Încălzirea globală – realitate sau mit [600747]

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA PLANIFICARE TERITORIALĂ

PROIECT INDIVIDUAL
GEOGRAFIA MEDIULUI

STUDENT: [anonimizat] 314

Încălzirea globală – realitate sau mit?

Încălzirea globală e ste fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate
ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele
două secole, dar mai ales în ultimele decenii.
Efectele încălzirii globale asupra plane tei noastre sunt tot mai evidente și mai dramatice.
Creșterea alarmant de rapidă a temperaturilor, apariția fenomenelor meteorologice extreme și
impactul lor devastator asupra vieților umane, toate conturează tot mai clar un tablou pesimist
pentru starea Terrei .
Într-un articol al celor de la Live Science se vorbește că î n ultimul secol, la nivel global,
temperaturile au crescut cu circa 0,74 de grade Celsius, iar această modificare poate părea
nesemnificativă, dar rapiditatea cu care cre ște este îngrijorătoare. Mai mult de jumătate din
această valoare a fost acumulată din 1979, conform Grupului Interguvernamental privind
Schimbările Climatice (IPCC) – cea mai importantă o rganizație dedicată studierii schimbărilor
climatice produse de om și informării publicului .
Acest fenomen a fost până acum câțiva ani un mit, până când oamenii de știință au
observat că temperaturile cresc alarmant, afectând zonele arctice și favorizând topirea ghețarilor.
Dacă am privi din prisma unui om obișnuit, am spune: „Și ce dacă se topesc ghețarii , s-au mai
topit și până acum !”. Adevărat, ghețarii s -au topit și înainte, însă exista un echilibru între topire
și îngheț. Un semnal de alarmă a fost tras de orașele aflate sub nivelul mări i cum sun t Rotterdam
(Olanda ), Veneția ( Italia ), Miami ( SUA ), Kivali na (SUA )- locuitorii acestui orășel din Alaska ar
putea deveni, în cel mai scurt timp , primii refugiați afectați de schimbările climatice. Așezarea
este situată pe o insuliță lungă și îngustă, o limbă de pământ care se mi cșorează de la un an la
altul, din cauza eroziunii țărmurilor și a creșterii nivelului apelor mării. Se estimează că, până în
2025, insula ar pu tea fi acoperită compl et de ape. Într-o astfel de situație se mai află și alte orașe
continentale sau insulare.
Fenomenul încălzirii globare a fost tema princi pală de discuție în ultimii ani, chiar dacă
continuă să fie privit cu scepticism de populație, în ciuda faptului că oamenii de știință confirmă
și argumentează existența sa.
Temperatura apei din oceane crește odată cu cea a aerului la nivel global. Pe măsură ce
apa oceanelor se încălzește, ni velul apei crește. Conform IPCC, nivelul apei la nivel mondial a
crescut cu 3,1 milimetri în fiecare an între 1993 și 2003, ritmul de creștere fiind mult mai rapid
decât cel înregistrat între 1961 și 2003, de 1,8 mm pe an. Deși unitatea de măsură este milimetrul
și majoritatea o privim ca pe ceva infim, în ultima sută de ani, n ivelul oceanului planetar s -a
ridicat cu 20 de centimetri, iar până în anul 2100 se estimează că acesta ar putea crește cu 1 -2
metri peste nivelul actual, sau chiar mai mult în cazul în care topirea calotei glaciare din
Groenlanda continuă să se accelereze .
Pe fondul încălzirii glob ale, problema asigurării hranei și al apei ar pute a deveni tot mai
îngrijorătoare, ajungându -se până la dispariția unor națiuni.

Un astfel de exemplu, îl întâlnim în statul Kiribati (țară insulară în O ceanul Pacific), unde
deja încălzirea globală este mai mult decât realitate. Este cel mai mare stat din Oceania din punct
de vedere al suprafeței și este format din 32 de insule. Aici, locuitorii au început să observe
schimbări care afișează un viitor sumb ru. Sezonul umed durează din ce în ce mai puțin, apa de
băut devine din ce în ce mai sărată, iar malurile insulei sunt înghițite de ocean în mod vizibil.
Mareele sunt mai puternice și pătrun d tot mai mult pe țărm, distrugând recolte le. Mai multe sate
de pe coastă au fost acoperite complet de Pacific.
Astăzi, tot mai multe asociații au realizat campanii împotriva încălzirii globale, însă
oamenii încă nu conștie ntizează schimbările, fiind preocupați de alte fenomene mai puternice,
cum este cel economic.
În situația de față nu doar omul este supus unui pericol (ținând seamă că în cea mai mare
parte, voit sau nu, el a condus la asta), ci și viața diverselor spec ii de animale. Specia afectată în
mod direct sunt urșii polari; a ceștia sunt afectați d e topirea ghețarilor. Așa cum notează Live
Science, u n studiu arăta că puii de urși polari sunt expuși la un risc cu 45 de procente mai mare
de a muri, în cazul în care trebuie să înoate 48 de kilometri, față de puii care înoată pe distanțe
mai scurte și al căror risc de a muri scade la 18%. Aceste animale sunt nevoite să înoate chiar și
12 zile din cauza fragilității gheții din regiunea Oceanului Arctic.
Dacă părerile sunt împărțite și nu toți observăm schimbările majore (inundarea șărilor
aflate sub nivelul mării, viața speciilor de animale), am putea să le observăm pe cele minore (deși
pot deveni și ele oricând ma jore) cum sunt bacteriile specifice zonelor tropicale și subtropicale
care afectează animalele și ulterior omul .
Rămâne de văzut dacă avertismentul celor afectați deja de s chimbările climatice va duce
la risipirea scepticismului celor ce se îndoiesc de existența fenomenului încălzirii globale
provocate de om și la o schimbare a practicilor ce accelerează acest proces . Analizând datele
statistice, viitorul planetei noastre nu sună prea bine, iar dispariția statelor și răspândirea bolilor
sunt un drum sigur spre o reducere radicală a populației.