Inceputurile Monahismului In Romania

Cuprins

Cuvant introductiv

Capitolul 1. Inceputurile monahismului in Biserica de Rasarit si in Biserica de Apus . ……………………………………………………………………………..1-18

Inceputurile monahismului in Biserica de Rasarit

Organizarea manastirilor pahomiene

Inceputurile monahismului in Biserica de Apus

Monahismul in Biserica de Rasarit in secolele XI-XIV

Monahismul in Biserica de Apus in secolele XI-XIV

Capitolul 2. Monahismul romanesc …………………………………………..19-47

Aparitia crestinismului la poporul roman

Raspandirea in Dacia a crestinismului

Teologi carturari din Scytia Minor

Monahismul in secolele III-IX

Monahismul in secolele IX-XIII

Legaturile Tarilor Romane cu alte centre monahale

Legaturile Tarilor Romane cu Patriarhia de la Constantinopol

Legaturile Tarilor Romane cu Muntele Athos

Legaturile Tarilor Romane cu Bisericile Slave

Nicodim de la Tismana

Capitolul 3. Manastirile din Tarile Romane in secolele XIV-XVI ………….48-78

Manastirile din Tara Romaneasca :

Manastirile din secolul al XIV-lea

Manastirile din secolul al XV-lea

Manastirile din secolul al XVI-lea

Manastirile din Banat , Transilvania si Maramures :

Manastirile din Banat

Manastirile din Transilvania

Manastirile din Maramures

Manastirile din Moldova :

Manastirile din secolul al XIV-lea

Manastirile din secolul al XV-lea

Manastirile din secolul al XVI-lea

Manastirile Ortodoxe ale minoritatilor din Romania in secolele XII-XIV

Manastirile armene ortodoxe

Manastirile sarbesti ortodoxe

Capitolul 4. Manastirile catolice din Transilvania in secolel X-XIV ……….79-84

Capitolul 5. Viata monahala pe terirotiul romanesc in secolele XIV XVI …85-101

Conducerea manastirilor

Activitatea culturala

Manuscrise din secolul X-XIV in Tarile Romane

Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul XV

Manuscrise si lucrari teologice din Tara Romaneasca in secolul XV

Manuscrise si lucrari teologice din Transilvania , Banat si Maramures in secolul XV

Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul XVI

Manuscrise si lucrari teologice din Tara Romaneasca in secolul XVI

Lucrari istorice din secolul XVI

Tipografiile din Tara Romaneasca in secolul XVI

Tipografiile din Transilvania in secolul XVI

Invatamantul in manastiri

Asistenta sociala in manastiri

Capitolul 6. Miscari de reforma monahala in Biserica Ortodoxa Romana.102-109

Isishasmul

Paisianismul

Concluzii

Bibliografie

=== L ===

Cuprins

Cuvant introductiv

Capitolul 1. Inceputurile monahismului in Biserica de Rasarit si in Biserica de Apus . ……………………………………………………………………………..1-18

Inceputurile monahismului in Biserica de Rasarit

Organizarea manastirilor pahomiene

Inceputurile monahismului in Biserica de Apus

Monahismul in Biserica de Rasarit in secolele XI-XIV

Monahismul in Biserica de Apus in secolele XI-XIV

Capitolul 2. Monahismul romanesc …………………………………………..19-47

Aparitia crestinismului la poporul roman

Raspandirea in Dacia a crestinismului

Teologi carturari din Scytia Minor

Monahismul in secolele III-IX

Monahismul in secolele IX-XIII

Legaturile Tarilor Romane cu alte centre monahale

Legaturile Tarilor Romane cu Patriarhia de la Constantinopol

Legaturile Tarilor Romane cu Muntele Athos

Legaturile Tarilor Romane cu Bisericile Slave

Nicodim de la Tismana

Capitolul 3. Manastirile din Tarile Romane in secolele XIV-XVI ………….48-78

Manastirile din Tara Romaneasca :

Manastirile din secolul al XIV-lea

Manastirile din secolul al XV-lea

Manastirile din secolul al XVI-lea

Manastirile din Banat , Transilvania si Maramures :

Manastirile din Banat

Manastirile din Transilvania

Manastirile din Maramures

Manastirile din Moldova :

Manastirile din secolul al XIV-lea

Manastirile din secolul al XV-lea

Manastirile din secolul al XVI-lea

Manastirile Ortodoxe ale minoritatilor din Romania in secolele XII-XIV

Manastirile armene ortodoxe

Manastirile sarbesti ortodoxe

Capitolul 4. Manastirile catolice din Transilvania in secolel X-XIV ……….79-84

Capitolul 5. Viata monahala pe terirotiul romanesc in secolele XIV XVI …85-101

Conducerea manastirilor

Activitatea culturala

Manuscrise din secolul X-XIV in Tarile Romane

Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul XV

Manuscrise si lucrari teologice din Tara Romaneasca in secolul XV

Manuscrise si lucrari teologice din Transilvania , Banat si Maramures in secolul XV

Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul XVI

Manuscrise si lucrari teologice din Tara Romaneasca in secolul XVI

Lucrari istorice din secolul XVI

Tipografiile din Tara Romaneasca in secolul XVI

Tipografiile din Transilvania in secolul XVI

Invatamantul in manastiri

Asistenta sociala in manastiri

Capitolul 6. Miscari de reforma monahala in Biserica Ortodoxa Romana.102-109

Isishasmul

Paisianismul

Concluzii

Bibliografie

Cuvant introductiv

«  Monahismul este stilul de viata evanghelica consacrata rugaciunii , contemplatiei si ascezei , in retragere de lume si in deplina ascultare fata de un parinte duhovnic .

Cuvantul romanesc monah provine din grecescul monachos care inseamna » in singuratate » ; termenul « monachos »  se asociaza deseori cu termenul grecesc «  monos »  care are sensul de « singur « .

Antoine Guillamont a afirmat ca monah este cel care traieste singur , retras in pustie dar « nu acesta este primul inteles al termenului monachos . Exista catava testari ale utilizarii acestui cuvant inainte de aparitia monahismului propriuzis , inainte chiar si de aparitia « pustnicilor « din desert . Termenul strain elinei clasice , l-a desemnat mai intai , in Biserica primara , pe ascetul care – iar aceasta trasatura este esentiala – isi pastreaza fecioria , nu se casatoreste , ramane « celibatar « din ratiuni religioase «  .

Cauzele aparitiei monasticismului crestin .   

Au existat cateva influente extracrestine care au contribuit la aparitia monahismului in Biserica crestina antica .

In India , religia budista practica monahismul cu mult timp inainte de aparitia lui in crestinism . Exista multe analogii intre modul de viata al calugarilor crestini si modul de viata al calugarilor budisti .

Iudaismul a constituit o alta sursa de influenta datorita exemplelor celebre de vietuitori in pustie : Ioan Botezatorul , Bannus , esenienii . » Se presupune ca membrii sectei qumranite castigati pentru crestinism au parasit Palestina dupa anul 70 si au mers sa traiasca in Mesopotamia . »

Influenta elenismului in monahism s-a realizat prin conceptele de liniste si singuratate. Filosofia greaca si mai ale stoicismul a influentat literatura monastica crestina si a furnizat monahismului unele notiuni fundamentale de doctrina .

Conceptia dualista a spiritului si trupului care avea tendinta de a considera trupul rau iar spiritul bun a influentat crestinismul prin gnosticism si neoplatonism . « Se credea ca retragerea din lume va ajuta individul sa rastigneasca trupul si sa dezvolte viata spirituala prin meditatie si prin acte ascetice . «  

Monahismul crestin a fost influentat si de maniheism care a aparut la mijlocul secolului al III-lea in Mesopotamia , raspandindu-se foarte repede in Egipt in aceeasi perioada in care a aparut si monahismul crestin .

Cauze de ordin politic si economic au influentat de asemenea dezvoltarea monasticismului . Multi crestini au fugit in pustie si in munti din cauza persecutiilor care au avut loc in timpul imparatilor Decius si Sapor din Egipt si din Mesopotamia . In Egipt au fost multe cazuri in care taranii s-au refugiat in pustiu pentru a scapa de serviciul militar sau de platirea unor impozite .

Evenimentele religioase si istorice au avut rol in acceptarea multor crestini a vietii monastice . Practicile semipagane introduse in Biserica si deteriorarea morala a societatii i-a determinat pe multi sa critice , sa incerce sa reformeze si in cele din urma sa paraseasca societatea in favoarea pustietatii .

Geografia a jucat un rol in aparitia monasticismului . Clima calda din Egipt si multimea pesterilor a favorizat dezvoltarea monasticismului . Aici hrana era usor de procurat .

Cauzele de ordin psihologic au incurajat viata monastica . In anumite perioade de criza exista o tendinta de retragere . Retragerea in pustie a constituit o apropiere mai profunda , mai personala de Dumnezeu decat inchinarea comuna , formala din acea perioada .

Unele texte din Scriptura par sa sprijine viata ascetica si castitatea . S-a argumentat monahismul cu textul din 1 Corinteni 7 : 25,38 in care Pavel a recomandat celibatul . Un alt exemplu de care se face uz in propagarea monahismului este textul din Matei 4 : 1-11 in care este vorba de ispitirea lui Iisus in pustiu .

Parintii Bisericii Primare , ca Ignatiu , Origene , Tertullian , Ciprian , Ieronim au incurajat si au sprijinit celibatul pentru ca au considerat ca aceasta a fost interpretarea corecta a unor texte din Scriptura .

Capitolul 1

Inceputurile monahismului in Biserica de Rasarit

si in Biserica de Apus

Inca din primele secole ale erei crestine , unii crestini au inceput sa dezvolte o viata religioasa de rugaciune si caritate . Ei se abtineau de la carne , bauturi alcoolice , haine scumpe , cosmetice , sexualitate si casatorie . Initial , acesti oameni care au practicat un stil de viata austera , au facut-o in casele lor si in satele lor . Un exemplu in acest caz este Theodose din secolul IV care s-a izolat intr-o camera casei parintesti .

“Exista in primele veacuri crestine o “casatorie spirituala” a “fecioarelor subintroduse ” ( virgines subintroductae ) , cu clerici , cu obligatia pastrarii castitatii , care insa degenera de multe ori ; de aceea practica aceasta a fost cu timpul condamnata”. 1

Crestinii ascetici au inceput sa se retraga singuri in pustiu iar viata de asceza pe care acestia au trait-o se numeste viata anahoretica sau eremitica . Ulterior , mai multi asceti s-au adunat impreuna in jurul unui duhovnic . Organizarea vietii de obste s-a numit cenobitism sau chinovitism .

Inceputurile monahismului in Biserica de Rasarit

In Rasarit , primul ascet celebru a fost Paul Tebeul din Teba , in Egipt .

Un alt reprezentant al formei de vietuire anahoretica a fost Antonie cel Mare ( 251-356 ) . El s-a nascut la Queman , Egiptul de Sus . La 20 de ani , rams orfan , si-a impartit toata averea saracilor , dupa care s-a retras in pustiu unde a trait in singuratate timp de 20 de ani . In timpul Imparatului Diocletian a venit in Alexandria unde a fost admirat de persecutori . S-a reintors din nou in pustiu dupa ce a invatat multimile de ascultatori fiind urmat si de alti asceti . In Tebaida s-au format colonii de anahoreti numiti eremiti sau monahi iar coloniile lor s-au numit lavre . 2

Antonie cel Mare nu a fost primul anahoret dar el a organizat viata anahoretilor si prin exemplul vietii lui a sporit numarul lor . El este si cel care , la cererea lor le formuleaza un manunchi de indrumari dupa care sa-si conduca viata . 3

Reprezentantul vietii de obste sau vietii cenobitice este Pahomie . El s-a nascut in Tebaida , intr-o familie de pagani . S-a retras in Schenesit , unde s-a ocupat de cultivarea pamantului . Din roadele pamantului s-a ingrijit sa daruiasca si oamenilor nevoiasi . Dupa o perioada de timp petrecuta la Schenesit , Pahomie se retrage in pustiu fiind ucenic ala lui Palamon . Aflat in satul Tebenesi a auzit un glas care-l sfatuia sa ramana acolo pentru ca vor veni multi asceti langa el . Observand slabiciunile vietii anahoretice neorganizate si fara o carte comuna de comportare , devine organizatorul vietii monahale , formuland in 315 o “Pravila de reguli” . Prima manastire intemeiata este manastirea din satul Tebenesi iar a doua este in Dispolis Parva .

“Episcopul de Achman , vazand viata cenobitilor a infiintat chiar in orasul sau trei manastiri cu viata de obste : Chmin , Schmin si Eschmin iar imprejurul orasului alte doua : Tsi si Tesmine . Maria , sora lui Pahomie a infiintat alte doua manastiri de calugarite . In total , congregatia pahomiana cuprindea noua manastiri de barbati si doua de femei « . 4 

Organizarea manastirilor pahomiene

In manastirile pahomiene viata spirituala si studiul Scripturilor erau obligatoriu . In fiecare saptamana se postea timp de doua zile iar conducatorii rosteau in zilele de post invataturi . Sambata se facea o cateheza si Duminica se faceau doua cateheze . Rugaciunea se facea in particular dar si in comun . La Tebenesi cenobitii se adunau pentru rugaciune in zori , la jumatatea zilei si seara . Inainte de culcare monahii citeau sase rugaciuni si psalmi iar la miezul noptii era adunarea generala pentru rugaciune . Orice zgomot , soapta sau zambet erau pedepsite .5

In manastire erau admise numai persoanele care faceau examenele de noviciat dupa care paraseau hainele mirenesti si primeau imbracamintea monastica uniforma .

Juramantul monastic era un angajament pentru toata viata . « Jur inaintea lui Dumnezeu , in locul Sau cel sfant dupa cum cuvantul ce pronunta gura mea imi este marturie . Eu nu voesc a intina corpul meu in nici un fel ; eu nu voesc sa fur , nu voesc sa jur stramb ; nu voesc sa mint ; nu voesc sa comit raul in secret . Daca voi calca ceea ce am jurat , sa fiu lipsit de Imparatia lui Dumnezeu ; caci vad : Dumnezeu inaintea caruiaeu am pronuntat legamantul , va nimici sufletul si corpul meu in focul cel vesnic ; caci eu voi fi calcat legamantul pe care l-am pronuntat « 6 

Cele trei voturi monahale sunt : castitatea , saracia de buna voie si ascultarea . « Prin aceste trei voturi monahul se leapada de propria sa persoana luindu-si crucea si luptatndu-se ca sa-L urmeze pe Hristos , care a trait in saracie , neavand unde sa-si plece capul , in feciorie si in deplina ascultare fata de Tatal Sau ceresc pana la moarte « . 7 

Castitatea : monahii isi vizitau familiile doar in prezenta unui alt monah si cu aprobarea superiorului . Orice raport cu femeile era interzis . Eliberat de legaturile familiei , monahul se concentreaza cu toata inima in cautarea lui Dumnezeu . 8

Saracia de bunavoie : « Prin saracia de bunavoie crestinul se poate ridica pe o treapta superioara pe scara desavarsirii . « 9 Monahul trebuia sa-si imparta averea cu saraci sau sa o doneze manastirii .

Supunerea sau ascultarea de bunavoie fata de superiorii locali si fata de superiorul general care dadea sfaturi si vizita manastirile era obligatorie . « Ascultarea nu trebuie privita ca o infrangere sau subjugare deoarece ael ce se supune ia el insusi aceasta hotarare in privinta sa .« 10 

La un interval de timp de jumatate de an aveau loc adunari generale . « La Pasti se sarbatorea Invierea Domnului si se botezau catecumenii iar in August se discutau probleme administrative . Superiorii locali prezentau economului general dari de seama asupra gestiunii anului expirat . In fiecare manastire , monahii erau grupati dupa ocupatia lor si in fruntea lor era un praepositus domus carea avea un ajutor. « 11 

Monahii trebuiau sa lucreze zilnic in mod oblibatoriu . Ei se ocupau agricultura , cresterea animalelor , impletirea trestiei si a papurei , adunarea si taierea lemnelor . In timpul lucrului nu le era permis sa vorbeasca dar puteau canta .

Masa se lua la pranz si seara si nu se ingaduia intarzierea . Cine intarzia nu mai primea mancare ; erau interzise vorbele sau rasul . Mancarea calugarilor consta in verdeturi , branza , fructe , paine . Nu era acceptata carnea si vinul . Cand era Postul Mare nu se preparau alimente fierte .

Mohahii dormeau pe un scaun imbracati . Usa era deschisa .

Monahii care se imbolnaveau primeau ingrijire speciala si li se ingaduia sa manance carne si sa bea vin . Cand era inmormantat un calugar toti monahii din manastire participau la slujba . « Sfantul Pahomie a dat ordin ca oricine va incalca regulile sa fie pedepsit dupa gravitatea faptei . Inainte de pedeapsa trebuiau avertizate persoanele . Pedeapsa consta in trimiterea la infirmarie cu apa si paine , izolarea temporara din comunitate , excluderea din comunitate . Intre greseli erau considerate ura , calomnia , mania , cartirea , viclenia .« 12 

Semicenobitismul era o forma de vietuire care a combinat anahoretismul si cenobitismul . Acest tip de viata monahala s-a intalnit in Scetia si Nitria . Monahii traiau in grupuri de doi , trei , mai multi sau singuri . Ei aveau indrumatori de la care primeau invataturi si sfaturi iar in zilele de Sambata si Duminica ei participau la biserica obsteasca .

In afara de monahismul anahoretic , monahismul chinovial si semicenobitismul au mai aparut si alte grupari de monahi ca de exemplu stilitii sau stalpnicii care traiau in varful stalpului . In Antiohia , primul anahoret stilit a fost Simion cel Batran cunoscut sub numele de Simeon Stalpnicul in anul 489 . El a trait pe un stalp timp de 30 de ani . Alti stiliti au fost Daniil de Constntinopol , si Simion cel Tanar . Numarul stalpnicilor desi a existat in Rasarit pana in secolul al XII-lea a fost mic .13 “Printre sectele care prezinta aspecte de degenerescenta , cei mai vechi amintiti sunt pascatorii , monahi care traiau mai mult prin paduri si pustiu , hranindu-se cu radacini si ierburi , ferindu-se de contactul cu oamenii ”.14

Unii monahi umlau desculti si fara imbracaminte , postind de trei ori pe saptamana , altii se hraneau doar cu paine si apa .

O grupare de calugari considerau ca este de inalta moralitate sa determine rasul oamenilor fata de ei si sa-l suporte cu toata rabdarea . 15

Sarabaitii di Egipt si vemobitii din Siria si Palestina erau monahi chinoviali , care traiau in cete mici de cate trei patru , urmand numai reguli proprii , din care cauza alunecau fie spre extrema molatica fie spre extrema riguroasa . 16

« Monahii vagabonzi , numiti « gyrovagi « traiau din cersit , din comertul cu sfintele moaste , adesea false , din frauda , minciuna si ipocrizie . « 17 

Existau pe langa monahii de degenerescenta morala si unele grupari a caror degenerescenta era de natura dogmatica : secta masalienilor crestini numita si secta euhitilor din Siria si secta eustatienilor din Asia Mica . Secta masalienilor se mai numea horeviti , jucatori , nume care provine de la dansurile religioase . Erezia consta in faptul ca socoteau rugaciunea capabila sa alunge pentru totdeauna pe Satana din om si ca dupa impreunarea cu Hristos , omul n-ar mai putea sa cada in pacat , indiferent de faptele facute . Datorita acestui crez ei duceau uneori o viata imorala . Ei exagerau importanta monahismului pana acolo incat credeau ca mantuirea nu se poate obtine dacat prin monahism . Horevitii nu recunosteau ca preoti legitimi preotii casatoriti . Ei au determinat pe multi preoti sa se separe de sotii . 18

O alta frupare de monahi care a aprut in secolul al V-lea a fost grupara calugarilor achimiti sau neadormiti avandu-l ca si conducator pe Alexandru . El a intemeiat o manastire unde o parte din calugari lucrau , altii faceau slujba la biserica iar altii dormeau astfel incat slujba religioasa era continua .

Alti calugari din Egiptul de Jos au fost : Macarie din Alexandria ( 394 ) numit si Egipteanul , s-a retras in pustiul Schitiei in Egiptul de Jos . Un monah egiptean de seama a fost Senudi de Atripa ( 334-452 ) in Egipt . In Palestina , Ilarion , ( 371 ) a intemeiat o colonie de monahi in regiunea Gaza . In Armenia Mica , eustatiu , episcop de Sevastia a raspandit monahismul intre 350-360 . Ammoniu a intemeiat o colonie de monahi in muntii Nitriei din Egiptul de Jos . 19

Vasile cel Mare ( 379 ) a avut o contributie deosebita in ceea ce priveste organizarea vietii monahale . Deoarece regulile de organizare variau de la o manastore la alta , el s-a hotarat sa formeze reguli de organizare valabile pentru toate manastirile . 20

Vasile cel Mare a vizitat ascetii din Egipt , Siria si Mesopotamia . In urma calatoriei sale ramane cu o profunda impresie de admiratie la adresa modului de vietuire a monahilor si se hotaraste sa renunte la avere impartind-o saracilor si retragandu-se pe o colina pe malurile raului Iris . El afirma ca : « admirand acele fapte si fericind pe acei barbati pentru viata lor … am dorit sa le fiu imitator pe cat imi va fi cu putinta » .21

Vasile cel Mare a fost insotit in Iris de prietenul sau Grigorie , iar impreuna au redactat Filocalia-antologiile lui Origene . Apoi a fost hirotonit ca preot in 362 . “Pe vremea persecutiei ariene intreprinse de Valenus pleca spre Pont si ramase in liniste cu sfintii pustnici . Insa chiar si cand a fost departe de Iris , Sfantul Vasile n-a incetat nici un moment sa duca viata aspra ca un monah si sa urmareasca indeaproape viata monahilor , sa le dea noi principii de vietuire . Acest lucru i-a adus Sfantului Vasile renumele de intemeietor , organizator si legiuitor al monahismului oriental .« 22

Aflat in Pont , impreuna cu prietenul sau Grigorie, Vasile cel Mare a scris multe lucrari despre asceza . « Aci , zice un biograf , petreceau impreuna cultivand virtutea si formuland reguli de comportare pntru iubitorii de Dumnezeu asceti , cei ce s-au separat de lume , reguli mai pasnice decat ale lui Licurg , mai intelepte decat ale lui Solon si mai drepte dacat ale lui Minos .« 23

 Un prim grup il formeaza cele trei scrieri : Moralia , Regulile Mari si Regulile Mici . Al doilea grup este alcatuit din doua discursuri mici intitulate Despre Judecata luyi Dumnezeu si Despre Credinta . Al treilea grup este alcatuit din trei Cuvantari ascetice . Un ultim grup de lucrari este alcatuit din doua lucrari intitulate Epitimii si Constitutiile monahale .

Moralia este o culegere de texte biblice cu 80 de norme pentru crestini . Textele biblice sunt luate din Epistole si Evanghelii .

Regulile mari trateaza principiile organizarii vietii manastiresti din tinuturile Asiei Mici si Capadociei . Sunt tratate teme despre probleme morale , despre Biblie , despre administrarea si organizarea vietii monahale .

Regulile mici sunt raspunsuri la probleme religioase .

In lucrarea « Despre Judecata lui Dumnezeu « , monahul Vasile a accentuat apropiata judecata a lui Dumnezeu care va veni peste pacatosi .

« Despre Credinta « este cartea care contine principii despre credinta argumentate cu texte din Scriptura .

In « Cuvantari Ascetice « sunt denuntate viciile si sunt subliniate virtutile : renuntarea la sine , renuntarea la bogatii , castitate .

Vasiliada : « In anul 368 bantuia o foamete cumplita care cuprinsese intreaga Asie Mica . Sfantul Vasile , pe atunci preot in Cezareea , socoteste ca este de datoria sa sa dea hrana si acoperamant celor ce aveau nevoie de ele . Vinde mai intai bunurile pe care le detinea si cu banii obtinuti cumpara alimente pentru saraci . Impartindu-le hrana , el da fiecaruia dupa trebuinta fara a face deosebire intre oameni , dupa casa sau convingeri religioase .« 24   

Manastirile intemeiate de catre Vasile cel Mare au organizat ample activitati de ajutorare a bolnavilor , batranilor si saracilor . Dar activitatea filantropica a lui Vasile nu se rezuma la acest episod ; ea va fi dusa mai departe , mai ales cand va dispune de mai multe resurse materiale . Astfel , el va intemeia pe langa manastirile pe care le infiintase , un complex de cladiri cu destinatii multiple , cunoscut de obicei sub numele de Vasiliada . Este vorba de spitale pe care le-a inzestrat cu personalul , confortul si medicamenteke necesare , spitale in care se tratau cele mai felurite boli , chiar si lepra . 25

Inceputurile monahismului in Biserica de Apus

In Apus , monahismul il are ca reprezentant pe Atanasie cel Mare ( 373 ) arhiepiscop al Alexandriei , care a introdus monahismul in Apus , in timpul exilurilor sale din Alexandria .

« In Apus monasticismul a fost mai practic : el combatea lenea si deplandgea actele pur ascetice . Accentul era pus atat pe munca cat si pe inchinare .« 26

Alti monahi reprezentativi ai Apusului au fost : Eusebiu de Vercelli din Italia exilat in anul 355 la Tebaida , Egiptul de Sus . El a cunoscut monahismul egiptean pe care l –a raspandit in Apus ; Ambrozie , arhiepiscopul Milanului ( 397 ) , Martin de Tours ( 397 ) in Galia , Ieronim ( 420 ) , invatator la Roma , Augustin ( 430 ) episcop de Hippo-Regius care a infiintat o comunitate de monahi , episcopul Horonat de Arlate care a ctitorit manastirea din Lerin , preotul Ioan Cassianul ( 430-435 ) . 27

Ioan Cassianul era originar din Scytia Minor ( Scitia Mica ) – Dacia Pontica sau Dobrogea . Savantul Vasile Parvan a descoperit in padurea Sermetului doua inscriptii care mentioneaza numele Vicus Cassiaci .

Ioan Cassianul poarta numele locului in care s-a nascut . El a avut o educatie aleasa si era cunoscator al limbilor greaca si latina . “El singur marturiseste ca uneori , in timpul cantarii psalmilor , ii reveneau in memorie versurile poetilor antici , tulburandu-l . Avea preferinte pentru clasicii latini : Virgiliu, Horatiu , Cicero, etc .”28

In anul 380 pleaca in Rasarit . “In Palestina se stabileste impreuna cu Gherman pe care mai tarziu il va numi « Sfantul Gherman « intr-o manastire din apropierea Betleemului ”. 29  « Pentru a dobandi cunostinte noi si a inainta in virtute , spre anul 385 , el cauta desertul Egiptului , o adevarata patrie a monahismului comunitar . Aici se afla elita duhovniceasca .« 30

 Sfantul Ioan Cassianul se reintoarce in Palestina apoi din nou in Egipt . Dupa un timp paraseste Egiptul si ajunge diacon in Constantinopol . « Aici face Ioan Cassianul cea mai inalta si profunda scoala teologica . Insusi va marturisi mai tarziu cu o indreptatita mandrie « Eu sunt ucenicul si opera lui Ioan « 31.

Ioan Hrisostom a fost exilat in Armenia fapt care il determina pe Sfantul Cassian sa prezinte episcopului Romei , Inocentiu I situatia lui Hrisostom . El incearca sa intervina in favoarea lui Ioan Gura de Aur dar nu obtine rezultate . Aramas la Roma iar mai tarziu a plecat in Marsilia .Ioan Cassianul a intemeiat o manastire de calugarite si una de calugari contribuind astfel la organizarea manastirilor din Apus . El le-a dat reguli dupa modelul regulilor din Rasarit . Ioan Cassianul a lasat in urma sa o bogata creatie teologica . Ii sunt atribuite si necontestate urmatoarele scrieri fundamentale : 1) Despre asezamintele manastiresti cu viata de obste si despre remediile celor opt pacate principale , 12 carti ; 2)  Conlatiuni sau convorbiri cu Parintii , 24 de piese ; 3) Despre intruparea lui Hristos , contra lui Nestorie .32

In scrierea «Despre asezaminte manastiresti cu viata de obste si despre remediile celor opt pacate« , el sfatuieste monahii in ceea ce priveste viata de rugaciune , regulile slujbelor din manastirile Palestinei si Mesopotamiei , imbracaminte , noviciat , ascultare . In partea a doua a cartii sunt analizate cele opt pacate principale care sunt: Duhul lacomirii, al maniei, al mandriei, al trandaviei, al desfranarii, al iubirii de argint, al instrainarii si al maririi desarte.

Ioan Cassianul a preluat de la Vasile cel Mare legea muncii . « Socotim lenea un viciu de moarte , munca o binefacere cereasca iar iubirea de aproapele o Sfanta datorie , ei trudesc cu bratele din zori si pana in noapte , ajuta saracii , pe orfani , pe infirmi , cresc copii aruncati , ingrijesc leprosii , dau asistenta bolnavilor , se ingrijesc de victimele razboaielor , ale secetei , ale altor calamitati , combat luxul , desfraul , camata , exploatarea municii altora si asuprirea celor obijduiti , lupta impotriva ereziilor , studiaza cartile Sfintelor Scripturi si Scrierile Parintilor .« 33

Scrierea Conlatiuni sau Convorbiri cu Parintii , 24 de piese este de fapt completarea lucrarii « Despre asezaminte manastiresti cu viata de obste si despre remediile celor opt pacate principale « . Sunt expuse 24 de convorbiri avute cu pustnicii din Egipt intre care sunt discutate importante probleme reologice ca de exemplu : problema harului , pacate duhovnicesti , antropomorfism , renuntare la avere , desavarsirea prin rugaciune , liberul arbitru .

In a treia lucrare « Despre Intruparea Domnului , contra lui Nestorie » , in sapte carti Ioan Cassianul relateaza erezia nestoriana si o combate cu argumente puternice .   

« Cea mai mare insemnatate a tratatelor ieromonahului dobrogean o constituie contributia sa la problema teologiei harului . Operele elaborate constituie inceputul unei literaturi patristice de tip monahal , redactate intr-o limba latina misionara « . 34

In secolul al vi –lea ,Benedict de Nursia (480-542) afost cel mai mare conducator al monasticismului din Apus. « Prin anul 529 a fondat manastirea de la Monte Cassino.Curind erau sub controlul lui cateva manastiri ,care-i urmau planul de organizare , munca si inchinaciune ,adica Regula lui. Fiecare manastire era considerata ca o unitate de sine statatoare ce se intretinea singura . » 35 Regulile lui Benedict de Nursia erau facute dupa regulile lui Vasile vel Mare,dar erau mai usoare.Era ingaduita putina carne unt ,ulei , fructe si zarzavaturi. «  S-au infiintat astfel in Apus doua ordine monahale :ordinul calugarilor vasilieni si ordinul calugarilor benedictini care aveau in uz reguli mai usoare. » 36

Monahismul in Biserica de Rasarit in secolel IX-XIV

In tari din Rasarit ca Bulgaria , Serbia , Tara Romaneasca , Moldova , Rusia si la Muntele Athos monahismul s-a dezvoltat considerabil .

In majoritatea manastirilor se gaseau Regulile lui Vasile cel Mare ( 379 ) si anume Regulile Mari si Regulile Mici .

Manastirea Studion din Conastantinopol a fost reorganizata de catre Studitul in anul 826 . El a impartiti calugarii pe trei grupe : o grupa lucra , alta se ruga si atreia grupa se odihnea in mod alternativ .

Muntele Athos a constituit pentru Biserica Ortodoxa centrul vietii monahale , mai cu seama in secolul al XX-lea , cand a cunoscut o importanta dezvoltare . In secolul al IX-lea au aparut aici primii calugari care si-au zidit schiturile in stanca . Numarul sihastrilor a crescut considerabil ulterior si s-a simtit nevoia de organizare din punct de vedere religios si economic . Aceasta organizare a avut loc in perioada lui Constantin Monomacul , imperator bizantin , in secolul al XV-lea .

“Sfantul Atanasie Athonitul ( 997-1011 ) este intemeietorul Marii Lavre si a Bisericii Katholicon . S-au ridicat apoi un sir de alte manastiri inainte de anul 1000 , pe la 980 a fost intemeiata manastirea Vatoped ; pe la anul 1000 s-a intemeiat manastirea Zograf data calugarilor bulgari ; inainte de 979 a fost ridicata de iberul Ioan manastirea Ivir pentru calugarii din Iviria ( Georgia ) ; la 1143 a fost intemeiata manastirea Rusicon pentru calugarii rusi ; manastirea Hilandar zidita in 1197 de catre calugarul sarb Sfantul Sava si daruita calugarilor sarbi .” 37

Marea Lavra a Tarii Romanesti din Muntele Athos este manastirea Cutlumus zidita in secolul al XIV-lea de catre Nicolae Alexandru si Vladislav Vlaicu .

Pana in secolul al XV-lea , sub autoritatea Imparatului Constantin Monomacul pe muntele Athos au fost ridicate 20 de manastiri .

« Dupa cucerirea Constantinopolului de catre turci , potrivit obiceiului popoarelor extremului orient , s-a pus si pe locuitorii muntelui Athos dare individuala ( biru ) , insa fara a se atinge administratia lor interioara . Sfantul Munte a ramas ca si pana aci , o republica teocratica cu administratia sa proprie . « 38 

Pe Muntele Athos monahii traiesc in schituri cate 4-5 , in chilii independente dar si in sihastrii . In cele mai multe manastiri se intalneste felul de viata obstesc ( chinovial ) .

« Pentru a se mentine unitatea si disciplina monahala , toate manastirile din Athos se afla sub ascultarea unui protos , cu resedinta in Karies-Nucet .« 39

Calugarii se ocupau cu agricultura , cresterea animalelor , pomicultura , scrierea manuscriselor , a Sfintelor Scripturi fiind renumita scoala Panselin de aici . La Muntele Athos se gasesc documente foarte vechi si pretioase care au fost pastrate de-a lungul timpului cu mare atentie .

Hramul Muntelui Athos este Schimbarea la Fata a Mantuitorului . Cu aceasta ocazie , toti calugarii de pe munte se intalnesc pe varful cel mai inalt al muntelui si are loc slujba religioasa .

In secolul al XI-lea a aparut la Muntele Athos un nou mod de viata , pe langa viata de obste si anume viata idioritmica care consta in libertatea posedarii de bunuri materiale personale .

Inainte de anul 1453 , calugarii de la Athos s-au supus turcilor de bunavoie . Din aceasta cauza , sultanul Murad al II-lea le acorda anumite privilegii .40 

Calugarii de la Muntele Athos au fost ajutati de catre credinciosii ortodocsi , episcopi , domnitori , din alte tari ortodoxe ca : Tara Romaneasca , Moldova , Transilvania, Rusia , Bulgaria si Serbia .

In afara de manastirea Cutlumus care este Marea Lavra a romanilor au mai fost zidite sute de schituri , colibe si sihastrii . Cele mai importante schituri romanesti au fost : Prodromul ( Sfantul Ioan Botezatorul ) , Sfantul Gheorghe si Lacul . O alta manastire romaneasca din secolul al X-lea este manastirea Sfantul Pavel ridicata de monahul Pavel Siropotamitul . Ajutoarele romanesti fata de Muntele Athos au fost de natura materiala dar si de natura cultural spirituala . In biblioteca s-au pastrat Liturghierul lui Leontie , Tetravangheliile lui Vasile si ale lui Mihail , datand din secolul XVI . 41

La Athos s-au remarcat calugari ca : Petru Athonitul ( secolul IX ) , Atanasie (secolul X) , Grigorie de Palama ( secolul XIV ) , Nicodim de la Tismana ( secolul XIV ) .

Istoria Athosului a influentat monahismul ortodox din Rasarit prin viata sfanta a calugarilor , prin exemplul lor , prin pelerinaje .

Alte manastiri cu influenta in ortodoxism au fost : manastirea Sfanta Ecaterina de pe Muntele Sinai care a fost ctitorita de Iustinian in secolul al IV-lea , manastirea Meteora din Tesalia – Grecia .

La Bulgari a trait Ioan de Rile ridicandu-se si manastirea Rila . « In timpul Imperiului romano-bulgar 1185-1186 s-a ridicat lavra din Tarnova , manastirile de pe muntele Vitosa langa Sofia ; manastirile Bacicovo si Troian « 42

Sava Nemanici a trait in secolul al XII-lea – a fost sfantul poporului sarb . El a ridicat manastirea Hilandar din Muntele Athos . Alte manastiri ortodoxe sarbesti au fost : Studenita , Jicea , Milesevo , Gracianita , Liubostinia si Deciani .

In Rusia au fost ctitorite manastirile : Lavra Pecerskaia de catre Antonie ( 1073 ) in Kiev si Lavra Sfantul Serghie si Lavra Sfintei Treimi in Moscova .

Monahismul in Biserica de Apus in secolele XI-XIV

Monahismul in Apus a cunoscut o mare inflorire . S-au infiintat multe ordine monahale si militare in care asceza nu era la fel de aspra ca si in Rasarit . Monahii practicau actele de caritate si luptau impotriva coruptiei si a imoralitatii din Biserica . « Ordinele monahale au combatut ferm luxul , trandavia clerului , « miscarile eretice »  . Uneori au exagerat ajungand , ca dominicanii sa execute prin inchizitie pe valdenzi si albigenzi . » 43 

Ordinele monahale s-au infiintat in urmatoarele tari catolice : Spania , Germania , Italia , Franta , Anglia si s-au raspandit in Asia , Africa , in tarile nordice ale Europei , in estul si sud-estul Europei printre crestini ortodocsi .

Ordinele monahale au fost : Ordinul Cartusienilor , Ordinul Cistercienilor , Ordinul Carmelitilor si Ordinul Augustinienilor . Ordinele cersetoare au fost : Ordinul Franciscanilor si al Domonicanilor , Ordinele monahale cavaleresti sau militare : Ordinul Teutonilor , Ordinul Templierilor si Ordinul Ioanitilor sau Ospitalierilor .

Ordinul Cartusienilor a fost infiintat de catre Bruno de Reims in anul 1086 si apara in Franta . Calugarii acestui ordin propagau ascetismul . Ei traiau in saracie si combateau luxul , lacomia si lenea . 44

Ordinul Cistercienilor a fost fondat in anul 1098 in Franta da catre Robert , un calugar benedectin . Viata lor era ascetica , simpla . Ocupatia lor era munca campului . Numarul monahilor cistercieni a crescut rapid atragand mai mult tarani dacat invatati . Manastirile au ramas sub autoritate episcopala si erau conduse de abati . 45

« Mare parte din faima organizatiei a fost un rezultat al eforturilor lui Bernard ( 1090-1153 ) de la manastirea din Clairvaux . El era de vita nobila si datora mult pioasei lui mame Aletta . El a fondat manastirea de la Clairvaux in 1115 , la varsta de 25 de ani , si cu ajutorul a 30 de tovarasi si cei cinci frati ai sai , a reusit sa faca din ea unul din cele mai frumoase centre ale ordinului cistercian .« 46« Capacitatile lui intelectuale , mistice , oratorice si practice l-au facut conducatorul spiritual si al doilea fondator al miscarii cisterciene cat si o forta in relatiile dintre Biserica si Stat in Europa medievala .«47

Ordinul Carmelitilor a fost organizat in anul 1156 in Palestina , pe Muntele Carmel de catre Berthold de Calabria . Carmelitii traiau in saracie . Nu consumau carne . In anul 1219 ordinul a fost recunoscut de catre Patriarhul latin din Ierusalim . Calugarii carmeliti traiau dupa regulile lui Augustin si sub protectia Profetului Ilie . 48

Ordinul Canonicilor Augustinieni ajutau episcopul “A fost adoptat Ordinul Sfantul Augustin , iar in jurul anului 1119 a fost adoptata imbracamintea uniforma si locuinta in comun .” Cultivau grija clerului pentru viata religioasa .49

Ordinul Franciscanilor il are ca intemeietor pe Francesco d `Assisi ( 1182-1226 ) in Italia . El a formulat niste reguli care sa le guverneze vietile . Aceste reguli implicau saracie , castitate , ascultare , dar ascultarea de papalitate era accentueata . A fost ordin cersetor ( traiau din ce primeau ) . Papa Inocentiu al III-lea in 1209 accepta organizatia franciscana . Ei s-au mai numit si « Ordinul Fratilor Minori « sau « Minoriti .«50  

A fost fondat si un ordin pentru femei de catre Clare si s-a numit « Saracele Clare«.

Ordinul Tertiarilor a fost fondat in anul 1221 pentru persoanele laice care traiau dupa regulile ordinului franciscan dar care ramaneau ( in afara manastirilor dar practicau ) in lume .

« Francisc a predicat in Spania si in Egipt . Altii au mers in Orientul Apropiat si chiar in Orientul Indepartat . Ioan de Monte Corvino ( 1246-1328 ) a ajuns pana la Pekin inainte de 1300 .«51  

Ordinul Franciscan a devenit centralizat , sub un general numit de papa . De asemenea ordinul a avut multi invatati cum a fost : Roger Bacon , Bonaventura , Dunas Scotus si William Ockham .

Ordinul cersetorilor Dominicani a fost fondat in Franta de catre Domini Guzman ( 1170-1121 ) . Dominic a combatut luxul si imoralitatea clerului si a predicat saracia si pocainta . « In timp ce franciscanii erau mari misionari , castigand oameni prin exemplul lor si facand appel la sentimente , dominicanii erau mari invatati care incercau sa-i castige pe oameni de la erezie prin convingere intelectuala .« 52Ordinul a fost aprobat in anul 1216 de catre papa Honoriu al III-lea ( 1216-1227 ) . Ei mai erau numiti si « Fratii predicatori « . Dominicanii erau o organizatie centralizata . Ei au fost scosi de sub ascultarea episcopilor locali si pusi sub autoritatea directa a papei . « Dominicanii au activat cu fanatism si cruzime impotriva catarilor si albigenzilor starnind ura poporului . Ei aparau despotismul papal .« 53 

Unul dintre cei mai de seama carturari ai ordinului dominicanilor este Toma d`Aquino care a elaborat sistemul actual al teologiei din Biserica Romano-Catolica .

Sunt de apreciat la calugarii cersetori franciscani si dominicani actele de caritate fata de oamenii saraci si bolnavi , misionarismul , predica care a fost repusa la locul ei , predicile care erau rostite in limba poporului si contributiile in domeniul teologiei si invataturii .

Au fost dezaprobate faptele fanatice ale calugarilor dominicani numiti si « Cainii Domnului « si Inchizitia .Ordinul Ioanitilor sau Ospitalierilor a fost fondat in anul 1048 pentru ingrijirea bolnavilor si gazduirea pelerinilor . « In perioada de inceput a istoriei lui , acesta era echivalentul medical al Crucii Rosii moderne.« 54In anul 1118, Ordinul Ioanitilor devine ordin militar pentru apararea Tarii Sfinte de mahomedani. Ospitalierii erau impartiti in infirmieri , preoti si cavaleri .55   

Ordinul Templierilor a fost infiintat in anul 1118 pentru a apara Tara Sfanta de pagani. Ei locuiau in palatul regelui Ierusalimului Balduin al II-lea . Dupa anul 1291 cavalerii templieri au parasit Palestina stabilindu-se in Franta . In secolul al XIV-lea au fost persecutati iar apoi desfiintati .56

Ordinul Cavalerilor Teutoni a fost fondat in anul 1190 in timpul celei de-a treia Cruciade , de catre cavalerii germani din Baltica . Scopul infiintarii acestui ordin a fost pentru ingrijirea cavalerilor germani si a pelerinilor bolnavi .57

Alte ordine militare din tinuturile Balticii si peninsula Iberica : Ordinul Cavalerilor Spadei in Estonia , Ordinele de Calatrara si Alcantra in Spania iar in Portugalia , Ordinul lui Hristos au luptat pentru raspandirea si apararea crestinismului .Premostratensii au fost un ordin la Premontre , intemeiat in 1120 de canonicul Norbert din Koln care a imbunatatit predica si slujirea preotilor . Au fost misionari in zona Balticii . 58S-au intemeiat si ordine pioase de laici, ordine mai mici : Asociatia de manastiri a fratilor scotieni si irlandezi, intemeiata in secolul al XI-lea de Marianus Scotus; Atoniti , or-din dedicat ingrijirii bolnavilor intemeiat in secolul XI ; Ospitalierii Sfantului Lazar in 1180 in Montpellier si mutat la Roma. Acest ordin s-a ocupat cu asistenta leprosilor. Ordinul servitilor intemeiat in 1233 in Florentaa raspandit cultul Maicii Domnului. Ordinul Brigittelor a fost intemeiat in 1363 in Suedia de printesa Brigitta care se ocupa de ridicarea moralului femeilor decazute. Ordinul Beghinelor si Begarzilor din Tarile de Jos promova actele de caritate. Fratii de Viata Comuna promovau actele de pietate si instruire reciproca (Sec. XIV-X ).59

Capitolul 2

Monahismul romanesc

Aparitia crestinismului la poporul roman

Ramura indo-europeana a tracilor se intindea in spatiul carpato-danubiano-balcanic, de la Marea Egee pana la mlastinile Pripetuluisi din podisul Boemiei pana la Bug . Geto-dacii , stramosii poporului roman au fost ramura de nord a tracilor . Herodot scria despre traci ca sunt “cei mai viteji si mai drepti dintre traci .” Daco –getii ocupau teritoriul din muntii Slovaciei si de la Dunarea Mijlocie pana in muntii Balcani iar spre rasarit , pana dincolo de Nistru .

Daco-getii formau un singur popor si vorbeau aceeasi limba . Existau mai multe triburi de daco-geti : tiragetii , carpii , apulii , napeii , crobizii , in teritorii cu o asezare mare in centru , bine intarita : Ziridava , Petrodava , Drobeta , Apulum . Inca inainte de cucerirea Daciei da catre romani , dacii foloseau alfabetul latin . Ei se inchinau zeului Zamolxis .

Burebista ( 82-44 i. Hr. ) reuseste sa uneasca pentru prima data intr-un singur stat daco-getii . Capitala era la Argedava .

Dupa moartea lui Burebista , daco-getii au luptat cu romanii pentru integritate teritoriala . In secolele II-I i Hr. romanii incep sa cucereasca teritorii din vecinatatea Daciei. “In 168 i. Hr. Au cucerit Macedonia si Epirul , transformate in 148 in provincie romana . In 146 si-a pierdut independenta Grecia , anexata de curand la Macedonia . In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe tarmurile Adriaticei locuite de dalmati , in anul 59 i. Hr. aceste teritorii au fost organizate intr-o provincie , sub numele de Illyricum . In anul 9 d. Hr. s-a constituit provincia Pannonia .”1

In timpul domniei lui Decebal ( 87-106 ) , Dacia se intindea de la Tisa si Nistru si din Carpatii nordici pana la Dunare . Decebal a luptat cu imparatii romani Domitian ( 81-96 d. Hr. ) si Traian ( 98-117 ) . Primul razboi cu Imparatul Traian a avut loc in anul 101-102 care s-a incheiat cu victoria romanilor la Tapae iar al doilea razboi a avut loc in anul 105-106 incheiat tot cu victoria romanilor . Ei au cucerit capitala Sarmisegetusa , Transilvania , Oltenia , o fasie din Muntenia si Banatul . Statul dac a fost desfiintat si s-a creat provincia romana .Noua provincie nu a cuprins tot teritoriul fostului stat Dac . « Tinuturi ca Maramuresul , Crisana , Moldova , campia Munteana n-au fost ocupate de romani , ci au continuat sa fie locuite de dacii liberi .«2 Ca si provincie romana , Dacia a fost subordonata Imparatului roman prin guvernator . Imparatul Hadrian a impartit Dacia in Dacia Superior si Dacia Inferior . Din Dacia Superior s-a desprins Dacia Porolissensis . Capitala s-a numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica .

In timpul Imparatului Marcus Aurelius ( 161-180 ) s-a reorganizat administrativ Dacia pentru a treia oara ; ea a fost impartita in trei provincii : Dacia Malvensis , Dacia Apullensis , Dacia Porolissensis .

In Dacia s-au adus multe trupe militare si colonisti din toate partile Ipmperiului Roman . « Colonizarea Daciei a fost organizata de statul roman cu scopul intaririi elementului roman aici . Caracterul organizat si masiv al colonizarii a facut ca populatia daca autohtona sa sufere o puternica influenta romana . Intr-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat insusindu-si cultura , obiceiurile , unele credinte religioase si limba latina a cuceritorilor . Intre anii 271-275 cand a avut loc retragerea administratiei romane in sudul Dunarii , provincia era locuita de o populatie romanizata . «3

Raspandirea in Dacia a crestinismului

Conform Faptelor Apostolilor XVI-XVII si XX Apostolul Pavel a fost in peninsula Balcanica iar in a doua si a treia calatorie misionara ( intre anii 50-52 si 55-58 ) el a predicat insotit de Timotei in Macedonia ( provoncie romana ) la Filippi si la Tesalonic. In epistola catre Romani XV :19 mentiona faptul ca a vestit Evanghelia pana la Iliria (anul 58).In 2 Timotei IV :10 Apostolul Pavel relata despre propovaduirea Evangheliei in Dalmatia , de catre Tit . Din aceste texte biblice reiese ca Apostolul Pavel , Timotei si Tit au evanghelizat regiunile din sudul Dunarii care au fost vecine cu teritoriul Daciei .

« Potrivit unei traditii consemnate de Sfantul Ipolit , Sfantul Apostol Andrei a vestit cuvantul Evangheliei scitilor si tracilor . Episcopul Eusebiu din Cezareea Palestinei ( 265-339 ) , cel mai de seama istoric din veacurile primare , in Istoria sa bisericeasca scria ca Sfantul Apostol Andrei a propovaduit si in Dacia Pontica , viitoarea provincie romana Scythia Minor ( Dobrogea de azi ) .«4 

Se presupune ca Apostolul Andrei a predicat Evanghelia daco-getilor dar a si ales si a hirotonisit episcopi . In sprijinul acestei presupuneri vine si faptul ca la Tomis era cea mai veche episcopie de pe teritoriul romanesc .

« Traditia orala spune ca Apostolul Andrei a hirotonit ca episcop de Odysson ( Varna-in Bulgaria ) pe ucenicul sau Ampliat ( cel identic cu Ampliat din Epistola catre Romani ; Rom. XVI :8 ) .« 5

Crestinismul s-a raspandit in nordul Dunarii de catre persoanele increstinate de catre Apostolul Andrei , prin colonistii din Dalmatia , Pannonia , Moesia , Grecia , Asia Mica , Galia , dintre care erau si crestini , prin ostasi ai armatei romane si prin negustori crestini .

Lipsa unor dovezi scrise sau arheologice despre raspandirea crestinismului in secolele I-II-III se explica prin faptul ca invatatura crestina era nepermisa .

« In sprijinul increstinarii timpurii a dacilor si apoi a daco-romanilor sunt invocate marturii ale unor scriitori crestini din primele veacuri . Iustin Martirul ( 165 d. Hr. ) in lucrarea sa « Dialogul cu iudeul Trifon« scria ca « nu exista nici un neam … fie din cei ce traiesc in carute si corturi si crescand vite , la care sa nuse faca rugaciuni in numele lui Hristos cel rastignit .«  Tertulian din Cartagina ( 240 ) in lucrarea Impotriva iudeilor VII , scria ca numele lui Hristos era cunoscut nu numai galilor , britanilor , ci si « in tinuturile sarmatilor , dacilor , germanilor si scitilor .« 6   

Dupa retragerea trupelor militare romane din Dacia , in anul 271-275 are loc o crestinare puternica a daco-romanilor .

“In veacul al III-lea poate , in al IV-lea , desigur crestinii acestia din Scitia Mica isi avura alcatuite si bisericile lor , de urma carora dam , prin sapaturi , in timpurile noastre .”7

In secolele III-IV Biserica apare organizata , avand in fruntea ei episcopi . Primul episcop mentionat este Evangelicus , iar al doilea , atestat documentar este Efrem ,trimis de Hermas al Ierusalimului (300-314) sa propovaduiasca propavaduiasca in Scitia . Urmeaza apoi episcopul Titus care a fost martirizat pentru ca nu a vrut sa presteze serviciul militar ;episcopul Marcus al Tomisului ,care a participat la Sinodul I ecumenic de la Nicea (325) ;episcopul Stefan de Malva din Oltenia .Alti episcopi :Bretanion care s-a impotrivit arianismului,Gherontie ,participant la Sinodul II de la Constantinopol (381),Teotim I care a participat la sinoadele de la Constantinopol intre anii 400-403 ;la sinodul de la Sardica din 343 a participat episcopul Vitalis din Aquae-Dacia Ripensis si episcopul Silvestru , (Episcopii Paregorius din Scupi si Macedonius din Ulpiana ) .

« Din secolul al V-lea cunoastem pe episcopul Timotei , care participa la sinodul III ecumenic , din prima jumatate a secolului . « 8 

Episcopul Alexandru de la Tomis a participat in anul 449 la Sinodul de la Constantinopol , episcopul Ioan , un foarte bun teolog si adversar al eutihianismului si nestorianismului ,episcopul Teotim II in anul 458 a fost episcop de Tomis . In secolul al VI-lea este mentionat episcopul Paternus . « In anul 1960 , au descoperit la Mangalia o cruce de calcar , pe care este mentionat numele episcopului Stefan . Ea ne atesta pentru prima oara existenta unui episcop in alt oras al Dobrogei , in afara de Tomis . « 9 « Ultimul episcop cunoscut la Tomis este Valentinian , om de mare cultura , amintit in actele sinodului V ecumenic in 553 de la Constantinopol « 10  

In secolele V-VI existau in Scytia Minor 15 episcopate , dintre care , unele “functionau in cetatile de pe malul drept al Dunarii iar aria lor misionara se intindea si in Muntenia si in Moldova .” 11

Alti episcopi din secolul al VI-lea sunt : episcopul Valentinian din Tomis , episcopul Stefan , episcopul de la Histria , episcopul de la Tropaeum Traiani . In Notitia Episcopatuum , publicata in anul 1891 de catre Carl de Boor si in 1981 de catre Jean Darrouzes este mentionata o lista ce cuprinde toate mitropoliile , arhiepiscopiile si episcopiile din Patriarhia ecumenica din secolul al VI-lea . 

In Scytia Minor erau trecute alte 14 scaune episcopale si anume : Axiopolis (Hinog – Cernavoda , judetul Constanta ) , Carsium ( Harsova , judetul Constanta ) , Callatis ( Mangalia , judetul Constanta ) , Constantiana ( probabil la nord de Histria , la capul Dolojman , judetul Constanta ) , Histria ( Istria , judetul Constanta ) , Tropaeum Traiani ( Adamclisi , judetul Constanta ) , Troesmis ( Iglita , judetul Tulcea ) , Noviodunum ( Isaccea , judetul Tulcea ) , Aegyssus ( Tulcea , judetul Tulcea ) , Salsovia ( Mahmudia , judetul Tulcea ) , Halmyris ( Dunavatul de Jos , judetul Tulcea ) , Zaldapa ( Abstaat Kalesi), Dionysopolis ( azi Balcic in Bulgaria ) . Se crede ca toate acestea au fost infiintate la inceputul secolului VI . 12

« In secolul al VIII-lea este cunoscut « Ursus , episcop al avaritilor« care a participat la sinodul VII ecumenic , de la Niceea ( 787 ) . Acest episcop cu nume latin , este considerat de catre cei mai multi cercetatori ca fiind al orasului Abrittus din Moesia Inferioara . Deci , Ursus ar fi primul episcop roman cunoascut de documentele istorice. »13 

Teologi calugari din Scytia Minor

Calugarul Ioan Cassian s-a nascut in anul 360 in padurea Seremetului . El a intemeiat doua manastiri la Massilia .El a combatut nestorianismul . Opera sa teologica e formata din lucrarile : Despre asezaminte manastiresti de obste si despre remediile celo 8 pacate , Convorbiri cu parintii si Despre Intruparea Domnului . Ela facut legatura dintre Rasarit si Apus , parintele monahismului apusean . Calugarul Ioan Cassian a introdus in Apus patericul , un gen literar nou in care sunt prezentate discursuri ale parintilor .

« Episcopul Teotim I a fost scit la origine , fiind format in mediul calugaresc si purtand plete ca semn al consacrarii , monahismului .«14 « Viata sa ascetica si curatia morala au fost admirate de contemporanii sai , chiar si de pagani , cum au fost hunii , care il numeau « Dumnezeul romanilor .«15 El a scris « scurte tratate « in forma unor dialoguri , in stilul vechii retorici . «16  

Dionisie Exignul , adica « cel Mic« sau « Smeritul « , S-a nascut in anul 470 fiind de neam scit . Cassiodor , rege al ostrogotilor afirma despre Dionisie Exignul ca este “foarte priceput in ambele limbi ( greaca si romana ) , cunoscator perfect al Sfintei Scripturi si al Dogmaticii ”. “In timpul copilariei a primit “hrana duhovniceasca”-dupa propria marturisire-dela episcopul Petru , calugar scit in manastirea din Dobrogea” .17  

El a plecat din manastirea din Scythia Minor la Constantinopol apoi , la solicitarea papei Shelasie pleaca la Roma . Aici a trait o perioada in Manastirea Sfanta Anastasia fiind hirotonit preot . “Intrucat era mare cunoscator al limbilor greaca si latina , traduce in limba latina din operele parintilor greci , cum sunt Grigorie de Nyssa , Chiril al Alexandriei si Proclus , precum si Canoanele sinoadelor ecumenice , Biografii ascetice , si a editat Decretele pontificale , a intocmit lucrari de cronologie : Cartea despre Pasti , Argumente pascale ”. 18 Alte lucrari teologice traduse au fost : “ Despre crearea omului a Sfantului Grigore de Nissa , doua Scrisori ale Sfantului Chiril al Alexandriei catre episcopul Succesusdin Diocezareea Isauriei , Epistola sinodala a aceluiasi Parinte catre Nestorie , din anul 430 ( cunoscuta sub numele de Epistola XVII ) inclusiv cele 12 anatematisme .” 19

“Desi s-a impus in cultura bisericeasca cu aceste valoroase opere , totusi el a ramas celebru pentru faptul ca este autorul unui nou sistem de numaratoare a anilor ; el este cel care a introdus era crestina sau era noastra . Anul 1 este considerat anul 754 de la fondarea Romei , cand s-a nascut Iisus Hristos .” 20

Dionisie Exignul a fost un mare teolog , un mare cunoscator al dogmaticii , traducator din limba greaca , cunoscator al astrologiei si un important om de cultura . Sistemul cronologic crestin de astazi i se datoreaza lui .

Episcopii Valentinian si Teotim II au luat pentru pastrare scrisori despre disputele teologice care au avut loc cu ocazia Sinodului de la Calcedon cand s-a discutat despre monofizism .

Niceta de Remesiana , episcop din sudul Dunarii din secolul al IV-lea , de origine daco-romana a predicat in limba latina . El a lasat lucrari catehetice scrise . « Cea mai de seama lucrare se intituleaza Libelli instructionis ( Carticele de invatatura ) sau Catehismul-in sase carti-pentru cei ce se pregateau sa primeasca taina Sfantului Botez . Tot lui ii apartin lucrarile dogmatice : De ratione fidei ( Despre ratiunea credintei ) , De Spiritus Sancti potentia ( Despre puterea Sfantului Duh ) , De Symbolo ( Despre simbolul credintei ), una din cele mai vechi talcuiri ale sale , De diversis appellationibus ( Despre diferitele numiri ale Domnului nostru Iisus Hristos ) , probabil si De agni paschalis victima ( Despre jertfa mielului pascal ) .« 21

Laurentiu de Novac a fost episcop la Novac in anul 417 fiind autorul omiliilor Despre pocainta si Despre milostenie .

Alti calugari sciti din secolul al VI-lea sunt Leontiu , Petru Diaconul , Ioan , Ioan Mauriciu , Ioan Maxentiu care a scris Libelli , carticele ce trateaza probleme hristologice si antropologice . Ei au fost consemnati in documente datorita controverselor teologice din secolul al VI-lea despre hristologie . « Calugarii au sustinut formula « Unul din Sfanta Treime a suferit in trup«22 Canonici ei au apartinut de episcopul Paternus al Tomisului , fiind in jurul cetatii Zaldapa si calugariti aici . La Constantinipol , erau deja monahi . Calugarii din Dobrogea au cautat o apropiere mai profunda de Dumnezeu in pustiuri . « Numarul lor a fost mult mai mare populand manastirile din Dobrogea sau calatorind uneori spre Orient , unde gaseau o clima mai prielnica nevointelor calugaresti . Dovezile literare atesta o puternica prezenta la Locurile Sfinte a calugarilor proveniti din poporul traco-romanizat , cunoscut si sub numele de bessi . 23« Manastiri besse se gaseau la Constantinopol « in anul 553 exista o manastire de bessi la Constantinopol «, in Palestina « in Palestina erau doua manastiri apropiate cu numele Subiba , una de limba bessa si alta de limba siriaca« , la Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai .  «24 

Mentionarea episcopilor , teologilor , calugarilor in primele opt secole demon-streaza ca exista o biserica crestina bine organizata . Episcopii aveau langa ei calugari iar incepand cu secolul al IV-lea functia de episcop era ocupata numai de catre calugari , fapt ce dovedeste existenta calugarilor si a manastirilor pe teritoriul daco-roman .

Inceputurile monahismului la romani

Monahismul a patruns pe teritoriul romanesc in secolele III-IV prin Dobrogea din Bizant , prin calugarii misionari ; din Capadocia , unde a trait Vasile cel Mare ; din Siria prin egumenul Audius care accentua asceza , postul si rugaciunea ; din Tara Sfanta prin pelerinaje si legaturi comerciale ; din Iliric si coasta Dalmatiei prin Niceta de Remesiana si alti misionari . In secolul VII Banatul a constituit o poarta de patrundere a monahismului in teritoriul romanesc . 25

Inca din primele secole s-a constatat la poporul roman prezenta sihastriilor satesti vare erau mici fratii si isi desfasurau activitatea pe langa bisericilor satelor . Persoanele vaduve renuntau la bunuri personale pe care le imparteau saracilor si traiau in post si rugaciune , ingrijind biserica satului si ajutand bolnavii . Aceste persoane nu depuneau juramant calugaresc . Fratii ajutau preotul si la desfasurarea slujbelor .

Unii crestini nu erau multumiti sa traiasca in fratii ci isi construiau in locuri retrase mici sihastrii-biserici de lemn cu chilii . Asa au luat fiinta « sihastriile satesti « dependente de preotii satesti care au durat aproape un mileniu . 26

Existenta sihastriilor nu a luat sfarsit dupa intemeierea Tarilor Romane si organizarea monahismului autohton . Chiar si dupa organizarea monahismului in secolul XIV viata de sihastrie nu a incetat , ci s-a mentinut pana in secolul XIX . Sihastriile satesti au existat cateva secole dupa care unele s-au transformat in biserici de mir in jurul carora si-au construit taranii case iar cu timpul s-au format sate . Alte sihastrii s-au transformat in sihastrii cu viata de obste sau au devenit manastiri . Numai in Transilvania in secolele XVI-XVII erau peste 150 de sihastrii satesti . In Tara Romaneasca si Moldova erau la fel de multe dar erau umbrite de manastiri si schiturile organizate .

Unii sihastrii traiau in comunitati mici , in asceze individuale . In secolul XIV mitropolitul a dorit sa organizeze monahismul autohton . In vederea realizarii acestui lucru a fost adus Nicodim de la Tismana care a adunat mai multi sihastri la un loc si a unificat cate 2-3 sihastrii fixand viata de obste cu egumeni si slujba religioase ca si la manastirile de la Athos . Majoritatea calugarilor continuau insa sa traiasca in sihastrii . 27

In Moldova , trecerea de la idioritmie la viata chinoviala a fost mai lent . Moldovenii au acceptat foarte greu organizatori din manastiri din afara tarii .

In Transilvania , trecerea de la sihastrii la manastiri cu viata de obste a fost si mai lent din cauza conditiilor istorice iar dupa secolul XIV acest proces a fost inexistent .

In Tara Romeneasca , in secolul al XV-lea transformarea sihastriilor in manastiri stagneaza timp in care , in Moldova , monahismul a cunoscut cea mai glorioasa perioada din istoria sa . Se infiinteaza o multime de manastiri voievodale si scoli de miniaturisti , copisti si caligrafi .  

In secolul XVI are loc in Tarile Romane intemeierea da manastiri pe temeliile vechilor sihastrii , acest proces fiind si mai ridicat dacat in celelalte secole . « Acum , nu numai domnii , dar si mitropolitii , ca si boierii din conducerea tarii se intreceau in a-si alege cele mai linistite sihastrii pe care apoi le « innoiau« , transformandu-le in manastiri cu viata de obste . Daca in secolul XIV iau fiinta in Moldova 16 manastiri din vechile sihastrii , in Tara Romaneasca 20 de manastiri si doua schituri , iar in Banat si Transilvania 12 manastiri , in secolul XV in Moldova se intemeiaza 24 de manastiri si doua schituri ; in Tara Romaneasca 23 de manastiri si 10 schituri , iar in Banat si Transilvania 13 manastiri . In secolul XVI sunt intemeiate din sihastrii , in Moldova 25 de manastiri si 7 schituri , in Tara Romaneasca 40 de manastiri si 27 de schituri , un numar record , iar in Banat si Transilvania numai 5 manastiri . « 28 

In secolul XV-XVI se intalnesc “sihastriile independente” intemeiate in locuri foarte retrase , in munti : sihastria Raraului , sihastria lui Iosif de pe Muntele Bisericani , etc.

In secolul XVI se infiinteaza in Neamt sihastriile cu clopot pe munte pentru la rugaciune ca Sihastria lui Peon ; in alte sihastrii calugarii ramaneau noaptea pe scaune in padure cum era Sihastria Scaunele de pe Munte .

In Transilvania viata sihastreasca din Apuseni ajunge in secolul XVI la o mare inflorire . Se intemeiaza zeci de sihastrii pe Mures , in Maramures , in muntii Apuseni si in zona Fagaras , majoritatea fiind sihastrii satesti .

In Tara Romaneasca are loc in secolul XVI o crestere si mai mare a numarului de manastiri si sihastrii . Daca numarul calugarilor trecea de 12 persoane , atunci se infiinta o alta sihastrie sau sihastria devenea manastire .

Monahismul in secolele III-IX

« Existenta manastirilor in secolul al IV-lea , atat in Scytia Minor cat si in Gotia este marturisita de Sfantul Epifanie ( 315-403 ) , in lucrarea sa Contra ereziilor . 29 De asemenea sunt mentionate manastiri in jurul Dunarii de catre Paulin de Nola ( 354-431 ) , in cantarea a XVII-a 30. Manastirea de la Niculitel din judetul Tulcea dateaza din secolul al IV-lea . Ea a fost cea mai organizata manastire din Dobrogea in aceasta perioada avand calugari sihastri . A dainuit pana in secolul VII . “Descoperiirea aici a ramasitelor pamantesti ale Sfintilor Zoticos , Altalos , Kamasis si Filipos , asezati intr-o biserica determina pe cercetatori sa sustina existenta unei manastiri pe acest loc . De fapt se stie ca al doilea nume al localitatii este Manastiste , iar un document din 1599 mentioneaza aceasta localitate sub denumirea de « Monaster« . ” 31

Un centru monastic format din sase bisericute rupestre s-a descoperit la Basarabi si dateaza din secolul al VI-lea si inceputul secolului al V-lea . « S-a emis si ipoteza pe care ne-o insusim ca este vorba despre o asezare manastireasca , o « lavra a pesterilor«. 32

In Dobrogea mai erau sihastriile Chilia si Sfantul Gheorghe care datau din secolul V su Sihastria Dervent din secolul IX .

Calugarii care au trait anahoretic s-au retras in locuri singuratice unde si-au zidit pe langa chilii si bisericute in care sa se inchine . La unele bazilici s-au mai adaugat cu timpul si alte constructii sau chilii devenind manastiri .

Bisericile paleo-crestine din Dobrogea au fost deservite de calugari misionari , ele avand rolul unor mici manastiri de cetate cu chilii . Nu aveau functia de biserici de parohii . Bazilicile paleo-crestine s-au descoperit : la Tomis-6 bazilici ; la Tropaeum Traiani ( Adamclisi ) 5 bazilici care dateaza din secolul V-VI ; la Histria s-au descoperit ruinele a sapte bazilici , toate din secolele V-VI ; la Callatis ( Mangalia ) s-a descoperit o bazilica paleo-crestinade tip sirian ; la Dinogetia ( Sarvan ) s-a descoperit o bazilica din secoleleIV-V ; la Beroe ( Piatra Frecatei , judetul Tulcea ) s-a descoperit o bazilica din timpul lui Conastantin cel Mare , cea mai veche din Europa sud-estica ; la Axiopolis ( Hinog , langa Cernavoda ) s-au descoperit doua bazilici , un adin ele era episcopala ; la Troesmis ( Iglita Turcoaia ) si la Capul Dolojman s-au descoperit cate trei bazilici ; la Ulmetum ( Pantelimon ) , o bazilica ; la Ibida, Sacidava ( Izvoarele ) , Carsium ( Harsova ) , Bazilica de la Ibida dateaza din secolul al VI-lea fiind singura bazilica din Dobrogea cu trei abside la rasarit . Cea de la Izvoarele dateaza tot din secolele V-VI , fiind una din cele mai mari bazilici din Dobrogea . 33 

Monahismul in secolele IX-XIII

Monahismul in secolele IX-XIII se dezvolta foarte mult . „Avem stiri despre intensificarea vietii bisericesti organizate , in care apar preoti , calugari , egumeni si episcopi.“ 34 “Unul dintre cele mai vechi asezaminte manastiresti de pe teritoriul patriei noastre este cel descoperit in cariera de piatra de la Basarabi ( judetul Conastanta ) . Este un adevarat « complex manastiresc« ”35, datand de la sfarsitul secolului al IX-lea , fiind in plina activitate chiar peste o suta de ani 36 ; este format din biserici si paraclise , cunoscute pana inprezent in numar de sase . 37 Unii cercetatori afirma ca biserica de la Basarabi dateaza din secolul IV . Pe peretele din dreapta locasului , in partea stanga a intrarii , este notat anul 982 , indicand data fondarii bisericii . 38

Alta manastire este Bisericuta Sarvan . Aici s-au descoperit ruinele unei bisericute de proportii mici , datand din secolele XI-XII in jurul careia a fost un cimitir si o serie de locuinte , care au fost chiliile calugarilor . 39

In Caras-Sevarin , comuna Pescari , localitatea Pesterile Mici s-au descoperit o cruce si o pentagrama bizantine , ce dateaza din secolul X . Cercetatoarea Maria Comsa crede ca aici a locuit un « calugar schivnic« .40

In Transilvania s-a descoperit o manastire la Dabaca , judetul Cluj datand din secolul IX . “S-au descoperit temeliile a sase biserici , uneori suprapuse . Cele mai vechi dateaza din secolul al X-lea . ”  41 La Dabaca a existat si o episcopie .

La Biharea , langa Oradea a existat un episcop ortodox si mai tarziu o episcopie latina . « Canonicul maghiar Ganoczy Antal din Oradea scria in 1775 ca prin mutarea episcopiei latine de la Biharea la Oradea , episcopul ortodox roman a trebuit sa paraseasca orasul .« 42 Din moment ce exista la aceasta data episcopi ortodocsi , trebuie sa existe si resedinte ale lor , si acestea nu pot fi decat manastiri .

Si la Alba Iulia a existat un episcop si o manastire care dateaza din secolele IX-X peste care a fost construita o catedrala catolica in secolele XII-XIII .

Episcopiile catolice de la Alba Iulia si Oradea au luat nastere pe locul unor vechi episcopii romanesti . 43Monahismul s-a extins in nordul Dunarii , in Codrii Vlasiei , in Carpati , in Moldova si in podisul Transilvaniei , ajungand prin secolele X-XI in toate zonele tarii . Dupa anul 1054 datorita despartirii celor doua biserici , numarul calugarilor si episcopilor misionari era si mai mare in Moldova si Transilvania , pentru a contracara prozelitismul Bisericii Catolice . In Transilvania monahismul a patruns atat prin Banat cat si din Tara Romaneasca si Moldova , prin calugari misionari trimisi de la Patriarhia de la Constantinopol . 44

In Arad bs-au descoperit manastiri si ruine ale manastirilor Chelmac , Kenz , Mocrea , Taut din secolul al X-lea , Rohoncza , Soimos datand din secolele XI si Bizere , Geled , Hudus , manastirea de la Lipova , Bulci si Hodos-Bodrog din secolul al XII-lea . Manastirea Hodos-Bodrog dateaza mai precis din anul 1177 cand a fost atestata documentar sub denumirea de Hodust . Hramul manastirii este « Intrarea Maicii Domnului in Biserica .« 45 

In secolul al XII-lea , in Hunedoara au fost ctitorite manastirile Densus , Gurasadu si manastirea din Strei . Nu se stie cu exactitate daca acestea erau manastiri ; unii autori cercetatori afirma ca aceste cladiri sunt de fapt biserici . 46

In Bihor s-au descoperit fundatiile unei manastiri-biserica cu chilii , manastirea Voivozi , din secolele XIII-XIV . A fost manastire de maici in comuna Popesti . Este in prezent in constructie .47

La Alba Iulia , manastirea Ramet dateaza din secolul al XIII-lea , anul 12124 , fiind ctitoria calugarilor Ghenadie si Romulus . Hramul manastirii este “Izvorul Tamaduirii” , “Nasterea Maicii Domnului ” si “Sfantul Nicolae” . “Biserica manastirii Ramet pastra fragmentar , mai multe straturi de pictura . Cea mai veche dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea . Pe un al doilea strat de pictura se gaseste si o inscriptie in care sunt consemnate numele mesterului Mihu de la Crisul Alb , un autohton , al arhiepiscopului Ghelasie precum si anul 1377 .” 48

In Brasov , manastirea Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului a fost construita din lemn in secolele XIII-XIV ; Vlad Calugarul , Petru Cercel si Aron Voda au reinnoit manastirea in secolele XV-XVI .

In Banat apar primele sihastrii mai ales in muntii Banatului incepand din secolul VII. In secolele IX-XII numarul sihastriilor autohtone din Banat s-a inmultit , fiind in legaturi stranse cu cele din Serbia si mai ales din Athos . 49

Prima manastire de pe teritoriul romanesc mentionata documentar este manastirea de la Morisena ( Cenadul de azi ) in judetul Timis ctitorita de Ohtum , urmasul lui Glad , in secolul al XII-lea . Hramul manastirii este Sfantul Ioan Botezatorul . Fiind o manastire impunatoare , episcopul Gerardus de Sagredo stramuta pe calugarii ortodocsi , stabilindu-se aici 50, unde locuieste mai multi ani pana ce si-a construit o noua resedinta . Calugarii ortodocsi si-au construit o noua manastire cu hramul Sfantul Gheorghe , zidita intre anii 1030-1031 la Oroslanos . 51

In judetul Timis-Torontal in comuna Cebza calugarii si-au zidit o biserica numita Manastire . « Dupa traditie , inainte de a fi existat biserica , in mijlocul codrului ce se intindea pe aceste locuri , se gasea un izvor facator de minuni . Constatandu-se puterea tamaduitoare a acestuia , niste calugari ar fi zidit biserica de azi si anume in asa fel , ca izvorul sa fie cuprins in altar .« 52 Tot in Timis-Torontal este amintita in Chelmac o manastire « a fost odinioara si o manastire , ale carei ruine se vad inca « .53 Astazi apartine de judetul Arad . In Timis-Torontal a existat candva o manastire in comuna Manastire »In apropiere a fost manastirea de ordin bazilic ce s-a zidit de despotul George Brancovici si a fost una din cele mai frumos si scump impodobite manastiri .« 54 

In localitatea Bulci din judetul Caras-Severin au existat prin secolul XII o manastire cu biserica si calugari . « Este curios ca biserica a fost zidita in stil romanesc , desi se sustine ca ar fi maghiara « . 55 Localitatea a fost proprietatea manastirii . A fost arsa de catre turci . Biserica a fost ridicata si administrata de catre franciscanii de ordin capistran . Manastirea nu a mai fost reedificata .

Manastirea Sumi a fost mentionata intr-un document din anul 1270 , cunoscuta astazi sub numele de manastirea Saraca . Este localizata in Timis , comuna Gataia , satul Semlacu Mic . 56 « In 1270-1271 desfasura o intensa activitate , an in care catolicismul incerca sa-i zadarniceasca activitatea « 57 asa cum a procedat la Cenad , Caransebes , Orsova . Dupa unele atestari in vechime , deci si intimpul dominatiei turcesti , satul Semlacul Mic s-a numit Manastire . Vechimea actualei manastiri este din Secolul XVI-XVII . In 1730 a fost restaurata .

In sudul Banatului au fost construite manastirile din secolele XII-XIII : Sredistea Mica ( astazi in Iugoslavia ) , Varadia ( refacuta in secolul XVIII in urma distrugerii de catre turci ) si Mesici , zidita in secolul al XIII-lea de un calugar venit din manastirea Hilandar . A fost refacuta de despotul Brancovici la sfarsitul secolului XV . 58

Alte manastiri din Banatau fost : manastirea Margina : « S-a gasit si publicat sigiliul comunei Margina , in care manastirea apare ca o constructie monumentala , cu doua turnuri « . 59 Manastirea de la Manastur din secolul XIII « Un istoric considera manastirea care nu apare in nici un document , ca foarte veche si mai putin important distrusa de tatari in invazia din 1241 .« ; Manastirea de la Ilidia care dateaza din secolul al XIII-lea ; alte manastiri au fost distinse ca : manastirea din Moceris Almaj , manastirea din Sasca Montana de langa Oravita , manastirea din Bocsa Montana . 60

In judetul Salaj , s-a descoperit manastirea Meseseni care a fost atestata documentar in anul 1165 , apoi in 1281 ; initial a fost manastire ortodoxa .

In judetul Salaj s-au descoperit bisericute rupestre si chilii in Brebi , Creaca , Jac , Moigrad .

Viata monahala a patruns in Maramures pe la sfarsitul secolului XIII direct din Athos si Bizant . Cea mai veche manastire atestata documentar este manastirea Peri din secolul XIII si fondata de catre Sas Voda cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail .

In Tara Romaneasca s-au descoperit schituri si bisericute din primele secole crestine , in perioada medievala fiind atestate documentar ca shituri cu vietuitori si proprietati . In muntii Buzaului s-au intemeiat in comuna Colti , bisericute cu hramul Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul , in comuna Bozioru-Fundatura , cu hramul Schimbarea la Fata, Agatonul Vechi si Agatonul Nou, chilia lui Dionisie Torcatorul , pestera lui Iosif . 61

La Cetateni , unde a fost pentru un timp resedinta voievodului Seneslau , s-a descoperit un mare centru bisericesc . A mai fost numita si biserica lui Negru Voda situata langa Campulung . Ea dateaza din secolul al XIII-lea . S-au mai descoperit alte doua biserici langa biserica de la Cetateni . 62 

Pe locul bisericii de la manastirea Curtea de Arges s-au descoperit ruinele unei biserici care a datat din secolul al XIII-lea . « Urme asemanatoare de ruine , datand din secolul al XIII-lea s-au descoperit sub ruinele curtii domnesti si sub biserica voievodala de la Curtea de Arges , precum si sub biserica manastirii Negru Voda din Campulung « . 63 Traditia afirma ca a existat inaintea Curtii de Arges o manastire de lemn ctitorita de « Negru Voda « adica de Basarab Intemeietorul . O alta manastire a existat pe locul Episcopiei de Ramnic .

« Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea , din 15 Martie 1433-descoperit in manastirea Simonpetra de la Athos-cuprinde stirea pretioasa ca a fost dat manastirii Bolintin din dorinta de a urma « pe stramosul sau Basarab si pe tatal sau Mircea « . Aceasta inseamna ca manastirea respectiva exista inca din timpul lui Basarab I , fiind , poate , chiar ctitoria lui . Datorita acestei descoperiri , Bolintinul este , dupa cunostintele noastre , cea mai veche manastire atestata documentar in Tara Romaneasca . Un logofat al lui Mircea cel Batran , Filos , calugarit sub numele Filotei , se pare ca a refacut o manastire cu hramul « Bunavestire « , in padurea cea mare , la Bolintin . «    64   

Alte manastiri din secolul al XIII-lea sunt : Arnota ; Crascioase , langa Oltenita ; Draganesti , langa Rosiorii de Vede ; Balteni in Codrul Vlasiei . Toate aceste manastiri sunt atribuite de catre traditia orala lui Negru Voda . 65

Sihastria Snagov a fost intemeiata de catre calugarii bizantini refugiati dupa intemeierea Imperiului Latin de Rasarit . Sihastria Snagov este cea mai veche comunitate isihasta cunoscuta in partea de nord a Codrilor Vlasiei . Hramul era intrarea Maicii Domnului in Biserica . « Pe la jumatatea secolului XIV , sihastria Snagov era cea mai renumita asezare monahala din Codrii Vlasiei . Acest fapt il indeamna pe evlaviosul domn al Tarii Romanesti , Nicolae Alexandru Basarab ( 1352-1364 ) sa zideasca aici o noua biserica si chilii pentru calugari si sa transforme sihastria Snagov in manastire voievodala.«66 

Viata sihastreasca din pesteri si din locurile retrase a existat pe teritoriul romanesc inca din primele secole ale erei crestine . Inainte de aparitia manastirilor propriuzise a existat viata sihastreasca . Credinciosii au cunoscut viata manastireasca athonita inainte de sosirea lui Nicodim in Tara Romeneasca care este considerat organizatorul vietii manastiresti si nu intemeietorul vietii manastiresti . El a intemeiat manastirile Vodita si Tismana .

Mult timp s-a crezut ca prima manastire zidita in Tara Romaneasca a fost Vodita . S-a constatat ca sub ctitoria lui Vlaicu Voda si a Sfantului Nicodim se afla ruinele unei manastiri mai vechi , descoperite de arheologul Virgil Draghiceanu . El atribuie prima ctitorie lui Litovoi , mentionat in anul 1247 de Diploma Ioanitilor . « Nu se poate , de altfel , ca acest voievod care stapanea in valea Jiului si peste munti in Hateg , sa nu fi avut pe langa el un episcop , la fel Seneslau , in stanga Oltului , deci si manastiri ca resedinte episcopale. Dupa cum Litovoi stapanea peste ambele versante ale muntelui Retezat , la fel se crede ca si Seneslau isi intindea stapanirea pe de-o parte si de alta a muntilor Fagaras unde a construit curti , biserici si manastiri . «

Sihastria Cotmeana se gaseste in muntii Fagaras . Ea a fost intemeiata in secolul al XIII-lea de calugari veniti din Bizant si de la muntele Athos refugiati dupa intemeierea Imperiului Latin de Rasarit . La sfarsitul secolului al XIII-lea sihastria Cotmeana devine manastire , prima cu viata de obste din Tara Romaneasca . 67

La Nucetul din Valcea , actuala Cozia sau Nucetul din Dambovita , au fost lacasuri anterioare , probabil din secolul al XIII-lea ; legendara chilie a lui Daniil Sihastru si pestera Sfantul Nicodim sunt dovezi graitoare despre urmele vietii de sihastrie a calugarilor romani .

In muntii Buzaului s-a intemeiat o asezare sihastreasca in apropierea satului Nucu , comuna Bozioru . Aceasta sihastrie dateaza din secolul al XIII-lea si se numeste Fundatura sau Chinovia . Biserica Sihastriei avea hramul « Schimbarea la Fata « .

In nordul Olteniei , pe valea Tismanei s-a intemeiat sihastria Tismana care a fost transformata in secolul al XIV-lea de catre Nicodim de la Tismana in manastire . Sihastrii aveau o biserica cu hramul « Adormirea Maicii Domnului « . 68

In Moldova monahismul s-a raspandit prin secolele X-XI direct din Bizant prin calugari si episcopi misionari dar si prin Dobrogea si muntii Buzaului .

Tinutul Neamt este considerat a fi leaganul monahismului moldovenesc . Sihastria Neamt din secolul al XII-lea este considerata a fi cea mai veche asezare isihasta din Moldova . 69 In muntii Tazlau-Tarcau neamt a fost intemeiata de catre calugari sihastria de la Obarsia Tazlaului in secolele XIII-XIV care devine manastire cu ajutorul boierilor Toader si Lie in timpul domnitorului Alexandru cel Bun .

Legaturile Tarilor Romane cu alte centre monahale

Legaturile Tarilor Romane cu Patriarhia de la Constantinopol

In Transilvania , relatia dintre credinciosi si Patriarhie a fost de o insemnatate minora . In schimb in Tara Romaneasca si Moldova relatiile s-au intarit mai ale dupa intemeierea statelor independente . Patriarhia din Constantinopol numea mitropoliti greci in Moldova si Tara Romaneasca . La rugamintile repetate ale domnitorului Nicolae Alexandru Basarab , patriarhul ecumenic Calist a recunoscut stramutarea lui Iachint din Vicina ca mitropolit al Ungro-Vlahiei . El a pastrat legatura cu Patriarhia in tot cursul pastoririi sale . Urmasul sau Hariton , ca si titularii scaunului de Severin , Antim Critopol devenit apoi motropolit al Ungro-Vlahiei si Atanasie , au fost numiti de Patriarhie fiind membri al Sinodului Patriarhal din Constantinopol .Legaturile cu Patriarhia s-au slabit in urma Sinodului de unire de la Florenta in 1439 , la care Tara Romaneasca nu si-a trimis nici un reprezentant .70

Relatiile Patriarhiei cu Moldova au inceput sa se deterioreze datorita impunerii de catre Patriarhie a mitropolitilor greci : mitropolitul Poleanina in 1416 numit si Macarie , Damian ,in 1437 si Ioachim de Agatopolis in 1447.

Legaturile dintre Tara Romaneasca si Moldova cu Patriarhia s-au intrerupt dupa 1453 cand a cazut Constantinopolul sub turci si au fost reluate in secolul XVI dar Patriarhia nu s-a mai amestecat in problemele interne ale romanilor .

Legaturile Tarilor Romane cu Muntele Athos

Legaturile cu Athosul au inceput inca din secolul X-XI prin “pastorii vlahi” care mergeau cu turmele pana in Peninsula Calcidica , apoi deveneau calugari la Athos .

Muntele Athos a devenit cel mai important centru cultural , artistic si duhovnicesc din Rasaritul Ortodox . Aici au trait monahi ortodocsi de neamuri diferite .

« Izvoarele istorice arata ca romanii au avut legaturi cu Muntele Athos inca din perioada infiintarii primelor manastiri de aici . Actele manastirii Zografu aminteau in 1142 nume ca Ioan Vlahul , Stefan Mavrovlahul si Evdochia . Iar o istorie a manastirii Esfigmenu arata ca intre primii ei sihastrii erau greci , sarbi , rusi dar si vlahi .«71 

In secolul XIV s-au gasit si mai multe documente despre prezenta romanilor la Athos si despre contributiile de sustinere a manastirilor ( le la Athos ) . In aceasta perioada relatiile cu Athosul s-au intarit foarte mult . Cu ajutorul romanesc s-au zidit si refacut biserici si manastiri ; s-au facut daruri de bani , manuscrise , icoanein aur si argint , epitafe . In secolul al XVI-lea cand s-au «inchinat« manastiri romanesti manstirilor de la Athos , acestea din urma au primit de la domnitorii romani si pamanturi , vii , mori , balti de pesti si alte bunuri . « Larga darnicie romaneasca a fost recunoascuta de toti istoricii greci si slavi , ca si de cercetatorii apuseni , incat episcopul rus Porfirie Uspenski , in cartea sa Istoria Athosului ( Moscova , 1845 ) , marturisea deschis ca «nici un popor ortodox n-a facut atata bine pentru Athos cat au facut romanii .«72  

Legaturile si mai stranse a romanilor cu Athosul au inceput in a doua jumatate a secolului al XIV-lea sub domnitorul Nicolae Alexandru Basarab si a lui Vlaicu Voda care au ajutat la refacerea din temelie a manastirii Cutlumus . Ea a devenit Marea Lavra a Tarii Romanesti si a primit multe danii de la Mircea cel Batran care a refacut-o din nou ; Laiota Basarab a intarit sate pe care le scutea de impozite ; daniile au fost confirmate si de Vlad Calugarul iar Radu cel Mare daruia Marii Lavre satul Danesti si danii anuale incepand si refacerea manastirii .

In secolul XV manastirile de la Athos au fost ajutate de catre domnitorii romani . Alexandru Aldea Voda facea danuu anuale de aspri manastirii Zografu , aceste danii fiind reinnoite de Radu cel Mare . Vlad Tepes facea danii manastirii Filoteu , aceste danii fiind innoite de Vlad Calugarul , care impreuna cu fiul sau Radu cel Mare este considerat printre cei mai importanti ctitori ai Athosului . Vlad Calugarul a facut danii manastirii Pantelimon sau Rusicom , manastirii sarbesti Hilandar , manastirii Dohiariu , manastirii Filoteu si schitului Sfantul Ilie , danii intarite si de Radu cel Mare .

Ajutoarele din Moldova catre Muntele Athos se presupune ca au inceput inca din secolul XIV , on timpul domniei lui Alexandru cel Bun si au continuat in secolul urmator cu danii catre manastirea Zografu din partea lui Ilascu , fiul lui Alexandru cel Bun si din partea lui Stefan cel Mare care a renovat intreaga manastire construind si o bolnita . I-a daruit manuscrisele Apostolul in 1463 , Tetraevanghel si icoana Sfantului Gheorghe .

Daniile lui Stefan voda catre aceasta manstire au fost atat de insemnate , incat monahii de aici il socoteau drept ctitorul ei . El insusi pomenea , in unul din actele sale de danie , de « bolnita din Sfanta noastra manastire Zograf, pe care cu voia lui Dumnezeu , noi insine am intarit-o « 73

Stefan cel Mare a ajutat si manastirile Sfintul Pavel si Vatopedi .Manastirea Grigoriu care a fost reconstruita din temelii. » »La baza turnului zidit de el,se gasea o inscriptie slavona cu urmatorul cuprins :Binecredinciosul domn Io Stefan Voievod am facut aceasta ,1502 74

  Neagoe Basarab a facut ziduri de intarire manastirii Pantrocratorul ;manastirii Xeropotam i-a facut trapezarie si pivnita ;manastirea Sfintul Petru a primit un turn de straja .La manastirea Xenof ,la manastirile Chilandriu si Sfintul Gheorghe al Arbanasilor ,el se inscrie intre ctitori.75     

Nu numai Athosul abeneficiat de ajutoare din partea romanilor ci si romanii au beneficiat de spiritualitate prin manuscrise si prin calugarii veniti de la Athos ,prin invataturi isihastre si prin reguli de vietuire monahala.

Manastirea Sfinta Ecaterina din Muntele Sinai s-a bucurat si ea de danii din partea domnitorilor romani printe care si Radu cel Mare care facea danii de asprii iar Neagoe Basarab dadea podoabe de biserica si « meteric » 76

Calugarii romani de la Athos si din Ierusalim se inapoiau in tara cu traditii si reguli pe care incercau sa le adapteze si sa le aplice in manastirile romanesti.InValea Iordanului s-a format o sihastrie romaneasca. Calugarul Iosif se intoarce in Moldova si intemeiaza pe Muntele Bisericani prima sihastrie achimita din tinutul romanesc . Unii calugari traiau pe Muntele Eleonul ( Maslinilor ) de unde revin in Tara Romaneasca si intemeiaza Sihastria Eleonul . Altii care traiau in preajma mormantului lui Isus , pe Muntele Sionul , au intemeiat in tara Sihastria Golgota . Calugarii romani se nevoiau si pe Muntele Sinai , intemeind Sihastria Sinaitilor pe muntele Bucegi .

Legaturile Tarilor Romane cu Bisericile slave

Nicodim de la Tismana , reorganizatorul vietii manastiresti din Tara Romaneasca a venit aici din Serbia . Domnitorul Radu I casatorit cu fiica cneazului sarb Lazar , a daruit manastirea Vodita si Tismana , zece sate in Serbia si alte daruri . Fiul sau Stefan Lazarevici reinnoieste daniile printr-un hrisov in 1406 . Catre sfarsitul secolului XV , Vlad Voda Calugarul facea danie manastirii Pcinja din Macedonia sarbeasca si manastirii Hilandar de la Athos . 77

In Moldova ( Stefan cel Mare ) , mitropolitul Teoctist I a fost hirotonit de catre patriarhul Nicodim al Ipekului in 1453 . Stefan cel Mare a sprijinit Biserica Sarba care era sub stapanire otomana . La manastirea Hopovo s-a gasit o Pravila a lui Matei Vlastares , copiata de gramaticul Damian , « din porunca si fapta binecredinciosului si de Hristos iubitorului domn Stefan Voievod … in Iasi , in anul 7003 ( 1495 ) . « Un Tetraevanghel moldovenesc din 1504 se afla la Muzeul de Stat din Cetinje . Domnitorul moldovean apare si in pomelnicul manastirii Crusedol . 78

Mitropolitul Daniil al Vidinului din Bulgaria s-a refugiat in Tara Romaneasca din cauza ocuparii orasului da catre ununguri , in timpul domnitoruului Ldadislav I ( 1370 ) .

Mitropolitul Antim Critopol a corespondat cu Eftimie , patriarhul Tarnovei ( 1375-1393 ) . El cerea lamuriri in privinta unor probleme dogmatice iar in scrisoarea de raspuns acesta ii relata despre erezia bogomila si despre primejdia otomana .

Se cunosc alte doua scrisori adresate de patriarhul Eftimie lui Nicodim de la Tismana , ca raspuns la cateva intrebari dogmatice .

Dupa ocuparea taratelor bulgare de la Tarnovo si Vidin ( 1393-1396 ) de turci , au trecut in nordul Dunarii carturari , calugari si preoti bulgari , care au adus cu ei manuscrise slavone si lucrari ale mitropolitului Eftimie . 79

Stefan cel Mare a facut danii importante manastirii bulgare Zografu de la Athos si multi calugari aveu legaturi cu manastirea Rila din Bulgaria care era centrul monahal cel mai important din tara . Aici ei copiau manuscrise .

In ceea ce priveste relatia Moldovei cu Rusia s-a realizat in timpul lui Stefan cel Mare care si-a luat de sotie pe rusoaica Evdokia . 

Nicodim de la Tismana

Reorganizarea vietii manastiresti din Tara Romaneasca

Nicodim de la Tismana a fost organizatorul vietii calugaresti athonite din Tara Romaneasca. El s-a nascut in anul 1320 in Prilep-Serbia si a fost din neam macedo-roman. Cuviosul Nicodim a fost inrudit si cu familia despotului Lazar si a domnului Tarii Romanesti.

« Cuviosul Nicodim a simtit inca din frageda tinerete chemarea spre o viata duhovniceasca . Luand legatura cu monahii de la muntele Athos a plecat cu acestia in taina , lasand bogatiile si maririle ce-l asteptau , ca sa se inalte intru smerenie , prin pustnicesti nevointe , spre totala slujire a lui Hristos « .80 

    S-a calugarit la Muntele Athos stabilindu-se la manastirea Hilandar . « Ca egumen al Marii Lavre Hilandar, cuviosul Nicodim a adunat in obstea sa pina la o suta de calugari athoniti , greci , macedoneni , romani si bulgari , deprinzandu-i pe toti frica de Dumnezeu si hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. » 81 El si-a insusit oprofunda cultura teologica si a invatat limbile greaca si slavona . De aici a revenit in sudul Dunarii ,in regiunea Cladovei ,in locul Saina.In acest loc a ridicat o biserica cu Hramul « Sfinta Treime » si a organizat o comunitate de calugari .Traditia populara sarbeasca ii atribuie si intemeierea manastirilor Vratna si Manastirita , in regiunea Craina . 82

Ocuparea Vidinului de catre regele Ludovic cel Mare al Ungariei ( 1342-1382 ) l-a determinat pe Nicodim sa vina in Tara Romaneasca , unde organizeaza comunitatea monahala de la manastirea Vodita cu ajutorul calugarilor si a domnitorului Vladislav Vlaicu Voda ( 1364-1377 ) . Manastirea Vodita a fost ridicata pe locul unei manastiri mai vechi si a fost sfintita de catre Nicodim in 1372 .83

« In anul 1372 Vlaicu Voda a dat un hrisov Voditei prin care s-a randuit ca dupa moartea lui Nicodim « sa nu aiba voie nici un domn sa aseze in locul acela pe carmuitor , nici arhiereu , nici altul nimeni , ci precum spune chiar Nicodim si cum va orandui , asa sa tie calugarii cei de acolo si singuri sa-si puie carmuitor « . Prin aceste prevederi , manastirea Vodita devenea o samovlastie , adica o ctitorie de sine statatoare , scoasa de sub orice autoritate din afara , incat se conducea numai prin propriul ei sobor , practica folosita si la Athos , de unde Sfantul Nicodim a adus-o in Tara Romaneasca . «84 

Hramul bisericii manastirii Tismana este „Adormirea Maicii Domnului“. Cuviosul Nicodim a format o obste de zeci de calugari , ajutand la continuarea isihasmului Tismana si stabilind chinovia dupa midelul de la Muntele Athos . Apoi a intemeiat vestita scoala de caligrafi si copisti de carti bisericesti renumita in peninsula Balcanica . 85

Manastirea Tismana , la fel ca si manastirea Vodita a avut parte de o viata monahala independenta , samovlasnica .

« In afara de Vodita si Tismana , mai multe asezaminte monahale romanesti revendica pe Cuviosul Nicodim drept ctitor al lor cum sunt : Gura Motrului , Visina , Prisop. «86 « Traditia mai atribuie lui Nicodim si ridicarea primelor asezaminte manastiresti de la Topolnita , Cosustea , Crivelnic . S-a mai afirmat de asemenea ca primele manastiri din Moldova intre care si Neamtul ar fi ctitorite de ucenicii sai .« 87

Activitatea de carturar a lui Nicodim

Cuviosul Nicodim si-a insusit o vasta cultura teologica si o cunoastere temeinica si profunda a Sfintelor Scripturi . S-au pastrat doua scrisori ale patriarhului Eftimie adresate lui Nicodim . In prima scrisoare patriarhul raspundea la sase intrebari de dogmatica iar in scrisoarea a doua era un raspuns cu privire la curatia morala .88

« De la Cuviosul Nicodim a ramas vestitul Tetravanghel , capodopera de caligrafie , copiat in anul 1404-1405 , in limba slava bisericeasca de redactie sarba , fiind primul manuscris cu data sigura executat pe teritoriul patriei noastre . Pe una din file se afla vestita insemnare : « Aceasta Sfanta Evanghelie a scris-o popa Nicodim in Tara Ungureasca , in anul al saselea al prigonirii lui , iar de la inceputul firii socotim 6000 si noua sute si 13 «.89Nu se stie exact care este semnul exact al cuvantului « prigonire« . Unii cercetatori au afirmat ca Nicodim a intrat in conflict cu Mircea cel Batran sau cu mitropolitul Atanasie de Severin . Tit Simedrea a inteles prin « prigonire « retragerea sa intr-o « sihastrie .« 90

Catre sfarsitul vietii , Nicodim si-a petrecut ultimii ani retragandu-se in pestera care se afla deasupra manastirii . « Dumineca cobora in manastire , savarsea Liturghia , vindeca pe bolnavi , manca la trapeza cu parintii , mangaia pe toti cu cuvintele de folos si iar se urca la pestera .«91 

A incetat din viata la 26 Noiembrie 1406 si a fost inmormantat la Tismana .

Capitolul 3

Manastirile din Tarile Romane in secolele XIV-XVI

Manastirile din Tara Romaneasca

Intre anii 1346-1371 s-a facut simtita in Tara Romaneasca influenta isifasmului athonit si sinait al lui Grigore Sinaitul . In aceasta perioada , pe locul vechilor sihastrii sunt intemeiate manastiri noi intr-un numar tot mai mare .

Manastirile din secolul al XIV-lea

Una din cele mai importante manastiri din Tara Romaneasca este manastirea Cozia. Ea a fost construita intre anii 1387-1388 si este ctitoria lui Mircea cel Batran . La inceput a fost doar o sihastrie si se numea Nucet . Hramul manstirii este « Sfanta Treime « . Aceasta sihastrie primeste unele danii de la Vladislav I ( 1346-1377 ) , Radu ( 1377-1383 ) , vazand ca manastirea Nucet este unica , iar numarul calugarilor si al sihastrilor din ce in ce mai mare , a inceput zidirea din temelie a unei noi manastiri pe malul drept al Oltului . Fiii sai Dan I ( 1383-1386 ) si mai ales Mircea cel Batran ( 1386-1418 ) , au terminat biserica si chiliile si au stramutat calugarii in noua cttitorie voievodala , cunoscuta de atunci sub numele de Manastirea Cozia .1 Hramul manastirii este si necropola lui Mircea cel Batran si a familiei sale .

Constantin Giurescu considera ca primul lacas de la Cozia dateaza din prima jumatate a secolului al XIV-lea , iar manastirea de astazi are in adevar ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o « din temelie « .

Primul document cu privire la manstire dateaza din anul 1388 . Din acest document rezulta ca domnitorul Mircea cel Batran era ctitorul . El daruia manastirii satele Orlesti , Cricov , o moara la Pitesti si un obroc anual de la curtea domneasca . Domnitorul ii intarea si cateva mosii . Manastirea Cotmeana era supusa Coziei iar cele doua manastiri aveau o singura conducere . Manastirea avea randuiala samovlastiri . In al doilea document din aceeasi data , domnitorul Mircea daruia manastirii satele : Calimanesti , Seaca , Hinatesti , Jiblea si alte zece sate . 2

Manastirea Cotmeana a fost construita pe locul unei sihastrii din secolul al XIII-lea . In judetul Arges la sfarsitul secolului al XIII-lea a fost construita manstirea si biserica din piatra in locul celei din lemn . Ctitorul ei este Vladislav Voievod urmat de Rdu I ( 1377-1384 ) care innoieste biserica manastirii . Hramul manastirii este « Buna Vestire « . S-au facut restaurari in 1711 , 1875 , 1924 , 1959 , 1972 . 3

Manastirea Snagov , zidita pe insula lacului Snagov din Codrul Vlasiei-judetul Ilfov. Mircea cel Batran o numea « manastirea domniei mele « . A fost la inceput o sihastrie intemeiata in secolul al XIII-lea iar in timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab ( 1352-1364 ) este zidita o biserica noua si chilii . El transforma sihastria in manastire voievodala . Domnitori ca Vlad Tepes , Neagoe Basarab si Constantin Brancoveanu au adaugat si alte innoiri manastirii . Biserica actuala a fost construita de Neagoe Basarab intre 1517-1521 . Petru cel Tanar a pictat manastirea . 4  

« Potrivit traditiei un ucenic al Sfantului Nicodim , cu numele Dionisie , a ridicat manstirea Visina , tot sub domnitorul Mircea cel Batran , fiind situata la iesirea Jiului din defileul Bumbesti-Livezeni « . 5 Hramul manastirii a fost « Sfanta Treime « . Astazi se mai vad doar ruinele .

Schitul Bradet din judetul Arges a fost ctitorit tot de Mircea cel Batran pe locul unui schit mai vechi .

Manastirea Dealu a fost ctitorita de Mircea cel Batran dar apare in documente doar in timpul domniei lui Alexandru I Aldea ( 1431 ) . Biserica a fost construita de Radu cel Mare intre 1499-1501 si a fost terminata de Vladut Voievov ( 1510-1512 ) . Alexandru Aldea i-a daruit satele Alexeni si Razvod . « In interiorul bisericii se afla una din cele mai mari necropole domnesti , incepand cu anul 1508 , cand a fost inhumat ctitorul Radu cel Mare si pana in 1608 , anul inhumarii lui Mihai Movila ; in total sunt sase morminte voievodale . In 1603 a fost adusa aici racla cu capul lui Mihai Viteazul « . 6  

Manastirea Glavacioc se gaseste in satul Glavancioc , comuna Stefac cel Mare din judetul Arges . Hramul manastirii este Buna Vestire . Manastirea dateaza din timpul lui Mircea cel Batran . Vlad Calugarul a folosit-o ca resedinta domneasca dupa ce a refacut-o intre anii 1482-1485 . Mircea cel Batran i-a dat satele Calugarenii de pe Neajlov si Calugarenii din Teleorman . Vlad Dracul I-a daruit in 1441 alte doua sate . 7

Manastirea Jitianu se gaseste in satul Braniste , comuna Podari , judetul Dolj , Prima biserica a fost zidita de Mircea cel Batran . In secolul al XVI-lea boierul Bengescu ridica o alta biserica . Biserica actuala a fost construita de vistiernicul Ghinea Bratasanu si vistiernicul Udriste .

Manastirea Robaia din judetul Arges , comuna Musatesti a fost atestata documentar din secolul al XIV-lea . Hramul manstirii este “Sfantul Gheorghe” . “Construita la inceput din lemn , de banul Armaga , manastirea a fost refacuta din piatra de Sava Sovarul intre anii 1642-1644 ”. 8

Manastirea Topolnita se gaseste in comuna Izvoru Barzii din judetul Mehedinti . Hramul manastirii este « Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul «. Dupa traditie , prima biserica a fost ctitorita de Nicodin de la Tismana in secolul al XIV-lea . Pictura este in fresca , in stil bizantin . Biserica actuala a fost ridicata in 1646 de Lupu Buliga .

Manastirea Govora din satul Govora , judetul Valcea a fost construita in secolele XIV-XV in parte de Vlad Dracul ; a fost pustiita apoi refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare intre 1492-1496 . Manastirea a fost reparata in intregime de Matei Basarab . 9

Schitul Jgheaburi din Ramnicul Valcea , judetul Vrancea a fost ctitoria lui Radu Negru Voievod in 1310 ; a fost refacut de Matei Basarab la 1640 si rectitorit de ieromonahii Timotei si Daniil . Manastirea Gura Motrului din judetul Mehedinti a fost citorita ( dupa traditie ) de logofatul lui Neagoe Basarab Harvart in 1512-1521 . Dupa traditie manstirea s-a ridicat pe locul unui schit de catre Nicodim de la Tismana .

Manstirea Vodita este ctitoria lui Nicodim de la Tismana . Ea a fost sfintita in anul 1370 . Cu acest prilej , voievodul Vladislav emite un hrisov prin care arata cum s-a zidit manastirea , cu ce a inzestrat-o si ce scutiri i-a acordat Nicodim a pus la temelia obstei de aici pravila monahala athonita .10 

“Autodespotia Voditei a fost desigur un privilegiu , dar nu fiindca era unica manastire din tara , ci tocmai pentru a o deosebi de altele care se vor fi condus dupa regula comuna” . Ultima mentionare documentara a Voditei apare in hrisovul din 10 iulie 1464 , prin care voievodul Radu cel Frumos intareste si innoieste toate proprietatile , scutirile si privilegiile acestei manastiri . 11  

A doua manastire renumita este Tismana . Pomelnicul ei , precum si traditia , mentioneaza ca prim ctitor pe Vladislav Voda . In timpul si cu ajutorul material al lui Vladislav , Sfantul Nicodim a ridicat o biserica modesta de lemn de tisa , care a fost inlocuita , sub Radu Voda , cu o biserica de zid , mai mare si mai incapatoare . 12

Nicodim apare ca un mare si priceput organizator al monahismului ortodox roman . Cu sprijinul material al voievozilor , el zideste urmatoarele manastiri : Vodita , Tismana , Gura Motrului , Topolnita , Cosustea , Ilovat si Prislop .

Sihastria lui Agaton , Sihastria Alunisul , Pestera lui Dionisie Schimonahul , Pestera lui Iosif , Chilia din Pestera Gaurita sunt sihastrii aflate in muntii Buzaului locuite si de calugari . Alte sihastrii din Prahova : Sihastria Calugareni si sihastria Margineni , cea mai veche asezare isihasta de pe valea Prahovei ; sihastria Schimbarea la Fata este considerata printre cele mai vechi sihastrii din padurile Dambovitei si ia fiinta la sfarsitul secolului XIII si inceputul secolului XIV . In muntii Fagaras ia fiinta sihastria Tutana , a doua asezare isihasta importanta de pe valea Argesului ; in timpul domniei lui Vlaicu Voda ( 1377 ) sihastria Tutana este transformata in manastire . Sihaastria Ostrov ( Calimanesti ) de pe valea Oltului a avut o biserica cu hramul Nasterii Maicii Domnului ; e considerata manastire , beneficiind si de danii din partea domnitorilor . Sihastria Bistrita era cea mai veche din judetul Valcea , dupa Nucet si Cozia . Hramul bisericii este Schimbarea la Fata . Sihastria devine manastire in secolul XV . 13

Manastirile din secolul al XV-lea

In secolul al XV-lea , in Tara Romaneasca procesul de transformare a sihastriilor in manastiri stagneaza in favoarea sihastriilor idioritmice care se inmultesc .

Manastirea Cozia a fost ctitorita de Mircea cel Batran , care I-a facut danii de mori , sate , scutiri . Fiul lui , Mihail I a intarit toate daniile manastirii Cozia si Cotmeana . Si ceilalti domnitori au intarit daniile .

Manastirea Snagov a primit danii de la Mircea cel Btran ; Vladislav II care a zidit un paraclis cu hramul Bunavestire in secolul XV ; traditia atribuie o biserica la Snagov lui Vlad Tepes construita in secolul al XV-lea . Tot dupa traditie Snagovul este locul unde a fost inmormantat acest domn ( 1476 ) . 14

Manastirea Dealu a fost construita de Mircea cel Batran , dar biserica a fost ctitorita de Rdu cel Mare in secolul al XV-lea ; el a ridicat si chilii iar la sfarsitul vietii a fost inmormantat aici .

Manastirea Glavacioc dateaza din timpul domniei lui Mircea cel Batran dar apare ca atestata documentar in secolul al XV-lea cand Vlad Calugarul a construit o biserica noua . Manastirea Glavacioc este necropola lui Vlad Calugarul . 15

Manastirea Govora a fost construita in timpul lui Mircea Voievod , refacuta in intregime de catre Radu cel Mare dar documentar apara abia in secolul XV sub Vlad Calugarul .

Manastirea Comana a fost atitoria lui Vlad Tepes din a doua jumatate a secolului XV . Manastirea se gaseste in comuna Comana din judetul Giurgiu si poarta hramul « Sfantul Nicolae« . In secolul al XVI-lea a fost recladita de Radu Serban . 16 

Manastirea Rancaciov din comuna Calimanesti , judetul Arges afost atestat documentar in anul 1498 . Hramul este « Intrarea in Biserica a Maicii Domnului « . 17

Manastirea Tanganu a fost ctitoria lui Radu cel Frumos dupa cum aflam din Letopisetull cantacuzinesc si din Istoriile domnilor Tarii Romanesti a lui Radu Popescu . 18

Schitul Babele a fost ctitorit de Vald Calugarul ; schitul Tutana era pomenit intr-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 ; schtul Iezer din Ramnicu Valcea din secolul XV ; schitul Sfantul Nicolae din Targsor ctitorita de Vlad Tepes ( secolul XV ) de alnga Ploiesti .

Manastirea Ostrov situala tntr-o insula a Oltutlui , in Calimanesti a fost manastire de calugarite cu hramul « Nasterea Maicii Domnului « . « Intr-un document din 26 aprilie 1500 , Radu cel Mare spune ca sihastria Ostrov este « de la binecinstitorii sfant raposatii domni , mosii si stramosii nostri « , ceea ce dovedeste ca ea a fost innoita si inzestrata de catre primii domni ai Tarii Romanesti : Ioan Alexandru Basarab ( 1310-1352 ) , Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ) si Mircea cel Batran ( 1386-1418 )  « . 19

Sihastria Turnu sau Vovidenia ia fiinta pe valea Oltului . Calugarii de la manastirea Cozia s-au retras in post si rugaciune in zona Turnu , unde au vietuit in chilii pe care le-au sapat singuri in munte . Biserica au ridicat-o in secolul VI si este o copie a Coziei vechi.Sihastria Stanisoara ( Nucet ) e una din cele mai alese sihastrii , situata tot pe valea Oltului . Sihastria Caldarusani din codrii Vlasiei ia fiinta pe insula Caldarusani , prin calugari veniti de la Snagov . Biserica avea hramul « Sfantul Mare Mucenic Dimitrie « .

In muntii Buzaului au luat fiinta pesterile : “Chilia din Fundul Pesterii” si “Pestera Gaurita” in secolele IV-V .

Ieromonahul Dorotei a ridicat la Ramnic manastirea Licura in timpul domniei lui Vlad Dracul . In aceasta manastire se respecta principiul samovlastiei . 20

Manastirea Nucet a fost ctitorita de parcalabul Gherghina , cumnatul lui Vlad Calugarul , si sotia sa Neagra , in anul 1501 . Manastirea este localizata in comuna Nucet din judetul Dambovita si poarta hramul « Sfantul Gheorghe « .21

La sfarsitul secolului al XV-lea a fost construita manastirea Bistrita din Valcea de catre boierii Craiovesti : Barbu , Parvu , Danciu si Radu . « Aceasta ctitorie a fost daramata de Mircea cel Rau , la 1509 ; a fost iarasi recladita si zugravita in timpul lui Neagoe Basarab , intre anii 1515-1519 , de boierii Craiovesti si de mesterii zugravi Dobromir , Dumitru si Chirtop . In anul 1684 Constantin Brancoveanu o repicteaza « .22 Vlad Calugarul I-a intarit 7 sate .

Schitul Sihastru din judetul Vrancea a fost cttitorit de hatmanul Sendrea in anul 1474 . Biserica a fost construita din lemn .

Au mai fost si alte sihastrii : in zona Dambovitei si Ialomitei sihastria Calugareni-Cobia intemeiata de calugarii de la manastirea Dealu ; sihastria Sfantul Nicolae-Cobia ; sihastria Viforita care este cea mai veche sihastrie de calugarite cunoscuta in judetul Dambovita , cu viata idioritmica . In secolul al XVI-lea voievodul Vlad Inecatul transforma sihastria in manastire si construieste o biserica ; sihastria Pestera Ialomicioarei si sihastria Pestera Dambovitei erau cele mai izolate , in adancul muntilor Fagaras . Schitul Golgota cu hramul Schimbarea la Fata , sihastria Corbii de Piatra , cea mai veche sihastrie de calugarite din Arges . Sihastria Namesti cu biserica sapata in piatra , cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul , schitul Sfanta Ana , judetul Prahova .

Manastirile din secolul al XVI-lea

Manastirile infiintate in secolele XIV-XV au continuat sa detina un rol important in viata religioasa . In secolul al XVI-lea se intemeiaza noi manastiri si schituri cu un avant si mai mare . Multe din schiturile construite in secolele anterioare devin manastiri .

In secolul al XVI-lea , cel mai de seama ctitor de manastiri a fost Neagoe Basarab . Alti ctitori au fost Radu Voda , Vlad Voda , Radu Voda Paisie , Mircea Ciobanul , Petru cel Tanar , Alexandru Mircea , Petru Voda Cercel , Mihai Viteazul , boierii Craiovesti si altii .

Manastirea Curtea de Arges este cea mai impozanta manastire a epocii post-bizantine . Aici a fost biserica episcopala pe care Neagoe Basarab a recladit-o . Sfintirea manastirii a avut loc in anul 1517 de catre Teolipt , patriarhul ecumenic . Patriarhul ecumenic Teolipt si soborul , la dorinta ctitorului au hotarat ca egumenii ei sa detina rangul de arhimandrit , cu dreptul de a purta bedernita la slujbe , cinste pe care n-au mai avut-o decat egumanii de la Tismana . Pe langa numeroase vase si obiecte de cult , manastirea a fost inzestrata cu felurite bunuri de catre Neagoe Bsarab si doamna Despina-Milita . Radu de la Afumati s-a ocupat de zugravitul bisericii . Matei Basarab a facut lucrari de reparatii si a recladit turnul clopotnita . 23

Neagoe Basarab a fost ctitorul multor biserici si manastiri . El s-a ocupat de zugravitul bisericilor manastirii Dealu , a refacut biserica manastirii Snagov si pe cea de la Tismana , a zugravit biserica manastirii Glavancioc .

Manastriea Viforata de langa Targoviste a fost intemeiata de catre domnitorul Vlad Voda Inecatul . Asezamantul a fost restaurat de Radu Mihnea si in 1635 a fost refacut complet de catre domnitorul Matei Basarab . In 1712-1713 Maria Brancoveanu inalta un zid inconjurator , construieste chilii noi si reface pictura . Hramul este Gheorghe . 24

Schitul Valea-Arges , manastirea Mislea-Prahova si bolnita manstirii Cozia au fost ctitorite de catre Radu-Voda Paisie ( 1535-1545 ) .

Mircea Ciobanul a fost ctitorul manastirii Carnul din judetul Buzau . Biserica a fost refacuta de catre domnitorul Matei Basarab . Tot Mircea Ciobanul a refacut schitul Iezeru (Cheia) din judetul Valcea si a facut restaurari la Snagov . 25

Manastirea Golgota a fost intemeiata de catre domnitorul Patrascu cel Bun in apropiere de Targoviste .

Manastirea Plumbuita a fost construita de Petru cel Tanar , Alexandru II Mircea si Mihnea Turcitul . Manastirea este localizata in Bucuresti si are hramul « Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul « .26

Manastirea Sfanta Troita “din jos de Bucuresti a fost ctitorita de catre Alexandru Mircea . In urma incendierii ei este refacuta din temelii de Radu Mihnea in secolul al XVI-lea manastriea a primit numele de manastriea Radu Voda .” 27

Sotia domnitorului Alexandru Mircea a ridicat manastirea din judetul Valcea numita manastirea Slatioarele de la Ocnele Mari .

Mihnea Turcitul a refacut manastirile Tutana din judetul Arges si manastirea Glavancioc . 28 

Sotia domnitorului Mihnea Mihnea Turcitul , doamna Neagra a construit o noua manastire la Aninoasa-Cislau pe locul unei manastiri mai vechi , facuta din lemn de inaintasii sai Vlaicu Culceru si sotia sa Anca . Traditia atribuie doamnei Neagra si manastirea Ciolanul din partile Buzaului . Hramul manastirii este « Sfantul Gheorghe « si « Sfintii Apostoli Petru si Pavel « .29

Domnitorul Petru Voda Cercel a refacut partial manastirea Mislea a lui Radu Paisie.

Manastirea Mihai Voda este ctitoria lui Mihai Viteazul zidita intre 1589-1591 .

Manastirea Comana a fost refacuta de catre domnitorul Radu Voda Serban (1602-1611) . 30

Sihastriile din secolul XVI din Buzau sunt : Gavanele in comuna Bozioru din muntii Buzaului cu hramul Adormirea Maicii Domnului , shastria lui Benedict . Sihastria Bradu din valea Salciei poarta hramul « Sfantul Mare Mucenic Dimitrie « .Sihastria Carnu ( Gura Teghii ) cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil a fost construita din temelie de Mircea Ciobanul , devenind manastire . 31 

Sihastria Motnau a fost sihastrie de calugari pana in a doua jumatate a secolului al XVI-lea cand devine manastire . Totodata se uneste cu sihastriile Agaton si Ioan Bogoslov pentru a trai in comunitate duhovniceasca avand acelasi eguman si aceeasi randuiala de viata . 32 

Sihastria Pinul din comuna Bratesti a fost sihastrie de calugari ctitorita de boierii din Sarata avand hramul Nasterea Maicii Domnului . « Vazand Matei Basarab ca sihastriile din muntii Buzaului sunt peste 30 la numar , afara de sihastrii din pesteri , si ca nu era acolo o manastire care sa se ocupe de organizarea lor , in anii 1647-1648 a inoit din temelie Sihastria Pinul , prefacand-o in manastrie de piatra , mama tuturor schitisoarelor de acolo«.33  

Alte sihastrii din secolul XVI in Buzau : sihastria Izvorani , sihastria Ratesti , schitul Sfantul Ioan Bogoslovul cu hramul Adormirea Maicii Domnului , schitul Cislau su hramul « Nasterea Maicii Domnului « , schitul Sfantul Gheorghe cu hramul BunaVestire .

Manastirea din Buzau din secolul al XVI-lea sunt : Izvorani ctitorita de catre episcopul Luca al Buzaului intre 1583-1604 cu hramul « Adormirea Maicii Domnului « . A fost ctitorita de vornicul Ivanis . Manastirea Banu a fost construita de Andronic Cantacuzino , vistiernic ; manastirea Valea Purcalului , manastirea Cornilie , manastirea lui Radu Postelnic-atestate documentar .

In codrii Vlasiei a fost intemeiata manastirea Cernica sau Sfantul Nicolae , de catre calugarii veniti de la manastirea tanganu . Biserica de lemn era inchinata Sfantului Ierarh Nicolae . Manastirea Cernica depindea de manastirea Tanganu . 34

Alte manastiri si schituri din codrii Vlasiei sunt : sihastria Schitul , schitul Manastirea cu viata idioritmica , sihastria Turbati cu hramul Adormirea Maicii Domnului , sihastria Fantanele , sihastria Sfantul Mercurie , sihastria Negresti cu hramul « Sfintii Arhangheli « , sihastria Crascioarele cu hramul « Sfantul Nicolae « devenita manastire cu numele manastirea Gura Cataluiului de spatarul Dan , Marcuta ctitorita de vistiernicul Dan , Banu din Buzau .

In tinutul Prahovei au fost intemeiate sihastriile : schitul Laposcu hramul « Sfantul Gheorghe « , sihastriile Ceptura cu hramul « Sfanta Treime si Intrarea in Biserica a Maicii Domnului « , sihastria Prahovita , sihastria Brebu avand hramul « Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil « ; Sihastria Sinaitilor ( Sinaia ) biserica cu hramul « Sfanta Ana « .  Shastria Sfantul Nicolae ambele sihastrii idioritmice . Alte sihastrii de pe valea Teleajenului sunt sihastria Valeni cu hrasmul bisericii « Adormirea Maicii Domnului « .

In judetul Dambovita au fost intemeiate sihastriile Schitul Barbatesti-Laculete cu hramul « Sfantul Ilie Tezviteanul « . Schitul Bunea cu hramul « Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil « ; sihastria Panaghia cu hramul « Adormirea Maicii Domnului « , rezidita de Mihail Checer, sihastria Calugareni, sihastria Manastirea cu hramul « Sfantul Haralambie «  , manastirea Cobia ctitorita de Badea Stolnicul .

In zona sihastria Tutana a fost refacuta de catre Mihnea Turcitul ; sihastria Robaia cu hramul « Sfantul Gheorghe « ; sihastria Corbii de Piatra in comuna Corbi a fost innoita si marita de catre monahia Magdalena fosta sotie a banului Hamza , schitul Aninoasa cu hramul « Sfantul Nicolae « , schitul Golesti cu hramul « Sfanta Treime « ; sihastriile din Valea Mare . Prima se numea sihastria Tanase Sihastrul cu hramul « Sfantul Ioan Teologul« , innoita si transformata in manastirea Valea Mare de jupanita Caplea din Golesti . Sihastria Ciocanul din comuna Bughea de jos , judetul Arges cu hramul « Intrarea in Biserica a Maicii Domnului « a fost intemeiata de sateni . 35 

In tinutul Oltului multi calugari se retrageau in singuratate pe varful muntilor , care au primit numele de « Calugarul « , Muntele lui Teofil , Dosul Tomei . Sihastria Ostrov a fost considerata manastire .

In preajma sihastriei Calugareni din nordul Olteniei iau nastere sihastrii ca : sihastria Catun denumita mai tarziu “Manastirea Catun ” . Hramul era “Nastera Domnului” .

« In comuna Turceni din judetul Mehedinti , traditia locala si toponimele amintesc de existenta unei sihastrii cu hramul « Pogorarea Duhului Sfant » , pe la inceputul secolului al XVI-lea . La sfarsitul aceluiasi secol , mica sihastrie este zidita din temelie si transformata in manastire de logofatul Stoica , sub numele de « Manastirea Stramba « .

Sihastria Topolnita din judetul Mehedinti ctitorita de Nicodim de la Tismana in secolul XIV a fost innoita si transformata in manastire in secolul al XVI-lea de catre boierii Craiovesti . 36

Sihastria infiintata in secolul XV de la Gura Motrului , Mehedinti , a fost innoita in secolul XVI de marele logofat Harvat si transformata in manastire . 37   

In judetul Gorj a fost infiintata « Pestera din Cheile Bistritei « cu doua biserici in pestera , una cu hramul « Intrarea in Biserica a Maicii Domnului « si a doua cu hramul « Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil « .

In judetul Valcea a fost intemeiat schitul Barbu , sihastria Pahomia , sihastria Jgheabul , sihastria Dintr-un Lemn . Sihastria Dintr-un Lemn este cea mai veche si importanta sihastrie de calugarite din Oltenia . Prima biserica de lemn a purtat hramul « Nasterea Maicii Domnului « . Bolnita de lemn este atribuita domnitei Anuta , fiica lui Mircea Ciobanul . Ea aduce de la Motru icoana Maicii Domnului facatoare de minuni la stejarul ce se afla aici , din care s-a facut apoi biserica si unde s-a savarsit dupa a sa dorinta . Actuala biserica a fost de Preda Brancoveanu intre anii 1634-1635 . Serban Cantacuzino i-a adaugat pridvorul . 38 

Manastirea Patrunsa ctitorita in secolul XV , a fost innoita de Barbu Craiovescu in anul 1500 . 39

Sihastria Bistrita este cea mai veche sihastrie din judetul Valcea dupa Nucet si Cozia ce dateaza din secolul XIV . Este pomenita pentru prima data intr-un hrisov de la Vlad Calugarul din 1491-1492 . Distrusa din temelie de Mihnea cel Rau in 1509 , a fost refacuta de Craiovesti in timpul domniei lui Neagoe Basarab in 1519 . 40  

Tot boierii Craiovesti au ctitorit manastirea Brancoveni din judetul Olt cu hramul « Sfantul Nicolae « , manastirea Sadova din judetul Dolj cu hramul « Sfantul Nicolae« , manastirea Strehaia din judetul Mehedinti , schitul Papusa , meteoc al Bistritei si schitul Zdrelea ( Roaba ) din judetul Dolj , meteoc al manastirii Xenofon din Muntele Athos.41

In judetul Olt a fost cttitorita manastirea Seaca-Mustesti cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” ; manastriea Calin , ctitorita de Vlad banul si fratii sai Dumitru parcalabul si Balica spatarul ; schitul Clocociov-Slatina cu hramul « Sfintii Arhangheli « , refacut de Mihai Viteazul .

In judetul Dolj au luat fiinta : schitul Ciutura cu hramul « Sfintii Voievozi « , manastirea Cretesti cu hramul « Sfantul Ioan Botezatorul « , innoita de Hamza banul din Cretesti in secolul XVI , schitul Panaghia .

Toate sihastriile au fost la inceput mici asezari ale pustnicilor intemeiate cu scopul de a fi mai aproape de Dumnezeu prin posturi , studiul Scripturii si rugaciuni .

In judetul Olt , Dolj si Mehedinti se intalnesc numeroase toponime de provenienta calugareasca . Multe sate se numesc : Calugarul , Chilii , Calugareasca , Calugareni , Schitu. Alte toponime ce atesta viata sihastreasca pe aceste meleaguri sunt :   

Manastirile din Banat , Transilvania si Maramures

Manastirile din Banat

Banatul este din punct de vedere cronologic dupa Dobrogea a doua zona a tarii in care s-a dezvoltat monahismul . Inca din secolele VII-IX , in muntii Banatului existau sihastrii . Primele asezari calugaresti atestate documentar dateaza din a doua jumatate a secolului X . « Incepand din secolul XI , o data cu adancirea divergentelor religioase dintre Rasarit si Apus , s-a simtit in Banat , mai ales in partea de nord –vest ,un tot mai pregnant prozelitism «catolic sustinut de manastirile franciscane din sudul Ungariei .Acestui val de penetrare i se opunea cu indirjire sihastriile si manastirile ortodoxe care incepeau sa devina adevarate cetati de aparare a Ortodoxiei la poarta dintre Rastrit si Apus » 42

 Manastirea Partos este localizata in judetul Timis . Hramul manastirii este « Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil « . In secolele XIV-XV a fost sihastrie avand calugari romani si sarbi . « Istoriografia straina afirma ca manastirea Partos a fost construita spre sfarsitul secolului al XV-lea de despotul sarb Ioan Brancovici . « 43

Manastirea Saraca din judetul Timis era numita si Semlac . Traditia locala atesta ca in secolele XII-XIII exista o puternica asezare sihastreasca . Bisericva avea hramul “Aducerea in Biserica a Maicii Domnului” . In secolul XIII-XIV devine manastire . “In anii 1270-1271 sihastria Saraca era deja manastire si desfasura o intensa activitate de rezistenta ortodoxa . La inceputul secolului XV superiorul calugarilor franciscani raporta ca aceasta manastire este o pepiniera de « schismatici « ” . 44

In sudul Banatului a fost ctitorita manastirea Mesici in secolul al XIII-lea iar in secolul al XV-lea a fost refacuta de despotul Iovan Brancovici .

Manastirea Bazias este localizata localitatea Bazias din judetul Caras-Severin fiind ctitoria Sfantului Sava ; alte manastiri di judetul Caras-Severin sunt : Cubin , Voilovita , Zlatita , Cusici , Mracunea . 45

Manastirea Mracunea a fost o sihastrie mica transformata in manastire de catre calugarii sarbi si bulgari . Ea s-a bucurat de danii din partea domnitorilor Tarii Romanesti . Odata cu caderea Constantinopolului ( 1453 ) sihastrii de la Mracunea parasesc manastirea de frica turcilor si seretrag in adancul muntilor . 46   

Manastirea Ilidia a fost intemeiata in secolul al XIV-lea pe locul unei sihastrii din secolul XIII de catre « cnejii romani « . Rolul calugarilor de aici era asa de mare in apararea satelor de prozelitismul catolic , incat Ludovic cel Mare si urmasii lui au ruinat manastirea . Reinfiintata in secolul XVI ajunge din nou in paragina in timpul ocupatiei otomane . 47

Satul Manastiur , comuna Manastiur-Faget si satul Manastur , comuna Vinga- Arad , ambele sate au fost la inceput sihastrii , apoi manastiri pana insecolul XVIII cand sunt desfiintate . 48

« Manastriea Hodos-Bodrog , pe valea inferioara a Muresului , pare sa dateze , dupa ultimele cercetari din secolele XIV-XV . Nu departe de acesta se afla manastirea ortodoxa , azi sarbeasca , Bezdin , ridicata in secolul al XVI-lea pe locul uneia mai vechi distrusa in timpul marii invazii a tatarilor din 1241-1242 . « 49

Manastirile din Transilvania

In Transilvania , manastirile si sihastriile romanesti mai ales din secolul al XII-lea au fost desfiintate sau inlocuite cu calugari de rit latin . Cu toate acestea monahismul de pe aceste meleaguri nu se stinge ci continua prin organizarea manastirilor mici , cu cate 2-3 calugari incepand din secolul al XV-lea . Majoritatea sihastriilor si manastirilor mici au fost organizate de calugari sau credinciosi . « Asemenea modeste  « manastiri  « care purtau de regula numele satului respectiv erau peste 150 in Transilvania prin secolul XVI « . 50

In Tara Hategului monahismul a fost influentat si intretinut de manastirile si domnii Tarii Romanesti .

Sihastria Prislop din Silvasul de Sus este printre cele mai vechi si renumite din Transilvania . Primii sihastrii s-au stabilit in Prislop in secolele XIII-XIV . Biserica de lemn avea hramul « Sfantul Ioan Teologul « . « Prin anul 1400 , din motive necunoscute , Cuviosul Nicodim se stabileste pentru cativa ani la Prislop . Aici innoieste biserica si chiliile cu ajutoare de la Mircea cel Batran , aduna in jurul sau 30 de sihastri , afara de cei care se nevoiau singuri in poienile muntilor si introduce viata de obste « . 51

La influenta directa si personala a lui Nicodim , sihastria Prislop s-a situat in fruntea sihastriilor din Transilvania . Totodata Prislopul devine meteoc al manastirii Tismana . In secolul XVI a fost zidita din temelie de Zamfira fiica lui Moise Voievod din Tara Romaneasca . 52

Sihastria Plosca dateaza din secolul XIV fiind infiintata de ucenicii lui Nicodim . Ea devine renumita bucurandu-se de danii si ajutoare de la boieri si de la familia Huniaziloriar in secolul XV devine manastire avand calugari romani , greci si sarbi .

Sihastria Saliste din Sibiu a luat fiinta in secolul XV . In secolul XVI ea devine manastire . Alte sihastrii Rachitoasa , Sasausi , Sasciori , Sibiel , Brancoveanu sau Sambata de Sus m Arpasul de Jos , Berivoiul Mare , Breaza , Dragusor , care devine manastire fiind sub influenta manastirii Bistrita din Oltenia , sihastria Recea de Jos si Recea de Sus , sihastriile din Vistea .

Sihastria Scorei dateaza din secolul XIV . “In anul 1391 Mircea cel Batran daruieste satul Scorei din “ducatul Fagaras” boierilor sai Stanciu si fratelui Calin , ca recompensa . Apoi Stanciu se calugareste probabil la Cozia , intemeiaza o mica sihastrie in vatra satului Scorei si ajunge cel dintai si egumen”. 53 Sihastriile din comuna Sinca Veche au fost intemeiate in secolele XVI-XVII in numar de cinci . Un document din anul 1758 aminteste de cinci sihastrii in aceasta comuna . Prima sihastrie se afla la Testioara ; a doua la locul numit Stramba ; a treia in valea Larguta ; a patra la locul numit Pe Cretul si a cincea tot in vatra satului , la un locul nenumit.54

In muntii Apuseni traiau eremitii ; cuvantul eremit deriva din grecescul « eremitis « care inseamna inchisi . Eremitii erau sihastrii veniti de la muntele Athos de origine romani .

Sihastria Geoagiu a fost intemeiata in secolele XV-XVI de catre calugari , care depindeau de manastirea Ramet . In secolul XVI Ioan Logofatul din Pitesti zideste din temelie manastirea Geoagiu .55

Sihastria Bulzu intemeiata de sihastrii depindea de manastirea Ramet ; sihastria Afteia ( Cioara ) ; sihastria Feleac din Cluj . In a doua jumatate a secolului al XV-lea sihastria Feleac este innoita devenind manastire si episcopie . In aceasta manastire exista scoala de caligrafi pentru carti de slujba si scoala de invatatura pentru preoti .

Manastirea Lupsa de pe valea Ariesului a fost intemeiata in secolul XIV de calugari. In secolul XVI e considerata manastire . 56

Manastirea Lancram a fost zidita de boierii din Tara Romaneasca , la jumatatea secolului XVI .

Manastirile din Maramures

In Maramures , monahismul a patruns de la Muntele Athos si din Bizant in secolul al XIII-lea .

Cea mai veche manastire atestat documentar in Maramures este manastirea Peri ( secolele XIII-XIV ) . Ea a fost construita de catre Sas Voda si fiii sai Balita si Drag pe locul unei sihastrii . Manastirea ajunge stavropighie siv exarhat patriarhal peste nordul Transilvaniei .

Sihastria Barsana numita si « Dealul Popii « dateaza din secolul al XIV-lea din lemn fiind sub protectia boierilor Barsanescu . La sfarsitul secolului XIV , Balita si Drag , fiii lui Sas Voda innoiesc sihastria si o transforma in manastire .

Sihastria din Ieud dateaza din secolul XV si are hramul « Sfintii Trei Ierarhi « . In secolul XVI era manastire renumita . Calugarii manastirii Ieud raspandeau in sate carti de rugaciuni .

Monahismul in Bistrita-Nasaud a ajuns mai tarziu . Cea mai veche manastire este din secolul al XV-lea . Manastirile si schiturile erau mai mici , fiind construite din lemn avand caracter satesc .

Manastirea Episcopala Vad a fost intemeiata in secolul al XV-lea . Biserica era din lemn si avea hramul “Adormirea Maicii Domnului” . Stefan cel Mare construieste biserica din piatra si transforma sihastria in manastire , supunand-o catatii sale de refugiu de la Ciceu. Tot Stefan cel Mare a infiintat la Vad un scaun episcopal pe care regele Ungariei Vladislav il pomeneste ca arhiepiscopie . Petru Rares innoieste manastirea si episcopia de la Vad , inzestrand-o cu danii . Aici a existat o scoala de caligrafi si o scoala teologica fiind si resedinta pentru episcopi . 57 Sihastrii din secolul XVI care au devenit manastiri : Minula , Telciu , Deda , Toplita , Cuhea .

Alte sihastrii mici din secolul XVI au fost : Hodac , Ibanesti , Ursna , Obarsia , Milasul Mare , Sanmartinul de Campie , Ciocnean , Leschia , Mica sau Slamina , Stramba Fizesului , Tresnea , Rebra Mica si Rebra Mare , etc .

Manastirile din Moldova

Si in Moldova , ca si in Tara Romaneasca si Transilvania au existat schituride lemn ridicate in munti sau in locuri retrase unde traiau calugari , iar pe aceste sihastrii au fost ridicate noi lacasuri numite manastiri .

Monahismul s-a raspandit in Moldova incepand cu secolele X-XI din Dobrogea , din muntii Buzaului , din Bizant si de la Muntele Athos . Dupa anul 1053 cand are loc despartirea Bisericii de Apus de Biserica Rasariteana are loc o puternica raspandire a monahismului in Moldova datorita calugarilor misionari veniti in Moldova cu scopul contracararii prozelitismului catolic .

In nordul Moldovei viata monastica a aparut inca din secolul al XIII-lea . In secolul XIV are loc o dezvoltare a monahismului infiintandu-se multe schituri si manastiri . Tot acum iau fiinta mici sihastrii numite « fratii « cu viata de obste ca de exemplu : Fratia Sfantului Nicolae din Lunca Siretului , sihastria Sfantul Nicolae de la Radauti si altele .

Manastiri din secolul al XIV-lea

Sihastria Sfantul Lavrentie sau Leontie a fost infiintata de Leontie de Radauti in codrii Vicovului , sub domnia lui Petru Musat ( 1375-1391 ) . A fost cea mai vestita sihastrie din nordul Moldovei . In secolul XV a devenit manastire iar in secolul XVI a fost meteoc al manastirii Putna . 58

Sihastria Moldovita a fost intemeiata de catre calugari . Aceasta sihastrie este marita de Radu Musat iar Alexandru cel Bun o transforma in manastire . Manastirea Moldovita este atestata documentar din 31 Octombrie 1402 . Moldovita a fost reconstruita de catre Alexandru cel Bun dupa anul 1410 . Actuala manastire Moldovita este ctitoria lui petru Rares : « Cu vointa Tatalui si conlucrarea Fiului si savarsirea Sfantului Duh a binevoit binecredinciosul lui Iisus Hristos , Io Petru Voievod din mila lui Dumnezeu , gospodar al pamantului Moldovei , fiul lui Stefan cel Mare , sa zidesc biserica Moldovitei cu hramul « Buna Vestire « in anul 7040 « . 59 Manastirea a primit multe danii in timpul lui Alexandru cel Bun , in timpul lui Ilias si Stefan si din partea multor boieri . 60 Este monument UNESCO .

Sihastria Voronet cu hramul bisericii “Sfantul Gheorghe” , este prima asezare monahala cunoscuta in acest loc . Dupa retragerea lui Daniil Suhastrul la Voronet , sihastria a devenit spre sfarsitul secolului XV cea mai vestita vatra isishasta din nordul Moldovei . In secolul al XV-lea Stefan cel Mare a inaltat o biserica de piatra cu acelasi hram . 61 A fost construita in 3 luni si 3 saptamani . Pictura a fost realizata in interior dar sin in exterior in timpul domniei lui Petru Rares . Aici s-a gasit “Apostolul” si “Psaltirea” , unele din cele mai vechi manuscrise romanesti , din secolul XVI . In 1547 a fost refacuta de mitropolitul Grigorie Rosca . In prezent este monument UNESCO . 62

Sihastria lui Dorotei si Platon a fost intemeiata in secolul XIV de calugarii Dorotei si Platon . Ei au adunat in jurul lor calugari si au construit doua biserici din lemn .

Sihastria Rarau a fost intemeiata de catre calugarul Sisoe . In secolul XVI sihastria a fost innoita de boierul Dodu , numindu-se « Sihastria Dodu « .

Sihastria Probota sau Sfantul Nicolae din Poiana a luat fiinta la inceputul secolului XIV fiind una din cele mai vechi sihastrii din Moldova . Biserica purta hramul « Sfantul Nicolae « . Petru Musat a zidit o biserica de piatra devenind manastirea Probota . A fost innoita in intregime de catre Stefan cel Mare si mai tarziu de Petru Rares . Aici au fost ingropati mama si sotia lui Stefan cel Mare , Petru Rares, , sotia si fiul sau . 63

In muntii Stanisoara fiind locuri retrase s-au intemeiat multe sihastrii si manastiri .

Sihastria Bogdanesti-Risna a fost innoita de domnitorul Bogdan I . De la el s-a numit « Schitul Bogoslov « sau « Sihastria Bogdanestilor « . « Sihastria s-a extins si mai mult sub Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare , fiind innoita de Bogdan cel Orb . Episcopul Macarie si Petru Rares , au mutat acesta sihastrie cu 3 km. mai spre munte , zidind din temelie in locul ei actuala manastire Rasca in anii 1542-1546 . « 64Viata sihastreasca din muntii Neamt a fost marcata de cateva caracteristici intalnite numai in acesta zona : asceza si tendinta de desavarsire dusa pana la jertfa . Calugarii umblau desculti si cu trupul gol , dormeau pe scaun , posteau desavarsit .

Sihastria Neamt este considerata cea mai veche sihastrie din Moldova . In secolul XIV sihastrii si-au intemeiat un schit si o biserica cu hramul « Sfantul Ioan Teologul « . Este cea dintai sihastrie atestata documentar in vatra actuala a manastirii Neamt . Voievodul Petru Musat ( 1375-1391 ) zideste biserica din piatra iar sihastria devine manastire . In secolul XV Alexandru cel Bun ( 1407 ) si Stefan cel Mare ( 1497 ) reinnoiesc integral manastirea . 65 »Manastirea Neamt a fost unul din asezamintele cu o contributie importanta la dezvoltarea culturii si artei romanesti medievale ; aici a functionat scoala de caligrafi si miniaturisti intemeiata de Gavriil Uric . In secolul al XVI-lea au trait aici vestitii cronicari Macarie si Eftimie iar in secolul al XVIII-lea Paisie Velicikovski  ».66  

Sihastria de maici Boistea-Topolita a devenit meteoc al manastirii Neamt la fel la manastirea Hang primind danii de la domnitorii Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare .

Sihastriei Bistrita i s-a ridicat biserica de catre Petru si Roman Musat . Alexandru cel Bun construieste biserica de piatra cu chilii si transforma sihastria Bistrita intr-o renumita manastire voievodala . 67 « In 1407 , Alexandru cel Bun a acceptat ca manastirea sa si cea de la Neamt , sa fie impreunate sub o singura conducere , a egumenului Dometian , caruia i se rezerva dreptul de a-si alege singur urmasul in egumenie , fara vreun amestec din afara . Domnitorul ctitor i-a facut numeroase danii « . 68 Manastirea avea drepturi asupra celor 50 de sate . Alexandru cel Bun a fost inmormantat aici . Lucrari de restaurare au facut domnitorii Stefan si Petru Rares , iar Alexandru Lapusneanul a reconstruit manastirea care se pastreaza pana in prezent .

Sihastria lui Dragos este considerata prima sihastrie din Ceahlau . A fost reinnoita de Dragos Voda . Sihastria de la Obarsia Tazlaului din judetul Neamt a fost intemeiata de catre calugari anahoreti . In timpul domnitorului Alexandru cel Bun , boierii Toder si Lie intemeiaza in locul sihastriei manastirea de la Obarsia Tazlaului . Ea a dosparut la sfarsitul secolului XV dupa aparitia manastirii Tazlau a lui Stefan cel Mare , care a zidit din temelie biserica din piatra si chilii , transformand sihastria Tazlau in manastire voievodala . Sihastria Tazlau este considerata printre cele mai mari din Moldova .

Sihastria lui Nichita din Tazlau a fost intemeiata da calugarul Nichita si alti calugari .

In tinutul Vrancei a existat un isihasm autohton satesc pana in secolele XV-XVI . Calugarii nu aveau biserici ci mergeau in biserica din sat .

In podisul Moldovei a fost intemeiata sihastria de pe valea Dobrovatului de catre calugari . In secolul XV datorita numerului mare de calugari din valea Dobrovat i se schimba numele schitului in « Sihastria Calugareni « sau « Valea Calugarilor « . In secolul XV se mai intemeiaza o sihastrie langa paraul Dobrovat cu numele de « Sihastria de la Obarsia Dobrovatului « . Tot in secolul XV calugarul Giurgiu din Calugareni transforma schitul Dobrovat in manastire inaltand o biserica noua si chilii . L afel si sihastria de la Obarsia Dobrovatului este amintita ca manastire la sfarsitul secolului XV . Stefan cel Mare inalta la Dobrovat o manastire voievodala si ii ofera danii . 69

Manastirea Malinesti din Vaslui dateaza din secolul XIV cu hramul « Adormirea Maicii Domnului « .

Manastirile din secolul al XV-lea

In aceasta perioada monahismul moldovean a trait cea mai glorioasa epoca din istoria sa  , cu zeci de manastiri voievodale , cu vestite scoli de caligrafi , copisti , miniaturisti si cu peste 100 de schituri si sihastrii .

In nordul Moldovei Daniil Sihastrul , ucenic al lui Lavrentie de Radauti este consuderat intemeietor al vietii isihaste in valea paraului Putna . Saptamana o petrecea singur in chilia sapata in piatra cu propriile maini , iar in sarbatori savarsea Liturghia in paraclisul chiliei , dadea sfaturi ucenicilor sai , mangaia oamenii care veneau la el . El a plecat la manastirea Voronet .

Sihastria Putnei a fost intemeiat de catre calugarii ucenici ai lui Daniil sihastrul care s-au raspandit in Carpatii de nord intemeiind alte sihastrii . 70

Sihastria lui Chiriac a fost intemeiata de Chiriac , ucenic al sihastrului Daniil . El a fost primul sihastru cunoscut din valea Bistritei .

Sihastria Sucevita a fost intemeiata de ucenicii lui Daniil Sihastrul . La inceputul secolului al XVI-lea Calistrat Sihastrul a innoit sihastri care s-a numit apoi Sihastria lui Calistrat , transformansu-se apoi in manastire . 71

Sihastria Dragomirna a fost intemeiata de catre calugari . Mitropolitul Anastasie Crimca a construit biserica de piatra iar apoi a infiintat o manastire de calugari .  

In muntii Stanisoara a fost intemeiata sihastria lui Nil si Pahomie . Pahomie l-a indemnat pe Alexandru Lapusneanul sa zideasca pe locul sihastriei manastirea Slatina .

Manastirea Humor este menitionata documentar in secolul XV fiind una din cele mai vechi si importante manastiri din Moldova . E ctitoria vornicului Oana . A primit danii si sate de la domnitorii Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare . Logofatul Toader Bubuiog a rezidit bisrica care exista si astazi . 72

Sihastria lui Agapia a fost infiintata de calugarul Agapie si ucenicii sai . In secolul XVI , calugarul Efrosin a ridicat o noua biserica si a facut chilii . Sihastria s-a numit sihastri alui Efrosin apoi manastirea Sfantul Mihail . 73

Sihastria Muntele Scaunele din muntii Agapiei a devenit manstirea Agapia Veche sub domnitorul Petru Rares care a ridicat biserica din piatra .

Sihastria lui Vasian si Zosima a fost intemeiata de calugari nemteni . Dregatorul Zosima devenit sihastru a innoit schitul ; sihastria Bisericani s-a numit prima data sihastria lui Iosif . Ea este prima si singura asezare monahala romaneasca care aduce regula de viata numita »achimita » , adica neadormita , dupa traditia manastirii Studion din Constantinopol . In secolul XVI domnitorul Bogdan cel Orb a ridicat biserica de piatra .

Sihastria Ceahlaului a fost ridicata in locul sihastriei lui Dragos . Sihastria Calugareni a fost intemeiata de calugari iar in secolul XVI Petru Rares a ridicat o biserica de lemn .

Pe muntele Ceahlau se intalnesc numeroase denumiri toponimice sihastresti ca : Turnul Sihastrului , Piciorul Sihastrului , Poiana Sihastru , Paraul Calugarului , Chilia lui Ghedeon . Muntele Ceahlau este singurul munte romanesc care are hram anual : Schimbarea Domnului la Fata .

Manastirea Varzaresti este cea mai veche din Basarabia amintita intr-un document din secolul al XV-lea de pe vremea lui Alexandru cel Bun .

Manastirea de la cetatea Ismail din Bucovina numita « Cetatea «  avea biserica cu hramul « Adormirea Maicii Domnului « . « Ambele chilii domnesti alcatuiau pe vremuri cate o manastire fiecare , locuite de monahi . Manastirea Sfantul Nicolae depindea de caracalul de pe Muntele Athos « . 74

Documentele lui Alexandru cel Bun si a urmasilor sai mentioneaza si alte manastiri , astazi fiind disparute : Ciunca Stan in zona Tecuci , Bozieni-Roman , Ignat din Soci , doua manastiri ale lui Cernat Ploscarul , Sfantul Dumitru , Sfantul Nicolae din Tazlau care era sub ascultare de manastirea Bistrita , manastirea de la Horodnic langa Radauti , Carligatura , Chilia lui Manase langa Barlad , Dragomir si Simion de la Calinesti , Filipeni de langa Tecuci , Recea in zona Barlad , Ciunca Stan in Tecuci , Cernat de la Cracau , Bahui , Sfantul Ioan , manastirea Martei Calugarita , Rosiori , Pangarati .75

« Alte 5 manastiri existau in prima jumatate a secolului al XV-lea in satele Soltanesti, Soldesti si Ciorasti din tinutul Tutova precum si stravechiul sat Barladesti « . 76

Alte manastiri disparute : manastirea fratilor Petre Oana si Duma din tinutul Vaslui , manasirea din Poiana Muncelului din Suceava , manastirea Rotopanesti langa Suceava , manastirea Dienetului din Bacau , Manesti , manastiri indicate de toponime ca : Dealul Manastirii , Chilii , Calugara , Calugareni .

Manastirile veci mentionate documentar si datate inainte de jumatatea secolului al XV-lea constituie dovada amplorii constructive din Moldova inainte de epoca lui Stefan cel Mare .

Manastirile din a doua jumatate a secoluli XIV si inceputul secolului XV , Neamt , Probota , Moldovita , Bistrita , Humor , Bohotin , se mentin si in timpul domniei lui Stefan cel Mare . El imbunatateste aceste locasuri si mai intemeiaza si altele noi . Manastirile Moldovita , Probota , Horodnic si manastirea lui Iatco , au beneficiat de danii din partea lui Stefan cel Mare . Manastirile Neamt , Bistrita si Dobrovat au fost imbunatatite de domnitor. Manastirea Borzesti a fost ridicata intre anii 1493-1494 pe locul sihastriei Borzesti din timpul lui Bogdan I .

Manastiri ctitorite si inzestrate in intregime de domnitorul moldovean sunt : Putna , Voronet , Tazlau , Sfantul Ilie si Caprianul .

Manastiea Putna a fost construita intre 1466-1470 . I s-au facut danii de sate , mori, peste , sare , scutiri de vama , iezere , prisaci . Manastirea Putna a devenit cel mai important centru artistic si cultural al tarii . Aici au fost ingropati : Maria de Mangup , a doua sotie a domnitorului , fiii sai Petru si Bogdan , domnitorul Stefan cel Mare , Doamna Maria Voichita , Bogdan cel Orb , Maria-fiica lui Stefan cel Mare , Stefanita Voda si doamna Maria , prima sotie a lui Petru Rares . 77

Manastirea Voronet a fost construita pe locul unei manastiri de lemn mai veche unde a trait Daniil Sihastrul .

Manastirea de la Tazlau a fost inzestrata in 1481 cu 3 sate iar in 1481 mai primea inca 5 sate . Alte doua manastiri au fost inchinate Tazlaului : manastirea de la Huba si manastirea de la Racatau . Stefan cel Mare a construit o biserica noua la manastire .

Manstirea Sfantul Ilie a fost ctitorita in 1488 pe locul unei sihastrii mai vechi .

Imunitatile manastirilor erau : fiscale ( satele manastiresti erau obligate sa plateasca dari catre manastire ) , comerciale ( afeau drept la comert scutit de vami ) , judiciare ( taranii si preotii din satele dependente de manastiri erau judecati de egumen , nu de dregatorul domnesc ) , de jurisdictie ( preotii satelor manastiresti erau scosi de sub autoritatea chiriarhului local ) .

Stefan cel Mare a confirmat 125 de sate cu tarani dependenti de manastiri fiind danii domnesti si particulare .

« Noua istoriografie din tara noastra a aratat ca scopul urmarit de Stefan cel Mare prin inzestrarea acestor manastiri a fost acela de a slabi puterea marilor boieri , care n-au aprobat politica sa decat in numar restrans . Domnitorul a tinut seama de faptul ca in vistieriile manastiresti putea gasi oricand ajutorul banesc de care avea nevoie atunci cand tara era amenintata de turci sau de alti dusmani « . 78 

Manastirile din secolul al XVI-lea

In acest secol , procesul de intemeiere de noi manastiri din vechile sihastrii este si mai ridicat in Moldova decat in secolele anterioare . In secolulXVI s-au intemeiat din sihastrii 25 de manastiri si 7 schituri .

Sihastria Cosula a fost infiintata de calugarii de la Probota . In secolul XVI , vistierul Mateias , ajutat de Petru Rares a ridicat biserica de piatra si a transformat sihastria in manastire . 79

Alte sihastrii : Sihastria din Codrul Pascanilor sau « schitul Bradesti « , sihastria lui Chiriac din muntii Neamt cu metania din manastirea Neamt , sihastria din poiana Trapezei din muntii Neamt , sihastriile Almas , Tibucani tot din muntii Neamt ; Inspre Ceahlau s-a infiintat   sihastria Poienile Ceahlaului . In 1599 Ieremia Movila ridica o biserica noua iar sihastria devine manastire .

Sihastria de maici Valeni din Piatra Neamt a fost innoita de catre domnitorii Petru Rares , Alexandru Lapusneanul si Petru Schoipul devenind manastire .

Sihastria Doamna din Piatra Neamt a fost intemeiata de calugari . Ulterior , sotia lui petru Rares , Doamna Elena a ridicat o biserica de lemn cu hramul « Sfintii Apostoli « .

Alte sihastrii au fost : schitul Magura-Targu , manastirea Raducanu-Targu Ocna , schitul din Poiana Prahii , sihastria Valea Neagra din Vrancea sau schitul Vrancea .

Petru Rares a ridicat Moldova la prestigiul de care s-a bucurat in timpul domnitorului Stefan cel Mare . El a construit si innoit manastiri si biserici si a inceput sa picteze si exteriorul bisericilor .

Manastirea Probota a fost construita in secolul XIV de Stefan I Musat . Biserica a fost reconstruita din temelii de catre Petru Rares si a fost pictata in interior si in exterior . Ea a devenit necropola domneasca a familiei domnitorului Petru Rares .

Manastirile Sfantul Gheorghe din Harlau , Humor , Moldovita , Arbore , Balinesti si Voronet au fost pictate in exterior si interior la dorinta lui Petru Rares .

Manastirea Rasca langa Falticeni a fost ridicata in anul 1542 de catre domnitorul Petru Rares fiind zugravita de Stefan , fiul sau .

Vistiernicul Ieremia devenit calugarul Evloghie a ctitorit manastirea Salajani in 1527-1528 pe care a inchinat-o manastirii Moldovita . Manastirea Humorul , ctitorie boiereasca ruinata in secolul XVI , este refacuta de catre logofatul Toader Bubuiog . A mai primit danii de la ctitor . In a doua jumatate a secolului al XVI-lea au fost ctitorita manastiri de domnitorii Alezandru Lapusneanul , Petru Schiopul , de Movilestii si de catre boieri .

Manastirea Slatina de langa Falticeni a fost considerata cea mai de seama ctitorie a lui Alezandru Lapusneanul . A fost inzestrata cu danii si bogatii de catre stitor devenind necropola familiei domnitorului . 80

Manastirea Pangarati in apropiere de Piatra Neamt a fost intemeiata de Simion Calugarul in timpul lui Stefan cel Mare . Alexandru Lapusneanul a construit biserica din piatra .

Alexandru Lapusneanul a ridicat si manastiri de calugarite-manastirea de peste Vale. A fost distrusa apoi refacuta de Ieremia Voda Movila care i-a facut multe danii . Tot el intemeietorul manastirii Sfantul Nicolea inchinata Zografului . Ridcarea din temelii a bisericii manastirii Bistrita a fost facuta tot de catre domnitorul Lapusneanu .

Petru Schiopul este ctitorul manastirii Galata din Iasi ; manastirea Hlincea este ctitoria fiicei lui Petru Schiopul , Maria , localizata in apropiere de Iasi .

Familia Movilesti a zidit manastirea Sucevita care a beneficiat de danii din partea ctitorilor . Postelnicul Toader Movila a intemeiat manastirea de la Burdujeni numita Todireni, langa Suceava .

Manastirea Golia din Iasi a fost intemeiata de logofatul Ioan Golia in timpul lui Lapusneanul .

O alta ctitorie boiereasca a fost manastirea Balica tot din Iasi numita si Galata de Jos sau Frumoasa ctitorita de Melentie Balica hatmanul si inchinata manastirii Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai .

Manastirea Secu a fost intemeiata de Nestor Ureche ( tatal cronicarului Grigore Ureche ) care era vornic si de sotia sa Mitrofana .

« Unele manastiri asezate pe unele mosii erau daruite altor manastiri mai mari sau unor persoane particulare : in 1528 , Petru rares daruia lui Bogdan medelnicerul satul Gaiceni si cu manastirea . In 1558 , Alexandru Lapusneanul intarea lui Nistor si rudelor sale satul Dragesti pe Cobala , cu un loc de moara si cu o manastire « . 81

Manastirile minoritatilor din Romania in secolele XII-XVI

Manastirile armene ortodoxe

Manastirea Hagigadar-se afla in judetul Suceava . Dateaza din anii 1512-1513 din timpul domnitorului Bogdan al III-lea cel Chior . Manastirea a fost cunoscuta cu numele de « Metocul armenesc « .

Manastirile sarbesti ortodoxe

Manastirea Bezdin se afla in judetul Arad . A fost construita in anul 1539 pe locul altei manastiri distrusa in 1242 de tatari . A fost manastire de calugari . A fost distrusa de turci si a stat un timp parasita . 82

Manastirea Bazias se afla in judetul Caras Severin . « Se afirma ca a fost ctitorita de catre Sfantul Sava pe locul unei alte manastiri din anul 1225 si ca a apartinut odata de patriarhia sarba de la Peci ( Kosovo ) . Satul in sine s-a format datorita existentei manastirii« . 83

Manastirea Zlatita se gaseste in judetul Caras Severin . « Dupa traditie manastirea a fost ctitorita de insusi Sana Nemanici , primul arhiepiscop sarb , cu hramul « Sfantul Sava« 84 

Dupa traditie , manastirea Cusici este ctitoria despotului sarb Iovan si a apartinut candva manastirii Studenita ( Kosovo ) . Ruinele manastirii sunt localizate langa satul Zlatita, comuna Socol din judetul Caras Severin . Momentan se afla in reconstructie . 85

Capitolul 4

Manastirile catolice din Transilvania in secolele X-XIV

“Cea dintai incercare de catolicizare a populatiei ortodoxe din Transilvania se porneste documentar in anul 1204 , cand papa Inocentiu al III-lea scrie episcopului de Oradea sa cerceteze starea manastirilor grecesti ( ortodoxe ) din Ungaria si sa infiinteze un episcopat pentru greci , supus nemijlocit papei .”1

“Organizarea bisericeasca catolica ar fi de neconceput fara crearea unor asezaminte monastice . Benedictinii sunt semnalati in manastirile Pancota ( 1177 ) , Bistrita sau Bisere (1183) . La sfarsitul secolului al XII-lea au aparut calugarii cisterciti care au intemeiat manastirea Igris , langa manastirea Hodos-Bodrog” . 2

Multe din manastirile de rit ortodox existente in Transilvania in secolele X-XIV au devenit posesiuni benedictine . Manastirea Hodos-Bodrog nu a fost predata calugarilor cistercini sau benedictini , in schimb manastirea de la Butci , Achtummnostora si altele au devenit posesiuni benedictine .

O parte a manastirilor ortodoxe au reusit sa supravietuiasca si dupa prabusirea voievodatului lui Ahtum sau au fost create in perioada care a urmat anului 1028 . In secolele X-XIII erau in functiune mai multe manastiri ca : Ahtummonostora , Geladmonostora ( Geled ) . Alaturi de acestea trebuie semnalata si manastirea Kenezmonostora ( 1192 ) , Kemeche Prodanmonostora ( azi Prodeanul ) , Rahontamonostora , Tomposmonostora . Ele erau in functiune in anul 1233 dar unele au trecut in orbita unor ordine calugaresti occidentale .

Manastirea lui Ahtum a fost ridicata de Ahtum la sfarsitul secolului al X-lea si inceputul secolului al XI-lea in cetatea Morisena . Hramul manastirii a fost „Sfantul Ioan Botezatorul“ . Manastirea a fost gazda calugarilor ortodocsi greci . Prin 1036 regele ungur Stefan , oferea episcopului latin Gellert manastirea si biserica de la Cenad iar acesta le incredinteaza calugarilor benedictini adusi din Italia in frunte cu abatele Filip . 3

Manastirea de la Oroszlanus a fost ctitorita de catre Cianadinus , biruitorul lui Ohtum dupa 1028 , fiind manastire ortodoxa cu hramul « Sfantul Gheorghe « . Au fost adusi aici calugari de la Ahtummonostora , manastire cedata calugarilor latini . 4

Manastirea Bizere ( Bistra ) s-a aflat in satul Frumuseni din comuna Fantanele , judetul Arad si dateaza inainte de anul 1183 . Hramul manastirii este « Sfanta Fecioara Maria « . « La sfarsitul secolului al XII manastirea Bizere functiona ca un lacas benedictin aflat sub patronaj regal . In anul 1235 erau 23 de calugari . Sunt mentionati in documente abatii Cornel , Iacob , Nicolae , Bricui , Blazin , Anton . La 1557 manastirea nu mai era consemnata ca fiind in functie « . 5

Ruinele manastirii Bulci se gasesc in comuna Bata din judetul Arad . Aceasta manastire benedectina era inchinata « Sfintei Fecioare Maria « . “In secolul al XIII-ela o intalnim doar in dreptul anul 1257 cand abatele ei era notat ca vecin de mosie . Venitul manastirii se ridica in secolul al XIII-lea la 5000 de bolovani de sare anual” . 6 Manastirea Bulci a fost considerata unul dintre centrele culturale majore orin prezenta acolo a codicelui de la Bulci datat la sfarsitul secolului al XV-lea . 7

Ruinele manastirii Chelmac se gasesc in comuna Conop si este manastire benedectina . Ea dateaza din secolul X . “Venitul de sare anual era de 4000 de bolovani . In anul 1219 i se mentioneaza biserica iar la 1230 s-a pastrat pe un document urma sigiliului unui abate . Ultima mentiune este din anul 1233”. 8  

Manastirea Ciolt din judetul Arad a fost manastire ortodoxa . A fost preluata de calugari benedictini . “A fost mentionata la 1341 sub forma unui toponim Choltmonastera . Unele dintre identificarile oferite o amplasau intre Mandruloc si Cicir , pe malul Muresului”.9

Ruinele manastirii Cladova au fost localizate in comuna Paulis fiind manastire paulina . A fost ctitoria regelui Ladislau al IV-lea Cumantl intre anii 1272-1290 . A fost manastire catolica avand hramul « Sfanta Fecioara « . A fost manastire prospera pentru ca in anul 1308 era in masura sa-si cumpere mosii noi . 10   

Manastirea lui Dionisie dateaza inainte de 1199 fiind ctitoria lui Dionisie . Hramul manastirii era « Sfantul Duh « . Localizarea manastirii a fost facuta in zona Ineului . Manastirea este atestata in secolulele XIV-XV . In anii 1258 , 1300 , 1318 abatii sunt atestati fara consemnarea numelui lor .11  “In anul 1502 se afla deja in ruina ”.12 In ultima perioada de existenta au salasluit calugari augustini .

Manastirea Geled a fost localizata langa cartierul Gai din Arad . Nu se cunoaste hramul manastirii si nici ordinul calugaresc . A fost distrusa de invazia din 1241 .

Manastirea lui Hudus ( Hudusmonostura ) a fost manastire benedictina , fiind ctitorita in anul 1177 de catre Hodos . Manastirea a fost situata intre Micalaca si Vladimirescu , judetul Arad . Hramul a fost « Sfantul Petru « . In anul 1278 este mentionata ca fiind manastire privata a banului Severinului , Paul . A fost distrusa intre anii 1278 si 1293 . 13

Manastirea de la Ineu a fost ctitorita de Ladislau Losonczi intre anii 1387-1395 . Era manastire a calugarilor franciscani . Hramul era « Sfanta Fecioara Maria « . In 1535 sunt mentionati 17 calugari . “Dupa anul 1548 a fost distrusa de catre protestanti”.14

Manastirea Kenez este disparuta in hotarele orasului Nadlac . Ctitorul este Kenez . Este mentionata in documente inca din secolul al X-lea . Nu se cunoaste ordinul calugaresc si nici hramul . « Venitul ei din sare se ridica anual la 2000 de bolovani de sare . A fost distrusa de invazia tatara« . 15

Manatirea de la Lipova este ctitorita de regele Carol Robert si dedicata Sfantului Ludovic de Toulouse . Manastirea a apartinut calugarilor franciscani . In anii 1345 , 1352 , 1359 au avut loc adunari franciscane . « In anul 1492 a fost luat prin decizie papala , de la franciscanii conventuali si data franciscanilor observanti . Manastirea a fost distrusa cu prilejul asediului Lipovei , in 1551 « . 16

« Manastirea beghinelor de la Lipova este mentionata doar o singura data , la 1531, cu o capela dedicata Sfintei Elisabeta « . 17

Manastirea de la Mocrea , localitate disparuta in preajma Ineului , a fost socotita a fi rezidenta unei foste manastiri . 18

Manastirea de la Pancota sau Cetatea Turceasca a avut hramul « Sfanta Fecioara«. Dateaza din secolul al X-lea , fiind mentionati in secolul al XI-lea abatii manastirii . “Un pretios document din arhivele papale ne spune ca in anul 1425 , Mihail , fiul lui Grigore Barast , locuitor al Pancotei , vazandu-i starea dezolanta ce dura de o vreme , s-a invrednicit sa o refaca . Pentru ca lucrurile sa fie puse in ordine , el solicita papei ca biserica sa fie inzestrata cu drepturi la pelerinaje , in asa fel incat sa-si procure cele necesare ”.19  Manastirea a fost incendiata de catre turci in anul 1565 , nu s-a mai refacut . 20 Stilul de constructie al manastirii a fost stilul bizantin . Dupa secolul al XII-lea a fost refacuta de calugarii benedictini , in stil gotic . Astazi se mai pot vedea ruinele manastirii .

Manastirea de la Radna sau Mariaradna a fost ridicata in secolul al XIV-lea pe locul unei manastiri mai mici . Ctitorii manastirii sunt calugarii franciscani care au fost nevoiti sa plece din Lipova deoarece manastirea le-a fost distrusa si sa intemeieze o alta manastire.21Reparatii si constructii s-au facut la manastire intre anii 1722-1747 . In secolulal XVIII-lea se construieste o noua biserica mai mare . Alte reconstructii au loc intre anii 1823-1828 . Manastirea Rohoncza a fost localizata in apropiere de Semlac si a fost manastire catolico-benedictina . A fost ctitorita in secolul al XI-lea , avand hramul  »Sfantul Mihail ».22

Manastirea de la Soimos a fost ctitorita in secolul al XI-lea de catre Paul din neamul Gutkeled , banul de Severin . Ea este localizata in zona Lipovitei iar hramul este « Sinta Fecioara «  .Ordinul calugaresc este cel al augustinienilor .

Manastirea de la Taut dateaza din secolul al X-lea si a apartinut cavalerilor ioaniti .

Manastirea de la Carta din Fagaras a fost manastire cisterciana , fiind ctitorita in secolul al X –lea . In secolul al XVI –lea , abatele manastirii se plinge regelui cu privire la atacurile taranilor . « Inainte de anul 1223 o parte din pamantul satului Carta a fost rapit obstii taranesti si daruit manastirii .23     

Manastirea Domos – « Potrivit actului de danie al regelui Bela al III-lea din 1138 , taranii trebuiau sa dea 24 000 de bolovani de sare manastirii din Domos precum si piei de urs , cingatori si coarne de bour « 24

Manastirea Siniob din Bihor avea in anul 1141-1161 24 de sate cu 258 de case . Manastirea a primit la sfirsitul secolului al XI –lea de la regele Ladislau familii de mestesugari.25

  Manastirea Sfinta Maria a fost intemeiata de comitele Kulchey langa Somes (Satul Mare ) . In total manastirea avea 33 de gospodarii cu robi .

Manastirea de la Livada – « O mentiune documentara pomeneste in 1426 de existenta manastirii de la Livada , confirmata si prin traditia orala a populatiei romanesti precum si de urmele materialelor unei constructii medievale « . 26        

In Moldova a existat o manastire intre anii 1334-1390 numita Chilia care a apartinut ordinului calugaresc franciscan.Nu a mai ramas urme din aceasta manastire .27

Capitolul 5

Viata monahala pe teritoriul romanesc in secolele XIV-XVI

Conducerea manastirilor

In Tara Romaneasca s-a intalnit “samovlastia” , randuiala respectata incapand cu secolul al XIV-lea . In timp samovlastia nu a mai fost respectata , egumenii nemaifiind alesi de sobor ci erau alesi de domnitori sau de conducatorii bisericesti . Cu ocazia numirii egumenilor s-au facut unele abuzuri fapt care a determinat autoritatile bisericesti sa ia masuri in acest sens . « « De pilda in 1592 , printr-o gramata data de patriarhul ecumenic Ieremia II , aflat in Tara Romaneasca , se randuia ca « alegerea egumenului sa se faca numai cu calugarii ce alcatuiesc fiestecare manastire , iar nu si de boierii tarii , pentru ca sa nu se dea tulburare si scandila calugarilor si ieromonahilor ce se vor afla acolo si pentru binele si odraslirea manastirii …« ,poruncind ca acela care ar indrazni sa ajunga egumen cu ajutorul puterii laice sa fie oprit de la slujirea celor sfinte .  «  1

In 1596 mitropolitul Eftimie II al Ungrovlahiei a convocat la Targoviste soborul pentru o organizare a vietii manastiresti mai buna . S-a interzis domnitorilor tarii sa participe la alegerea egumenilor . Abaterile calugarilor erau judecate de sobor si egumen . Divanul domnesc judeca doar faptele mai grave ale calugarilor . Soborul era alcatuit din egumenii manastirilor mari domnesti . Egumenii erau in drept sa judece faptele locuitorilor din satele manastiresti . Egumenul era inlocuit in manastirile mai mari de  » catigumen  » care era loctiitor . Egumenul era ajutat de un duhovnic care facea slujbe si marturisiri , ocupandu-se de viata spirituala a comunitatii monastice . Duhovnicul era ajutat de eclesiarh care se ocupa cu inventarul bisericii si de intretinerea ei si de canonarh care in zilele de sarbatori si duminici conducea ceremoniile . Economul era persoana care se ocupa de administrarea bunurilor manastirii . El avea mai multe ajutoare : casierul sau vistiernicul , trapezarul care se ocupa cu pregatirea si supravegherea salii de mese si a obstei , chelarul care se ocupa de aprovizionarea cu alimente , arhondarul care primea strainii in camere numite arhindarice , boltnicerul care se ocupa cu « bolnita « manastirii in care se ingrijeau calugarii bolnavi si batrani si bibliotecarul in grija caruia se pastrau cartile si manuscrisele manastirii .

Calugarii erau obligati sa participe la toate slujbele religioase : utrenie , liturghie , pavecernita , miezonoptica , slujbe speciale in timpul postului .

Fiecare calugar avea o ocupatie . Monahii invatati erau hirotoniti preoti (ieromonahi) sau diaconi (ierodiaconi) si se ocupau de slujbele religioase . Altii copiau manuscrisele necesare slujbelor si lecturii comunitatii . Dupa aparitia tiparului , ei vor deveni tipografi . Manastirile cu scoli aveau calugari in vatatori . Manastirile cu bolnite aveau calugari ce ofereau asistenta medicala .

Ceilalti calugari se ocupau de muncile manuale : cresterea animalelor : cai , oi , vite , pasari , munca la camp , agricultura , pomicultura , apicultura , viticultura . Unii mergeau la piata pentru a vinde produsele sau vindeau aceste produse in magazinul manastirii . Altii duceau produse la moara satului sau la moara manastirii . In majoritatea manastirilor s-au infiintat diferite ateliere in care se faceau : vesminte , incaltaminte , haine pentru slujbele preotesti , lumanari . In manastirile de calugarite s-au infiintat ateliere pentru brodarie si pentru tesut . Fiecare monah avea o slujba iar acest principiu se respecta si astazi in manastirile din Romania .

Manastirile primeau de la ctitori , credinciosi sau boieri proprietati care constau in mori , case , terenuri arabile , paduri , vii , pescarii . De multe ori manastirile mai cumparau unele terenuri sau alte bunuri de care aveau nevoie . Manastirile erau scutite de dari catre domnitorul tarii iar din satele daruite de domnitori manastirilor se adunau dari care mergeau nu la domnitor ci la manastire . Cand un alt domnitor venea pe tronul tarii , el intarea hrisoavele de danie .

De multe ori , manastirile erau arse sau distruse de inamicii tarii iar calugarii erau omorati , schingiuiti sau luati prizonieri . « Un document din 1533 spunea ca manastirea Bistrita din Oltenia a fost « jefuita« de ostasi unguri care « au taiat pe calugari « . Un hrisov al manastirii Golgota din Tara Romaneasca , din 1597 arata ca este daramata de catre procletii turci si arsa si goala si fara odajdii inauntru si calugarii goi si saraci « . 2

Alte ori manastirile sau calugarii au fost tinta razbunarii unor domnitori . « Egumanul Iacob de la Slatina , unul din oamenii de incredere a lui Alexandru Lapusneanul , a fost ingropat de viu de Ioan Voda cel Viteaz , pentru ca s-a opus la luarea tezaurului manastirii . In 1509 , Mihnea cel Rau nimicise cu tunurile manastirea Bistrita , ctitoria Craiovestilor , dusmanii sai , iar mai tarziu Mircea Ciobanul a pustiit manastirea Mislea , ctitoria inaintasului sau , Radu Paisie . « 3

La sfarsitul secolului al XVI-lea , in Tara Romaneasca si Moldova domnitorii au inceput sa « inchine « manastiri si scgituri unor manastiri din Rasarit ca de exemplu Muntelui Athos ,  Muntelui Sinai sau uneia din cele patru patriarhii : Constantinopol , Ierusalim , Antiohia si Alexandria . Prin « inchinare « se intelege ca manastirea era scoasa de sub autoritatea egumenului manastirii si pusa sub autoritatea manastirii din Rasarit sau uneia din cele patru patriarhii . Manastirile Mihai Voda si Plumbuita din Codrii Vlasiei au fost inchinate manastirilor athonite , manastirile Gruiu si Calui au fost inchinate Patriarhiei Ierusalimului iar manastirea lui Balica hatmanul a fost inchinata manastirii Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai . Aceasta practica « a inchinarii « a generat multe neintelegeri intre calugarii romani si calugarii greci deoarece calugarii greci au inceput sa faca multe abuzuri.

Manastirile erau locuite de un numar ridicat de calugari ; unii boieri sau preoti vaduvi alegeau calugaria . Asa a fost cazul boierului Toader Balos care a devenit calugarul Teofilact sau vistiernucul Ieremia devenit Evloghie . Manastirile de calugarite erau intr-un numar destul de mic in comparatie cu manastirile de calugari .

Activitatea culturala in manastiri

Manuscrise din secolul X-XIV

Manuscrisele copiate in Tarile Romane au fost scrise in limba slava veche sau slava macedoneana sau veche bulgara , dupa ortografia patriarhului Eftimie al Tarnovei ( 1375-1379 ) . In manuscrisele slavone copiate se intalnesc scrieri din literatura patristica greaca : Atanasie cel Mare , Chiril al Alexandriei , Ioan Gura de Aur , Ioan Damaschin si scrieri din literatura post-patristica : Grigorie Palama , Grigorie Sinaitul . 4

S-au copiat manuscrise cu « literatura populara « , lucrari cu caracter istoric : cronografe si colectii de legiuiri bisericesti si canoane .

In Tarile Romane au circulat pe langa aceste traduceri din limba greaca si creatii originale ale calugarilor sarbi si bulgari ca : Viata lui Constantin Chiril Filozoful , Cronica bulgara anonima , Viata Sfantului Sava .

Manuscrisele slave din bibliotecile romanesti sunt interne , scrise in interiorul Tarilor Romanesti si externe scrise in tarile slave si aduse in Tarile Romanesti de calugari refugiati . Manuscrisela slavo-romane prezinta o valoare istorica dar si o valoare artistica . Miniaturile constituie adevarate capodopere de arta . Ele reprezinta scene din viata Mantuitorului sau chipuri ale domnitorilor . Frontispiciile de la inceputul capitolelor erau geometrice , florale si zoomorfe , de un farmec deosebit . 5

Cele mai vechi manuscrise din Tarile Romanesti au fost Savina Kniga si Codex Suprasliensis scrise in secolele X-XI . Savina Kniga este un Evangheliar cu 165 de foi scris pe piele , astazi fiind pastrat in Muzeul Istoric din Moscova . Codex Suprasliensis este un miscelaneu cu 151 de foi , scris pe piele , pastrat pe parti la Varsovia , Leningrad si Liubliana . 6

Manuscrisul slav 682 din Biblioteca Academiei a fost scris de un roman in secolele XI-XII si cuprinde condice , tropare , apostoli , evanghelii . 7

Alte scrieri din secolul al XIII-lea au fost Triod Penticostar in Biblioteca Arhiepiscopiei Sibiului , Tetravanghel la Putna , Tetravanghel in Biblioteca Academiei , un Apostol ( Ms. 20 ) . Octoihul ( Ms. 450 ) , fragmente de Tatraevangheliar descoperit la Rasnov-Brasov ( Ms. 613 ) . 8

Manuscrise din secolul XIV : Prologul bisericesc Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului ( Ms. 313 Biblioteca Academiei ) , un fragment din Vechiul Testament gasit la Rasnov ( Ms. 677 Biblioteca Academiei ) , un Tipic ( la Ujgorod ) . 9

Gavriil Uric , copist de manuscrise slave de la manstirea Neamt , a copiat Tetravanghelul cu text slavon si grecesc din 1429 cu frontispicii si miniaturi ce reprezinta pe evenghelisti , astazi pastrat in Biblioteca Bodleiana din Oxford , alt Tetraevanghel din 1436 fara miniaturi in Muzeul de Arta al Romaniei ; trei Mineie , Omiliile Sfantului Grigorie de Nazianz cu comentariile lui Nichita al Heracleei ( 1424 ) ; un Sobornic cu 16 cuvantari ale Sfantului Grigorie de Nazianz si Scara Sfantului Ioan Sinaitul ( 1413 , azi in Moscova ) , alt Sbornic cu texte patristice , doua Sbornice cu vieti de sfinti si cuvantari , Margaritarele Sfantului Ioan Gura de Aur ( 1443 ) , Cuvantarile ascetice ale Sfantului Vasile cel Mare (1444) , Scara Sfantului Ioan Sinaitul ( 1446 ) . Majoritatea se gasesc in Biblioteca Academiei Romane . 10

Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul XV

Ieromonahul Nicodim de la Putna in 1467 a copiat un Minei , pe seama manastirii Putna si un Tetraevanghel pentru manastirea Humor ( azi in Muzeul de Istorie al Romaniei) ; Monahul Casian a scris un Minei ( azi la manastirea Putna ) si o Psaltire ( 1470 , azi in Petersburg ) ; monahul Paladie copia un Tetraevenghel ( 1488-1489 ) si un Liturghier (1492 , azi la Cluj) , ieromonahul Spiridon , un Tetraevanghel ( 1502 ) , monahul Paisie un Minei ( 1504 ) . 11

La manastirea Neamt , diaconul Teodor Marisescu a copiat Tetraevangheliile (1493 , azi in Biblioteca de Stat din Munchen) si Apostol ( azi in Biblioteca Academiei ) .

La manastirea Moldovita egumenul Anastasie a copiat un Minei in 1466 si alte 5 Mineie . La manastirea Dragomirna se pastreaza 167 de manuscrise datand din secolul al XV-lea .

Alti copisti : Ioanichie de la Neamt , un Minei aflat la Moscova , Filip un Tetraevenghel la 1502 azi in Biblioteca de Stat din Viena , Pahomie de la Voronet , un Tetraevenghel la 1490 azi in Moscova , Ignatie din Cotmani , un Minei la 1504 , Mircea un Apostol , 1463 azi la manstirea Hilandar , Isaia un Minei in 1492 azi in Lvov , Dimitrie doua Mineie si un Tetraevanghel in 1512 , Ion Tautu o Psaltire azi la Muncaci si un liturghier azi la manastirea Neamt . 12

In manastirea Bistrita a fost scris Pomelnicul de la Bistrita intre 1407-1552 si cuprinde numele domnitorilor , cnejilor , calugarilor , mitropolitilor , boierilor , etc .

Pe langa cartile de slujba , s-au copiat si scrieri patristice si postpatristice . Chiriac copia la Putna un Sobornic cu 32 de cuvantari pentru perioade Triodului dupa Ioan Gura de Aur , Vasile cel Mare , Efrem Sirul si un manuscris format din doua parti : prima cuprinzand viata Sfantului Ioan Gura de Aur-scrisa de Gheorghe , patriarhul Alexandriei iar partea a doua cuvantarile sale la cartea Genezei . Vasile a copiat Leastvita Sfantului Ioan Scararul , Iacob a copiat un Sobornic cu multe cuvantari ale lui Ioan Gura de Aur , Chiril al Alexandriei si alti parinti . Tot Iacob a copiat alt Sbornic . Alte opere patristice copiate au fost : 101 cuvinte de invatatura ale lui Efrem Sirul si altul cu 209 cuvinte ale lui Efrem Sirul , un Sobornic cu invataturi .

La manastirea Neamt s-au copiat : Cuvantarile Sfantului Grigorie Teologul ( Ms. 141 si 142 ) , Leastvita Sfantului Ioan Scararul ( Ms. 143 si 292 ) , Cuvantarile Sfantului Ioan Gura de Aur ( Ms. 148 ) , mai multe Sobornice cu diferite cuvantari bisericesti ( Ms. 150-154 ) , texte din Vechiul Testament ( Ms. 141 ) , toate in Biblioteca Academiei .Tot la Neamt s-a scris : Invataturile pustnicesti ale parintelui Dorotei pastrat la Biblioteca Academiei ; Gherasie a copiat Sintagma lui Matei Vlastares in 1472 , Iacob a copiat aceesi lucrare in 1475 , astazi la Biblioteca Lenin din Moscova . In 1495 Damian a scris o alta copie azi in Petersburg . 13

S-au mai copiat si lucrari teologice polemice ca si Ms. 296 aflat in Biblioteca Academiei cu lucrari ale parintilor care combat ereziile primelor veacuri ( Monofizism , Nestorianism , Monotelism ) .

In afara de copierea manuscriselor , in Tarile Romane s-a scris si literatura teologica originala , proprie romaneasca . Prima scriere cunoscuta a fost Mucenicia Sfantului si slavitului mucenic Ioan cel Nou care a fost chinuit in Cetatea Alba , redactata in slavona medio-bulgara . Autorul ei a fost monahul Grigorie . O alta lucrare teologica a fost : Scrisoarea episcopului Vasile al Romanului catre mitropolitul Gherontie al Moscovei din 1484 cu privire la probleme liturgice .

Manuscrise si lucrarile teologice din Tara Romeneasca in secolul XV

S-a copiat un Penticostar in secolul XV , Sintagma lui Matei Vlastares in 1452 copiata de Dragomir la cererea lui Vladislav II , Tetraevanghelul lui Furca din 1470 . Aceste manuscrise se gasesc la Leningrad .

Alte manuscrise din secolul XV , se afla astazi la Biblioteca Academiei : Leastvita Sfantului Ioasn Scararul ( Ms. 68 ) , Cuvantari ale unor Sfinti Parinti pentru ciclul Triodul (Ms. 73) , un Miscelaneu ( randuiala calugarilor , Ms. 238 ) , Mineie si carti de slujba . Multe manuscrise au provenit din manastirea Bistrita unde a existat o scoala de caligrafie .

Lucrari teologice originale au fost scrise de Nicodim de la Tismana care a scris doua scrisori catre patriarhul Eftimie al Tarnovei , de Filotei de la Cozia care a scris Pripeale ( texte scurte imnografice cantate in stihuri din Psalmi ) .

Manuscrise si lucrari teologice din Transilvania ,

Banat si Maramures in secolul XV

Au fost descoperite aproximativ 150 de manuscrise slave din secolele XIII-XVII in teritoriile intracarpatice . Manuscrisul Triodul Penticostar a fost scris la Sibiu in Transilvania.14

Alte manuscrise din secolele XV-XVI au fost : Tetraevanghel , Liturghier , Psaltirea din Banat , Proloage ( vietile sfintilor ) din Banat . Toate aceste manuscrise se gasesc astazi in Biblioteca Academiei filiala Cluj .

« Tetraevanghelul lui Nicodim de la Tismana scris in slavona de redactie medio-sarba a fost copiat la manstirea Prislop .« 15 

S-au mai descoperit la manstirea Feleac un Tetraevangheliu din 1488 si un Liturghier di 1481 ( azi in Biblioteca Centrala a Universitatii din Cluj ) .

In judetul Arad , la manastirea Hodos –Bodrog , s-au descoperit 24 de manuscrise dintre care 17 manuscrise se afla in Biblioteca Episcopiei Aradului . Manuscrisele au fosr scrise in slavona de redactie sarbeasca sau in slavona de redactie mediu-bulgara , si dateaza din secolul XVI . Majoritatea manuscriselor sunt carti de cult . 16

Manuscrise si lucrari teologice din Moldova in secolul XVI

Manuscrisele in secolul XVI au fost copiate intr-un numar de peste 40 . Macarie a scris in 1512 un Tetraevenghel , in 1523 o Psaltire iar in 1554 un Tetraevanghel . Evloghie a copit un Apostol in 1528 ( astazi este la Biblioteca Academiei ) si un Tipic in 1523 . Evloghie de la Putna a copiat un Tetraevenghel iar Mihai a copiat un Apostol in 1543 pentru mitropolitul Teofan si un Tetraevanghel . Isaia copia un Tetraevanghel iar Trifan un Minei in 1574 .

Lucrari patristice si post-patristice au fost : Cuvantarile lui Iosif Vrienios (Ms. 147), Pravile copiate in secolul XVI .

Manuscrisele si lucrari teologice din Tara Romeneasca in secolul XVI

Dragomir a copiat un Apostol si doua Mineie , Gavriil un Minei , Avramie un Tetraevanghel , Teofil de la Bistrita o Psaltire , Macarie o Psaltire ( 1574 ) , Onufrie un Tetraevanghel ( 1573 ) , Iacob un Sbornic .

Lucrari originale au fost scrise de Simion de Dulovici . El a scris o Lauda in cinstea lui Mihail al sinoadelor .

« Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie « este cea mai importanta lucrare originala din toata literatura veche romeneasca . Apartine genului « parenetic » , fiind un manual de educatie moral politica , lucrare militara si de pedagogie . 17 Unii cercetatori au spus ca lucrarea a fost scrisa de catre domnitorul Neagoe Basarab , altii au considerat la lucrarea ar fi opera unui calugar roman . Partea intai prezinta monarhia de drept divin si indatoririle morale fata de Dumnezeu . Sunt prezentate invataturi morale , pedagogice din Vechiul Testament si din Noul Testament precum si unele Omilii ale lui Ioan Gura de Aur , Partea a doua cuprinde 13 capitole cu titluri : Pentru cinstirea icoanelor (cap. 1) , Despre frica si dragostea de Dumnezeu (cap. 2) . Capitolele V-XI prezinta un crez social politic, diplomatic si militar al autorului . Capitolul XII este un tesmanet . Invataturile se ocupa si de probleme dogmatice : mantuire , pocainta , escatologie . 18

« Neagoe ajunse a sti pe deplin toata scriptura , unele talcuiri ale ei , unele compilatii religioase si vre-un cronograf in care se cuprindea istoria omenirii pagane si crestine supt rubrice din Biblie si din istoria Romanilor , Bizantinilor si a Tarilor Slavi .« 19 

Lucrari istorice din secolul XVI

Letopisetul de la Putna din timpul domnitorului Stefanita Voda ( 1517-1527 ) in doua variante . Prima varianta prezinta faptele din 1359-1526 iar varianta a doua 1359-1518 .

Alte scrieri istorice : Cronicile scrise in limba slava de episcopii Macarie al Romanului si Eftimie al Radautilor si de cxalugarul Lazarie . Macarie a scris o Cronica la indemnul logofatului Teodor in care s-au consemnat evenimentele de dupa moartea lui Stefan cel Mare ; Cronica a fost scrisa in doua variante : prima varianta a ajuns pana in anul 1542 iar a doua varianta pana in 1551 . 20

Episcopul Eftimie a scris o Cronica in care s-au mentionat evenimentele intre anii 1541-1554 din timpul domnitorului Alexandru Lapusneanul . 21  

A treia Cronica a fost scrisa de Azarie si cuprinde evenimentele din 1551-1574 in timpul lui Petru Schiopul .

De o deosebita insemnatate istorico-literara este prima colectie de Cronici moldovenesti a lui Isaia scrisa in timpul lui Alexandru Lapusneanul . Colectia cuprindea letopisetul Putna 1 , Cronica lui Macarie si Cronica lui Eftimie . « Isaia copie , inainte de 1561 , un Cronograf pana la 1425 , o Cronica bulgareasca si una sarbeasca .« 22

In Tara Romaneasca prima Cronica a fost scrisa abia in secolul al XVI-lea in limba slavona de un strain pe nume Gavriil si s-a numit Viata si traiul sfintiei sale Parintelui nostru Nifon , patriarhul Tarigradului . »Viata Sfantului Nifon nu este numai o opera hagiografica , cu date privitoare la viata si activitatea patriarhului Nifon ci si o cronica a anilor 1504-1520. »23

Sunt mai multe pareri despre influentele primelor traduceri romanesti ale Scripturilor . Unii cred ca se datoreaza miscarilor reformatoare din Apusul Europei , altii sunt de parere ca primele traduceri au apsrut in urma influentei catolice . A treia teorie este « teoria autohtona« care considera ca traducerea Scripturii s-a facut din dorinta calugarilor si a crestinilor de a citi Biblia in limba proprie .

Primele traduceri ale Bibliei s-au facut in sudul Transilvaniei la manastirile Feleac , Ramet , Prislop , Geoagiu .

Primele manuscrise romanesti sunt Codicele Voronetean descoperit in 1781 la Voronet si cuprinde ultima parte din Faptele Apostolilor , Iacov , 1 si 2 Petru ; Psaltirea Scheiana . Toate sunt pastrate la Biblioteca Academiei Romane si dateaza din secolul XVI.

Alte copii di secolul XVI au fost facute de Bratu din Brasov in 1559-1560 si cuprinde Faptele Apostolilor , Iacov , 1,2 Petru , 1,2 Ioan , Iuda , 1 Corinteni , unele integrale altele cu lipsuri . Mai apar scrieri ale parintilor bisericesti , fragmente din Geneza , Matei , Luca , Ioan , rugaciuni apocrife , Omilia de Pasti a lui Ioan Gura de Aur .

In Muntenia , Radu din Manicesti copia in 1574 un Tetraevanghel din dorinta lui Petru Cercel . Gramaticul Radu a mai copiat Psaltiri , Penticostare , Mineie , Octoihuri , Trioduri , Metafraste ( Vietile sfintilor ) , Pravile , Tipicoane , Apostoli gasite azi in bibliotecile din Bulgaria si Iugoslavia .

« La Brasov , dascalul Vasile copia in romaneste , in 1616 parti ndin Biblie dupa un manuscris mai vechi , avand textul complet al Genezei si Proverbelor , capitole din Iesire , Isaia , Ieremia , Zaharia .« 24  

Tot in secolul al XVI-lea s-au tradus lucrari teologice in limba romana . Iane si Mihai au tradus Omiliile patriarhului ecumenic Ioan Calecas ( 1334-1347 ) din slavona in 1569 . In 1581 au fost tiparite de Diaconul Coresi sub titlul Evanghelie cu invatatura (cazanie) .

Ritorul Lucaci , un mare reprezentant al culturii romanesti retras la Putna a scris o pravila in romaneste si slavoneste ( Ms. din Biblioteca Academiei ) , fiind o lucrare juridica. Textul slavon e format din Pravila sfintilor Apostoli si a Sinoadelor ecumenice , fragmente din Nomocanonul lui Ioan Ponara . Pravila romaneasca a fost prelucrata dupa Ioan Postitorul .25

In Transilvania , Ion Romanul a copiat in 1620 Pravila Sfintilor Parinti 318 si dupa invatatura Marelui Vasile dinCodex Neagoeanus , azi in Biblioteca Academiei .

Cartile populare cu elemente fantastice traduse din slavona au fost : cartile apocrife cu texte avand caracter biblic , legenda lui Adam si Eva , Vedenia Proorocului Isaia , literatura apocaliptica despre nviata de apoi . Apocalipsul Maicii Domnului si textele aghiografice cu prezentarea unor intamplari supranaturale din viata sfintilor : Legenda Sfintei Vineri .

Acestea au fost adunate impreuna formandu-se diferite codice ca si Codex Sturdzanus , textele fiind copiate de preotul Grigorie din Mahaci . Intre anii 1583-1619 , Codicele Teodorescu , Codicele Martian , Codicele de la Cohalm redate in limbaj romanesc transilvanean . 26

S-au tradus si lucrari didactice cu continut moralizator : Fiziologul , un studiu al stiintelor naturale , ( Fiore di Virtu ) Albinusa tradusa din limba italiana .

S-a mai tradus literatura de prevestire : Zodiacul , Treptricul si romane populare : Alexandria ( relatari ale activitatii lui Alexandru cel Mare ) , Varlaam si Ioasaf .

Tipografiile din Tara Romaneasca in secolul XVI

Introducerea tiparului in Tarile Romane a constituit un eveniment deosebit in insemnatate pentru viata bisericeasca .

Ieromonahul Macarie a tipografiat cartile in limba slavona : Liturghier-1508 , Octoih-1510 si Tetraevanghel-1512 in Targoviste la manastirea Dealu in limba slavona bisericeasca de redactie medio-bulgara . Liturghierul s-a inceput in timpul domniei lui Radu cel Mare ( 1495-1508 ) si s-a sfarsit in timpul lui Mihnea cel Rau ( 1508 ) . El cuprindea Liturghiile lui Ioan Gura de Aur , a lui Vasile cel Mare , Randuiala Proscomidiei , Ecfonisele de la vecernie si utrenie . Liturghierul este prima carte tiparita in limba romana si a fost si prima editie . Octoihul a fost tiparit in timpul lui Vlad cel Tanar ( 1510-1512 ) , fiind un Octoih mixt . Tetraevanghelul din 1512 a fost reeditat la Sibiu , in 1546 si la Belgrad in 1552 .

In 1545 calugarul Moise a tiparit in Targoviste un Molitvenic slavon cu « matritele lui Dimitrie Liubavici .« Molitvenicul a avut ca anexa o Pravila a Apostolilor si a parintilor si celui de al saptelea sobor : despre preoti si mireni . Este prima carte de legi tiparita in Romania . 27

Tot la Targoviste s-a tiparit sub indrumarea lui Liubavici cartea Slavona Praxium ( un Apostol ) intre anii 1546-1547 in timpul lui Mircea Ciobanul 28. Liubavici a tiparit toate cartile in limba slavona de redactie medio-bulgara.Ucenicul lui Liubavici a preluat tipografia si in 1557 a tiparit Octoihul de la Brasov impreuna cu Diaconul Coresi.

O alta tipografie aflata linga Bucuresti ,la manastirea Plumbuita a fost infiintata de catre Lavrentie ,care a tiparit in 1582 un Tetraevanghel in slavona de redactie medio-bulgara si o Psaltire .

Tipografiile din Transilvania in secolul XVI

Prima tipografie din Transilvania a inceput sa functioneze in 1528 la Sibiu si aceasta se ocupa de imprimarea cartilor latine . Prima carte a fost Gramatica latina a lui Thomas Gemnarius ( 1529 ) . Discipolul lui Gemnarius , Lukas-Trapoldner a deschis la Sibiu o tipografie proprie unde a functionat si o sectie romano slava , avand caracterele chirilice sub conducerea lui Filip Moldoveanul . Filip Moldoveanul a tiparit in 1544 un Catehism romanesc cu litere chirilice care continea rugaciuni si invataturi crestine . In 1546 el a tiparit Tetravanghelul slavon din 1546 , reeditarea Tetravanghelului tiparit de Macarie . Este prima tiparitura din Romania impodobita cu xilogravuri iar stema Moldovei apare pe fila 289 . Tot Filip Moldoveanul a tiparit Tetraevanghelul slavo-roman intre 1551-1553 , si este prima tiparitura in limba romana cunoscuta pana azi . 29

Diaconul Coresi a tiparit impreuna cu Oprea Logofatul intre 1556-1557 Octoihul slavon . La Targoviste a tiparit Triod-Penticostar in slavona de redactie medio-bulgara , intre 1557-1558 avand 11 gravuri speciale in lemn si este prima editie a cartii . Stabilit la Brasov , diaconul Coresi a mai tiparit Tetraevanghelul intre 1560-1561 avand 246 foi . In 1562 se tipareste o editie slavona a Tetraevenghelului , iar in 1566 Coresi a tiparit un Apostol ( Praxiu ) in limba romana . In 1561 el a tiparit Intrebarea crestineasca iar in 1570 , Psaltirea romaneasca . Pravila Sfintilor Parinti a fost tiparita in 1561 si este cea mai veche pravila romaneasca tiparita , tradusa din slavona . 30

Dupa 1565Coresi s-a asociat cu calvinistul Forro Milklos si in 1567 a tiparit doua carti in limba romana intr-un singur volum . Ele au fost traduse din ucraineana . Volumul s-a numit Talcul Evangheliilor continand si invataturi calvine .

Dupa 1567 Diaconul Coresi a devenit editor pe cont propriu si a tiparit in slavona : Sbornicul in 1569 , Octoihul Mare intre 1574-1575 , Psaltirea 1573 , 1575-1577 , Triodul 1578 , Liturghierul 1568 , Tetraevanghelul , 1579 , Sbornic slavon tiparit in 1580 in orasul Sebes langa Alba Iulia . In 1577 a tiparit Psaltirea slavo-romana . El a tiparit si alte carti romanesti : Psaltirea si Liturghierul in 1570 , Evanghelia cu invatatura din 1580-1581 numita si Cazanie . 31

Diaconul Coresia fost primul carturar care a luptat pentru introducerea limbii romane in biserica si pentru raspandirea invataturii in limba romana . El a contribuit la crearea unei limbi literare romanesti unitare .

Ucenicii lui Coresi au fost Calin , Lorints , Serban si Marien . Diacul Calin a reeditat in 1562 Tetraevenghelul slavon ; Lorints a tiparit la Brasov in 1577-1578 un Octoih , o Psaltire si un Octoih mic in 1578, toate in limba slava . In 1579 a tiparit un Tetraevanghel slavon la Alba Iulia . Serban fiul lui Coresi impreuna cu Marien au tiparit Palia de la Orastie intre 1581-1582 care cuprinde Facerea si Iesirea 32. Tot Serban a tiparit la Brasov in 1587 Liturghier slavon si in 1589-1590 a tiparit o noua editie din Psaltirea slavo-romana si din Psaltirea slavona .

Invatamantul in manastiri

La manastirea Putna s-a infiintat la sfarsitul secolului XV si inceputul secolului XVI o scoala elementara si o scoala medie . Scoala medie avea caracter de seminar si pregatea viitorii preoti . Materiile care s-au predat au fost : gramatica , retorica , muzica , logica , limba greaca , limba slavona si limba romana .Ritorul Lucaci s-a numarat printre profesorii care au predat la manastirea Putna . Scoala a promovat cultura romaneasca si a promovat lingvistica , istoria , dreptul , stiintele exacte , muzica . 33

O alta scoala a fost scoala din schitul lui Zosin condusa de dascalul Dosoftei in care a invatat si mitropolitul Varlaam .

Asistenta sociala si medicala in manastiri

La manastirea Putna erau calugari cu vaste cunostinte medicale . Tot aici s-a copiat un tratat de medicina in limba latina pentru imbogatirea practicii medicala . In incinta manastirii s-a construit o bolnita in care se ingrijeau calugarii mai batrani si bolnavii . Aceasta bolnita a existat de pe vremea lui Stefan cel Mare .

In Tara Romaneasca , de asemenea existau bolnite . « Intr-un act cu data de 24 Iulie 1524 , de la Vladislav III , care a inlocuit in cateva randuri pe Radu de la Afumati , aflam de existenta unei bolnite la Simidreni si a altui loc de binefacere care este in fata portilor bisericii de la manastirea Arges , numit locul primitor de calatori .« 34 Manastirea a avut un spital si un adapost pentru straini in satul Flamanzesti de langa manastire .

O alta bolnita a fost ctitorita de boierii Craiovesti in 1520 la Bistrita .

La manastirea Cozia a fost construita o bolnita in secolul al XVI-lea . In aceste bolnite se ingrijeau atat calugarii batrani si bolnavi cat si ceilalti credinciosi bolnavi .

Capitolul 6

Miscari de reforma monahale in Biserica Ortodoxa Romana

Isihasmul

Isihasmul ( ησνχια = liniste ) este doctrina ascetica mistica aparuta in secolul XIV la Muntele Athos , potrivit careia ascetismul si extazul constituie instrumentele prin care omul poate sa recepteze lumina harului ( energia emanata de Dumnezeu ) si sa ajunga astfel la perceperea ei senzoriala . 1

Reprezentantii acestei miscari au fost : Grigore Palama ( 1360 ) , Nil Cabasila (1361) , Simeon Sfantul ( 1429 ) .

Isihasmul marturisea ca poate realiza o apropiere mai mare de Dumnezeu prin rugaciune si contemplare continua , fapt ce se realizeaza prin retragere din lume , prin meditatie in tacere si prin vorbirea in mod continuu a rugaciunii lui Isus . 2 Prin « rugaciunea lui Isus « se realizeaza o stare de concentrare a mintii in urcusul spre Dumnezeu si de pace launtrica , in care sufletul se deschide total lui Dumnezeu . 3

Ochii trebuiau sustrasi de la rugaciuni externe pentru a face posibila concentrarea la rugaciune dar in acelasi timp trebuiau lasati deschisi pentru a vedea lumina dumnezeiasca . Pentru a impaca aceste necesitati contradictorii , calugarii isi aplecau barbia in piept , avand privirea atintita spre un punct din abdomen si in acelasi timp rosteau cu respiratie retinuta o rugaciune scurta in mod continuu : « Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu , miluieste-ma pe mine pacatosul .« La inceput nu vedeau nimic , dar dupa un timp , prin exercitii si concentratie , vedeau lumina dumnezeiasca si dobandeau pacea launtrica .

Grigore Palama a primit o educatie aleasa , apoi s-a retras in Muntele Athos . Dupa un timp a plecat langa Bereea . El invata ca nu este imposibil de a vedea lumina Dumnezeirii , necreata , imateriala , incoruptibila , identica cu lumina Taborului , ea finnd numai o lucrare de enrgie si putere a lui Dumnezeu care iradiaza din fiinta Sa nevazuta fara sa fie identica cu ea . Este o deosebire intre fiinta lui Dumnezeu invizibila si inaccesibila oamenilor si energiile ( puterile ) Sale necreate care emana din ea , prin care Dumnezeu Se descopera oamenilor.4 

Energiile sunt comune Trinitatii . Ele nu sunt create , nici separate de fiinta dumnezeiasca ci sunt neseparate de ea , depind de ea si se numesc Dumnezeu sau Dumnezeire .5

Prin energiile necreate ale lui Dumnezeu oamenii ajung partasi firii lui Dumnezeu .

Fiinta nevazuta a lui Dumnezeu , in adancurile ei insondabile ramane in veci inaccesibila ratiunii umane , iar energiile necreate sunt accesibile si mintii omenesti , prin ele omul ia cunostinta de Dumnezeu si ajunge la sfintire . 6

Varlaam i-a acuzat pe isihasti de diteism pentru faptul ca admit in Dumnezeire existenta a doi Dumnezei : esenta , substanta sau fiinta divina transcedentala si invizibila si energia sau puterea divina care ar cuprinde lumina taborica , acesta fiind creata . 7

Grigore Palamus a raspuns la acuzatie subliniind ca lumina de pe muntele Taborului nu este Dumnezeu dupa esenta sau fiinta , ci Dumnezeu dupa lucrare , este ceva strans legat de Dumnezeu , este o curgere a harului lui Dumnezeu care iradiaza din fiinta Sa si se revarsa peste credinciosi . Intre vesnicie si vremelnicie nu este prapastie , ci o comunicare prin aceste lucrari ale Dumnezeirii . 8 Miezul doctrinei isihaste consta in faptul ca fiinta lui Dumnezeu inaccesibila omului si energiile Sale divine nu se separa , desi se deosebesc si formeaza o unitate , dar pana la om ajung energiile sau puterile divine , nu fiinte Dumnezeirii, caci Dumnezeu in fiinta Sa ramane inaccesibil oamenilor . 9

« Dupa unele dispute pe aceasta tema , isihasmul a fost proclamat ca doctrina oficiala a Patriarhiei ecumenice , intr-un sinod tinut in biserica Vlaherne din Constantinopol (27 Mai 1351) . De la Athos , spiritualitatea isihasta s-a raspandit in manastirile din Bulgaria , Serbia , Rusia si Tarile Romane .« 10

Isihasmul a patruns in Tarile Romane prin calugari isihasti veniti de la Muntele Athos. « Insusi cuvantul romanesc sihastrie si derivatele sale sihastru , sihastresc cu rezonanta lui de mare vechime si caracterul lui popular , raspandit in toate regiunile tarii deriva din ησοχασιηια care inseamna locuri de liniste , ceea ce constituie o dovada ca isihasmul a fost bine cunoscut la noi si ca a influentat intens viata monahala din Tarile Romanesti . « 11 

Documentul Viata Sfantului Grigore Sinaitul din secolul al XIV-lea scris de egumenul manastirii Vatoped , Peritheorii contine informatii despre anul 1325 , an in care Sfantul Grigore a organizat isihasmul la Paroria . El “invata la el Marea Cetate si toata Tracia si Macedonia si chiat toata regiunea alcatuita de bulgari , si cea de dincolo de Istru , si din Serbia , si alerga la el multime neexperimentata a celor alesi … incat multimea monahilor intrecea masura .”12 Dupa moartea lui , ucenicii « au iesit ca niste stele stralucitoare si au impodobit marginile pamantului  « .13 Tit Simedrea , scria cu privire la prezenta monahilor romani la Paroria , urmatoarele : « Se poate spune cu temei de adevar ca , la Paroria , la marele dascal al isihasmului care a fost Sfantul Grigore Sinaitul , au ucenicit si romani . Si cum aceasta lucrare obarsea de-a dreptul din viata si cultura manastierasca bizantino-athonita , calugarii romani , care « au invatat aici « , sau care numai au zabovit un timp oarecare in aceasta sihastrie , intorcandu-se in patria lor au adus izvodul si duhul ascetic si l-au raspandit printre romani , inainte de venirea Sfantului Nicodim , care si el tot din acelasi duh si izvod se trage « . 14 Grigore Sinaitul avea ucenici in Tara Romaneasca si purta corespondenta cu insusi voievodul Nicolae Alexandru Basarab . 15

Ìn secolul XVIII isihasmul a cunoscut o noua inflorire prin monahul athonit Nicodim din Naxos .

Opozitia apusenilor fata de isihasm a mers pana la acuzarea lui Palama de erezie , aceasta pozitie fiind mentinuta pana astazi .

Paisianismul

Paisianismul inseamna in primul rand si mai presus de toate , rechemarea la o noua viata a mostenirii patristice si a spiritualitatii bizantine in intregimea ei , printr-o uriasa munca de traduceri concomitente in doua limbi : in romana si slavo-rusa . Inseamna apoi reintalnirea cu aceasta traditie patristica si bizantina printr-o traire vie si nu doar in sfera strictei eruditii . O traire vie care nu ramane insa experienta singulara a unor insi izolati , sau chiar a unei comunitati monahale , ci antreneaza mari colectivitati umane , se revarsa in cele din urma in sufletul unei natiuni intregi , pe care-l face sa se ridice la Dumnezeu , il pune in legatura cu El .16

Paisie Velicicovski a trait intre 1722-1794 si este considerat ca fiind cel mai mare conducator de miscare mistica aparut in Rasaritul ortodox dupa caderea Bizantului .

S-a nascut in 1722 fiind al unsprezecelea din cei 12 copii , tatal sau fiind preot . La varsta de 4 ani ramane orfan de tata si este dat la Academia Movileana din Kiev de catre mama sa . La varsta de 17 ani se simte atras de viata calugareasca si se retrage in mai multe schituri si manastiri printre care si in manastirea Pecerska . In manastirea Medvedevschi este facut rasofor primind numele Platon . Apoi trece in Moldova in 1745 stabilindu-se la schitul Dalhauti din judetul Vrancea . « Din viata lui Paisie este cunoscut ca la inceputul drumului lui monahal nu se gaseau in manastiri nici manuscrise duhovnicesti nici scrieri literare corespunzatoare « . 17 In schitul Dalhauti traiau monahi insemnati ca Ieromonahul Rafail ce se ocupa de transcrierea cartilor patristice , Schimonahul Timotei iscusit in discutii duhovnicesti si in talcuirea acestor scrieri si monahul Dosoftei care vorbea de pazirea canoanelor si a tutror predaniilor . 18 De acolo a plecat la Trastieni de unde a fost luat de staretul Vasile la Poiana Marului . Acolo functiona un scriptoriu in care se lucrau manuscrise slavone si romanesti . Platon a copiat intr-un manuscris lucrarea « Desideriu « in limba slavona de pe un miscelaneu adus de la Moscova , care era tradus din limba romana , a carei copie s-a pastrat pana in timpurile actuale . 19 

Din Poiana Marului a mers la schitul Carnu apoi la Muntele Athos unde a locuit in singuratate langa un Pantocrator . A fost vizitat de staretul Vasile de la Poiana Marului care i-a aratat pericolul vietuirii singuratice si l-a tuns schimbandu-i numele din Platon in Paisie .20

Paisie a adunat in jurul sau ucenici romani si slavi . Este hirotonit ieromonah si infiinteaza schitul Sfantul Ilie . Numarul ucenicilor a ajuns la peste 60 .

« In vara anului 1763 Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici si ia in primire manastirea Dragomirna . Aici petrece timp de 12 ani , pana la 14 Octombrie 1775 formand o obste cu 350 de calugari . In toamna anului 1775 vine la manstirea Secu , insotit de 200 de calugari , iar in vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei , manastirea Neamt .« 21

La manastirea Neamt face traduceri din operele Parintilor Bisericesti , organizeaza manastiri dupa regulile de la Athos si formeaza sobor de aproape o mie de calugari .

Dintre operele sale se evidentiaza : “ Despre rugaciunea mintii ” care cuprinde o introducere si 6 capitole . Paisie afirma ca rugaciunea lui Iisus aduce liniste si pace lor « cel linistit dupa Dumnezeu are parte de iluminari speciale in intelegerea Scripturilor si ajunge la intelesuri , chiar despre cele lumesti , superioare celor invatati .« Cinstitnd pe intemeietorul isihasmului , Paisie a tradus din limba greaca in limba slava Viata Sfantului Grigorie Sinaitul , scrisa de Patriarhul Calist . 22 El a tradus in limba romana foarte putin , o carte tradusa in limba romana a fost « Cuvintele Sfantului Nil de la Soroca « . Staretul Paisie a tradus in schimb 44 de manuscrise patristice in limba slavona . Cea mai pretioasa traducere a sa este « Cuvinte ascetice ale Sfantului Isaac Sirul « , in 1787 . El a tradus si Filocalia care contine cele mai importante scrieri ale asceticii rasaritene . 23     

Staretul Paisie a indemnat calugarii sa faca traduceri din manuscrise patristice : ierodiaconul Stefan a tradus in romaneste Cuvintele Sfantului Calist si Hexameronul Sfantului Vasile cel Mare ; monahul Gherontie a tradus Pravilioara cea Mica , Kiriacodromionul tiparit la Bucuresti , Talcuirea la Evanghelii a Sfantului Teofilact tiparit la Iasi , Teologhicon ( Dogmatica ) Sfantului Ioan Damanschinul tiparit la Iasi , ieromonahul Ilarion a tradus cartile Sfantul Calist si Exaimeron al Sfantului Vasile , schimonahul , Isaac Dascalul . Dascalul a tradus din limba greaca Cartea Sfantului Ioan Scararul si Bogorodicina ( Octoihul ) Maicii Domnului . Din limba slavona a tradus Tipiconul ( Tipicul Sfantului Sava tiparit la Iasi , mitropolitul Grigorie Dascalul a tradus carti din greaca printre care si Patericul .

« In cultura Europei Rasaritene se pote vorbi de doua epoci si curente care pretuiesc , valorifica si sporesc numarul autorilor spirituali : curentul isihast , care , face epoca « . In secolele XIV-XVI de la Athos pana la marea Nordului si de care se leaga o prima serie de traduceri masive ale literaturii filocalice in limba slavona , cu circulatie universala atat la slavi , cat si la romani si neo-isihasmul secolului al XVIII-lea , legat in primul rand de numele lui Paisie Velicicovschi .

Prin activitatea sa de traducator , staretul Paisie a innoit viata monahala fiind un indrumator spre o viata noua printr-o traire vie . Opera sa a avut o influenta deosebita in Tarile Romanesti si in Rusia . » Sistemul staruintei practicate de el s-a raspandit in veacul al XIX-lea la un numar de 117 manastiri si schituri din 35 de eparhii . Biograful cel mai complet , protoiereul Serghie Cetferikov enumera peste 200 de calugari , persoane civile , arhimandriti si episcopi care au raspandit miscarea paisiana pana in pragul primului razboi mondial .» 24

Numeroase manuscrise ale lui Paisie au fost raspandite fiind pastrate in manastiri din Serbia , Bulgaria , Rusia .

Opera lui Paisie Velicicovschi a reinnoit asezamantul monahal si a dezvoltat scrisul , cultivand in acelasi timp atractia spre scrierile parintilor bisericesti .

Concluzii

Aspecte pozitive

Crestinismul , prin invatatura lui Iisus Hristos si-a concentrat atentia asupra omului , invatandu-l iubirea , mila , iertarea si compasiunea . Iisus a invatat in Matei 25:35,36 cum sa se comporte crestinii fata de semeni : « Caci am fost flamand si Mi-ati dat sa mananc ; am fost insetat si Mi-ati dat sa beau ; am fost strain si M-ati luat la voi ; am fost gol si M-ati imbracat ; am fost bolnav si M-iati purtat de grija ; am fost la in chisoare si ati venit la Mine.« Isus a fost un exemplu pentru crestini in tot ceea ce a facut pe pamant .El s-a ocupat de bolnavi pe care i-a vindecat si de multimea flamanda pe care a saturat-o . Primele comunitati crestine si biserica primara au organizat primele forme de asistenta medicala . Un exemplu in acest sens sunt Vasiliadele din Asia Mica infiintate in secolul al IV-lea de catre Vasile cel Mare .

In tinuturile romanesti s-au intemeiat lacasuri asemanatoare de asistenta medicala , in special in manastiri , care au fost primele forme de spitale din istoria medicala romaneasca .

« Si de va veni cineva strein si fara de casa , in casa de streini , cu vreo boala cuprins , cu cei bolnavi de la igumenul si de la doftorul sa fie randuit, ca intru toate sa-si castige odihna ; si sa i se porunceasca a petrece in casa cea de bolnaviv , pana se va face sanatos .« 1

Manastirile asigurau refugiu si pentru oamenii saraci care aveau nevoie de ajutor. Ghica scria in « Opere « ( 1956 , pag. 302) ca “locuitorii Bucurestilor gaseau scapare pentru ei si averile lor la picioarele altarului si la taria zidurilor .” Calatorul ostenit era primit in casa de oaspeti ai manastirii . Dimitrie Cantemir in « Descriptio Moldavae «  sublinia ospitalitatea practicata in manastiri : « Nu putem sa nu laudam ospitalitatea ce se practica in toate manastirile din Moldova , pentru orice oaspete , fie el ortodox , evreu , turc sau armean .« 2

Monahismul romanesc a fost un monahism isihast , de rugaciune si asceza dar si un monahism misionar de evanghelizare si convertire .

Din manastiri , calugarii ieseau de multe ori sa ajute la curatatul padurilor , la construirea de drumuri si la secarea mlastinilor . In cadrul manastirilor ei se ocupau de agricultura , apicultura , pomicultura , viticultura , croitorie , lucru manual , pictura . Monahii erau de multe ori exemple pentru taranii care imitau tehnicile de lucru ale calugarilor . 3

Multe manastiri au fost resedinte domnesti si necropole ale ctitorilor , voievozilor si ale famiilor acestora . In ele sunt consemnate documente din istoria poporului roman cu imagini ale domnitorilor zugraviti in tablouri votive .

Manastirile din Romania au ramas pana astazi cele mai importante monumente de arta in ceea ce priveste arhitectura constructiilor dar si sculptura si pictura . Manastirile din Moldova sunt renumite atat in tara cat sin in strainatate pentru picturile murale din interior si din exterior . Manastiri ca Voronet , Modovita , Humor , Arbore si Suceava sunt lacasuri de cult unice in Europa iar numele lor a intrat in patrimoniul umanitatii incepand din anul 1993 . Manastirile au fost importante centre de cultura in care s-a desfasurat de-a lungul secolelor  o intensa activitatea spirituala si culturala . In manstirile domnesti au existat scoli de cronicari , caligrafi , miniaturisti , tot aici s-au infiintat primele scoli in limba romana . « Profesorul Nicolea Cartojan , in Istoria Literaturii Romane Vechi , mentioneaza ca asezamintele monahale au fost singurele focare de cultura si lumina de unde , prin manuscrise si tiparituri , s-a raspandit cartea in popor . « 4 Istoria , caligrafia , pictura , muzica , cultura , arhitectura , ceramica s-au intalnit pentru prima data in manastiri . Aici s-a tradus si copiat pentru prima data Bbilia , carti de rugaciuni , acte domnesti , cronici , zapise , opere ale clasicilor greci . Tot in manastiri s-au infiintat pentru prima data tipografiile .

Personalitati de seama , cronicari , scriitori si domnitori ca : domnitorul Petru al II-lea , cronocarii Macarie si Eftimie , mitropolitul Moldovei Paisie Velicicovschi , cronicarul nDimitrie Cantemir si scriitorii Ioan Creanga , Tudor Arghezi , Alexandru Vlahuta , George Cosbuc , I.L. Caragiale , Bogdan Petriceicu-Hsdeu , Brbu Stefanescu Delavrancea , Gala Galaction , Duiliu Zamfirescu au fost atrasi de linistea si viata duhovniceasca din manastiri unde s-au retras din lume pentru o perioada , timp in care au putut sa mediteze si sa lucreze.

Muzeele manastirilor pastreaza din cele mai vechi timpuri documente si obiecte foarte valoroase ca de exemplu obiecte ale domnitorului Stefan cel Mare , broderii cu fire de aur , icoana lui Stefan cel Mare , carti de cult scrise pe pergament , epitafe , psaltiri , codice , icoane , obiecte de cult si de arta bisericeasca , portrete ale domnitorilor , goblenuri .

Aspecte negative

Viata monahala a fost plina de entuziasm misionar , puritate si simplitate , invataturi sacre , activitate literara , virtuti morale si religioase . In literatura monastica sunt descrisi calugari intelectuali si morali de o inalta viata spirituala . Totusi deficientele din monahism nu pot fi trecute cu vederea .

Multi oameni care au trait dispretuiti in societate au cautat sa se ascunda in manastiri din fata dispretului public . Altii s-au refugiat in manastiri din cauza saraciei , pentru a trai o viata mai usoara .

« Prea multi din cei mai buni barbati si femei au fost inghititi in manastiri , iar capacitatile lor au fost pierdute pentru lumea care avea atat de mare nevoie de asemenea conducatori . Mai mult , viata de celibat i-a retinut pe acesti capabili barbati si femei de la casatorie si cresterea copiilor . Faptul acesta a dus la un standard de moralitate pentru calugari ( celibatul ) si altul pentru oamenii de rand .« 5

Unii calugari , din dorinta sincera de sfintire au alunecat in fanatism cu practica unor fapte ascetice exagerate .

Monahii credeau ca prin retragerea din societate scapau de coruptia din lume si de ispitele ei . Si aici s-au indepartat de invataturile Domnului si au urmat propriile lor ganduri . Scriptura spune in 1 Ioan 2 :15 : « Nu iubiti lumea , nici lucrurile din lume « . Dar Scriptura nu zice sa iesim cu trupul din ea . Dimpotriva Domnul Iisus , rugandu-se pentru ucenicii Sai, Ii spune Tatalui Sau : « Nu te rog sa-i iei din lume , ci pazeste-i de cel Rau .« ( Ioan 17 : 14-16 ) . 6 

In multe cazuri monasticismul a incurajat mandria spirituala deoarece calugarii se mandreau cu faptele ascetice facute pentru salvarea lor . 7

« Calugarii isi puneau in gand o tinta buna in ea insasi si spre care toti crestinii ar trebui sa nazuiasca , dar rataceau in ceea ce priveste mijloacele de a ajunge acolo .« 8 Gandeau ca trebuie sa omoare firea pacatoasa impreuna cu poftele ei supunand trupul la chinuri pentru a birui ispitele . Dar oamenii nu pot ajunge la sfintire prin propriile fapte . Dumnezeu a promis tuturor credinciosilor care si-au rastignit firea pacatoasa ca le va trimite Duhul Sfant care le va darui o viata noua . Credinciosii vor merge prin puterea Duhului Sfant fiind considerati sfinti daca Duhul Sfant locuieste in ei . Roadele Duhului : pacea , dragostea , bucuria , indelunga rabdare , facerea de bine , credinciosia , constituie adevarata sfintenie ( Galateni 5 : 22-25 ) .

In multe cazuri , cand manastirile au ajuns sa detina importante bunuri materiale , calugarii au devenit lacomi si lenesi .

Prin impunerea celibatului multi calugari tineri au inceput sa aiba relatii intime in ascuns . Aceste fapte au condus la prostitutie , nasteri ilegale , avorturi . Chiar daca in unele cazuri metodele si invataturile nu au fost cele mai potrivite , majoritatea calugarilor au plecat de la dorinta sincera dupa o relatie mai profunda cu Dumnezeu si , pentru ca Biserica nu oferea ceea ce ei asteptau .    

Bibliografie

Aland Kurt , A History of Christianity , Volume I , by Fortress Press , New York , 1985

Aradeanul Eugen , Eugen Emandi , Teodor Bodagae , Manastirea Hodos-Bodrog , Editura Episcopiei Aradului , Arad , 1980

Biserica Ortodoxa Romana , Buletinul Oficial al Patriarhiei Romane , Anul XCIV , nr. 5-6 , mai-iunie , 1976

Biserica Ortodoxa Romana , Buletinul Oficial al Patriarhiei Romane , Anul. XCVII , nr. 5-6 , mai-iunie , Bucuresti , 1979

Balan Ioanichie , Vetre de Sihastrie Romaneasca , Editura Instittutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane , Bucuresti , 1982

Balan Ioanichie , Pateric Romanesc , Editura Institutului Biblic su de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane , Bucuresti , 1980

Bugarski Stevan si Ljubomir Stepanov , Manastir Bezdin-Monografija (Manastirea Bezdin-Monografie) , Editura Uniunii Sarbilor din Romania, Timisoara, 1999

Bugarski Stevan , Srpsko Pravoslavlje u Rumuniji ( Ortodoxia Sarba in Romania) , Editura Academiei de Stiinta , Novi Sad , 1995

Diacon Babut Gheorghe , Pelerinul Roman , Editura Pelerinul Roman Editata de Manastirea « Portarita «   , 2000

Dupu Constantin , O Istorie a Bisericii Crestine , vol. I , Editura Metanoia , Timisoara , 1993 ,

Dudas Florian , Memoria Vechilor Carti Romanesti , Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei , Oradea , 1990

Earle E. Cairns , Crestinismul de-a lungul secolelor , Publicata de Societatea Misionara Romana , SRL by permission of BEE Internartional Dallas , TX , 1992

Everett Ferguson , Michael P. Mc. Hugh , Frederick W. Norris , Enciclopedia of Early Chriastianity ( Enciclopedia crestinismului timpuriu) , Associate Editors , Garland Publishing , INC , New York & London , 1990

Ghenadie Enacescu , Sinaea , Istoria Santei Monastiri , Tipografia Stefan Mihaescu , Bucuresti , 1881

Enacescu Efrem , Privire Generala Asupra Monahismului Crestin dupa Diferiti Autori , Tipografia Cozia a Epicopiei Ramnicul Valcii , 1933

Filocalia , vol. I , Vers in limba romana a antologiei in limba greaca publicata la Venetia in 1782 , Editua Universalia , Bucuresti , 2001

Grigoras N. , Caprosu I. , Biserici si Manastiri Vechi din Moldova , pana la Mijlocul Secolului al XV-lea , Editia a II-a , Editura Meridiane , Bucuresti , 1971

Glasul Bisericii , Revista Oficiala a Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei , Anul XXXVII , nr. 3-4 , martie-aprilie , Bucuresti , 1978

Guilaumont Antonie , Originile Vietii Monahale , Editura Anastasia , Bucuresti , 1998

Iorga Nicolae , Istoria Bisericii Romanesti , Editia a II-a , vol. I , Editura Ministeriului de culte , 1928

Ladriere Adrien , Biserica in Evul Mediu , vol. II , by Gute Botschaft Verlag , Dillensburg , Germany , 1993

Lotreanu Ioan , Monografia Banatului , vol. I , Editura Institutului de Arte Grafice « Tara« , Timisoara , 1935

Latourette S. Kenneth , A History of the Expansion of Christianity , vol. I , The First Five Centuries , Harper & Brothers Publishers , New York and London

Lupulovici Vasa , Borislav Crstici , Manastir Bazias – Monografija (Manastirea Bazias – monografie ) , Editura Uniunii Sarbilor din Romania , Timisoara , 1998

Moisescu Gheorghe , Istoria Bisericii Ortodoxe Romane , vol. I , Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa , Bucuresti , 1957

Marty E. Martin , A Short History of Christianity ( O scurta istorie a crestinismului ) , Published by Meridian Book , INC , New York , SUA , 1990

Micsunescu P. Dimitrie , Vizitand Manastiri Basarabene si Bucovinene Tiparul Ziarului « Universul« Bucuresti , 1937 

Mc Manners John , The Oxford History of Christianity , ( Oxford , Istoria crestinismului ) , Oxford University Press , New York , SUA , 1997

Mureseanu B. Ion , Manastiri din Banat , Editura Mitropoliei Banatului , Timisoara , 1976

Nifon , Muntele Athos , Tipografia « Guttenberg  , Josen Gobl « , Bucuresti , 1907

Newmann H. Albert , D.D. , A Manual of Church History , vol. I , The American Baptist Publication , Society , Philadelphia , SUA , 1933

Pacurariu Mircea , Istoria Bisericii Ortodoxe Romane , Editura Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane , Bucuresti , 1992

Pacurariu Mircea , Litiu Gheorghe , Peanga Vasile , Gristache Ioana Panait   , Popa Radu , Episcopia Aradului , Istorie-Viata Culturala . Monumente de Arta , Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Aradului , Arad , 1989

Pascu Stefan , Voievodatul Transilvaniei , vol. I , Editura Dacia , Cluj , 1971

Pop Bistriteanu , Monahismul , Chivotul Neamului Romanesc , Editura Omniscop , Craiova , 1995

Popescu M. Teodor , Bodagae Teodor , Istoria Bisericeasca Universala , Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa , 1956

Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane , Sfinti Romani Aparatori ai Legii Stramosesti , Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane , Bucuresti , 1987

Patrimoniul Universal , Natura si Cultura Protejate de Unesco , Europa Centrala si de Sud-est , Editura Scheii , Brasov , 1997

Remete George , Contributii la Studiul Istoriei Bisericesti Universale , Editura Reintregirea Alb Iulia , 2001

Ramureanu Ioan , Istoria Bisericeasca Universala , Editura Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane , Bucuresti , 1992

Ramureanu Ioan , Sesan Milan , Bodagae Teodor , Istoria Bisericeasca Universala , Editura Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane , Bucuresti , 1993

Rusu Adrian Andrei , Hurezan Pascu George , Biserici Medievale din Judetul Arad , Editura Trinom , SRL Arad , 19999

Studii Teologice , Revista Institutelor Teologice din Patriarhia Romana , seria a II-a , anul XXXII , nr. 1-2 , Bucuresti , 1980

Sheldon , C. Henry , History of The Christian Church , ( Istoria Bisericii Crestine) , vol. II , Second Printing , Hendrickson Publishers , New York , 1994

Simedrea Tit , Vechea Episcopie a Hotinului , Contributii , Tipografia Cartilor Bisericesti , Bucuresti , 1942

Telegraful Roman , Foaie Editata de Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Sibiului , anul 142 , Sibiu , nr. 11-12 , 1995

Telegraful Roman , Foaie Editata de Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Sibiului , nr. 3-4 , Sibiu , 1989

Vlasie Mihai , Ghidul Asezamintelor Monahale Ortodoxe din Romania , Editia a VI-a , Editura Sophia , Bucuresti , 2001

Zamfirescu Dan , Paisianismul , un Moment Romanesc in Istoria Spiritualitatii Europene , Editura Roza Vanturilor Bucuresti , 1996

Noul Testament si Psalmii , Editia I-a , Traducerea Dumitru Cornilescu , 1993