTIM , Fondul de
Pensii Facultative AZT VIVACE și Fondul de Pensii Facultative PENSIA MEA . Cu ajutorul
software -ului EViews 10+ Student Version Lite îmi propun să obțin trei model e econometric e
valid e cu ajutorul căr ora să pot prognoza nivelu rile valorii unitare a activului net (VUAN) în
funcție de evoluția ratei de rentabilitate anualizate. După obținerea unui model valid, voi
prognoza nivelul valorii unitare a activului net pentr u perioada 20 20-2025 în condițiile în care
rata de rentabilitate anualizată a celor trei fonduri își va păstra tendința de evoluție pe întreaga
perioadă de previziune .
4.2.1 Metodologia cercetării
Pentru a cerceta impactul pe care îl are rentabilitatea u nui fond de pensii asupra valorii
unitare a activului net, am decis să construiesc trei modele econometrice în care să includ
valorile reale ale ratelor de rentabilitate anualizate ale fondurilor alese precum și valorile
unitar e ale activului net pentru fiecare dintre cele trei fonduri de pensii facultative : NN
OPTIM , AZT VIVACE și PENSIA MEA . Precizez că piața este formată la momentul
studiului dintr -un număr de 10 fonduri.
Forma modelului este:
𝑉𝑈𝐴𝑁 = 𝛽0+𝛽1∗𝑅𝑅𝐴
unde:
178
VUAN – variabila explic ată, adică valoarea unitară a activului net a fondului de
pensii facultative la data de 31 decembrie a anilor cuprinși în intervalul 20 09-2019;
RRA – variabila explicativă, reprezentată de rata de rentabilitate anualizată a
fondurilor de pensii facultative NN OPTIM , AZT VIVACE și PENSIA MEA ,
înregistrată la data de 31 decembrie în perioada 20 09-2019.
Datele utilizate au o frecvență anuală și au fost obținute prin prelucrarea datelor
publicate pe site -ul Autorității de Supraveghere Financiară din România.
Datele vor fi prelucrate cu software -ul EViews 10+ Student Version Lite . Voi estima
modelul utilizând metoda celor mai mici pătrate și voi testa : validitatea modelului regresiei
unifactoriale pentru cele trei fonduri , gradele de bonitate al model elor rezulta te, ipotezele
modelului unifactorial de regresie și semnificația statistică a parametrilor. După opțin erea
modelelor econometrice, le voi utiliza pentru a prognoza nivelul VUAN.
4.2.2 Date utilizate. Definirea variabilelor modelului
Valoarea unitară a ac tivului net (VUAN) reprezintă indicatorul în baza căruia se
stabilește suma de bani disponibilă efectiv în contul personal al fiecărui participant la un fond
de pensii facultative .
Rata de rentabilitate anualizată a unui fond de pensii administrat privat ” se determină
prin împărțirea la 2 a ratei de rentabilitate a respectivului fond, măsurată pentru perioada
ultimelor 24 de luni anterioare efectuării calculului” (A.S.F., 2010) .
Rata de rentabilitate anualizată a fondurile de pensii din Pilonul II a avut o evoluție
oscilantă în concordanță cu evoluția piețelor financiare pentru toate fondurile Pilonului II , așa
cum se observă și în Graficul nr. 0.21.
Graficul nr. 0.21 Evoluția ratelor de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii ale
Pilonului II din România în perioada 2010 -2019
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020 0,0000%2,0000%4,0000%6,0000%8,0000%10,0000%12,0000%14,0000%16,0000%
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019%
RRA_AZT VIVACE RRA_NN OPTIM RRA_PENSIA MEA
179
În Tabelul nr. 0.22 sunt prezentate valorile înregistrate la data de 31 decembrie de
cele două variabile ce fac obiectul analizei în perioada 2010 -2019, pentru fondurile: NN
OPTIM , AZT VIVACE și PENSIA MEA .
Tabelul nr. 0.22 Valorile înregistrate la 31 decembrie de VUAN și RRA pentru fondurile
NN OPTIM, AZT VIVACE și PENSIA MEA
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Datele statistice culese, pentru care EViews 10+ Student Version Lite a generat Tabelul
nr. 0.22 vor sta la baza prelucrărilor ce vor urma .
EViews prezintă statisticile descriptive pentru ratele de rentabilitate anualizate ale
fondului NN OPTIM în Graficul nr. 0.22, ale fondului AZT VIVACE în Graficul nr. 0.23 și
ale fondului PENSIA MEA în Graficul nr. 0.24. Din aceste statistici se observă că nivelul
mediu al ratelor de rentabilitate anualizate pentru perioada cuprinsă între anii 2010 și 2016 a
fost de 8,6741% în cazul fondului NN, 8,0948% în cazul fondului BRD și 9,0163% în cazul
fondului ARIPI .
Graficul nr. 0.22 Statistica descriptivă a ratelor de rentabilitate anualizate aferente
fondului NN OPTIM
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
VUAN_PENSIA_MEA VUAN_NN_OPTIM VUAN_AZT_VIVACE RRA_PENSIA_MEA RRA_NN_OPTIM RRA_AZT_VIVACE
2009 11.27482 13.24475 11.36112 0.052929 0.113519 0.056262
2010 12.42639 14.72638 12.60150 0.107647 0.148363 0.148046
2011 12.92399 14.98950 12.63390 0.070574 0.063163 0.053708
2012 14.30203 16.25037 14.25815 0.074114 0.051866 0.067996
2013 15.63026 18.16428 15.99391 0.099947 0.100719 0.125367
2014 16.72408 19.46348 16.98634 0.081512 0.094572 0.091919
2015 17.04126 19.94074 17.35224 0.043942 0.047954 0.041597
2016 17.23402 20.53744 18.02241 0.016262 0.028326 0.030763
2017 17.69150 21.19843 19.24205 0.018817 0.031370 0.053313
2018 17.68845 21.07807 19.08786 0.014354 0.014450 0.030064
2019 19.24510 23.20706 21.75835 0.042907 0.046403 0.063529
012345
0.000 0.025 0.050 0.075 0.100 0.125 0.150Series: RRA_NN_OPTIM
Sample 2009 2019
Observations 11
Mean 0.067337
Median 0.051866
Maximum 0.148363
Minimum 0.014450
Std. Dev. 0.041518
Skewness 0.606437
Kurtosis 2.282251
Jarque-Bera 0.910355
Probability 0.634336
180
Abaterea standard (Std. Dev.) a fost de 0,0 41518 pentru fond ul NN OPTIM , 0,03 7884
pentru fondul AZT VIVACE și 0,032876 pentru fondul PENSIA MEA .
Pentru fiecare dintre cele trei fonduri d istribuția prezent ă o asimetrie pozitivă, valorile
mai ridicate fiind prezente în partea stângă. Acest lucru finnd pus în evidenț ă prin intermediul
coeficientului de asimetrie Skewness care are valoarea 0, 606437 pentru NN OPTIM,
1,014481 pentru fondul AZT VIVACE și 0,109856 în cazul fondului PENSIA MEA .
Graficul nr. 0.23 Statis tica descriptivă a ratelor de rentabilitate anualizate aferente
fondului AZT VIVACE
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
În privința coeficientul de aplatizare Kurtosis, putem remarca faptu l că acesta are valori
destul de apropiate în cazurile celor trei fonduri. Valorile fiind de: 2, 282251 (NN OPTIM ),
2,876572 (AZT VIVACE ) și 1,766990 (PENSIA MEA ), mai mici decât 3, ceea ce arată că
distrib uțiile au o formă platicurtică.
Graficul nr. 0.24 Statistica descriptivă a ratelor de rentabilitate anualizate aferente
fondului PENSIA MEA
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
0123456
0.025 0.050 0.075 0.100 0.125 0.150Series: RRA_AZT_VIVACE
Sample 2009 2019
Observations 11
Mean 0.069324
Median 0.056262
Maximum 0.148046
Minimum 0.030064
Std. Dev. 0.037884
Skewness 1.014481
Kurtosis 2.876572
Jarque-Bera 1.893798
Probability 0.387942
01234
0.000 0.025 0.050 0.075 0.100 0.125Series: RRA_PENSIA_MEA
Sample 2009 2019
Observations 11
Mean 0.056637
Median 0.052929
Maximum 0.107647
Minimum 0.014354
Std. Dev. 0.032876
Skewness 0.109856
Kurtosis 1.766990
Jarque-Bera 0.718936
Probability 0.698048
181
Valorile ratelor de rentabilitate anualizate au scăzut de la valorile maxime înregistrate
în anul 20 10 ( 14,8363%-NN OPTIM , 14,8046 %-AZT VIVACE și 10,7647 %-PENSIA
MEA ), al valorile minime ( 1,4450 %-NN OPTIM , 3,0064 %-AZT VIVACE ) și 1,4354 –
PENSIA MEA ) înregistrate în anul 201 8.
Ratele de rentabilitate anualizate au avut o tendință de evoluție anuală descendentă
prezentată în Graficul nr. 0.25.
Graficul nr. 0.25 Evoluția ratelor de rent abilitate anualizate pentru fondurile NN, BRD
și Aripi în perioada decembrie 2009 -decembrie 2019 (%)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Valoarea unitară a activului net (VUAN) este simil ară cu cea a fondurilor de pensii
obligatorii administrate privat ce a fost prezentată în subcapitolul 4.1 al prezentului capitol și
nu mai este de interes reluarea sa.
.00.02.04.06.08.10.12.14.16
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
RRA_AZT VIVACE
RRA_NN OPTIM
RRA_PENSIA MEA
182
4.2.3 Rezultatele empirice ale cercetării
Pentru a determina intensitatea legăturii d intre rata de rentabilitate anualizată (RRA ) și
valoarea unitară a activului net (VUAN) voi calcula nivelul corelației dintre cele două
variabile. Corelația indică intensitatea legăturii existente între cele două variabile incluse în
modelul econometric și este pusă în evidență prin intermediul coeficientul ui de corelație
Pearson:
𝑟𝑥𝑦=√𝑅2=𝑅.
Pentru fondul NN OPTIM coeficientul de corelație dintre cele două variabile este:
𝑟𝑅𝑅𝐴 ,𝑉𝑈𝐴𝑁 =√𝑅2=𝑅= −0,694460 , așa cum se poate observa și în matricea de corelație
generată de EViews 10+ Student Version Lite și prezentată în Tabelul nr. 0.23.
Tabelul nr. 0.23 Matricea de corelație a VUAN și RRA pentru fondul NN OPTIM
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Pentru cele două variabile asociate fondului AZT VIVACE coeficientul de corelație
este 𝑟𝑅𝑅𝐴 ,𝑉𝑈𝐴𝑁 =√𝑅2=𝑅=−0,365621 , fapt ce poate fi observat cu ușurință în matricea
de corelație furnizată de EViews 10+ Student Version Lite în Tabelul nr. 0.24.
Tabelul nr. 0.24 Matricea de corelație a VUAN și RRA pentru fondul NN OPTIM
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Coeficientul de corelație pentru cele două variabile studiate ale fondului PENSIA MEA
este 𝑟𝑅𝑅𝐴 ,𝑉𝑈𝐴𝑁 =√𝑅2=𝑅=−0,567889 , așa cum reiese din Tabelul nr. 0.25.
Tabelul nr. 0.25 Matricea de corelație a VUAN și RRA pentru fondul PENSIA MEA
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.a sfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
În continuare, voi analiza seriile de date și voi estima parametrii modelului de regresie
aplicând metoda celor mai mici pătrate (Least squares). Rezultatele generate pentru cele trei
VUAN_NN_OPTIM RRA_NN_OPTIM
VUAN_NN_OPTIM 1.000000 -0.694460
RRA_NN_OPTIM -0.694460 1.000000
VUAN_AZT_VIVACE RRA_AZT_VIVACE
VUAN_AZT_VIVACE 1.000000 -0.365621
RRA_AZT_VIVACE -0.365621 1.000000
VUAN_PENSIA_MEA RRA_PENSIA_MEA
VUAN_PENSIA_MEA 1.000000 -0.567889
RRA_PENSIA_MEA -0.567889 1.000000
183
fonduri sunt prezentate în Tabelul nr. 0.26, Tabelul nr. 0.27 și Tabelul nr. 0.28.
Tabelul nr. 0.26 Estimarea parametrilor regresiei prin MCMMP(Least sq uares) pentru
fondul NN OPTIM
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Ecuația modelului, în cazul fondului NN, este:
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 = 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 +𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ×𝑅𝑅𝐴_𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 = 22,04330 −53,56491 ×𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀
Coeficientul de regresie 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 completează coeficientul de corelație Pearson și
indică o legătură indirectă între variabilele modelului econometric. Spunem că o creștere cu o
unitate a ratei de rentabilitate anualizată a fondului NN OPTIM (RRA_ NN_OPTIM ) va atrage
o scădere cu 53,56491 lei a VUAN _NN.
Valoarea ridicată a termenului liber 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 indică o influență semnificativă a
factorilor omiși din model asupra evoluției VUAN _NN. Acest fapt contrazice teoria
economică ce spune că o creștere a ratei de rentabilitate anualizată duce la sporirea valorii
unitare a activului net pentru orice fond de pensii administrat privat. Această contradicți e ne
face să luăm în calcul posibilitatea ca modelul estimat să nu fie unul corect, motiv pentru care
vom aprofunda analiza.
Un rezultat foarte important furnizat de EViews 10+ Student Version Lite este
coeficientul de determinație (R -squared = 0, 482275 ), care arată că legătura dintre
VUAN_NN _OPTIM și RRA_NN _OPTIM este una directă și de intensitate redusă și că doar
48,2275 % din variația VUAN _NN_OPTIM poate fi explicată de evoluția ratei de rentabilitate
Dependent Variable: VUAN_NN_OPTIM
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 12:38
Sample: 2009 2019
Included observations: 11
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
RRA_NN_OPTIM -53.56491 18.49955 -2.895471 0.0177
C 22.04330 1.445012 15.25475 0.0000
R-squared 0.482275 Mean dependent var 18.43641
Adjusted R-squared 0.424750 S.D. dependent var 3.202343
S.E. of regression 2.428824 Akaike info criterion 4.775657
Sum squared resid 53.09268 Schwarz criterion 4.848002
Log likelihood -24.26611 Hannan-Quinn criter. 4.730054
F-statistic 8.383751 Durbin-Watson stat 1.363130
Prob(F-statistic) 0.017726
184
anualizată a fondului NN(RRA_NN _OPTIM ), restul variaț iei putând fi pusă pe seama altor
factori care nu sunt incluși în modelul econometric.
Coeficientul de determinație ajustat (Adjusted R -squared = 0, 424750 ) ține cont și de
numărul observațiilor incluse ( Included observations) și de cel al variabilelor expl icative și
indică un rezultat mai slab decât coeficientul de determinație .
Raportul de corelație ( 𝑅=−0,694460 ) indică o corelație medie și indirectă între
variabilele modelul ui de regresie estimat , având o bonitate medie care sugerează că modelul
trebuie să fie îmbunătățit.
Abaterea medie pătratică a erorilor estimate (S.E. of regression) est de 2,428824 .
Tabelul nr. 0.27 Estimarea parametrilor regresiei prin MCMMP (Least squares) pentru
fondul AZT V IVACE
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
În cazul fondului BRD, ecuația modelului econometric are forma :
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 = 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 +𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ×𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 = 18,48364 −31,50191 ×𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸
Coeficientul de regresie 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 indică o legătură indirectă între variabilele
modelului econometric. O majorare cu 1% a ratei de re ntabilitate a fondului AZT VIVACE
(RRA_ AZT_VIVACE ) va atrage reducerea VUAN_ AZT_VIVACE cu 31,50191 lei.
Valoarea ridicată termenului liber 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 arată că există factori ce au o influență
semnificativă asupra evoluției VUAN _ AZT_VIVACE ce nu au fost incluși în model.
Legătura dintre VUAN _ AZT_VIVACE și RRA_ AZT_VIVACE este una indirectă și
slabă ca intensitate, fapt indicat de c oeficientul de determinație (R -squared = 0, 133679 ) care
arată că 13,3679 % din variația VUAN _ AZT_VIVACE este explicată de evoluția ratei de
rentabilitate anualizată a fondului AZT VIVACE (RRA_ AZT_VIVACE ).
Dependent Variable: VUAN_AZT_VIVACE
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 12:39
Sample: 2009 2019
Included observations: 11
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
RRA_AZT_VIVACE -31.50191 26.73154 -1.178455 0.2688
C 18.48364 2.089600 8.845539 0.0000
R-squared 0.133679 Mean dependent var 16.29980
Adjusted R-squared 0.037421 S.D. dependent var 3.264062
S.E. of regression 3.202408 Akaike info criterion 5.328649
Sum squared resid 92.29874 Schwarz criterion 5.400993
Log likelihood -27.30757 Hannan-Quinn criter. 5.283045
F-statistic 1.388755 Durbin-Watson stat 0.677700
Prob(F-statistic) 0.268833
185
Coeficientul de determinație ajustat are și el o valoare modestă (Adjusted R -squared =
0,037421 .
Raportul de corelație ( 𝑅=−0,365621 ) indică o corelație slab ă și indirectă între
variabilele modelului de regresie estimat, bonitatea modelului fiind redusă impune corectarea
sa. Abaterea medie pătratică a erorilor estimate (S.E. of regression) are valoarea de 3,202408 .
Tabelul nr. 0.28 Estimarea parametrilor regresiei prin MCMMP (Least squares) pentru
fondul PENSIA MEA
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Ecuația modelului, în cazul fondului ARIPI, este:
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 = 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 +𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 ×𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 = 18,15921 −44,25241 ×𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴
Coeficientul de regresie 𝛽1𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 completează coef icientul de corelație Pearson și indică
o legătură indirectă între variabilele modelului econometric. Putem afirma că o creștere cu o
unitate a ratei de rentabilitate anualizată a fondului PENSIA MEA (RRA_ ARIPI ) va duce la o
scădere cu 44,25241 lei a VUAN_ PENSIA_MEA .
Valoarea ridicată a termenului liber 𝛽0PENSIA _MEA indică o influență semnificativă a
factorilor nespecificați î n model asupra evoluției VUAN_ ARIPI .
Coeficientul de determinație (R -squared = 0, 322498 ), arată că legătura dintre VUAN_
PENSI A_MEA și RRA_ PENSIA_MEA este una directă și de intensitate redusă și că doar
32,2498% din variația VUAN_ PENSIA_MEA este explicată de evoluția ratei de rentabilitate
anualizată a fondului PENSIA MEA (RRA_ PENSIA_MEA ), restul variației putând fi pusă
pe se ama altor factori care au fost omiși .
Coeficientul de determinație ajustat (Adjusted R -squared = 0, 247220 ) arată un rezultat
mai slab decât coeficientul de determinație.
Raportul de corelație ( 𝑅=−0,567889 ) indică o corelație medie și indirectă între
Dependent Variable: VUAN_PENSIA_MEA
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 12:41
Sample: 2009 2019
Included observations: 11
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
RRA_PENSIA_MEA -44.25241 21.37997 -2.069807 0.0684
C 18.15921 1.383975 13.12105 0.0000
R-squared 0.322498 Mean dependent var 15.65290
Adjusted R-squared 0.247220 S.D. dependent var 2.561803
S.E. of regression 2.222694 Akaike info criterion 4.598283
Sum squared resid 44.46332 Schwarz criterion 4.670627
Log likelihood -23.29056 Hannan-Quinn criter. 4.552680
F-statistic 4.284101 Durbin-Watson stat 0.760345
Prob(F-statistic) 0.068385
186
variabilele modelului de regresie estimat, iar modelul are o bonitate medie .
Abaterea medie pătratică a erorilor estimate (S.E. of regression) est de 2, 222694 .
În etapa următoare, voi verificarea semnificația parametrilor pentru cele trei modele
econometrice c u ajutorul testului t -Statistic.
4.2.4 Testarea semnificației parametrilor
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului NN OPTIM presupune definirea a
două ipoteze:
𝐻0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 : 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =0 ; 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =0 (parame trii nu sunt semnificativi din
punct de vedere statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 : 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ≠0 ; 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ≠0 (parametrii sunt semnificativi din
punct de vedere statistic).
Valoarea statisticii testului t este furnizată de EViews în coloana t -Statistic, pe linia
fiecărui parametru estimat, așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 0.26. Astfel , se poate
observa că 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |=15,25475 , iar 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |=
2,895471 . Aceste valori se compară cu valoarea repartiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =
2,262), pentru n -2 grade de libertate și un p rag de semnificație ales de 5%, u nde: n =
lungimea seriei de date inc luse în model (included observations = 11).
Întrucât parametrul 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 , se poate decide
respingerea ipotezei nule și acceptarea ipotezei alternative, adică parametrii sunt semnificat ivi
din punct de vedere statistic . Probabilitatea asociată parametrului 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 (0,0177 ), care
este mai m ic decât pragul de semnificație ales de 5% , duce la acceptarea ipotezei alternative .
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului BRD pleacă de la formularea a
două ipoteze:
𝐻0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 : 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =0 ; 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =0 (parametrii nu sunt semnificativi
din punct de vedere statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 : 𝛽0𝐴𝑍𝑇_𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ≠0 ; 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ≠0 (parametrii sunt semnificativi din
punct de vedere statistic).
Obținem valoarea statisticii testului t ce este generată în coloana t -Statistic, pe linia
fiecărui parametru estimat, așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 0.27. Se poate remarca că
𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |=8,845539 , iar 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |=1,178455 .
Valorile rezultate se compară cu valoarea repart iției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =2,262),
pentru n -2 grade de libertate și un prag de semnificație ales de 5%.
Având în vedere că parametrul 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |<𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 nu
putem r espinge ipoteza nulă și continuă m analiza . Însă p robabilitate a asociată parametrului
𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 (0,2688 ) fiind mai mare de 5% ne indică acceptarea ipotezei nule .
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului PENSIA MEA începe cu definirea
ipotezelor:
𝐻0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴: 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =0 ; 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =0 (parametrii nu sunt semnificativi
din punct de vedere statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴: 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 ≠0 ; 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 ≠0 (parametrii sunt semnificativi
din punct de vedere statistic).
EViews 10+ Student Version Lite calculează valoarea statisticii testului t în coloana t –
Statistic, pe linia fiecărui parametru estima t, așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 0.28.
Astfel se poate observa că 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|=13,12105 , iar
𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|=2,069807 . Valorile se compară cu valoarea repartiției t –
Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =2,262), pentru n -2 grade de libertate și un prag de semnificație
ales de 5%.
187
Ținând cont de faptul că parametrul 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴
și parametrul 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|<𝑡𝑡𝑎𝑏𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴, nu vom respinge ipoteza nulă
și vom continua analiza .
Observând că probabilitatea asociată parametrului 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =0,0684 este mai
mare de 5% , putem accepta ipoteza nulă.
În urma aplicării testului t -Statistic pentru cele trei modele econometrice putem afirma
că parametri nu sunt semnificativi din punct de vedere statistic.
4.2.5 Testarea validității modelului
Pentru testarea validității mo delului avem ipotezele:
𝐻0: modelul nu este valid statistic;
𝐻1: modelul este valid statistic.
”În vederea testării valabilității modelului de regresie se utilizează testul F, având
următoarea formă:
𝐹=𝑅2
1−𝑅2×𝑛−𝑘
𝑘−1 ,
unde n – numărul de observații și k – numărul de parametrii ai modelului. Din tabela
distribuției Fisher, în funcție de un prag de semnificație 𝛼=0,05 și de numărul gradelor de
libertate” (Andrei T., 2008, p. 120) , 𝑣1=𝑘−1=1 și 𝑣2=𝑛−𝑘=11−2=9, se preia
valoarea: 𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 =𝐹0,05;1;9=5,117.
Putem afirma cu siguranță că modelul asociat fondului NN OPTIM nu este
semnificativ statistic întrucât în urma aplicării testului F ( F−statistic NN_OPTIM =
8,383751 >𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =5,117 ), deci voi respinge ipoteza nulă ( 𝐻0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ), modelul
este valid statistic .
În cazul fondului AZT VIVACE nu se respinge ipoteza nulă (𝐻0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ) deoarece
F−statisticAZT VIVACE = 1,388755 <𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡 𝑖𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =5,117 ), ceea ce înseamnă că
modelul nu este semnificativ statistic.
Aplicând testul F pentru modelul asociat fondului PENSIA MEA rezultă că F−
statisticPENSIA MEA = 4,284101 <𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =5,117, deci voi accepta ipoteza
nulă ( 𝐻0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 ), și voi spune că modelul nu este valid.
În concluzie, două dintre cele trei modele econometrice asociate fondurilor supuse
analize i (AZT VIVACE și PENSIA MEA ) nu sunt valide pentru un nivel de semnificație mai
mare de 5%.
4.2.6 Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului de regresie liniară
simplă
Pentru a putea estima parametrii modelelor de regresie este necesar să verificăm dacă
sunt îndeplinite ipotezele clasice ale modelului de regresie liniară simplă..
Forma f uncțională este liniară pentru cele trei modele econometrice:
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 = 22,04330 −53,56491 ×𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ;
𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 = 18,48364 −31,50191 ×𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ;
𝑉𝑈𝐴𝑁 _PENSIA _MEA = 18,15921 −44,25241 ×𝑅𝑅𝐴 _PENSIA _MEA .
188
4.2.6.1 Normalitatea distribuției erorilor aleatoare și media acestora
Pentru testarea ipotezei de normalitate a erorilor aleatoare voi folosi testul Jarque -Bera,
cu următoarele ipoteze:
𝐻0: erorile aleatoare au distribuție normală;
𝐻1: erorile aleatoare nu au distribuție normală.
Graficul nr. 0.26 Testul Jarque -Bera (NN OPTIM)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Voi accepta ipoteza nulă ( 𝐻0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ) care presupune că erorile aleatoare au distribuție
o normală deoarece probabilitatea asociată acestui test este 0, 788793 (mai mare decât pragul
de semnificație de 5%) . Se poate observa din Graficul nr. 0.26 că media erorilor aleatoare
este de −3,63e −16=−3,63
1016, fiind foarte aproape de zero.
Graficul nr. 0.27 Testul Jarque -Bera (AZT VIVACE)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
012345
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4Series: Residuals(NN_OPTIM)
Sample 2009 2019
Observations 11
Mean -3.63e-16
Median 0.466089
Maximum 3.649330
Minimum -3.670477
Std. Dev. 2.304185
Skewness -0.244788
Kurtosis 2.108039
Jarque-Bera 0.474503
Probability 0.788793
01234567
-7.5 -5.0 -2.5 0.0 2.5 5.0 7.5Series: Residuals(AZT_VIVACE)
Sample 2009 2019
Observations 11
Mean 8.07e-16
Median 0.507862
Maximum 5.275992
Minimum -5.350158
Std. Dev. 3.038071
Skewness -0.242410
Kurtosis 2.535503
Jarque-Bera 0.206621
Probability 0.901847
189
Deoarece probabilitatea asociată testului Jarque -Bera este de 0, 901847 , mai mare decât
pragul de semnificație de 5%, se va accepta ipoteza nulă ( 𝐻0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ), erorile aleat oare
având distribuție normală. Se poate observa din Graficul nr. 0.27 că media erorilor aleatoare
este foarte mică: 8,07e −16=8,07
1016, fiind foarte aproape de zero.
Graficul nr. 0.28 Testul Jarque -Bera (PENSIA MEA)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Probabilitatea asociată acestui test este de 0, 659360 care tinde către 1, deci voi accepta
ipoteza nulă ( 𝐻0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴), erorile aleatoare având distribuție normală. Observam din
Graficul nr. 0.28 că media erorilor aleatoare este −1,17e −15=−1,17
1015, fiind apropiată zero.
Deoarece probabilitățile asociate testului Ja rque-Bera sunt mult mai mari decât pragul
de semnificație ales (5%), putem trage concluzia că erorile aleatoare au o distribuție normală
pentru cele trei modele econometrice asociate fondurilor : NN OPTIM , AZT VIVACE și
PENSIA MEA .
4.2.6.2 Homoscedasticita tea erorilor aleatoare
Pentru a observa dacă erorile aleatoare sunt homoscedastice sau heteroscedastice , voi
aplica Testul White. Testul se aplică pentru următoarele ipoteze:
𝐻0: există homoscedasticitate;
𝐻1: există heteroscedasticitate.
Aplicare a testului White în EViews 10+ Student Version Lite generează rezultatele
prezentate în Tabelul nr. 0.29, Tabelul nr. 0.30 și Tabelul nr. 0.31 Acestea corespund
modelelor econometri ce asociate celor trei fonduri ( NN OPTIM , AZT VIVACE și PENSIA
MEA ).
01234
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3Series: Residuals(PENSIA_MEA)
Sample 2009 2019
Observations 11
Mean -1.17e-15
Median 0.164431
Maximum 2.984624
Minimum -4.542155
Std. Dev. 2.108633
Skewness -0.671187
Kurtosis 3.124204
Jarque-Bera 0.832972
Probability 0.659360
190
Tabelul nr. 0.29 Testul White – NN_OPTIM
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
În urma aplicării Testului White, pentru modelul econometric asociat fondului NN
OPTIM , putem observa, în Tabelul nr. 0.29 că 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,1537 . Întrucât
această probabilitate este mai mare decât pragul de semnificație ales de 5%, spunem că există
o probabilitate ridicată ( 15,37%) de a greși dacă respingem ipoteza nulă, motiv pentru care o
vom accepta. În aceste condiții putem afirma că erorile aleatorii sunt homoscedastice, deci
există homoscedas ticitate.
Tabelul nr. 0.30 Testul White – AZT VIVACE
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 2.388428 Prob. F(2,8) 0.1537
Obs*R-squared 4.112546 Prob. Chi-Square(2) 0.1279
Scaled explained SS 1.525230 Prob. Chi-Square(2) 0.4664
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 12:56
Sample: 2009 2019
Included observations: 11
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -5.078886 5.173843 -0.981647 0.3550
RRA_NN_OPTIM^2 -2066.015 948.5103 -2.178169 0.0610
RRA_NN_OPTIM 334.3019 154.7332 2.160505 0.0627
R-squared 0.373868 Mean dependent var 4.826607
Adjusted R-squared 0.217335 S.D. dependent var 5.328632
S.E. of regression 4.714153 Akaike info criterion 6.166017
Sum squared resid 177.7859 Schwarz criterion 6.274533
Log likelihood -30.91309 Hannan-Quinn criter. 6.097612
F-statistic 2.388428 Durbin-Watson stat 1.034195
Prob(F-statistic) 0.153697
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 1.187586 Prob. F(2,8) 0.3535
Obs*R-squared 2.518212 Prob. Chi-Square(2) 0.2839
Scaled explained SS 1.294234 Prob. Chi-Square(2) 0.5236
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 12:59
Sample: 2009 2019
Included observations: 11
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -11.32860 17.67621 -0.640895 0.5395
RRA_AZT_VIVACE^ 2 -3848.476 2687.657 -1.431908 0.1901
RRA_AZT_VIVACE 623.6742 479.5251 1.300608 0.2296
R-squared 0.228928 Mean dependent var 8.390794
Adjusted R-squared 0.036160 S.D. dependent var 10.90498
S.E. of regression 10.70600 Akaike info criterion 7.806486
Sum squared resid 916.9469 Schwarz criterion 7.915003
Log likelihood -39.93567 Hannan-Quinn criter. 7.738081
F-statistic 1.187586 Durbin-Watson stat 0.844581
Prob(F-statistic) 0.353491
191
Așa cum poate fi observat în Tabelul nr. 0.30, 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,3535 este
superioară pragului de semnificație ales de 5%, motiv pentru care voi accepta ipoteza nulă,
adică accept existența homoscedasticității.
Tabelul nr. 0.31 Testul White – PENSIA MEA
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
După aplicarea Testului White pentru modelul asociat fondului PENSIA MEA observ o
situație asemănăto are cu cea întâlnită în cazul modelelor asociate fondurilor NN OPTIM și
AZT VIVACE. Obțin 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,2155 (Tabelul nr. 0.31), mai mare de 5%,
astfel că există o probabilitate ridicată de a greși prin respin gerea ipotezei nule, deci accept
ipoteza nulă, conform căreia erorile aleatoare sunt homoscedastice.
4.2.6.3 Neautocorelarea erorilor aleatoare
Pentru identificarea autocorelării de ordinul I vo i aplica Testul Durbin –Watson. P entru
testarea autocorelării erorilor este următoarea: se estimează modelul prin metoda celor mai
mici pătrate și se calculează reziduurile u t. Se calculează statistica dw și se selectează din
tabelele testului Durbin –Watson valorile critice dL și dU , pentru k – numărul de variabile
explicative din model și n – dimensiunea eșantionului . Dacă dU ≤ dw ≤ 4 – dU , atunci nu se
respinge ipoteza nulă ce indică lipsa autocorelarii de ordin I .
Ipotezele pentru Testul Durbin -Watson sunt:
𝐻0: ⍴=0 (nu există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I);
𝐻1:⍴≠0 (există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I).
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 1.548558 Prob. F(2,8) 0.2701
Obs*R-squared 3.070012 Prob. Chi-Square(2) 0.2155
Scaled explained SS 2.182759 Prob. Chi-Square(2) 0.3358
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:02
Sample: 2009 2019
Included observations: 11
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -5.573344 6.202790 -0.898522 0.3951
RRA_PENSIA_MEA^2 -3597.843 2071.566 -1.736774 0.1206
RRA_PENSIA_MEA 435.9604 248.2825 1.755905 0.1172
R-squared 0.279092 Mean dependent var 4.042120
Adjusted R-squared 0.098865 S.D. dependent var 6.178793
S.E. of regression 5.865413 Akaike info criterion 6.603024
Sum squared resid 275.2245 Schwarz criterion 6.711540
Log likelihood -33.31663 Hannan-Quinn criter. 6.534619
F-statistic 1.548558 Durbin-Watson stat 1.115783
Prob(F-statistic) 0.270097
192
EViews 10+ Student Version Lite a furnizat în Tabelul nr. 0.26 statistica Durbin –
Watson= 1,363130 pentru modelul asociat fondul ui NN OPTIM , la un pr ag de semnificație de
5%, pentru 𝑛=11 și 𝑘=1 sunt: dL=0, 93 și dU=1,3 2.
Având în vedere că statistica Durbin -Watson calculată cu EViews 10+ Student
Version Lite (DW=1,363130) este mai mare ca dU=1,356 și mai mică decât 4 -dU(2,68) ,
rezultă că nu pot respin ge ipoteza nulă și o voi accepta , cea ce înseamnă că nu există
autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I în cazul modelului asociat fondului NN OPTIM .
Statistica Durbin -Watson= 0,677700 pentru modelul asociat fonduli AZT VIVACE se
poate vedea în Tabelul nr. 0.27.
Deoarece statistica Durbin -Watson calculată este mai mică decât dL=0,93, voi accepta
ipoteza nulă, ceea ce înseamnă că există autocorelarea pozitivă a erorilor aleatoare de ordinul
I în cazul modelului asociat fondului AZT VIVACE . Situația fiind asemănătoare și pentru
fondul PENSIA MEA care are DW=0,760345 (Tabelul nr. 0.28).
După aplicarea Testului Durbin -Watson în EViews 10+ Student Version Lite am ajuns
la concluzia că nu este respectată ipote za referitoare la neautocorelarea erorilor aleatoare
pentru fiecare dintre cele tre i modele econometrice analizate și voi ajust a cele trei modele prin
diferențierea variabilelor.
Astfel, ecuația modelului ajustat asociat fondului NN OPTIM este următoarea :
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ) = 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 +𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ×𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ),
unde:
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 )=𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 – 𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 (−1)
și
𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 )=𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 – 𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 (−1).
Tabelul nr. 0.32 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
NN OPTIM după ajustarea modelului
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www. asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Dependent Variable: D(VUAN_NN_OPTIM)
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:05
Sample (adjusted): 2010 2019
Included observations: 10 after adjustments
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
D(RRA_NN_OPTIM) 14.21869 4.082824 3.482561 0.0083
C 1.091661 0.157600 6.926771 0.0001
R-squared 0.602548 Mean dependent var 0.996231
Adjusted R-squared 0.552867 S.D. dependent var 0.733960
S.E. of regression 0.490785 Akaike info criterion 1.591234
Sum squared resid 1.926956 Schwarz criterion 1.651751
Log likelihood -5.956169 Hannan-Quinn criter. 1.524847
F-statistic 12.12823 Durbin-Watson stat 1.645696
Prob(F-statistic) 0.008288
193
Ecuația modelului ajustat devine:
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ) = 1,091661 +14,21869 ×𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ).
De această dată, coeficientul de regresie ( 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =14,21869 ) vine să completeze
coeficientul de corelație Pearson (0,776240 ) și indică o legătură directă între variabilele
modelului econometric. Totodată, putem spune că o creștere cu o unitate a
D(VUAN_NN _OPTIM ) va atrage o majorare cu 14,21869 lei a D(RRA_ NN_OPTIM ).
Valoarea scăzută a termenului liber (𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =1,091661 ) arată că influența
factorilor nespecificați în model asupra evoluției D(VUAN _NN _OPTIM ) este una
nesemnificativă, ceea ce conduce la concluzia că modelul obținut este corect specificat.
Legătura dintre D(VUA N_NN _OPTIM ) și D(RRA_NN _OPTIM ) fiind una directă și destul
de puternică.
Coeficientul de determinație (R -squared = 0, 602548 ) observat în Tabelul nr. 0.32 arată
că 60,2548% din variația D(VUAN_NN _OPTIM ) este explicată de evoluția
D(RRA_NN _OPTIM ), restul variației putând fi explicată de factori care nu sunt incluși în
modelul econometric. Coeficientul de determinație ajustat (Adjusted R -squared = 0, 552867 )
ține cont și de numărul observațiilor incluse (i=Included observations) și de cel al variabilelor
explicative. Bonitatea modelului fiind una medie . Abaterea medie pătratică a erorilor estimate
(S.E. of regression) est de 0, 490785 .
Ecuația modelului ajustat asociat fondului AZT VIVACE este următoarea :
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ) = 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 +𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ×𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ),
unde:
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 )=𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 – 𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 (−1)
și
𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 )=𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 – 𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 (−1).
Tabelul nr. 0.33 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
AZT VIVACE după ajustarea modelului
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicat e pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Dependent Variable: D(VUAN_AZT_VIVACE)
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:07
Sample (adjusted): 2010 2019
Included observations: 10 after adjustments
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
D(RRA_AZT_VIVACE) 10.75118 4.043435 2.658924 0.0289
C 1.031910 0.209155 4.933706 0.0011
R-squared 0.469140 Mean dependent var 1.039723
Adjusted R-squared 0.402782 S.D. dependent var 0.855774
S.E. of regression 0.661341 Akaike info criterion 2.187763
Sum squared resid 3.498977 Schwarz criterion 2.248280
Log likelihood -8.938813 Hannan-Quinn criter. 2.121376
F-statistic 7.069876 Durbin-Watson stat 1.977293
Prob(F-statistic) 0.028854
194
Ecuația modelului ajustat devine:
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ) = 1,031910 +10,75118 ×𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 )
Coeficientul de regresie 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =10,75118 în cazul fondului AZT VIVACE , indică
o legătură directă între variabilele modelului econometric, venind în completarea
coeficientului de corelație Pearson (0,684939 ). Creștere a cu o unitate a
D(RRA_ AZT_VIVACE ) va duce la o creștere cu 10,75118 lei a D(VUAN_ AZT_VIVACE ).
Valoa rea mică (1,031910) a termenului liber 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 arată o influență
nesemnificativă a factorilor nespecificați în model asupra evoluției D(VUAN_
AZT_VIVACE ).
Legătura dintre cei doi indicatori este u na directă și de intensitate medie , coefi cientul de
determinație (R -squared = 0, 469140 ) ar ătând că 46,914% din variația
D(VUAN_ AZT_VIVACE ) este explicată de evoluția D(RRA_ AZT_VIVACE ), restul
variației putând fi explicată de alți factori care nu sunt incluși în modelul econometric.
Din Tabelul nr. 0.33 observăm c oeficientul de determinație ajustat (Adjusted R -squared
= 0,402782 ) care ține cont și de numărul variabilelor explicative și observațiilor incluse
(i=Included observations) în model.
Raportul de corelație ( 𝑅= 0,684939 ) tinde spre 1 și arată că modelul de regresie
estimat aproximează bine datele de observație, având o bonitate medie care sugerează că
modelul poate fi ajustat în viitor pentru obținerea unor rezultate mai bune. Abaterea medie
pătratică a erorilor es timate (S.E. of regression) fiind de 0, 661341 .
Ecuația modelului ajustat a sociat fondului PENSIA MEA este urmă toarea:
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 ) = 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 +𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 ×𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 ),
unde:
𝐷(𝑉𝑈𝐴 𝑁_𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 )=𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 – 𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 (−1)
și
𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 )=𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 – 𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 (−1).
Tabelul nr. 0.34 Estimarea parametrilor prin MCMMP (Least squares) pentru fondul
PENSIA MEA după ajustarea modelului
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Dependent Variable: D(VUAN_PENSIA_MEA)
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:08
Sample (adjusted): 2010 2019
Included observations: 10 after adjustments
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
D(RRA_PENSIA_MEA) 11.90284 4.972794 2.393592 0.0436
C 0.808957 0.144190 5.610335 0.0005
R-squared 0.417304 Mean dependent var 0.797028
Adjusted R-squared 0.344467 S.D. dependent var 0.562833
S.E. of regression 0.455698 Akaike info criterion 1.442883
Sum squared resid 1.661284 Schwarz criterion 1.503400
Log likelihood -5.214413 Hannan-Quinn criter. 1.376495
F-statistic 5.729281 Durbin-Watson stat 1.449013
Prob(F-statistic) 0.043611
195
Ecuația modelului ajustat este:
𝐷(𝑉𝑈𝐴𝑁 _𝑃𝐸𝑁 𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 ) = 0,808957 +11,90284 ×𝐷(𝑅𝑅𝐴 _𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 𝑀𝐸𝐴 )
Coeficientul de corelație Pearson ( 0,645591 ) este completat de coeficientul de regresie
(𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴=11,90284 ) care indică o legătură directă între variabilele modelului
econo metric. Majorarea cu un leu a D(RRA_ PENSIA_MEA ) antrenează creșterea cu
11,90284 lei a D(VUAN_ PENSIA_MEA ).
Termenul liber 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 arată că factorii nespecificați în model au o influență
nesemnificativă asupra evoluției D(VUAN_ PENSIA_MEA ).
Între variabilele modelului, D(VUAN_ PENSIA_MEA ) și D(RRA_ PENSIA_MEA ),
există o legătură directă și de intensitate medie . Coeficientul de determinație (R -squared =
0,417304 ) arată că 41,7304 % din variația D(VUAN_ PENSIA_MEA ) este explicată de
evoluți a D(RRA_ PENSIA_MEA ), restul variației fiind explicată de factori neincluși în
modelul econometric. Coeficientul de determinație ajustat (Adjusted R -squared = 0, 344467 )
ține cont atât de numărul observațiilor incluse (i=Included observations) cât și de cel al
variabilelor explicative.
Raportul de corelație ( 𝑅= 0,645591 ) arată că modelul de regresie estimat
aproximează bine datele de observație, având o bonitate m edie. Abaterea medie pătratică a
erorilor estimate (S.E. of regression) este de 0, 455698 (Tabelul nr. 0.34).
Următoarea etapă a analizei vizează verificarea semnificației parametrilor pentru cele
trei modele econometrice ajustate cu ajutorul testului t -Statistic, prin intermediul căruia se
determină capacitatea variabilei independente de a influența în mod semnificativ nivelul
variabilei dependente.
4.2.7 Testarea semnificației parametrilor
Testarea semnificației parametrilor modelului ajustat în cazul fondului NN OPTIM
începe cu definirea a două ipoteze:
𝐻0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇 𝐼𝑀: 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =0 ; 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =0 (parametrii nu sunt semnificativi din
punct de vedere statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 : 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ≠0 ; 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ≠0 (parametrii sunt semnificativi din
punct de vedere statistic).
EViews generează valoarea statisticii testului t în coloana t -Statistic, pe linia fiecărui
parametru estimat, așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 0.32. Astfel se poate observa că
𝛽0𝑁𝑁:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐 𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |=6,926771 , iar 𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |=3,482561 . Aceste
valori se compară cu valoarea repartiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =2,306), pentru n -2 grade
de libertate și un prag de semnificație ales de 5%, u nde: n = lungimea seriei de date incluse în
model (included observations = 10).
Deoarece parametrul 𝛽0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 și parametrul
𝛽1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 , rezultă că putem respinge ipoteza nulă și
acceptăm ipoteza alternativă, ceea ce înseamnă că toți parametrii sunt semnificativi din punct
de vedere statistic la pragul de semnificație de 5%.
Valorile foarte mici ale probabilitățil or pentru fiecare parametru al modelului întăresc
faptul că parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic (Prob. asociată C =
0,000 1<5% și Prob. asociată D(RRA_NN _OPTIM ) = 0,0 083<5%).
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului AZT_ VIVACE presupune
definirea celor două ipoteze:
𝐻0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 : 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =0 ; 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =0 (parametrii nu sunt semnificativi
din punct de vedere statistic, modelul nu este valid);
𝐻1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 : 𝛽0𝐴𝑍𝑇_𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ≠0 ; 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ≠0 (parametrii sunt semnificativi din
196
punct de vedere statistic).
Cu EViews se obține valoarea statisticii testului t (generată în coloana t -Statistic ), pe
linia fiecărui parametru estimat, așa cum se observă în Tabelul nr. 0.33. Se poate remarca
faptul că 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |=4,933706 , iar 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |=
2,658924 . Valorile se compară cu valoarea repa rtiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =2,306),
pentru n -2 grade de libertate și un prag de semnificație ales de 5%.
Având în vedere că parametrul 𝛽0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 și
parametrul 𝛽1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 |>𝑡𝑡𝑎𝑏𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 , rezultă că se respinge ipoteza
nulă și se acceptă ipoteza alternativă, ceea ce arată că toți parametrii sunt semnificativi din
punct de vedere statistic la pragul de semnificație ales de 5%.
Probabilitățile foarte mici pentru fiecare parametru al modelului susțin faptul că
parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic (Prob. asociată C = 0,00 11<5% și
Prob. asociată D(RRA_ AZT_VIVACE ) = 0,0 289<5%).
Testarea semnificației parametrilor în cazul fondului PENSIA MEA începe cu definirea
ipotezelor:
𝐻0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴: 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =0 ; 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =0 (parametrii nu sunt semnificativi
din punct de vedere statistic, mode lul nu este valid);
𝐻1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴: 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 ≠0 ; 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 ≠0 (parametrii sunt semnificativi
din punct de vedere statistic).
EViews calculează valoarea statisticii testului t în coloana t -Statistic, pe linia fiec ărui
parametru estimat, așa cum se poate vedea în Tabelul nr. 0.34. Astfel se poate observa că
𝛽0𝐴𝑅𝐼𝑃𝐼 :|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|=5,610335 , iar 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|=2,393592 .
Aceste valori se compară cu valoarea repartiției t -Statistic ( 𝑡𝑡𝑎𝑏𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴 =2,306), pentru
n-2 grade de libertate și un prag de semnificație ales de 5%.
Ținând cont de faptul că parametrul 𝛽0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆 𝐼𝐴_𝑀𝐸𝐴|>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴
și parametrul 𝛽1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴:|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴|>𝑡𝑡𝑎𝑏𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴, vom respinge ipoteza nulă și
o vom accepta pe cea alternativă, cea care presupune că toți parametrii sunt semnificativi din
punct de vedere statistic.
Valorile foarte mici ale probabilităților pentru fiecare parametru al modelului ajustat ,
întăresc faptul că parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic (Prob. asociată C
= 0,000 5<5% și Prob. aso ciată D(RRA_ PENSIA_MEA ) = 0,0 436<5%).
În urma aplicării testului t -Statistic pentru cele trei modele econometrice ajustate putem
afirma că parametri sunt semnificativi din punct de vedere statistic.
4.2.8 Testarea validității modelelor
Pentru testarea val idității modelului ajustat, avem ipotezele:
𝐻0: modelul nu este valid statistic;
𝐻1: modelul este valid statistic.
”În vederea testării valabilității modelului de regresie se utilizează testul F, având
următoarea formă:
𝐹=𝑅2
1−𝑅2×𝑛−𝑘
𝑘−1 ,
unde n – numărul de observații și k – numărul de parametrii ai modelului. Din tabela
distribuției Fisher, în funcție de un prag de semnificație 𝛼=0,05 și de numărul gradelor de
libertate” (Andrei T., 2008, p. 120) , 𝑣1=𝑘−1=1 și 𝑣2=𝑛−𝑘=10−2=8, se preia
valoarea: 𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 =𝐹0,05;1;8=5,318.
Putem afirma cu siguranță că modelul asociat fondului NN _OPTIM este semnificativ
statistic în urma testului F ( F−statistic NN_OPTIM = 12,12823 >𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖 𝑐𝑁𝑁 _𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 =
197
5,318, deci voi respinge ipoteza nulă ( 𝐻0𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ) și voi accepta ipoteza alternativă
(𝐻1𝑁𝑁_𝑂𝑃𝑇𝐼𝑀 ), modelul fiind valid pentru un nivel de semnificație Prob. (F –
statistic)=0,0 08288 , mai mic decât 5%.
În cazul fondul ui AZT VIVACE se respinge ipoteza nulă (𝐻0𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ) și se acceptă
cea alternativă( 𝐻1𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 ) deoarece F−statistic 𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 = 7,069876 >
𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 𝐴𝑍𝑇 _𝑉𝐼𝑉𝐴𝐶𝐸 =5,318, ceea ce înseamnă că modelul este semn ificativ statistic. Modelul
fiind valid pentru un nivel de semnificație Prob. (F -statistic)=0,000 926, mai mic decât 5%.
Aplicând testul F pentru modelul asociat fondului PENSIA MEA rezultă că F−
statisticPENSIA _MEA = 5,729281 >𝐹𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴=5,318, deci voi respinge ipoteza
nulă ( 𝐻0𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴) și voi accepta ipoteza alternativă ( 𝐻1𝑃𝐸𝑁𝑆𝐼𝐴 _𝑀𝐸𝐴), modelul fiind valid
pentru un nivel de semnificație Prob. (F -statistic)=0,0 43611 , mai mic decât 5%.
În concluzie, cel e trei modele econometrice ajustate asociate fondurilor NN OPTIM ,
AZT VIVACE și PENSIA MEA sunt valide pentru un nivel de semnificație mai mic de 5%.
4.2.9 Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului de regresie liniară
simplă
Forma funcțională este l iniară pentru cele trei modele econometrice ajustate este :
𝑫(𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑵𝑵_𝑶𝑷𝑻𝑰𝑴 ) = 𝟏,𝟎𝟗𝟏𝟔𝟔𝟏 +𝟏𝟒,𝟐𝟏𝟖𝟔𝟗 ×𝑫(𝑹𝑹𝑨 _𝑵𝑵_𝑶𝑷𝑻𝑰𝑴 )
𝑫(𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑨𝒁𝑻 _𝑽𝑰𝑽𝑨𝑪𝑬 ) = 𝟏,𝟎𝟑𝟏𝟗𝟏𝟎 +𝟏𝟎,𝟕𝟓𝟏𝟏𝟖 ×𝑫(𝑹𝑹𝑨 _𝑨𝒁𝑻 _𝑽𝑰𝑽𝑨𝑪𝑬 )
𝑫(𝑽𝑼𝑨 𝑵_𝑷𝑬𝑵𝑺𝑰𝑨 𝑴𝑬𝑨 ) = 𝟎,𝟖𝟎𝟖𝟗𝟓𝟕 +𝟏𝟏,𝟗𝟎𝟐𝟖𝟒 ×𝑫(𝑹𝑹𝑨 _𝑷𝑬𝑵𝑺𝑰𝑨 𝑴𝑬𝑨 ).
4.2.9.1 Normalitatea distribuției erorilor aleatoare și media acestora
Pentru testarea ipotezei de normalitate a erorilor aleatoare voi folosi testul Jarque –
Bera, cu următoarele ipoteze:
𝐻0: erorile aleatoare au distribuție normală;
𝐻1: erorile aleatoare nu au distribuție normală.
Graficul nr. 0.29 Testul Jarque -Bera – NN OPTIM ajustat
Sursa : Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
01234
-1.00 -0.75 -0.50 -0.25 0.00 0.25 0.50 0.75Series: Residuals – D(NN_OPTIM)
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 4.44e-17
Median 0.088030
Maximum 0.582996
Minimum -0.971439
Std. Dev. 0.462716
Skewness -0.846952
Kurtosis 2.962435
Jarque-Bera 1.196133
Probability 0.549874
198
Se poate observa din Graficul nr. 0.29 faptul că erorile aleatoare au distribuție o
normală deoarece probabilitatea asociată acestui test este 0, 549874 ceea ce implică acceptarea
ipotezei nule pentru un nivel de semnificație de 5% , iar m edia erorilor aleatoare este foarte
apropiată de zero( 4,44e −17=4,44×10−17).
Graficul nr. 0.30 Testul Jarqu e-Bera – AZT VIVACE ajustat
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Întrucât probabilitatea asociată testului Jarque -Bera este de 0,8 49936 , mai mare decât
pragul de semnificaâie de 5%, se va a ccepta ipote za nulă, erorile aleatoare având distribuție
normală. Se poate observa din Graficul nr. 0.30 că media erorilor aleatoare este foarte mică:
4,44e−17=4,44×10−17, fiind o valoare foarte aproape de zero.
Graficul nr. 0.31 Testul Jarque -Bera – PENSIA MEA ajustat
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
01234
-1.00 -0.75 -0.50 -0.25 0.00 0.25 0.50 0.75Series: Residuals – D(PENSIA_MEA)
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean 4.44e-17
Median 0.042668
Maximum 0.526942
Minimum -0.758886
Std. Dev. 0.429636
Skewness -0.283152
Kurtosis 1.958500
Jarque-Bera 0.585593
Probability 0.746174
012345
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5Series: Residuals – D(AZT_VIVACE)
Sample 2010 2019
Observations 10
Mean -4.44e-17
Median -0.019986
Maximum 1.278787
Minimum -0.936147
Std. Dev. 0.623518
Skewness 0.435005
Kurtosis 3.153412
Jarque-Bera 0.325189
Probability 0.849936
199
Probabilitatea asociată testului Jarque -Bera este 0, 746174 , care tinde către 1, deci voi
accepta ipoteza nulă pentru nivelul de semnificatie de 5%, erorile aleatoare având distribuție
normală. Observam din Graficul nr. 0.31 că media erorilor aleatoare este 4,44e −17=4,44
1017,
fiind apropiată de zero.
Deoarece probabilitățile asociate testului Jarque -Bera sunt mult mai mari decât pragul
de semnificație ales (5%), putem trage concluzia că erorile aleatoare au o distribuție normală
după ajustare pentru cele trei modele econometrice asociate fondurilor NN OPTIM , AZT
VIVACE și PENSIA MEA .
4.2.9.2 Homoscedasticitatea erorilor aleatoare
Pentru a observa dacă erorile aleatoare sunt homoscedastice sau nu, voi aplica Testul
White cu ipotezele:
𝐻0: există homoscedasticitate;
𝐻1: există heteroscedasticitate.
Aplicarea testului White în EViews 10+ Student Version Lite generează rezultatele
prezentate în Tabelul nr. 0.35, Tabelul nr. 0.36 și Tabelul nr. 0.37. Ac estea corespund
modelelor econometrice asociate celor trei fonduri (NN OPTIM , AZT VIVACE și PENSIA
MEA ).
Tabelul nr. 0.35 Testul White – NN OPTIM ajustat
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publi cate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Breusch-Godfrey Serial Correlation LM Test:
Null hypothesis: No serial correlation at up to 2 lags
F-statistic 0.116597 Prob. F(2,6) 0.8919
Obs*R-squared 0.374116 Prob. Chi-Square(2) 0.8294
Test Equation:
Dependent Variable: RESID
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:18
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Presample missing value lagged residuals set to zero.
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
D(RRA_NN_OPTIM) 0.435818 4.721063 0.092314 0.9295
C 0.040327 0.197510 0.204176 0.8450
RESID(-1) 0.335964 0.705721 0.476059 0.6509
RESID(-2) -0.458633 1.097604 -0.417849 0.6906
R-squared 0.037412 Mean dependent var 4.44E-17
Adjusted R-squared -0.443883 S.D. dependent var 0.462716
S.E. of regression 0.556007 Akaike info criterion 1.953104
Sum squared resid 1.854866 Schwarz criterion 2.074138
Log likelihood -5.765522 Hannan-Quinn criter. 1.820330
F-statistic 0.077731 Durbin-Watson stat 1.883631
Prob(F-statistic) 0.969744
200
În urma aplicării Testului White, pentru modelul econometric asociat fondului NN
OPTIM , putem observa, în Tabelul nr. 0.35, că 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,8919 . Într ucât
această probabilitate este mai mare decât pragul de semnificație ales de 5%, spunem că există
o probabilitate ridicată ( 89,19 %) de a greși dacă respingem ipoteza nulă, motiv pentru care o
vom accepta. În aceste condiții putem afirma că erorile aleator ii sunt homoscedastice, deci
există homoscedasticitate.
Tabelul nr. 0.36 Testul White – AZT VIVACE ajustat
Sursa : Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
După aplicarea Testului White, pentru modelul econometric asociat fondului AZT
VIVACE , constatăm că 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,6528 . Deoarece această probabilitate este
mai mare decât pragul de semnificație ales (5%), afirmăm că există o probabilitate m are
(65,28%) de a greși dacă respingem ipoteza nulă și o vom accepta spunând că există
homoscedasticitate.
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 0.453639 Prob. F(2,7) 0.6528
Obs*R-squared 1.147397 Prob. Chi-Square(2) 0.5634
Scaled explained SS 0.790662 Prob. Chi-Square(2) 0.6735
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:19
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 0.392172 0.239773 1.635596 0.1459
D(RRA_AZT_VIVACE)^2 -16.66612 58.05730 -0.287063 0.7824
D(RRA_AZT_VIVACE) 3.191514 3.530714 0.903929 0.3961
R-squared 0.114740 Mean dependent var 0.349898
Adjusted R-squared -0.138192 S.D. dependent var 0.541232
S.E. of regression 0.577419 Akaike info criterion 1.982828
Sum squared resid 2.333890 Schwarz criterion 2.073604
Log likelihood -6.914142 Hannan-Quinn criter. 1.883248
F-statistic 0.453639 Durbin-Watson stat 0.732659
Prob(F-statistic) 0.652752
201
Tabelul nr. 0.37 Testul White – PENSIA MEA ajustat
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
După aplicarea Testului White pentru modelul asociat fondului PENSIA MEA
observăm o situație asemăn ătoare cu cea întâlnită în cazurile celorlalte două fonduri analizate:
fondului NN OPTIM și fondul PENSIA MEA . Obținem 𝑃𝑟𝑜𝑏 .(𝐹−𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 )=0,2146 ,
mai mare de 5%, astfel că există o probabilitate ridicată de a greși prin respingerea ipotezei
nule, deci acceptăm ipoteza nulă, conform căreia erorile aleatoare sunt homosce dastice.
În concluzie, cele trei modele ajustate ale fondurilor : NN OPTIM, AZT VIVACE și
PENSIA MEA , respectată ipoteza regresiei liniare referitoare la homoscedasticitate.
4.2.9.3 Neautocorelarea erorilor aleatoare
Pentru identificarea autocorelării de ordinul I voi aplica Testul Durbin –Watson.
Ipotezele pentru Testul Durbin -Watson sunt:
𝐻0: ⍴=0 (nu există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I);
𝐻1:⍴≠0 (există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I).
EViews 10+ Student Version Lit e a generat pentru fondul NN OPTIM în Tabelul nr.
4.31 statistica Durbin -Watson= 1,645696 .
Valorile critice ale statisticii Durbin -Watson pentru un prag de semnificație de 5%
obținute pentru 𝑛=10 și 𝑘=1 sunt: dL=0, 88 și dU=1, 32.
Având în vedere că statist ica Durbin -Watson calculată cu EViews este mai mare ca
dU=1, 32 și mai mică decât 4 -dU =2,6 8 , rezultă că voi accepta ipoteza nulă , conform căreia
nu există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I în cazul modelului asociat fondului NN
OPTIM .
Heteroskedasticity Test: White
Null hypothesis: Homoskedasticity
F-statistic 1.932785 Prob. F(2,7) 0.2146
Obs*R-squared 3.557632 Prob. Chi-Square(2) 0.1688
Scaled explained SS 1.091197 Prob. Chi-Square(2) 0.5795
Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 03/14/20 Time: 13:21
Sample: 2010 2019
Included observations: 10
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 0.265651 0.070893 3.747193 0.0072
D(RRA_PENSIA_MEA)^2 -116.4731 59.82131 -1.947016 0.0926
D(RRA_PENSIA_MEA) 1.592825 1.798471 0.885655 0.4052
R-squared 0.355763 Mean dependent var 0.166128
Adjusted R-squared 0.171696 S.D. dependent var 0.171443
S.E. of regression 0.156032 Akaike info criterion -0.634186
Sum squared resid 0.170422 Schwarz criterion -0.543411
Log likelihood 6.170931 Hannan-Quinn criter. -0.733767
F-statistic 1.932785 Durbin-Watson stat 2.692534
Prob(F-statistic) 0.214615
202
Statist ica Durbin -Watson= 1,977293 pentru modelul asociat fondului AZT VIVACE se
poate vedea în Tabel ul nr. 4.32.
Deoarece statistica Durbin -Watson calculată este mai mică decât 4 -dU=2,6 8 și mai
mmare decât dL=0,88, se poate accepta ipoteza nulă conform căreia nu există autocorelarea
erorilor aleatoare de ordinul I în cazul modelului ajustat asociat fondului AZT VIVACE .
Întrucât statistica Durbin -Watson (1, 449013 ), calculată cu EViews , este mai mare ca
dU=1, 32 dar mai mică decât 4 -dU=2,68, voi accepta ipoteza nulă conform căreia nu există
autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I în cazul modelului asociat fondului PENSIA
MEA .
În concluzie, putem afirma că mode lele ajustate aferente fondurilor: NN OPTIM, AZT
VIVACE și PENSIA MEA, respectată ipotez ele regresiei liniare simple referitoare la
neautocorelarea e rorilor aleatoare de ordinul I și pot fi utilizate cu succes pentru efectuarea de
prognoze.
4.2.1 0 Previziuni pe baza modelului de regresie liniară simplă estimat
În această etapă a modelării econometrice, voi previziona VUAN pentru fiecare dintre
cele 3 fonduri de pensii administrate privat ( NN OPTIM, AZT VIVACE și PENSIA MEA )
pentru perioada 20 20-2025, în condițiile în care RRA , în perioada 20 20-2025, va fi constantă
și va avea valoarea 4,5% .
Pe baza mod elului econometric ajustat obținut anterior, aferent fondului NN OPTIM ,
am realizat previziunea indicatorului VUAN_NN _OPTIM pentru perioada 20 20-2025 și am
reprezentat -o grafic în Graficul nr. 0.32.
Graficul nr. 0.32 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului NN OPTIM
pentru perioada 2010 -2025 (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
10152025303540
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
VUAN_NN_OPF
Actuals
± 2 S.E.Forecast: VUAN_NN_OPTIMF
Actual: VUAN_NN_OPTIM
Forecast sample: 2009 2025
Adjusted sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 0.667430
Mean Absolute Error 0.566697
Mean Abs. Percent Error 2.984556
Theil Inequality Coef. 0.017621
Bias Proportion 0.413156
Variance Proportion 0.007737
Covariance Proportion 0.579107
Theil U2 Coefficient 0.583066
Symmetric MAPE 3.037829
203
Previziunea ar ată că VUAN_ NN_OPTIM va atinge nivelul de 29,7 lei la 31 decembrie
2025 (Graficul nr. 0.32). Putem garanta cu o probabilitate de 95% că nivelul VUAN _
NN_OPTIM la sfârșitul perioadei de previziune se va încadra în intervalul [23,4;36,1].
Graficul nr. 0.33 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului AZT VIVACE
pentru perioada 2010 -2025 (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, acce sat la
data de 14.03.2020
Conform previziunii realizate prin modelare econometrică cu ajutorul EViews 10+
Student Version Lite, VUAN_ AZT_VIVACE va atinge nivelul de 2 7,8 lei la finele anului
2025 (Graficul nr. 0.33). Mai putem spu ne cu o probabilitate de 95% că
VUAN_ AZT_VIVACE la 31 decembrie 202 5 se va încadra în intervalul [ 19,2; 36,3].
Graficul nr. 0.34 Previziunea valorii unitare a activului net a fondului PENSIA MEA
pentr u perioada 2010 -2025 (lei)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
10152025303540
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
VUAN_AZT_VF
Actuals
± 2 S.E.Forecast: VUAN_AZT_VIVACEF
Actual: VUAN_AZT_VIVACE
Forecast sample: 2009 2025
Adjusted sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 0.565255
Mean Absolute Error 0.413893
Mean Abs. Percent Error 2.679402
Theil Inequality Coef. 0.016415
Bias Proportion 0.494347
Variance Proportion 0.025564
Covariance Proportion 0.480089
Theil U2 Coefficient 0.397483
Symmetric MAPE 2.615043
8121620242832
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
VUAN_PENSIF
Actuals
± 2 S.E.Forecast: VUAN_PENSIA_MEAF
Actual: VUAN_PENSIA_MEA
Forecast sample: 2009 2025
Adjusted sample: 2010 2025
Included observations: 16
Root Mean Squared Error 0.596753
Mean Absolute Error 0.497134
Mean Abs. Percent Error 3.077430
Theil Inequality Coef. 0.018573
Bias Proportion 0.284097
Variance Proportion 0.024651
Covariance Proportion 0.691252
Theil U2 Coefficient 0.619892
Symmetric MAPE 3.130933
204
VUAN_ PENSIA_MEA rezultată din previziune pentru sfârșitul anului 2025 este de
24,12 lei. Spunem că nivelul VUAN_ PENSIA_MEA la 31 decembrie 202 5 se va încadra în
intervalul [ 18,2; 30], cu o probabilitate de 95% (Graficul nr. 0.34).
Tabelul nr. 0.38 Previziunea valorii unitare a activului net pentru fondurile: NN
OPTIM, AZT VIVACE și PENSIA MEA în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 14.03.2020
Valorile reale ale VUAN pentru cele trei fonduri înregistrate la data de 31 decembri e
2019 nu au diferit semnificativ de valorile prognozate, fapt ce confirmă faptul că cele trei
modele pot fi utilizate cu succes pentru a efectua prognoze. Astfel, la 31 decembrie 201 9
VUAN_NN _OPTIM a înregistrat valoarea de 23, 20706 lei, în timp ce valoar ea prognozată
pentru acest fond a fost de 23, 20705 lei (Tabelul nr. 0.38). În cazul fondului AZT VIVACE
diferența între valoarea prognozată (21,75835 lei ) și valoarea înregistrată la 31 decembrie
2019 este zero ca și în cazul fon dului PENSIA MEA (19,2451 lei).
Rezultatele obținute în cele trei cazuri prognozate evidențiază tendințe crescătoare
pentru valorile indicatorului VUAN pentru întreaga perioadă de prognoză (Graficul nr. 0.35).
Acest lucru confirmă presupunerea logică, conform căreia o rată de rentabilitate anualizată
pozitivă duce la sporirea valorii unitare a activului net a unui fond de pensii din P ilonul II I cu
condiția ca alți factori de influență să rămână neschimbați.
În urma prelucrărilor fă cute asupra datelor de intrare, utilizând regresia liniară
unifactorială, am obținut modele econometrice cu bonitate medie pentru toate cele trei fonduri
supuse analizei, bonitate care reușește să surprindă modul în care dinamica ratei de
rentabilitate anu alizate influențează evoluția valorii unitare a activului net.
Modelele unifactoriale rezultate în urma estimării sunt:
𝑫(𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑵𝑵_𝑶𝑷𝑻𝑰𝑴 ) = 𝟏,𝟎𝟗𝟏𝟔𝟔𝟏 +𝟏𝟒,𝟐𝟏𝟖𝟔𝟗 ×𝑫(𝑹𝑹𝑨 _𝑵𝑵_𝑶𝑷𝑻𝑰𝑴 )
𝑫(𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑨𝒁𝑻 _𝑽𝑰𝑽𝑨𝑪𝑬 ) = 𝟏,𝟎𝟑𝟏 𝟗𝟏𝟎+𝟏𝟎,𝟕𝟓𝟏𝟏𝟖 ×𝑫(𝑹𝑹𝑨 _𝑨𝒁𝑻 _𝑽𝑰𝑽𝑨𝑪𝑬 )
𝑫(𝑽𝑼𝑨𝑵 _𝑷𝑬𝑵𝑺𝑰𝑨 𝑴𝑬𝑨 ) = 𝟎,𝟖𝟎𝟖𝟗𝟓𝟕 +𝟏𝟏,𝟗𝟎𝟐𝟖𝟒 ×𝑫(𝑹𝑹𝑨 _𝑷𝑬𝑵𝑺𝑰𝑨 𝑴𝑬𝑨 ).
VUAN_PENSIA_MEAF VUAN_NN_OPTIMF VUAN_AZT_VIVACEF
2009 NA NA NA
2010 12.73508 14.83184 13.37982
2011 13.10276 14.71207 13.39748
2012 13.95386 15.64311 14.58300
2013 15.07030 17.42939 16.23172
2014 15.65983 18.43365 16.90402
2015 16.02159 18.86246 17.39491
2016 16.50108 19.67504 18.31034
2017 17.34045 20.80998 19.58469
2018 18.09628 21.66106 20.36665
2019 19.24510 23.20705 21.75835
2020 20.07897 24.27877 22.59105
2021 20.88793 25.37043 23.62296
2022 21.69688 26.46209 24.65487
2023 22.50584 27.55375 25.68678
2024 23.31480 28.64541 26.71869
2025 24.12375 29.73707 27.75060
205
Graficul nr. 0.35 Graficul previziunii valorii un itare a activului net pentru fondurile:
NN OPTIM, AZT VIVACE și PENSIA MEA în perioada 2010 -2025
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor publicate pe www.asfromania.ro, accesat la
data de 01.09.2018
În urma estimării modelelor econometrice am obținut următoarele rezultate finale:
coeficienții de determinație confirmă faptul că nivelul ratei de rentabilitate anualizate
influențează creșterea valorii unitare a activului net pentru cele trei fonduri, valorile acestui
coeficient fiind : 60,2548% pentru modelu l asociat fondului NN OPTIM , 46,914% pentru
modelul asociat fondului AZT VIVACE și 41,7304 % în cazul fondului PENSIA MEA ;
între valorile unitare ale activului net și cele ale ratelor de rentabilitate anualizate
există o relație directă semnificativă. Putem afirma că o creștere cu o unitate a ratei de
rentabilitate anualizată pentru un fond atrage după sine o majorare a valorii unitare a activului
net cu valori cuprinse între 1 0,75 și 14,22 unități monetare.
Apreciez că toate cele trei modele econometrice de mai sus sunt bune pentru a efectua
previziuni și pot fi îmbunătățite prin adăugare de variabile explicative și transformarea
modelului econometric unifactorial de regresie liniară în model multifactorial.
12162024283236
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
VUAN_NNF VUAN_BRDF
VUAN_ARIPIF VUAN NN
VUAN BRD VUAN ARIPI
206
CONCLUZII ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE
207
BIBLIOGRAFIE
TRATATE ȘI CĂRȚI DE SPECIALITATE
Andersen, J. G. (2011). Denmark: The Silent Revolution towards a Multipillar Pension
System. În B. Ebbinghaus, The Varieties of Pension Governance. Pension
Privatization in Europe. Oxford: Oxfo rd Scholarship Online.
Andrei T. (2008). Introducere în econometrie utilizând Eviews. București: Editura
Economică.
Andrei, T. (2018). Econometrie. Teorie și aplicații în Eviews și R. București: Editura
Economică.
Asteriou, D., & Hall, S. G. (2011). Applie d Econometrics (ed. Second ed.). New York:
Palgrave Macmillan.
Avram, C. P. (2006). Politici sociale (Vol. II). Craiova: Editura Alma.
Ball, R. M. (1978). Social Security Today and Tomorrow. New York: Columbia University
Press.
Bazzoli, G. (1985). The Earl y Retirement Decision: New Empirical Evidence on the Influence
of Health. Journal of Human Resources, 20 (2).
Beveridge, W. H. (1942). Social Insurance and Allied Services. London: His Majesty
STATIONERY OFFICE.
Bistriceanu, G. (1968). Sistemul asigurărilor sociale din România. 109 -110. Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania.
Bistriceanu, G. (2002). Sistemul asigurarilor din Romania. Bucuresti: Editura Economică.
Blake, D. (2003). The United Kingdom Pension System: Key Issues. Pensions An
Internatio nal Journal 8 .
Boskin, M. (1997). Social Security and Retirement Decisions. Economic Inquiry .
Breusch, T. S. (1978). Testing for Autocorrelation in Dynamic Linear Models. Australian
Economic Papers , 334 –355.
Bridgen, P. (2000). The one nation idea and stat e Welfare: The conservative party and
pensions in the 1950s. Journal Contemporary British History, 14 .
Carp, A. (2012). Acumularea și redistribuirea resurselor în Sistemul Asigurărilor Sociale.
București: Editura Economică.
Clavière, E. (1788). Prospectus de l’établissement des assurances sur la vie. Paris: Risques
n°1.
Codirlașu, A. (2007). http://www.dofin.ase.ro. Preluat de pe http://www.dofin.ase.ro:
http://www.dofin.ase.ro/acodirlasu/lect/econmsbank/econometriemsbank2007.pdf
Colomeischi, T. (2014). Sistemul Pensiilor din România din perspectivă matematică
actuarială. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Coteanu I., S. L. (1984). Dicționarul explicativ al limbii române. 56. București: Editura
Academiei României.
Dauber, M. L. (2004). The Hazards a nd Vicissitudes of Social Security Privatization.
Washington: Center for American Progress.
208
Dobre, S., Ioniță, S., & Marinche, D. (2012). Situația României în context comparativ UE și
șapte scenarii de evoluție a sistemului public de pensii, Working paper no.3.
București.
Dobrescu, S., & Șeitan, M. (2005). Pensii private. București: Editura Juridică.
Dumitriu, I. (2014, nov). Performanțele fondurilor de pensii încep să se diferențieze. Piața
financiară (11).
Dumitru, M. (2011). Economia Integrării Europene. București: Editura ASE.
Ellen M. Immergut, K. M. (2009). The handbook of west european pension politics. Oxford:
Oxford University Press.
Esping -Andersen, G. (1991). The Three Worlds of Welfare Capitalism. New Jersey: Princeton
University Press.
Florea Ian c, M. M. (2008). Rolul și importanța sistemului public național de asigurări sociale
din România. Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu”, Seria
Economie, Nr. 1 , pg. 185 -186.
Gîlcă, C. (2003). Sistemul public de pensii. Legislație coment ată și adnotată. București:
Editura Rosetti.
Godfrey, L. G. (1978). Testing Against General Autoregressive and Moving Average Error
Models when the Regressors Include Lagged Dependent Variables. Econometrica,
46(6), 1293 –1301.
Gould, A. (1993). Capitalist Welfare Systems. London: Longman.
Gregory, P. R., & Stuart, R. C. (2003). Comparing Economic Systems in the Twenty -First
Century (ed. 7th Edition). , by . . (p. 207): South -Western Cengage Learning.
Hagen, J. (2013). A History of the Swedish Pension System . Uppsala: Uppsala Center for
Fiscal Studies.
Helco, H. (1974). Modern social politics in Britain and Sweden. New haven: Yale University
Press.
Honig, M. R. (1989). Is It Worh Eliminating the Retirement Test? The American Economic
Review, 79 (2).
Immergut, E., Anderson, K., & Schulze, I. (2009). The Handbook of West European Pension
Politics. Oxford: Oxford University Press.
Iovițu, M. (1997). Bazele politicii sociale. București: Editura Eficient.
Jeba, E. (2008). Econometrie aplicată. Iași: Editura Universi tății ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Jenes, A. (1998). Der deutsche Sozialistaat im Licht international vergleichender Daten.
Leviathan.
Jones, C. (1993). New Perspectives on the Welfare State in Europe. Routledge.
Jula, D. (2015). Metode și tehnici performan te de testare a ipotezelor în economie. În
CERCETAREA – PROTOCOALE ȘI CREATIVITATE ÎN CUNOAȘTERE (p. 15).
București. Preluat de pe http://mone.acad.ro/wp -content/uploads/2014/12/Jula –
Testarea -ipotezelor.pdf
Korpi, W., & Palme, J. (1998). The Paradox of Red istribution and Strategies of Equality:
Welfare State Institutions, Inequality, and Poverty in the Western Countries (Vol. 63).
American Sociological Review.
Krai, J. (2001). The united Kingdom Pension System. IIASAConference, World Bank.
Lazăr, F. (2000). Statul bunăstării în România, în căutarea identității. Revista Calitatea Vieții .
Leibfried, S. (2001). Welfare State Futures. Cambridge: Cambridge University Press.
209
Leibfried, S., & Pierson, P. (1998). Politiques socials européennes. Entre integration et
fragmentation. Paris: L'Harmattan.
Luchak, A. (1997). Retirement plans and pensions: An empirical study, Industrial Relations
(Vol. 52). Quebec City: Département des relations industrielles de l'Université Laval.
Matei, G., & Mihart, B. (2010). Asigurări ș i protecție socială. Craiova: Editura Universitaria.
Matei, G., & Mihart, B. (2012). Asigurări și protecție socială. Editura Universitaria: Craiova.
Matei, G., & Mihart, B. (2014). Asigurări și protecție socială. Craiova: Editura Universitaria.
Mishra, R. (1990). The Welfare State in Capitalist Society. Toronto: University of Toronto
Press.
Moarcăș, C. (2011). Instrumente de coordonare a sistemelor de securitate socială. București:
C.H. Beck.
Müller -Armack, A. (1946). Economische controle en markteconomie. Hamburg: Auerdruck.
Palmer, T. G. (2012). After the Welfare State. Ottawa: Jameson Books.
Parker, C. R. (2005). Retirement Plans, Attitudes and Expectations of Kansas Board of
Regents Faculty. Hyas: Fort Hays State University.
Pierson, P. (1996). The New P olitics of the Welfare State, (Jan., 1996) (Vol. 48). Cambridge:
University Press.
Pop, L. M. (2002). Economie si politici sociale. București: Editura Expert.
Popescu, L. (2004). Protecția socială în Uniunea Europeană. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Cluje ană.
Preda, M. (2004). Studii de impact II, Sistemul de asigurări de pensii în România în perioada
de tranziție: probleme majore și soluții (Vol. studiul nr. 9). București: Editura
INSTITUTULUI EUROPEAN DIN ROMÂNIA.
Prodi, R. (2001). O viziune asupra Europ ei. București: Editura Polirom.
Radu, R. (2008). Diversitatea sistemelor de securitate sociala ale statelor membre ale Uniunii
Europene. Revista de Științe Politice .
Riedmuller, B. &. (2007). The German Pension System and Social Inclusin.
Röpke, W. (1944) . Civitas Humana. Basisvragen van sociale en economische hervormingen.
Zürich: Erlenbach -Zürich, Eugen Rentsch.
Rothenbacher, F. (2001). Pensions Systeme im öffentlichen dienst in Westeuropa.
Rüstow, A. (1952). Ortsbestimmung der Gegenwart. Eine universal geschichtliche
Kulturkritik. Zweiter Band: Weg der Freiheit. Erlenbach -Zurich: Eugen Rentsch
Verlag.
Sălăgean, V. (2009). Asigurările sociale și pensiile între sistemul public și cel privat în
Romania. Cluj-Napoca: Editura LIMES.
Stănescu, S. M. (2013). Statul bunăstării între supraviețuire, reformă și integrare europeană.
București: Editura Pro Universitaria.
Stewart, F. (2010). Pension Funds’Risk -Management Framework, Regulation and
Supervisory Oversight. OECD. France: OECD publishing.
Tănăsescu, P. (2009 ). Asigurări și protecție socială în România. București: C.H. Bech.
Titmuss, R. (1958). Essays on the Welfare State. London: George Allen & Unwin.
Văcărel, I. (2000). Finanțe publice (ed. a doua). București: Editura Didactică și Pedagogică.
Wolfers, A. (19 62). Essays on International Relations. Baltimore: Johns Hopkins Univerity
Press.
210
Zamfir, E., & Zamfir, C. (1995). Politici sociale, România în context european. București:
Editura Alternative.
ARTICOLE ȘI CONFERINȚE
Durac, C. (2017, June). Evolution of the Unitary Value of Net Assets to Pension
Funds in Pill ar III. Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Ovidius University
of Constanta, Faculty of Economic Sciences, 0(1) , pg. 480 -483. Preluat de pe http://stec.univ –
ovidius.ro/html/anale/RO/2017/Section -V/16.pdf
Durac, C. (2017, June 8 -10). Evolut ion of the Unitary Value of Net Assets to Pension
Funds in Pillar III. International Conference “Present Issues of Global Economy” . Preluat de
pe http://stec.univ –
ovidius.ro/images/conferinte/PIGE2017/PIGE%202017%20program%209.06.2017.pdf
Durac, C. (2017). Influence of Contribution Rate Dynamics on the Pension Pillar II on
the evolution of the unit value of the net assets of the NN pension fund. iCOnEc, vol. 1(45) .
Durac, C. (2017). Influence of Contribution Rate Dynamics on the Pension Pillar II on
the evo lution of the unit value of the net assets of the NN pension fund. Annals of University
of Craiova – Economic Sciences Series, University of Craiova, Faculty of Economics and
Business Administration, 1(45) , pg. 130 -142. Preluat de pe
http://feaa.ucv.ro/ann als/v1_2017/0045v1 -012.pdf
Durac, C. (2018). Analysis of the Influence of the Anualized Rate of Rentability on
the Unit Value of Net Assets of the Private Administred Pension Fund NN. Finance –
Challenges of the Future (20), p. 175.
Durac, C., & Matei, G. (20 16). Developments In The Market Of Mandatory Private
Pension Funds In Romania. iCOnEc . Preluat de pe http://feaa.ucv.ro/conferinta/index.php/en/
Matei, G., & Durac, C. (2016). Developments In The Market Of Mandatory Private
Pension Funds In Romania. Annals of University of Craiova – Economic Sciences Series,
University of Craiova, Faculty of Economics and Business Administration, 1(44) , pg. 186 –
197.
Mititelu, C., Mititelu, A. N., & Durac, C. (2015, December). Comparative Study of the
Analytical Methods of t he Reliability of Economic Operator used by the Main Commercial
Banks. Finance – Challenges of the Future, University of Craiova, Faculty of Economics and
Business Administration, 1(17) , pg. 87 -96. Preluat de pe
http://www.financejournal.ro/fisiere/revista /147321528610_mititelu.pdf
Săndiță, A. V., & Durac, C. (2015). Market maker and MAS. Annals of the University
of Petroșani, Economics, XV, part 1 . Preluat de pe
https://www.upet.ro/annals/economics/pdf/2015/part1/Sandita_Durac.pdf
PUBLICAȚII PERIODICE ȘI OCAZIONALE
211
Nordic Social -Statistical Committee . (2008). Old-age Pension Systems in the Nor dic
Countries. Nordic Social -Statistical Committee. Copenhagen: AN:Sats. Preluat pe 8 2,
2017, de pe https://norden.diva -portal.org/smash/get/diva2:968720/FULLTEXT01.pdf
OECD. (2005). Private Pensions.
OECD. (2019). Pension Markets in Focus.
Old Age Pensio ns Act. (1908). London: C. Knight & Co., Ltd.
(2008). Old-age Pension Systems in the Nordic Countries. Nordic Social -Statistical
Committee. Copenhagen: AN:Sats. Preluat pe 8 2, 2017, de pe https://norden.diva –
portal.org/smash/get/diva2:968720/FULLTEXT01.pd f
LEGI, NORME ȘI REGUAMENTE
Decretul nr. 232 . (1986, 6 30). Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 40 .
Legea nr. 27 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară. (1966, 2 1).
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 17 -18.
Legea nr. 12 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010. (2010, 1 27). Monitorul
Oficial nr.61 .
Legea 1 privind organizarea si funcționarea cooperației. (2014, 5 20). Monitorul Oficial,
Partea I nr. 36 8.
Legea nr. 118 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. (2010,
6 30). Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 , p. art.7.
Legea nr. 127 privind sistemul public de pensii. (2019, 7 8). Monitorul Oficial al României
nr. 563 , p. art.2.
Legea nr. 187 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a
drepturilor din sistemul de pensii private. (2011, 10 31). Monitorul Oficial al Românei
nr.766 .
Legea nr. 201 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernul ui nr. 112/2007 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat și a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative. (2008, 10 28). Monitorul
Oficial, Partea I nr. 728 .
Legea nr. 204 privind pensiile fa cultative. (2006, 5 31). Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 .
Legea nr. 263. (2010, 12 20). Monitorul Oficial, Partea I nr. 852 din 20 decembrie 2010 , pg.
Art.6, alin. 1.
Legea nr. 289 pentru modificarea si completarea unor acte normative. (2010, 12 30).
Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 .
Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială. (1977, 8 6).
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 82 .
Legea nr. 313 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr . 50 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
(2005, 11 15). Monitorul Oficial, Partea I nr. 1010 .
212
Legea nr. 4 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperative lor
agricole de producție. (1977, 7 8). Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România
nr. 61 .
Legea nr. 411 privind fondurile de pensii administrate privat. (2007, 7 18). Monitorul Oficial,
Partea I nr. 482 , p. art. 50.
Legea nr. 5 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țăranilor cu gospodărie
individuală din zonele necooperativizate. (1977, 7 8). Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste România nr. 61 .
Legea nr. 6 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. (2020, 1 9) . Monitorul
Oficial .
Legea nr.10 pentru organizarea Asigurărilor Sociale de Stat. (1949, 1 1). Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste România Nr. 1 .
Legea nr. 19 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. MONITORUL OFICIAL nr.
122 din 27 febr uarie 2009 . Parlamentul României.
Norma ASF nr. 7 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de
pensii administrat privat. (2015, 4 23). Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
272.
Norma nr. 11 privind investirea si evalu area activelor fondurilor de pensii private. (2012, 1 5).
Monitorul Oficial nr. 8 , pg. art. 20, alin. (1).
Norma nr. 7/2010 privind ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat.
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 369 , art. 4, lit. b).
O.U.G. nr. 31 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de
stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu
atribuții în domeniul apărării naționalepublice și siguranței n aționale. (1998, 11 5).
Monitorul Oficial al României nr. 419 .
Ordonanța de urgență nr. 112 pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat și a Legii nr. 204/2006 privind pensiile
facultative. (2007, 10 22). Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 710 .
Ordonanța de urgență nr. 50 privind înființarea, organizarea și funcționării Comisiei de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. (2005, 6 15). Monitorul Oficial nr. 509 .
Ordonanța de urgență nr. 9 8 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
administrate privat. (2011, 12 22). Monitorul Oficial al României, nr. 827 .
Ordonanța de urgență nr. 98 p entru modificarea Legii nr. 411/2004, precum și pentru
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, precum și pentru
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat. (2011, 11 22).
Monitorul Oficial al României, nr. 82 7.
Ordonanța de urgență nr. 93 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de
Supraveghere Financiară. (2012, 12 21). Monitorul Oficial, Partea I nr. 874 .
SITE -URI INTERNET
213
www.dofin.ase.ro
www. economie.hotn ews.ro .
www. e-juridic.manager.ro .
www. europa.eu.
www. www.cnpas.org .
www.conso.ro .
www.csspp.ro .
www.pension.md.
www.wall -street.ro .
www.zf.ro .
www. asfromania.ro
www. ec.europa.eu .
www. eur-lex.europa.eu .
www. ro.wikipedia.org .
www. mone.acad.ro
www. norden.diva -portal.org
www.cnpp.ro .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INDEXUL TABELELOR ………………………….. ………………………….. ……………… 3 INDEXUL REPREZENTĂRI LOR GRAFICE… [610882] (ID: 610882)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.