Inceput Disert, 2017 [302500]

[anonimizat]. univ. dr. Laura COMĂNESCU

Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de master: [anonimizat]. univ. dr. Laura COMĂNESCU

Absolvent: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………

Localizarea arealului analizat………………………………………………………….

Metodologie, obiective………………………………………………………………….

Factorii control………………………………………………………………….

3.1. Geologie…………………………………………..

3.2. Relieful……………………………

3.3. Clima

3.4. Hidrografia

3.5. Vegetația

3.6. Solurile

3.7. Factorul antropic

4. Elemente privind barajul

4.1. Elemente tehnice și de construcție

4.2. Rolul barajului

4.3. Ruperea barajului

4.4. Modificări impuse de construcția barajului

5. Elemente de impact

5.1.Vaile limitrofe

5.2. Surse de aluviuni

5.3. Lunca

6. Studiu de caz

6.1 Reconstrucția ecologică în perimetrul barajului Belci

CONCLUZII……………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………….PAG 1

INTRODUCERE

Barajul reprezintă o [anonimizat], pentru ridicarea nivelului apei în amonte și realizarea unui lac de acumulare. [anonimizat]. (Posea et al, 1986). Termenul de ,,impact” presupune o ciocnire a două sau mai multor corpuri. Pentru finalizarea acestei lucrări am efectuat cercetări pe teren și am consultat un material bibliografic bogat.

Foto 1. [anonimizat] ,,Impactul ruperii barajului Belci asupra mediului natural și antropic” [anonimizat]-geografice, istorice, [anonimizat]. [anonimizat], inundația, ca raport între produsul relatării și susceptibilității unei colectivități umane și capacitatea sa de a face față pericolului.

[anonimizat], a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1960 [anonimizat] a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut. În prezentare am efectuat și o [anonimizat], grafice și fotografii care încearcă să evidențieze cât mai bine particularitățile zonei mele de studiu. În realizarea acestei lucrări am beneficiat de sprijinul doamnei Prof.univ.dr. [anonimizat]-I [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]. Mulțumesc familiei mele pentru toată dragostea, înțelegerea și sprijinul cu care m-au înconjurat în această perioadă. Terminarea lucrării a fost posibilă datorită perseverenței și ambiției mele, dar și sprijinul din partea familiei.

În realizarea acestei lucrări am avut ca principală motivație faptul că am copilarit și crescut în cartierul Belci, aproape de acest baraj. Sper ca această lucrare să stârnească interes și să ofere informații utile și de folos celor care vor fi interesați.

Localizarea arealului analizat

Barajul Belci se află în depresiunea Tazlău-Cașin, cea mai vastă ca întindere și cea mai tipică depresiune subcarpatică din România: un mare uluc la marginea munților flișului. (Tufescu, 1966). Ulucul depresionar este alcătuit din două subunități depresionare: Tazlău și Cașin. La nord de Trotuș se desfașoară Depresiunea Tazlăului, drenata prin axul ei de raul Tazlau. Ea coboara in lungul raului de la 400 la 320 m. Depresiunea Tazlau, prezinta interfluvii fragmentate de numerosi afluenti ai Tazlaului, cu terase si lunci bine exprimate in relief si cu un glacis piemontan cuaternar inalt (400-500 m) sub abruptul cu caracter de cuesta al masivului carpatic Berzunt. (Dupa Sorgot & Dobre, 2007), Onestiul, in functie de forma de relief unde este plasat, este un oras de deal.

Fig.1. Harta localizarii geografice a barajului Belci

(Sursa: prelucrare dupa GoogleMaps, 2016)

Fig. 2. Harta localizării geografice a barajului Belci

(Sursa: prelucrare în QGIS 2.18 după imagine satelitară Google)

La poalele Carpatilor Moldovei in bazinul inferior al raului Trotus, se intinde Depresiunea Tazlau-Casin (Depresiunea Onestilor). (Posea, 2002). Depresiunile reprezinta sinclinorii, modelate de reteaua hidrografica locala, ce prezinta vai largi, culture agricole. ,,Depresiunea Tazlau-Casin s-a format pe sinclinorii.”(Posea, 2002, p.167). Sinclinoriile sunt asociatii de cute in care cele din partea central sunt mai coborate decat cele din partile laterale. In partea sudica a depresiunii, la o altitudine de 200 de metri, la punctual de intretaiere a vailor Casinului, Oituzului si Tazlaului cu Trotusul si la intretaierea a doua drumuri comerciale ADjud-Ghimes si Bacau-Oituz-Brasov, se afla asezat orasul Onesti. (Verde, 2003). Depresiunea Tazlau-Casin este situate pe Trotus si afluentii acestuia Tazlau, Casin si Oituz, inchisa de Culmea Pietricica (740 m).

Un baraj reprezintă o barieră care separă apele. Barajele pot fi naturale, fiind create fără intervenție umană, sau artificiale, adică realizate de oameni. Barajul Belci s-a construit în perioada 1957-1960 pentru crearea unei acumulări de apă pe râul Tazlău, în vederea compensării debitelor.

Foto 1. Barajul Belci, trecut si prezent

(Sursa: http://www.hidroconstructia.com/dyn/pic/41/241.jpg, 15.12.2016)

2. Metodologie, obiective

?? nu stiu exact ce ar trebui sa scriu aici

Ce obiective- ce ti-ai propus sa faci in lucrare

Sa analizezi…..

– Sa explicit….

Sa evaluezi efectele….

etc

metodologia-

Etapa de teren a constat in fotografierea pozelor atasate in lucrare.

Etapa de cabinet

3. Factorii control

3.1 Geologie

Geologia zonei prezinta importanta prin structura si alcatuire litologica a teritoriului, care conditioneaza altitudinea si masivitatea sa. Zona flisului ocupa cea mai mare parte a unitatii deluroase din bazin, in general predomina gresiile si marnele, putin impermeabile. In zona de molasa rocile mai moi din alcatuire (marne, gresii, argile) au favorizat o fragmentare accentuate a reliefului si erodarea acestuia. (Gastescu & Bretcan, 2010).

Astfel, in zona flisului intern, predomina rocile mai moi friabile (marne, gresii calcaroase), relieful se prezinta mai monoton, cu inaltimi medii ce se pastreaza in jur de

1.100 – 1.200 m, cu o fragmentare si energie reduse (300 – 400 m), cu interfluvii largi si munti dispusi in trepte, in cadrul carora plaiurile au o mare extindere si o expozitie dominant spre vest, sud – vest si sud – est. (Vacarasu, 1980).

Fig. 3. Harta geologică în arealul barajului Belci

(Sursa: prelucrare în QGIS.2.18, după Harta Geologică a României, scara 1:200.000)

Barajul este executat prin compactare, cu nucleu central de argila prelungit până la roca de bază. Nucleul de argilă al barajului este fundat pe roca de baza, alcatuită din:

– marne cu caracter slab argilos

– gresii

Prismele de rezistență ale barajului sunt fundate direct pe stratul aluvionar, cu grosimea de 2-4 m, care acoperă roca de bază. De pe o parte și de alta a nucleului de argilă s-au executat umpluturi din balast nisipos și din material aluvionar. (Priscu, 1974). Taluzurile sunt protejate cu plăci din beton la parametrul amonte și cu brazde de iarbă la parametrul aval.

Resursele de subsol (sare, carbuni, petrol, gaze naturale si lemn) constituie baza aparitiei si dezvoltarii industriei. Geologia zonei este importanta prin alcatuirea si structura litologica a teritoriului, care conditioneaza altitudinea si masivitatea reliefului. Rocile utile sunt reprezentate prin gipsuri in zona Perchiu N-E de Onesti si gresii la E de Slanic-Moldova. Barajul este situat in Subcarpati care au luat nastere prin cutarea depozitelor sedimentare din cadrul avanfosei carpatice estice si sunt alcatuiti din roci de tip molasa: marne, gresii, nisipuri, pietrisuri, argile. (Lungu et al, 2015).

Fig. 1. Argilă Fig.2. Marnă Fig.3. Gresie

(Sursa: http://media.publika.md/md/image/201512/oar_full/222_11616400.jpg, 17.10.2016).

(Sursa:http://2.bp.blogspot.com/hDE_WcvXb2A/Tz4dMBY2cDI/AAAAAAAAAa0/criE0PgA3Ec/s1600/17022012591.jpg, 17.10.2016).

(Sursa:http://fl12.shopmania.org/files/p/ro/t/899/blum-feldt-shine-roca-de-piatra-garden-light-gresie-aspect-piatra~178674899.jpg, 17.10.2016).

Seismicitatea reprezinta un grad de frecventa si de intensitate a oscilatiilor seismice dintr-o zona. Din punct de vedere seismic, Municipiul Onesti este situate in zona cu grad 8 de seismicitate pe scara Richter, la o distanta de 110 km de centrul seismic Vrancioaia, judetul Vrancea. (Arhiva Primaria Onesti, 2011).

3.2 Relieful

Fig. 4. Harta reliefului în arealul barajului Belci

(Sursa: prelucrare în ArcGis, 9.3)

Subcarpatii constituie o unitate deluroasa care s-a constituit treptat incepand cu finele miocenului dar dominant la finalul pliocenului si in cuaternar in spatiul a doua bazine tectonice la exteriorul Carpatilor, Avanfosa Carpatica si depresiunea Getica. (Ielenicz & Sandulache, 2008). Barajul Belci este localizat in Subcarpatii Trotusului, mai exact in Depresiunea Tazlau-Casin. Subcarpații Tazlăului se situează la est de Carpați până la Siret. Depresiunea Tazlău –Cașin, lungă de 78 km și largă de 25 km, este reprezentată prin dealuri joase, terase și lunci largi și Culmea Pietricica care o închide la est. Barajul Belci este asezat in vecinatatea estica a Carpatilor Orientali, in zona de confluent a raurilor Trotus, Tazlau.

Barajul Belci se afla in Depresiunea Tazlau-Casin, cea mai vasta ca intindere si cea mai tipica depresiune subcarpatica din Romania: un mare uluc la marginea muntilor flisului. (Tufescu, 1966).

Foto 2. Barajul Belci

(Sursa: Ganea, 2016)

Ulucul depresionar este alcatuit din doua subunitati depresionare: Tazlau si Casin. La N de Trotus se desfasoara Depresiunea Tazlaului, drenata prin axul ei de raul Tazlau. Ea coboara in lungul raului de la 400 la 320 m. Depresiunea Tazlau, prezinta interfluvii fragmentate de numerosi afluenti ai Tazlaului, cu terase si lunci bine exprimate in relief si cu un glacis piemontan cuaternar inalt (400-500 m) sub abruptul cu caracter de cuesta al masivului carpatic Berzunt. Dupa Sorgot & Dobre, 2007), Onestiul, in functie de forma de relief unde este plasat, este un oras de deal.

Depresiunea Tazlau-Casin este localizata in partea central-estica a Romaniei si infatiseaza cel mai sudica zona a Subcarpatilor Moldovei. (Mara, 1998). Depresiunea subcarpatica Tazlau-Casin prezinta dealuri subcarpatice intre raurile Tazlaul Mare si Tazlaul Sarat. (Judetele Patriei, 1980). Aceasta se sprijina in N cu un capat pe flis, pe dealuri subcarpatice interne intre Tazlaul Mare si Tazlaul Sarat) si in S se sprijina pe flisul Berzuntului. (Posea et al, 1974).

Foto 3. Barajul vazut de sus

(Sursa: Ganea, 2016)

Vatra municipiului Onești s-a dezvoltat în zona dealurilor subcarpatice, în depresiunea Tazlău Cașin, pe terasa inferioară și medie a râurilor care traversează localitatea. Altitudinile caracteristice sunt cuprinse între 175 – 395 m.

3.2 Clima

Temperatura medie a aerului

Regimul termic manifestat sub influența factorilor locali (altitudine, albedou, variații ale

evapotranspirației) stabilește în mare măsură specificul climatic al arealului depresionar, caracterizat prin diferențe anotimpuale.

Clima depresiunii Tazlău este temperat continentală cu o temperatură medie anuală de 9,2 C, iar media multianuală a precipitațiilor are o valoare de 654 mm/an. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud-vest. Clima este de depresiuni cu inversiuni termice (iarna cu temperaturi scăzute și geruri persistente) caracteristică depresiunii Tazlău-Cașin. (Mândruț, 1993).

Fig.5. Diagrama temperaturii minime multianuale din anul 2012, in localitatea Onești

(Sursa: Stația Meteorologică Bacău)

Fig.6. Diagrama temperaturii maxime multianuale din anul 2012, in localitatea Onești

(Sursa: Stația Meteorologică Bacău)

Valorile minime a temperaturii maxime sunt iarna 3° C și minime în luna ianuarie – 1° C, iar valorile maxime 29° C în luna august.

Topoclimatul depresiunii Tazlău-Cașin se prezintă cu temperaturi ridicate vara și coborâte iarna, frecvente inversiuni termice cauzate de oprirea aerului rece în timpul iernii, amplitudini termice accentuate, zile de uscăciune și precipitații sub 550 mm/an împărțite neuniform sezonier și lunar, majoritatea cu caracter de aversă-polei. (Ielenicz, 2006).

Precipitațiile atmosferice

Fig. 7. Diagrama precipitațiilor în perioada (2008-2012), în localitatea Onești

(Sursa: APM Bacău)

Regimul precipitațiilor este în strânsă corelație cu regimul eolian și regimul termic. Umiditatea relativă este de 70 – 80% în unitatea depresionară. Precipitațiile medii anuale variază între 550 – 800 mm/an. Regimul precipitațiilor influențează atât diversele procese fizico-geografice (modelarea reliefului prin eroziunea fluvială și de versant, alimentarea scurgerii râurilor), cât și activitățile economice legate de agricultură și turism. La înălțimi mai mari de 1900 m, se manifestă două maxime, în februarie (precipitații solide) și în iulie cu aproximativ 145 mm. Cantitățile minime de precipitații cad iarna la înălțimile cuprinse între 800 – 1700 m, și toamna în sectorul crio-nival.

Tabelul nr.1

Roza vânturilor

(Sursa: Statia Meteorologică Bacău)

Fig. 8. Diagrama rozei vanturilor în localitatea Onești

(Sursa: Stația Meteorologică Bacău)

Vânturile (regimul eolian) sunt determinate de circulația generală a atmosferei (de la vest) și existența unor centri barici. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud-vest. Oneștiul prezintă mari variații climatice, atât la N și la S, dar mai ales de la V la E datorită factorilor genetici (radiația solară), dar și datorită căderii în trepte a reliefului de la 1600 m la 100 m. Mediile temperaturii multianuale variază în raport cu formele de relief în așa fel încât se ajunge de la temperatura medie anuală de 2˚ C, la temperatura medie anuală de 8-9 ˚C în Valea Siretului. Clima zonei montane ocupă partea de V si se caracterizează prin ierni lungi și aspre cu precipitații bogate sub formă de zapadă și ploaie (peste 1000 m).

3.3 Hidrografia

Trotuș face parte din seria afluenților de pe dreapta Siretului, având izvorul în Munții Ciucului, sub vârful Viscol (1.493 m) și confluent cu Siretul la Adjud. Înainte de a ieși din Carpați, pătrunde Depresiunea Dărmănești, unde primește cei mai importanți afluenți montani (Uz, 45 km lungime, Asău, 38 km lungime). Pe Uz s-a construit în 1972 lacul de acumulare Poiana Uzului cu înălțimea barajului de 80 m și 96 mil. m volum), folosit pentru alimentarea cu apă a orașului Onești și Tg.Ocna. De la Tg.Ocna, Trotușul curge prin zona subcarpatică, und e primește alți doi afluenți mari, Tazlău, pe care s-a construit lacul de acumulare Belci, pentru alimentarea cu apă și Oituz. Regimul de scurgere al Trotușului menține caracteristica temperat-continentală, cu ape mari primăvara-vara și ape mici la sfârșitul verii. (Gâștescu, 1990).

Foto 4. Râul Trotuș la ieșirea din Onești

(Sursa: Ganea, 2015)

Situat aproape în totalitate în zona carpatică și subcarpatică, Trotușul parcurge 150 km până la confluența cu Siretul, acoperind împreună cu afluenții săi un bazin de cca 4.349 km². În limitele sale, bazinul Trotușului cuprinde cea mai importantă parte a Munților Ciuc, Oituz, Tarcău, extremitatea nordică a Munților Vrancei, depresiunea intramontană Dărmănești, depresiunea subcarpatică Tazlău – Cașin și dealurile subcarpatice de la periferia acesteia din urmă, respectiv jumătatea vestică a Culmii Pietricica și cea nordică a Dealului Oușorul. (Văcărașu, 1980).

Foto 5. Acumularea de aluviuni de pe râul Tazlău

(Sursa: Ganea, 2016)

Lacurile au luat naștere ca urmare a amenajărilor făcute în ultima perioadă de timp. (Lacul Belci vol =12 mil m³ pe Tazlău). Cantitățile maxime căzute se datoresc ploilor sub formă de averse. În acest sens sunt semnificative valori înregistrate la Gh.Gh.Dej (Onești) 200 mm la 23 mai 1926. (Enciclopedia Geografică a României, 1982). amonte de municipiul Onești (Valea Uzului).

,,Barajele unor lacuri pot fi distruse fie de presiunea mare exercitată de un volum foarte imens de apa din spatele acestora care nu poate fi scurs din motive de ordin tehnic ( barajul de pe Tazlău la nord de Onești), fie datorită fisurilor din construcție prin care apa se infiltrează (iazurile de câmpie). Cantitatea uriașă de apă răspândită în aval cu viteză mare și în valuri distruge orice construcție și utilizare agricolă provocând înecarea oamenilor și vitelor.” (Ielenicz, 2006, p.263).

Hazardele antropice sunt dependente direct sau indirect de activitățile umane, efectele fiind imediate sau în timp. Consecințe asupra mediului fizic sunt: poluarea aerului, poluarea apei, solului cu diverse soluții, gaze și substanțe toxice în vecinătatea complexelor industriale chimice (Onești), urmate de grăbirea unor procese de salinizari, înmlăștiniri. (Ielenicz, 2006). Resursele de energie hidraulică ale râurilor Trotuș au fost folosite în trecut pentru pire, mori, contribuind la începutul industrial al orașului.

Lacul Belci este situat aproape de confluenta Trotusului cu Tazlau, intre dealul Perchiu, ce se afla in partea vestica si Dealul La Cosuri, in partea estica. Barajul are o inaltime de 12 m si a fost construit intre anii 1960-1963, iar lacul de acumulare ocupa lunca Tazlaului Mare pe o lungime de 4 km si o latime de 1 km. Suprafata lacului este de 250 ha si volumul de aproximativ 13 milioane m³. A fost creat in scopul alimentarii cu apa a zonei industriale Borzesti.

Foto 6. Lacul de acumulare Belci in trecut

(Sursa: Vacarasu, 1980)

Foto 7. Locul lacului Belci in prezent

(Sursa: Ganea, 2016)

Foto 8. Lacul de acumulare Belci in prezent

(Sursa: Ganea, 2016)

Acesta a fost amplasat in zona miocenului salifer, apele superficiale ce-l alimenteaza si care spala rocile bogate in cloruri, ajung in el mineralizate puternic. Intreaga masa de apa a lacului se caracterizeaza print-un continut mare in saruri (cloruri), ceea ce determina desalinizarea apei in instalatii special si abia dupa folosirea ei in industrie. Totusi, lacul Belci a avut mai mult uzanta turistica, fiind localizat in apropierea unuia dintre cele mai importante complexe urbane, orasul Onesti. (Vacarasu, 1980).

Foto 9; 10. Tabara arcasilor

(Sursa: Vacarasu, 1980) (Sursa: Ganea, 2016)

,,Desi are o adancime relativ mica, pe mai mult de ¾ lacul s-a pretat pentru un turism periurban intensiv, fiind bogat in peste, iar promontoriile fostei terase de 10 – 12 m, ce inainteaza mult dinspre est, constituind locuri ideale pentru pescuit sportiv. In timpul sezonului cald s-au adus pe lac si barci, iar in preajma lui s-au construit trei cabane cu 120 de locuri, un frumos restaurant motel, ,,Tabara arcasilor”, terenuri de sport, locuri de camping, toate facilitand practicarea unui turism periurban si de tranzit”. (Vacarasu, 1980, p.37).

3.5. Vegetația (flora)

In prezent vegetatia bazinului Trotus este diferentiata in functie de altitudine si este reprezentata prin etajul boreal, specific culmilor muntoase cu climat maia spru si prin etajul nemoral, care cuprinde un relief mai complex si mai jos, cu climat de tranzitie. In bazinul raului Trotus sunt specific ecosistemele de munte si de deal. Vegetatia de lunca are o repartitie azonala, fiind dezvoltata in albia majora a principalelor rauri si este reprezentata prin grupuri de specii de salix, populus si specii ierboase. (Vacarasu, 1980).

Foto 11. Păduri de amestec (gorun și stejar)

(Sursa: Ganea, 2016)

Foto 12. Salix

(Sursa: http://www.worldbotanical.com/images/Salix/Salix-16750-035.jpg. 09.02.2017).

Pe stancile uzate de ape sau subminate de procesele de panta s-a instalat o vegetatie arborescenta, cum ar fi mesteacanul (Betula verucosa), migdalul pitic (Amygdalus nana). (Vacarasu, 1980). Flora se caracterizează printr-o mare varietate a speciilor, contribuind la calitatea și pitorescul cadrului natural, la identitatea și specificul zonei. Vegetația este foarte importantă, deoarece este o componentă a peisajului, are rol climatic, edafic și estetic, sursă de material lemnos, mediu pentru existența animalelor, dar nu în ultimul rând și element de protecție a solului împotriva eroziunii și a alunecarilor de teren. (Șorgot & Dobre, 2007).

Foto 13. Mesteacănul (Betula verucosa)

(Sursa: https://www.paradisverde.ro/sites/default/files/images/2015/07/flori-si-frunze-femele-de-mesteacan.jpg 09.02.2017).

3.6. Solurile

,,Solul este partea superficială a scoarței terestre formată dintr-un amestec de substanțe minerale, apă, aer și substanțe organice (transformate în humus) care se caracterizează prin fertilitate, adică prin capacitatea de a oferi plantelor toate substanțele necesare dezvoltării.” (Mândruț, 1993, p.29). ,,Ca particularități ale solurilor (dominant silvestre), sunt de semnalat insulele de pseudorendzine și cernoziomuri cambice, din bazinul Tazlăului Sărat.” (Velcea & Savu, 1982, p.245).

Solul constituie un alt element natural deosebit de important, influentat direct de litologie, relief, clima si vegetatie. In Subcarpatii din bazinul Trotusului solurile predominante sunt cele silvestre podzolice bogate in minerale solubile si mputin acide decat cele din zona Montana. Ele s-au format in conditiile fitoclimatice ale padurilor de gorun sau ale padurilor in amestec de gorun si fag. In Depresiunea Tazlau, pe rocile bogate in carbonat de calciu, au aparut rendzinele. (Vacarasu, 1980).

Fig. 9. Harta solurilor din municipiul Onești

(Sursa: prelucrare în QGIS 2.18 după Harta solurilor, 1980)

Solul este un corp viu care se formează și evoluează sub influența condițiilor de mediu. Tipurile de sol prezente în perimetrul barajului Belci sunt reprezentate de protosoluri aluviale, si pseudorendzine. ,,Protosolurile aluviale sunt acele tipuri de sol din clasa solurilor neevoluate, formate pe depozite recent fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre”. (Posea et al, 1986, p.237). Pseudorendzina este un tip de sol din clasa molisoluri, format pe marne. (Posea et al, 1986).

Fertilitatea solului este asigurată de însușirile fizice, hidrofizice și biochimice, având un conținut ridicat de humus de bună calitate, reacție neutră sau slab acidă și o bună aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile. (Mară & Trofin, 1998). Solurile din Subcarpați au o fertilitate bună pentru livezi, pășuni, fănețe, dar și pentru culturile agricole. Acestea asigură plantelor substanțele nutritive, apa, aerul de care au nevoie pentru creștere și dezvoltare. (Ielenicz, 2006).

Condițiile variate oferite de relief, litologie, apele de suprafață și apele freatice, clima și vegetația au permis formarea unui înveliș de sol foarte diverse: soluri brune acide și roșcate (cambisoluri); soluri cenușii (argiluvisoluri); luvisoluri albice (molisoluri); soluri brune luvice; soluri cernoziomoide. (Harta solurilor România, 1980). Valea Trotușului este un adevărat culoar depresionar, prin extensiunea luncii și teraselor. Tectonica a determinat o adâncire axială a Carpaților Orientali în zona văii Trotuș și văii Oituz. Pe solurile dominant brune podzolice de pădure apar păduri de amestec gorun-fag. (Roșu, 1980).

Valea Trotușului este un adevărat culoar depresionar, prin extensiunea luncii și teraselor. Tectonica a determinat o adâncire axială a Carpaților Orientali în zona văii Trotuș și văii Oituz. Pe solurile dominant brune podzolice de pădure apar păduri de amestec gorun-fag. (Roșu, 1980).

3.7. Factorul antropic

In anii 1970 -1973 pe malul drept al lacului, in zona coborata a digului de contur s-a amenajat o baza turistica a orasului Onesti, pe o platforma la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcatuirea initiala a digului ca descarcator fuzibil. Lucrarile au fost executate in perioada 1958 – 1962.

Foto 14. Complexul turistic Belci. Privire de ansamblu astazi

(Sursa: Ganea, 2016)

Foto 15. Complexul turistic Belci

(Sursa: Vacarasu, 1980)

4. Elemente privind barajul

4.1. Elemente tehnice și de construcție

Barajul si acumularea Belci au fost proiectate si executate pentru a asigura un debit de 6 m3/s pentru alimenatrea cu apa a centralei termoelectrice Borzesti si a industriei din Onesti. Volumul lacului la data punerii in functiune era de 12,5 mil. m3. Ulterior in 1983 s-a amenajat o microhidrocentrala la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW si o productie anuala de 3,5 MWh/an. Microhidrocentrala nu a fost realizata de catre Hidroconstructia S.A.

Barajul Belci este primul baraj de pamint din Romania, realizat de catre Hidro-Constructia S.A. Barajul Belci, inchide valea raului Tazlau pe o lungime de 415 m avand in zona albiei minore descarcatorul de ape mari si doua baraje laterale de pamant, unul spre versantul stang de 234 m lungime si celalalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat in prelungirea barajului de pamant, de un dig de pamant de 4 m inaltime, pe o lungime de 580 m.

Descarcatorul de ape mari este compus din patru cuve prevazute cu clapete de 2,50 x 11,00m. Cele doua deschideri centrale au goliri de fund prevazute cu vane segment de 2,50 x 11,00 m. Debitul de calcul a fost de 760 m3/sec, iar cel de verificare de 1.100 m3/sec. La nivelul maxim al apei din lac descarcatorul putea tranzita in aval un debit de 1.400 m3/s.

Corpul barajului de pamant a fost alcatuit din material aluvionar compactat, avand un nucleu de argila dispus central si prisme de balast in amonte si aval de nucleu. Pe paramentul amonte s-a prevazut o protectie din dale de beton armat, iar la piciorul aval un prism de material drenant de piatra. In zona amonte a digului de pe malul drept, pe ultimii 200 m, cota coronamentului a fost coborata cu 1,00 m pentru a permite descarcarea debitelor ce depaseau capacitatea deversorului. In anii 1970-73 pe malul drept al lacului, in zona coborata a digului de contur s-a amenajat o baza turistica a orasului Onesti, pe o platforma la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcatuirea initiala a digului ca descarcator fuzibil. Lucrarile au fost executate in perioada 1958 – 1962.

A fost functional pana in 29 iulie 1991, cand barajul de pamant a cedat sub presiunea apei, in urma unor ploi puternice. Barajul are si o microhidrocentrala. Barajul nu a mai fost refacut niciodata.

4.2. Rolul barajului

– alimentarea cu apa

– productia de energie electrica

– exploatari piscicole

– dezvoltare turistica

4.3. Ruperea barajului

Barajul s-a rupt datorita conditiilor meteorologice nefavorabile. Barajul si acumularea Belci au fost proiectate si executate pentru a asigura un debit de 6 mc/s pentru alimenatrea cu apa a centralei termoelectrice Borzesti si a industriei din Onesti. Volumul lacului la data punerii in functiune era de 12,5 mil. mc. Ulterior in 1983 s-a amenajat o microhidrocentrala la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW si o productie anuala de 3,5 MWh/an. Microhidrocentrala nu a fost realizata de catre Hidroconstructia S.A.

Corpul barajului de pamant a fost alcatuit din material aluvionar compactat, avand un nucleu de argila dispus central si prisme de balast in amonte si aval de nucleu. Pe paramentul amonte s-a prevazut o protectie din dale de beton armat, iar la piciorul aval un prism de material drenant de piatra. in zona amonte a digului de pe malul drept, pe ultimii 200 m, cota coronamentului a fost coborata cu 1,00 m pentru a permite descarcarea debitelor ce depaseau capacitatea deversorului. in anii 1970-73 pe malul drept al lacului, in zona coborata a a digului de contur s-a amenajat o baza turistica a orasului Onesti, pe o platforma la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcatuirea initiala a digului ca descarcator fuzibil Lucrarile au fost executate in perioada 1958 – 1962. Principalele cantitati de lucrari: excavatii – 259.000 mc, umpluturi – 430.000 mc, beton – 28.000 m³, ecran de beton – 8.200 m³, pereu-35.000 mc.

În noaptea de 28-29 iulie 1991, dupa o zi senina si fara precipitatii, in bazinul raului Tazlau au cazut precipitatii torentiale, cu caracter exceptional. In numai o ora la statia hidrometrica Lucacesti de la 30 km in amonte s-au inregistrat precipitatii de 95,6 l/m², iar la statia Livezi de la 16 km in amonte, 148,8 l/m². Microhidrocentrala din aval era oprita datorita unei defectiuni tehnice si s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a barajului. Nivelul apei in lac a crescut foarte repede, astfel ca la ora 2:15 apa a ajuns la nivelul coronamentului si a inceput deversarea peste barajul de pamant. in jurul orei 4,50 s-a produs o crestere a debitelor in aval la cca 1.800 m³/sec ceea ce denota prabusirea digului. La ora 7:15 lacul era aproape gol, iar la 7:50 raul Tazlau curgea printr-un senal format in depunerile aluvionare din lac si trecea in aval printr-o bresa formata in digul mal sting al barajului de pamant.
Mecanismul cedarii barajului de pamant a fost eroziunea superficiala a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia si apoi alunecarea taluzului aval urmata de o eroziune rapida si profunda.

Cauzele accidentului au fost urmatoarele: in faza de proiectare barajul a fost incadrat la clasa I-a de importanta pentru care debitele de calcul cu asigurare de 0,1% si de verificare de 0,01% erau mult inferioare valorilor determinate pe baza observatiilor din cei peste 25 de ani de exploatare si observatii hidrologice, respectiv de 1515 mc/sec si 2450 mc/sec. Desi cunoscuta, modificarea debitelor maxime nu a condus la marirea capacitatii de evacuare. In aceste conditii deversarea peste baraj si apoi cedarea s-au produs datorita viiturii exceptionale din noaptea accidentului, apreciate la 2800 – 3000 m³/s si a imposibilitatii manevrarii echipamentelor hidromecanice provocata de intreruperea alimentarii cu energie electrica.
Barajul nu a fost reabilitat. (http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=112&pg=1, 29.03.2017).

Foto 16. Barajul și efectele ruperii acestuia

(Sursa: Ganea, 2016)

Foto 17. Ruperea barajului, 1991

(Sursa: http://www.desteptarea.ro, 21.03.2017)

Foto 18. Efectul ruperii barajului Belci

(Sursa: http://www.desteptarea.ro, 21.03.2017)

4.4. Modificări impuse de construcția barajului

– modificări ale regimului natural de curgere

– modificarea albiilor râului Tazlău

– modificarea calității apei

– modificarea peisajului

– ocuparea terenului agricol

Pentru construcția acestuia a fost necesară tăierea pădurii din apropierea cursului de apă, îndiguire, excavație. Toate aceste acțiuni au modificat starea ințială a arealului. Ruperea barajului a făcut ca acest areal să revină oarecum la starea inițială în sensul că s-a rupt digul și cursul de apă a revenit la normal. Însă acum acest loc a rămas despădurit.

Înainte de construirea barajului, exista teren agricol, proprietate a cetățenilor, s-a expropriat și s-a construit digul ca să poată opri apa Tazlăului, s-a facut un lac de acumulare cu o suprafață foarte mare, după ce s-a colmatat lacul, s-a extins suprafața agricolă.
Mai exact, lacul de acumulare a ocupat terenul agricol care a fost scos de sub circuitul agricol.

5. Elemente de impact

5.1.Văile limitrofe

Foto 19. Cursul principal al râului Tazlău

(Sursa: Ganea, 2016)

Foto 20.

(Sursa: Ganea, 2016)

In albia minora a raului Tazlau, s-a observatvariabilitatea granulometrica in profil longitudinal si in sectiune a depozitelor de albie, de la cele de mici dimensiuni (aluviuni, nisip, pietrisuri), pana la cele de mari dimensiuni, precum bolovanisuri.

Barajele si lacurile create în spatele acestora a reprezentat o problema de care s-a ocupat si domeniul geomorfologiei, mai ales ramura dinamica a acesteia, deoarece s-a argumentat ca asemenea structuri antropogene determina schimbari ireversibile în dinamica sistemelor fluviale. România este cunoscuta ca o tara în care traditia construirii de baraje si amenajarea de lacuri estefoarte veche. Se citeaza iazurile Saard si Cristurul de lânga Turda, atestate documentar înca din secolul XII, iar din 1740 dateaza cel mai vechi lac al carui baraj, înalt de 23 m, dupa mai multereparatii, este functionabil si astazi. Este vorba de Taul Mare din Muntii Metaliferi construit pentruminele de aur. (Popovici, 2000).

Reducerea tranzitului de aluviuni care începe sa se resimta imediat avale de baraje, se

transmite în lungul râului, uneori pe sute de kilometri. Surplusul de energie al scurgerii lichide va fi folosit pentru refacerea continutului de aluviuni pâna la saturare.

În concluzie, putem aprecia ca interventia antropica prin amenajarea de baraje si lacuri în

sistemele fluviale ale teritoriului tarii noastre este semnificativa si justifica preocuparea

geomorfologilor pentru cunoasterea relatiilor dintre dinamica reliefului si comportarea acestorstructuri antropogene.aza de date pe care

Procesul de eroziune selectiva avale de baraje este responsabil de realizarea unui pat de albie cu elemente din ce în ce mai grosiere care are o importanta deosebita în limitarea degradarii si stabilizarii albiei.

În aparenta foarte simpla, aceasta maniera de abordare a sistemului aluviunilor ofera o seriede avantaje, între care enumeram: delimitarea naturala a cîmpului energetic prin cumpana de ape a sistemului hidrografic si a principalului transfer de masa pe calea gravitationalaposibilitateaidentificarii unor bucle de conexiune inversa, a caror cunoastere poate fiesentiala în manipulareasistemului sau a unei parti din acesta prin amenajari sau echipari cu lucrari speciale ; posibilitateadeterminarii pragurilor geomorfologice si a timpului deinfluentaantropica în morfogeneza.Toate acestea pot conduce la elaborarea unor strategii unitare în amenajarea si utilizareaterenurilor si apelor dintr-un bazin hidrografic. Faptul ca nu întâmplat asa, multe dinamenajarile realizate au avut o viata scurta (de exemplu, lacurile Bascovsi Pitesti pe râul Arges) sau urmari distrugatoare: lacul Belci din bazinul Tazlaului. (Ionescu, 1992).

Fig. 14. Relațiile între Mediul Geomorfologic și Om (Panizza, 1996)

5.3. Lunca

Lunca (albia majoră) este un șes de-a lungul unei ape curgătoare, în care se acumuleaza aluviunile. Sub raport morfologic, lunca se compune din grinduri fluviale inalte situate langa rau, altele mai joase dispuse spre interiorul sau, din zone mlastinoase sau lacustre (balti), din cursuri parasite sau alibi afluente ce curg paralel cu raul principal. (Posea et al, 1986).

Foto 21. Privire de ansamblu a cursului principal al raului Tazlau si cursul parasit

(Sursa: Ganea, 2016)

Albia majoră este porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari la ieșirea lor din albia minoră. Prin albie minoră înțelegem suprafața de teren deținută constant sau provizoriu de apă care asigură curgerea nestingherită din mal în mal a apelor la niveluri obișnuite. Procesele intalnite in cazul acestui baraj sunt acumularea de aluviuni, meandrarea, eroziunea si nu in ultimul rand transportul de aluviuni de pe un mal pe altul.

Spre deosebire de alte fenomene fizice, curgerea apei în albii naturale deschise este un proces care, deși a fost și este intens cercetat științific, nu este încă suficient cuantificat în formule de calcul, datorită multitudinii de factori care îl determină și așa a apărut fenomenul de inundație a barajului în anul 1991. De-a lungul principalelor văi, în albia majoră și pe terasele de luncă (2 – 4 m), au o mare evoluție solurile aluviale cu carbonați. În cadrul albiilor majore acestea au o textură ușoară până la mijlocie, fiind relativ sărace în substanțe nutritive și supuse încă inundațiilor mari. Sub aspectul utilizării, acestea sunt acoperite de pășuni. ,,Pe terasele de luncă (2 – 4 m, 5 – 8 m, 10 – 15 m) neinundabile, gradul de pedogeneză este mai avantajos, solurile având o textură grea sau mijlocie, o troficitate mai ridicată, fiind propice pentru agricultură.’’ (Văcărașu, 1980, p.55).

6. Studiu de caz

6.1 Reconstrucția ecologică în perimetrul barajului Belci

1. Numele și prenumele directorului de proiect: GANEA ANA-MARIA

2. Instituția gazdă a proiectului ( date contact):

Facultatea de Geografie, Universitatea din București, adresa: B-dul Nicolae Bălcescu, Nr.1, cod poștal 010041, Sector 1, București

3. Titlul proiectului ( max. 200 caractere):

Reconstrucția ecologică în perimetrul barajului Belci

4. Termeni cheie:

Barajul Belci

Reconstrucție ecologică

Perimetru

Tazlău

5. Durata proiectului: 3 ani

6. Rezumatul proiectului: (max. 200 caractere)

Prin reconstrucție ecologică înțelegem că un ecosistem trebuie readus la starea inițială. În cadrul acestuia s-au produs diferite lucrari care au condus la modificări semnificative în sensul negativ. Cu alte cuvinte acest ecosistem se află într-o stare de deteriorare avansată și necesită implementarea unor măsuri în vederea recuperării ecologice.

În cazul nostru este vorba despre barajul Belci. Pentru construcția acestuia a fost necesară tăierea pădurii din apropierea cursului de apă, îndiguire, excavație. Toate aceste acțiuni au modificat starea ințială a arealului. Ruperea barajului a făcut ca acest areal să revină oarecum la starea inițială în sensul că s-a rupt digul și cursul de apă a revenit la normal. Însă acum acest loc a rămas despădurit.

Scopul acestei reconstrucții este ca zona analizată să revină la starea inițială de funcționare, să revină un ecosistem sănătos.

Obiectivele acestui proiect constă în colmatarea lacului de acumulare, mai bine zis a ce a rămas din lac și împădurirea zonei.

Acest proiect trebuie să fie aprobat de autoritățile locale.

Importanța și relevanța conținutului științific:

Reconstrucția ecologică a fost propusă de mai multe organizații de mediu, deoarece intervenția omului în natură este intensă și a devenit nocivă. Barajul Belci este un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991 barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut. Acesta a fost lăsat în paragină, fostul lac devenind un imens teren viran în vecinătatea râului Tazlău.

În România, lucrările cele mai importante care vizează problematica dinamicii barajelor in acest proiect sunt:

1. Constantinescu M. (1990), Construcții hidrotehnice în România, Editura Hidroconstructia, București

2. Priscu Radu, (1974), Constructii Hidrotehnice, Vol I, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti.

3. Gastescu P. (1998), Hidrologie, Edit. Roza Vânturilor, Târgoviște.

Obiectivele proiectului

Barajul Belci a fost construit în perioada comunistă și în realizarea lui nu s-a ținut cont și de mediul înconjurător. Au fost defrișate întregi suprafețe forestiere pentru a se putea excava pentru construcția barajului, s-a indiguit cursul râului Tazlău. In urma ruperii barajului Belci acest areal putem spune că a revenit la normal (s-a rupt digul, apar pâlcuri de vegetație). Însă faptul că defrișările au fost masive face ca zona să arate ca o oază (un curs de apa și puțină vegetație pe lângă acest curs de apă).

Obiectivele sunt:

a) documentare cu privire la sol și vegetația specifică zonei;

b) întocmirea planului de reabilitare a zonei și prezentarea acestuia autoritatilor;

c) achiziționarea tuturor instrumentelor și ustensilelor necesare realizării proiectului;

d) întocmirea de hărți și a materialului scris la finalizarea proiectului.

Metodologia cercetării

Metodologic precizez urmatoarele aspecte:

– documentarea se face cu ajutorul hărților topografice, aerofotogramelor, articolelor stiintifice;

– prin documentare trasăm și limitele arealului în care intervenim;

– se fac deplasări periodice pe teren;

– constatarea gradului de intervenție și descrierea fenomenelor care au modificat starea inițială a zonei;

– cu ajutorul cercetătorilor în domeniu preluăm și prelucrăm probe de sol;

– fotografierea stării inițiale a arealului și a stării finale.

Măsuri prevăzute pentru respectarea normelor deontologice ale cercetării

La realizarea proiectului de reconstrucție ecologică a barajului Belci personalul este calificat și respectă normele cercetării științifice.

1. Măsurătorile pe teren se vor face într-un cadru în care nu există perturbații externe;

2. În urma publicării articolului se respectă drepturile de autor;

3. Informațiile utilizate din literatura de specialitate se va face numai cu citări;

4. Mediul înconjurător nu va avea de suferit in timpul desfășurării proiectului și după;

5. Respectarea normelor de protecție a muncii în timpul activităților;

6. Utilizare a softurilor doar licențiate;

7. Participarea în mod egal la activitățile din cadrul proiectului a tuturor membrilor;

8. Participanții și instituțiile specializate vor avea acces la date.

9.Coordonatorul proiectului și echipa de lucru vor pune la dispoziția instituțiilor specializate rezultatul cercetării.

CONCLUZII

Dintotdeauna, cea mai mare parte a activităților umane, economice, sociale și culturale, este condiționată de existența și posibilitatea utilizării resurselor de apă, care reprezintă partea cea mai intim legată de materia vie și constituie vectorul principal al schimbărilor cu mediul extern.

Apa modelează cadrul geografic și condițiile de viață și reprezintă, împreună cu solul și atmosfera, factorul determinant în asigurarea vieții și dezvoltării. Situația actuală și experiența trecută configurează o repartiție inegală a resurselor de apă, în spațiu și în timp, ceea ce implică realizarea, cu mari eforturi și cheltuieli, a unor sisteme hidrotehnice complexe pentru satisfacerea condițiilor de dezvoltare a societății.

Foto 22.

(Sursa: Ganea, 2016)

Barajul Belci se află în Depresiunea Tazlău-Cașin, a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1960 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut.
Barajul Belci este primul baraj de pamant din Romania, realizat de catre Hidro-Constructia S.A.

Avariile la construcții hidrotehnice reprezintă funcționarea defectuoasă a unei construcții hidrotehnice, ce duce la pierderi de vieți umane și la distrugeri materiale pe porțiuni din aval a acesteia. Lucrările hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice și în special barajele și lacurile de acumulare, sunt lucrări de mare amploare, ce comportă multe dificultăți tehnice. De aceea trebuie asigurată, pe de o parte realizarea lor într-un cadru unitar, având în vedere ansamblul bazinului hidrografic, iar pe de altă parte, în exploatarea lor trebuie urmărită satisfacerea optimă a tuturor folosințelor și intereselor. Îndeosebi amenajarea și exploatarea lacurilor de acumulare, ca factor de regularizare și redistribuire a debitelor, trebuie să îndeplinească dublu scop – asigurarea unor debite suplimentare în perioadele secetoase pentru satisfacerea diferitelor cerințe (alimentarea cu apă pentru localități, industrie, agricultură, producere de energie, piscicultură, agrement etc), precum și atenuarea viiturilor, în vederea apărării de inundații a obiectivelor din aval. Totodată, barajelor lacurilor de acumulare pot constitui surse potențiale majore de risc pentru localitățile și obiectivele din aval în cazul unor accidente la acestea, așa cum s-a întâmplat în anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe râul Tazlău, afluent al râului Trotuș (care reprezintă singura avarie de baraj important din țara noastră)

In Romania, crearea de baraje si lacuri de acumulare are o veche traditie. Inundatiile accidentale apar ca o urmare a distrugerii barajelor hidrotehnice sau a altor lucrari si isi manifesta forta distructiva prin: volumul de apa eliberat brusc prin constructiile hidrotehnice, producand acoperirea cu apa a suprafetei de teren intinse si valul de apa avand o mare putere distructiva asupra mediului geografic.

Accidentul tehnic produs in vara anului 1991, la barajul de acumulare Belci din judetul Bacau a fost datorat intensitatii exceptionale a precipitatiilor cazute in bazinul Tazlau, care s-a soldat cu piederi de vieti omenesti si pagube materiale importante, in aval, reprezinta cea mai mare degradare de acest tip din tara noastra.

Efectelele produse asupra mediului sunt numeroase și profunde, atât benefice cât șinegative și afecteazătoate componentele mediului (relief, climagricole. Efectele negative seresimt în componenetele mediului prin ă, vegetație, faună). Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economicprin producerea de energie electică, asigurarea cu apăși industriali, irigarea terenurilor modificarea regimului natural decurgere,modificarea albiilor, dispariția unor specii de plante și animale. Amenajările hidrotehnice modificăîn mod semnificativ atât morfologia zonei, profilul longitudinalsi regimul de curgere al apei. Prin construcția barajului se realizează ridicarea nivelului apei și inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se oprește începând de la coada lacului(zona modificării regimului vitezelor). Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice (înmlăștiniri).

BIBLIOGRAFIE

Posea, Gr., Barbu, N., Ciulache, S., Posea, A., Nicolae., I., Stefanescu, I., Vespremeanu, E., Giurescu, M., (1986), Geografia de la A la Z, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

Priscu Radu, (1974), Constructii Hidrotehnice, Vol I, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti.

Gastescu, P., Brețcan, P., (2010), Resursele de apa din Romania, Editura Transversal, Targoviste.

Gastescu, P., (1990), Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

Roșu, Alexandru., (1980), Geografia fizică a Romîniei, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Vacarasu, Iulia., (1980), Valea Trotusului, Editura Sport – Turism, Bucuresti.

Ionescu, S., Echizlianca., (1992), Probleme de aluvionare legate de lacurile de baraj din administrarea RENEL, Lucrarea celui de al IV-lea Simpozion P.E.A., Piatra Neamt.

Minea, Gabriel., (2015), Bazinul Hidrografic al Raului Bâsca – Studiu de Hidrogeografie, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti.

Grecu, Florina., (2006), Hazarde si riscuri naturale, Editura Universitara, Bucuresti.

Popovici Ioan, (2000), encyclopedia desc geografice, ed stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.

Șorgot, V., Dobre, M., (2007), Geografia județului Bacău, Editura Universitară, București.

Posea, Grigore., (2002), Geomorfologia României, Editura Fundației de Mâine, București, p. 167.

Tufescu, V., (1966), Subcarpații și depresiunile marginale ale Transilvaniei, Editura Științifică, București, p. 108.

Ielenicz, M., Săndulache, I., (2008), România, Podișuri și dealuri, Vol III, Editura Universitară, București, p. 30.

Mară, M., (1998), Considerații geologo-geomorfologice asupra Depresiunii Onești în factori și procese pedogenetice din zona temperată, Vol.IV, Iași.

Posea, G., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), Relieful României, Editura Științifică, București.

Ielenicz, M., (2006), România, Geografie fizică vol II, Editura Universitară, București.

Mândruț, O., (1993), Geografia României, Editura Coresi, București, p. 29; p. 121.

Pannizza, M., (1996), A proposal for a simplified method for assessing impacts on landforms, Special EU. Project ISSUE: Geomorphology and Environmental Impact Assessment.

Lungu M., Popescu, P., Cazacu D., Dumitrascu, A., Matei, M., Dumitrascu, C., Bacalaureat Geografie, Editura Carta Atlas, Constanta.

ORDINE AFABETICA

*** (1982), Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Enciclopedică, București.

*** (1965), Harta geologică a României.

*** (1980), Harta solurilor României, conform S.R.C.S.

*** (2017), Stația Meteorologică Bacău

*** (2017), Agenția pentru Protecția Mediului, Bacău

*** (2011), Arhivă Primăria Onești, p. 26

Surse Internet ORDINE AFABETICA

www. media.publika.md (17.10.2016)

www. blogspot.com (17.10.2016)

www. shopmania.org (17.10.2016)

www. desteptarea.ro (21.03.2017)

www.worldbotanical.com (09.02.2017)

www.paradisverde.ro (09.02.2017)

www.hidroconstructia.com (15.12.2016; 29.03.2017)