Incisivul central maxilar [626708]

Incisivul central maxilar
1.1, D1, 1 , 1+, 8
2.1, S1, 1 , +1,9

Erupe la 7 ani , fiind primul din grupa frontalilor maxilari. Calcifierea începe în primul an dupã
nastere si se terminã la aproximativ 10 ani.
Incisivul central are lungimea totalã de 22 -23 mm din care aproximativ 9 -10 mm îi reprezintã
coroana.
Incisivul central superior este cel mai voluminos dintre incisivi. Coroana sa prezintã patru fe te
laterale: vestibularã (V), palatinalã (P), mezialã (M) si distalã (D) si o margine incizalã (I).
Aspec tul general al coroanei poate fi comparat cu o lopatã sau cu o scafã, având o puternicã
aplatizare vestibulo -palatinalã (V -P).

Coroana

Fata vestibularã

Are aspect de patrulater având diametrul cervico -incizal mai mare decât cel meziodistal
(∅ CI > ∅ MD), raportul valorilor finnd aprox egal cu 1. Cele patru margini ale fe tei vestibulare sunt:
mezialã (M), distalã (D), cervicalã (C) si incizalã.
Marginea mezialã este mai lungã si mai planã (u sor convexã).
Marginea distalã este mai scurtã si mai convexã d ecât meziala
Cele douã margini proximale (M si D) sunt convergente spre colet.

Marginea cervicalã este în formã de arc de cerc cu convexitatea orientatã apical.
Marginea incizalã este rectilinie. Formeazã cu marginile proximale douã unghiuri: unghiul mezio –
incizal (MI) bine exprimat si unghiul disto -incizal (DI) mai rotunjit.

Relieful fe tei vestibulare: este convex atât în sens cervico -incizal cât si mezio -distal. Cervico -incizal
convexitatea maximã este în 1/3 cervicalã si mezio -distal în 1/3 mezialã .

Fata palatinalã
Are tot aspect patrulater. Este ceva mai micã decât fa ta vestibularã (V); înscriindu -se în conturul
acesteia. Cele patru margini sunt:mezialã, distalã, cervicalã, incizalã.

Relieful fe tei palatinale : este convex în 1/3 de colet si plan concav în 2/3 incizale.
Douã creste marginale proximale delimiteazã fa ta palatinalã (P). Acestea sunt mai
pronun tate spre colet si mai sterse spre incizal.
Locul de întâlnire (contopire) al crestelor marginale este reprezentat de o forma tiune
hemisfericã, globuloasã numitã cingulum .
Fata mezialã
Are o formã triunghiularã cu vârful incizal si baza cervical. Cele trei laturi sunt reprezentate
de marginea vestibularã (V), marginea palatinalã (P) si marginea cervicalã ( C).

Marginea vestibularã este convexã în 1/3 cervicalã (C) si plan convexã în 2/3 incizale.

Marginea palatinalã este convexã în 1/3 cervicalã (C) si plan concavã în 2/3 incizale.
Marginea cervicalã are formã de (V) cu vârful orientat spre incizal.

Relieful fe tei meziale este în ansamblu u sor convex, convexitatea maximã fiind în 1/3 incizalã (I)
unde se realizeazã punctul de contact proximal.

Fata distalã
Are un contur asemãnãtor fe tei meziale în care se poate înscrie.

Marginea cervicalã este în forma literei „V“ având vârful orientat incizal, dar mult
mai rotunjit decât pe fa ta mezialã.

Relieful fe tei distale este mai convex decât al fe tei meziale datoritã dimensiunilor mai
reduse. Convexitatea maximã este în 1/3 incizalã (I) unde se realizeazã punctul de contact
interdentar

Rãdãcina
Are formã conicã alungitã de tãrus cu lungimea de 12 -13 mm. Pe sec tiune orizontalã la nivelul
coletului are forma unui triunghi echilateral cu unghiurile rotunjite. Vârful rãdãcinii este u sor înclinat
spre distal. În interiorul rãdãcinii se aflã un singur canal radicular continuare a camerei pulpare
care la colet are o formã cilindricã spre apex, devenind filiform.

Implantarea incisivului central superior este apreciatã în douã planuri:
• în plan sagital axul incis ivului central superior este înclinat spre palatinal 5 -7°;
• în plan frontal axul este înclinat 2 -3o distal (Fig. IV.5).
Caracteristici clinico -tehnico -terapeutice

 Incisivilor centrali le revine sarcina majorã în prinderea si incizia (tãierea) alimentelor.
 Aspectul coloristic al coroanei incisivilor superiori este caracterizat prin repartitia pe trei zone
aproximativ egale: zona coletului este o nuantã de galben, zona centralã este de culoare alb –
gri iar zona incizalã este transparentã.

 Aceastã variatie coloristicã pe zone si pozitia anterioarã cu maxim de vizibilitate sunt elemente
ce fac dificilã refacerea proteticã.
 Pozitia cea mai anterioarã a incisivilor centrali superiori face ca ei sã fie frecvent expusi
traumatismelor prin accidente de muncã, sport sau circulatie.

 Volumul mare si accesibilitatea foarte bunã în timpul manoperelor practicianului sunt elemente
care favorizeazã reusita tratamentului protetic.
 Sunt frecvent afectati de carie si suferã mai rar îmbolnãviri parodontale.
 Volumul rãdãcinii face ca incisivii centrali superiori sã aibã cea mai bunã implantare din grupul
incisivilor.
 Aspectul conic al rãdãcinii si calitatea osului spongios al maxilarului sunt elemente care
usureazã extractia; configuratia radicularã permite manevra d e rotire în ax în timpul extractiei.
 Complicatiile septice cu punct de plecare incisiv central superior evolueazã cel mai frecvent în
vestibulul superior.
 Tratamentul endodontic este usor, rãdãcina având un canal usor accesibil, permeabil pe
întreaga sa lu ngime.