Incalzirea Globala Un Pericol Ce Se Vrea Sa Fie Ascuns

Încălzirea globală este un subiect foarte mediatizat de ceva timp. În timp ce persoane ca Ben Lieberman consideră că „Tot ceea ce ni s-a spus pâna acum despre încălzirea globală nu e adevărat, iar ceea ce e adevărat, nu e atât de înfricosător precum ni se spune ”( http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-6259984-ben-lieberman-heritage-foundation-tot-ceea-spus-despre-incalzirea-globala-nu-adevarat.htm , consultat la 10.01.2015), persoane precum Al Gore sunt de parere că lucrurile sunt într-o situație mult mai rea decât se vor a fi prezentate.

Dintre cele două afirmații contradictorii prezente mai sus, sunt de acord cu cea a lui Al Gore. Și eu sunt de părere că ne îndreptăm cu pași repezi spre autodistrugere, singura soluție rămâne conștientizarea problemei, ca apoi să începem să acționăm spre binele comun. Dacă Ben Lieberman, expert în cadrul Heritage Foundation, face afirmații din care rezultă că încălzirea globală este o farsă, nu înseamnă că acestea sunt adevărate. În timp ce acesta face afirmații nefondate, Al Gore aduce dovezi pentru a-și argumenta poziția. Motiv pentru care mă poziționez de partea fostului vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii și pentru care am ales ca principală lucrare de referința pentru redactarea eseului, cartea sa, ce a câstigat Premiul Nobel pentru pace in 2007, „Un adevăr incomod- Pericolul planetar reprezentat de încălzirea globală si posibilele masuri care pot fi luate”.

„Mesajul de-a dreptul înspăimântător pe care îl transmite încă de la început a devenit practic un clișeu mereu repetat de-a lungul anului 2005! Acesta se referă la faptul ca locuitorii țărilor industrializate nu fac altceva decât să distrugă climatul Pământului. Acest mesaj, pe cât se poate de banal devine demn de luat în seamă dacă este transmis așa cum se cuvine”(Mirela Teodorescu, 2013). Această parte dintr-o recenzie a lucrării lui Al Gore îmi întareste alegerea făcută, idee ce susține că pământul este cu adevărat în pericol.

În urmatoarele pagini voi încerca să explic mai detaliat problema încălzirii globale, conturand 3 idei principale și aducând dovezi concrete în sprijinul afirmației conform căreia planeta este în pericol. Cele trei idei sunt legate de campanile de dezinformare a publicului cu privire la încălzirea climatică, de repercursiunile pe care le va avea aceasta și de consecințele ce se vor răsfrânge asupra viețuitoarelor de pe Pământ.

În următorul paragraf, voi încerca să definesc principalii doi termeni de la care vor porni alte explicații care să îmi susțina tema. Primul termen definit este cel de încalzire globală, acesta “este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii” (http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83 consultat la 11.01.2015). Al doilea termen important ce necesita definire este efectul de seră, care “este un termen folosit pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83 consultat la 11.01.2015). La nivel global, intensificarea efectului de seră se soldează cu încălzirea atmosferei și a suprafeței terestre. Acestea antrenează, la rândul lor, modificări climatice, topirea ghețarilor și diminuarea permafrostului, ridicarea nivelului apelor marine, apariția ploilor acide si modificarea regimului precipitațiilor. (http://education.inflpr.ro/res/CarteGarabet/Incalzirea%20globala.pdf consultat la 11.01.2015)

În urmatoarele rânduri, voi susține afirmația conform căreia exista campanii de dezinformare a publicului cu privire la încălzirea globală și voi aduce argumente solide in vederea susținerii afirmatiei. Dr. Naomi Oreskes, om de știința de la Universitatea din San Diego, California, A publicat în revista Science un studiu voluminos al tuturor articolelor despre încălzirea globală apărute în ultimii zece ani, în reviste științifice cu referenți. Împreuna cu echipa sa, a selectat la întamplare un corpus numeros, cu 928 de articole, reprezentând aproape 10% din total, și a analizat cu mare atenție câte dintre ele erau de accord, si câte nu, cu problemele principale la ordinea zilei. Cam un sfert din acele articole aveau de a face cu aspect ale încălzirii globale care nu presupuneau discutarea chestiunilor fundamentale, considerate unanim acceptate. Iar din cele trei sferturi care luau în discuție și acele probleme de bază, câte nu erau de accord cu punctele de vedere commune? Niciunul.

Pe lânga trecerea în revista a articolelor științifice serioase care contraziceau informațiile esențiale legate de încalzirea global – și care s-au dovedit a fi în proporțtie de 0% – a mai fost cercetat pe scară larga, și numarul de articole pe aceeasi tema aparute, în ultimii 14 ani, în cele 4 ziare pe care autorii le-au considerat cele mai influente din America: New zork Times, Washington Post, LA Times si Wall Street Jurnal. Autorii au selectat la întamplare, un eșantion amplu – aproape 18% dintre articole. Concluzia a fost uimitoare: Mai mult de jumatate dintre acestea acordau o importanță egală afirmațiilor unanim acceptate, dar și viziunii, discreditate de oameni de știință, conform căreia umanitatea nu are niciun rol în procesul de încălzire globală. Studiul conchidea că toate mijloacele de informare în masa din America “dădeau impresia că în sânul comunitații stiințifice avea loc o dezbatere intensă, în încercarea de a răspunde dacă oamenii contribuie sau nu la încălzirea globală”.

Prejudecata conform căreia exista îndoieli serioase în rândul oamenilor de știința cu privire la încălzirea globala este, de fapt, o iluzie care a fost întreținută voit de un grup de interese relative mic, dar foarte bine finanțat, printre care Exxton Mobil, precum si alte cateva companii de petrol, de cărbune și productoare de servicii. Acesea doresc sa previna luarea unor măsuri noi care ar putea interfera cu planurile lor actuale, bazate pe putința de a elibera în fiecare clipă în atmosferă cantitați masive de substanțe poluante, care provoacă încalzirea globală. Un reporter numit Ross Gelspan, câstigător al Premiului Pulitzer, a descoperit o circulară internă, redactată de membrii acestui grup pentru a le da instrucțiuni angajaților care aveau în grijă campania de dezinformare. Și iată obiectivul: “Trebuie facut în asa fel încat încălzirea globală să fie vazută ca o teorie și nu ca un fapt”. Una din cele mai importante surse de dezinformare în problema încălzirii globale a fost Casa Albă, în perioada Bush-Cheney.

Adminsitrația prezidentială a încercat să-i readucă la tăcere pe oamenii de știința care lucrau pentru govern și care, precum James Hansen de la Nasa, au vrut să avertizeze opinia publică despre marele pericol cu care ne confruntăm. Tot administrația a promovat anumiți “sceptici” recomandați de companiile de petrol, în poziții-cheie, din care ei pot împiedica măsurile de combatere a încălzirii globale. În calitatea lor de principali negociatori în dezbaterile naționale, pot pune piedici pentru ca lumea sa nu ajunga la un accord cu privire la un răspuns concentrat în această chestiune. La începutul lui 2001, președintele Bush a angajat un avocat/lobby-ist pe nume Philip Cooney care să se ocupe de politicile de mediu la Casa Albă. Acesta lucrase vreme de șase ani la Institutul American de Petrol și era principalul om care răspundea de campanile de dezinformare duse de companiile de petrol și cărbune. Chiar dacă acest Cooney nu are nicio pregatire știintifică , președintele i-a dat puterea de a corecta și de a cenzura declarațiile cu privire la încălzirea globală ale EPA (Agenția pentru Protecția Mediului) și ale altor părți din guvernul federal. În 2005, New York times a primit, din partea unei surse ascunse în interiorul administrației, o circulară semnată de Cooney. El eliminase cu grijă din text orice mențiune a pericolelor cu care se confruntă americanii din pricina încălzirii globale. Dezvaluirile din ziar au fost jenante pentru Casa Albă, iar Cooney, spre deosebire de ce au facut mulți alții în ultimii ani, și-a dat demisia. A doua zi, s-a angajat la Exxton Mobil (Al Gore, 2007, p 262-264).

În acest paragraf voi vorbi despre efectele încălzirii globale. În primul rand voi explica fenomenul de încalzire globală produs de gazele de sera. Caldura Pământului vine de la Soare. De obicei 30% din razele solare ajunse pe Pământ sunt reflectate înapoi în spatiu de către suprafetele lucioase precum norii și gheața. Cele 70% procente ramase sunt absorbite de pământ, ocean si de atmosfera. Energia solară absorbită ne încălzeste planeta. Pe măsură ce pietrele, aerul si oceanul se încalesc ele emana căldura. La suprafața aceasta energie străbate atmosferă unde o mare parte a acesteia este absorbită de vaporii de apa si de gazele de sera. După ce absorb radiațiile de căldură ale Pământului, moleculele de apă și gazele de seră se transformă în surse de căldură, precum caramizile dintr-un șemineu, acestea radiaza caldură și dupa ce focul s-a stins. Căldura pe care acestea o emană înapoi, încalzeste suprafața Pământului și crește temperatura primită de la Soare (http://earthobservatory.nasa.gov/Features/GlobalWarming/page2.php consultat la 11.01.2015 ). Această încalzire a climei are consecințe drastice asupra naturii. Aproape toți ghețarii montani din lume se topesc, avem ca exemplu muntele Kilimanjaro a caror zăpezi și ghețari dispar cu trecerea anilor, în Anzii din America de Sud multi ghetari sunt pe cale de dispariție sau au fost deja transformați în întinderi de apă, precum ghețarul Upsala din Patagonia, Argentina(Al Gore,2007, p 48-55). Încălzirea globală înseamna si mai multe uragane: “Cresterea temperaturii oceanelor măreste probabilitatea ca uraganele să fie mai frecvente și totodată mai puternice. În ultimii ani uragane puternice au devastat cele mai importante regiuni ale lumii. Statele Unite suferă și astăzi de pe urma uraganului Katrina din 2005, unul dintre cele mai agresive cinci uragane din istorie. Daunele materiale si pierderile masive de vieti omenești au facut din Katrina unul dintre cele mai puternice dezastre naturale din istoria Statelor Unite” (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/135657/Top-5-consecinte-fatale-ale-incalzirii-globale.html consultat la 11.01.2015). Încălzirea globala duce la extinderea unor limite în direcții gresite, sporind gradul de vulnerabilitate a oamenilor în fața unor boli noi și necunoscute, sau provocand noi valuri ale bolilor aflate sub control cândva. Țanțarii (ca să citam un exemplu important pentru acest fenomen) sunt grav afectați de încălzirea globală. Există orașe care se aflau cândva chiar și deasupra limitelor la care puteau ajunge țanțarii. Nairobi din Kenya și Harare din Zimbabwe sunt două dintre acestea. Acum din pricina încălzirii globale, țânțarii ajung pana la altitudini mai mari. În ultimii 25-30 de ani au apărut circa 30 de așa-numite „boli”. Unele dintre ele vechi, care fusesera ținute sub control, ies din nou la suprafața(Al Gore,2007, p 172-174).

Cum spuneam în introducere, acum urmeaza sa vorbesc despre consecintele ce se răsfrâng asupra viețuitoarelor de pe Pământ. Topirea gheții aduce vești proaste unor viețuitoare precum urșii polari. Un studiu recent arată că, pentru prima oara în istorie, urșii au început să se înece în număr mare. Lucrul acesta era foarte rar în trecut. Acum însă, urșii trebuie să înoate mai mult de la un platou de gheata la altul. Uneori marginea gheții se afla si la 50 sau 60 de km fata de țarm. Alte viețuitoare ce resimt încalzirea globală sunt pinguinii. NASA a arătat că în Antarctica se pierd cam 31 de miliarde de tone de apă înghețata pe an. Pinguinii imperiali, la fel ca si alte animale care se bizuie pe ghețurile oceanice pentru a se înmulți și a-și cauta hrana, sunt primii care resimt impactul. Și nu doar animalele ce își au habitatul în zone înghetare resimt efectele încălzirii globale ci și cele dintr-un mediu obișnuit. Un studiu desfașurat în Olanda arată că, acum 25 de ani, momentul culminant de sosire a păsărilor migratoare era 25 aprilie. Puii acestora ieseau din ouă cam cu 6 saptamani mai târziu – momentul culminant fiind la 3 iunie, adică tocmai la timp pentru a prinde momentul de vârf al sezonului omizilor. Acum, dupa 25 de ani de încălzire, păsările sosesc tot la sfârșitul lui aprilie, dar omizile se dezvoltă cu două săptamani mai devreme, așa că mamele nu mai au la dispoziție această sursă de hrană pentru puii lor. Momentul eclozarii puilor s-a deplasat și el, dar nu prea mult- acest lucru nu este cu putință. Drept urmare, puii sunt in primejdie. Iată cum încălzirea globală influențează milioane de relatii ecologice între specii, aflate într-un echilibru foarte fragil(Al Gore, 2017,153).

După cum am susținut în paginile anterioare, mă poziționez de partea celor care susțin că încălzirea globală este o problemă reală ce necesită o atenție deosebită. Consider că mi-am argumentat puternic poziția prin explicatiile aduse, legate de efectul de seră si cum funcționeaza acesta și prin dovezile ca încălzirea globală a început deja să aibă consecinte asupra mediului și al viețuitoatelor. “Schimbările climatice afectează deja ecosistemele și pun în pericol viețile a milioane de oameni, iar acesta este doar începutul. Această problemă nu seamănă cu nimic altceva din trecut. Afectează întreaga planetă și amenință fiecare persoană, din fiecare țară, de pe fiecare continent. Cu toate acestea, putem veni cu soluții. Nu este o amenințare care vine din spațiul cosmic. Noi, oamenii, provocăm schimbările climatice prin poluarea atmosferei cu prea mult dioxid de carbon (CO ) și alte gaze cu efect de seră. 2 Dacă noi am fost cauza, tot noi putem fi soluția. Tehnologiile necesare există deja” (http://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/report/Cum%20sa%20salvam%20clima.pdf consultat la 11.01.2015). Stephen H. Schneider este de părere că cele mai bune strategii de combatere a încălzirii globale au un capital mare, pentru a reuși să prevină sau să resolve mai multe problemă deodată. Tot el mai consideră evident faptul că primele acțiuni ce trebuie făcute sunt cele ce favorizează economia (Stephen H. Schneider, 1990, p. 1300). Consider că fiecare individ trebuie să își aducă aportul pentru combaterea acestei probleme de importanță majoră.

Tema: Afirmațiile cu privire la încălzirea globală sunt în general exagerate.

Crețu Ancuța

Licenta, an 1, RISE