Încrengătura Pteridophyta / Ferigi 1.Cara cterele generale ale ferigilor Sunt răspândite,de regulă,în păduri,în locuri umede i umbroase. ș În zonele… [628335]

Încrengătura Pteridophyta / Ferigi
1.Cara cterele generale ale ferigilor
Sunt răspândite,de regulă,în păduri,în locuri umede i umbroase. ș
În zonele temperate sunt ferigi erbacee,care uneori ating talida de 1m;în pădurile tropicale i ș
ecuatoriale predomină ferigile lemnoase,arborescente.
Ferigile au cunoscut o mare răspândire i dezvoltare în perioada carboniferă(păduri de ferigi ș
uria e).ș
Ferigile sunt plante de uscat,majoritatea perene.
Ferigile sunt primele plante superioare al căror corp,numit corm,este alcătuit din organe
vegetative adevărate.Organele cormului s-au orietntat în spa iu pe două direc ii:spre sol- ț ț
rădăcina i spre lumină-tulpina cu frunzele.Această orientare este o adaptare la via a ș ț
terestră.
Tulpina este adesea subterană(rizom).La unele specii apar tulpini fertile,lipsite de
clorofilă,care formeaza spori.
La ferigi apar cele mai simple vase conducătoare lemnoase(traheide) i liberiene,de unde i ș ș
denumirea de criptograme vasculare.Traheidele au pere ii lignifia i,având i rol de ț ț ș
sus inere a plantei, i reprezintă un caracter de adaptare la via a de uscat;ele au pere iț ș ț ț
despăr itori i de aceea,circula ia este lentă. ț ș ț
Ferigile au toate tipurile de esuturi vegetale adevărate. ț
2.Clasificarea ferigilor
Ferigile sunt încadrate în 3 clase: licopodiate,equisetate i filicate. ș

Clasa Licopodiate .
Plante erbacee sau lemnoase,permanent verzi.
Tulpini ramificate dihotomic,cu frunzuli e mici,a ezate spiralat. ț ș
Tulpinile adesea târâtoare.
Sporangii se formează în spicule e care poartă sporofile. ț
-Pedicu a- ț
Clasa Equisetate.
Plante răspândite pe terenuri nisipoase i fâne e umede. ș ț
Plante erbacee mici cu tulpini articulate.
La noduri poartă Frunze mici,dispuse în verticil.

La tulpină con ine siliciu. ț
Sporangii sunt dispu i într-un spic la vârful tulpinii care este brună. ș
-Coada calului-
Clasa Filicate (ferigi propriu-zise).
Majoritatea sunt plante erbacee,la tropice sunt i specii lemnoase. ș
Frunzele sunt mari,pe iolate,cu numer i lobi diviza i,cele tinere sunt răsucite în spirală. ț ș ț
Sporangii sunt dispu i cel mai adesea pe dosul frunzelor. ș

-Ferigă-
Alte ferigi:ferigu a dulce (Polypodium vulgare) ț cu frunze simplu penate,năvalnicul(Phylitis
scolopendarium) cu frunze simple,mari, olul-lupului(Pteridium aquilinium) cu frunze de ț
mai multe ori divizate i pe iol foarte lung,este cea mai mare ferigă de la noi. ș ț
3.Ciclul de via ă la ferigi. ț
Înmul irea sexuată se face prin spori,care se g ț ăsesc pe fa a inferioară a ț
frunzelor.Din germinarea unui spor ia na tere o planutulă numită protal purtător de ș
organe reproducătoare.
Anterozoidul este biflagelat i înoată activ spre oosfera imobilă,rezultă ș
zigotul,care,prin germinare,dă na tere unei plantule ce se va na te i va deveni feriga ș ș ș

adultă.
-Ciclul de via ă la ferigi- ț
4.Importan a ferigilor ț .
Apari ia ferigilor a marcat o etapă importantă în evolu ia spre plantele ț ț
superioare,mai ales datorită prezen ei vaselor de conducere. ț
Ferigile fosile au dat zăcămintele de cărbuni superiori(huila,antracitul).
Ferigile actuale au importan ă economică redusă la unele rizomul este ț Ș
vermifug,sporii de pedicu ă sunt utiliza i în metalurgie,cenu a de coada-calului ț ț ș
bogată în siliciu este folosită la lustruirea metalelor etc.
Multe dintre ferigi se cultivă ca plante decorative.