Incadrarea Tinerilor pe Piata Muncii Problematica a Lumii Contemporane la Nivel Global

CUPRINS

INTRODUCERE 3

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR 6

CAPITOLUL 1. Incadrarea tinerilor pe piata muncii-problematica a lumii contemporane la nivel global 7

1.1. Aspecte generale 7

1.2. Șomajul-Problemă globală a economiei în rândul tinerilor 8

1.2.1 Diferența dintre venituri –Motiv al creșterii șomajului în rândul tinerilor??? 11

1.2.2. Migrația-Problematica populației tinere și nu numai 15

1.3. Piața muncii din România-Caracteristici generale 23

1.3.1 Ocuparea tinerilor-Analiza regiunii Nord-Vest 26

1.3.2. Ponderea persoanelor tinere neangajate-România 30

1.3.3. Educația-Factor de influență al ocupării forței de muncă 33

CAPITOLUL 2.VOLUNARIATUL-METODĂ DE DOBÂNDIRE A EXPERIENȚEI ÎN CADRUL TINERILOR 35

2.1. Noțiuni generale privind importanța voluntariatului 35

2.2. Ansamblul de abilități formate în urma procesului de voluntariat 37

2.2.1. Scurtă introducere privind necesitatea voluntariatului 37

2.2.2. Studiu de caz concret-Viziunea tinerilor cu privire la voluntariat 40

2.2.3. DEFINITIVAREA CONCLUZIILOR CU PRIVIRE LA SONDAJUL DE OPINIE 44

2.3 Voluntariatul – Paralela dintre România și Ungaria privind implicarea generației tinere în volu ntariat 45

STUDIU DE CAZ 52

CAPITOLUL 3. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR 56

3.1. Noțiuni teoretice și practice privind efectuarea statisticilor descriptive 56

3.2. VERIFICAREA RELAȚIILOR DINTRE VARIABILE. 73

3.3. Analiza cluster, tehnica K-means 85

3.3.1 Noțiuni teoretice privind analiza K-means 85

3.3.2 Aplicabilitatea analizei K-means 86

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 90

ANEXE 91

BIBLIOGRAFIE 95

INTRODUCERE

Întreaga Europă se confruntă cu o serie de probleme care fie la nivel economic,social sau politic au ridicat numeroase controverse de-a lungul timpului. Peste câteva decenii Europa,dar nu numai,întreg mapamondul vor suferi o serie de schimbări care vor oferi o altă viziune asupra lumii. Inserția tinerilor pe piața muncii este o problematică care s-a bucurat în ultima perioadă de o ,,faimă” deosebită,fiind un subiect de actualitate în toate colțurile pământului.

În acest context, primul program construit pe această temă a purtat numele de ,,Youth for Europe”. Acest program a fost pus pe picioare în special pentru persoanele tinere. Planul de activitate a avut ca și obiectiv principal acela de a inspira un anumit sentiment al cetățeniei europene active. De asemenea,solidaritatea și toleranța printre tinerii europeni sunt puncte cheie în conturarea acestui proiect. Cu toate că, în acest timp s-au dezvoltat și au demarat diverse proiecte cu privire la tinerii Uniunii Europene,doar în anul 2001 au apărut documente strategice,unul dintre ele fiind numit

,,The White Paper on Youth”. Principalul scop al acestei ,,hârtii albe” este acela de a propune o nouă viziune privind cadrul de cooperare în sfera generației tinere pentru a-i implica pe aceștia în ceea ce privește luarea deciziilor.În același timp,acesta propune țărilor membre Uniunii Europene o cooperare activă, îndreptându-și atenția spre următoarele ramuri de activitate: informare, voluntariat, cunoaștere a tinerilor.

Cea mai recentă mișcare de la nivel european ,,Europa 2020” are ca și țintă principală tranformarea Europei într-o națiune caracterizată de o economie stabilă și eficientă. Acest câmp de luptă aduce la cunoștiință șase obiective importante printre care două fac aviz direct la populația tânără privind scăderea ratei de părăsire a instituțiilor educaționale de la valoarea înregistrată în prezent de 15% la 10%, și creșterea ratelor persoanelor tinere cu studii superioare.

Făcând referire la țara noastră, începând cu anul 2000, procentul indivizilor care abandonează sistemul educațional este în scădere, astfel că riscul unei populației inculte cu un nivel scăzut de educație este mai mic.

Această lucrare schițează o viziune mai mult sau mai puțin optimistă asupra viitorului tinerilor din Europa și nu numai. Există două motive să se creadă că problemele privind ocuparea forței de muncă pot să provoace efecte negative în dreptul populației.Unul dintre ele este că nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor îi determină pe aceștia să părăsească locul natal în speranța construirii unei vieți mai prospere. Provocarea cea mai mare este reprezentată de țările Uniunii Europene. Se pune întrebarea dacă acestea vor putea face față dificultățiilor de această natură, și dacă se vor putea mobiliza pentru a putea ține sub control aceste tendințe migraționiste de creștere, oferind soluții optime. Este important de precizat că Europa nu este în orice caz singura care se confruntă cu astfel de probleme majore ale inserției tinerilor pe piața muncii-toate țările mai puțin dezvoltate și țările în curs de dezvoltare trec prin exact același proces. Un al doilea mare motiv este că forța de muncă nu oferă suficiente oportunități a locurilor de muncă, tinerii incadrându-se din această cauză direct în categoria persoanelor șomere. Inserția pe piața muncii nu este tocmai un proces ușor,iar din cauza faptului că locurile de muncă sunt restrânse,este nevoie de multă îndemânare și răbdare din partea tinerilor. Din cauza faptului că de multe ori populația tânără trece printr-un șir cronologic lung de evenimente înainte de a obține un loc de muncă stabil,mulți dintre indivizi renunță la realizarea studiilor superioare. De cele mai multe ori,trebuie sa recunoaștem că nici măcar studiile de o înaltă calificare nu-ți asigură un loc de muncă în sfera domeniilor de activitate iar acest lucru conduce la accentuarea unui sentiment de descurajare în rândul tinerilor.

În cele ce urmează, se vor prezenta diverse aspecte cu privire la această problematică,astfel încât cititorul să poată sa-și facă o idee despre cum vor evolua lucrurile în acest sens într-un viitor apropiat. Sunt reliefate diverse analize privind dificultățiile tinerilor aferente forței de muncă, la nivelul întregului mapamond,cum este și cazul șomajului,care constituie o adevărată piedică, diferențele de venituri care produc controverse în rândul generației tinere,toate aceste probleme fiind urmate de o rată de creștere semnificativă a fenomenului migraționist. De asemenea,a fost luată în calcul și analiza țării noastre cu privire la problematica ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Tematica a prezentat interes pentru autor deoarece este un subiect care a ridicat numeroase controverse în ultimii ani,fiind o temă de actualitate. Această generație ar trebui să aibă un drum pavat cu multe oportunități în față,însă lucrurile nu se arată a fi atât de bune. Cu toate acestea,ca și în dreptul oricărui lucru dificil de realizat,se pot observa atât avantaje cât și beneficii ale acestor piedici pe care le vom descrie în cele ce urmează.

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

Tabelul 1.1. Situatia tinerilor șomeri la nivel global 9

Figura 1.1. Graficul salariilor minime pentru populația tânără în Uniunea Europeană 13

Tabelul 1.2. Ocuparea fortei de muncă la nivel global pentru populația tânără 20

Figura 1.2. Proportia tinerilor migraționiști care trăiesc în țări mai dezvoltate decât țara de origine 22

Tabelul 1.3. Structura populației ocupate după nivelul de instruire 25

Tabelul 1.4. Indicatori privind piața muncii din România-evoluție din 2007 până în 2012 26

Tabelul 1.5. Ratele de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) la nivel regional în funcție de sex-medii anuale în % (2007-2011) 29

Tabelul 1.6. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani neangajate în nici o formă de învățământ ,muncă sau instruire din România ,în perioada 2007-2011 , în funcție de sex (%) 31

Figura 1.4. Rata somajului pe termen lung, în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani 34

Figura 2.1. Procentul angajaților care au/nu au urmat o activitate de voluntariat-anul 2010 38

Figura 2.2. Scopul implicării tinerilor în voluntariat 41

Figura 2.3. Neimplicare în activitatea de voluntariat datorită lipsei de timp 42

Figura 2.4. Neimplicarea tinerilor în activitatea de voluntariat datorată lipsei de informații 43

Figura 2.5. Implicarea studenților în munca voluntară-Comparație între România și Ungaria 47

Tabelul 2.1. Motivațiile studenților pentru voluntariat 48

Tabelul 2.2. Locuri de desfășurare a voluntariatului 49

Tabelul 3.1 Statistici descriptive tineri angajați (2010-2013) 57

Figura 3.1. Histograma ponderii tinerilor angajați în anul 2010 59

Figura 3.2. Histograma ponderii tinerilor angajați în anul 2011 60

Figura 3.3.Histogramă tineri angajați în anul 2012 60

Figura 3.4 Histograma ponderea tinerilor angajați în anul 2013 61

Tabelul 3.2. Statistici descriptive tineri șomaj (2010-2013) 62

Figura 3.5 Histograma ponderea tinerilor șomeri în anul 2010 64

Figura 3.6. Histogramă ponderea tinerilor șomeri în anul 2011 64

Figura 3.7. Histogramă ponderea tinerilor șomeri anul 2012 65

Figura 3.8. Histogramă ponderea tinerilor șomeri anul 2013 65

Tabelul 3.3. Statisticile descriptive tineri-voluntariat (2010-2013) 66

Figura 3.9 Histogamă privind ponderea tinerilor -voluntariat 2010 67

Figura 4.0. Histogramă ponderea tinerilor -voluntariat 2011 68

Figura 4.1 Histogramă privind ponderea tinerilor- voluntariat 2012 68

Figura 4.2. Histrogramă privind ponderea tinerilor-voluntariat 2013 69

Tabelul 3.4 Statisticile descriptive-tineri cu studii superioare (2010-2013) 69

Figura 4.3. Histograma aferentă tinerilor cu studii superioare în anul 2010 71

Figura 4.4. Histograma aferenta tinerilor cu studii superioare în anul 2011 72

Figura 4.5 Histograma aferentă tinerilor cu studii superioare în anul 2012 72

Figura 4.6. Histograma aferentă tinerilor cu studii superioare în anul 2013 73

Tabelul 3.5. Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2010 75

Figura 4.7. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2010 77

Tabelul 3.7.Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2011 78

Figura 4.8. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2011 79

Tabelul 3.8 Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2012. 80

Figura 4.9. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2012 81

Tabelul 3.9. Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2013 83

Figura 5.0. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2013 84

Tabel 4.0 Clustere inițiale 86

Tabel 4.1 Tabelul ANOVA 87

Tabelul 4.2 Forma finala a clusterului 88

CAPITOLUL 1. ÎNCADRAREA TINERILOR PE PIAȚA MUNCII-PROBLEMATICĂ A LUMII CONTEMPORANE LA NIVEL GLOBAL

1.1. Aspecte generale

Problematica populației tinere a ridicat de-a lungul timpului o sumedenie de întrebări în ceea ce privește încadrarea acestora în domeniul ocupării forței de muncă. Astfel,evoluția pieței muncii ocupă un loc din ce în ce mai semnificativ,atât la nivel internațional,în același timp ridicând numeroase controverse și la nivel mondial.

Deoarece,cerințele din cadrul acestui domeniu au crescut pe parcurs,impunând standarde din ce în ce mai ridicate, populația tânără se vede nevoită și este oarecum presată de conjunctură să dețină acele calități care scot în evidență aptitudinile cerute pe piață. Pentru aceasta,încă de la primii pași spre plasarea forței de muncă,tânărul absolvent trebuie să se facă remarcat și să învețe ceea ce noi numim responsabilitate. Aceste lucruri ajungi să le stăpânești cu adevărat atunci când profiți de oportunitatea de a te implica voluntar în diverse ativități precum:intership-uri,diverse programe de dezvoltare,traininguri care vor contura pe parcurs formarea ta profesională și vor asigura creșterea ta continuă din punct de vedere educațional.

Însă, pentru ca acești tineri să fie pregătiți din toate punctele de vedere pentru ,,marea luptă” de după finalizarea studiilor ,este necesar ca înainte,viitorii angajați să dispună de o anumită perioadă în care să acumuleze toate informațiile si aptitudinile necesare care sunt esențiale pe piața forței de muncă. În acest sens,diversele întruniri organizate la nivel internațional au constat în scoaterea în evidență a diverse aspecte privind soluționarea problemelor cu privire la utilizarea neadecvată a forței de muncă. Spre exemplu,aspectele discutate au atins subiecte delicate privind faptul că,tinerii absolvenți sunt pur și simplu aruncați prematur pe această piață fără a avea la bază o pregătire adecvată sau o altă problemă studiată a făcut referire la cotele pronunțate ale șomajului care,din cauza faptului că unitatea economică recrutează în mare parte doar persoane cu experiență în domeniu,face ravagii printre absolvenți.

În acest sens,este relevant și ,,Strigătul de alarmă” referitor la șomaj care a fost pronunțat în cadrul reuniunii la nivel înalt pentru șapte țări puternic industrializat (G-7) : Canada, Franța,Germania ,Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii,din 28 iunie 1995 de la Halifax. Această reuniune a dezbătut problema pericolului că la nivelul întregii economii mondiale tinerii sunt expuși și aruncați pe piața forței de muncă înainte de a deține o formare profesională adecvată. Ținând cont de acest lucru,la Geneva,pe data de 12 iunie,pentru prima dată s-a desfășurat ,,Ziua Mondială Împotriva Utilizării Tineriilor și Copiilor Ca Forță De Muncă”.

Șomajul-Problemă globală a economiei în rândul tinerilor

O problemă serioasă la nivel global,este reprezentată de insuficiența creării locurilor de muncă. Sunt zeci de tineri șomeri care așteaptă soluționarea acestei probleme majore din lumea economică.

Această problemă a căpătat accente pronunțate încă din anul 1999,când s-au înregistrat aproximativ 18 milioane de șomeri,dintre care 7 milioane tineri șomeri,cel mai ridicat nivel al lipsei locurilor de muncă înregistrându-se în cadrul țărilor din Uniunea Europeană,această analiză fiind dovedită prin studiile realizate de către OECD. Există o serie de factori care amenință agravarea șomajului care variază de la o țară la alta: o atitudine care limitează politicile monetare și bugetare încurajate de guvernele statelor respective; scopul de a lupta în mod intenționat împotriva inflației; rigiditatea forței de muncă,declinul ritmului de creștere economică și investiție; lipsa formării unui program privind încurajarea flexibilității ofertei și a cererii de muncă.

Prevederile pe care OECD le recomandă tuturor țărilor care se confruntă cu problema combaterii șomajului includ:acceptarea acelor metode privind promovarea și favorizarea investițiilor productive ale domeniului privat,luând în considerare în mod special întreprinderile de o dimensiune mică; majorarea cheltuielilor de natură publică care au fost alocate în vederea finanțării proiectelor de investiții în domeniul infrastructurii sau lărgirea orizonturilor în sensul acordării privilegiului unei firme de a fi absolvită de plata impozitelor pentru o anumită perioadă de vreme,în cazul în care aceasta își asumă responsabilitatea angajării populației tinere absolvente; promovarea unor programe de lucru unde se simte această necesitate, pensionarea unor persoane înaintate în vârstă înainte de limita prevăzută etc. Este de remarcat faptul că, în cadrul țărilor membre ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, numărul șomerilor(aproximativ 40%) aparțin categoriei de vârstă sub 25 de ani.

Conform estimărilor celor de la ILO, situația cea mai gravă se înregistrează în Africa de Nord,cu un procent de aproximativ 30% din populația tânără,urmată de Orientul Mijlociu în care rata populației tinere intrată în șomaj atinge cote de până la 28%, aceasta reprezentând 3,4 milioane de indivizi cu aproximație.

Tabelul 1.1. Situatia tinerilor șomeri la nivel global

Sursa: site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, anul 2012.

Conform lui Ekkerhard Ernst, șefa diviziei OIM care studiează evoluția șomajului, ,,Nu poți contoriza doar rata șomajului, spunând că este singura măsură a problemelor pieței muncii”. Sunt multe mecanisme, taxe diverse care îi determină pe tinerii indivizi să intre pe piața muncii. În țările în curs de dezvoltare,probabilitatea ca populația tânără să accepte un loc de muncă în care salariul nu depășește minimul pe economie este mai mare.

În cadrul țărilor care înscriu cel mai nuanțat număr al șomerilor-Orientul Mijlociu și Africa de Nord, tinerii aflați la primul ,,eșec” nu sunt luați în considerare ca făcând parte din cadrul indiviziilor care nu dețin un loc de muncă. Aceste neclarități fac ca împrejurarea să conducă spre o zonă a incertitudinii.

Ekkerhard Ernst susține faptul că ,,Ne confruntăm cu un sentiment de incertitudine. Avem o idee despre precizia acestui indicator pentru țările dezvoltate,deoarece îl comparăm direct cu rezultatele economice,dar dacă analizăm statistica globală,suntem nevoiți să acceptăm informațiile puțin distorsionate”.

Astfel criza ocupării lovește din plin generația tânără. Numărul șomerilor tineri cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani depășește aproape jumătate din totalul populației în țările industriale. Potrivit cercetărilor efectuate de către Biroul Internațional al Munii(BIM) și ,,Raportului directorului general”,, , Șomajul și subocuparea sunt atât de frecvente la tineri,încât este foarte greu să citezi o țară în care găsirea unui loc de muncă și intrarea cu bine în viața profesională să nu fie o problemă. În 1980,numărul tinerilor șomeri se ridica,în Europa,la 6 500 000,față de un milion cu zece ani în urmă.”

Prin urmare, este demn de luat în considerare faptul că la nivel global,ocuparea tinerilor rămâne o problemă importantă a epocii contemporane. Această problemă de o importanță deosebită, ridică controverse și la nivelul guvernului, deoarece obstacolele care vor apărea în cadrul inserției tinerilor pe piața muncii sunt și de natură structurală. Aceasta,va determina așadar implicarea inevitabilă a conducerii pentru luarea unor decizii în aplicarea acelor politici pe termen lung, care vor duce la creearea unor noi locuri de muncă.

1.2.1 Diferența dintre venituri –Motiv al creșterii șomajului în rândul tinerilor???

În mod inevitabil,o inegalitate a veniturilor accentuată va duce la un nivel mai ridicat al șomajului,vizând în special populația tânără. Diferențele salariale pe vârstă, sexe, etnie se întâlnesc până și în zilele noastre și fac aviz pentru multe țări.

Salariul este o bună modalitate de compensare a forței de muncă. Pentru persoanele cu salariile mai mari beneficiile salariale cum sunt spre exemplu contribuțiile la fonduri de pensii și asigurări de sănătate sunt mai mari.

Chiar dacă inegalitatea veniturilor va afecta populația tânără în sensul că va accentua probabilitatea de apariție a fenomenului migraționist, aceasta este strict necesară pentru buna funcționare a pieței.Vom aminti doar câteva dintre motivele pentru care apare acest fenomen al distribuției neuniforme a veniturilor:

Deosebirile privind aptitudinile personale-unii tineri sunt înzestrați cu abilități mai speciale decât alții, acestea ajutându-i să iasă din tiparele obișnuite putând să se facă remarcați pe piața forței de muncă chiar dacă nu au atât de multă experiență în spate.Mai există de asemenea și acea categorie a populației care a acumulat în trecut un bagaj consistent de cunoștiințe, iar în acest caz este absolut normal ca și recompensele salariale să difere de la caz la caz.

Diferențele privind performanțele obținute în cadrul locului de muncă-aceast motiv face ca unele persoane să obțina rezultatele dorite într-un timp mai scurt decât alții ,uneori acele rezultate fiind mai mari sau de o calitate mai bună.

Luarea angajamentelor în fața riscului-comportamentul rațional al persoanelor diferă pentru fiecare individ, astfel că, unii dintre tinerii angajați vor alege sa-și asume riscuri mai mari, acestea aducându-le oportunități și câștiguri mai semnificative, pe când alții preferă câștigurile mai limitate care nu necesită o atitudine cu un grad de risc atât de ridicat.

Disproporția privind gradul de educație și formare profesională-majoritatea absolvenților de studii superioare se gândesc la venituri mari pentru viitor,de aceea aceștia aleg să urmeze o pregătire adecvată din punct de vedere educațional de-a lungul mai multor ani (mulți absolvă o facultate la nivel de licență, apoi aleg să urmeze studii la nivel de masterat,în cele din urmă doctoratul conturând pentru unii finalizarea studiilor), însă sunt și cazuri excepționale în care tinerii aleg să intre direct în activitatea economică, fără a beneficia de studii superioare. În această circumstanță,așa cum este de așteptat,veniturile vor aduce câștiguri mai scăzute.

Tratarea diferită a persoanelor sau privarea acestora de la anumite drepturi-guvernul stabilește metode diferite prin care încearcă să fixeze nivelul taxelor sau a impozitelor.Prin acest mod se stabilește nivelul optim al veniturilor,astfel cei care se află sub această medie, vor fi intr-o situație defavorabilă,pe când cei care se situează peste această medie,vor fi avantajați.Fenomenul poate să se producă și în sens invers,în funcție de materia economică la care se întrebuințează aceste cifre medii.

În continuare,vom prezenta un tabel care descrie situația salariului minim pentru diferite țări din Europa,raportat la populația tânără. Anul la care ne raportăm este 2013 iar salariile sunt exprimate raportat la veniturile lunare.Deși raportat la celălalte țări ale lumii, Europa nu prezintă o situație prea favorabilă,această continuă încă să ofere noi posibilități pe piața forței de muncă.

Astfel că, Luxembourg, conform statisticiilor efectuate de către BusinessDay,se situează în continuare în fruntea clasamentului privind țările cu gradul de salarizare cel mai înalt.Un cetățean din Luxembourg,dispune astfel,de un salariu minim pe economie de 1800 de euro pe lună.

Figura 1.1. Graficul salariilor minime pentru populația tânără în Uniunea Europeană

Sursa:BusinessDay.ro

Luxembourg este urmată de Belgia și Olanda (ambele țări depășind valoarea salariului de 1300 de euro pe lună).

La polul opus,se situează România,care rămâne în continuare una dintre țările cu cele mai scăzute salarii la nivel European,în același timp înregistrând cele mai ieftine costuri ale forței de muncă din Europa. Salariul minim al unui cetățean roman este de aproximativ 187 euro,potrivit analizei. Prin urmare,cele mai mici salarii minime din Europa pentru populația tânără se întâlnesc în cazul Bulgariei, Lituaniei și României, aceasta din urmă situându-se pe penultimul loc din cele 21 de țări luate în considerare în cadrul studiului.Acesta este unul dintre motivele pentru care țara noastră înregistrează în ultimii ani, grade din ce în ce mai ridicate ale fenomenului migraționist, dar acest aspect,va fi studiat in subcapitolul următor.

Din Figura 1.1, s-au omis câteva țări membre ale Uniunii Europene,din cauza faptului că, acestea nu au stabilit un salariu minim pe economie. Acest fapt face aviz la următoarele țări: Danemarca, Suedia,Italia, Germania, Finlanda.

Gradul salariului minim, trebuie să se situeze mereu peste nivelul salariului de echilibru fixat de către piață. Dacă acesta ar fi mai mic decât salariul de echilibru, atunci stabilirea venitului minim nu ar mai dovedi nici o necesitate. Conform viziunii economice,o creștere a prețului va atrage de la sine modificări ale ofertei și ale cererii (oferta de muncă din partea organizațiilor va fi mai restrânsă, astfel că într-o oarecare măsură oferta de muncă va avea de suferit). Însă este important să reținem faptul că, salariul minim nu are aceleași consecințe pentru toată populația sau pentru toate unitățile economice.Spre exemplu,cei care au acumulat o serie de cunoștiințe și experiență pronunțată nu vor fi afectați cu nimic, deoarece salariul lor atinge un nivel satisfăcător din cauza productivității muncii crescânde.În același timp, în domeniile de top, cum este cel al tehnologiei informației, gradul salariului mediu este cu mult peste salariul minim impus.

Cu toate acestea, impunerea unui salariu minim peste valoarea muncii realizate va afecta generația tânără .Aici se situează cei care au absolvit de curând și care încă nu dețin suficientă experiență ridicată. Astfel că,această categorie a populației are cel mai mult de suferit de pe urma creșterii salariului minim. Motivul este cel amintit mai sus, ei sunt cea mai predispusă categorie de a înregistra cea mai scăzută performanță în unitatea economică, deoarece bagajul lor de cunoștiințe este cel mai redus. Această pagubă care se răsfrânge asupra tinerilor are două teișuri. Pe de o parte, ei pierd acea șansă de a mai primi un anume salariu, iar probabilitatea de a-și îndeplini acele nevoi scade radical,sau probabil că o să dispară de tot. În același timp,salariul minim îi trimite direct în șomaj, din această cauză tinerii neavând oportunitatea de a câștiga experiență și de a acumula informațiile necesare cerute pe piață,care ulterior,le-ar aduce o creștere de salariu. În absența salariului minim, tinerii ar fi putut să aducă raportul lor la un preț mai scăzut, cel puțin până ar fi dobândit acele informații care să le asigure venituri mai promițătoare.În concluzie, prezența salariului minim va determina ca angajații ce dețin o experiență mai mare să beneficieze și de un salariu pe măsură,în timp ce angajații care nu se încadrează printre indivizii cu experiență, vor face parte cel mai probabil din marea masă a a populației care nu deține un loc de muncă.

1.2.2. Migrația-Problematica populației tinere și nu numai

Dacă nevoile umanității ar putea fi satisfăcute în țara de origine, cea mai mare parte a populației nu ar mai fi pusă în situația de a alege ca și soluție salvatoare fenomenul migraționist. Această întâmplare aproape incontrolabilă, va continua să persiste și în următorii ani, având în vedere faptul că situația economică a țărilor nu arată nici o tendință înspre îmbunătățire. Referitor la această idee, Eugene Kulischer(1881-1956), sociolog american de origine rusă, expert în fenomenele demografice bazate pe migrație și forță de muncă,afirmă faptul că ,,Acest fenomen aproape incontrolabil va continua să existe în permanență vizând întreaga populație și totuși la un anumit moment dat pune în mișcare numai un anumit segment al populației…de fapt nu există niciodată un moment de imobilitate pentru vre-o persoană,deoarece nici un fenomen de migrație nu rămâne izolat”

Se cunoaște că,de obicei principalul motiv pentru care tinerii aleg să-și construiască un viitor departe de țara de origine este perspectiva unei vieți mai prospere.

Perspectiva și opinia publică cu privire la migrație diferă de la țară la țară și a fost precedată de anumite schimbări de-a lungul timpului. Datorită fluxurilor în creștere a migrației care depășesc nivelul optim de acceptare, opinia publică a tinerilor cu privire la acest fenomen nu este tocmai una pozitivă. Percepția asupra fenomenului de migrare este puternic influențată, potrivit unor studii realizate de către World Values Survey de către disponibilitatea locurilor de muncă. Atitudinea în fața migrației de asemenea este schimbătoare în funcție de vârsta populației, nivelul de educație sau statutul economic sau politic al fiecarei țări, însă am putea spune că relația dintre

vârstă și atitudinea adoptată este de necontestat una dintre cele mai importante. În acest sens, un studiu realizat in Marea Britanie de către compania de cercetare Ipsos MORI care are o acoperire globală, a demonstrat faptul că atitudinea cea mai negativă cu privire la părăsirea locului natal este cel mai des întâlnită în rândul populației mai în vârstă. Cu toate acestea,în opoziție față de această idee, între anii 1999-2008 faptele au dovedit contrariul deoarece Marea Britanie a înregistrat cei mai mulți imigranți ca fiind tinerii. În Australia și Germania sunt notate tendințe asemănătoare, cele mai favorabile păreri în legătură cu migrația întâlnindu-se printre tinerii cu vârsta cuprinsa între 16-24 de ani. Aceste păreri sunt influențate și de legătura mai pronunțată pe care tinerii aflați la aceasta vârstă o dovedesc a o avea cu migranții, aici fiind incluși inclusiv cunoștiintele acestora sau prietenii migranți. În Australia,persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani, au exprimat intr-un raport mai pronunțat opinii negative cu privire la acest fenomen, mulți dintre aceștia nedeținând o diplomă de absolvire a liceului, fiind oameni fără studii superioare.

Între anii 2010/2011 s-au constatat unele semne de recuperare în economia globală. S-a constatat o rata de creștere medie a PIB-ului de 7,1% pentru anul 2010, comparativ cu anul 2009 când s-a constatat o rată de 2,6%.(Conform IMF 2011). Începând din februarie 2011, s-a constatat o scădere în evoluția șomajului pentru majoritatea țărilor din Organizația pentru cooperare economica și dezvoltare (OECD), pentru prima data după începutul crizei economice globale.

De la începutul crizei economice globale,între 2007-2008, numeroase previziuni au fost realizate privind impactul potențial al crizei urmat de recuperarea în urma migrației. Printre multe altele, aceste previziuni au inclus urmatoarele aspecte: reducerea fluxurilor cu privire la migrație, blocarea(oprirea) bruscă a populației străine privind creșterea acesteia în țările cu venituri mari.

Începând cu anul 2000, au fost înregistrate valori mari ale ratei migrației în țările aferente Uniunii Europene. Din păcate,aceasta este singura regiune de pe mapamond care nu a înregistrat de-a lungul timpului rate mai scăzute ale migrației, în luna mai a anului 2013, șomajul înregistrând valorea de 11% la nivelul celor 27 de țări aferente Uniunii Europene. Dacă facem o comparație cu anul precedent,se constată o ușoară descreștere în anul 2012 procentul fiind de doar 10,3%. Începând cu anul 2008, populația din întreaga Europă s-a confruntat cu o problemă care a adus mari dificultăți și greutăți. S-au pierdut multe locuri de muncă,acest impediment fiind datorat aproape în totalitate crizei economice.

Am putea evidenția faptul că migrația este în strânsă corelație cu fenomenul migraționist. Principalul motiv pentru care populația tânără ia decizia de a părăsi țara de origine este legat de faptul că locurile de muncă limitate constituie un obstacol in formarea unui standard adecvat de viață.

,,În anul 2011, Spania a avut rata șomajului de 21,6% înregistrând în același timp un număr de aproximativ 458 000 de imigranți. Marea Britanie a fost în anul 2011 statul UE cu cei mai mulți imigranți (circa 567 000 de persoane), iar rata șomajului a fost de 8,1%.”

Pe piața muncii din Uniunea Europeană locurile de muncă din sfera comerțului, construcțiilor și industriei au dovedit a fi cele mai des întâlnite domenii din sfera forței de muncă, în special pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani. Numărul locurilor de muncă ocupate în sfera industriei au fost de aproximativ 34 milioane de persoane, în domeniul construcției proporția fiind mai mică,de doar 15 milioane pentru persoanele cu o vârstă cuprinsă intre 15-74 de ani.Cele mai mari șanse de a găsi un loc de muncă în cadrul țărilor din Uniunea Europeană se află în Grecia, Cipru și Marea Britanie. Cei care se ocupă cu selecția personalului în țările enumerate mai sus, preferă de obicei forță de muncă tânără, persoane cu vârsta cuprinsă între 19 și 30 de ani, ceea ce ar putea constitui un avantaj serios pentru populația tânără care se află în căutarea unui loc de muncă. După Marea Britanie, care a beneficiat de aproximativ 260 000 de locuri de muncă, se situeaza Germania în topul țărilor cu un deficit de forță de muncă. Ca și în cazul Marii Britanii, angajatorii acestei țări preferă să angajeze tineri studenți care acceptă să lucreze in special pe perioada verii, pe timp de vacanță.

În cele ce urmează, vom arunca o privire asupra următorului tabel, care descrie situația globală a ocupării forței de muncă în cazul populației tinere. Studiul ia în calcul 23 de țări și scoate în evidență rata șomajului făcând o comparație a situației din anul 2007 și anul 2010. Apoi, avem ratele pentru șomajul pe termen lung, acestea incluzând acele persoane care nu au deținut un loc de muncă pentru o perioadă mai mare de 27 de săptămâni. De asemenea, sunt prezentate și ratele pentru persoanele care de obicei, muncesc mai puțin de 30 de ore pe săptămână(au un loc de muncă part-time). În ultima coloană a tabelului sunt prezentate și subocupările pentru cele 27 de țări care fac aviz la faptul că orele de muncă ale unui salariat sunt insuficiente în proporția în care o persoană este dispusă și disponibilă să muncească. Este important de precizat că toate elementele prezente în tabel descriu situația fenomenului migraționist trecând în revistă o paralelă între anul 2007 și 2010.

Se constată faptul că în majoritatea țărilor a avut loc o creștere semnificativă a ratei șomajului pentru anul 2011. Lituania (20,4%), România (20,1%), Italia (20,3%) printre care și Grecia (22,9%) au înregistrat cele mai pronunțate valori ale lipsei locurilor de muncă. Aceste procente ridicate se datorează faptului că începând cu anul 2007, țările definite anterior au fost învăluite de importante crize sau recesiuni economice ,care au dus la apariția unor semnificative dezechilibre dintre cererea și oferta forței de muncă. În anul 2010, se menține această linie ridicată a lipsei ocupării forței de muncă în cadrul populației tinere, cele mai însemnate valori întâlnindu-se în Estonia (33,0%), Irlanda (27,5%) și Slovacia (33,6%).Din nou Slovacia (cu aproximativ 17%) se situează în topul acelor țări pentru care populația tânără a stagnat pe loc pentru o perioadă mai îndelungată, în anul 2010, fără a găsi un loc de muncă stabil. Slovacia este urmată de către Italia (12%), și Grecia (11,7%).

Locurile de muncă part-time joacă un rol important pentru populația tânără care nu deține studii de specialitate. Din cauza faptului că angajatorii caută pe piața muncii experiență din partea tinerilor, pe care aceștia nu au cum sa o dobândească decât începând dintr-un anumit punct, joburile part-time oferă o bună oportunitate de a dobândi anumite abilități, având un oarecare grad mai sporit de flexibilitate a timpului. În acest sens, Danemarca a marcat de-a lungul timpului una dintre cele mai ridicate valori ale locurilor de muncă part-time pentru tineri (din anul 2007 până în anul 2011, această valoare crescând cu aproximativ 7,1%). De asemenea, Norvegia înscrie o rată semnificativă a locurilor de muncă part-time în anul 2010, acest procent ocupând aproximativ jumătate din totalul populației tinere. Însă,cu toate că aceste țări au demonstrat pe parcursul anilor valori ridicate ale ofertei de muncă,Oland a rămâne țara care până in zilele noastre a arătat ca deține cea mai mare însemnătate atunci când vine vorba despre locurile de muncă cu o jumătate de normă. Studiul a arătat faptul că ,atât în anul 2007 (61,4%) cât și în anul 2011 (aproximativ 70%), în cadrul acestui teritoriu peste jumătate din totalul populației tinere, a deținut un loc de muncă part-time.

Indisponibilitatea orelor de muncă pentru populația tânără a atins cote mari în Noua Zeelandă (10% în anul 2010), urmată de Japonia(9,2%) și Italia (aproximativ 8%). Acest fapt amplifică la rândul lui creșterea migrației în rândul tinerilor, deoarece aceștia arată disponibilitate pentru forța de muncă, însă cu toate acestea, piața nu este pregătită să ofere acestă ,,favoare” în schimb. De aici, implicit cei tineri aleg să părăsească țara de origine, deoarece găsesc o alternativă mai optimă,care le oferă probabil alte oportunități mai bune. Prin urmare, conform UNDESA, în 2010, au avut loc 27 milioane de migrații la nivel internațional, toate acestea făcând referire la populația care se regăsește între grupa de vârstă cuprinsă între 15-24 de ani. În anul 2010, populația migratoare, de sex feminim a înregistrat o cotă mai mică ( 43,8% ) raportat la întreaga populație migratoare cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, care a avut o rată de peste 50%. Este de remarcat faptul că, atunci când generația tânără este luată în calcul, aceasta compromite aproape a treime din totalul migrațiilor internaționale.

Principalele motive pentru are tinerii agreează aceast fenomen constau în faptul că aceștia caută alte alternative mai bune de existență, șanse mai mari privind oportunități în educație sau în angajare,căsătorie sau reîntregirea familiei. Un alt motiv ar putea consta și în faptul că unele țări au trecut printr-o serie de limitări privind libertatea socială.Deși este mai puțin întâlnit în perioada curentă, unii tineri aleg să migreze din cauza faptului că doresc o anumită protecție față de conflicte, libertăți sau chiar persecuții.

Tabelul 1.2. Ocuparea fortei de muncă la nivel global pentru populația tânără

Sursa: International Labour Organization(,,Indicatori principali de pe piața muncii”,

a 7-a Ediție,Geneva,2011.)

Dacă e să privim în prezentul apropiat, conform UNDESA, în anul 2013 s-au sesizat aproape 7.2 miliarde de oameni pe glob, dintre care 232 de milioane sau 3,2% alcătuind migrațiile internaționale ale tinerilor. Făcând referire la acest an, majoritatea dintre ei, trăiesc în țări mai dezvoltate decât teritoriile în care locuiau înainte de a fi părăsit țara de origine.

Figura 1.2. Proportia tinerilor migraționiști care trăiesc în țări mai dezvoltate decât țara de origine

Sursa:adaptată din Organizația Internațională a muncii,,Trenduri în migrația internațională”,Revizuire din anul 2013.

Astfel, este evident faptul că migrația în rândul populației tinere și nu numai,a luat amploare în ultimele decenii. Au fost perioade când migrația a atins cote de neimaginat, în funcție de starea economică, socială sau culturală prin care trecea țara respectivă, în același timp, existând și unele momente în care fenomenul migraționist s-a menținut la un nivel acceptabil. Această manifestare a existat dintotdeauna, iar datorită modificărilor și dezvoltării societății migrația în cadrul țării sau în afara ei,a devenit practic una dintre marile viziuni ale lumii contemporane. Migrația manifestată fie ea sub formă individuală, sau de grup, fie ea de scurtă durată sau adoptată cu gandul de a fi,, îmbrățișată” pentru totdeauna a schimbat percepția lumii de a privi lucrurile. Astfel că, aceasta modifică sau definitivează realitatea umană,contribuind la schimbarea comportamentului atât din partea celor care migrează cât și a celor care primesc migranți.

Se constată conform figurii 1.3, o creștere demnă de luat în considerare, din anul 2001 până în anul 2013 numărul migrațiilor internaționale în rândul tinerilor care încă nu au împlinit vârsta de 20 de ani, crescând de la 31 de milioane (în anul 2001), la 35 de milioane (în anul 2013). Numărul populației care migrează este însă, mult mai pronunțat pentru acea parte a locuitorilor care se încadrează între vârsta de 20-64 de ani. În acest caz, se constată peste 80 de milioane de migrări în anul 2000, valoarea crescând primejdios de mult astfel că, în anul 2013 atingea valori de pana la 160 de milioane. Se constată că, încă de la primii ani ai accentuării acestui fenomen, populația tânără a fost tentată să își construiască un viitor în afara țării de origine, populația mai în vârstă (cu vârsta de peste 65 de ani) fiind cel mai puțin tentată de a îmbrățișa fenomenul migraționist.

Figura 1.3. Numărul migrațiilor internaționale

Sursa: Organizația internațională a muncii, ,,Trenduri în migrația internațională”,Revizuire din anul 2013.

Ca să răspundem la întrebarea inițială, putem afirma faptul că migrația nu constituie neaparat o problemă în rândul populației.Am observat că acest fenomen asigură multe șanse tinerilor care doresc și aspiră la un nivel și o situație mai favorabilă a vieții, oferind oportunități atât de studii cât și de ocupare a locurilor de muncă. Depinde doar de faptul cum populația în funcție de vârstă, obiceiuri și mulți alți factori obișuiește să privească lucrurile.

În general, generația tânără va acorda mai multă încredere acestui fenomen probabil și din cauza faptului că mulți dintre aceștia se află doar la începutul primilor pași în viață, de aceea vor acorda o mai mare atenție unui viitor care este posibil să le ofere șanse mai favorabile.

Piața muncii din România-Caracteristici generale

La nivelul pieței muncii, cererea și oferta de muncă sunt valorificate prin pilonii de cuvânt aferenți acestui domeniu: angajatorii respectiv angajații considerați ca fiind purtători ai ofertei de muncă. Șomajul cât și ocuparea sunt două componente principale importante deoarece la un standard național cât și internațional pot asigura o stabilitate a forței de muncă. În acest sens, cu cât nivelul de ocupare al forței de muncă este mai mare cu atât interesul pentru emigrare va fi mai scăzut, iar în mod evident cu cât locurile de muncă sunt mai limitate cu atât nivelul de emigrare va căpăta proporții mai accentuate. De obicei, rata șomajului este mai ridicată în mediul urban decât cel rural. Acest fapt este posibil deoarece rata șomajului este inversă ratei ocupării.

În România, cu timpul sistemul de învățământ superior a început să se dezvolte destul de mult, tinerii fiind tot mai mult motivați a urma după absolvirea liceului, studii de nivel profesional.

Analiza de mai jos, arată faptul că,începând cu anul 2001, accesul pe piața muncii s-a realizat cu o oarecare ușurință pentru tinerii care au absolvit studii de natură superioară. Din aceast studiu procurat din ,,Anuarul Statistic al României” se sesizează faptul că persoanele care au un nivel de pregătire mai scăzut, înregistrează o ușoară descreștere în totalul ocupării (de la 47% în 2001 la 24,9% în 2009). În anul 2009, persoanele care dispun de un nivel mediu de studii reprezintă peste jumătate din persoanele ocupate(59,7%). Totuși, cu trecerea timpului se constată o ușoară creștere în cazul persoanelor deținând studii superioare. Dacă în anul 2001, populația cu studii de înaltă calificare inregistra proporții de aproximativ 9,3% , în anul 2009, situația stă cu totul și cu totul altcumva, 15,4% din totalul populației având studii superioare, procentul crescând cu aproximativ 7%.

Tabelul 1.3. Structura populației ocupate după nivelul de instruire

Sursa:,,Anuarul Statistic al României,anul 2009”-Caracteristicile pieței muncii din România

Putem spune că România, se află încă în punctul în care nu poate să ducă la bun sfârșit obiectivele pe care și le-a propus, conform Eu 2020 și acela că, până în acest an aceasta va reuși să obțină o proporție de ocupare a forței de muncă de aproximativ 70%. Din cauza faptului că această țară s-a confruntat cu numeroase probleme de natură economică și serioase dificultăți pe piața muncii în ultimii ani, este putțin probabil ca până în anul 2020 să se atingă acest obiectiv, dacă performanța economică nu se îmbunătățește considerabil.

Conform Tabelului 1.4, șomajul în rândul tinerilor (populația care are vârsta cuprinsă sub 24 de ani) a măsurat proporții accentuate în anul 2011, când s-a înregistrat o rată de aproape 24% din totalul populației. În anii anteriori, rata aceasta s-a menținut destul de ridicată, fiind relativ apropiată de valoarea fenomenului migraționist din anul 2012. Aceasta demonstrează faptul că, acest fenomen a existat încă din anii precedenți, continuând să crească pe an ce trece tot mai mult. De fapt, este și normal să capete proporții mai pronunțate, deoarece cu trecerea timpului, tinerii au început să aibă o viziune de ansamblu mult mai deschisă, reacționând într-un mod pozitiv în fața schimbărilor care pot să intervină datorită acestor deplasări.

Astfel că, datorită creșterilor sesizate de-a lungul timpului, credem că acest fenomen va crește de la an la an, deoarece toate statisticile previzionează faptul că pe măsură ce populația crește ca și număr de locuitori, pe atât va prinde o amploare mai mare și acest fenomen.

Tabelul 1.4. Indicatori privind piața muncii din România-evoluție din 2007 până în 2012

Sursă:Rezultatele analizei documentare-Sectorul ocuparea forței de muncă

Rata de ocupare, reprezentând raportul dintre populația ocupată 15-24 de ani) și populația totală în vârstă de 15-64 de ani, capătă cele mai mari proporții în anul 2009 după care este precedată de o ușoară scădere în anul 2010 și 2011. Tabelul prezentat mai sus, întărește convingerile noastre asupra faptului că acest fenomen va duce la creșteri necontrolabile în câțiva ani, mai ales dacă nu se iau măsuri corespunzătoare pentru a putea ține sub control aceste deplasări. Faptul că fenomenul migraționist a crescut cu aproape 3% între anii luați în calcul, nu contestă faptul că și în viitorul apropiat ne așteptăm ca această rată să crească considerabil.

1.3.1 Ocuparea tinerilor-Analiza regiunii Nord-Vest

În cadrul acestei regiuni, județul Cluj a dovedit a avea cea mai scăzută rată a șomajului. Fenomenul mobilității este demonstrat de faptul că acest județ ocupă prima poziție în ceea ce privește mărimea Pib-ului (indicator al creșterii economice), făcând comparație cu celălalte județe aferente regiunii Nord-Vest. Făcând o scurtă paranteză în legătură cu ideea prezentată mai sus, fenomenul mobilității, în opinia mai multor sociologi și economiști, este reprezentat de o anumită porțiune a populației și a forței de muncă raportat la nevoile producției. Dacă ne referim la grupele de vârstă ale populației, observăm că sectoarele populației nu sunt influențate în aceeași proporție de către fenomenul migraționist. Acesta afectează în special populația tânără, ocolind intr-o oarecare măsură persoanele aflate la o vârstă a extremității-copiii sau bătrânii.

Evoluția migrației se clasifică în mai mulți factori. Am enumerat doar câțiva dintre aceștia: factori de natură demografică, culturală,economică, politică etc. Așa cum am făcut referire mai sus la fenomenul mobilității este important de adus la cunoștință că acesta poate să reconstituie unele dezechilibre care apar în mod evident, dintre cerere și ofertă.

Clujul este județul care face parte din cadrul unei regiuni destinatare, în sensul că în comparație cu celălalte regiuni, acest județ oferă o diversitate în ceea ce privește oferta de muncă, aduce pe piață o gamă mai largă de activități economice, iar datorită acestor oportunități implicit și veniturile vor fi mai pronunțate. Într-o oarecare măsură, fenomenul migrației forței de muncă va determina o scădere a ratelor regionale ale șomajului în rândul tinerilor și nu numai deoarece aceștia vor părăsi teritoriul natal, astfel rămânând o serie de locuri vacante cu privire la oferta de muncă.

În acest sens,acest fenomen prezintă o serie de avantaje și nu numai efecte negative, luând în calcul faptul că raportul dintre cerere și ofertă de muncă ar putea deveni mai stabil, inevitabil apărând pe piață și un echilibru al dezvoltării economice.

Cu privire la căutarea unor locuri de muncă ,Van den Berg și Gorter au dezvoltat un model în care ofertele de joburi sunt descrise de combinații aleatoare într-o distribuție bivariată de tip funcție de venituri care descrie salariul și timpul de deplasare. Trebuie să precizăm faptul că o distribuție bivariată are la bază prelucrări ale datelor a două variabile și are ca drept obiectiv evidențierea relațiilor posibile între cele două variabile. În studiul evidențiat de către Van den Berg și Gorter (au fost doi specialiști care au efectuat studii privind performanța și perspectiva asupra forței de muncă în Europa), ceea ce ne interesează pe noi este venitul negociat între salariu și timpul pe care îl pierzi până la locul de muncă.

Cum era de așteptat, studiul a arătat că posibilitatea de renunțare a locului de muncă este mai acentuată pentru oamenii mai în vârstă decât în cadrul tinerilor. Un motiv ar putea fi și faptul că persoanele mai în vârstă dețin o anumită experiență, din această cauză aceștia nu vor accepta o ofertă de muncă fără a analiza situația înainte de toate. ,,În cazurile în care, salariul de rezervă pentru joburi care necesită câte o oră de deplasare dus și una întors în cursul unei zile, este mai mare decât salariul maxim oferit pentru postul respectiv, căutarea locurilor de muncă va fi încadrată la joburi din cadrul unei arii mai restrânse”. Ceea ce am enunțat mai sus este rezultatul la care au ajuns cei doi specialiști în urma efectuării studiului.

Al doilea rezultat important pe care cei doi l-au enunțat constă în faptul că în mediul rural există o probabilitate mai accentuată de a refuza un anumit loc de muncă din cauza timpului pierdut în urma deplasării decât în mediul urban.Acest motiv este datorat faptului că în mediul urban, locuitorii au mult mai multe oportunități de a se deplasa intr-un mod mai eficient decât locuitorii care sunt stabiliți in mediul rural.

De asemenea,din punct de vedere al studiilor ,Cluj-Napoca se situează pe primul loc ca fiind un adevărat centru educațional. În acest sens, din nou județul ocupă prima poziție, fiind invăluit de considerabile unități de învățămân t(spre exemplu,Universitatea Babeș-Bolyai este cel mai mare centru universitar din țară, cu aproximativ 167 de specializări. Acest județ este avantajat și de faptul că înregistrează cea mai mare valoare privind proporția populației raportată la populația totală: deține 21,8% din locuitorii regiunii. Acest fapt a dus la o dezvoltare continuă a județului, deținând astfel cele mai multe centre educaționale din regiune.

În concluzie, raportat la numărul de persoane incluse în fenomenul mobilității, județul Cluj măsoară cea mai mare atractivitate. Fiind atât un centru cutural cât și educațional, procentul angajării pentru acest județ este mai ridicat, tinerii având șansa găsirii unui loc de muncă în domeniul în care au efectuat studiile corespunzătoare.

O mare deosebire este întâlnită în cazul ratelor de ocupare în cadrul tinerilor (15-24 de ani). Media de ocupare în România, pentru anul 2011 a înregistrat proporții mai mici decât media întâlnită la nivelul Uniunii Europene. Astfel că, în anul 2011, țara noastră înregistra o valoare de 31,1% a mediei ,o valoare destul de scăzută în raport cu cea a Uniunii Europene (42,6%). Dacă analizăm mai in detaliu ,se constată unele discrepanțe și între rata întâlnită la femei raportată la valoarea ratelor întâlnită la persoanele de sex masculin.Se constată o inegalitate de aproape 9 puncte procentuale între rata tinerilor de sex masculin și cea de sex feminin.

Se pot constata de asemenea diferențe între mediul urban și cel rural. Conform datelor procurate de către Institutul Național de Statistică, rata de ocupare a tinerilor este mai mică în mediul urban (17,8%) decât în mediul rural,unde se înregistrează o valoare de peste 30%.

Tabelul 1.5. Ratele de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) la nivel regional în funcție de sex-medii anuale în % (2007-2011)

Sursa: Institutul Național de Statistică,anul 2011

1.3.2. Ponderea persoanelor tinere neangajate-România

Excluziunea tinerilor din domeniul muncii în România constituie o adevărată dificultate. În anul 2011, doar 16,7% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani intră în clasa și noțiunea NEET. Prin urmare, repercursiunile pe termen lung ale generației tinere care nu este angajată în nicio formă de activitate sunt extreme. Altfel spus, sărăcia, neglijarea și excluderea socială reprezintă consecințe raționale ale unui posibil insucces în investiții în domeniul educației destinate tinerilor sau investiții în capitalul uman.

Studiile cu privire la datele privind dezvoltarea ratei de ocupare a tinerilor, și cota persoanelor care nu se situează în niciun fel de activitate de angajare, sunt dificile. Au fost întocmite prea puține analize cu privire la această temă. Astfel că, rata restrânsă de ocupare a tinerilor și procentul mare al persoanelor NEET arată că există posibilitatea ca o parte semnificativă din populația tânără să fie implicată în activități care nu respectă reglementările dictate de către legislația muncii (activități nedeclarate). De astfel, emigrarea generației tinere spre alte state aferente Uniunii Europene, fără ca aceștia să declare părăsirea țărilor autorităților corespunzătoare, constituie o altă explicație plauzibilă în ceea ce privește enunțarea problemei generalizate mai sus.

Tabelul 1.6, arată ponderea generației tinere neangajate în absolut nici un domeniu de activitate, pentru România, aferentă perioadei 2007-2011.

Tabelul 1.6. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani neangajate în nici o formă de învățământ ,muncă sau instruire din România ,în perioada 2007-2011 , în funcție de sex (%)

Sursa:Tabel preluat de la Institutul Național de Statistică, ,,Ocupare și șomaj în 2011”,Rezultate principale.

În anul 2011, la nivelul țării noastre, se constată o diferență de aproape 4 puncte procentuale, dintre ponderea persoanelor tinere cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, de sex feminin, și ponderea persoanelor tinere de sex masculin. De asemenea,raportându-ne la nivelul întregii populații tinere, observăm faptul că din anul 2007, până în anul 2011, avem o creștere de aproape 5 puncte procentuale, acest fapt fiind îngrijorător, gândindu-ne la situația că aceste persoane sunt predispuse unui risc sporit de a intra într-o stare de sărăcie pe termen lung, în condițiile în care acestea dovedesc a avea un randament scăzut în ceea ce privește nivelul educației. Pe de altă parte,chiar și absența cunoștințelor pe care tinerii ar trebui să le dobândească în mod nemijlocit în cadrul procesului educațional,pot să expună pe tânărul fără experiență în fața riscului de sărăcie.

Așadar, această problemă trebuie privită din perspectiva mai multor dimensiuni, care să permită re-integrarea tinerilor pe piața muncii, sau cel puțin implicarea lor în sistemul educațional care să le asigure pe viitor oportunități mai mari de angajare,după terminarea studiilor.

Modificarea pe piața muncii în România a cunoscut 3 perioade fundamentale privind evoluția. Între anii 2003-2008, a avut loc o prosperitate rapidă a activității economice, care a atras de la sine anumite echilibre pe piață, apoi în a doua perioadă 2003-2008, țara s-a confruntat cu un stadiu în care activitatea economică s-a aflat intr-un declin, caracterizat de o diminuare a producției și reducere a investiției, în 2008-2009 România confruntându-se cu criza financiară care a avut de asemenea un impact global ,iar terminând cu a treia perioadă, între anii 2010-2012 s-a încercat adoptarea diferitelor soluții care să asigure refacerea macroeconomică, prin creșteri modeste,dar sigure care să ofere recuperare economică în viitorul apropiat.

Este important de precizat faptul că, la nivelul țării, în timpul crizei economice (2008-2009), multe întreprinderi s-au văzut puse în situația de a-și înceta activitatea. Criza economică a avut astfel un impact negativ asupra forței de muncă, populația tânără fiind pusă în postura de a emigra în alte țări aferente Uniunii Europene, pentru a-și găsi un loc de muncă stabil. Economia a început a se restabili abia din anul 2011, când Pib-ul aferent acestui an a crescut cu aproximativ 2,2%, însă chiar și cu această creștere, care a fost favorizată de buna gestionare a recoltei, România se confruntă în prezent cu probleme drastice în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Cu toate că, România ar dovedi unele semne de recuperare în urma crizei globale care aproape ne-a lăsat fără resurse, încă aceasta mai are nevoie de timp pentru a ajunge la un anumit nivel optim de siguranță și prosperitate economică. Comparând cu alte țări mai dezvoltate ale Uniunii Europene, România rămâne la capătul listei privind alte economii care se află într-un stadiu de dezvoltare mult mai ridicat, cum este si cazul Norvegiei sau Danemarcei.

1.3.3. Educația- Factor de influență al ocupării forței de muncă

Deși nimeni nu s-ar fi așteptat ca nivelul educațional să fie o problemă, studiile au demonstrat exact contrariul. Obișnuiți cu faptul că în zilele contemporane toată populația urmează studii de specialitate, am fi surprinși să aflăm că nivelul scăzut al educației la nivelul țării noastre este izbitor .Doar 14,9% din populația României deține o diplomă de învățământ superior. Acesta este un motiv serios pentru care se înregistrează un procent din ce în ce mai mare al tinerilor șomeri. Țara noastră,are cel mai scăzut nivel raportat la întreaga Europă, și nici chiar implicarea în proporție mică a firmelor privind instruirea și pregătirea tinerilor pe piața muncii nu reușește să compenseze nivelul de educație extrem de scăzut. În anul 2011, s-a constatat că doar 20% din organizațiile din România oferă pregătire pentru personal și deși cu toate că acest procent a crescut față de anii anteriori, această înclinare nu se ridică la așteptările nivelului european, unde procentual vorbind, firmele se implică în formarea profesională a tinerilor angajați într-o proporție care reușește să depășească chiar jumătate din totalul întreprinderilor(52%).

În consecință, este nevoie de o îmbunătățire a nivelului educațional, în vederea acumulării unor mai bune cunoștiințe care vor atrage de la sine unele performanțe. În altă ordine de idei, a asigura o calitate superioară sistemului de educație înseamnă a oferi șanse mai mari în ceea ce privește creșterea populației pe parcursul vieții, a permite acestor persoane cu un nivel redus al educației să-și dezvolte nivelul de cunoaștere, urmat de reușită.

Ca atare, definitivând câteva aspecte legate de forța de muncă a generației tinere din România, putem afirma cu încredere faptul că, în anul 2011, nivelul de ocupare al populației de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani,a fost cu 5 puncte procentuale sub media Uniunii Europene iar pentru întreaga populație tânără această rată a fost cu 4 puncte procentuale sub medie. Asemănător acestui fenomen, tot în acest interval de timp,rata tinerilor neimplicați în nici o formă de studii, training sau muncă a fost de 4,2 procente peste media Uniunii Europene, și s-a plasat la un nivel de 20,9%.

Rezultatele mai bune ale României în legătură cu privire la șomajul general se datorează în mare parte cotelor mai mici a șomajului întâlnit în cazul populației vârstnice, având în vedere că disproporția dintre cerere și oferta forței de muncă în rândul tinerilor a fost mai mare în România decât în Uniunea Europeană pe toată durata efectuării analizei și a măsurat evoluții demne de luat în considerare (a crescut cu 5,1%) începând din 2008, apropiindu-se de un procent de aproape 24% în anul 2011.

Figura 1.4. Rata somajului pe termen lung, în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani

Sursa:Eurostat(lfsa_upgal)

Având la bază aceste constatări, obiectivul UE 2020, privind ocuparea forței de muncă într-o proporție de 70%,va fi dificil de îndeplinit, fără o extindere a ocupării regiunilor mai puțin evoluate ale României.

CAPITOLUL 2.VOLUNARIATUL-METODĂ DE DOBÂNDIRE A EXPERIENȚEI ÎN CADRUL TINERILOR

2.1. Noțiuni generale privind importanța voluntariatului

În epoca contemporană, se obervă tot mai mult tendința de a trece de la un studiu bazat pe cunoștiințe, la învățarea care valorifică competențele și potențialul studiului non-formal.

Un tânăr care a participat la diverse activități extrașcolare cum este spre exemplu voluntariatul, poate prezenta un interes mai semnificativ în fața angajatorului, față de altcineva care nu dispune de o astfel de experință.

Angajatorul, este conștient de faptul că, un tânăr care se implică în astfel de activități știe să pună la dispoziție ceva în schimbul la nimic, reușește să se autodepășească ,profită din plin de șansele care se ivesc pentru a se specializa, și nu în ultimul rând învață să fie responsabil.

Așadar, tânărul voluntar ,învață să-și dezvolte modul de a percepe lucrurile, învață să își pună în aplicare propriile idei, astfel dezvoltându-și gândirea personală, asistând la diverse cazuri practice.

Tinerii voluntari sunt implicați în tot felul de activități, după cum urmează:

Proiecte/Inițiative

Activități care se bazează pe corectitudinea în gândire, pe legi privind raționamentul

Informare amănunțită/Traducere

Activități de îndrumare a unor proiecte

Activități de teren

Activități sportive și pentru sănătate

Cercetare/Muncă intelectuală

Tipurile de activități în care sunt implicați voluntarii în organizații respondente:

Activități administrative (41,82%)

Activități educative cu benefiiari (78,18%)

Activități distribuire pliante/fluturași (54,55%)

Activități de informare (74,55%)

Activități privind șansa de promovare a unei idei,valori(40,00%)

Activități organizare evenimente (76,36%)

Conform unei cercetări naționale intitulate ,,Stadiul dezvoltării sistemelor de formare-evaluare-validare și certificare a competențelor dobândite prin voluntariat”, în România ONG-urile valorifică și dau naștere acelor competențe sociale cum ar fi: eficacitatea lucrului în echipă printre care și dezvoltarea abilităților de comunicare.

În România, firmele care au implementat și au sădit bazele programelor de voluntariat și esența implicării active a angajaților în comunitate s-au ghidat după ideile, elementele de bază ale CSR-ului. Corporate Social Responsability constituie un ansamblu de păreri care fac referire la contribuțiile pe care o întreprindere ar trebui să le aibă pentru a fi o parte activă la dezvoltarea societății moderne.

Privind viziunea Uniunii Europene, am putea spune că aceasta este de părere că CSR,reprezintă acel sistem care ajută la realizarea acelor obiective stabilite în cadrul Consiliului European de la Lisabona.În cadrul întrunirii de la Lisabona,unul dintre scopurile inițiale formulate au constat în dorința ca strategia Lisabona să devină o forță economică care poate susține progresul economic prin crearea mai multor locuri de muncă.

Mișcarea de voluntariat a prins proporții mai semnificative în România începând cu anul 2011,acesta fiind denumit Anul Internațional al Voluntariatului, aceasta fiind o perioadă importantă în care mișcarea a prins un avânt extraordinar, atât prin aplicarea legii 195/2001, normă numită ,,Legea Voluntariatului” cât și prin recunoașterea oficială a acestui proces.

În comparație cu alte state, din păcate nivelul României cu privire la acest fenomen este sub media europeană.Sistemul de căutare intercativ, numit Eurobarometru, a indicat în anul 2010 o rată de implicare a populației în cadrul voluntariatului de 20% situând România în acea clasă a țărilor din cadrul Uniunii Europene cu un nivel scăzut de implicare.

Voluntariatul, se numără astfel printre activitățile care stau la baza unor formări profesionale de succes. Cu toate ca până în prezent, această formă de activitate înregistrează o rată scăzută pentru țara noastră, se sesizează o creștere și un interes mai sporit din partea tinerilor pentru acest tip de activitate ,ceea ce nu poate forma decât tineri încrezători în forțele lor proprii, tineri încrezători în viitor.

2.2. Ansamblul de abilități formate în urma procesului de voluntariat

2.2.1. Scurtă introducere privind necesitatea voluntariatului

Majoritatea angajatorilor, au pretenția ca în momentul angajării,persoana care aplică pentru un anumit loc de muncă să aibe în spate un bagaj de cunoștiințe, însă unele dintre aceste abilități, cum ar fi dezvoltarea lucrului în echipă sau preluarea unei inițiative nu se pot întreprinde decât prin participarea la anumite acțiuni benevole.

Se poate observa că pe piața muncii sunt cerute anumite competențe care nu se dobândesc în cadrul unei educații formale, în schimb se pot acumula în cadrul organizațiilor care promovează educația prin voluntariat.

Pe parcursul anului 2010, s-a realizat un studiu de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, luând în considerare următoarele orașe: Constanța, Cluj, Bistrița-Năsăud, Galați și București. Această cercetare s-a realizat cu scopul de a descoperi acele abilități care se cer de la angajator în momentul angajării. Această analiză a luat la cunoștiință atât angajatori ai sectorului administrației publice cât și angajatori ai întreprinderilor private. Cercetarea s-a efectuat pe bază de chestionar.

Este interesant faptul că, în urma chestionarului, s-a sesizat faptul că angajatorii, cei mai mulți dintre ei își concentrează atenția și pe alte abilități nu neapărat strict profesionale, cum ar fi:seriozitate,comunicare,lucrul în echipă etc.

Luând în considerare și cerința care apare frecvent în anunțurile de angajare, și anume experiența, ar fi bine ca populația tânără în special să-și pună întrebarea unde pot fi puse în practică aceste abilități înainte de a intra efectiv într-un mediu concret de lucru.

Figura 2.1. Procentul angajaților care au/nu au urmat o activitate de voluntariat-anul 2010

Sursa: Fundația pentru dezvoltarea societății civile

Conform Figurii 1.42, în studiul realizat, s-a constatat că 32% dintre angajații respondenți au o practică internă a activității de voluntariat, însă majoritatea populației nu a desfășurat vreo activitate de voluntariat, proporția celor care nu s-au angajat în practica voluntariatului fiind destul de semnificativă, înregistrând proporții de până la 70%.

Printre cele mai importante criterii după care angajatorii își aleg personalul ,se situează după cum era de așteptat ,experiența profesională. Făcând referire la populația tânără ,această cerință poate aduce numeroase obstacole ale inserției acestora pe piața muncii. Însă, există și o parte bună a lucrurilor, și aceasta stă în faptul că se întâlnesc din ce în ce mai mulți tineri care aleg să participe la diverse forme ale voluntariatului, de pe urma căruia ,pot obține cunoștiințele necesare și experiența cerută de către persoana angajatoare.Un alt avantaj, îl constituie faptul că, se întâlnesc diferite forme ale programelor de voluntariat acreditate de pe urma cărora se obțin certificări.

Prin urmare, în urma voluntariatului poți dobândi compentențe generale cum este spre exemplu: abilități de comunicare, relaționare; preluare de inițiativă, muncă în echipă; bună gestionare a timpului de muncă ,rezolvarea neînțelegerilor și multe altele. În același timp poți excela dobândind competențe dintr-un anumit domeniu specific cum ar fi: scrierea de proiecte, planificarea unor evenimente, gestionarea unor fonduri,abilități care țin de partea administrativă etc.

Mai apoi, experiența care este atât de importantă pe piața muncii ,se poate acumula implicându-te în diverse stagii de practică încă din timpul școlii,stagii de intership și nu în ultimul rând activități de voluntariat.

Prin cel din urmă, tinerii care se pregătesc să intre pe piața muncii ,pun bazele unor abilități de comunicare eficiente ,își testează seriozitatea ca element definitoriu al profesionalismului ,astfel că oricând se cere o astfel de persoană care să dețină asemenea calități la interviul de angajare,aceasta va putea demonstra faptul că deține toate calitățile necesare pentru a fi introdus pe o astfel de piață.

2.2.2. Studiu de caz concret-Viziunea tinerilor cu privire la voluntariat

În anul 2010, Fundația ,,Student Plus” cu ajutorul Centrului de Voluntariat Timișoara, au realizat un anumit studiu cu privire la modul în care tinerii privesc activitatea de voluntariat.

Pentru a realiza această cercetare, s-a luat în calcul părerea tinerilor timișoreni cu privire la voluntariat,care fac parte din populația cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani. Metoda de realizare a analizei a avut la bază folosirea sondajului de opinie, iar instrumentul folosit a fost chestionarul ,care are ca și scop producerea unei cunoașteri într-un anumit domeniu. Chestionarul este considerat ca fiind instrumentul valoros în cercetarea de piață, fiind utilizat în general de către cei care realizează o anchetă, care au ca și îndeletnicire punerea unor întrebări și centralizarea răspunsurilor la acestea. Eșantionul ales este alcătuit din 100 de subiecți, dintre care 90 de indivizi necăsătoriți, 10 căsătoriți. Ca și loc de origine, 19 dintre persoanele care au contribuit la completarea chestionarului aparțin mediului rural, restul fiind din mediul urban. De asemenea analiza a pornit privind chestionarea unui număr de 50 de persoane aparținând genului feminin, 50 de indivizi aparținând genului masculin.

Răspunsul la întrebarea ,,Ați fi interesați să vă implicați într-o organizație ca voluntari” ia o întorsătură interesantă. Acestă întrebare a fost aleasă cu scopul de a urmări măsura în care tinerii dovedesc interes în a se implica în activități diverse privind voluntariatul. Este ciudat faptul că deși am afirmat anterior faptul că prea puține persoane sunt interesate de această activitate, rezultatele chestionarului au arătat că 39,78% dintre tinerii de genul masculin ar fi interesați să se implice într-o astfel de activitate iar în cadrul genului feminin, s-a înregistrat o proporție de aproximativ 43% care a răspuns afirmativ întrebării privind activarea ca voluntar în dreptul unei întreprinderi. Această discordanță poate apărea și din cauza faptului că tinerii dornici să se implice în astfel de activități prezintă interes, însă nu suficient de mare pentru a putea lua o decizie serioasă în acest sens. Probabil că aceast fapt este întâlnit în categoria acelor persoane care nu s-au gândit serios până în prezent la vreun motiv pentru care ar putea deveni voluntari.

Primul mare motiv pentru care tinerii s-ar implica în activitatea de voluntariat constă în sprijinul, contribuția pe care aceștia o aduc fie organizațiilor sau beneficiarilor, fie pur și simplu societății în care viețuiesc. Al doilea mare motiv este dezvoltarea profesională și am putea spune că acestă rațiune este tot mai des întâlnită în rândul generației tinere, deoarece o bună parte dintre aceștia sunt conștienți de faptul că doar prin implicarea activă în astfel de evenimente poți ajunge la o creștere profesională. Cea mai mică rată este înregistrată de către empatie (2%),ceea ce demonstrează că avem o majoritate a subiecților care dovedesc dorință de implicare în voluntariat cu scopul de a fi de folos, ceea ce demonstrează că aceste persoane au o atitudine binevoitoare deoarece acționează în mod dezinteresat în favoarea altuia. Acești indivizi s-au implicat nevoilor celor din jur înainte de urmărirea satisfacerii propriilor lor interese privind acumularea de experiență sau creștere profesională.

Figura 2.2. Scopul implicării tinerilor în voluntariat

Sursa:Studiu privind percepția tinerilor asupra voluntariatului,[anonimizat],Timișoara,Mai 2010

Tot în cadrul acestei analize, au fost prezentate motivele pentru care tinerii aleg să nu se implice în activitatea de voluntariat. Cauzele pentru care tinerii nu s-au implicat în voluntariat sunt de obicei cele legate de insuficiența timpului, indiferență, frica de a ieși din tiparele normale ale activitățiilor zilnice, și nu în ultimul rând lipsa informațiilor. Deoarece lipsa timpului și necunoașterea sunt întâlnite în cea mai mare măsură, în continuare în cadrul analizei au fost luate în vedere în prelucrarea datelor doar aceste două cauze.

Figura 2.3. Neimplicare în activitatea de voluntariat datorită lipsei de timp

Sursa: Studiu privind percepția tinerilor asupra voluntariatului,[anonimizat],Timișoara,Mai 2010

Lipsa timpului, după cum se poate vedea și din graficul atașat, reprezintă cel mai mare impediment în implicarea tinerilor în voluntariat. Astfel că,acesta măsoară un procent de 41% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani de sex masculin, și 40% pentru persoanele tinere de sex feminin. Diferențele înregistrate de către cele două sexe sunt nesemnificative, de un procent (1%), însă conform graficului, acesta arată că baieții dispun de mai puțin timp liber, fiind mai ocupați.

Lipsa informației poate fi o piedică pentru generația tânără, deoarece dacă aceasta dorește cu adevărat implicare intr-o activitate de acest gen, lipsa informației va induce în eroare indivizii, aceștia neștiind unde să se implice. După cum reiese din graficul 2.4, pentru 15% dintre tineri lipsa informațiilor cu privire la voluntariat reprezintă un obstacol în procesul implicării, în timp ce pentru persoanele tinere de sex feminin, acest argument se întâlnește într-o proporție de 13%.

Figura 2.4. Neimplicarea tinerilor în activitatea de voluntariat datorată lipsei de informații

Sursa: Studiu privind percepția tinerilor asupra voluntariatului,[anonimizat],Timișoara,Mai 2010.

2.2.3. DEFINITIVAREA CONCLUZIILOR CU PRIVIRE LA SONDAJUL DE OPINIE

În urma elaborării studiului, putem susține faptul că la modul general, tinerii au o părere foarte bună despre voluntariat. Punctul cheie al acestui studiu, așa cum am mai precizat a constat în analiza nivelului de interes al tinerilor intervievați privind implicarea în voluntariat. Într-o proporție de 81% tinerii au dovedit interes privind implicare în cadrul activității de voluntariat,ceea ce arată că tineretul este interesat să-și folosească abilitățiile spre folosul societății sau pentru interesul personal.

Motivul principal pentru care subiecții se implică în activitățile de voluntariat constă în folosul pe care aceștia îl aduc în cadrul societății(43%). De remarcat este că ,într-un procent de 31%, populația intervievată a refuzat să ofere un răspuns concret. Acest fenomen se poate datora faptului că acea parte a tinerilor care au refuzat să dea un răspuns prompt, probabil că nu s-au gandit niciodată serios la cauzele pentru care ar deveni voluntari sau,fie au avut unele justificări pe care nu au dorit să le facă de cunoscut.

În urma analizării datelor centralizate cu ajutorul chestionarului, s-au constatat două obstacole majore în ceea ce privește neimplicarea în activitatea de voluntariat: lipsa informației (28%) și lipsa timpului (81%).

Cu toate că datele sunt destul de motivaționale, organizațiile și centrele corespunzătoare ar trebui în continuare să susțină programele de promovare cu privire la voluntariat, oferind astfel, noi oportunități tinerilor și seniorilor să-și dezvolte capacitățile profesionale și să se implice în diverse proiecte ,care vor asigura acumularea de noi cunoștiințe, care sunt atât de esențiale pe piața muncii.

2.3 Voluntariatul – Paralela dintre România și Ungaria privind implicarea generației tinere în volu ntariat

În cele ce urmează, vom prezenta un studiu elaborat de către Săveanu Sorana Mihaela și Săveanu Tomina Gabriela. Acești analiști,au adus contribuții privind definitivarea unor concluzii cu privire la voluntariatul tinerilor din România și Ungaria. Acest studiu a fost conceput la Centrul de cercetare pe transformări sociale, aferent Facultății de Științe Economice, Oradea. Având în vedere beneficiile multiple ale voluntariatului, in cele ce urmează vor fi prezentate formele și sursele voluntariatului în cazul studenților. Prin implicarea în diverse activități de voluntariat, tinerii își dezvoltă atât valorile cât și competențele care ajută la creșterea gradului de conștientizare a problemelor de natură socială, cât și la rezolvarea acestor probleme. Mai mult, unele dintre aceste valori și abilități pot facilita, de asemenea ,integrarea lor pe piața forței de muncă .Autorii acestui studiu, deoarece au considerat voluntariatul ca fiind deosebit de important pentru tineri, în această lucrare investighează formele de participare a studenților din România și Ungaria în această activitate. Obiectivele acestei cercetări au constat în: a analiza dimensiunile și structura voluntariatului studenților în acest domeniu ,de a analiza covariabilele voluntariatului ,și de a elabora un profil al studenților implicați în astfel de activități. Investigarea variabilelor voluntariatului au fost structurate pe: caracteristici socio-demografie, participarea educațională, integrarea pe piața forței de muncă, ocuparea forței de muncă. Constatările principale observate au evidențiat o diferență semnificativă între voluntariatul pentru studenții din România, comparativ cu voluntariatul pentru studenții din Ungaria. S-a constatat faptul că, studenții angajați din punct de vedere educațional în diverse activități , cu rezultate bune și realizări, sunt cei care se implică și în voluntariat. Profilul studentului voluntar merge pe ideea faptului că , un student bun se va implica în toate domeniile vieții sale. Datele analizate în această lucrare, sunt preluate în urma unei cercetări realizate în România și Ungaria, în care studenții în număr de 2619 ,din șapte universități au fost chestionați.

Pornind în special de la Putnam (1993), matematician și om de știință ,profesor la universitatea Princeton , acesta a pus accentul pe studierea rolului voluntariatului în dezvoltarea comunității. Rezultatele pozitive în implicarea vieții comunității pot fi găsite la niveluri diferite. Cu toate acestea, trebuie să observăm că diferitele forme ale participării contribuie la un mai mare, sau mai mic grad spre niște efecte pozitive.(Edwards,2004). Edwards a avut contribuții privind scrierea cărții Civil society, Blackwell Publishing: ,,Cambridge”. Conform lui Putam (1993), la nivel de societate, uneori voluntariatul îmbunătățește dezvoltarea economică, prin producerea de bunuri publice. Pornind de la această idee ,mai târziu au realizat studii și Ostrom și Ahn (2001),Portes și Mooney(2002).În al doilea rând, la nivel individual ,persoanele își satisfac diferite nevoi personale prin implicare, pe de altă parte dobândesc competențe diferite (Dodescu et. Al 2004; Hatos 2005). Aceste efecte sunt în special relevante pentru tinerii, văzuți ca vitori cetățeni ai societății (Badescu et. al. 2010). Prin participare, tinerii au posibilitatea de a învăța mai multe,de a-și dezvolta competențele, și de a dobândi încredere. Acest lucru îți poate deschide noi șanse spre găsirea unui loc de muncă mai bun și integrare socială.

În cele mai multe țări, tinerii voluntari sunt întâlniți într-o proporție mai mare decât adulții implicați în astfel de activități, deoarece motivațiile lor extrinseci derivă din nevoia de realizare personală care este mai puternică. (Hatos,2005 and 2009).

Studiul realizat, este format din 2619 cazuri, 1296 din Ungaria și 1323 din România. Eșantionul este reprezentativ pentru toți studenții de la toate nielurile educaționale și toate programele de studiu .Într-o proporție de 70.6% dintre studenți provin din zonele urbane. Valoarea medie a vârstei studenților este de 22.4, cu o abatere medie pătratică de 3.01. În studiul realizat, 63.9% din totalul populației este de genul feminim, iar restul de 36,1% sunt de genul masculin. Analiza a fost îndreptată spre o manieră comparativă ,pentru a capta asemănările și deosebirile caracteristice.

Figura de mai jos indică măsura în care tinerii studenți s-au implicat în muncă voluntară. Din 2490 de studenți, 741 au declarat că au urmat,de-a lungul studiilor lor, o formă de voluntariat.

Figura 2.5. Implicarea studenților în munca voluntară-Comparație între România și Ungaria

Analiza comparativă dintre Ungaria și România, prezentată în figura de mai sus, arată o diferență destul de semnificativă în ceea ce privește implicarea studenților în activitatea de voluntariat. Coeficientul de corelație Pearson indică valoarea de 96.65,p=0.00. Este interesant faptul că studenții din România sunt mai implicați în astfel de activități comparativ cu cei din Ungaria. În acest sens s-a analizat dacă studenții din România sunt mai implicați în toate tipurile de voluntariat, sau dovedesc interes mai pronunțat doar pentru anumite domenii.

Mulți dintre studenți sunt îndrumați spre a urmao activitate de voluntariat în ideea de a sprijini alte persoane la nevoie. În plus, studenții consideră că acest tip de activitate îi poate ajuta la îmbunătățirea abilităților lor profesionale și îmbunătățirea cunoștințelor, care prin urmare îi vor ajuta la tranziția spre piața forței de muncă. Rezultatele sunt importante din perspectiva propunerilor întreprinderilor privind implicarea voluntară a tinerilor. De pe urma unor astfel de parteneriate ,ambele părți au de câștigat.Pe de-o parte tinerii studenți câștigă experiență în conformitate cu cerințele cerute pe piața muncii, pe de altă parte, organizațiile au parte de sprijin în îndeplinirea activitățiilor companiei.

Tabelul 2.1. Motivațiile studenților pentru voluntariat

Surse: Calcule personale ale autorului studiului

Conform tabelului prezentat mai sus, datele arată faptul că pentru cele două țări eșantionul nostru arată diferențe privind motivația studențiilor pentru munca în voluntariat. Valorile obținute arată că studenții din România se orientează spre activități de această natură, într-o măsură mai mare decât cei din Ungaria. Analiza arată că majoritatea studenților din România se implică în activități caritabile din cauza faptului că doresc să acumuleze experiență profesională, urmată de crearea sau menținerea relației. Însă ceea ce este de apreciat, este faptul că, principalul motiv de implicare al tinerilor studenți din România constă în acordarea sprijinului persoanelor. Ca și în cazul României, și tinerii studenți din Ungaria se implică într-o proporție de 56,6% în voluntariat pentru a ajuta alte persoane, iar 48,5% se implică cu scopul de a căpăta experiență scoate într-un mod interesant în evidență diferențele.

Tabelul 2.2. Locuri de desfășurare a voluntariatului

Sursa: Calcule personale ale autorului

Analiza comparativă realizată pentru cele două țări relevă un aspect foarte interesant între cele două țări. Studenții din România ,majoritatea sunt voluntari în ONG-uri,în timp ce studenții din Ungaria sunt voluntari într-un câmp non-organizațional.

Așa cum voluntariatul ocupă un loc principal vizavi de ONG-uri, s-a explorat de asemenea și tipurile de asociații la care participă studenții din ambele țări. Răspunsul la întrebarea ,,Ești un membru într-un grup civic, asociație,organizație, club??” dezvăluie că elevii sunt interesați mai ales de activitățile organizate în cadrul bisericii sau grupuri religioase într-un procent mai mare decât toate celălalte tipuri de ONG-uri. Al doilea mare domeniu de implicare este reprezentat de către grupurile de agrement (sportive sau culturale). Cel mai mic sprijin din partea studenților se manifestă pentru grupurile politice sau grupuri urmate de activitățile profesionale.

S-au obținut astfel, rezultate similare în analiza comparativă dintre Ungaria și România: în cazul României, la nivelul tuturor tipurilor de organizații, studenții înregistrează valori ridicate de voluntariat. Cum au arătat și datele, studenții sunt în principal voluntari în organizații, deci voluntariatul și asociațiile membre sunt strâns corelate.

Pentru a descrie situația academică a studenților s-au analizat datele înregistrate pentru fiecare universitate sau colegiu, câmpul de studiu, ciclul academic și plata de școlarizare. Rezultatele arată diferențe semnificative între universitățile și colegile

incluse în eșantionul nostru (Coeficientul Pearson=232.4,p=0.000). În cazul Universității din Debrecen, sunt găsite cele mai mari diferențe, și Universitatea Emanuel din Oradea ,unde studenții sunt mai mult implicați în astfel de activități. În cazul celei din urmă instituții, ținem cont de faptul că aceasta este o universitate confesională, și compatibilă cu rezultatele noastre obținute anterior care au dovedit faptul că elevii din România sunt mai degrabă implicați în activități de voluntariat pentru a ajuta alte persoane și acest tip de activitate este întâlnit mai ales în cadrul grupurilor religioase.

În această analiză, au fost identificați de asemenea acei studenți care au câștigat ceva experiență de muncă înainte de studiile or universitare. Aceștia sunt acei studenți care au fost angajați înainte de studiile lor de liceu. Chiar dacă diferențele nu sunt statistic semnificative, rezultatele arată faptul că, studenții cu experiențe anterioare de muncă sunt implicați într-o mai mare măsură și în activități de voluntariat. Făcând referire la studenții care sunt în prezent angajați, rezultatele arată diferențe semnificative. Dintre toți studenții care sunt voluntari, 46,7% sunt angajați,în timp ce doar 38% dintre cei nevoluntari, sunt angajați.(Pentru un coefiient Pearson=15,5 cu p=.000). Dacă vom lua în considerare gestiunea timpului, putem crede că studenții curent angajați sunt mai mult dedicați activității de voluntariat, însă rezultatele obținute contrazic această presupunere. Ca și un indicator al angajării studenților s-a analizat experiența de lucru în străinătate.(variabila dummy). Testul de semnificație arată că cei care au lucrat în alte țări au o orientare mai puternică spre voluntariat.(Coeficientul Pearson=25,4,p=.00). De asemenea studenții antreprenori sunt mai implicați și ei.(Coeficientul Pearson=13,9,p=.000). Această constatare este deosebit de importantă, întărind afirmațiile rezultatelor noastre anterioare, și indică faptul că voluntariatul este parte a unui ,,profil activ al studentului”. Studenții voluntari, sunt în general, persoanele bune la învățătură, cu note mari, care participă activ la clase, interesați în a-i ajuta pe ceilalți.

În cadrul acestui studiu, s-a mai analizat relația dintre viața educațională a studenților și implicarea în activitatea de voluntariat. S-a constatat că o carieră de succes se găsește în cazul elevilor situați în vârful ierarhiei din punct de vedere educațional. Din acest punct de vedere, se constată și o implicare mai mare din partea acestora în activitățile de voluntariat, cum de astfel această implicare este mai accentuată și în cazul acelor studenți care au obținut de-a lungul perioadei de liceu diverse premii și recompense. Prin urmare, s-a folosit un indicator pentru însumarea răspunsurilor pozitive la următoarele elemente: premii pentru realizările școlare, premii pentru participarea la olimpiade și premii artistice ,toate dobândite în timpul liceului. Valoarea medie pentru premiile dobândite de elevi care în același timp fac și muncă voluntară este de 2.06, semnificativ mai mare decât valoarea de 1.55 înregistrată pentru cei care au obținut premii dar nu fac muncă voluntară (t=6.3,p= .000). În orice caz, rezultatele obținute nu sunt tare diferite pentru studenții care au obținut deja diplome privind un nivel înalt de educație și cei care se află abia la începutul carierei lor.

Așadar, o carieră academică de sccces de scurtă durată, poate să fie mai bună decât o carieră în care studiile se prezintă pe o perioadă de lungă durată care implică și activități de voluntariat.

Acest studiu așadar s-a axat pe tinerii studenți care s-au dedicat diverselor forme ale voluntariatului Studenții, ca și tinerii adulți ,reprezintă în acest caz candidații perfecți, deoarece ei au deja proiectată o idee și o direcție pe care ar trebui să o urmeze în viitoarea lor carieră profesională, și prin urmarea aceștia vor fi mai motivați a se implica în acele activități care îi vor ajuta la integrarea lor pe piața muncii.

Din această perspectivă, abordarea analizată în acest studiu face referire la studenții din zona de frontieră Ungaria-România în care au fost investigate principalele diferențe și asemănări în ceea ce privește munca voluntară a studenților. De asemenea, s-a realizat și un profil general al voluntarului. Principala concluzie, este că participarea în voluntariat nu urmează diferențe imense între cele două țări, mai degrabă acestea se întâlnesc în comportamentul diferitelor tipuri ale instituțiilor educaționale incluse în studiu.

Venind în concluzionarea acestui articol, putem spune că pentru o carieră de succes se dovedește a fi un ingredient principal voluntariatul, însă domeniile de activitate academice de lungă perioadă nu îmbunătățesc neapărat implicarea voluntarilor. Cu privire la studenții care au lucrat înainte și au un anumit nivel de experiență, studiul a dovedit faptul că aceștia se implică mai mult în astfel de activități.

STUDIU DE CAZ

Pentru partea practică a lucrării de licență, am preluat datele din baza de date a Eurostat, pentru o perioadă de 4 ani (începând cu anul 2010 până în 2013). Datele au fost preluate pentru majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, câteva dintre acestea fiind cel puțin țări care aderă la Uniunea Europeană, cum este cazul Turciei, Macedoniei, Islandei. Am preluat următoarele variabile:

1.Numele țării

2.Ponderea tinerilor angajați pentru anul 2010

3.Ponderea tinerilor angajați pentru anul 2011

4.Ponderea tinerilor angajați pentru anul 2012

5.Ponderea tinerilor angajați pentru anul 2013

6.Ponderea tinerilor șomeri pentru anul 2010

7.Ponderea tinerilor șomeri pentru anul 2011

8.Ponderea tinerilor șomeri pentru anul 2012

9.Ponderea tinerilor șomeri pentru anul 2013

10.Ponderea tinerilor implicați în activitățile de voluntariat pentru anul 2010

11.Ponderea tinerilor implicați în activitățile de voluntariat pentru anul 2011

12.Ponderea tinerilor implicați în activitățile de voluntariat pentru anul 2012

13.Ponderea tinerilor implicați în activitățile de voluntariat pentru anul 2013

14.Ponderea tinerilor care au urmat studii superioare în anul 2010

15.Ponderea tinerilor care au urmat studii superioare în anul 2011

16.Ponderea tinerilor care au urmat studii superioare în anul 2012

17.Ponderea tinerilor care au urmat studii superioare în anul 2013

18.Ponderea populației tinere(15-29 ani) raportată la ponderea populației totale(2010)

19.Ponderea populației tinere(15-29 ani) raportată la ponderea populației totale(2011)

20.Ponderea populației tinere(15-29) raportată la ponderea populației totale(2012)

21.Ponderea populației tinere(15-29 ani)raportată la ponderea populației totale(2013)

Studiul cuprinde următoarele țări:

1.Belgia

2.Bulgaria

3.Cehia

4.Danemarca

5.Germania

6.Estonia

7.Irlanda

8.Grecia

9.Spania

10.Franta

11.Croația

12.Italia

13.Cipru

14.Letonia

15.Lituania

16.Luxembourg

17.Ungaria

18.Malta

19.Olanda

20.Austria

21.Polonia

22.Portugalia

23.România

24.Slovenia

25.Slovacia

26.Finlanda

27.Suedia

28.Marea Britanie

29.Islanda

30.Norvegia

31.Elveția

32.Macedonia

33.Turcia

CAPITOLUL 3. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR

3.1. Noțiuni teoretice și practice privind efectuarea statisticilor descriptive

Prezentarea tabelară reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de expunere a datelor statistice. Înainte de efectuarea oricăror analize statistice bazate pe informații veridice, este de recomandat construirea formei tabelare ,deoarece aceasta permite evidențierea principalelor însușiri ale structurii populației analizate, a relaților dintre grupele sale caracteristice. Tabelul statistic are în componență un ansamblu de linii paralele, în cadrul căruia sunt vizibile mai multe serii statistice. Acest tip de tabel este întocmit având la bază scopuri bine definite. Unul dintre acestea constau în vederea analizării și prelucrării datelor. Cel de-al doilea motiv constă în obținerea indicatorilor de ansamblu pentru expunerea rezultatelor prelucrării.

Este de cunoscut faptul că, fiecare analist în parte trebuie să cunoscă atitudinea sau comportamentul fenomenelor din sfera lui de activitate. Pentru a putea ajunge la anumite concluzii este necesar ca acesta să cunoască la nivelul populației, orientarea sau înclinarea acesteia, a ceea ce este stabil, comun și important în conținutul individual de comportament a fenomenelor. În acest sens, este absolut necesar pentru realizarea acestor chestiuni determinarea corespunzătoare a indicatorilor sintetici. Rolul acestor indicatori este acela de a cerceta acele fenomene în așa manieră încât obținerea rezultatelor individuale înregistrate pentru variabilele luate în considerare să poată permite înlocuirea acestor valori fără să transforme ceea ce este fundamental. Parametrii din aceast ansamblu au scopul de a reliefa locul în care se așează grupa valorilor unei variabile de la baza unei serii.

În acest sens, parametrul valoare medie este un indicator care se calculează în jurul unui eșantion, luând în considerare o însușire, caracteristică. Această valoare determină înclinarea centrală din cadrul unei repartiții statistice și se deosebește față de ceilalți parametrii deoarece arată ceea ce este comun, general privind stadiul de dezvoltare a unei variabile. Parametrul mediană este acea valoare a unei variabile cantitative care împarte repartiția în mod egal. Mediana este acea valoare care pune în evidență repartizarea observațiilor. Aceasta, poate fi considerată ca fiind acel număr pentru care valorile într-o proporție de jumătate sunt mai mici sau egale cu acest număr, cealaltă jumătate întregistrând valori mai mari decât mediana. Valoarea modală este acea valoare care prezintă cele mai mari frecvențe. Este important de precizat faptul că valoarea modală se citește direct din serie, astfel că ea prezintă nevoia calculului pe bază de formule.

În cele ce urmează , vom calcula statisticile descriptive aferente anilor luați în calcul ,luând în considerare Ponderea tinerilor angajați, Ponderea tinerilor someri, Rata tinerilor care au urmat studii la nivel superior și Populația tânără(15-29 ani) raportată la nivelul întregii populații,pentru anii 2010-2013. În cadrul acestui studiu ne-am propus să observăm anumite evoluții ale variabilelor în timp, și tocmai de aceea,vom efectua analize aferente de-a lungul celor 4 ani.

Asadar, în perioada 2010-2013, pentru ponderea tinerilor angajați am obținut următoarele prelucrări:

Tabelul 3.1 Statistici descriptive tineri angajați (2010-2013)

Din Tabelul 3.1, putem observa faptul că media cea mai mare s-a obținut în cadrul tinerilor angajați cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani, aferentă anului 2012,unde aceasta are valoarea de (47,9000%).

Media cea mai mică este întâlnită în cadrul tinerilor angajați din anul 2010,cu o valoare de (47.2697%).

Făcând referire la mediana, jumătate din țările Uniunii Europene sau cel puțin țări care aderă la aceasta, au o pondere a tinerilor angajați în anul 2010, de peste 43,9000% , iar cealaltă jumătate are o pondere a generației tinere angajate mai mică de 43,9000%.

În medie, ponderea tinerilor angajați în anul 2013, se abate de la medie cu un procent de 11,97252. Se observă faptul că abaterea medie pătratică pentru acest an înregistrează cea mai pronunțată valoare în raport cu anii precedenți.

În ceea ce privește parametrii formei, se observă că seria este asimetrică pozitiv, (skewness>0), ceea ce înseamnă că avem o asimetrie de dreaptă.

Negativitatea coeficientului Kurtosis, pentru ponderea tinerilor angajați cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani, pentru anii 2010-2013, și populația ,arată faptul că avem serii platicurtice, în acest caz existând valori într-un număr mai mic în jurul valoriilor medii decât în cazul distribuțiilor normale.

Ponderea minimă a tinerilor angajați în anul 2013, înregistrează cea mai mare valoare dacă raportăm valoarea la restul anilor considerați în analiză,această valoare fiind de 26,80%. Este și normal dacă stăm să ne gândim la această valoare care are cele mai pronunțate valori în acest an,deoarece în anii precedenți țările aferente Uniunii Europene și cele care aderă la aceasta s-au confruntat cu majore dificultăți din punct de vedere economic vorbind. De asemenea, și ponderea maximă a tinerilor angajați în anul 2013, înregistrează cea mai mare valoare, aceasta fiind de 73%. Referitor la sesizările precizate anterior, minimul tinerilor angajați are cea mai scăzută valoare în anul 2011 (25,50%). Perioada 2011-2012 a fost una de recesiune pentru toate țările, deoarece această perioadă a întâmpinat o serie de probleme privind crearea unor noi locuri de muncă cât și luarea sau punerea în aplicare a unor măsuri de creștere a economiei.

Figura 3.1. Histograma ponderii tinerilor angajați în anul 2010

Histograma asigură vizualizarea distribuției variabilei, așadar aceasta este utilizată pentru a analiza dacă distribuția este normală. Acest lucru este posibil, comparând histograma variabilei observate cu graficul curbei Gaus. Din figura 3.1, se poate observa faptul că distribuția variabilei ,,Ponderea tinerilor angajați(15-29 ani) în 2010”, este apropiată de distribuția legii normale.

În continuare, vom realiza statisticile descriptive pentru următoarea variabilă, ,,Ponderea tinerilor șomeri”, în perioada 2010-2013. Rezultatele sunt expuse după cum urmează în următorul tabel:

Figura 3.2. Histograma ponderii tinerilor angajați în anul 2011

Figura 3.3.Histogramă tineri angajați în anul 2012

Figura 3.4 Histograma ponderea tinerilor angajați în anul 2013

În cele ce urmează, vom prezenta statisticile descriptive ale generației tinere încadrade în fenomenul șomajului, pentru perioada 2010-2013. Descrierile statistice sunt întocmite exact prin aceeași metodă care a fost descrisă în cazul ponderilor populației tinere angajate.

Tabelul 3.2. Statistici descriptive tineri șomaj (2010-2013)

Comparativ cu ponderea tinerilor angajați, din tabelul 3.2, se observă faptul că media pentru ponderea tinerilor angajați înregistrează valori mai scăzute, cea mai mare valoare a mediei nedepășind procentul de 19.2091% , în anul 2013. Media cea mai mică este de 17.5485% aferentă anului 2010, exact ca și în cazul ponderii tinerilor angajați în anul 2010.

În anul 2013, se observă că jumătate din țările Uniunii Europene și țările care aderă la aceasta au un procent a tinerilor șomeri de peste 16.5000% ,cealaltă jumătate având sub 16.5000% . Comparativ la ceilalți ani, valoarea modalei pentru generația tânără șomeră nu este cea mai mare în anul 2013, observăm că în anul 2010 aceasta atinge proporții de până la 16.7000%.

Abaterea medie pătratică a înregistrat valori diferite de-a lungul anilor,în medie ponderea tinerilor șomeri abătându-se de la medie în anul 2013, cu până la 10,89947%. În anul 2010 abaterea medie pătratică a înregistrat o valoare de

8.26113%. Ceea ce putem observa este faptul că, în comparație cu ponderea tinerilor angajați, unde abaterea medie pătratică evolua de la un an la celălalt aproximativ constat nemăsurând diferențe considerabile,în cadrul tinerilor șomeri,această abatere măsoară valori destul de diferite de la un an la celălalt.

Seriile sunt asimetrice pozitie, din cauza faptului că valoarea lui Skewness este mai mare decât 0, ceea ce înseamnă că avem din nou asimetrii de dreaptă.

În ceea ce privește boltirea seriei, avem serii leptocurtice, din cauza pozitivității coeficienților lui Kurtosis.

Ponderea minimă a tinerilor șomeri, înregistrează cea mai mare valoare pentru anul cel mai apropiat perioadei noastre contemporane, 2013 , având valoarea de 7,30%, în același timp, ponderea maximă a tinerilor șomeri înregistrând cea mai mare valoare tot în acest an, cu un procent de 48,70%. . Ponderea minimă și maximă a tinerilor aflați în șomaj este cea mai mică între anii 2010-2011.

Figura 3.5 Histogramă ponderea tinerilor șomeri în anul 2010

Figura 3.6. Histogramă ponderea tinerilor șomeri în anul 2011

Figura 3.7. Histogramă ponderea tinerilor șomeri anul 2012

Figura 3.8. Histogramă ponderea tinerilor șomeri anul 2013

Tabelul 3.3. Statisticile descriptive tineri-voluntariat (2010-2013)

În tabelul 3,3 sunt prezentate statisticile descriptive privind implicarea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani în activități de voluntariat, pentru o perioadă de patru ani (2010-2013).

Media pentru ponderea tinerilor angajați în anul 2013 este de 28.1324, relativ mai mică raportat la anii 2010-2011.

În anul 2010, mediana are valoarea cea mai pronunțată de 28.000% aceasta însemnând că jumătate din țările Uniunii Europene împreună cu Turcia, Macedonia și Islanda au un procent al tinerilor implicați în voluntariat de peste 28.40%, cealaltă jumătate având un procent de sub 28.40%.

În medie, ponderea tinerilor implicați în voluntariat se abate cel mai mult în anul 2012 de la medie când înregistrează o valoare de 21.32884%.

Dacă facem referire la parametrii formei, se observă că seria este asimetrică pozitiv (Skewness>0), iar în ceea ce privește boltirea seriei, pentru anii 2010-2011 avem serii platicurtice din cauza coeficienților negativi ai lui Kurtosis, anii 2012-2013 dovedind existența unor serii leptocurtice, datorate coeficiențiilor mai mari decât 0 ai lui Kurtosis.

Abaterea medie pătratică a lui Kurtosis înregistrează exact aceeași valoare de 0,798% pentru toți anii luați în considerare. De fapt,această valoare este aceeași și în cazul abaterii mediei pătratice a lui Kurtosis în cadrul ponderii tinerilor șomeri, această valoare având valori diferite doar în cazul abaterii lui Kurtosis pentru variabila care exprimă ponderea tinerilor angajați cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani.

Valoarea minimă pentru ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat, aferentă anului 2013 este de 2,50% iar această valoare raportată la ceilalți ani este cea mai mare. Pe de altă parte,valoarea maximă pentru anul 2013 a ponderii tinerilor voluntari este de 75.00%.

În cele ce urmează,vom prezenta histogramele corespunzătoare tinerilor implicați în activități de voluntariat pe parcursul anilor luați în considerare încă de la începutul studiului (2010-2013).

Figura 3.9 Histogramă privind ponderea tinerilor -voluntariat 2010

Figura 4.0. Histogramă ponderea tinerilor -voluntariat 2011

Figura 4.1 Histogramă privind ponderea tinerilor- voluntariat 2012

Figura 4.2. Histrogramă privind ponderea tinerilor-voluntariat 2013

Ultima variabilă, luată în calcul pentru efectuarea statisticilor descriptive este rata tinerilor care au urmat studii de înaltă calificare,respectiv persoanele care au absolvit o facultate.

Tabelul 3.4. Statisticile descriptive-tineri cu studii superioare (2010-2013)

Din tabelul 3.4 , putem observa faptul că media pentru rata tinerilor care au urmat studii superioare în anul 2013 este de 71.5182%. Cea mai mică valoare a mediei se înregistrează pentru anul 2010, cu un procent de 68.6485%.

Comparând valoarea medianei aferentă anului 2013,cu celălalte valori din anii anteriori,observăm o creștere de aproximativ 1%. Astfel, pentru anul 2013 jumătate din țările luate în considerare în studiul de față au o componență a ponderii tinerilor care au absolvit o facultate sub 74,60%, iar restul țărilor au o rată de peste 74,60%.

În ceea ce privește abaterea medie pătratică, aceasta înregistrează valori aproximativ egale, în anul 2013 aceasta având valoarea de 13.04709%

Deoarece valorile lui Skewness sunt negative în toți anii considerați, din punct de vedere al parametrilor formei, putem spune că întâlnim în cadrul seriilor o asimetrie negativă.(Skewness<0).

Seriile sunt leptocurtice pentru toți anii luați în considerare, astfel existând mai multe valori în jurul valorii medii decât în cazul distribuției normale. Motivul pentru care seriile sunt de acest tip, este din cauza faptului că valorile Kurtosis sunt pozitive, abaterea medie pătratică a lui Kurtosis înregistrând o valoare de 0,798.

Valoarea minimă a ratelor tinerilor cu studii superioare pentru anul 2013, este relativ mare comparativ cu anii precedenți. Creșterea valorii medii de la un an la celălalt demonstrează faptul că , ratele tinerilor care au urmat studii superioare au crescut cu fiecare an, valoarea minimă cea mai mică măsurându-se în anul 2010, cu un procent aferent de 29.30%. Valoarea maximă a ponderii tinerilor cu studii superioare în anul 2013 este de 87,10% , acest procent fiind foarte mare și demnostrând exact ceea ce noi am constat mai devreme.Se observă o anumită tendință de creștere a tinerilor care urmează studii superioare, astfel încât de la an la an, procentul celor care absolv o facultate fiind din ce în ce mai cantitativ.

Vom prezenta pe mai departe histogramele aferente ratelor tinerilor care urmează studii la nivel educațional înalt , pentru a putea observa într-un mod mai concis evoluția ascendentă a tinerilor care urmează o formă de învățământ la nivel superior.

Figura 4.3. Histograma aferentă tinerilor cu studii superioare în anul 2010

Figura 4.4. Histograma aferenta tinerilor cu studii superioare în anul 2011

Figura 4.5 Histograma aferentă tinerilor cu studii superioare în anul 2012

Figura 4.6. Histograma aferentă tinerilor cu studii superioare în anul 2013

3.2. VERIFICAREA RELAȚIILOR DINTRE VARIABILE.

Pentru a scoate în evidență posibilele relații care s-ar putea să existe între două variabile trebuie să folosim o analiză specifică care reliefează acest lucru. Analiza bivariată este acea analiză cu ajutorul căreia se poate prelucra în același timp datele cu privire la două variabile,astfel scoțând în evidență acele relații de dependență dintre variabile. În cadrul acestei analize se dorește explicarea unei variabile care este răspunsul subiectului (subiecților) observate și întregistrate de către cel care efectuează analiza,caz în care variabila poartă de numirea de variabilă dependentă, cu ajutorul unei variabile explicative independente ,pe care o controlează cercetătorul,fiind o variabilă măsurată sau măsurabilă.

Vom aplica Analiza Corelației deoarece vrem să vedem legătura dintre două variabile cantitative (scale). Legătura dintre variabilele cantitative (scale) , se va pune în evidență chiar la început cu ajutorul coeficientului lui Pearson. Acest coeficient măsoară intensitatea dependenței a două variabile scale (X și Y).

În cazul nostru, pentru a studia corelația dintre cele cinci variabile aferente anului 2010, am folosit acest coeficient Pearson ,variabilele considerate în efectuarea analizei fiind : ,,Ponderea tinerilor angajați (15-29 ani) în 2010” , ,,Ponderea tinerilor șomeri (15-29 ani) în 2010” , ,,Ponderea tinerilor implicați în voluntariat (15-29 ani) în 2010”, ,,Rata tinerilor care au urmat studii superioare (15-29 ani) în 2010”, ultima variabilă fiind ,,Ponderea populației tinere/Ponderea populației totale (2010)”.

Conform Tabelului 3.5 , se poate observa faptul că acest coeficient înregistrează valori valori relativ mici 0.002, 0.155 ; 0.129; 0.002; 0,177 ,dar totuși aceste valori sunt diferite de 0,astfel putem afirma faptul că există corelație între aceste variabile, însă de intensitate mică. Valoarea nivelului de semnificație întărește ipoteza exprimată anterior și anume , aceasta este aproximativ mică în toate cazurile în unele dintre acestea măsurând valoarea de 0.0000, sau cel puțin celălalte valori gravitează în jurul acesteia. Așadar, aferent acestui caz putem formula ipoteza nulă că coeficientul de corelație Pearson r =0, ceea ce înseamnă că nu există corelație între variabile, cu alternativa că r diferă semnificativ de 0 ,ceea ce înseamnă că vom avea corelație între variabile. Ipoteza nulă se va respinge, prin urmare acceptăm alternativa spunând că totuși există o corelație de intensitate mică.

Tabelul 3.5. Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2010

Dacă facem referire la corelația dintre variabila care exprimă ponderea tinerilor angajați și ponderea tinerilor implicați în voluntariat ,observăm că există o corelație directă, adică cele două variabile corelate variază în același sens ,altfel spus, când una dintre variabile crește și cealaltă va crește iar când una dintre ele scade implicit va scădea si cealaltă. Valoarea acestui coeficient de corelație Pearson este de 0,521 ceea ce ne arată că există o corelație bună, semnificativă din punct de vedere statistic.

Între variabila care prezintă ponderea tinerilor angajași și ponderea tinerilor șomeri , observăm faptul că există o corelație puternică negativă,( -0,744) și extrem de semnificativă din punct de vedere statistic. Această corelație este una de tip indirect, ceea ce înseamnă că, atunci când una dintre variabile crește, cealaltă scade.

Deoarece există o corelație pozitivă semnificativă între ponderea tinerilor angajați și ponderea tinerilor implicați în voluntariat, în cele cu urmează vom prezenta graficul aferent acestor corelații numit Scaterr Plots. Este important de precizat faptul că, în cadrul acestei diagrame de împrăștiere variabila dependentă se situează pe axa (Oy) ,axă verticală în timp ce variabila independentă se situează pe axa orizontală (Ox).

Așadar, variabila independentă care arată ponderea tinerilor angajați pentru anul 2010, este strâns corelată cu variabila dependentă care exprimă ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat. Este și normal dacă stăm să ne gândim la faptul că , în funcție de cât interes prezintă tinerii pentru astfel de activități ale voluntariatului , aceștia vor intra pe piața forței de muncă într-o măsură mai mică sau mai mare.

Conform figurii 4.7 , se observă faptul că țările situate în Nord-Vestul graficului, țări precum Slovenia, Cipru, Norvegia ,Islanda au ponderi ai tinerilor implicați în voluntariat destul de ridicate ,ponderi care ating valori de până la 80% pentru anul 2010 ,în același timp , aceste țări având în același timp și rate ridicate ale ocupării forței de muncă. Acest fapt, întărește presupunerea făcută de noi, și anume că, generația tânără care se implică în aceste activități de voluntariat, este generația care deține un loc de muncă. Probabil că această demonstrație se bazează și pe faptul că angajatorii sunt încântați ca tinerii să presteze muncă voluntară, de aceea acest punct cheie prezintă un avantaj în momentul angajării.

Țările situate undeva pe la mijlocul graficului au o pondere mai scăzută a implicării benevole în activități, implicit având o pondere mai mică și a angajării. Este cazul țărilor următoare: Letonia, Luxembourg, Germania, Suedia , Slovacia etc.

Aceste țări nu demonstrează rate ale angajării și rate ale implicării în voluntariat exagerat de ridicate, dar nici exagerat de mici , regiunile situându-se astfel pe undeva pe la mijloc , înregistrând ponderi cuprinse între 35% și 55%.

După cum se poate observa, țările situate în Sud- Estul și Sud-Vestul graficului înregistrează valori ale voluntariatului și valori ale ocupării forței de muncă mici. România , Belgia ,Ungaria , Lituania, Macedonia, Croația înregistrând valori ale implicării generației tinere în voluntariat de cel mult 20% , în timp ce ratele angajării nu depășesc valori procentuale mai mari de 40%. Cazul Danemarcei prezintă o excepție de la regulă. Este chiar interesant faptul că , deși această țară înregistrează valori extrem de mici ale implicării tinerilor în voluntariat, ponderea angajării este foarte mare (peste 60%).

Figura 4.7. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2010

Tabelul 3.7.Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2011

Ca și în cazul anului 2010, în aproape aceași măsură și pentru anul 2011, corelația dintre variabilele care exrpimă ponderea tinerilor angajați cu vârsta cuprinsă între 15-29 ani și ponderea tinerilor șomeri este puternic negativă și semnificativă din punct de vedere statistic, aceasta însemnând că atunci când una dintre variabile crește , cealaltă scade.

Coeficientul de corelație al lui Pearson înregistrează în acet tabel valori destul de mici precum 0.133 ; 0,180 ,0.154. Totuși aceste valori sunt diferite față de 0, ceea ce ne dă dreptul pentru a afirma că există corelații însă acestea sunt de o intensitate mică.

Ca și în cazul analizei anterioare, există o corelație rezonabilă între variabila care arată ponderea tinerilor angajați și variabila care exprimă rata tinerilor implicați în activități de voluntariat (0.473).

Graficul Scater Plots va reliefa într-un mod mai coerent această corelație. Astfel că, în cele ce urmează vom ilustra relația existentă între rata ocupării tinerilor forței de muncă și rata implicării populației cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani în voluntariat.

Figura 4.8. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2011

După cum se poate observa, în partea Nord-Vest a graficului, țările care au o pondere ridicată a implicării tinerilor în activitățile de voluntariat sunt: Elveția, Olanda, Norvegia ,Islanda aceste regiuni având aproximativ rate ale implicării de peste 60%. Tot în partea aceasta a graficului, Cipru , Slovenia, Islanda și Norvegia dovedesc a avea o rată extrem de pronunțată a implicării în voluntariat ,ponderea tinerilor angajați în cadrul acestor țări fiind de minim 50%.

Țările care înregistrează valori scăzute ale ponderii tinerilor angajați sunt : Macedonia, Lituania , Italia , Croația. De asemenea aceste țări dovedesc a avea o pondere scăzută și a implicării generației tinere în voluntariat (cel mult 25%).

Tabelul 3.8 Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2012.

Din tabelul 3.6, se poate observa faptul că coeficientul de corelația liniară Pearson, înregistrează valori scăzute, destul de mici : 0.161 ; 0.189 ; 0.1000 dar cu toate că aceste valori sunt mici , există corelație din cauza faptului că acest coeficient demonstrează pozitivitate. Aceste legături au o intensitate mică.

Nivelul de semnificație este de 0.000 în cadrul corelației dintre ponderea tinerilor angajați cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani și ponderea tinerilor șomeri. Putem astfel formula ipoteza nulă că r=o (r-coeficientul de corelație al lui Pearson), adică nu există corelație între aceste variabile , cu alternativa că r diferă semnificativ de 0 , caz în care există corelație. Ipoteza nulă nu este acceptată , așadar susținem faptul că există corelație de intensitate mică. Pentru celălalte niveluri de semnificație , înregistrăm valori mai mari decât 0 , astfel că există corelații foarte slabe sau inexistente.

Din nou există o corelație rezonabilă între ponderea tinerilor angajați și ponderea tinerilor implicață în activitatea de voluntariat. În același timp, această corelație este semnificativă din punct de vedere statistic , astfel că în cele ce urmează vom reliefa această corelație dintre cele două variabile cu ajutorul graficului Scatterplot.

Figura 4.9. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2012

Astfel, din Figura 4.9 , ne putem da seama de faptul că aferent anului 2012, țările care au cel mai mare procentaj al angajării pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani sunt : Olanda , Elveția , Austria , Bulgaria ,Norvegia. Dintre aceste regiuni doar Norvegia și Olanda măsoară rate ridicate și ale voluntariatului , aceste rate măsurând o valoare aproximativă situată între 60% – 70%.

În partea Sud-Est aferentă figurii putem observa o multitudine de țări care au rate ale ocupării forței de muncă foarte scăzute. Este cazul Croației , Ungariei, Italiei , Macedoniei , Spaniei. Aceste țări au în același timp ponderi mici ale implicării în activitățile de voluntariat. Din ceea ce putem observa din grafic , comparând aceste țări doar Spania se situează pe o poziție mai compormițătoare, aceasta având o rată a implicării tinerilor în voluntariat de aproape 40%.

Interesant este faptul că Slovenia înregistrează printre cele mai mari procente ale implicării generației tinere în voluntariat, însă cu toate acestea nu arată a avea ponderi ale tinerilor angajați atât de mari ,spre deosebire de Islanda, unde atât ponderea tinerilor ocupării forței de muncă cât și ponderea voluntariatului la tineri ,este peste 70 de puncte procentuale.

În Tabelul 3.8 , sunt prezentate ultimele corelații aferente variabilelor pentru anul 2013. Se poate vedea faptul că , de la an la an , corelația dintre variabila care exprimă ponderea tinerilor angajați și ponderea tinerilor implicați în voluntariat este tot mai mică , aceasta însemnând că există o independență din ce în ce mai pronunțată.

Legătura dintre aceste două variabile arată faptul că ponderea tinerilor angajați depinde tot mai puțin de ponderea tinerilor care se implică în activitățile de voluntariat, aceasta nefiind o măsură neapărat necesară pentru a obține un anumit loc de muncă.

Nivelul de semnificație este egal cu 0.00 , în cazul corelației variabilei care arată ponderea tinerilor angajați și ponderea tinerilor care se confruntă cu problema șomajului.

Corelațiile înregistrează valori mici ,însă ca și în toate cazurile precedente acestea sunt diferite de 0, ceea ce ne permite să facem afirmația că totuși există legături de intensități mici. Ipoteza nulă este formluată exact ca și în cazul analizelor anterioare ,astfel că vom accepta alternativa spunând că există corelații de intensități mici, corelații slabe aproape independente.

Tabelul 3.9. Corelațiile aferente variabilelor pentru anul 2013

Vom prezenta în cele ce urmează , ultimul grafic Scatterplots cu ajutorul căruia vom scoate în evidență relațiile dintre cele 33 de țări ale Uniunii Europene și alte țări care aderă la acest statut , privind corelația dintre ponderea tinerilor angajați și ponderea tinerilor implicați în voluntariat.

Figura 5.0. Graficul corelației variabilei Ponderea tinerilor angajați cu variabila Ponderea tinerilor implicați în activități de voluntariat – an 2013

Conform acestui grafic, se sesizează ca în anul 2013, Olanda și Elveția au obținut cele mai ridicate procente privind implicarea populației tinere în voluntariat și ocuparea forței de muncă.

În partea Nord- Est a figurii , se observă de asemenea valori pronunțate ale tinerilor implicați în voluntariat pentru Islanda , Norvegia , Cipru , cât și pentru Slovenia , ratele depășind valoarea de 60 %. Dintre aceste țări, doar Islanda și Slovenia dovedesc a avea cele mai mari procente ale implicării tinerilor în voluntariat (80%), în timp ce Islanda dovedește o pondere ridicată și în cadrul tinerilor angajați (aproximativ 70%).

În partea Sud-Est a figurii ,se observă că Bulgaria și Italia ocupă locul în capătul clasamentului atunci când vine vorba despre implicarea tinerilor în activități de voluntariat , aceste regiuni fiind codașe și în cadrul ponderii tinerilor angajați.

România se situează în raport cu ponderea tinerilor angajați undeva pe la mijloc înregistrând o valoare de aproximativ 40% ,în timp ce pentru procentul tinerilor implicați în voluntariat înregistrează valori mici care nu ating procentul de 20%.

3.3. Analiza cluster, tehnica K-means

3.3.1 Noțiuni teoretice privind analiza K-means

Analiza cluster se poate defini ca o clasă de tehnici utilizate pentru a clasifica unitățile în clase (grupuri) relativ omogene. În realizarea acestui tip de analiză se recomandă folosirea acelor variabile de tip numerice (scale) sau variabile ordinale. În cazul în care se folosesc variabile nominale, acestea vor deveni în prealabil variabile binare (dummy). Această analiză se utilizează atunci când avem un anumit set de date și vrem să știm cum anume se grupează variabilele.

Analiza cluster are propria metodologie de clasificare, dar în același timp poate să apeleze și la alte metode, spre exemplu analiza componentelor principale, analiza varianței. Există asemănări ale acestei metode cu celălalte analize, însă există și diferențe care justifică folosirea acesteia.

Acest tip de analiză se utilizează în special în cercetările de marketing, pentru gruparea indivizilor sau pentru gruparea produselor. Spre exemplu, dorim să știm cum anume se clasifică orașele dintr-o anumită țară în funcție de cateva variabile demografice (mortalitate infantilă ,natalitate , speranța de viață la naștere).

Există un număr mare de metode de calcul destinate rezolvării problemelor clasificării ,acestea fiind întâlnite sub forma a două mari categorii: metode ierarhice , care constau în realizarea unui arbore de clasificare care arată trecerea celor n unități în grupe printr-o succesiune de regrupări sau de divizări și metode neierarhice care repartizează unitățile într-un număr de grupe inițial stabilite.

De obicei, atunci când volumul de date ne permite acest lucru, se preferă metodele ierarhice ,acestea fiind mai eficace și mai bine fundamentate, însă nu putem folosi aceste metode când volumul de date este foarte mare, în cazul acesta recurgându-se direct la metodele neierarhice.

Statistic vorbind, gruparea k-mean este o metodă de analiză a grupurilor care își propune să partiționeze n observații în clustere de câte k , în cadrul căreia fiecare observație aparține clusterului cu media cea mai apropiată cu media sa.

3.3.2 Aplicabilitatea analizei K-means

Tabel 4.0. Clustere inițiale

Conform tabelului 3.9 , în primul cluster se observă că ponderea tinerilor angajați (15-29 de ani) în 2013 , este mai mică decât ponderea tinerilo angajați din clusterul 2, în același timp fiind mai mică decât ponderea tinerilor angajați din clusterul 3. De fapt, se poate observa că comparativ cu celălalte clustere ponderea tinerilor angajați aferentă primului cluster înregistrează cea mai mică valoare. Pe de altă parte ,observăm că ponderea tinerilor șomeri aferentă primului cluster înregistrează cea mai mare valoare (43 %). Același lucru se observă și în cazul ponderii tinerilor implicați în voluntariat, cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani. În ceea ce privește rata tinerilor care au urmat studii superioare ,în clusterul 1 această rată atinge cele mai mari proporții și anume de 54,1%. Raportul dintre populația tânără și populația totală este mai mică decât toate celălalte clustere.

Aferent clusterului 2, se poate observa că ponderea tinerilor angajați înregistrează cea mai pronunțată valoare de 41,3 % , în comparație cu restul variabilelor aferente acestui cluster. Tot în cadrul acestei analize, aceasta înregistrează cele mai mici valori ale tinerilor implicați în activitățile de voluntariat, comparativ cu restul clusterelor.

Făcând referire la clusterul 3 ,observăm că ponderea tinerilor care au urmat studii superioare este cea mai ridicată comparativ cu restul clusterelor , urmată de ponderea tinerilor implicați în voluntariat (74,3%). Raportul dintre populația tânără și populația totală aferentă anului 2013 înregistrează cea mai mică valoare din cadrul acestui cluster.

Pentru clusterul 5, se observă că ponderea tinerilor șomeri este cea mai mică comparativ la restul clusterelor, în timp ce ponderea tinerilor angajați înregistrează cea mai mare valoare de 69,7 %.

Tabel 4.1 Tabelul ANOVA

H0: variabila ponderea tinerilor angjați(15-29 ani) în 2013 nu este semnificativă pentru impărțirea pe clase a țărilor.

H1: variabila ponderea tinerilor angajați(15-29 ani) în 2013 este semnificativă pentru impărțirea pe clase a țărilor.

Sig.=0,000 <5%, atunci ipoteza nulă se respinde. Se acceptă alternativa și anume, variabila ponderea tinerilor angajați (15-29 ani) în 2013 este semnificativă pentru impărțirea pe clase a țărilor.

Analog se procedează și pentru celălalte variabile. Toate au valoarea Sig < 5 % ,ceea ce înseamnă că ponderea tinerilor șomeri , ponderea tinerilor implicați în voluntariat, ponderea tinerilor care au urmat studii superioare , raportul dintre populația tânără și populația totală , sunt semnificative pentru împărțirea pe clase a țărilor.

Tabelul 4.2 Forma finala a clusterului

Din tabelul care reprezintă împărțirea pe clase a țărilor facem următoarele constatări:

În primul cluster intră următoarele țări : Belgia, Bulgaria ,Cehia ,Croatia , Danemarca, Estonia, Franta , Grecia , Irlanda , Italia , Letonia , Lituania , Macedonia , România , Slovacia, Ungaria.

În al doilea cluster intră următoarele țări : Cipru, Islanda, Norvegia, Olanda , Polonia ,Slovenia.

În al treila cluster intra următoarele țări : Austria , Elveția , Finlanda , Germania, Luxemborug, Spania , Suedia , Marea Britanie.

În al patrulea cluster intră următoarele țări : Malta, Portugalia și Turcia.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Creșterea ratelor șomajului în rândul tinerilor și ratele ridicate ale fenomenului migraționist în rândul generației tinere transformă radical profilul economic al Europei – având consecințe negative la nivelul întregii regiuni și societăți.

Șomajul în rândul tinerilor este una dintre cele mai mari dificultăți în fața căreia întreaga Europă încearcă să găsească soluții adecvate. Deși am putea susține faptul că în ultima vreme indicii de încredere aferenți economiei au măsurat creșteri iar zona euro a ieșit din stadiul de declin , oferta locurilor de muncă a rămas tot limitată , iar șomajul înregistrează valori alarmante în continuare.

Mulți experți sunt de părere că problema șomajului care face ravagii în rândul tinerilor la nivelul întregii Europe, poate fi soluționată în alinierea acesteia la nivelul unei țări mult mai dezvoltate în ceea ce privește inovarea și tehnologia cum este cazul Statelor Unite ale Americii și Chinei.

O altă problemă ,strâns corelată de rata șomajului este reprezentată de către rata migrației în rândul generației tinere. După anul 1989, an care a măsurat un impact deosebit de important asupra fenomenului migraționist deoarece piedicile care stăteau în calea frontierelor au căzut, migrația a atins un nivel ridicat atât pe întreg mapamond cât și la nivelul țării noastre. Nu este nimic surprinzător dacă afirmăm că România este o țară de emigrație netă iar acest lucru imprimă consecințe grave pe diferite niveluri sociale, demografice și în special economice.

Literatura de specialitate cu privire la această problemă în rândul tinerilor este foarte vastă dar amintim doar câteva dintre studiile care s-au făcut cu privire la aceasta temă: Ciucur D. ,,Migrația internațională a muncii “ ,Raporturi de muncă ,numărul 2, 2007 “ ; Angelescu, Ciucur ,,Economia României și Uniunea Europeană, vol V, Editura ASE, București” ; Einhorn, Logue ,,European Uniunon Studies Association meeting (2007)” ; Alexe, Noica ,,Social Impact of Emigration and Rural-Urban Migration in Central and Eastern Europe.Final country report , Romania” etc.

Piața forței de muncă este considerată ca fiind o sursă de vulnerabilitate ,deoarece pentru populația tânără șomajul vizează cote înalte aproape pentru toate țările membre ale Uniunii Europene , etapele pe care aceștia trebuie să le parcurgă de la zona de confort pe care școala o oferă la o viață plină de incertitudini , sunt grele și obositoare ,ceea ce în unele cazuri duce la apariția unui pericol de excluziune socială.

La modul general, dificultățile tinerilor pe piața muncii apar ca o provocare continuă pe agenda organizațiilor de la nivel mondial și național , a organizațiilor care urmăresc dezvoltarea și cooperare economică , cum este și cazul OECD, ILO.

În lumea contemporană , piața forței de muncă trebuie să reprezinte o fortăreață care integrează populația activă . Prin luarea unor măsuri adecvate care să permită expunerea unui număr suficient al locurilor de muncă de fapt se asigură o stabilitate economică pe o perioadă îndelungată de timp.

Din păcate, generația tânără se situează în acea categorie a indivizilor care se adaptează în fața condițiilor aduse la cunoștiință de către piața forșei de muncă. Astfel că această grupă se supune fie prin acceptarea realelor dezavantaje , fie prin migrație.

Doar o implicare activă în cadrul activităților de voluntariat mai pot constitui un real avantaj în ocuparea forței de muncă . Deși am observat chiar și în analizele efectuate în cadrul studiului practic faptul că , implicarea în astfel de activități nu se mai apreciează la un nivel atât de ridicat, de la an la an , ponderea tinerilor angajați fiind tot mai independentă de ponderea tinerilor implicață în voluntariat. Bineînțeles, nu contrariem faptul că și astfel de activități prezintă reale avantaje în viața tânărului care precedat de sentimentul nesiguranței și al neexperienței, cu greu își găsește un loc adecvat printre marea masă a populației privind piața muncii.

Prin urmare , putem concluziona că , tinerii din Uniunea Europeană ,tinerii din România , se confruntă cu aceleași probleme majore în mare măsură. Integrarea pe piața muncii nu se poate efectua cu succes din cauza faptului că aceasta întâmpină greutăți cu privire la dispozițiile cu impact negativ a trecerii de la sistemul educațional la domeniul muncii , numărul și calitatea locurilor de muncă oferite , diferența pronunțată între locurile de muncă oferite și nivelul studiilor realizate , fenomenul migraționist, ponderea șomajului ridicată , tendința de descurajare pe piața muncii.

În concluzie, incapacitatea autorităților de a soluționa aceste probleme au dus la efecte negative la nivelul întregii Europe, efectele negative ale acestor probleme constând în părăsirea țării și migrarea spre alte regiuni mai dezvoltate sau din străinătate.

Soluțiile optime pentru nevoile tinerilor în ceea ce privește incadrarea acestora pe piața muncii intră în atribuțiunile autorităților de la nivel central , fie de luarea unor măsuri privind implicarea individuală.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Barbi , ,,Probleme globale contemporane”

Lucian Marina ,,Ocupare și incluziune socială “

Aura Țabără ,,Forța locului de muncă”- Studiu comparativ

Diaconu Roxana, Bucur Ionică ,,Voluntariatul, o resursă pentru angajatori”

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/14_IRINA_ELENA_CHIRTOC.pdf

Ioan Barbi , ,,Macroeconomie-Impactul mobilității forței de muncă asupra creșterii economice “ , ,,Rolul și dimensiunea fenomenului de mobilitate internă a forței de muncă-Caracteristicile pieței muncii din România”

John Maynard Keynes , ,,Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor”

Săveanu Sorana Mihaela , Săveanu Tomina Gabriela ,,Volunteering among students in Romania and Hungary Cross-Border Area”

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013 ,,Rezultatele analizei documentare-Sectorul Ocuparea Forței de muncă”

Institutul național de statistică, Ocupare și șomaj în 2011, Rezultate principale, Comunicat presă nr 89/2012 of April 17 th ,2012, pagina 6.

European Economic Forecast, Autumn 2012

http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=440&langId=en#opt3

Banca Mondială, Programul de Dezvoltare a Țării, p. 7; URL:

http://siteresources.worldbank.org/ROMANIAEXTN/Resources/275153

Studiul ,,Perspective asupra pieței de muncă din România în contextul strategiei UE 2020’’, Comisia Națională de Prognoză, România

Asociația Națională a Birourilor de Consiliere ,, Tinerii și incluziunea pe piața muncii : Nevoi ,Așteptări, Soluții , Obstacole”

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

ANEXE

Anexa 1.

Anexa 2.

Anexa 3.

Anexa 4

Anexa 5.

Anexa 6.