Incendiul din Clubul Colectiv

Studiu de caz

La 22.32 de minute, fix, se aprinde al doilea foc de artificii. Goodbye to Gravity își schimbă instrumentele. Pe scenă e doar Andrei Găluț. Lângă el, bat într-un stâlp scântei în rafală.

 22.32 de minute și 16 secunde. Artificiile se epuizează. Marginile stâlpului ard. Tineri din public aruncă bere să stingă focul.

 Andrei cere un extinctor pe scenă. Un barman i-l trimite prin mulțime. În liniște, flacăra crește. 

22.32 de minute și 26 secunde. Pană de curent. Din tavan cad bucăți incandenscente.

22.32 de minute și 58 de secunde. Cineva sună la 112.

Trei secunde mai târziu, camerele surprind ultimele secvențe clare. Tinerii se împing să iasă prin ușa îngustă. Unii sunt deja căzuți.

Rampa de 7 centimetri care despărțea ieșirea de restul clubului și containerul montat la intrare au îngreunat evacuarea.

Busculadă. Apoi fumul dens înghite tot.  

Puse cap la cap, probele strânse până acum arată că un minut și o secundă au fost granița dintre viața de dinainte și cea de după Colectiv.

Cele patru camere de supraveghere montate în club au păstrat intacte imaginile dezastrului.

Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L este firma angajată pentru efectele pirotehnice. Înregistrată în 2002, societatea a fost închisă și redeschisă de mai multe ori din cauza datoriilor.

Toate cele trei firme au primit autorizație de funcționare ilegal, spun anchetatorii. Instituțiile care ar fi trebuit să se asigure că toate cele trei cluburi funcționează legal sunt: Primăria Sectoruluii 4, Inspectoratul de Stat în Construcții și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Compania era deținută de Daniela Niță, cu 80 la sută, din acțiuni și de Cristian Niță, cu 20 de procente. Angajatul care a declanșat jocul pirotehnic, Marian Moise, a fost grav rănit. Are 31 de ani și a fost transferat, in noiembrie anul trecut, la un spital din Belgia. El este suspect în dosarul de omor. Cel de-al doilea pirotehnist, Viorel Zaharia, este inculpat, deși nu a fost în club în momentul tragediei. El ar fi luat parte la montarea artificiilor pe stâlpii scenei cu câteva ore inainte de concert. Ambii apar în evidențele Inspectoratului Teritorial de Munca București ca pirotehnicieni autorizați.

Raportul procurorilor spune că autoritățile au avut o mare parte de vină – primăria trebuia să verifice destinația spațiului și autorizațiile. Pompierii ar fi trebuit să controleze, din oficiu, starea clădirilor. Nu o făcuseră de 25 de ani.

O perspectivă exhaustivă și documentată este oferită prin ancheta jurnalistică desfășurată de Cătălin Tolontan. Comparativ cu versiunea oficială, istoricul evenimentelor, așa cum se conturează în informația prezentată de acest jurnalist, scoate la inveală nereguli grave în gestionare tragediei. El demonstrează că înaintea susținerii concertului formației Goodbye to Gravity, o altă manifestare din lumea spectacolului s-a desfășurat în același club și, evident, în acelși condiții de insecuritate. Este vorba de festivalul PLUMB care a avut loc pe 25 septembrie 2015. Firma care a organizat acest festival se numește Emagic, iar intenția acesteia a fost trimisă prin fax Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Bazându-se pe aceste date, Cătălin Tolonta își continuă investigația încercând să evidențieze că situația de la Colectiv nu le era străină specialiștilor IGSU, deși aceștia au afirmat ca nu au știut nimic despre club și că n-a existat în baza lor de date. Mai mult, pe spatele faxului exista o confirmare automată de primire de fax al Inspectoratului General de Situații de Urgență. Pe data de 24 și 25 septembrie a avut loc festivalul de muzică electronică PLUM la clubul Colectiv, dar n-a venit niciun pompier. Cătălin Tolontan îi contactează  pe mail, sms și telephonic pe cei de la IGSU și ISU și apoi le trimite o cerere oficială ce vizează primirea faxului cu detalii despre organizare festivalului PLUM. Cu toate că au susținut că nu au avut cunoștință despre acest festival, specialiștii IGSU au fost solicitați, cu cinci săptămâni înainte de incendiul devastator, la un ”eveniment mare” la Colectiv. Se pune întrebarea de ce nu a intrat atunci clubul în baza de date ISU. Acțiunea ”faxul” a ajuns conform surselor Gazetei Sporturilor în dosarele penale deschise după tragedia de la Colectiv.

Pe 30 octombrie 2015, în timp ce acțiunea de salvare se derula, ministrul de interne Gabriel Oprea și șeful ISU Raed Arafat, ies în fața camerelor. Oprea spune că totul e sub control. Ministrul de interne actualizează numărul morților și recită sacadat la fiecare jumătate de oră că-l ține la curent pe președintele Iohannis. Arafat, unul dintre cei mai iubiți oameni din România, este primul care anunță că  ”pompierii nu au clubul Colectiv în baza lor de date, cei de la IGSU și de la ISU nu știau nimic despre acest club”. Lumea se indigează, iar proprietarii clubului ajung la poliția capitalei tulburați de apariția celor de la ISU în Colectiv. A doua zi ( 31 octombrie), marcat de oboseală, Raed Arafat iese de la ședința de govern pentru a da declarații.

”La nivelul ISU, nu exista nici un document, nici o solicitare pentru autorizarea activității din locația respectivă”

Între timp s-a aflat că doi pompieri știau despre condițiile tehnici deficitare din Colectiv.

Cătălin Tolontan sugerează, în continuarea anchetei că în 25 noiembrie 2015,  procurorii de la Parchetul General, secția de Criminalistică, vor găsi în dosar faxul trimis de Emagic prin care IGSU era înștiințat să vină pe 25 și 26 septembrie la Clubul Colectiv și la fabrica Pionierul. Dar inspectorii tac, îngreunând elucidarea cauzelor declanțării tragediei.

În altă ramură a dosarului, cea militară, avocații celor doi pompieri arestați au început să vorbească în numele clienților lor, la contestația depusă în fața Curții Militare de Apel. George Matei și Antonia Radu,  ofițeri-inspectori cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pe Platforma Amiro, de pe Șoseaua Berceni, au fost controlați aproximativ 7 chiriași din cei 20, fapt susținut de unul dintre avocați.

”La controalele în mall-uri, care se făceau în cele 2-3 zile, conform planificării din graficul stabilit anual, se verificau 3-4 chiriași, neputând verifica mai mulți chiriași. Ca să nu mai vorbim de cele 2-3 etaje ale acestor puncte comerciale”

În versiunea celor doi apăratori, inspecțiile PSI erau superficiale în general, nu doar în cazul fabricii ”Pionierul”, unde se afla locația Colectiv. Cătălin Tolontan semnalează că nu există o listă cu chiriași, ci numai cu proprietarii care au fost controlați. Și nu există o listă cu societățile care aveau aviz ISU. Conform declarației unuia dintre foștii șefi ISU, colonelul Crăciun. Judecătorii i-au reținut pe cei doi inspector, condsiderând neîntemeiate argumentele avocaților. Magistratul colonel Radu Stancu, de la Curtea Militară de Apel București, condsideră, potrivit documentării jurnalistului, că toată drama a pornit de la faptul că cei doi inspectori nu au anunțat ISU de ceea ce au găsit la ”Colectiv”. Concluzia judecătorului a fost aceea că, dacă societatea Colectiv s-ar fi aflat în evidența ISU, ea ar fi fost silită în perioada de circa un an să ia măsuri de conformare la regulile de prevenire a incendiilor. Patronii locali nu ar mai fi organizat evenimente cu număr foarte mare de personae, iar organele de control ISU ar fi dispus și cu privire la materialele folosite la interior, care au dat amploare excepțională acelui incendiu și care la ardere a generat substanțe care au provocat intoxicarea. De asemenea, organele ISU ar fi dispus, potrivit legii, și alte măsuri privind organizarea și realizarea evacuării în caz de incendiu prin creșterea numărului de uși și/sau sporirea spațiilor vitrate.

Cătălin Tolontan concluzionează, accentuând asupra ideei că ISU nu a recunoscut situația de care au luat la cunoștință cei doi in culpați, iar acest fapt a declanșat lanțul causal ce a permis unor persone dornice de câștiguri mari să ignore măsuri legale de minimă siguranță si să pună în pericol viața oamenilor.

Apariția faxului în celălalt dosar, de la tribunalul civil, accentuează nedumerirea ce se referă la cunoașterea sau necunoașterea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, a stării de fapt din clubul incendiat. În cercetarea jurnalistică întreprinsă, Cătălin Tolontan primește, în sfârșit răspunsul la solicitarea trimisă, prin mail și sms din partea dispeceratului IGSU. Documentul la care făcea referire jurnalistul ( faxul trimis de Emagic) a fost indentificat  în corespondența primită de IGSU la data de 23 septembrie 2015, în jurul orei 23.27. Verificarea circuitului acestui document a scos la iveală că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cel care a fost imediat informat și care, azi noapte, a ordonat controlul, este Raed Arafat. Vreme de 25 de zile pompierii au afirmat că nu au știut nimic de Colectiv. Cătălin Tolontan ajunge iarăși la o concluzie cutremurătoare : ISU a fost tot timpul la curent cu tot ceea ce se întâmpla la Colectiv.

” Ne vom lămuri ce s-a întîmplat cu faxul care face legătura interzisă pînă azi dintre ISU și tragedia de la Colectiv.”

O altă anchetă jurnalistică este pusă în mișcare în mediul online de către jurnalistul Vlad Stoicescu, prin intermediul revistei ” România de la 0”. Vlad Stoicescu, își fundamentează demersul pe mărturii ale victimelor de la Colectiv, făcând ca percepția asupra evenimentului nefericit să fie mai plauzibilă. Prin vocea lui C și lui A, primele victime intervievate aflăm informații concrete despre incinta în care s-a desfășurat concertul formației Goodbye to Gravity. Cele două victime au stat chiar lângă stâlpul pe care se montase buretele piramidal de la care a pornit incendiul. Focul s-a propagat cu viteză uluitoare. C a fost împinsă de mulțimea panicată, iar apoi a încercat să sune la 112. Dispeceratul i-a răspuns pe un ton răstit – crede ea – că ambulanțele au fost trimise. Șcene de coșmar se derulau sub privirile unei tinere încă nedumerite de ceea ce se întâmpla : Un băiat ținea pe gât o pereche de căști aproape topite; Un alt băiat țipa ca îl arde ceva pe spate deși nu avea nimic. Era în stare de soc. Neavând nici o arsură, C a înțeles că cei arși aveau prioritate pentru a fii luați de ambulanțe. La câteva zile află însă, că exista posibilitatea să fie intoxicată cu fum. Dar și acum prioritatea o aveau tot cei din spitale. Starea ei de sănătate s-a deteriorat, iar aceasta se hotărăște să fie consiliată psihologică. A optează pentru o altă metodă : marijuana.

B își dezvăluie experiența în același club, în aceeași noapte de 30 octombrie, mărturisind că showul pirotehnic i s-a părut inofensiv. Stând mai departe de șcenă, în apropierea barului, vede totuși cand solistul trupei Goodbye to Gravity cere să i se aducă extinctorul. Când flacăra a început să urce rapid spre tavan, conștientizeză pericolul și se înreaptă spe ieșire în valul de mulțime îngrozită, obervând că tavanul deja luase foc. A mai apucat să vadă în spate o ploaie de foc cu bucăți de burete lichid și oameni picurați pe haine și pe față de parcă ar fi căzut pe ei ceară de la o lumânare. Au reușit să evadeze doar 30 – 40 de persoane, iar restul au ramas blocați de trupurile celor care au încercat să iasă, dar s-au împiedicat unii peste alții în container. Oamenii cu fețele acoperite fugeau îngroziți strigându-se unii pe alții. Cei care ies în valuri, scăpând din iadul înflăcărat asaltează dispeceratul ambulanței cu apelurile telefonice. Încep să se vadă sincopele intervenției ISU aveau un singur furtun cu apă, de stins nu prea mai era nimic de stins, iar tuburile cu oxigen nu făceau față în pâcla toxică din club.

D se gândește ironic să-i facă cadou lui Klaus Iohannis ceasul care rămăsese fixat la ora 22.40, ora la care se consumase tragedia. D are 34 de ani și are experiența muncii în instituțiile statului. Nu își imaginase însă că sistemul administrativ despre care știa ca e corupt, e și criminal. Își aduce aminte cum ieșind din incendiu erau oameni unii peste alții, iar cei de deasupra fumegau. Inițial nu și-a dat seama că este rănit, căutându-și cu disperare prietena. Aflând că prietena lui este bine, s-a întors împreună cu alți tineri în Colectiv pentru a-i scoate pe răniți. Începe să se contureze istoria eroismului la Colectiv. Când au sosit pompierii în club, intrarea era deblocată, contrariat, D constată intervenția tardivă a pompierilor. La spital, D apreciază efortul deosebit depus de medici, sesizând însă carența dotărilor ( lipseau măștile de oxigen). Este nevoit să își cumpere singur unguentele pentru că spitalul nu dispune de ele.

M și F aleg și ei sa își mărturisească drama. După a cincea piesă cover-ul după Iron Maiden, s-au mai pornit o dată țâșnitoarele celor două jerbe instalate. Ultimele două scântei propulasate s-au înfipt în buretele de pe stâlp. Văzând rapiditatea cu care se propagă focul, M și F s-au hotărât să iasă imediat. Oprindu-se la garderobă pentru a-și lua haina, a observat mulțimea înspăimântată năpustindu-se spre el. Gura de acces a fost blocată. Întors în container, M a observat că aici mulțime nu avansase deloc. Lângă boxa din garderobă M trăiesște clipe de coșmar, crezând că nu o să mai poată să iasă vreodată de aici. Ungherul de după boxă l-a adăpostit de fumul toxic. În scurt timp gura de acces s-a deschis, iar prietenul F, care reușise să iasă primul a văzut cum flama s-a repezit prin container afară. M își dorește cu disperare să supraviețuiască, protejându-și capul cu geaca si tricoul. Târându-se peste mulțimea arsă și leșinată, M îi stinge părul unei fete cu tricoul udat cu bere. Prietenul F spune că în timp ce M ieșea pe deasupra, alții încercau sa iasă de pe dedesupt. Întâlnindu-se afara M și F s-au așesat în fața containerului trăgându-i afara pe cei de la intrare. Deși au încercat din răsăputeri să spargă lacătul celei de a doua uși blocate n-au reușit să o deschidă. Pompierii au venit în 20 de minunte, nu în 11 minunte așa cum s-a declarat. Și din mărturiile celor doi reiese proasta gestionare a intervenției ISU, Salvarile veneau cu cate un medic sau doi medici, nici macar cu targa, erau total debusolati. Pompierii nu au avut oxigen, intrau si ieseau ca nu aveau oxigen. M conștientiezază dimensiunea carnagiului.

”În seara aia am auzit țipete cum nu am auzit în viața mea. Era un alt tip de țipete. Țipete de deznădejde, de moarte. Era un tip care ardea și își întreba prietena ‘sunt ok?’ Și lui îi curgea carnea de pe față. A fost carnagiu.”

Un alt martor- A acceptă să se confeseze. Focul s-a extins în două secunde la tavan, începând să ardă rapid. A reușit să iasă prin forță, lăsând în urmă oameni care se călcau în picioare. La ieșire pe un gand a simțit suflul exploziei, văzând cum unei fete ii iau foc hainele. Cei blocați înauntru băteau îngroziți în ușa blocată. După 7 minute au apărut primii pompieri care au vrut să intre pe o poartă închisă. Erau neechipați și dezorientați, întrebându-i pe oameni ce să facă. Incendiul s-a stins, de fapt, singur și oamenii din înăuntru continuau să fie intoxicați cu fum. Prima salvare a venit după 20 de minute și a vrut săa plece cu un singur pacient. A nu își poate imagina cum de a supraviețuit nenorocirii.

D. T. Recunoaște că nu a știut despre Colectiv mare lucru. Nu avea informații în legătură cu câte ieșiri de siguranță avea sau nu, dacă sunt alarme de incendiu sau nu, nici măcar nu a reținut de pe afiș că vor avea show de artificii. Pornind dezorientată spre vestibul, D.T. a văzut lumea îmbulzindu-se spre ieșire. A fost împinsă violent și lipită de cadranul din dreapta ușii. Cineva care încerca să dirijeze mulțimea către ieșire a recomandat oamenilor să își păstreze calmul. Ieșind a auzit zgomotul asurzitor al unei explozii și a simțit apoi că îi arde părul. Pierzându-și simțul orientării s-a agățat de un om cu o geacă de piele, simțind, în sfârșit că poate respira aer curat. Asistă la o șcenă terifiantă în care un baiat cu un tricou alb din care mai rămăseseăa doar mânecile și gulerul din jurul gâtului. Pielea de pe pieptul lui era arsă și avea bucăți de tricou arse lipite de piele. În cap nu mai avea nici un fir de păr și era ars pe față. Apoi a fost ajunsă de altul care alerga disperat fără să își dea seama că avea glezna de la piciorul drept în flăcări. L-a oprit si i-a spus că arde, s-a mai oprit cineva și l-a ajutat să îți stingă blugii care ardeau. Vede apoi o grămadă în care zăceau oameni răniți din care o fată reușise să iasă până șa bust, încercând cu greu să își mențină capul ridicat. Pentru o clipă, D.T. presupune ca soțul și copilul ei ar putea fi în grămadă. Îi va găsii pe ai ei lângă un perete . Soțul stătea aplecat, cu palmele pe genunchi și gâfâia, tușea și scuipa, iar copilul era nevătămat.

În epilogul investigației întreprinse de Vlad Stoicesu în ” România de la 0” se menționează că ” Niciunul dintre martorii găsiți n-a fost contactat de poliție înainte ca fiecare dintre ei să înștiințeze din proprie inițiativă organele de cercetare. […]Reprezentanții firmei care a comercializat și instalat buretele acustic de la Colectiv au sustinut, atât public, cât și în declarațiile date procurorilor, că vina le aparține integral patronilor clubului. Aceștia ar fi ales, potrivit surselor indicate, cele mai ieftine soluții „

În paralel cu aceste investigații jurnalistice s-a desfășurat și o anchetă penală oficială. În ultimul raport emis de către procurori, sunt menționate cauzele tehnice care au produs incendiul, pe baza cercetărilor întreprinse de către specialiștii de la INSEMEX Petroșani, cei de la Institutul Național de Expertize Criminalistice și chimiștii de la Universitatea București. Conform concluzilor acestui raport se menționează că substanțele care existau în aer nu au contribuit la declanșarea acestui incendiu.  Specialiștii INSEMEX stabiliseră în raportul lor că viteza de propagare a flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar cei de la Institutul Național de nu au tras nicio concluzie cu privire la viteza de propagare a focului.

Raportul final a stabilit că viteza cu care s-a deschis focul a fost de 3,5 metri pe secundă, mult mai mare decât cea stabilită inițial.

De asemenea, experții arată că artificiile care au fost montate în clubul Colectiv nu au fost poziționate corect. În primul rând, acestea erau destinate strict spațiilor deschise. În plus, au fost poziționate mult prea aproape de stâlpul care nu era ignifug. Ar fi trebuit să existe cel puțin cinci metri între artificii și stâlp.

Experții arată și cum ar fi putut fi evitat incendiul din clubul Colectiv. Ei menționează artificiile care nu au fost amplasate corect, spuma poliuretanică ce nu era ignifugată și care s-a aprins foarte rapid, ca și faptul că în club nu existau stingătoare. Acestea erau într-o cameră alăturată, iar în club a fost găsit un singur extinctor, care era expirat.

Specialiștii spun că acest incendiu putea fi evitat dacă ar fi existat suficiente stingătoare la îndemâna oamenilor care se aflau în club în seara de 30 octombrie 2015.

Opinia publică începe să ceară răspunsuri. 10.000 de oameni mărșăluiesc în centrul Capitalei și cer autorităților să-i găsească pe vinovați.

Mii de oameni au ieșit în stradă, în semn de solidaritate cu victimele de la Colectiv dar și ca să ceară schimbarea întregii clase politice. A căzut un guvern, un primar, conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență București și a fost înăsprită legea care guvernează acordarea autorizațiilor pentru securitate la incendiu. Acestea sunt consecințele imediate ale tragediei din Clubul Colectiv.

Pe rețelele de socializare, mesajele de susținere au început să se amestece cu strigătele de revoltă. Când s-a aflat că localul avea autorizație de funcționare pentru doar 80 de persoane, un zăgaz s-a rupt. Pe 3 noiembrie, mii de tineri s-au mobilizat și au ieșit în stradă. Au cerut demisia autoritățior responsabile.

În București și în toate marile orașe, peste 30.000 de oameni și-au strigat nemulțumirea în stradă. A doua zi, premierul României, Victor Ponta, a anunțat că demisionează din funcție.

Demisia Guvernului nu a oprit, însă, protestele. Oamenii au continuat să iasă în stradă și au cerut schimbarea clasei politice. În cadrul negocierilor cu partidele politice pentru numirea unui nou prim-ministru, președintele Klaus Iohannis a chemat în premieră la Cotroceni și reprezentați ai societății civile. Pe 10 noiembrie, președintele a anunțat noul premier: Dacian Cioloș.

Bilanțul incendiului din club atinge astăzi 64 de victime. Patronii clubului sunt cercetați de autorități. Primarul sectorului 4, demisionar și el, a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu. Alți angajați ai ISU au fost și ei arestați. Conducerea ISU București-Ilfov a fost demisă.

După căderea guvernului Ponta, președintele Klaus Iohannis și partidele politice parlamentare s-au înțeles pentru o guvernare tehnocrată/apolitică care să organizeze alegerile locale și parlamentare de anul viitor. Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură, preia portofoliul de prim-ministru și este învestit, împreună cu echipa, de Parlament, cu o largă majoritate. Avem primul guvern de tehnocrați complet apolitic, după 1989, în sensul că niciunul din membrii cabinetului nu are carnet de partid .

Ce fac partidele politice

PSD și PNL scapă de presiunea străzii la intrarea în an electoral, ceea ce reprezintă o adevărată ușurare. Ușurare e și dispariția redutelor politice din Parlament, adică Putere și Opoziție, ceea ce simplifică jocul mare, dar, pe de altă parte, îl și complică, deoarece politicienii și alegătorii au fost obișnuiți de 25 de ani să amenajeze terenul de luptă al alegerilor de pe cele două poziții: unii aflați la guvernare, care dau socoteală pentru măsurile luate și efectele lor, ceilalți aflați în ofensivă, din Opoziție, criticând mandatul celor de la Putere și angajându-se să facă lucrurile mai bine, dacă vor câștiga.

Partidele noi (USB, MP, M10,ALDE) pleacă și ele cumva de pe poziții de egalitate cu liberalii și social-democrații, deși elementul lor de noutate este ”confiscat” de cabinetul Cioloș, încă nerevendicat total decât de președintele Iohannis, ceea ce s-ar putea zice că le încurcă. O reușită a lui Cioloș ar putea să le sufle vânt în pânze la alegeri (iată că se poate cu oameni noi!), un eșec le poate ruina promisiunea  încă neîndeplinită (mai bine rămânem cu vechile opțiuni!). Chiar și aceste configurații sunt relative, deoarece nu e sigur dacă,în final, o guvernare Cioloș de succes nu va fi revendicată de liberali sau o guvernare Cioloș dezamăgitoare nu va fi decontată de PNL și PSD.

În realitate, guvernarea nu poate fi considerată total desprinsă de partide, deoarece există membri ai cabinetului mai apropiați de PSD, PNL și UNPR, în vreme ce partidele care formau vechea majoritate (PSD, UNPR, ALDE) au încă administrația din teritoriu înțesată de proprii activiști.

Un alt element de noutate este asumarea de către liberali a guvernării la nivelul Bucureștilor. După ce, în septembrie, când Oprescu a fost suspendat, acuzat de corupție, s-au ferit să preia interimatul Primăriei Generale, oferind postul unui obscur reprezentant al UNPR, PNL își repară greșeala și instalează acum un om al său în funcția de Primar General.

Ce face guvernul Cioloș

Cioloș preferă să joace prudent primele zile de guvernare. Renunță la obiective care țin de schimbarea regulilor scrutinelor de anul viitor (cum ar fi alegerea primarilor în două tururi), deoarece știe că nu are sprijinul partidelor politice pentru asemenea măsuri și preferă să se concentreze pe transparentizarea deciziilor, precum și pe selecția personalului birocratic.

Organizarea de concursuri pentru posturi în deconcentrate nu va fi însă lipsită de peripeții. Un prim caz apare la Buzău, acolo unde deputatul Cezar Preda, PNL,  îl critică pe minstrul Educației, Adrian Curaj,pentru organizarea în pripă a concursului pentru șefia Inspectoratului Școlar. Partidele mari nu vor asista pasive la procesul de selecție, promis de Cioloș, care le-ar putea scoate din posturi oamenii chiar înaintea campaniei electorale.

Presiunile asupra guvernului tehnocrat nu vor fi doar din zona partidelor politice, ci și din zona societății civile. O dezvăluire de presă arată că Raed Arafat a fost pus în dificultate de proprii angajați atunci când, în primele zile după incendiul de la Colectiv, declara că ISU nu avea cunoștință de exsitența Clubului din Capitală. Apariția dovezilor contrare declanșează un val de reacții, care merg spre solicitarea demisiei fondatorului SMURD.Cioloș ezită și îi cere lui Arafat să prezinte un plan de reformare a ISU.

Primul scandal de plagiat de la instalarea guvernului îl vizează chiar pe Ministrul de Interne Tobă. O investigație publicată în mediul online compară teza sa de doctorat cu alte lucrări anterioare și găsește o identitate perfectă de pagini, precum și citări caraghioase în bibliografie. Tobă neagă acuzațiile și își trimite lucrarea spre validare Comisiei de Etică, cea care, în mod scandalos, a mai absolvit de vină în trecut doi demnitari: pe Victor Ponta și Gabriel Oprea. Cioloș temporizează demiterea și o condiționează de un verdict oficial al dubioasei comisii din subordinea Ministrului Educației.

Nici facerea bugetului nu se dovedește prea simplă. Cioloș preia toate măsurile cu iz electoral ale cabinetului Ponta în proiectul de buget, deși își arată fățiș disconfortul față de acestea. Nici Iohannis nu-i dă de ales, atunci când promulgă majorarea salariilor bugetare cu 10%, votată în unanimitate de Parlament.

Alte inițiative discutabile trec de forul legislativ, cum ar fi legea stingerii creditelor prin cedarea bunului ipotecat, care stârnește neliniști în mediul financiar-bancar. Analiștii economici prevăd o contractare a creditelor imobiliare, ca urmare a acestei inițiative parlamentare, ceea ce, evident, nu va rămâne fără un impact asupra motorului economiei.

Ce face DNA

În afară de preluarea investigației la clubul Colectiv, care ridică suspiciuni de corupție și abuz în serviciu din partea unor funcționari ai statului român, DNA își reia ofensiva asupra partidelor politice. Nu mai puțin de trei cereri de încuviințare a arestării sunt trimise către Senat și Camera Deputaților. Dan Șova de la PSD este unul din cei vizați, Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu ar putea rămâne fără imunitate din tabăra liberală.

Procesul ”referendumul din 2012” îi mai dă un respiro lui Liviu Dragnea, președintele PSD, care obține o nouă amânare până undeva în ianuarie anul viitor. O sentință definitivă ar putea veni, totuși, până la primăvară, când Dragnea va afla dacă poate să mai rămână șef al social-democraților și, chiar dacă rămâne, care vor fi costurile de imagine pentru partid în cazul unei sentințe finale cu suspendare.

Aflate sub presiunea sloganului ”Corupția ucide!”, partidele parlamentare, la o lună de la tragedia de la Colectiv, pot suferi pierderi majore, dacă decid să își protejeze din nou colegii, așa cum au făcut anul acesta cu Elena Udrea și Dan Șova (în primul dosar, Turceni-Rovinari).

Spre ce ne îndreptăm

PSD și PNL au primit rezervat soluția tehnocrată, chiar dacă nu au avut de ales. Pierderea guvernării, deși așteptată de ceva timp, i-a dezorientat pe social-democrați. Liberalii au fost și ei prinși pe picior greșit, date fiind așteptările privind preluarea pârghiilor de Putere, odată cu plecare lui Victor Ponta. În PNL, Iohannis a început ofensiva pentru scoaterea în decor a ”vechii gărzi”, ceea ce se suprapune peste tulburările interne asociate fuziunii între liberali și democrat-liberali.

Un prim test al relației partidelor parlamentare cu guvernul Cioloș se va da la votarea bugetului, preconizată undeva la sfârșitul acestui an. Obiceiurile împământenite erau de negocieri subterane și presiuni ale grupurilor parlamentare asupra premierului, prin celebrele amendamente care vizează proiecte locale (școli, biserici, infrastructură), esențiale pentru relația aleșilor cu primarii și elitele locale din colegiile electorale. Chiar dacă alegerile de anul viitor vor fi pe liste județene, e foarte probabil ca împărțirea pe colegii să se păstreze ca tip de organizare la nivelul partidelor politice. Cioloș este deja excedat de cheltuielile peste venituri moștenite de la guvernul anterior.

Testul relației între guvernul Cioloș și societatea civilă, în special elitele culturale și intelectuale, se va da odată cu judecarea plagiatului ministrului Tobă de către Comisia de Etică. O infirmare a plagiatului, în ”buna” tradiție a comisiei, va abate un val de critici asupra Ministrului Educației, dar și asupra premierului în funcție, care a preferat întârzierea unei decizii de îndepărtare a lui Tobă din cabinet, plasând hotărârea într-un circuit birocratic deja decredibilizat.

Se anunță, deci, un sfârșit de an plin de evenimente politice, cu impact major asupra evoluțiilor din anul electoral 2016.

(Documentarul Dezastrul din Colectiv, realizat de Discovery Networks 2016)

În data de 1 noiembrie 2015 în Piața Universității din capitală a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului din clubul Colectiv unde au participat 8000 de persoane, ulterior mulțimea s-a îndreptat către local unde se mai aflau alte 2000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat un miting pentru demiterea acestuia în Piața Universității în ziua de 3 noiembrie 2015. Mitingul de la București început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și a lui Cristian Piedone (wiki)

La 3 noiembrie, mai mult de 15.000 de persoane au protestat în fața Palatului Victoria-sediul central al traficului de blocare a guvernului român în Piața Victoriei. Dublat în presa românească Revoluția #Colectiv, au avut loc protestele pentru a cere demisia prim-ministrului Victor Ponta, ministru, Gabriel Oprea, și Cristian Popescu Piedone, Primarul Sectorului 4 , care a fost criticat pentru a da o licență de operare la club fără un permis de departamentul de pompieri. în fața clădirii guvernului, cordoanelor mari de jandarmi au împiedicat manifestanților să avanseze spre clădire. de la Piața Victoriei, protestatarii în marș spre Ministerul de Interne, unde au îngenunchiat și a avut loc un moment de reculegere. Manifestanții au scandat "rușine" și "asasini" și au purtat pancarte pe care scria "ucide corupție". Până la ora locală 22, între 28.000 și 30.000 de oameni (unele estimări au avut mai mult de 35.000) a ajuns la Piața Constituției, cu unii protestatari scalarea gardurile din jurul Palatului Parlamentului. Protestele au fost, de asemenea, a avut loc la Brașov, Ploiești, Buzău și Iași. Președintele Klaus Iohannis a salutat demonstrațiile de stradă, și a avertizat că astfel de evenimente nu pot fi ignorate de clasa politică.

Protestatarii au criticat, de asemenea, Biserica Ortodoxă Română și liderul acesteia, Patriarhul Daniel, pentru lipsa lor aparenta de reacție în urma focului de club. Mii de manifestanți au defilat pe Dealul Mitropoliei din centrul Bucurestiului, unde se află sediul Bisericii. În dimineața zilei de 4 noiembrie, guvernul Ponta a demisionat. [122] [123] [124] "Sper că demisia guvernului va satisface oamenii care au ieșit în stradă", Ponta a spus într-o declarație. [125] Presiunea a avut a fost montarea pe Ponta pentru luna precedentă. In octombrie 2015, el a pierdut conducerea Partidului Social Democrat Liviu Dragnea, pe fondul unui scandal de fraudă fiscală, și a devenit al țării la prima ședință de premier pentru a fi judecat pentru corupție. [126] La o oră după anunțarea demisia guvernului, Piedone a anunțat, de asemenea, sa . demisia [127] El a acceptat rolul său în tragedie, și-a exprimat regretul pentru acțiunile și lipsa de acțiune sale, afirmând: "este o greșeală și mă angajez că nu am proceda la demisia din prima zi sau a doua zi după accident ".

La 4 noiembrie , protestele au continuat pentru a doua noapte consecutiv , în ciuda demisiei lui Ponta , cu aproximativ 35.000 de persoane din București , [ 129 ] [ 130 ] 10.000 de la Timișoara , 5000 la Craiova și Iași , 4.500 în Cluj – Napoca , [ 131 ] 4.000 de la Sibiu , 3.000 de la Bacău , Constanța , Buzău și Galați , și 1000 la Focșani . [ 132] Manifestanții au cerut alegeri anticipate [ 133 ] și o schimbare totală a clasei politice . [ 134 ] Proteste în solidaritate cu cei din țară a avut loc la Londra , Paris și Madrid . [ 135 ]

La 5 noiembrie, aproximativ 12.000 de persoane au protestat la București și 10.000 în alte orașe mari. Pentru prima dată, președintele a invitat reprezentanții oamenilor străzii la o rundă de consultări pentru a asculta cererile lor. După ce Administrația Prezidențială a centralizat 5.520 propuneri, 20 de persoane, majoritatea membri ai ONG-urilor, au fost aleși să participe la consultări cu Klaus Johannis. [136]

A doua zi, la 6 noiembrie, oamenii au ținut să protesteze, cu toate că în mai puține numere (6.000 la București și la câteva mii în alte orașe). Președintele a declarat reprezentanților publici că va veni incognito să vorbească cu oamenii în stradă, sugerând în mod indirect că, în cazul în care doresc schimbări reale de care au nevoie pentru a păstra cere pentru el, astfel încât politicienii să nu poată pretinde că nu înțeleg ce se cere lor.

La 8 noiembrie, în a șaptea zi de proteste, Klaus Iohannis a mers la Piața Universității, [137], unde a discutat cu unii protestatari și au ascultat cererile lor. În timp ce mulți au exprimat bucuria în prezența președintelui în piață, alții au huiduit, fluierat și au scandat "Rușine", "Demisia", "Hoții" și "Nu te vrem". [138]

(People protesting in University Square, Bucharest, on 5 November- Wikipedia)

(Eugen Simion 14 – Own work

Colectiv)

4 noiembrie 2015. Premierul României a demisionat. Victor Ponta a reacționat astfel la cererile strigate în timpul unei demonstrații de protest desfășurate în seara de 3 noiembrie privind asumarea de responsabilități politice în legătură cu un incendiu din 30 noiembrie de la clubul bucureștean Colectiv. Trebuie subliniată în context părerea multor observatori politici că, personal Ponta nu are vreo implicare directă în responsabilizarea accidentului grav respectiv de la Colectiv. Este o demisie de onoare care dă satisfacții Străzii dar care nu poate rezolva deocamdată inadvertențele sistemice ce se manifestă în domeniul regimului de autorizare și funcționare a localurilor publice, nereguli adunate în toți cei 25 de ani dezvoltare capitalistă care au trecut de la Revoluție.

Declarația lui Victor Ponta:

"Începând de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru și, implicit, al Guvernului. Eu niciodată nu mă bat cu oamenii. Vreau să mulțumesc tuturor celor care au votat acest guvern. Sper ca depunerea mandatului să satisfacă nevoile protestatarilor. Până când noul guvern va fi instalat, ne vom face treaba în continuare. La ora patru o să avem o ședință de guvern ca să le mulțumesc tuturor miniștilor", a spus premierul demisionar Victor Ponta.

Liderii coaliției de guvernare se reunesc de urgență în ședință după demisia guvernului.

Compoziție care prezintă principiile de Gestalt, design grafic (Programul Educațional Gestalt, 2011).