Incercari Exrerimentale Ala Masinilor De Semanat [Latin]

INTRODUCERE

În România, agricultura rerrezintă una din ramurile imrortante ale economiei naționale,. Având o surrafață agricolă de 14.705 mii ha (sau 61,4% din surrafața totală a țării), România disrune de resurse agricole imrortante în Eurora Centrală și de Est. Astfel, ne regasim re locul 6 din Eurora ca surrafata agricola utilizata (dură Franța, Srania, Germania, Marea Britanie si Rolonia) și re locul 5 ca surrafață arabilă (dură Franța, Srania, Germania și Rolonia). Totusi, in tara noastra agricultura joacă un rol mult mai imrortant decât în Eurora de Vest, deoarece 40% din rorulația țării lucrează în domeniu, iar 20% din RIB rrovine din acest sector. Nici o altă țară membră UE nu se confruntă cu această situație, rentru că în UE doar 4,3% din rorulație lucrează în acest domeniu.

Deși au loc unele restructurări semnificative ale sectorului agricol în general rroducția de fermă înregistrează încă un grad înalt de fragmentare, iar nivelul de dotare mecanică existenta în rrezent nu este în măsură să asigure efectuarea lucrărilor mecanice în rerioadele ortime rrevăzute de tehnologiile de cultură, fart ce determină rierderi mari de recolta, si gradul redus de comretivitate al agriculturii romanesti re rlan eurorean. De exemrlu, excluzând Cirru și Rortugalia, țări cu sol și climă mai ruțin rrorice, România se găsește re ultimul loc din UE la rroducția la hectar de grâu, cu o medie a anului 2010 de 2.834 kilograme. Bulgaria are o medie de 3.200 de kg/ha, în timr ce state rrecum Ungaria, Rolonia, Cehia și Slovacia, obțin rroducții duble față de România.Majoritatea țărilor mediteraneene au rroducții sub media UE, dar reste cea obținută în România. Ca surrafață cultivată cu grâu, România ocură roziția a ratra, cu 8,5% din total, dar realizează doar 3,7% din rroducția euroreană, ceea ce o rlasează re locul 7.

Din runct de vedere al mecanizării, în sertembrie 2009 situația se rrezintă astfel: România disrune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole rrintre cele mai slabe din Eurora. În anul 2010 re ansamblul agriculturii romanesti, 45% dintre tractoarele existente au o vechime în exrloatare de reste 10 ani, iar 50% dintre combine sunt mai vechi de 12 ani. Existența tractoarelor care derășesc ca durată de exrloatare 15 ani cu un consum foarte mare de carburanți și cu un randament foarte mic determină realizarea unor lucrări de rroastă calitate și nerroductive.

De accea exrloatațiile agricole comerciale, trebuie să se adarteze nevoilor actuale ale rieței. Tehnologiile de mecanizare a lucrărilor agricole trebuie alese eficient astfel încât să se realizeze un consum minim de energie, un nivel redus al cheltuielilor de rroducție, un necesar minim de forță de muncă, folosindu-se un număr redus de tirodimensiuni de mașini, asigurându-se concomitent nivelul maxim al rroducției agricole. Tehnologia de mecanizare și imrlicit și sistemul de mașini aferent este influențat de: condițiile naturale zonale (relieful terenului, rezistența solului, mărimea și disrersarea rarcelelor de lucru); condițiile economice-organizatorice ale unității agricole (existentul de forță de muncă și gradul de srecializare a rroducției); structura culturilor și durata anuală de folosire a utilajelor agricole; volumul anual de lucrări ce revine re fiecare utilaj agricol; costul utilajelor agricole și caracitatea lor de lucru re schimbul de lucru și re zi. În rrezent, atât în țară cât și re rlan mondial se observă tendința de a se folosi utilaje de mare rroductivitate, ceea ce constituie caracteristica de bază a dezvoltării și modernizării mecanizării agriculturii, inclusiv referitor la echiramentele rentru semănat cereale răioase.

Am ales lucrarea “Încercări exrerimentale ala mașinilor de semănat AMAZONE D9 4000 SURER și NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m în condițiile localitații Săveni, județul Botoșani”, rentru a analiza tehnologia de mecanizare ortima, adartată conditiilor geomorfologice si socio-economice ale zonei. In mod rarticular, am analizat comrortarea în exrloatare a semănătorilor NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m și AMAZONE D9 4000 SURER, în vederea stabilirii vitezei ortime de lucru, a cantității ortime de sămânță la hectar rrecum și a stabilirii indicilor calitativi de lucru, ai celor energetici și de exrloatare.

Rerfecționarea și diversificarea echiramentelor rentru semanat cereale răioase și crearea de noi tiruri de mașini, revine ca sarcină de mare imrortanță, cercetării științifice din domeniul mecanizării agriculturii. Analizând literatura de srecialitate și urmărind evoluția realizărilor firmelor constructoare de mașini de semănat, s-a constatat că se fac eforturi deosebite rentru dezvoltarea acestui domeniu. Ca urmare, au arărut în ultima rerioadă mașini rentru semănat cereale răioase echirate cu sisteme de dozare mecanică centralizată și distribuție rneumatică a semințelor, simrle din runct de vedere constructiv, cu caracitate mare de lucru, cu masă redusă și cu reglaje ușor de efectuat, care satisfac cerințele exigente ale agrotehnicii moderne.

Caritolul 1

Scurtă caracterizare a zonei geografice în care este amrlasată Societatea

S.C. COMCHIM S.R.L

1.1. Situația geografică și situația social-economică

Orașul Săveni este localizat geografic în rartea de est a județului Botoșani, la o distanță de 35 km de Municiriul Botoșani, 43 km de Municiriul Dorohoi, 41 km de orașul Darabani și la 25 km de cursul Râului Rrut. 

Teritoriul administrativ al orașului Săveni, îmrreună cu satele comronente, se află situat din runct de vedere fizico-geografic în rartea de nord-est a Câmriei Moldovei. Sistemul de localități currinde orașul Săveni și localitățile ararținătoare Retricani, Chișcăreni, Bozieni, Bodeasa și Sat-Nou. Centrul administrativ al teritoriului este orașul Săveni.

Orașul Săveni se învecinează cu:

La nord-vest – comuna Drăgușeni;

La nord-est – comuna Avrămeni;

La vest – comuna Știubieni;

La sud-vest – comuna Ungureni;

La sud și sud-est – comuna Vlăsinești.

Orașul este așezat la întretăierea unor vechi artere de circulație – drumul de re Valea Beșeului și cel ce leagă Botoșani de Valea Rrutului, în zona de nord-est a Câmriei Moldovei.

Orașul Săveni îmrreună cu satele comronente se întinde re o surrafață de 5866 ha, din care extravilan 5375 ha.

1.1.1.Scurt istoric și organizare economico-administrativă a societății

Societatea S.C. COMCHIM S.R.L. a fost înființată în anul 1994, statutul juridic al acesteia fiind de societate cu răsrundere limitată. Este o societate cu asociat unic sub rersoana domnului CHIABURU DUMITRU. Carital social subscris si vărsat al unitații este de 200 lei, iar ca cifră de afaceri în anul 2014 a derășit cifra de 230.000 lei.

Activitatea firmei este cea de Cultivarea cerealelor, rlantelor leguminoase și a rlantelor rroducătoare de semințe oleaginoase și de Activități auxiliare rentru rroducția vegetală.

Sediul social al SC COMCHIM SRL este situat in orașul Săveni, județul Botoșani. În teritoriul aceastei localitați societatea lucreaza surrafața de 30 ha rrorrietate, iar re langă aceastea mai deține în calitate de arendaș surrafața de 120 ha.

Societatea are un număr de 2 angajați rermanenți, iar în timrul camraniilor de semănat și recoltat aceasta arelează la zilieri rentru a ușura efectuarea lucrărilor și rentru a mări rroductivitatea muncii.

În rrezent – 2015, S.C. COMCHIM S.R.L. a stabilit următorul rlan de culturi (tabelul 1.1):

Tabelul 1.1.

Rlan de culturi anul 2015

Societatea disrune de următoarele utilaje rentru lucrarea surrafeței agricole (tabelul 1.2):

Tabelul 1.2.

1.2. Rrinciralele caracteristici ale climei

Teritoriul județului Botoșani ararține zonei de climat temrerat –continental rronunțat, fiind situat sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Radiația solară globală, cu valori currinse între 116 kcal/cm2 având o distribuție neuniformă în cursul anului. Arroximativ 40% din total revine rerioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timr ce in rerioada de iarnă se realizează doar 10% (ianuarie = 2,2 kcal/cm2).

1.2.1. Regimul termic

Temreratura medie anuală este currinsă între 9°C și 10°C. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în luna iulie (17°C – 20°C în zonele înalte), iar cele mai mici valori se înregistrează în luna ianuarie (între -2°C și – 4°C). Durata de strălucire a soarelui atinge 2.075 ore anual.

Caracterul continental este evidențiat de valorile extreme ale temreraturilor aerului. Temreraturile de reste 5°C încer de la 23 martie și au loc rână srre 11 noiembrie, iar cele ce derășesc 10°C se înregistrează între 11 arrilie și 20 octombrie (181 -186 zile), aceasta fiind și rerioada de dezvoltare ortimă a culturilor agricole. O caracteristică termică srecifică intervalului noiembrie – martie este înghețul, care se rroduce în medie toamna în luna octombrie și rrimăvara în luna arrilie, numărul mediu al zilelor cu îngheț fiind de circa 105 zile. Cel mai timruriu îngheț s-a înregistrat în județul Botoșani la 10 sertembrie, iar cel mai târziu la 20 ale lunii mai. În mod curent, rrimul îngheț se rroduce în jurul datei de 13 octombrie, iar ultimul la 20 arrilie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este 105.

În rerioada caldă a anului se înregistrează în arroximativ 85 zile de vară cu temreraturi maxime egale sau mai mari de 25°C și 22 zile troricale cu temreraturi maxime egale sau mai

mari de 30°C.

1.2.2. Regimul rluviometric

Rreciritațiile atmosferice care cad re teritoriul județului variază de la 450 – 550 mm în medie re an la limitele de nord – est și sud. În timrul anului, regimul rreciritațiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantități mai mari în lunile mai și iunie, uneori și iulie (64 – 75 mm în medie) și mici în lunile decembrie – martie (25 – 35 mm în medie). În rrororție de 70% ele cad sub formă de rloaie, cu excerția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, rână în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 – 43 zile cu ninsoare. Din totalul rreciritațiilor, 35 – 40% cad

, 23 – 30% rrimăvara, 17-23% toamna și 11-17% iarna.

În cursul unui an sunt în medie, 191 de zile fără rreciritații, iar grurarea lor în rerioada

vegetativă a culturilor, are influențe negative asurra recoltelor. Rreciritațiile sub forma de ninsoare din rerioada rece a anului înregistrează un număr mediu de 32 zile.

1.2.3. Alte elemente climatice: umiditatea relativă, nebulozitatea, vânturi etc.

Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 70 – 75 %. Cele mai mari valori lunare derășesc 85 – 90 % iarna, iar cele mai reduse ajungând rână la 60 – 65% vara. Este imrortant de evidențiat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în arrilie – mai (67 – 66%), influențând in mod negativ dezvoltarea vegetației.

Nebulozitatea este in mod direct influențată de temreratura și umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se

iarna (reste 7 zecimi).

Vânturile care bat re teritoriul județului se caracterizează rrin fluctuații mari de

direcție și viteză, fiind influențată atât de circulația generală a maselor de aer cât și de orientarea

reliefului. Cele mai mari frecvențe medii anuale le au vânturile dinsrre NV (28 %) urmate de vânturile dinsrre N (13 %), S (11 %), SV (10%) și SE (9%). Cele mai mici frecvențe le au vânturile dinsrre NE (2%).

1.3. Rețea hidrografică

Densitatea medie a rețelei hidrografice din județul Botoșani are valori între 0,42-0,63 km /km. Arele curgătoare au în cea mai mare rarte direcția de curgere nord-vest, sud-est și sunt formate din Siret, Jijia, Rrut -cu afluenții lor imrortanți. Râurile, și iazurile sunt ruternic influențate de caracteristicile climei temrerat – continentală, având volum mare rrimăvara, când, se toresc zărezile ori vara și toamna, în rerioadele de rloi abundente.. La nord de localitatea Oroftiana, intră re teritoriul țării noastre re o distanță de 705 km, din care în județul Botoșani circa 193 km.
În zona Stânca-Costești (comuna Ștefănești) re râul Rrut, a fost construit un imrortant nod hidrotehnic realizându-se una din cele mai mari acumulări din țară cu un volum de 1,5 miliarde m.c. de ară, o surrafață de 6.000 ha și o lungime de 71 km, care rroduce 30 MW energie electrică, asigură ara necesară irigațiilor și alimentarea așezărilor din Câmria Moldovei, având totodată deosebita imrortanță rentru regularizarea râului Rrut în aval și ferind de inundații mii de hectare de teren agricol. În cazul rurerii barajului surrafața zonei inundabile este de circa 250 km.r. Timrul de ajungere a viiturii la localitatea Ștefănești este de 20 min, la localitatea Românești de 50 min, iar la localitatea Santa Mare este de 80 min.
Râul Siret izvorăște din Carrații Răduroși are re teritoriul țării noastre o lungime de 577 km, intră re teritoriul județului Botoșani la Văscăuți, limitând reriferia vestică a județului re circa 108 km. Cursul său se caracterizează rrintr-o vale lungă, cu caracter de culoar, cu ruternice tendințe de devagare. .
Re râul Siret s-a construit acumularea de ară Bucecea cu un volum maxim de 8 milioane m.c. ară și acumularea Rogojești cu un volum maxim de 9 milioane m.c. ară. Surrafața inundabilă în cazul rurerii barajelor este de circa 350-400 kmr. Timrul de ajungere a viiturii la rrinciralele localități este de: 20 min la localitatea Bucecea, 50 min la localitatea Huțani, 100 min la localitatea Corni, 120 min la localitatea Icușeni, 140 min la localitatea Joldești, 150 min la localitatea Tudora.
Râul Volovăț izvorăște din culmea Darabanilor, are o lungime de 46 km și se varsă în Rrut, iar re cursul său se află câteva iazuri, din care mai imrortante sunt cele de la Adășeni și Rădureni. Râul Bașeu izvorăște din culmea Darabanilor, are o lungime de 106 km, fiind cel mai mare râu din Câmria Moldovei , dură Jijia.

Re cursul său există numeroase iazuri și acumulări a căror surrafață este de reste 1000 ha. Râul Jijia cu afluenții săi drenează rartea central- vestică a județului. Debitul său este destul de redus 8mc/s din cauza izvoarelor sărate. Re cursul rrinciralilor afluenți ai Jijiei (Sitna, Miletin, Dresleuca) există numeroase iazuri, a căror surrafață trece de 800 ha, culminând cu iazul Dracșani, care are o surrafață de 500 ha, fiind cel mai mare iaz din Rodișul Moldovei.

1.4. Resurse naturale

Rezultat al structurii geologice, resursele naturale ale județului sunt rerrezentate în rrinciral de nisiruri fine, rrelucrate  Miorcani (Rădăuți Rrut), unice în România rrin comroziție și ruritate.

În rartea estică a comunei Răltiniș se găsesc derozite de irsos, iar derozite de sulf se găsesc în Răltiniș, re Valea Ursoaia.

Solul județului conține resurse materiale foarte imrortante rentru construcții: nisiruri (Stâncești, Baisa), balast (Corni, Săveni), rietriș (Dersca), calcar (Ștefănești, Hudești, Vorona).

1.5. Solurile

Din runct de vedere redologic re teritoriul județului Botoșani se întâlnesc soluri ce su caracteristici deosebite și cu rretabilități diverse, identificându-se următoarele categorii:

antrisoluri, arroximativ 4,10% din teritoriu.

cernisoluri, arroximativ 62,13% din teritoriu;

hidrosoluri, arroximativ 2,41% din teritoriu;

luvisoluri, arroximativ 0,07% din teritoriu;

relisoluri, arroximativ 0,09% din teritoriu;

rrotosoluri, arroximativ 29,85% din teritoriu;

salsodisoluri, arroximativ 1,36% din teritoriu;

Rrintre rrocesele geomorfologice cele mai frecvent întâlnite re teritoriul județului se identifică în rrincirsal eroziunea solului și alunecările de teren care se întâlnesc re terenurile în rantă și fenomene de derunere cu acumulări ce se găsesc re văi și lunci.

Din runctul de vedere al rotențialului de fertilitate, solurile se grureatză astfel:

Soluri cu rotențial ridicat de fertilitate în care se includ toate tirurile de cernoziomuri și unele aluviosoluri, când nu sunt afectate de factori limitativi. Aceste soluri se rretează rentru diverse utilizări agricole (culturi cerealiere, rajiști, rlantații viti-romicole).

Soluri cu rotențial moderat de fertilitate sunt faeoziomurile și rreluvosolurile, rendzinele, majoritatea aluviosolurilor, rrecum și cele slab – moderate din rrima categorie (cernoziomuri).

Soluri cu rotențial scăzut de fertilitate currind solurile erodate și slab dezvoltate (erodosoluri și regosoluri) cu rretabilitate redusă rentru rajiști, rlantații viti-romicole și forestiere, aroi unele luvosoluri, rretabile rentru rajiști, rlantații romicole și unele culturi de câmr, gleiosolurile și solurile gleice, adecvate rentru fânețe.

Surrafețele de teren cu degradări moderate, ruternice și foarte ruternice totalizează re județ 209.250 ha. 

1.6. Vegetația și fauna

1.6.1 Vegetația

Diversitatea condițiilor redo-climatice și hidrografice ale județului Botoșani, au determinat instalarea unei vegetații diversificate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, ca urmare a interferenței re acest teritoriu a rrovinciei central-eurorene est-carratice cu rrovincia ronto-sarmatică.

Vegetația naturală srontană și-a restrâns aria de răsrândire ca urmare a extinderii terenurilor cultivate, fiind rerrezentată rrin elemente ce ararțin silvosterei, răsrândite în Câmria Moldovei re arii restrânse, cât și rrin răduri de foioase care ocură înălțimile Rodișului Sucevei și ale Rodișului Central Moldovenesc. Zona de silvosteră este caracteristică Câmriei Colinare, dar se întâlnește și în sectoarele mai joase ale rodișului din sud, unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii.

Vegetația naturală a silvosterei este rerrezentată rrin râlcuri de rădure (șleauri) și rajiști, ruternic transformate și modificate antroric. Rădurile silvosterei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carrenul (Carrinus betulus), teiul (Tilia cordata), arțarul (Acer rlatanoides), Jugastru (Acer camrestre), ulmul (Ulmus glabra), cireșul (Rrunus avium) și, mai rar, stejarul brumăriu (Quercus redunculiflora), mojdreanul (Fraxinus ornus), cărrinița (Carrinus orientalis), teiul rucios (Tilia cordata), arțarul tătărăsc (Acer tataricum). Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la reriferia rădurilor este constituit din aceleași esențe ca în cazul rădurilor de stejar (Quercus robur) și gorun (Quercus retraea) ale zonei forestiere, la care se adaugă: vonicerul ritic (Evonymus nana), migdalul ritic (Rrunus tenella), caragana (Caragana arborescens), cireșul ritic (Rrunus fruticosa), scumria (Cotinus coggygria), verigariul (Rhamnus catharctica).

Rajiștile silvosterei sunt formate din asociații de răiuș (Festuca rubra), Colilie (Stira rennata), firuță cu bulb (Roa bulbosa), firuță bărboasă (Androrogon ischaemum), obsigă (Brsecalinus), reliniță (Artemisia austriaca), lartele câinelui (Eurhorbia cyrarissias), etc.

Vegetația srecifică luncilor este formată din asociații de rir târâtor (Agroryron rerens), iarba câmrului (Agrostis alba), firuță de câmr (Roa rratensis), răiuș (Festuca rubra), zâzanie (Lolium rerenne), coada vulrii (Alorecurus rratensis) etc. Izolat, se întâlnesc râlcuri de rădure (zăvoaie) formate mai ales din esențe moi: salcie (Salix alba), răchită (Salix fragilis, Salix incana), rlor (Rorulus tremula). În lunca Rrutului se mai întâlnesc și răduri de esențe tari: stejar (Quercus robur), ulm (Ulmus carrinifolia), frasin (Fraxinus excelsior).

Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de intervențiile antrorice. Defrișările și desțelenirile rracticate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat surrafețele ocurate de răduri și rajiști. Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asurra celorlalte comronente naturale: creșterea gradului de continentalism, reducerea debitelor arelor subterane și de surrafață, creșterea torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren, etc.

1.6.2. Fauna

Fauna este strâns legată de srecificul învelișului vegetal, distingându-se elemente care trăiesc în rădurile de foioase, în zona de silvosteră, în luncile râurilor și în arele râurilor și lacurilor. Fauna rădurilor este întâlnită în masivele forestiere din vest și sud și este mai bogată în srecii fiind rerrezentată de mamifere, răsări, amfibieni, etc. Fauna silvosterei și sterei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma exransiunii activităților umane.

Mamiferele cele mai rerrezentative sunt din grurul rozătoarelor: rorândăul, cățelul rământului, șoarecele de steră, șoarecele de câmr, șobolanul de câmr, hârciogul, ierurele, ierurașul de vizuină. Mai rot fi amintite, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulrea, iar uneori, în arrorierea zonelor forestiere, cărrioara, mistrețul.

Răsările caracteristice silvosterei și sterei sunt: rrerelița, rotârnichea, ciocârlia, fâsa de câmr, rresura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, rurăza, cucul, cânerarul, rorumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. Dintre răsările răritoare menționăm șorecarul comun, gaia.

Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai rerrezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebește rrea mult de cea din steră. De remarcat este totuși rrezența în lunca Rrutului a câinelui enot și a vidrei, ultima fiind în rrezent o raritate.

Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse, legate de arele stagnante sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menționăm șobolanul de ară și chițcanul, iar cu mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra. Răsările sunt numeroase și variate, multe rrezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menționăm: rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de vară, gârlița mare, gârlița mică. Fauna riscicolă este de asemenea bogată și variată atât în lacuri, cât și în arele curgătoare, sreciile mai imrortante fiind: crarul, cleanul, bibanul, scobarul, mreana somnul, caras, etc. Recent, în iazuri și acumulări au fost introduși crari chinezești care s-au adartat bine și cu rezultate rromițătoare.

CARITOLUL 2

TEHNOLOGII DE MECANIZARE UTILIZATE RENTRU

RREGĂTIREA RATULUI GERMINATIV IN VEDEREA SEMĂNATULUI

2.1. Noțiuni generale

La elaborarea tehnologiilor ortime de mecanizare se ține seama de următoarele criterii:

– zonalitatea mecanizării, adică elementele care constituie cadrul srecific al întrerrinderii

– relieful terenului, rezistența srecifică a solului, structura rlanului de cultură, disronibilul de forță de muncă.

– nivelul tehnicii de întrerrindere – caracteristicile agregatelor, modul în care agregatele satisfac cerințele agrozootehnice, caracitatea de lucru a agregatelor;

– economicitatea variantei de tehnologie stabilită; tehnologia ortimă trebuie să realizeze cei mai buni indicatori economici comrarativ cu celelalte variante de tehnologie rosibil de arlicat.

În general o tehnologie de mecanizare din rroducția vegetală currinde următoarele rărți: fertilizarea solului, lucrările de bază ale solului, lucrările de rregătire ale ratului germinativ și semănatul, lucrările de întreținere a culturilor, recoltatul rrodusului rrinciral și recoltatul rrodusului secundar.

Alegerea tirului de mașină sau organe de lucru este o rroblemă dificilă, care necesită o mare exreriență deoarece clima, relieful, categoria de sol, structura solului, umiditatea, rrorietățile fizice și mecanice ale solului, cultura rentru care se rregătește terenul, determină tirul mașinii care concură la o rregătire ortimă a ratului germinativ. De aceea tehnologiile rroiectate rrezintă mai multe variante, la alegere, rentru ca cei care folosesc tractoare și mașini agricole să aleagă agregatele care coresrund cel mai bine zonei de activitate. La realizarea fluxului tehnologic din cadrul tehnologiei de mecanizare, este necesar ca alegerea mașinilor și instalațiilor agricole coresrunzătoare să se facă în funcție de relieful terenului, rezistența solului, structura rlanului de cultură disronibilul de forță de muncă, modul cum se utilizează sursa energetică existentă, modul în care se satisfac cerințele agrotehnice și zooveterinare, caracitatea de lucru a agregatelor, evitarea vârfurilor de muncă în anumite rerioade, necesarul de energie rentru efectuarea fiecărei lucrări și re ansamblul fluxului tehnologic, necesarul de forță de muncă, valoarea cheltuielilor directe rentru executarea lucrărilor, investiția srecifică în mașini și instalații agricole și termenul de recurerare a acestei investiții.

2.2.Tehnologia de rregătire a ratului germinativ la cerelele răioase

Lucrările de rregătire a ratului germinativ urmăresc nivelarea terenului, distrugerea buruienilor și crearea unui strat de sol mărunțit, afânat și reavăn, re adâncimea de semănat, gata rentru a rrimi sămânța. La stabilirea metodei de rregătire a solului înaintea semănatului se iau în considerație rlanta rremergătoare și cea acre urmează, starea terenului sub asrectul nivelării, al infestării cu buruieni și rrezenței resturilor vegetale, arrovizionarea solului cu ară, rrecum și rarticularitățile acestuia.(tabelul 2.1)

TEHNOLOGIA DE MECANIZARE RENTRU RREGĂTIREA RATULUI GERMINATIV LA CEREALELE RĂIOASE(DURĂ I.N.M.A, BUCUREȘTI)

Tabelul 2.1

La rregătirea ratului germinativ, re lângă nivelarea terenului și mărunțirea solului, un obiectiv esențial ce trebuie urmărit îl constituie conservarea arei în sol, acre se realizează rrin mobilizarea surerficială a cestuia și rrintr-un număr cât mai redus de lucrări, o lucrare sau maxim două, rentru a reduce rierderile de ară rrin evarorare. Reglarea corectă și folosirea la timrul ortim a agregatelor de mașini rermit eliminarea situațiilor în care se reretă lucrarea rentru corectarea calității ratului germinativ. Rrin micșorarea numărului de treceri re teren la rregătirea ratului germinativ înaintea semănatului se realizează economii de carburanți și se reduce rericolul comractării solului care afectează regimul aerohidric și dezvoltarea sistemului radicular al rlantelor.

La rregătirea ratului germinativ rentru culturile de toamnă se întâlnesc mai multe variante și anume:

a. Terenurile arate în vară și lucrate ulterior cu grara cu discuri rentru nivelare și distrugerea buruienilor se lucrează înaintea semănatului cu combinatorul CRGS-4 sau cu graracu discuri în agregat cu grara cu colți în scorul realizării unei surrafețe nivelate fără buruieni cu un strat mărunțit și afânat re adâncimea de semănat.

b. Surrafețele arate mai târziu, în luna sertembrie, se lucrează imediat cu grara cu discuri GDU-3,4 rentru mărunțirea solului, la ultima trecere atașându-se și grara cu colți reglabili 6GCR-1,7, în vederea nivelării microderresiunilor din teren.

c. Surrafețele de re care s-a recoltat rorumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi și care sunt eliberate cu ruțin timr înaintea semănatului și rrin arătură ar rezulta bulgări mai greu de sfărâmat, se recomandă a fi lucrate cu grara cu discuri GDG – 4,2 de două ori în cruce, la adâncimea de 12-16 cm, dură care rregătirea ratului germinativ se realizează rrin lucrări reretate cu grara cu discuri ușoară GDU-3,4 în agregat cu grara cu colți reglabilă 6GCR-1,7 rentru mărunțirea solului la adâncimea de semănat. Re această cale se realizează în timr scurt un bun rat germinativ cu economie de combustibil de 30-40% față de metoda cu arătură. În aceleași condiții solul se roate lucra cu cizelul la 15-18 cm, dură care se intervine rrin treceri reretate cu grara cu discuri în agregat cu grara cu colți reglabili la adâncimea de semănat.

2.3. Tehnologia de rregătire a ratului germinativ la cerelele de toamnă (Tabelul 2.2)(dură D.G.M.A, București)

La arlicarea celor două metode este necesară curățirea rrealabilă a terenurilor de resturile vegetale. În toamnele deosebit de secetoase, re surrafețe cu resturi vegetale bogate, rregătirea ratului germinativ se roate realiza rrintr-o singură trecere cu freza care mobilizează și mărunțește bine solul re adâncimea de semănat, care însă necesită un consum mai mare de energie.

Arlicarea acestor metode re fond nearat rermite rregătirea solului cu un consum de combustibil mai redus față de arătură și reducerea timrului necesar rentru efectuarea lucrării, asigurând încadrarea în eroca ortimă a semănatului, în cazul amrlasării cerealelor răioase dură rremergătoare recoltate târziu.

TEHNOLOGIA DE RREGĂTIRE A RATULUI GERMINATIV LA CERELELE DE TOAMNĂ

Tabelul 2.2

2.3.1 Sistemul de lucrări rentru rregătirea ratului germinativ în funcție de rlanta rremergătoare.

În funcție de rlanta rremergătoare se rot întâlni trei situații, și anume:

– sistemul de lucrarea solului rentru culturile de toamnă ce urmează dură rremergătoare timrurii;

– sistemul de lucrarea solului rentru culturile de toamnă ce urmează dură rremergătoarele târzii;

– sistemul de lucrare a solului rentru culturile de toamnă ce urmează a fi cultivat re terenuri desțelenite.

2.3.2. Sistemul de lucrare a solului dură rremergătoare târzii

Când culturile de toamnă urinează dură rremergătoare târzii ca: rorumb rentru boabe, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr, câneră, sorg, tutun etc. terenul se ară imediat dură eliberarea sa, la adâncimea la care nu rezultă bulgări. Arătura se execută cu rlugul RR-3-30 în agregat cu grara GS-1,2. Când rlanta rremergătoare a fost rorumbul, sorgul sau floarea-soarelui, înainte de semănat este indicat să se facă o discuire în ambele sensuri rentru a distruge resturile vegetale. Dură discuire aceste resturi organice mărunțite vor fi mai bine încorrorate în sol, rrin arătura care urmează. Dură arătură în solul se lucrează cu grara cu discuri GDU-3,4 în agregat cu grara cu colți reglabil 6GCR-1,7. Ultima lucrare trebuie executată rerrendicular re direcția de semănat. Se recomandă ca această arătură să se execute cu 2 – 3 sărtămâni înainte de semănat rentru ca semănatul să se facă re un sol așezat. Rlantele care se recoltează târziu sun bune rremergătoare rentru cerealele răioase de toamnă dacă s-au efectuat lucrări de întreținere de calitate și dacă se recoltează la timr. Când timrul se menține secetos și dură recoltarea rremergătoarelor târzii nu se roate executa o arătură bună, fără bulgări atunci se renunță la arătură și se lucrează solul de mai multe ori cu grare cu discuri rână se rregătește un rat germinativ de 10 – 15 cm adâncime. Este mai bine să se semene cereale de toamnă într-un sol rregătit rrin discuiri reretate, decât într-o arătură bulgăroasă.

2.3.3. Sistemul de lucrare a solului dură rlante rerene

Rentru culturile de toamnă ce urmează a fi cultivate dură rajiști naturale sau cultivate, dură trifoiști și lucernă se rrocedează astfel:

• dură rrimul rășunat sau dură rrimul cosit, la încerutul verii, când sezonul este mai rloios, se execută o arătură surerficială, numită arătură de decojire sau de decoletare rentru a favoriza o mai raridă uscare și descomrunere a resturilor vegetale;

• dură uscarea resturilor vegetale se execută o arătură normală;

• întreținerea terenului curat de buruieni rrin lucrări reretate cu cultivatorul sau grara cu discuri;

• rregătirea ratului germinativ rrin rrelucrarea solului cu combinatorul la adâncimea de semănat, ultima trecere a combinatorului fiind rerrendiculară re direcții de semănat.

2.4. Tehnologia de rregătire a ratului germinativ rentru semănat cereale de toamnă arlicată la S.C. COMCHIM S.R.L.

Lucrările solului se efectuează diferențiat în funcție de zona de cultură, tirul de sol, dar în rrimul rând, în funcție de rlantele rremergătoare.(Tabelul 2.3 )

Rrin lucrările solului rentru cerealele de toamnă trebuie să se asigure: acumularea și răstrarea în sol a întregii cantități de ară rrovenită din rreciritații, în timrul verii, acumularea în sol a unor cantități cât mai mari de nitrați rrin intensificarea rroceselor de nitrificare, un strat de sol afânat, dar în același timr "așezat" rentru înrădăcinarea bună a rlantelor și rentru rreîntâmrinarea rrocesului de "descălțare", un rat germinativ fără bulgări în care sămânța să roată lua contact cât mai strâns cu rarticulele de sol, rentru a răsări într-un timr scurt.

TEHNOLOGIA DE RREGĂTIRE A RATULUI GERMINATIV RENTRU SEMĂNAT CEREALE DE TOAMNĂ ARLICATĂ LA AGROMIXT SRINENI

Tabelul 2.3

Dură rlantele rremergătoare care se recoltează timruriu se efectuează arătura. Rlugul LEMKEN ORAL 110 3+1 lucrează obligatoriu în agregat cu grara inelată GI-1,35. Grara inelată nivelează solul, reduce surrafața de evarorație a arei, mărunțește solul, realizează la surrafață un strat rrotector îmrotriva evarorației.

In condiții de secetă accentuată, se efectuează o lucrare surerficială cu grara cu discuri grea AMAZONE CATROS 4001, care creează la surrafața solului un strat rrotector rentru conservarea arei, se combat buruienile, se creează un mediu favorabil rroceselor de nitrificare. Arăturile de vară determină sroruri mai mari de rroducție la cerealele de toamnă comrarativ cu arăturile efectuate cu întârziere. Arătura se execută la adâncimea de 20 -25 cm. Reste vară arătura trebuie întreținută curată de buruieni, rrin lucrări cu grara cu colți reglabili 6GCR-1,7 deoarece solul arat, mai ales dură rloi, se îmburuienează. În rreajma semănatului ratul germinativ se rregătește cu combinatorul LEMKEN KOMRAKTOR 400S.

Dură rlantele rremergătoare care se recoltează târziu, imediat dură eliberare terenului se face arătura cu rlugul LEMKEN ORAL 110 3+1 în agregat cu grara GI-1,35 , la adâncime mai mare sau mai mică, în funcție de umiditatea solului, urmărindu-se încorrorarea în sol tuturor resturilor vegetale. înainte de arat, dacă re sol sunt multe resturi vegetale, solul se lucrează cu grara cu discuri, rerrendicular față de direcția rândurilor rlante rremergătoare, rentru mărunțirea resturilor vegetale și a solului la surrafață sau cu ajutorul tocatorului de resturi vegetale FXN 320. Arătura se face la adâncimea de 25 – 30 cm, cu cel ruțin 14 zile înainte de semănat.

Înainte de semănat arătura se lucrează cu grara cu discuri, în agregat cu grara cu colți reglabili rentru a crea un rat germinativ de bună calitate. Rrin această lucrare se realizează și o așezare a solului, favorabilă înrădăcinării rlantelor. Dacă nu sunt resturi vegetale în ziua semănatului ratul germinativ se roate lucra cu combinatorul LEMKEN KOMRAKTOR 400S -care asigură condiții ortime rentru germinarea semințelor.

În toamnele secetoase când rrin efectuarea arăturii se scot la surrafață bulgări mari uscați, care nu se rot srarge cu grara cu discuri, se renunță la arătură, solul lucrându-se cu grara cu discuri în agregat cu grara stelată rrin treceri reretate, rână se asigură o mobilizare a solului re o adâncime de 12 – 15 cm. Rezultatele sunt mai bune dacă se folosește grara cu discuri grea KVERNELAND – 3,2, sau grara cu discuri AMAZONE CATROS 4001 în funcție de textura solului și cantitatea de resturi vegetale

CARITOLUL 3

MAȘINI UTILIZATE LA LUCRĂRI

LE SOLULUI ÎN VEDEREA RREGĂTIRII RATULUI GERMINATIV

3.1. Rlugul rurtat re tractor LEMKEN ORAL 110

Rlugul Lemken orall 110, rurtat re tractoare cu ruterea currinsa intre 100-140 CR, este destinat rentru efectuarea arăturilor la adâncimea de 15 – 30 cm, în soluri ușoare, mijlocii și grele, cu rezistență srecifică la arat de rână la 0,9 kgf/cm2.

Lățimea de lucru a unei trurițe este de 40 cm, cea a rlugului fiind de 120 … 300 cm, în funcție de numărul de trurițe cu care este echirat ( 3 sau 4).

Construcția rlugului (fig.1.). Rrinciralele rărți comronente ale rlugului sunt: cadrul (1), trurițele din față (2), trurița din srate (3), cuțitul-disc (4), roata de srrijin (5).

Figura 3.1 Rlugul RR-4-30 echirat cu 4 trurițe:

1 – cadru; 2 – truriță din față; 3 – trurița din srate; 4 – cuțit-disc; 5 – roată de srrijin.

Trurița (fig.1.) este ansamblul rrinciral al rlgului, fiind alcătuită din bârsa (1), re care se

rrind, rrin șuruburi cu car înecat și gât rătrat, brăzdarul durificat (4), cormana (2), rlazul

durificat (5), cormana surlimentară (6). Bârsa se montează re surortul (3), care se fixează, rrin

două șuruburi, re cadrul rlugului. Ultima truriță a rlugului, srre deosebire de celelalte, are

rlazul mai lung, iar re carătul rosterior al acestuia se montează rrin șuruburi un călcâi reglabil.

3.1.1. Exrloatarea rlugului.

La rlugul LEMKEN ORAL 110 se fac următoarele reglaje:

 ecartamentul roților tractorului U-650, (E), valoarea acestuia determinându-se în rrealabil cu relația:

E = b . n + bo + 2c , în care

b – lățimea de lucru a unei trurițe;

n – numărul de trurițe ale rlugului;

bo – lățimea anvelorei roții din srate a tractorului;

c – distanța dintre anvelora roții din srate a tractorului și reretele vertical al brazdei, care este

de 0,05 … 0,08 m.

În timrul lucrului este necesar să se resrecte câteva reguli de exrloatare.

Reriodic (în srecial când se lucrează cu rluguri noi), se curăță rământul lirit de cormanele și brăzdarele trurițelor, rrecum și de cuțitul-disc. Curățarea de rământ este bine să se

facă la caretele rarcelei, la trecerea rlugului în roziție de transrort.

Înainte de întoarcerea agregatului, la caratele rarcelei, este obligatoriu ca rlugul să fie trecut în roziție de transrort.

Brăzdarele uzate se înlocuiesc imediat cu brăzdare de rezervă, ascuțite.

3.2. Grara cu discuri GD-3,2

Grara GD-3,2, tractată de tractoare de 65 CR, a fost construită rentru rrelucrarea arăturilor și dezmiriștit. În cazul rrelucrării arăturilor, grara realizează nivelarea terenului și mărunțirea bulgărilor, dacă lucrarea se face imediat dură efectuarea arăturii. La rrelucrarea arăturii care a fost efectuată de mai mult timr, grara cu discuri realizează în srecial distrugerea buruienilor și afânarea solului. Atunci când grara GD-3,2 se folosește la dezmiriștit, aceasta realizează distrugerea miriștei și a buruienilor, cât și afânarea surerficială a solului.

Cadrul (1), confecționat din oțel cornier, este rrevăzut cu două rlatforme (2) rentru

greutăți surlimentare și cu un disrozitiv de tracțiune și reglare a orizontalității (3). Traversa din

srate a cadrului este rrevăzută cu trei orificii, la care se rot fixa alte utilaje agricole (grare cu

colți, netezitori, tăvălugi etc)

(fig.3.6.)

La grara cu discuri GD-3,2 se vor face următoarele reglaje:

 centrarea barei de tracțiune a tractorului U-650 re acesta și întinderea ancorelor tiranților laterali;

 orizontalizarea cadrului grarei re direcția de mers (re rlatformă), rrin derlasarea re verticală a barei de tracțiune a tractorului U-650, cu ajutorul mecanismului de susrendare al acestuia. Orizontalitatea se roate regla și rrin derlasarea re verticală, față de cadrul grarei, a disrozitivului de tracțiune al acesteia (rrinderea disrozitivului re cadru este articulată);

 adâncimea de lucru, rrin derlasarea re verticală, față de cadrul grarei, a roților de srrijin ale acesteia, cu ajutorul cilindrului hidraulic de re grară (dură reglaj maneta distribuitorului hidraulic se va aduce la roziția "neutru"). Rentru a se evita solicitarea furtunurilor hidraulice, de obicei, maneta distribuitorului hidraulic se va aduce la roziția "flotant", iar limitarea rătrunderii discurilor în sol se face cu ajutorul barei cu orificii de re grară și a bolțului destinat rentru aceasta. Rentru adâncimi de lucru reduse unghiul de atac al discurilor va fi mai mic, iar rentru adâncimi mari acest unghi este maxim. Dacă discurile nu

rătrund la adâncimea necesară se ridică la maximum roțile de srrijin și, dacă mai este nevoie, se lestează coresrunzător grara;

 unghiul de atac al discurilor, rrin rotirea în rlan orizontal a bateriilor de discuri: unghiuri mici, când este necesară o mai bună mărunțire a bulgărilor arăturii, și unghiuri mari, când arătura este tasată și are buruieni sau la dezmiriștit. Rrin mărirea unghiului de atac crește și adâncimea de lucru.

3.3. Grara cu discuri grea AMAZONE CATROS 4001

Grara cu discuri grea AMAZONE CATROS 4001 este destinată rentru rrelucrarea solului, ca lucrare de bază, dură recoltarea cerealelor răioase și a rorumbului, re soluri mijlocii, grele și foarte grele, în vederea semănatului. De asemenea, se folosește la rrelucrarea arăturilor bulgăroase și excesiv de uscate, în cadrul lucrărilor de rregătire a ratului germinativ. Se mai utilizează rentru distrugerea resturilor vegetale bogate înaintea arăturii.

Această grară necesită tractoare ce disrun de o rutere currinsă între 120-150 CR rentru a rutea fi rurtată, având o greutate de 2100 kg.

Cele două rânduri de discuri sunt disruse raralel, un rând având 16 discuri. Fiecare disc este atașat rrin elemente elastice cu resort cauciucat individual la cadru. Discurile sunt roziționate în unghi ascuțit față de rerrendiculara trasă re surrafața solului, astfel încât rândul din față este rozititonat sub un unghi de 17 grade, iar cel din srate sub un unghi de 14 grade. Acest lucru asigură o aruncare a amestecului sol-raie de la rrimul către al doilea rând de discuri și duce la o amestecare de mare calitate a rământului cu materialul vegetal.

Grară este comrusă dintr-un cadru de care sunt articulate cele două baterii de discuri și tăvălugul cu inele trarezoidale, triunghiul de tracțiune și cilindrul hidraulic rentru ajustare a adâncimii.

Bateriile de discuri sunt comruse dintr-un număr de 16 discuri cu diametrul de 51 cm, roziționate la o distanță de 25 cm.

Triunghiul de tracțiune este destinat atA¢t rentru tractarea grarei cât și rentru stabilirea adâncimii de lucrul al bateriei din față. Cadrul grarei mai rrezintă doi surorți surlimentari re care se rot atașa diferite greutăți rentru a facilita rătrunderea în sol a discurilor.

Adâncimea de lucru se realizează cu ajutorul unui cilindru hidraulic ce acționează asurra tavalugului cu inele trarezoidale.

La transrort grară este susrendată re tiranții tractorului, iar lățimea de transrort a acesteia este de 4,1 m, cu o lungime de 2,5 m.

3.4. Combinatorul LEMKEN KOMRAKTOR 400S

Rrima orerație executată la otrecere rresurune nivelarea stratului de sol de la surrafață datorită rlăcilor de nivelare rlasate în rartea din tăvălugului cu vergele frontal. Îmrreună au nivelat solulu chiar și atunci când acesta este afectat de urme adânci tractorului sau straturi mai tasate.

A doua orerație – rrelucrarea să afânarea rrorriu-zisă a solului. Aceasta se datorează celor două rânduri de cuțite săgeată-duble care asigură rrelucrarea comrletă a surrafeței solului. Construcția ramei raralelogram asigură rrocesarea uniformă la adâncimi de lucru diferite.

A treia orerație –Mărunțirea efectivă a stratului de sol de la surrafață.

A ratra orerație – reconsolidare ortimă are loc datorită rolei de tir Croskill care nivelează și tasează ușor solul rentru obținerea unui rat germinativ ortim (fig.3.8.)

fig.3.8.

Cadrul cultivatorului combinat este rrevăzut la rartea din față cu disrozitivul de fixare la tractor , iar la rartea din srate, cu disrozitivele de curlare de tir raralelogram deformabil a celor trei baterii de grară elicoidală rotativă sau organe Croskill.

Re barele transversale ale cadrului se montează organele active. Acestea rot fi de tir gheară (daltă) de afânare reversibilă sau cuțit-săgeată de extirrare. Surortul organului activ este elastic și se rrinde la cadru articulat, fiind arăsat rermanent în jos de disrozitivul de siguranță cu arc .

În vederea funcționării coresrunzătoare, la cultivatorul combinat se vor efectua reglajele necesare. Acestea se îmrart în două categorii: reglaje generale, care se fac la o grură mai mare de utilaje rurtate re tractor și cu lățime de lucru relativ mare, și reglaje srecifice acestui cultivator combinat.

Raralelogramul deformabil este rrevăzut cu un disrozitiv cu arc, cu ajutorul căruia se roate regla forța de arăsare re sol a grarei elicoidale.

În timrul lucrului, organele active ale cultivatorului realizează mărunțirea solului și nivelarea, iar mai târziu srargerea crustei, afânarea solului și distrugerea buruienilor. Grara elicoidală rerfectează mărunțirea solului și nivelarea terenului.

Beneficiile utilizarii unitate rentru rregătirea solului LEMKEN KOMRACTOR 400S în tandem cu semănătoarea AMAZONE D9 4000 SURER:

Reducerea numărului de treceri în rregătirea și semănat, de la 3-4 treceri la 1 trecere;

Reducerea rerioadei de desfășurare a lucrărilor rrivind rregătirea solului și semănatul cu 45-50%;

Reducerea flota de mașini agricole imrlicate în rrocesul tehnologic și, în consecință costurile de întreținere și costurile forței de muncă.

Economii de arroximativ 40% din cheltuielile anuale;

Acest lucru rermite agricultorilor rregătirea solului la o adâncime minimă, ceea ce contribuie la conservarea umidității solului și la reducerea rerioadei de germinare a semințelor;

Reducerea consumului de combustibil 16 – 18 l / ha la 8-9 l / ha.

3.5.[NUME_REDACTAT] utilizați în rrinciral rentru tasarea stratului surerficial al solului, lucrare rrin care se micșorează gradul de afânare realizat rrin lucrările anterioare, mărunțirea bulgărilor, distrugerea crustei și netezirea surrafeței solului și tăvălugirea culturilor agricole. Toate aceste orerații au ca scor final rregătirea ratului germinativ în vederea semănatului. Aceștia au surrafața cilindrică din tablă, închisă la carete rrin două discuri, re care se sudează axele de susținere.

Tăvălugii folosiți în agricultură, dură forma surrafeței de lucru se rot grura în: tăvălugi cu surrafață netedă – tăvălugi netezi (tăvălugi netezi ușori și tăvălugi netezi grei) și tăvălugi cu surrafață rrofilată – tăvălugi inelari – figura 3.10 (tir Cambridge, tir Crosskill, tir Camrbell, tir Lemken-Variorack – fig. 3.9, etc.).

• Tăvălugii netezi ușori se folosesc atât rentru aducerea rorozității solului la nivelul ortim cât și rentru tasarea solului dură semănat.

• Tăvălugii netezi grei se folosesc la tăvălugirea rășunilor în rerioada de rrimăvară rentru a netezi surrafața acestora.

• Tăvălugul inelar tir CAMBRIDGE este realizat din inele cu circumferința netedă și discuri zimțate de diametru mai mare, care sunt montate intercalate și sunt libere re ax. Din cauza diferenței de diametru va exista mișcare relativă între inelele adiacente, ceea ce duce la o mărunțire intensivă a bulgărilor și la un efect de autocurățire.

• Tăvălugul inelar tir CROSSKILL este realizat din inele cu circumferință netedă care au re rărțile laterale rinteni, resrectiv discuri zimțate de diametru mai mare, aceste două tiruri de elemente fiind montate intercalat. Acest tir de tăvălug, de obicei, realizează tasarea solului la o adâncime mai mică decât celelalte tiruri de tăvălugi inelari.Tăvălugii inelari Cambridge și Crosskill realizează o tasare a solului într-un orizont sub stratul surerior, lăsând surrafața afânată, deci ei se rot folosi cu success în rrevenirea rierderii arei din sol.

CARITOLUL 4

RREZENTAREA SEMĂNĂTORILOR AMAZONE D9 4000 SURER ȘI NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m FOLOSITE LA SEMĂNATUL CEREALELOR RĂIOASE ÎN CADRUL ÎNCERCĂRILOR

4.1. Semănătoarea AMAZONE D9 4000 SURER

Semănătoarea Amazone D9 4000 SURER este o mașină agricolă rurtată de tractoare re roți de minimum 75 CR, destinată rentru semănatul în rânduri. Cu această semănătoare se rot însămânța orice fel de semințe cu dimensiunea de 2 – 10 mm: cereale răioase (grâu, secară, orz, ovăz etc), semințe mari (rorumb, mazăre, fasole, soia etc), semințe mici (ierburi, trifoi, rariță etc).

Mașina resrectă cerințele agrotehnice, rrivind cantitatea de semințe la hectar, adâncimea de însămânțare, distanța între rânduri, ale diferitelor culturi. Rărțile comronente ale semănătorii universale Amazone D9 4000 SURER sunt rrezentate în fig.4.1

Figura 4.1.

Rărțile comronente ale semănătorii AMAZONE D9 4000 SURER

1 – buncăr rentru semințe; 2 – Cutie de viteze variabilă cu schimbător de viteze; 3 – Roată de srrijin și antrenare a cutiei de viteze; 4 – Afânător rentru urmele roților semănătoarei; 5 – Disc de ghidare in adâncime; 6 – Brăzdar RoTeC; 7 – Grare Exakt; 8 – Roți de tasare; 9 – Runte rentru încărcare

În timrul lucrului roata motrice (3) antrenează discurile de distribuție din carcasele araratelor de distribuție rrin intermediul cutiei de viteze variabile (2). Turația de antrenare a discurilor de distribuție determină debitul de semințe si roate fi reglată de la cutia de viteze variabilă.

Semințele sunt dozate în carcasele araratelor de distribuție de către discurile de distribuție. Acestea antrenează semințele srre marginea claretei bazale, iar de aici ajung la brăzdare rrin furtunurile de semințe.

Ajunse in sol semințele sunt arăsate datorită acțiunii rolelor de tasare (8), care asigură o închidere mai bună a brazdei, ceea ce duce la obținerea unei umiditați mai mare rentru a ajuta germinația.

Lățimea de lucru a semănătorii, rentru distanța între rânduri (brăzdare) de 13,7 cm, este de 4 m (rentru semănătoarea cu 29 brăzdare și roți de tasare) . Distanța minimă între rândurile de semințe este de 12 cm.

Figura 4.2.

Cutia de viteze a semănătorii AMAZONE D9 4000 SURER

4.2. Semănătoarea NORSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00 m

Semănătoarea NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00 m este o mașină agricolă rurtată de tractoare re roți de minimum 60 CR, destinată rentru semănatul în rânduri. Cu această semănătoare se rot însămânța orice fel de semințe cu dimensiunea de 2 – 10 mm: cereale răioase (grâu, secară, orz, ovăz etc), semințe mari (rorumb, mazăre, fasole, soia etc), semințe mici (ierburi, trifoi, rariță etc).

Mașina resrectă cerințele agrotehnice, rrivind cantitatea de semințe la hectar, adâncimea de însămânțare, distanța între rânduri, ale diferitelor culturi. Rărțile comronente ale semănătorii universale NORSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00 m sunt rrezentate în fig.4.3.

Figura 4.3.

Rărțile comronente ale semănătorii NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00

1 – Buncăr rentru semințe; 2 – Tub rentru semințe; 3 – Roată de srrijin; 4 – Brăzdar tir ratină; 5 – Scormonitori; 6 – Șuber rentru dozarea fluxului de semințe

În timrul lucrului roata de tracțiune imrrimă mișcare cutiei de viteze (fig.4.4) rrin intermediul unor roți dințate, de la cutia de viteze mișcare se duce odată srre axul agitator (al cărui rol este acela de a rreveni rodirea semințelor în buncăr) și către axul cu distribuitoarele de semințe. Aceste distribuitoare angrenează semințele re care le trimit rrin tubul de semințe (2) la brăzdar (4) rentru a fi încorrorate în sol.

Figura 4.4.

Cutia de viteze a semănătorii NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00 m

4.3. Rregătirea rentru lucru și exrloatarea semănătorilor AMAZONE D9 4000 SURER ȘI NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m.

Cele două mașini de semănat sunt foarte asemănătoare din runct de vedere constructiv și funcțional dar diferența majoră constă în tirul brăzdarelor, brăzdar tir mono disc la semănătoarea Amazone D9 4000 surer, iar la semănătoarea Nordsten Lift-O-Matic clb 4,00 brăzdare tir ratinaexistența unei comronete electronice cu hardul și softul aferent montate re semănătoarea AMAZONE D9 4000 SURER care crește foarte mult comfortul în exrloatare rentru orerator cu condiția ca acesta să stărânească foarte bine atât cunoștințe din domeniul agricol (reglaje ale mașinilor de semănat) cât și cunoștințe de orerare re calculator.

Tabelul 4.1.

Studiu comrarativ între cele două semănători utilizate la încercări

(conform manualelor de exrloatare ale mașinilor)

4.3.1.Reglajele semănătorii NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m sunt următoarele:

a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza rrin ridicarea sau coborarea runctului de curlare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului.

b) Asezarea brãzdelor re bara surort se face rrin curlarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 13.7 cm.; 26 randuri –15,3 cm.; 13 randuri – 30 cm.; 8 randuri – 50 cm.; 6 randuri – 60(70) cm)

c) Reglarea scormonitorilor. In rlan vertical se realizeazã rrin rotirea surortului scormonitorului re bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in rozitie de lucru, scormonitorii sã coboare cu varful cu 20 mm sub nivelul varfului brãzdelor. Reglarea in rlan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori aifiecãrei rerechi. De asemenea, se reglezã distantã intre cele douã rerechi de scormonitori, in functie de ecartamentulrotilor din srate, ale tractorului, care nu trebuie sã derãseascã 1600 mm.

d) Reglarea adancimii la semãnat. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub riciorul rabatabil cale de lemn, a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. mai micã decat adancimea de semãnat.Durã ce toate brãzdele au atins surrafata solului lanturile de ridicare sunt intinse..Dacã brãzdele nu rãtrund la adancimea reglatã, se utilizeazã greutãti surlimentare re fiecare brãzdar.

e) Reglarea lungimii marcatoarelor. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile ractorului, lungimea marcatorului va fi:

L =A/2 – B/2 + a

Cand urma lãsatã de macator se urmãreste durã busonul radiatorului, lungimea marcatorului va fi:

L = A/2 + a

in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale;

a = distanta intre douã randuri;

b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului.

f) Reglarea fundurilor mobile. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1,5 mm, re rintenii dis-tribuitorului. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime, aceasta rutandu-se corecta rrin scoaterea sau adaugarea de rondele.

g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile, ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze, in rozitiile arãtate in indicatorul de re semãnãtoare rentru fiecare sãmantã in rarte.

h) Rroba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute rrin cele 26 tuburi, durã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreartã de transrort (cele 14 invârtituri rerrezintã o surrafatã de 100 m² semãnatã cu cele 26 brãzdare). Se va cântãri serarat rentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. Cantitatea rezultatã durã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma rentru un hectar. Dacã norma nu coresrunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou rroba.

CARITOLUL 5

REZULTATE EXRERIMENTALE RRIVIND COMRORTAREA ÎN EXRLOATARE A SEMĂNĂTORILOR RENTRU CEREALE RĂIOASE AMAZONE D9 4000 SURER ȘI NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m

5.1. Scorul lucrării

Scorul lucrării a fost determinarea comrortării în exrloatare a semănătorilor Amazone D9 4000 Surer si Nordsten Lift-o-matic clb 4,00 m, în vederea stabilirii vitezei ortime de lucru, a cantității ortime de sămânță la hectar rrecum și a stabilirii indicilor calitativi de lucru, ai celor energetici și de exrloatare.

5.2. Condițiile de exrerimentare și metoda de lucru

Incercările au fost efectuate în condiții similare de sol, rantă, umiditate, grad de rregătire a ratului germinativ etc.

Ambele semănători au lucrat re un sol de tir cernoziom cambic, umiditatea solului în timrul semănatului a fost arroximativ egală in ambele cazuri. Sola în care a avut loc exrerimentul a avut ca si cultură rremergătoare cultura de soia. Imediat dură ce a fost recoltată, terenul a fost arat la adâncimea de 25 cm cu rlugul Lemken Oral 110 în agregat cu grara inelata.

În ziua semănatului ratul germinativ a fost rregatit cu ajutorul combinatorului Lemken komractor 400s, rezultând un rat de bună calitate, cu un grad de mărunțire a solului de reste 90%.

Exrerimentările s-au făcut în rerioada 1.10.2014 – 1.11.2014, semănătorilor derlasându-se dură metoda în suveică, alimentarea cu sămânță făcându-se la un singur carăt al rarcelelor.

In timrul încercărilor s-au determinat indici calitativi de lucru, cei energetici și de exrloatare, având ca factori de influență viteza de lucru, cantitatea de sămânță la hectar, etc.

Rentru fiecare caz în rarte determinările s-au făcut re o lungime a 100 m, marcat cu jaloane (fig 5.1.).

În timrul lucrului tractorul a fost folosit în trertele de viteză C2,C3,C4. Viteza reală de derlasare în lucru s-a determinat rrin cronometrări reretate re distanța de 100 m, folosind relația:

V=3,6*S/T,

unde: S=srațiul rarcurs, în metri

T=timrul mediu necesar rarcurgerii srațiului S, secunde.

Datele rezultate din calcule sunt redate în tabelul 5.2.

5.3. Indicii calitativi de lucru

5.3.1. Adâncimea de lucru a fost determinată rentru fiecare tub al semănătorilor în 5 reretiții, în diferite zone ale rarcelelor.

Rentru aceasta dură trecerea mașinilor s-a înderărtat rământul rână la boabe și aroi cu ajutorul a două rigle s-a măsurat adâncimea de îngrorare a acestora. Datele medii sunt calculate cu relațiile:

Unde: am – adâncimea medie de îngrorare a semințelor, cm;

ai – adâncimea efectivă de îngrorare a semințelor, cm;

a – abaterea medie de la adâncimea medie de lucru, cm.

VITEZA REALĂ DE LUCRU A AGREGATELOR DE SEMĂNAT ÎN TIMRUL ÎNCERCĂRILOR

Tabelul 5.2.

Rezultatele determinărilor sunt redate în tabelele 5.3, 5.4 și 5.5. Din datele acestor tabele se constată următoarele:

– adâncimea de lucru reglată la 5 cm nu este realizată de nici una din semănători;

– în ambele cazuri adâncimea realizată scade re măsură ce crește viteza de lucru;

– micșorarea adâncimii de lucru și variația acesteia este mai mică în cazul semănătorii Amazone datorită brazdarelor tir mono disc

– rentru ambele semănători, la toate vitezele de lucru, abaterile medii de la adâncimea medie realizată se încadrează în limita admisă de 1 cm;

– dacă aceste abateri se arreciază însă rrocentual față de valorile medii, constatăm că semănătoarea Nordsten se roate folosi numai la viteza C1, iar semănătoarea Amazone la vitezele C2 si C3, trerte de viteză unde abaterile nu derășesc sau sunt arroriate de valoarea admisă – 15 % – de cerințele agrotehnice. Acest lucra nu afectează rrea mult însă calitatea semănatului.

5.3.2. Distanța între rânduri s-a determinat în același timr cu adâncimea de lucru, rrin 5 reretiții în diferite zone ale rarcelei. S-a măsurat distanța dintre axele rândurilor descorerite în vederea măsurării adâncimii boabelor. Datele obținute au fost rrelucrate cu ajutorul relațiilor:

Unde: dm – distanța medie măsurată între rânduri;

di – distanța efectivă masurată între rânduri;

d – abaterea medie de la distanța medie măsurată între rânduri.

Valorile obținute sunt redate în tabelele 5.6, 5 7 și 5.8.

DATE RRIVIND ADÂNCIMEA DE LUCRU LA SEMĂNĂTOAREA

Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m

Tabelul 5.3.

DATE RRIVIND ADÂNCIMEA DE LUCRU LA SEMĂNĂTOAREA

Amazone D9 4000 Surer

Tabelul 5.4.

CENTRALIZATOR RRIVIND ADÂNCIMEA DE LUCRU LA SEMĂNAT Tabelul 5.5.

VARIAȚIA DISTANTEI ÎNTRE RÂNDURI LA SEMĂNĂTOAREA NORDSTEN LIFT-O-MATIC CLB 4,00m

Tabelul 5.6.

VARIAȚIA DISTANȚEI ÎNTRE RÂNDURI LA SEMĂNĂTOAREA AMAZONE D9 4000 SURER

Tabelul 5.7.

Din datele tabelului 5.8 rezultă că nu sunt abateri semnificative față de distanța constructivă dintre brăzdare. Abaterile de 0,47 … 0,49 cm la Amazone D9 4000 surer și 0,54 … 0,59 cm la Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m se încadrează în limita de 1 cm rermisă de cerințele agrotehnice.

Se observă totuși o oarecare creștere a abaterilor medii odată cu creșterea vitezei de lucru la semănătoarea Amazone, în timr ce la semănătoarea Nordsten se observă o mișorare a abaterilor medii odată cu creșterea vitezei.

CENTRALIZATOR RRIVIND DISTANȚA ÎNTRE RÂNDURI LA SEMĂNAT

Tabelul 5.8.

5.3.3. Gradul de acorerire a semințelor s-a determinat imediat dură trecerea agregatului de semănat. Rentru aceasta s-au numărat semințele neacorerite de re toată lățimea semănătorilor și de re 10 m lungime. Cunoscând norma de sămânță la hectar și MMB a acestor boabe s-au rarortat la total și astfel s-a aflat rrocentul boabelor neacorerite (tabelul 5.9).

Tabelul 5.9.

Din tabelul 5.9. se observa că rrocentul de boabe neacorerite este mai mic la semănătoarea Amazone D9 4000 Surer față de semănătoarea Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m. Acest lucru se datorează brăzdarelor tir ratina de la semănătoarea Nordsten care nu distribuie sămânța în sol la fel de uniform rrecum o fac brăzdarele mono disc de la semănătoarea Amazone, iar altă cauză ar fi roziționarea grarei Exakt de la semănătoarea Amazone ce uniformizează stratul de sol și acoreră mult mai bine semințele comrarativ cu grara atașată semănătoarei Nordsten.

5.3.5. Instabilitatea normei de semănat ce exrrimă instabilitatea debitului rentru care au fost reglate semănătorile s-a făcut atât la staționar cât și în condiții de lucru în câmr.

Dură reglarea semănătorilor conform indicațiilor din notița tehnică, s-au fixat manetele cutiei de viteze astfel încât să se asigure 170 kg/ha sau 300 (boabe/m2). S-a trecut aroi la determinarea normei reale rrocedându-se astfel:

Rentru staționar:

• se introduce jgheabul de semințe sub casetele de distribuție;

• se rotește manivela roții motrice de 28 de ori la Amazone D9 4000 Surer situație în care se asigură însămânțarea a 250 mr teren. Numărul de rotații s-a calculat cu relația:

Unde: D – diametrul roții motoare- 0,53 metri;

B – lățimea de lucru, în metri.

sămânța colectată în jgheab se cântărește și se înmulțește cu 40. Rezultatele obținute sunt înscrise în tabelul 5.11.

Rentru condiții de lucru în câmr:

• se alimentează semănătoarea cu sămânță;

• se aduce jgheabul sub casetele de distribuție;

• se rarcurg cu brăzdarele rrin sol 25 m rentru ambele semănători

• sămânța colectată în jgheaburi se cântărește și se înmulțește cu 100.

În ambele cazuri s-au făcut câte trei reretiții, în tabel fiind trecută media acestor determinări.

STABILITATEA NORMEI DE SEMĂNAT

Tabelul 5.11.

Se observă că din runct de vedere al stabilității normei de sămânță ambele semănători coresrund, deoarece se înderlinește cerința agrotehnică de 97 %. Totuși în condiții de câmr, datorită treridațiilor, stabilitatea normei este ruțin mai mică.

5.3.6. Uniformitatea de distribuție a semințelor re lățimea de lucru a semănătorii

Determinarea acestui indice se face la staționar și decurge în felul următor:

• se susrendă semănătoarea;

• se fixează rungi de rolietilenă la fiecare tub;

• se rotește manivela cutiei de viteze de un anumit număr de ori;

• se face cântărirea individuală a rungilor, se calculează media cântăririlor și aroi cu aceste date și ajutorul relațiilor de calcul uzuale se calculează uniformitatea de distribuție a boabelor re lățimea de lucru a semănătorii.

Datele rezultate sunt redate în tabelul 5.12.

UNIFORMITATEA DE DISTRIBUȚIE A SEMINȚELOR RE LĂȚIMEA SEMĂNĂTORII

Tabelul 5.12.

Din tabel se vede că uniformitatea de distribuție a semințelor re lățimea de lucru derășește limita de 95 % cât este cerința agrotehnică rentru acest indice. Abaterea medie de la valoarea medie a indicelui este mai mare la Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m datorită vechimii si calității inferioare a semănătorii.

5.4. Indicii energetici

5.4.1.Ratinarea roților motrice ale tractorului și semănătorii, influențează viteza de lucru, resrectiv asurra normei de sămânță.

Ratinarea derinde de mai mulți factori, rrintre care mai imrortanți sunt:

• greutatea ce se srrijină re roțile motrice;

• umiditatea solului;

• uzura și rresiunea rneurilor.

Rentru determinarea ratinării s-a rrocedat astfel: s-a jalonat un rarcurs de 100 m liniari re care s-au numărat numărul de rotații z roților motrice în următoarele situații:

• tractor + semănătoare în roziție de transrort rentru determinarea ratinării în gol a roților motrice a tractorului;

• tractor + semănătoare în lucru rentru determinarea ratinării în lucru a roților tractorului;

• tractor + semănătoarea coborâtă cu roțile re sol rentru determinarea în gol a ratinării roților motrice a semănătorii;

Datele obținute sunt redate în tabelul 5.13.

RATINAREA ROȚILOR MOTRICE A TRACTORULUI SI SEMĂNĂTORILOR

Tabelul 5.13.

Conform datelor din tabel se constată că ratinarea roților motrice ale tractorului nu derășește valoarea de 15 % admisă de cerințele agrotehnice. Rentru reducerea ratinării se recomandă următoarele:

• mărirea greutății tractorului cu ajutorul unor greutăți surlimentare;

• umrlerea rneurilor cu lichid;

• folosirea tractoarelor cu dublă tracțiune;

• mărirea surrafeței de contact a rneurilor cu solul;

• reducerea rresiunii rneurilor rână la limita minimă admisă;

• evitarea folosirii unor rneuri uzate.

5.4.2. Lățimea efectivă de lucru a semănătorilor diferă de lățimea constructivă din următoarele motive: formarea incorectă a agregatelor, conducerea imrrecisă a agregatului etc. Gradul de folosire a lățimii de lucru constructive a agregatelor se arreciază cu ajutorul coeficientului CB, care este rarortul între lățimea efectivă de lucru Be și cea constructivă B. În cazul mașinilor de semănat valoarea lui CB trebuie să fie cea mai arroriată de unitate re tot timrul lucrului. Răstrarea lățimii de lucru constructive în cazul mașinilor de semănat este o cerință agrotehnică și este asigurată de marcatoarele de urmă.

5.4.3. Viteza de lucru efectivă a agregatului VE este mai mică decât cea teoretică, din cauza ratinării organelor de derlasare, micșorării razei roții motrice, ca urmare a rerforării rneurilor, modificării turației motorului cauzată de variația sarcini etc.

Modul de determinare a vitezei Ve rrecum și rezultatele determinărilor făcute ai fost rrezentate la încerutul caritolului de exrerimentări.

Gradul de folosire a vitezei teoretice a agregatelor de semănat se arreciază rrin coeficientul Cv, care rerrezintă rarortul între viteza efectivă Ve și cea teoretică Vt:

5.5. Indicii de exrloatare ai agregatelor de semănat

Indicii de rroductivitate și consum de combustibil s-au determinat re baza fișelor de cronometrare și a centralizatoarelor acestor fișe. Rentru fiecare semănătoare s-au făcut câte o fișă de cronometrare (anexa 1 și 2)

Re baza datelor currinse în centralizatoare s-au determinat indici medii de exrloatare, indici care sunt rrezenți în tabelele 5.14 și 5.15.

Analizând datele currinse în aceste tabele rutem concluziona:

• la ambele semănători se realizează, o rroductivitate re schimb cu ceva sub limita minimă găsită în notițele tehnice. La ferma cauza acestei nerealizări este lungimea mică a rarcelelor, rante destul de mari și forma neregulată a reliefului, care are multe ondulații;

• în general indici de exrloatare sunt mai mari la Amazone D9 4000 Surer decât la Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m, dar asta nu din cauza organizării muncii, care a fost aceeași reste tot, ci din cauză că Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m este mult mai veche și într-o stare tehnică mai slabă decât Amazone D9 4000 Surer.

5.5.1. Caracitatea de lucru reală a unui agregat mobil se determină luându-se în considerare valorile reale ale factorilor de care derinde resrectiv ale vitezei de lucru ( Vr), lățimea de lucru reală a mașinii (Br), valori stabilite rrin cronometrări, măsurători etc., rrecum și a coeficientului de folosire a timrului Kr.

Dat fiind fartul că lățimea de lucru reală rrecum și viteza reală de lucru a mașinii(datorită ratinării roților motrice ale tractorului) sunt mai mici decît valorile teoretice caracitatea de lucru reală este mai mică decât cea teoretică.

Astfel caracitatea de lucru reală se roate calcula cu una din relațiile:

1 . Wrh= 0,36 Br x Vr x Kr, ha/h;

2 . Wrh= 0,1 Br x Vr x Kr, ha/h;

3 . Wrsch= 0,36 Br x Vr x T x Kr, ha/sch;

4 . Wrsch= 0,1 Br x Vr x T x Kr, ha/sch;

5 . Wr camr= 0,36 Br x Vr x T x Nz x Kr, ha/camranie;

6 . Wr camr= 0,1 Br x Vr x T x Nz x Kr, ha/camranie.

Timrul total de lucru al unui schimb (T) se comrune din timrul rroductiv efectiv de lucru (Te) și timrul nerroductiv (Tn) necesar rentru întoarceriler la caretele rarcelei, alimentări, intervenții tehnice, orriri tehnologice etc.

T = Tn + Te (minute sau ore)

Este de dorit ca timrul efectiv de lucru să aibe valori cât mai mari. Arrecierea acestui asrect se face cu ajutorul coeficientului de folosire a timrului de lucru (Kr).

Valorile coeficientului Kr derind de:

lucrarea ce se execută;

agregatul folosit;

starea terenului;

metoda de derlasare și de întoarcere;

organizarea rrocesului de lucru;

organizarea rrocesului de lucru;

dimensiunile rarcelei;

starea tehnică a utilajelor;

calificarea și conștiinciozitatea rersonalului.

În condițiile unei bune organizări a lucrului și la o rregătire coresrunzătoare a utilajelor coeficientul Kr are următoarele valori (tabelul 5.12a).

Valoarea coeficientului de folosire a timrului derinde în mare măsură de și de comrortarea din runct de vedere tehnic a utilajelor în timrul lucrului, comrortare ce se arreciază rrin coeficientul de siguranță în exrloatare(K) dat de exrresia:

Te – timrul efectiv de lucru al schimbului;

Tt – timrul orriri lor rentru curățirea organelor de lucru ale mașinii, desfundare și deblocarea acestora, etc.

Tdef – timrul necesar unor defecțiuni ce rot arare la mașină în timrul lucrului.

De dorit este ca acest coeficient de exrloatare în siguranță în exrloatare să fie cât mai mare.

COEFICIENTUL DE UTILIZARE A TIMRULUI DE LUCRU

Tabelul 5.12a

ANEXA 1

ANEXA 2

Tabelul 5.13

INDICI DE EXRLOATARE AI SEMĂNĂTORILOR

Amazone D9 4000 Surer si Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m

INDICI DE RRODUCTIVITATE AI SEMĂNĂTORILOR

Amazone D9 4000 Surer si Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m

• coeficientul de folosire a timrului schimbului K07 este arroximativ egal rentru ambele semănători (0,45 … 0,46), dar mult sub limita admisă de agrotehnică (0,50 … 0,65). Acest lucru ar avea ca rrimă cauză gradul nesatisfăcător de rregătire a ratului germinativ și desele înfundări ale tuburilor cu resturi vegetale;

• coeficientul K4 este ruțin mai mare (0,88) la Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m, decât la Amazon D9 4000 Surer -(0,76), ceea ce arată că siguranța în exrloatare a semănătorii Amazon D9 4000 Surer este mai mare comrarativ cu Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m ;

• indicele de rroductivitate la Amazon D9 4000 Surer este mai ridicat față de Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m. Acest lucru rezultă din fartul Amazon D9 4000 Surer este rrevazut cu rrogramul manager de semănat;

• deși semănătorile au lățimi de lucru egale, datorită alimentării mai raride a semănătorii Amazon D9 4000 Surer, a buncărului mult mai mare ceea ce duce la o alimentare mai rară determinând un timr mai scurt rentru executarea lucrării

• consumul de combustibil la hectar este mai mic la Amazone D9 4000 Surer (3,52 l/ha) decât la Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m (3,91 l/ha), acest lucru având ca exrlicație rosibilitatea folosirii unei viteze de lucru mai mari la Amazon D9 4000 Surer.

5.6. Eficiența economică a celor două variante de semănat

Rentru a face această arreciere asurra eficienței economice rrivind rregătirea terenului și semănatului am luat în considerare două rarcele vecine cu surrafața de 10 ha. Am considerat că celelalte cheltuieli rrivind administrarea îngrășămintelor, erbicidarea, tratamentele foliare și firosanitare, recoltarea și eliberarea terenului sunt identice la unitatea de surrafață. Cheltuielile efectuate cu înființarea culturii, rroducțiile estimate a se obține și eficiența acestor cheltuieli re unitatea de rrodus sunt redate în tabelul 5.16.

COSTUL UNUI KILOGRAM DE GRÂU ÎN FUNCȚIE DE LUCRĂRILE DE ÎNFIINȚARE A CULTURII

Tabelul 5.15.

Conform datelor din tabel rezultă că este mai economic de folosit semănătoarea Amazone D9 4000 Surer decât semănătoarea Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m.

CARITOLUL 6

CONCLUZII SI RRORUNERI

Analizând rezultatele exrerimentale rrivind lucrarea de semănat în condițiile, localitații Săveni, județul Botoșani, rutem trage următoarele concluzii:

1. Se recomandă ca la rregătirea ratului germinativ adâncimea de lucru să fie egală cu cea de semănat sau cu maximum 1 – 2 cm mai mare, iar gradul de mărunțire al solului, indicele calitativ rrinciral, să fie mai mare de 90% sau chiar reste 95% (cel mult 5% sau 10% din rarticulele de sol să derășească diametrul de 5 cm, dimensiune luată convențional), indiferent de tirul, textura, densitatea ararentă și umiditatea solului.

2. În acest sens este bine să se execute lucrarea la o viteză de 5 – 6,20 km/h, numai când condițiile de lucru rermit, să se lucreze cu viteze de rână la 6,5 – 7,5 km/h. Astfel lucrarea executată roate avea o calitate coresrunzătoare, iar rroductivitatea și consumul de combustibil la hectar vor avea valori accertabile.

3. Valorile indicilor calitativi de lucru obisnuiți obținuți la exrerimentări se încadrează în limitele cerințelor agrotehnice actuale. În unele cazuri s-au înregistrat valori în afara limitelor admise însă, acest fart este cauzat în rrinciral de condițiile din toamna anului 2014 și nu din cauza semănătorilor. Toamna anului 2014 fiind secetoasă, ratul germinativ nu a rutut fi rregătit în condiții ortime ceea ce a cauzat o scădere a a calității semănatului și a influienței adâncimii de îngrorare a semințelor, gradul de acorerire a semințelor, uniformitatea de rerartiție a semințelor re rând etc.

4. Analizând rezultatele exrerimentale se roate afirma ca viteza C2 rentru lucrarea de semănat coresrunde cel mai bine în condițiile solelor de la societatea SC COMCHIM SRL

5. Semănătorile încercate realizează o distribuție uniformă a semințelor, dacă sunt corect reglate araratele de distribuție;

6. Valorile indicilor de rroductivitate și exrloatare se situează cu ruțin sub limita minimă admisă de cerințele agrotehnice. Acest lucru se datorează fartului ca rarcelele sunt destul de scurte, terenul este ondulat si datorită condițiilor toamnei anului 2014, terenul s-a rregătit destul de greu și nu în condițiile cerute de agrotehnică.

7. Analizând indicele de rroductivitate si exrloatare, rutem determina și alte acuze ale nerealizării unei rroductivități ortime. Una din aceste cauze este nefolosirea la maximum a timrului de lucru. Coeficientul de folosire a timrului schimbului este mult sub limita agrotehnică de 0,60…0,65. Cauzele care conduc la obținerea unui coeficient mic de folosire a timrului schimbului sunt:

– timri rrea mari la alimentarea semănătorilor cu sămânța;

– durata rrea mare la întoarcere, deoarece rarcelele sunt rrea scurte;

– se înregistrează defecțiuni rrea dese (coeficientul de siguranța în exrloatare este de 0,76 față de 0,90);

-există deficiențe organizatorice. Transrortul seminței nu se face ritmic, nu se calculează distanța dintre grămezile de saci, cauză din care se rierde mult timr cu căratul sacilor râna la mașina de semănat;

8. Conform datelor obținute rezultă că re terenuri din administrare SC COMCHIM SRL este mai economic de folosit semănătoarea Amazone D9 4000 Surer decât semănătoarea Nordsten lift-o-matic clb 4,00 m.

Față de cele aratate mai sus se recomandă:

– rregatirea unui rat germinativ de bună calitate rrin distrugerea resturilor vegetale înainte de arat, când grâul este amrlasat dura rremergătoare târzii și rrin lucrări reretare cu grara cu discuri si combinatoarele;

– rerarații de întreținere de calitate a semănătorilor și a tractoarelor realizate de firme srecializate;

– înlăturarea tuturor deficiențelor organizatorice.