Incidentei Piciorului Stramb Congenital

Lucrarea de față iși propune să realizeze o analiză a incidenței piciorului strâmb congenital pe o perioadă de 5 ani de studiu cât și repartizarea acesteia pe sexe, a tipului de afecțiune: unilaterală, bilaterală, a modalității de afectare ce corespunde diformități congenitale ale membrului inferior, a tipului de tratament necesar pentru recuperarea cât mai aproape de normal a diformității piciorului, a diferitelor asocieri cu alte patologii la nou născut.

Piciorul strâmb congenital reprezintă o diformitate a membrului inferior, foarte des întâlnită ce nu are o etiologie bine definită, necunoscându-se cu exactitate cauza apariției acesteia, dar se presupune că este datorată vârstei gestaționale mici, a anomaliilor de uter, a poziției vicioase a fătului în uter, a prezentației fătului în ultimile săptămâni de viață intrauterină, a spațiului mic în uter atunci când este vorba de o sarcină gemelară, a cantității mici de lichid amniotic în uter, și a predispoziției crescute de apariție la un nou născut dacă există un istoric familial de picior strâmb congenital.

Realizarea lucrării și a statisticilor din studiului practic s-a efectuat cu ajutorul registrelor de nou nascuti, din secția de Neonatologie oferite de Life Memorial Hospital, București.

Materiale și metodă

Lucrarea „ Piciorul strâmb congenital” reprezintă un studiu retrospectiv pe un lot de 835 de pacienți diagnosticați cu picior strâmb congenital: metatatarsus adductus, calcaneovar, calcaneovalg, talus varus, talus valgus, varus equin și tal vertical, născuți la maternitatea de nou născuți a Spitalului Life Memorial Hospital, București, fiind internați în cadrul secției de Neonatologie în perioada 1.01.2010 – 31.12.2014.

Datele au fost preluate din registrul anual de nou născuți a secție de Neonatologie.

Pe baza registrului anual s-au urmărit următorii parametrii:

Vârsta de gestație a nou născutului: reprezintă timpul trecut de la prima zi a ultimului ciclu menstrual până la data nașterii a fătului

Sexul nou nascutului: masculin/feminin

Poziția fătului în momentul declanșării nașterii

Modalitatea de naștere:

Spontan, naștere naturală pe cale vaginală

Operație cezariană

Greutatea nou născutului la naștere

Nou nascuții proveniți din sarcină gemelară

Tipul de picior strâmb congenital:

În cadrul piciorului strâmb congenital au fost descrise urmatoarele malformații datorită pozițiilor vicioase a vieții intrauterine a fătului:

piciorul metatarsus adductus sau metatarsus varus ce reprezintă angularea către interior sau medial a antepiciorului.

Piciorul strâmb congenital varus equinus ce constă în flexia plantară fixă a gleznei reprezentând equinul, și de inversiunea și rotația axială internă a tibiei reprezentând varusul, alteori prezentând și o subluxație medială a articulațiilor calcaneo-cuboidiene și astragalo-scafoidiene cu asocierea unui cavus sever.

Piciorul strâmb congenital talus valgus este descris prin luxația dorsală a scafoidului pe capul astragalului, cu astragalul apropiat de axul vertical, mai mult decât normal, iar planta este deformată în balansoar.

Piciorul cavus congenital apare datorită scurtării arcului longitudinal. Acesta poate coexista cu deformarea în varus a piciorului.

Piciorul calcaneovalgus este caracterizat prin afectarea sa într-un număr cât mai mare a nou nascuților, în mod special a celor de sex feminin. Piciorul prezintă o margine medială convexă, pliată pe fața antero-laterală a tibiei. Deformarea sa se ameliorează prin întinderea tendoanelor și a ligamentelor dorsale, dar în general recuperarea se face spontan.

Piciorul plat congenital se datorează dimensiunilor crescute a arcului longitudinal medial de la nivelul piciorului, fiind asociat cu prezența valgusului la nivelul retropiciorului.

Piciorul talus vertical este una din cele mai rare diformitații ale piciorului, și spre deosebire de calcaneovalgus care reprezintă o deformare flexibilă, piciorul talus vertical reprezintă o deformare rigidă, ceea ce face imposibil tratamentul ortopedic nechirurgical, indicându-se intervenția chirurgicală. Radiologic acesta este definit prin dislocarea dorsală a navicularului pe talus.

Diagnostice asociate și/sau complicații ale nou născutului:

Icter neonatal

Eritem alergic

Risc infecții materno-fetale

Hidrocel – reprezintă colecția de lichid de la nivelul tunicii vaginale a testiculului

Torticolis: reprezintă contractura dureroasă sau nedureroasă a muschilor gâtului, ce limitează mișcările de rotație ale capului.

Craniotabes: reprezintă o tulburare de osificare a craniului, și se întâlnește în rahitismul carențial

Incompatibilitatea de RH între mamă și făt

Detresa respiratorie

Sold cu risc – reprezintă un risc ridicat pentru displazia de sold pentru nou născuți datorită pozițiiei înghesuite în uter, a anomaliilor de uter, a istoricului familial. Displazia de șold este mai des întâlnită la sexul feminin decât la cel masculin.

Defect de sept ventricular / atrial

Repartizarea lotului de studiu pe tipul de tratament

Durata internări a nou născutului

Rezultate pe baza studiilor grafice

În intervalul 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2014, numărul de nou născuți în secția de Neonatologie a Spitalului Life Memorial Hospital a fost de 5319, din care 835 de nou născuți au prezentat afecțiunea de picior strâmb congenital.

Cercetările efectuate pe lotul de studiu au avut în vedere stabilirea:

Incidența pe sexe a cazurilor de picior strâmb congenital raportată la numărul de nașteri anual

Incidența totală a cazurilor de picior strâmb congenital pe o perioadă de 5 ani

Repartizarea cazurilor în funcție de sex

Incidența cazurilor raportată la numărul total de nașterii din anii studiați

Incidența anuală pe sexe pe perioada 2010-2014

Repartizarea cazurilor pe vârsta de gestație

Incidența cazurilor provenite din sarcină gemelară

Incidența cazurilor provenite din sarcină cu prezentație pelviană

Repartizarea cazurilor în funcție de tipul afecțiunii: unilateral stâng, unilateral drept, bilaterală

Repartizarea cazurilor în funcție de greutatea nou născuților la naștere

Repartizarea cazurilor pe tipul de afecțiune ortopedică

Incidența afectării unilaterale a piciorului drept, respectiv stâng

Incidența afectării unilaterale pe sexe

Repartizarea patologiilor de membru opus fața de piciorul unilateral varus equin

Incidența Varus Equin si Talus Valgus

Repartizarea cazurilor pe tipul de tratament

Asocierea cazurilor de nou născuți cu picior strâmb congenital cu alte patologii întâlnite la nou născut

Repartizarea cazurilor pe perioada de spitalizare

Tabelul numărul 1 reprezintă incidența pe sexe a cazurilor de picior strâmb congenital raportată la numărul de nașteri anul pe durta celor 5 ani de studiu:

În anul 2010 dintr-un total de 839 de nou născuți, 173 au fost diagnosticați cu picior strâmb congenital, din care 86 pacienți de sex masculin și 87 de sex feminin.

În anul 2011, dintr-un total de 881 de nou născuți, 118 au fost diagnosticați cu picior strâmb congenital, din care 54 pacienți de sex masculin și 64 de sex feminin.

În anul 2012, numarul total de nou născuți a fost de 1064, iar 133 au fost diagnosticați cu picior strâmb congenital, din care 58 de pacienți de sex masculin și 75 de sex feminin.

În anul 2013, a fost înregistrat un număr de 1288 de nou născuți, 190 au fost diagnosticați cu picior strâmb congenital, din care 88 de pacienți de sex masculin și 102 de sex feminin.

În anul 2014, dintr-un total de 1247 de nou născuți, 221 au fost diagnosticați cu picior strâmb congenital, din care 94 pacienți de sex masculin și 127 de sex feminin.

Conform datelor obținute pe durata celor 5 ani avem:

Un total 5319 de nou născuți

Un număr de 835 de nou născuți cu patologia de picior strâmb congenital

Raportul pe sex masculin de 380 de nou născuți cu picior strâmb congenital

Raportul pe sex feminin de 455 de nou născuți cu picior strâmb congenital

Tabel Nr. 1 – Tabel realizat conform datelor din anii 2010-2014, obținute din registrul de nou nascuți al Spitalului Life Memorial Hospital, București (Maternitatea de nou nascuți, Spitalul Medlife, Secția Neonatologie) .

În graficul numărul 1 s-a reprezentat incidența în procentaje pe cei 5 ani studiați a numărului total de nou născuți cu picior strâmb congenital.

835 Nou născuți cu picior strâmb congenital reprezentând 16% din 100% – 5319 total de nou născuți

4484 Nou născuți fără patologia de picior strâmb congenital, reprezentând 84%

Grafic nr.1- Incidența pe ani 2010 – 2014 a nou născuților cu patologia de picior strâmb congenital în raport cu numărul total de nou născuți.

Graficul numărul 2 reprezintă repartizarea pe sexe a totalului de nou născuți cu patologie de picior strâmb congenital pe durata celor 5 ani de studiu.

Sexul masculin reprezentând 380 de cazuri – 46%

Sexul feminin reprezentând 455 de cazuri – 54 %

Grafic nr 2 – Incidența în funcție de sex a nou născuților cu patologia de picior strâmb congenital pe durata celor 5 ani de studiu.

În graficul numărul 3 avem reprezentat numărul de afecțiuni cu picior strâmb congenital din numărul total al anului respectiv, în paralel cu nou născuții care nu prezintă o patologie de picior strâmb congenital.

Anul 2010: un total de 839 de nou născuți din care 173 de nou născuți cu patologie de picior strâmb congenital, iar 666 de nou născuți neafectați

Anul 2011: un total de 881 de nou născuți, din care 118 de nou născuți cu patologie de picior strâmb congenital, iar 763 de nou născuți neafectați.

Anul 2012: un total de 1064 de nou născuți, din care 133 de nou născuți cu patologie de picior strâmb congenital, și 931 de pacienti fără patologie de picior strâmb congenital

Anul 2013: un total de 1288 de nou născuți, din care 190 nou născuți cu patologie de picior strâmb congenital, și 1098 pacienți fără patologie de picior strâmb congenital

Anul 2014: un total de 1247 de nou născuți, din care 221 nou născuți cu patologie de picior strâmb congenital, și 1026 nou născuți fără patologie.

Grafic nr 3 – Incidența cazurilor cu picior strâmb congenital raportată la numărul total de nașteri din anul respectiv.

În graficul numarul 4 avem repartizați pe sexe numărul nou născuților cu patologie de picior strâmb congenital în funcție de anul nașterii.

Anul 2010:

Masculin 86 de nou născuți,

Feminin 87 de nou născuți

Anul 2011:

Masculin 54 de nou născuți,

Feminin 64 de nou născuți

Anul 2012:

Masculin 58 de nou născuți,

Feminin 75 de nou născuți

Anul 2013:

Masculin 87 de nou născuți,

Feminin 103 de nou născuți

Anul 2014:

Masculin 98 de nou născuți,

Feminin 125 de nou născuți

Se poate observa creșterea anuală a numărului de pacienți cu picior strâmb congenital de sex feminin.

Graficul nr. 4 – Incidența pe sexe M/F urmarită în anii 2010-2014.

În graficul numărul 5, se poate observa numărul scăzut de nașteri premature (înainte de săptămâna 37 de sarcină) a nou născutilor cu patologie de picior strâmb congenital.

Nou născuti prematur sub 37 de saptamani:

Masculin 12

Feminin 15

Nou născuti la termen:

Masculin 368

Feminin 440

Graficul nr. 5 – Incidența pe sexe a nou născutilor născuti înainte de termen

Graficul cu numărul 6 reprezintă repartizarea pe sexe a nou născuților cu picior strâmb congenital proveniți dintr-o sarcină gemelară.

Numărul de nou născuți de sex feminin proveniți din sarcină gemelară: 10.

Numărul de nou născuți de sex masculin proveniți din sarcină gemelară: 8.

Grafic nr. 6 – Nou născuții cu probleme de picior strâmb congenital proveniți din sarcină gemelară.

În graficul numărul 7 s-a evidențiat proveniența pe sexe nou născuților cu picior strâmb congenital, care la momentul nașterii se aflau in poziție pelviană.

Prezentația pelviană a fătului la naștere la sexul feminin, a fost în număr de 6 nou născuți, reprezentând 1.3% din totalul de 445 de nou născuți cu picior strâmb congenital. Iar 449 de nou născuți de sex feminin cu prezentație normală în momentul declanșării nașterii.

Prezentația pelviană a fătului la naștere la sexul masculin, a fost în număr de 8 nou născuți, reprezentând 2.1% din totalul de 380 de nou născuți cu picior strâmb congenital. Iar 372 de nou născuți de sex masculin cu prezentație normală în momentul declanșării nașterii.

Totalul nou născuților cu prezentație pelviană la naștere: 14.

Grafic nr. 7 – Nou născuți cu picior strâmb congenital proveniți din sarcină cu prezentație pelviană.

Graficul cu numărul 8 reprezintă repartizarea afecțiunii congenitale de picior strâmb pe modalitatea de afectare:

Afectare unilaterală picior stâng un număr de 106 nou născuți cu picior strâmb congenital

Afectare unilaterală picior drept un număr de 112 nou născuți cu picior strâmb congenital

Afectare bilaterală un număr de 617 de nou născuți cu picior strâmb congenital

Se poate observa incidența mare a nou născuților cu picior strâmb congenital bilateral în comparație cu afectarea unilaterală fată de ambele membre inferioare.

Grafic nr. 8 – Repartizarea pe tipul de afecțiune: bilaterală, unilaterală picior stâng, respectiv unilaterală picior drept.

În graficul cu numărul 9 s-au repartizat pe sexe nou născuții cu picior strâmb congenital după greutatea la naștere pentru vârsta de gestație.

Nou născut cu greutate mică pentru vârsta de gestație:

Masculin: 32

Feminin: 43

Nou născut normoponderal la naștere:

Masculin: 332

Feminin: 408

Nou născut cu greutate mare pentru vârsta de gestație:

Masculin: 16

Feminin: 4

Grafic nr 9 – Repartizarea nou născuților cu patologie picior strâmb congenital în raport cu greutatea la vârsta de gestație.

În graficul cu numărul 10 s-a evidențiat pe sexe numărul de nou născuți cu cele mai des afecțiuni de picior strâmb congenital întâlnite pe durata anilor de studiu:

Talus Vertical: Masculin 3, Feminin 4 – incidența talusului vertical fiind foarte rară.

Talus Valgus: Masculin 172, Feminin 207.

Talus Varus: Masculin 49, Feminin 63.

Calcaneovalg: Masculin 19, Feminin 24.

Calcaneovarus: Masculin 27, Feminin 33.

Metatarsus Adductus: Masculin 49, Feminin 38.

Se observă afectarea crescută a cazurilor de sex feminin, cu excepția metatarsului adductus unde predomină afectarea de sex masculin, și a talusului vertical unde datorită incidenței foarte scăzute a afecțiunii, diferența între sexe nu este foarte mult afectată.

Grafic nr. 10 – Afecțiuni ortopedice întâlnite la nou născuții cu piciorul strâmb congenital

Graficul numărul 11a reprezintă repartizarea pe sexe a afecțiunii unilaterale a piciorului strâmb congenital stâng.

Picior strâmb congenital unilateral stâng 112 cazuri de nou nascuti, din care:

Nou născuti de sex feminin 63

Nou născuti de sex masculin 49

Graficul nr. 11a – Repartizarea pe sexe a piciorului strâmb congenital unilateral stâng.

Graficul 11b reprezintă repartizarea pe sexe a piciorului strâmb congenital drept.

Picior strâmb congenital unilateral drept 106 cazuri de nou nascuti, din care:

Nou născut de sex feminin 69

Nou născuti de sex masculin 37

Graficul nr. 11b – Repartizarea pe sexe a piciorului strâmb congenital unilateral drept.

Total :

Nou născuti de sex feminin cu afecțiune unilaterală: 132 reprezentând 61% din totalul de nou născuți cu afecțiune unilaterală

Nou născuti de sex masculin cu afecțiune unilaterală: 86, reprezentând 39% din totalul de nou născuți cu afecțiune unilaterală

Graficul 11c reprezintă totalul afecțiunilor unilaterale repartizat pe sexe.

Se poate observa din nou incidenta crescută a afectării nou născuților de sex feminin, fie pe afecțiune unilaterală stângă și/sau dreaptă.

Graficul nr. 11c – Incidența afectării unilaterale pe sexe

La analizarea lotului de pacienți s-a constatat că un număr de 34 de nou născuții cu patologie de picior strâmb congenital unilateral (stâng / drept), prezintă la membrul opus un alt timp de afecțiune ortopedică, asociată piciorului strâmb congenital.

Ceea ce face ca un procentaj de 15.59% de nou născuți să prezinte simultan doua tipuri de afecțiuni de picior strâmb congenital unilateral diferite. Afecțiuniile au fost împarțite pe sexe în figura cu numărul 12.

Metatarsus adductus: Feminin 12, Masculin 3.

Calcaneovarus: Feminin 3, Masculin 3.

Calcaneovalgus: Feminin1, Masculin 1.

Talus Vertical: Feminin 0, Masculin 7.

Talus varus: Feminin 2, Masculin 0.

Talus Valgus: Feminin 2, Masculin 0.

Graficul nr 12 – Patologii de membru opus față de piciorul strâmb congenital unilateral.

Datorită asocierii frecvente dintre piciorul talus valgus și piciorul varus equin și a numărului crescut de nou născuti cu această afecțiune, în graficul cu numărul 13, s-a ilustrat procentajul dintre aceste două afecțiuni întâlnite la lotul de pacienți studiat.

S-a constatat că pentru piciorul talus valgus există un număr de 381 de nou născuti, din care 209 reprezentat de sexul feminin, și 172 de afecțiuni reprezentate de sexul masculin.

Totalul acestora fiind de 45.62% din totalul de 835 de nou născuți cu picior strâmb congenital – graficul numărul 13 a.

Graficul nr. 13a – Raportul pe sexe a afecțiunii talus valgus

În cazul afecțiunii de tip varus equin s-a constatat ca numărul total de nou născuti afectați din lotul de studiu a fost de 147, reprezentând 17.6% din total, din care 86 de nou născuti reprezintă sexul feminin, iar 61 reprezintă sexul masculin.

Se poate constata numărul crescut de afectări la sexul feminin față de cel masculin. A se vedea graficul 13b.

Graficul nr. 13b – Raport pe sexe a afecțiunii Varus Equin

La asocierea în paralel a celor două afecțiuni talus valgus, respectiv varus equin, se constată că predominarea diformităților congenitale a membrelor inferioare este la nou născutii de sex feminin.

Varus Equin afectând un procent de 59% de nou născuți de sex feminin din totalul diformităților de acest tip, iar talus valgus afectând un procent de 55% de nou născuti de sex feminin din totalul acestui tip de afecțiune.

Procentajele au fost ilustrate în graficul cu numărul 13c.

Graficul nr 13c – Asocierea pe sexe dintre Talus Valgus și Varus Equin.

Pe baza gradului de afectare a piciorului strâmb congenital, tratamentul s-a împartit în 3 metode:

Tratamentul ușor ce constă în observarea membrului afectat la nou născutul cu picior strâmb congenital și/ sau în anumite cazuri, masajul fizioterapeutic regulat ce reprezintă exercițiile de întindere, îndreptare a ligamentelor și tendoanelor afectate.

Tratamentul moderat este reprezentat de exercițiile fizioterapeutice regulate, și de aplicarea aparatelor ghipsate repetate în metoda still Ponseti, dupa care se recomandă utilizarea pantofilor de corecție – încălțăminte de tip bebax ce permite reglarea periodică a diformității piciorului până acesta ajunge în poziția anatomică normală. O data ce membrul este corectat, menținerea sa este mult mai ușor de întreținut pe perioada de creștere în vârstă și greutate a nou născutului, utilizându-se doar cateva ore pe zi încălțămintea de corecție și exercițiile fizioterapeutice.

Încălțămintea de tip bebax, sau pantofii de corecție sunt recomandați a fi folosiți inclusiv în etapa premergătoare a copilului, dacă se observă recidivarea membrului afectat.

Tratamentul sever constă în corecția chirurgicală a piciorului strâmb congenital.

Pe baza lotului de pacienți studiați, rezultate au arătat că:

Un număr de 353 de nou născuți cu patologia de picior strâmb congenital au urmat un tratament ușor, reprezentând 42% din totalul de 835 de nou născuți.

Un număr de 458 de nou născuți cu patologia de picior strâmb congenital au urmat un tratament moderat, reprezentând 55% de pacienți.

Și 24 de nou născuți cu patologia de picior strâmb congenital au urmat un tratament ce constă în corecția chirurgicală, reprezentând un procent de doar 3%, îndicând tot o dată că numărul afectiunilor severe este destul de rar.

Graficul nr. 14 – Tipuri de tratament aplicate nou născuților cu picior strâmb congenital

În graficul cu numărul 15, s-a urmărit asocierea pe sexe a patologiei de picior strâmb congenital cu hidrocelul.

Hidrocelul a fost intalnit la 4.4% din totalul de 835 de nou născuți cu picior strâmb congenital.

Repartizarea hidrocelului pe sexe:

Sexul feminin 3 cazuri

Sexul masculin 34 de cazuri

Grafic nr. 15 – Asocierea pe sexe la nou născut a piciorului strâmb congenital cu hidrocelul

Graficul cu numărul 16, ilustrează numărul de cazuri de torticolis întâlnite la lotul de pacienți studiați pentru afecțiunea de picior strâmb congenital.

La sexul feminin, din 455 de nou născuți cu picior strâmb congenital, s-au întâlnit 65 de cazuri de torticolis.

La sexul masculin, din 380 de nou născuți cu picior strâmb congenital, s-au întâlnit 41 de cazuri de torticolis.

Totalul de 106 cazuri de torticolis întâlnite la nou născuții cu patologia de picior strâmb congenital reprezintă 12.69 %.

Grafic nr. 16 – Asocierea la nou născut a piciorului strâmb congenital cu torticolisul

În graficul numărul 17, s-a ilustrat numărul de nou născuți cu picior strâmb congenital proveniți dintr-o sarcină cu incompatibilitate de RH între mamă și făt.

Numărul total de nou născuți proveniți dintr-o sarcină cu imcompatibilitate de Rh fară izoimunizare sunt 23, din care:

13 nou născuți de sex feminin

10 nou născuți de sex masculin

Graficul nr. 17 – Nou născuți cu picior strâmb congenital proveniți dintr-o sarcină cu incompatibilitate în sistemul Rh între mamă și făt fară izoimunizare.

Datorită imunității scăzute a fătului la naștere s-a urmărit riscul de infecții materno –fetale pe perioada spitalizării a nou născutului.

Din lotul pe cei 5 ani de studiu a nou născuților cu picior strâmb congenital, s-a constatat că:

55 de cazuri de sex feminin au prezentat risc de infecții materno-fetale

61 de cazuri de sex masculin au prezentat risc de infecții materno-fetale

Graficul nr. 18 – Nou născuți cu picior strâmb congenital ce au prezentat risc ridicat de infecții materno – fetale în perioada internării ( perioada neonatală – primele 28 zile de viață).

În graficul numărul 19, s-a urmărit stabilirea numărului de pacienți cu picior strâmb congenital, care au prezentat la naștere și patologia de craniotabes.

Totalul afecțiunilor de tip craniotabes a fost găsit la un număr de 12 pacienți, reprezentând 1.4% din totalul de 835 de nou născuți.

Graficul nr. 19 – Asocierea afecțiunii de tip craniotabes la nou născuții cu picior strâmb congenital

În graficul numărul 20, sunt evidențiați nou născuții ce au prezentat un risc crescut de displazie congenitală de șold, descrisă în registrele de nou născuți ca „șold cu risc”.

Unul din factorii de risc pentru fătul ce prezintă acceastă afecțiune este dată de poziția anormală a fătului în uter, a spațiului prea mic pe care fătul il poate avea în uter, sau a istoricului familial.

Diagnosticul de „șold cu risc” se pune pe baza ecografiei – ce reprezintă un examen medical cu ultrasunete, non – agresiv ce oferă imagini cu aspectul intern al soldului (al capului femural, a articulației acetabulare și a osului pelvin), atunci când medicul suspectează displazia de șold congenitală.

Rezultate -le ne arată că numărul total al nou născuților cu picior strâmb congenital care prezintă un „șold cu risc” este de 54 de cazuri, reprezentând un procent de 6% din lotul de studiu, din care:

Prezența șoldului cu risc la sexul feminin s-a regăsit la un număr de 37 de nou născuți, reprezentând 4% din totalul lotului de studiu

Prezența șoldului cu risc la sexul masculin s-a regăsit la un număr de 17 cazuri de nou născuti, reprezentând 2% din totalul lotului de studiu.

Pe baza rezultatelor putem observa că predominanta șoldului cu risc este la sexul feminin.

Graficul nr. 20 – Asocierea șoldului cu risc la nou născuții cu picior strâmb congenital

În graficul cu numărul 21, s-a dorit a se sublinia importanța icterului neonatal a nou născutului la termen sau prematur, datorită frecvenței acestuia și a faptului că reprezintă o patologie fiziologică sau patologică ce apare la 36 – 48h de la naștere.

Icterul neonatal fiziologic se datorează numărului mare de hematii ce au o durată scurtă de viață – 90 zile, a imaturității enzimatice din prima saptămână de viață și a lipsei de colonizare a intestinului și eliminării tardive de meconiu (primul scaun al nou născutului) – ciclul enterohepatic crescut.

Icterul neonatal patologic poate fi dat de incompatibilitatea de Rh dintre mamă și făt, incompatibilitatea ABO dintre mamă și făt, hipotiroidita, icter prin inhibitori ai laptelui de mamă, de fenopatia diabetică, de transfuzia materno – fetală, de transfuzia feto-fetală din sarcina gemelară sau/și alte patologii.

Tratamentul acestuia const în fototerapie ce reprezintă expunerea tegumentelor nou născutului la lumina ultraviolet. Prognosticul fiind foarte bun.

Prezența icterului neonatal s-a regăsit în 98% din cazuri, dintre care sexul feminin reprezentând 53%, iar sexul masculin 45%. Absența icterului neonatal s-a regăsit doar in procente de 2% din lotul pacienților cu picior strâmb congenital.

Graficul nr. 21 – Repartizarea nou născuților ce au prezentat icter neonatal în perioada internării

În graficul cu numărul 22, s-a arătat apariția eritemului alergic la nou născuții cu picior strâmb congenital.

Eritemul alergic sau eritema toxicum neonatorum apare în primele zile de viață a nou născutului și se caracterizează prin apariția erupțiilor benigne de culoare roșiatică. Uneori acestea se pot prezenta și sub forma unor papule sau vezicule cu lichid înconjurate de halou eritematos. Ele au un caracter tranzitoriu, fiind cel mai des întalnite pe zona toracică și abdominal, și nu necesită un tratament special, dar este recomandată pastrarea igienei.

Prezența eritemului alergic la nou născuții cu picior strâmb congenital:

Sexul feminin un număr de 95 de cazuri

Sexul masculin un număr de 93 de cazuri

Graficul nr. 22 – Prezența eritemului alergic în perioada neonatală la nou născuți cu picior strâmb congenital

Graficul cu numărul 23 arată incidența detresei respiratorii la nou născuții cu piciorul strâmb congenital.

Detresa respiratorie reprezintă o dificultate de respirație a nou născutului in perioada neonatală.

Incidența s-a la nou născuții ce au prezentat picior strâmb congenital a fost:

De 11 cazuri la pacienții de sex masculin

De 9 cazuri la pacienții de sex feminin

Graficul nr. 23 – Nou născuții cu picior strâmb congenital ce prezintă și detresă respiratorie

În graficul cu numărul 24 s-a urmărit patologia de tip defect septal ventricular ce reprezintă o malformatie congenitală caracterizată prin comunicarea anormală între cei doi ventriculi.

Defectele mici de acest tip nu produc simptome și sunt asimptomatice. Cele care prezintă un defect mai grav necesită tratament chirurgical.

Întâlnirea DSV-ului la lotul de pacienți care au prezentat și picior strâmb congenital a fost de 3%, din care:

1,5 % sexul feminin

1.5 % sexul masculin

Graficul nr. 24 – Repartizarea DSV-ului pe sexe la nou născuții cu picior strâmb congenital

În graficul cu numărul 25 s-a urmărit frecvența apariției defectului septal atrial, ce reprezintă comunicarea de tip ostium secundum dintre atriul stâng și atriul drept la nivelul septul interatrial.

Prezența defectului septal atrial la pacienții cu picior strâmb congenital a fost de 11% din care:

Nou născuții de sex feminin 5% din totalul lotului de studiu

Nou născuții de sex masculin 6% din totalul lotului de studiu

Graficul nr. 25 – Repartizarea pe sexe a DSA-ului la nou născuții cu picior strâmb congenital

În graficul cu numărul 26, pe baza registrului de nou născuți din secția de neonatologie, s-a repartizat lotul de nou născuți cu picior strâmb congenital din perioada 1.01.2010 – 31.12.2014 pe perioada de internare.

Datorită multitudinii de patologii asociate ale nou născutului, din ziua nașterii acestuia pană la data externării, s-au înregistrat urmatoarele date ca perioadă de spitalizare:

Perioada de 2 zile – 1% cazuri, corespunde în general nou născuțiilor fară nici o altă patologie asociată

Perioada de 3 zile – 82% cazuri, reprezintă media de supraveghere medicală a unui nou născut ce poate prezenta sau nu o patologie tranzitorie specific neonatală

Perioada de 4 zile – 10% cazuri, reprezintă cazurile ce au asociate diferite patologii neonatale de un grad moderat

Perioada de 5-8 zile – 5 % cazuri, reprezintă cazurile moderate spre sever ce au necesitat o supraveghere medicală speciala

Perioada de 12-19 zile – 1 % cazuri, reprezintă cazurile severe, ce au necesitat o supraveghere îndelungată și amănunțită.

Graficul nr. 26 – Timpul de internare – numărul de zile petrecute în spital de la naștere pană la externare.